LENTILE SUBTIRI

* Ansamblu de doi dioptri, dintre care cel putin unul trebuie sa fie sferic
Lentila subtire: grosimea (masurata in lungul axei optice principale)
<< diametrul
Marimi caracteristice lentilelor:
* indicele de refractie (n) al materialului din care este alcatuita
* centrele de curbura ale dioptrilor ce o alcatuiesc (C1, C2)
* razele de curbura ale dioptrilor sferici (R1, R2)
* axa optica principala: dreapta ce uneste C1 cu C2

* centrul optic (O): intersectia axei optice principale cu planul de

simetrie al lentilei
* axe optice secundare: orice dreapta ce trece prin centrul optic, sub
un anumit unghi
* distante focale
Unghi de deviatie (): unghiul dintre directia razei incidente si directia
razei refractate
Fascicule paraxiale (foarte putin inclinate fata de axul optic principal)

1 1 n 1 1 1

x1 x2
R
R

1
2

formula lentilelor subtiri (relatia

punctelor conjugate)

f1 f 2

1
f

1 1

n 1

R
R

1
2

distanta focala a lentilei

< f >SI = m

1
1

1
C n 1
R2
f
R
1

< C >SI = dioptrie = m-1

convergenta lentilei

Convergente (f > 0 focare reale)

Lentile

Divergente (f < 0 focare imaginare)

Lentile convergente

Lentile divergente

biconvexe

biconcave

plan convexe

plan concave

menisc convergent

menisc divergent

Sistem stigmatic: pentru fiecare punct din spatiul obiect corespunde un

singur punct in spatiul imagine

de sfericitate (se compenseaza daca se

cupleaza lentile convergente cu lentile divergente)
Aberatii
cromatice legate de fenomenul de dispersie
(se compenseaza daca se cupleaza lentilele cu
oglinzi sferice sau plane)

INSTRUMENTE OPTICE
Instrument optic: combinatii de lentile sau combinatii cu oglinzi plane
sau sferice
Instrumente
optice
care dau imagini

reale (obiective fotografice, aparate de

proiectie etc.)
virtuale (luneta, lupa, microscopul,
binoclul)

Scopul instrumentelor optice:

* Examinarea de obiecte foarte mici (lupa, microscopul)
* Examinarea de obiecte foarte indepartate (luneta, telescopul)
* Masurarea cu precizie a distantelor, unghiurilor, intensitatii
luminoase (instrumente de masura)

Principalele calitati ale instrumentelor optice:

1) Grosismentul (G)

< G >SI = 1

a) Grosismentul liniar: raportul dintre dimensiunea liniara a imaginii si

cea a obiectului
b) Grosismentul unghiular: raportul dintre tangenta unghiului sub care
se vede obiectul cu ajutorul aparatului si tangenta sub care se vede
obiectul cu ochiul liber
2 (lupa)
G

2000 (microscopul optic)

200.000 (microscopul electronic)

2) Puterea de separatie: inversul distantei minime dintre 2 puncte ale

obiectului care se vad separat in imaginea finala

d 0,61
n sin u

distanta minima care poate fi separata cu ajutorul

unui instrument optic

- lungimea de unda a radiatii folosite; n indicele de refractie al mediului dintre

obiect si instrumentul optic; u jumatate din unghiul sub care se vede lentila
obiectivului din locul in care se afla obiectul

1000 (microscopul optic)

d

< P >SI = m-1

~ 10 (microscopul electronic)

3) Campul vizual: portiunea din obiect care se poate vedea cu ajutorul

instrumentului optic
Se caracterizeaza prin:
* adancimea campului vizual (A) (masurata pe axa optica a
aparatului)
* diametrul campului vizual (D) (masurat pe o directie axa optica a
aparatului)
A ~ (1 / G3)

D ~ (1 / G2)

< A >SI = < D >SI = m

4) Claritatea (c): raportul dintre fluxul luminos primit de catre ochi in cazul
in care obiectul este privit cu ajutorul instrumentului optic si fluxul luminos
primit daca obiectul este examinat cu ochiul liber
< c >SI = 1

OCHIUL UMAN
Retina este alctuit din straturi neuronale.
Lumina focalizat trece prin aceste straturi,
ajunge la fotoreceptori (stratul din dreapta).
Aceasta produce reacii chimice i semnalul
nervos se propag spre celulele bipolare
orizontale (stratul din centru, galben).
Semnalul ajunge apoi la ganglioni; acetia
sunt cei care produc potenial la capetele
axonilor lor, astfel nct semnalul brut poate
ajunge la creier

Luneta este un instrument optic alctuit din mai multe lentile

folosit la observarea obiectelor ndeprtate.
Ca orice instrument optic n care privim direct, luneta deviaz
razele de lumin paralele care sosesc de la obiect, acestea
fiind focalizate pe retina ochiului observatorului.
TELESCOPUL: inventat de Galileo Galilei
Obiectivul telescopului este constituit dintr-o oglind (sau un sistem
de oglinzi) de sticl metalizat de form paraboloidal, care poate
atinge chiar i 11 m n diametru. Cu ajutorul unei oglinzi plane sau
curbe, imaginea dat de obiectiv este ndreptat spre un ocular.
Comparativ cu luneta astronomic , telescopul are ca avantaje:
* posibilitatea construirii obiectivelor de diametre mari;
* lipsa aberaiilor cromatice ;
* efecte de difracie mai mici;
* putere separatoare i grosisment superior .
Telescopul optic poate fi utilizat att pentru observarea direct, ct i
pentru cercetri fotografice sau spectroscopice .

Radiotelescopul este un instrument astronomic de msur prevzut cu

antene speciale, folosit la recepionarea i la studierea n domeniul spectral
al undelor radio (cuprinse ntre frecvenele de la civa kHz pn la 3 GHz)
emise de corpurile cereti .
Antena parabolic unic a radiotelescopului de la Arecibo (Porto Rico), are
diametrul de 300m.

Radiotelescopul Parkes,
Alectown, Australia.

Cele mai multe radiotelescoape au o

anten din metal parabolic, care joac
rolul unei oglinzi concave de a
concentra prin reflexie ntr-un focar
undele recepionate. Azi
radiotelescoapele constau din mai multe
antene parabolice (engl. Arrays =
ordonare, aezare, serie, cmp).
Antenele unui sistem Arrays sunt legate
ntre ele, astfel suprafaa fiecrei antene
cumulat constituie o suprafa global
mare, avantajul este c pot fi observat
concomitent mai multe obiecte (surse)
cereti, azi astfel de raditelescoape
obin imagini comparabile cu imaginile
telescopului optic.

MICROSCOPUL ELECTRONIC
Parti componente:
* Tun electronic produce si accelereaza
electronii

* Lentila condensor focalizeaza fasciculul de

electroni pe preparatul de studiat

* Lentile obiectiv formeaza o prima imagine

marita a obiectului de studiat

* Lentila intermediara produce o alta

imagine, de dimensiuni superioare

* Lentila de proiectie formeaza imaginea

finala, reala
* Suport pentru imagine (ecran fluorescent,
placa fotografica, detector de electroni, dispozitiv cu
fibre optice.)

p 10-5 Torr

Microscop electronic

Imagine a unei furnici la microscopul

electronic cu baleaj

Cristal al sarii de cupru a

ftalocianinei clorurate

rezolutia atinsa: 1,3

Probleme si limitari ale microscopiei electronice:

* Preparatele ce se studiaza trebuie sa suporte vidul existent in

aparat dificil pentru preparatele biologice
* Fasciculul de electroni atenuat la trecerea prin preparat
obtinerea unei imagini difuze grosimea esantionului < 300
* Metalizarea suprafetei de studiat imbunatatirea contrastului in
imaginea obtinuta
* Mentinerea fixa, cu precizie, a pozitiei preparatului

Variante ale microscopiei electronice

prin transmisie

Microscopia electronica de baleiaj

prin reflexie
imagini ale microorganismelor, elementelor
celulare, globulelor sanguine

x1000
Microsonda electronica Castaing
Aplicatii biologice: examinarea sectiunilor histologice, detectia
incluziunilor metalice in tesuturi, studiul fixarii metalelor grele in diferite
organe

POLARIZAREA LUMINII
longitudinale
Unde
transversale (ex.: radiatii luminoase)

Vector luminos (E)

Lumina nepolarizata (lumina naturala): oscilatiile vectorului luminos se
efectueaza dupa orice directie cuprinsa intr-un plan perpendicular pe
directia de propagare a undei
Lumina polarizata obtinuta prin: reflexie, refractie, dubla refractie,
dicroism

Polarizoare aparate cu ajutorul carora se realizeaza polarizarea luminii

Analizoare aparate cu ajutorul carora se analizeaza lumina polarizata

Tipuri de polarizare a luminii:

a) liniara
Vectorul luminos oscileaza intr-un singur plan, care isi pastreaza
orientarea in timp si spatiu
b) eliptica
Extremitatea vectorului luminos descrie o elipsa in jurul directiei de
propagare
c) circulara
Extremitatea vectorului luminos descrie un cerc in jurul directiei de
propagare

POLARIZAREA PRIN REFLEXIE

Malus, 1810

I I0 cos2

legea lui Malus

I intensitatea razei emergente; I0 intensitatea maxima a razei emergente

(obtinuta pentru = 0, 180); - unghiul dintre planele de incidenta pe P si A

POLARIZAREA PRIN REFRACTIE

tgi n

conditia lui Brewster

i unghi de incidenta; n indice de refractie al lamei de sticla

Unghi de incidenta brewsteriana (iB): unghiul pentru care este

satisfacuta conditia lui Brewster
Pentru sticla: n = 1,5 iB = 57
iB raza reflectata total polarizata
i

iB raza reflectata partial polarizata

0 raza reflectata nu se polarizeaza (lumina naturala)

Raza refractata partial polarizata I

Lame paralele din sticla se obtine un grad mare de polarizare dar o
atenuare mare intensitate mica

POLARIZAREA PRIN DUBLA REFRACTIE

Dubla refractie: descompunerea razei incidente in doua raze, la trecerea

prin anumite substante (ex.: cristale)
Substante birefringente substante anizotrope (proprietati diferite in
functie de directie); ex.: cristalul de spat de Islanda
ordinara (rO) respecta legile propagarii luminii
Raza
extraordinara (re) nu respecta legile propagarii
luminii
Prisma Nicol (nicolul)

a a0 cos
a amplitudinea vectorului luminos ce trece prin A; a0 - amplitudinea vectorului
luminos ce trece prin P; - unghiul dintre sectiunile principale ale A si P

I I0 cos2
I intensitatea fasciculului luminos ce trece prin A; I0 intensitatea fasciculului
luminos ce trece prin P; - unghiul dintre sectiunile principale ale A si P

POLARIZAREA PRIN DICROISM

Dicroism: absorbtia totala a uneia dintre cele doua raze obtinute prin
fenomenul de dubla refractie
Substante dicroice, in domeniul vizibil:
* Turmalina (borosilicat de aluminiu) absoarbe preferential ro
* Herapatitul (sulfat de iodochinina) cristale de dimensiuni foarte mici

POLARIZAREA ROTATORIE
Substante optic active: substante care rotesc planul de polarizare al
luminii ce le strabate
Rotirea planului de polarizare

Experienta lui Arago

Levogire: rotesc planul de polarizare spre stanga

Substante
Dextrogire: rotesc planul de polarizare spre dreapta

cl

legea lui Biot

- unghiul de rotire a planului de polarizare; [] puterea rotatorie specifica;

c concentratia solutiei; l lungimea stratului de substanta strabatut de catre
lumina

[] = f (T, )

[] ~ 1 / 2

[] precizata pentru = 589,3 nm (linia D a sodiului)

> 0 pentru substantele dextrogire
[]
< 0 pentru substantele levogire

i ci li
i1

c
l

caracter de aditivitate a legii lui Biot

l, - cunoscute c

dozaj polarimetric