Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Bazele Igienei Personale

    Caricato da

    Dumitru Harsenie
    108 visualizzazioni11 pagine
    Bazele Igienei Personale

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Bazele Igienei Personale

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    108 visualizzazioni11 pagine

    Bazele Igienei Personale

    Caricato da

    Dumitru Harsenie
    Bazele Igienei Personale

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 11
    Compartimentul VI BAZELE IGIENEI PERSONALE Igiena personala studiaza si elaboreazi problemele legate de mentineréa si fortifi carea sdinatafii omului prin respectarea regimului igienic in viaf’ si activitatea per- sonal Nici o masurd de igiend sociald nu va contribui la mentinerea sanatatii, daca nu se va respecta igiena personala, LP. Pavlov menjiona, c& longevitatea ‘omului contemporan trebuie sa fie de cel Putin 100 de ani, dar aceasta nu se constata, faptul depinde in mare masura de . Ultimele condifii incon- testabil au cauzat sedderea rezistentel orga rismulyi ta factorii de racesla Sen cansta: tat experimental, ca imbunatatirea condi tillor microclimatice din locuinte, seoli, in treprinderi trebuie s8 fie nsolita de o calire rationala a organismului, ca aceasta sa poata rezista oricind la factorii meteorologici nefa: vorabili In rezultatul iniluentei sistematice a exci 255 Tabelul 40 Influenta eile asupra restabiliei temperaturi pelt mani a riciea ef ew apa de temperatura de 5°C timp de 30 min (dupa B. B. Koiranski) Aegina ima | 7 Towa | 82 patra | 12 (adiea peste 30 tempetatira” pel este tal mare dete cea In tila) tantilor frigului sau cildurii asupra.recep- torilor termici din mucoasa cailor respira- torii superioare gi din tegumente, organis- mul treptat le adapteaza la dgvierile brus- te ale conditillor meteorologice, formtndu-se rellexe noi, capabile sa reactioneze adecvat. Factorul principal prin care se determina gradul de cilire este sporirea activititi Sistemelor fiziologice, care participa a la procesele de termoreglare, periectionarea acestor procese. Aceasta poate fi dovedit pria faptul, ca dupa o racire temporara a lunei parti oarecare a corpulul Ia cei caliti temperatura revine destul de repede la nor mal, comparaliy cu cei necaliti, deci, in orga nnistul lor modiftedrile fizico-chimice in sec torul racit sint mai putin vadite (tab. 39) In dependenta de gradul de calire a sec torului expus racirii in celelalte sectoare se observa o diminuare a reacfiet vasculare di fuze. Calirea zilnica prin racirea picioarelor cu apa (temperatura aprovimatiy 5°C) ate hnueazé treptat reactia mucoaselor cailor respiratoriisuperioare, care se manifesta prin largirea vaselor sanguine, hipersecretia si seaderea rezistenjel. Atenuarea si limita fea reactiei refleetore asigura rezistenta tu coaselor (tab. 40). Pe masura acomodarii organismulut la rcirea generala ordinara temperatura eorpu ui nu scade, nu se ridica pe contul sporinii metabolismului si consumului economic al caldurii {In afara de perfectionarea proceselor de termoreglare la cei caliti crese posibilitatile {unclionale de protejare a pieli, sporeste re zisten{a fata de agen(il patogen Principiile de baza ale calirit sint: edli- rea treptata sistematica si complexa 256, Principiul calirii treptate consta in inten siflearea treptata a factorului de calire, spre exemplu, sedderea treptata a tempera turij_apei si prelungirea expunerit la ea. Caliea sistematicd inseamnd necesitatea de a face procedurile de ealire zilnie. De regula, respectindu-se acest principiu peste 1.3—2 luni, se observa vadit rezullatul, Daca masirrile de calire decurg neregulal, Fellexele formate temporar dispar repede si rezistenfa organismului afd de ricire sade ‘ Aplicarea in timpul cilirit a unui anurmit excitant sporeste rezistenta organismulut anume fata de acest factor. Spre exemplu, calirea organismului prin bai reci ale picioa relor sporeste rezistenja lor la racire. De cea, pentru a cali organssmul multilateral, trebuie de aplicat un complex de masuri va riate de cilire cu apa gi aer. Calirea va incepe din fraged’ copilarie, obisnuindu-! pe copil cu provedurile de ca re, cu expunerea limitata la tempratura inalta sau joasé a aerului, eu hainele usoare, curentit de aer, racirea picioarelor sau allt Tactori de racire. Dar trebule s4 menfionam, ca in orice virsta mi e tirziu de a incepe cilirea. In timpul examenului medieal al pro cedeelor de calire se va lua In considera lie virsta, particularitatile fiziologice si re- actia individuala la excitatii de racire sau de Incalzire. Un factor mai putin exeitant, cu care se recomanda de Inceput calirea este aerul. In timpul bailor de aer organismul este supus influenfet curentilor de aer, care au o capa citate variaté de racire si radiatiel solare difuze. Baile de aer tonizeaza sistemul nervos, antreneaza aparatul de termoreglare, spo- res metabolismul, amelioreazasomnu! si poita de mincare, Cilirea cu aer se poate face anul impre- jur, vara_inaer liber, iarna in Incaperi bine ventilate. Calirea cu aer se va incepe de la lemperatura de 20°C. Primele bai de aer vor dura 10—15 min, cele ulterioare cfescind treptat eu cite 5—10 min, pina la Lo—2 ore. Durata barlor de aer se'va regla in dependenta de reactia organismului. Baile de aer vor fi Imbinate eu jocuri, plimbari, exercitii Tizice, Calirea cu aer se va face nu ‘numai prin intermediul bailor de aer, cl $i imbracind haine ugoare, dormind la aer, etc Conductibilitatea termica a apei este de 28 Eee de ori mai mare decit cea a aerului, de aceea apa se consider ca un excitant mai puter- nic decit aerul de aceeasi temperatura. Ca- lirea cu apa se face prin frietiuni ale corpu- tui cu un prosop muiat in apa rece. prin ablutiuni cu apa racoroasa, pina Ia jumata fe sau ale corpului intreg timp de 1 minut dou, sau prin dus. In ultimul caz la actiunea apel reci se mai adauga exettarea mecanicé a terminatiilor nervoase cu geturile de apa Fiecare procedurd cu api va Incepe cu cea de api caldula. Omul siindtos poate ince: pe friefiunile cu_api de temperatura 20— 22°C, treptat scdzind-o, Cind temperatura pei va atinge 16—17°C, se va trece la ablu- tiunt si dus. Dupd procedurile de apa corpul se va sterge, apoi se va masa cu prosopul pind la rogata. Un efeet de eilice 91 mat mare are sedildatul in bazinele cu apa. In acest caz asupra organismului influentea2’ temperatu ra gl presiunea apei, aerul, radiatia solara si migearile celui ce se scalda in apa. Se reco- mands scaldatul la temperatura apei nu mai joasa de 18—20°C, Exista multe exemple, cind organismul ca- puta rezistenta mare fata de racirile brus- fe, unul din ele find scaldatul copei, natatli Indelungate iarna s. a. Studiile efec- tuate de K. M. Smirnov au ardtat, ch munca fizica intensiva modifica starea funetionala a sistemului nervos central in aga masuré, c& renc{ia la riciren extericara devine mai incea- 14, ca si cum se inhibs. De aici rezulté, c& Procedurile de cailire cu apa au o elicacitate mai mare de ealire, dac’ lor le vor anti pa sau urma peste 15—20 min exerciti Sint recomandabile de asemenea proce: durile acvatice locale, spre exempluyclatirea uri cu ap rece gi spalatul picioarelor eu apa rece zilnic. Aceste proceduri cu ap8 vor neepe de la temperatura nu mai mare de 5°C. Se stie, c& anume racitea picioatelor este cauza cea mai frecventd a bolilor de fre, de aceea calirea lor are un efect pro filactic vadit Cele mai potrivite ore de calite la soare ‘se considera cele matinale de la 8-9. pind la H1—12. Tn acest timp aerul © mai putin incalzit, e mai curat, contine mai putini va- pori de apa, efectele secundare ale bailor de soare sint mai slabe. Baile de soare se vor face peste I—1,5 ore dupa dejun. Prima ex- punere se va face timp de 5—10 min, fiecare baie ulterioara crescind cu 5 min pind la 17 Comanda 8 1360 11,5 ore (pentru cei tineri si de virsta me- die)."Tn timpul bailor de soare pe cap se va pune palirie sau se va avea umbreld Nu se recomanda sé se lege capul cu prosop alb sau basma, acestea stingherind evapora: rea apei si provocind récirea capului. Dups baile de soare se recomanda odihna la um- bra sau proceduti de apa : ablu{iuni, dus sau sedildat. Daca calirea cu raze solare se face co- rect, se observa o stare general bun’, somn linistit, 0 capacitate de munca sporiti Cercetirile au stabilit, cd sub influenta cilirit cu excitanti reci se amelioreacd. sta rea termicd a organismulul, temperatura te- gumentelor scade mai putin si revine la indi if niiali intr-un timp mat scurt, se normati- zeazé asimetria de temperaturi asiliare, mani festate pind Ia edlire si reactiile vasculare ale tegumentelor acoperite gi descoperite, se mic- soreaza reactia la frig a mucoasclor cailor respiratorii superioare, schimbul de gaze in- tr-0 oarecare masurd eres. CULTURA FIZICA Migcdrile musculare efectuate de om pe pareursul vietii se considers drept excitantt Fiziologiel importanti. Torentul de impulsuri de la proprioreceptorit muschilor, ligamen: telor $i articulafilor excita centrele nervoase ale scoartei cerebrale, provoacd reactii de réspuns, stimulind activitatea lor si stimulind dezvoltarea gi perfectionarea functieisistemu: lui cardiovascular, respirator gi altor sisteme fiziologice Inlucrarea sa «Reflexele scoartei cerebra- le» I. M. Secenov accentua importanta acti- vitatii musculare pentru dezvoltarea retle- xelor scoarjei cerebrale. In rezultatul acti- museulare se petfectioneazi concor danta Intre functille diferitor organe si siste me fiziologice, ini particular, se tmbund- taeste coordonarea miscarilor, ele devenind | ‘mai precise, econome si rapide, omul devine puternic, dibaci, indraznet si rezistent. Exereifile fizice normalizeazs metabolis- mul, ridicd tonusul general al organismului, in special cel neuro-psihic, cle aint surse de ‘emotii pozitive. Senzatia de satisfactie si cu- raj, care apare dupa o activitate musculara si Sport, I. P. Pavlov a numito ebucurie 4 muschilor» Una din problemele serioase, cauzate de progresul tehnico-stiimtifie si care dauneaza 257 sim&tatit este hipodinamia, Intr-adevar, in condifiile actuale activitatea musculard, in- tensitatea si durata ei a scazut considerabi Aceasta ‘se referi in primul rind de per- soanele, care practiced 0 munc& intelectual’ si due 0 vial’ sedentars. Hipodinamia contribuie la dereglarea me- tabolismului, abezitate, aparitia belilor ear- diovasculare, ale aparatului locomotor 5. a Una din masurile importante contra hipo- linamiei este dezvoltarea culturii fizice si a sportului. Exerciille fizice recupereaza hipo dinamia sau dezvoltarea nearmonioasa a gru. purilor de muschi. Sporirea activititii mus- culare generale, exercitile fizice regulate si_célirea zilnies, paralel cu. respectarea igienei personale deschid o cale bund spre longevitate si pastrarea capacitatii de munca, © importanta deosebits 0 au exercifille fizice pentru persoanele, ce se ocupa eu munca intelectuals. Cultura fizie’ trebule si fie practicats din copilarie pind 1a adinei batrinete. Exer citiile alese individual, se vor face zilnic, tinindu-se cont de starea organismulut: frec- venta pulsului, starea general 5. a. In caz de necesitate cei interesai se vor adresa la medic. In timpul exercitilor fizice se vor crea anumite conditi: igienice — aer curat, itumi- suficient, haine usoare, libere. Conco- mitent se va respecta igiena pielii si se vor face procedee de calire. Cultura fizicd include : I. Exercitii fizice matinale. Ele contribuie {a restabilirea rapidd a excitabilitati sistemu- lui nervos central si a capacitatii de munca dupa somn. '2, Exerciti fizice In timpul activitatii pro fesionale. Acestea se prezinta ca o odihn’ ac- tiva sub forma de gimnastics, migcari. Trece rea unel activitati musculare ta alta, care ne- cesiti reacfia centrelor nervoase respective, odihnindu-se la aceasta trecere, contribuie la restabilirea capacititii de munca si ta sporirea productivitat 3, Exercitii fizice in timpul odthnei, care se practic in seetii sportive sau in particu- lar : plimbari, natatie. canotaj. patinaj. schi. jocuri mobile. Pentru persoanele ce se ocupa ‘cu munea intelectuala, drept activitate fi 2icé poate fi munea in grading, timplaria s. a Persoanelor ce duc o viala sedentara, cupindu-se cu munca intelectual’ sau cea fizied ugoara, pentru profilaxia hipodinamiei 258 li se recomanda urmatorul regim de activi- fate muscular. Dimineata — gimnastica timp de 30 minute cu mers rapid sau alergari moderate In decurs de 5—10 minute. Viteza exercitiilor va fi astfel, ca irecven{a pulsu- lui sa nu depaseascd 1,7 He, iar la persoanele in virsta sa ne depageasca 2,3 Hz, Pe parcur- sul zilei (pind la si fn timpul luerubu!) se recomanda mersul obisnuit sau accelerat de 8—10 km (mersul obisnuit — 80—90 pasi pe minut, mersul accelerat — 130—140 pasi pe ‘minut, lungimea pasului tn primul caz flind de 70 em, in al doilea — de 80 em). Viteza mersului se va alege astfel, ca frecventa pul- sului sd nu creased mal mult de 50% din cea inifiala. Mersul poate fi inlocuit ew munea in gradina sau cu jocuri sportive. In zilele de odihna se recomanda plimbarile in atara orasului (10—15 km). Actisitatea motricd poate fi intensificata ‘cu alergéri, in aceste cazuri neavind con- traindicatie si practictnd mai intti mersul ac- celerat, apoi alergarile. Pentru virsta de 30—39 ani la mersul cu viteza de 1 km in 10 minute frecven{a pulsului este de pind la 1.5 Hz; la 40—49 ani cu viteza 1 km in 12 minute frecven{a pulsului este aceeas} ; Ja 50—60 de ani mersul de L km in 14—15 ‘minute sporeste frecventa pulsului pina la It Hz. el mai bun timp pentru alergari se consi deri dimineata, pind ta dejun. Alergarile Yor incepe vara, treptat marindu-se distanta si viteza, La virsta de 30—39 ani alergarile se incep de la 0.5 km si vileza de 1 kin in 10 min ; frecventa pulsului —2 Hj, in 5~6 luni atingind distanja de 5 km eu viteza de 1 km in 6 minute, frecventa pulsului — pina la 2,3 Ht, La 40-49 ani ge va incepe de la 0,25 km cu viteza de 1 km in 12 min, frec venta pulsului—1,9 Hi, tn 6 luni se va alerga 5 km eu viteza de 1 km in 8 minute, pulsul va atinge 2.2 Hf. La 50—60 de ani se va incepe de la 100—150 m cu viteza de 1 km in 14 minute, pulsul find de 1,8 Ht, in 7 luni distanta va cregte pina la 3—4 km cu viteza de I km in 910 minute, pulsul — pina la 21 Ht Alergarile se recomanda numai in eaz de stare general bund, dup un somn odihni- tor. O importanta mare o are autocontrotul Alergarile pot fi considerate ca factor pozi- tiv daca starea generala va fi perfectd, respi- ratia — diafragmala, freeventa pulsului indi cali mai sus gi revenirea la frecventa initia- i c 1a sau In 75% de la cea inifiald timp de 1520 minute dupa incetarea alergarilor. Periodic, peste elteva luni sau in caz de aparitia unor manifestari nedorite va fi nece- sar un examen medical. Pentru aprecierea stirli fice si succesului alergarilor se folo- este testul lui K. Kuper. Se considera sta- rea satisfacatoare dacd persoana de 25 de ani va alerga timp de 12 minute 2,3 km, la de ani —2,2 km, la 40—2,0 km, la 50— 1,8 km si ia 6016 km, la 70~1,5 km In ultimit ani tot mai freevent se prac- ticd exercifille fizice in grupurile de sanatate, aceste grupe fiind aledtuite din persoane practic sinatoase de aceeasi virsté. Activi- le se fac de 2—3 ori pe saptimin cite 0 ord — o ord si jumatate, sint conduse de an- trenori calificafi si sub controlul medical. In celelaite zile persoanele din aceste grupe fac cultura fizic# si ealire individual, insa fi- rnind cont de recomandarile medicilor. Pro: gramul include exerciti de gimnasticd, aler- gari, elemente de jocuri sportive (volei, baschet, badminton, ping-pong, tenis, natatie, schi §. a.) Medicii sportivi si igienistii au efectuat multe observatii, eare reflecta imbunatati- rea considerabila a sanatafii persoavelor din grupurile de sanatate. Persoanele, sanatatea carora este deregla. 18, vor face exerciti fizice selectate In cabi netele de cultura fizicd medicata ‘CUPRINSUL, Prefata a Compartimentul 1 Bazele leoretice si istoria lgienet (prot. Gaboviel R. D., Sahbazean G. H, doc. Poznanski S. S.) 4 Capitolul 1, Bazele teoretice ale iglenel (prof Gaboviei RD.) Orientarea profilactica a ecrotiri sing 4 4 Igiena — stints eB 4 ‘Mediul ambiant gi sindtatea ... . 5 6 6 5 Igiena — obiectul gi confinutul ei ‘Metodele de investigatieigienicd Normarea iginiea Sanitaria 31 servic! santaro-

    Potrebbero piacerti anche