Capra neagra

Capra neagra (Rupicapra rupicapra), o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe crestele
alpine greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Mamifer erbivor prin excelenta, capra
neagra isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sai distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. In timpul lunilor de vara, carduri de capre negre
cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metrii. Odata cu sosirea iernii, capra neagra
coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde se poate adaposti in padurile montane, dar va
ramane aproape de pantele stancoase ale muntilor.

Aspectul exterior si dimensiunile

Capra neagra este mamifer cu aspectul exterior similar caprei, dar apartine unui gen propriu si este
mai strans inrudita cu goralul (antilopa indiana) decat cu caprinele. Caprele negre sunt animale cu
trasaturi distinctive.
Blana de vara a caprei negre, scurta si moale, este aproape in totalitate de culoare maro-roscat, in
timp ce iarna, ea devine maro-ciocolatie si este fomata din fire de par de protectie, groase si lungi de
10-20 cm, ce acopera un strat profund, de puf, dens. Regiunile ventrale ale corpului (abdomenul, fata
interna ale membrelor, pieptul) sunt mai deschise la culoare. Coama de culoare inchisa si formata din
peri lungi pleaca de la ceafa prelungindu-se pe linia spinarii si terminandu-se la coada. Picioarele sunt,
in general, de culoare mai inchisa. Maxilarele, obrajii si partea superioara a nasului caprei negre sunt
alb imaculat. De la nivelul ochilor spre bot, se sesizeaza o dunga neagra. Cornele negre si ascutite sunt
prezente la ambele sexe, ridicandu-se vertical din varful capului si arcuindu-se spre spate in treimea lor
superioara. La masculi, coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu femelele.
Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm.
Capra neagra prezinta o lungime a corpului in jur de 110-130 cm si o inaltime la nivelul greabanului
de circa 70-85 cm. Lungimea cozii poate ajunge pana la 10-15 cm. Greutatea corporala a unei capre
negre poate atinge 15-60 kg.

Comportamentul
Capra neagra, sfioasa si sperioasa, isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros
daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. Animal diurn,
capra neagra isi desfasoara majoritatea activitatilor in timpul zilei, retragandu-se la asfintit in locuri
greu accesibile pentru pradatori.
Ca si in cazul altor vietuitoare, in comunitatile de capre negre se stabileste o ierarhie. Femelele si
tineretul alcatuiesc turme de 5-30 indivizi numite ciopoare, in timp ce masculii adulti sunt solitari.
Tinerii masculi raman alaturi de grupul format in jurul mamei pana la varsta de 2-3 ani, urmand ca mai
apoi sa traiasca nomadic pana se maturizeaza complet in jurul varstei de 8-9 ani, cand devin atasati de
un teritoriu propriu.
Semnalele de alarma sunt reprezentate de suieraturi, sforaituri si batai din picioare. In timpul rutului
de toamna (jumatatea lui octombrie-decembrie), masculii reproduc un mormait sau un grohait, pentru
a-si delimita domeniul. Masculii adversari se izbesc cu coarnele, se haituiesc unul pe altul pentru a
decide cine castiga accesul la femele. Masculii in perioada de rut isi desemneaza teritorii, pe care si le
marcheaza cu substante odorante eliminate de o glanda situata inapoia coarnelor lor.

Habitatul si aria de raspandire

Capra neagra este regasita cu predilectie in regiunile stancoase si pe pajistile alpine din Europa, in
special, in Carpati (Retezat, Parang, Fagaras, Bucegi), Pirinei si Alpi, si din Asia Mica.

In timpul lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800
metri, delimitandu-si domenii de pana la 74 hectare. Odata cu apropierea iernii, caprele negre migreaza
la altitudini mai joase, unde se pot adaposti in regiunile impadurite, ramanand cu toate acestea in
apropierea pantelor stancoase. Cand sunt in pericol sau sunt avertizate de alti semeni, caprele negre se
retrag cu repeziciune in locurile cel mai putin accesibile, executand salturi de pana la 2 metri inaltime
si 6 metri lungime. Extrem de sprintene si rezistente, caprele negre pot calatori pana la 50 km/ora pe
terenurile abrupte sau accidentate.

Hranirea
Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi, lucerna, licheni, muschi, foioase si lastari. Caprele negre
pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om, cum ar fi tisa, degetelul rosu si
matraguna, dar evita urzicile si feriga.

Aspecte particulare
Viata reproducatoare
Maturitatea sexuala este atinsa diferit in functie de sex, masculii la 3 -4 ani, iar femelele la circa 2
ani.
La capra neagra, perioada de gestatie este de 170 zile (circa 6 luni).
De regula, femela da nastere unui singur pui si mai rar, la 2-3.
Nasterea puilor are loc de cele mai multe ori primavara tarziu, in lunile mai-iunie, iar majoritatea
iezilor nou-nascuti isi pot urma mama, imediat dupa fatare.
Daca mama este ucisa, alte femele ii iau locul, ingrijand iezii. Intarcarea iezilor se face dupa 6 luni.
Determinarea varstei la capra neagra
Ca si in cazul oilor, dintii caprei negre se schimba odata cu inaintarea in varsta. Dintii cresc intr-un
anumit ritm, aspect pe baza caruia se poate estima varsta exemplarului examinat. Dantura se uzeaza
odata cu imbatranirea animalului;
Coarnele caprei negre cresc in lunile de vara in fiecare an. In perioada de iarna, coarnele nu mai cresc,
ceea ce induce formarea inelelor de corn, evidente si definitive. Prin numararea inelelor formate pe
coarne, este posibila estimarea varstei animalului. Bineinteles, ca aceste metode sunt greu de aplicat pe
teren chiar si pentru cei experimentati. Coarnele cresc intr-un anumit ritm si urmaresc un anumit
model, pe segmente, ramanand pe toata durata vietii animalului, neaparand fenomenul de inlocuire ca
in cazul altor cornute. Dezvoltarea segmentelor celor mai mari se produce in primii 1-4 ani de viata ai
caprei negre, urmand ca apoi sa apara segmente mai mici. Prin numararea segmentelor de dimensiuni
mari si apoi a inelelor se poate determina varsta aproximativa a exemplarului.
Sexarea caprelor negre (determinarea sexului)
Una dintre modalitati este examinarea coarnelor. La masculi, coarnele sunt mult mai arcuite si mai
lungi decat la femele. Totusi, aceasta metoda este greu de aplicat in teren, in special daca acest lucru
este facut de o persoana fara experienta si exista cativa indivizi pentru a fi comparati. Poate exista, de
asemenea, o variatie considerabila a acestei caracteristici facand ca identificarea corecta numai pe baza
aspectului coarnelor sa fie dificila.
O alta metoda care se poate aplica in teren este examinarea marimii grupului. Grupurile mari de capre
negre sunt apoape sigur formate din femele, in timp ce exemplarele solitare sau grupurile de 2-3
exemplare sunt cel mai probabil masculi. Femelele sunt mai mici si mai slabe decat masculii. Inca o
data, si aceasta metoda este dificil de aplicat in teren, mai ales daca sunt cateva exemplare care pot fi
comparate.
Speranta de viata la capra neagra este de 14-22 ani, dar s-au intalnit si exemplare mult mai longevive.