{\rtf1\ansi\ansicpg1252\deff0\deflang1033{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0 Times New

Roman;}{\f1\fswiss\fcharset238{\*\fname Arial;}Arial CE;}{\f2\fnil\fcharset0 ;}}

{\*\generator Msftedit 5.41.15.1507;}\viewkind4\uc1\pard\sb100\sa100\f0\fs24
Inversarea polilor\line\line publicat la 15 Septembrie 2004 \line\line de Marian
Apostol (AIM)\line\line\line "Inversarea polilor ar putea duce la c\u259?derea
re\u355?elelor de distribu\u355?ie a electricit\u259?\u355?ii, m\u259?rirea g\u259?
urilor de ozon din atmosfer\u259?, extinderea aurorelor polare p\'e2n\u259? la
ecuator \u351?i chiar derutarea p\u259?s\u259?rilor migratoare \u351?i a altor
animale care se bazeaz\u259? pe liniile magnetice planetare pentru a-\u351?i
g\u259?si drumul." New York Times, 13 iunie 2004 \line\line\b Semne ale unei
invers\u259?ri a polilor magnetici ai planetei\b0 \line\line\par
\lang1048\f1\fs20{\pict\wmetafile8\picwgoal3885\pichgoal2535
0100090000034c00000003001c00000000000400000003010600050000000c027711c41a070000
00fc020000000000000000040000002d01000008000000fa020000000000000000000004000000
2d0101001c000000fb020c00090000000000900100000000000202024d532053616e7320536572
6966000a0027008a0100000000ffffffff80d31300040000002d010200030000000000
}\lang1033\f0\fs24\par
Iat\u259? o reprezentare grafic\u259? a c\'e2mpului magnetic planetar preluat de la
IGRF2000: culorile ro\u351?u, portocaliu \u351?i galben indic\u259? un c\'e2mp
magnetic slab, sub nivelul mediu (normal) de culoare verde, iar nuan\u355?ele de
albastru p\'e2n\u259? la negru indic\u259? o intensificare a c\'e2mpului
magnetic \'een regiunile respective, cu valori peste cele normale. Cea mai
pronun\u355?at\u259? "groap\u259?" de c\'e2mp magnetic este \'een regiunile
Americii de Sud, Atlanticului de Sud \u351?i a Africii de Sud. Imaginea a fost
produs\u259? dup\u259? m\u259?sur\u259?torile c\'e2mpului geomagnetic terestru
furnizate de satelitul olandez Orsted. \line\line\'cen ultimile mii de ani, liniile
de c\'e2mp magnetic terestru ieseau din polul sud \u351?i intrau prin polul nord.
Acesta este un a\u351?a-numit dipol magnetic. Oamenii de \u351?tiin\u355?\u259?
urm\u259?resc cu stupoare cum acest c\'e2mp magnetic care a fost stabil
p\'e2n\u259? acum, \'eencepe s\u259? se schimbe. Este vorba de cea mai mare
sl\u259?bire a acestui c\'e2mp magnetic din istoria recent\u259? a planetei.
Geofizicianul francez Gauthier Hulot afirm\u259? c\u259? acest c\'e2mp magnetic din
Atlanticul de Sud \u351?i America de Sud este cu 30% mai slab dec\'e2t \'een restul
planetei. Deja numero\u351?i sateli\u355?i care au trecut pe deasupra acestei zone
au suferit deregl\u259?ri electronice pentru c\u259? particulele v\'e2ntului solar
pot p\u259?trunde mai u\u351?or \'een stratosfera planetei datorit\u259?
c\'e2mpului magnetic slab. S-a observat c\u259? \'een ultimul secol sl\u259?birea
c\'e2mpului magnetic a fost de 10 - 15 % dar \'een ultimii ani aceasta s-a
accelerat provoc\'e2nd un nou curent de opinie printre cercet\u259?tori: suntem
martorii unei iminente invers\u259?ri a polilor? \line\line\'cen urma cu 16 ani,
unul dintre cercet\u259?tori a \'eenceput simulari pe calculator ale c\'e2mpului
magnetic terestru \'een timp ce lucra la Centrul Laboratorului Na\u355?ional Los
Alamos din SUA. Acum, dr. Gary Glatzmaier, profesor de Fizica P\u259?m\'e2ntului la
Universitatea California din Santa Cruz, afirm\u259? c\u259? simul\u259?rile lui
arat\u259? c\u259? miezul metalic lichid al planetei se mi\u351?ca continuu, pentru
a se putea r\u259?ci. Aceste mi\u351?c\u259?ri genereaz\u259? c\'e2mpul magnetic
terestru. Dar miezul se mi\u351?ca chiar \u351?i in direc\u355?ii opuse celor
normale gener\'e2nd curen\u355?i magnetici ce se opun c\'e2mpului "majoritar" care
cresc \'een intensitate \u351?i ajung chiar s\u259? \'eel dep\u259?\u351?
easc\u259?, duc\'e2nd \'een cele din urm\u259? la o inversare a polilor magnetici
ai planetei. Aceast\u259? inversare este totdeauna precedat\u259? de o sl\u259?bire
a c\'e2mpului magnetic. Dup\u259? recente m\u259?sur\u259?tori geologice, astfel de
invers\u259?ri magnetice planetare apar periodic, iar dup\u259? calculele de
rigoare \'een ace\u351?ti ani urmeaz\u259? o astfel de schimbare. \line\line Gary
Glatzmaier spune c\u259? intensitatea c\'e2mpului magnetic al planetei scade destul
de rapid iar o mul\u355?ime de cercet\u259?tori arat\u259? c\u259? urmeaz\u259? o
nou\u259? inversare a polilor. Aceasta se \'eentampl\u259? la fiecare 13.000 de
ani, dup\u259? ultimile m\u259?sur\u259?tori. Cea mai recent\u259? inversare
detectat\u259? \'een straturile geologice este de aproape 13.000 de ani. Deci ne
putem a\u351?tepta ca \'een anii ce urmeaz\u259? s\u259? fim martorii unei noi
inversari a polilor! \line\line\b Sateli\u355?ii de deasupra Atlanticului de Sud
deja au avut probleme\b0 \line\line Pentru sateli\u355?ii care se afla deasupra
atmosferei, c\'e2mpul magnetic planetar este singurul scut protector \'eempotriva
particulelor aduse de v\'e2ntul solar. De aceea aparatele se defecteaz\u259? cand
trec printr-un c\'e2mp magnetic slab. \line\line\'cen luna iunie 2004, Agen\u355?ia
Spa\u355?ial\u259? Europeana (ESA) a confirmat alocarea de fonduri pentru 3
sateli\u355?i cu numele SWARM care vor fi lansa\u355?i \'een 2009 pentru a m\u259?
sura mai exact schimb\u259?rile c\'e2mpului magnetic terestru. \line\line\'centr-un
interviu publicat \'een New York Times, dr. Gaulthier Hulot, care particip\u259? la
programul ESA, declar\u259?: "Vrem s\u259? vedem cum vor evolua lucrurile \'een
viitorul apropiat, a\u351?a cum meteorologii fac prognoza vremii. Sunt sigur
c\u259? vom putea realiz\u259? aceste predic\u355?ii." \line\line Semne ale unei
noi inversari a polilor sunt din ce \'een ce mai evidente: acum anomalia
magnetic\u259? s-a extins \u351?i \'een zona Africii de Sud, dup\u259? cum afirma
dr. Pieter Kotze, \u351?eful Grupului de Geomagnetism de la Observatorul Magnetic
Hermanus de la Capul Sud. \line\line Alte simptome ale unei iminente invers\u259?ri
a polilor ar putea fi extinderea aurorei polare care de obicei se observ\u259?
numai la Polul Sud, aceasta urm\'e2nd s1a se extind\u259? \u351?i deasupra
Atlanticului de Sud pe m\u259?sur\u259? ce c\'e2mpul magnetic se va sl\u259?bi
\u351?i mai mult. \line\line Sl\u259?birea extrem\u259? a magnetosferei planetare
ce apare \'eenaintea unei inversari a polilor poate duce la intensificarea
cazurilor de cancer datorit\u259? radia\u355?iei cosmice ce va putea astfel ajunge
p\'e2n\u259? la suprafa\u355?a Terrei. \line\line\b Porumbei \u351?i pelicani
dezorienta\u355?i\b0 \line\par
\lang1048\f1\fs20{\pict\wmetafile8\picwgoal4200\pichgoal3150
0100090000034c00000003001c00000000000400000003010600050000000c02b415f01c070000
00fc020000000000000000040000002d01000008000000fa020000000000000000000004000000
2d0101001c000000fb020c00090000000000900100000000000202024d532053616e7320536572
6966000a0027008a0100000000ffffffff80d31300040000002d010200030000000000
}\lang1033\f0\fs24\par
Mii de porumbei au disp\u259?rut \'een Suedia, folosi\u355?i ca porumbei "de
curse". De\u351?i exper\u355?i \'een ghidare pe baza liniilor de c\'e2mp magnetic,
acum s-au dezorientat. \'cen SUA s-a pierdut o \'eentreag\u259? specie de
pelicani \'een Idaho iar \'een California de nord au disp\u259?rut vesti\u355?ii
pelicani bruni. \'cen Carolina de Sud egretele zboar\u259? dezorientate de la est
la vest (\'een loc s\u259? zboare de la nord la sud). \line\line Majoritatea
porumbeilor trimi\u351?i la Atena pentru a marca deschiderea Jocurilor Olimpice nu
s-au mai \'eentors acas\u259?. Columbofilii ar\u259?deni spun c\u259? \u351?ansele
ca voiajorii s\u259? se \'eentoarc\u259? sunt mici, \'een condi\u355?iile \'een
care drumul de la Atena la Arad trebuia s\u259? fie parcurs \'een maxim 24 de ore.
Dintre cei 850 de porumbei care au luat zborul de la Atena spre Rom\'e2nia, \'een
Arad s-au mai \'eentors doar 50. Ar\u259?deanul Adrian Lupulescu a participat la
competi\u355?ie cu 60 de exemplare dintre care doar cinci s-au mai \'eentors
acas\u259?. Potrivit pre\u351?edintelui Asocia\u355?iei Columbofililor Ar\u259?
deni, Radu Dragan, primii porumbei trebuiau s\u259? ajung1a la Arad dup\u259? 12
ore. \line\line "Am mai participat la concursuri de acest gen, \'eens\u259? nu s-a
mai \'eent\'e2mplat ca porumbeii s\u259? se r\u259?t\u259?ceasc\u259?.", a precizat
Radu Dr\u259?gan. Din informa\u355?iile de\u355?inute de cresc\u259?torii ar\u259?
deni de porumbei, omologii lor maghiari se confrunt\u259? cu acelea\u351?i
probleme, din 1500 de porumbei trimi\u351?i la Atena din Ungaria, doar
40 \'eentorc\'e2ndu-se acas\u259?. \line\line Timp de sute de ani, Dakota de
Nord \'ee\u351?i primea pelicanii \'een parcul special din zona central\u259?.
Giganticele p\u259?s\u259?ri, adev\u259?ra\u355?i acroba\u355?i aerieni, nu au mai
aparut de aceast\u259? dat\u259?. Cuiburile lor sunt goale. Cele aproape 28.000 de
p\u259?s\u259?ri s-au r\u259?t\u259?cit. \line\line\b Schimbari planetare\b0
\line\line Atmosferele planetelor sistemului nostru solar sunt \'een plin\u259?
schimbare, declar\u259? dr. Dmitriev, cercet\u259?tor rus. De exemplu, atmosfera
lui Marte cre\u351?te destul de rapid. Proba Mars Observer \u351?i-a pierdut una
din oglinzile sale \'een 1997 c\'eend a trecut prin atmosfera lui Marte, ceea ce a
dus la pr\u259?bu\u351?irea sa, pentru c\u259? atmosfera era de dou\u259? ori mai
dens\u259? dec\'e2t se calculase. \line\line Luna \'eencepe s\u259?-si "fabrice"
atmosfera proprie care acum se \'eentinde pe o distan\u355?\u259? de 6.000 de km
fiind compus\u259? din Natrium, declar\u259? dr. Dmitriev. \line\line Atmosfera
P\u259?m\'e2ntului se schimba \u351?i ea, \'een straturile superioare form\'e2ndu-
se un nou gaz HO care p\'e2n\u259? acum nu exista acolo. Nu este \'een leg\u259?
tur\u259? nici cu \'eenc\u259?lzirea global\u259?, nici cu emisiile de freon, nici
cu nimic altceva. Pur \u351?i simplu acolo se \'eentampl\u259? ceva. \line\line
C\'e2mpurile magnetice \u351?i intensitatea luminoas\u259? a planetelor se schimba.
Venus, de exemplu, ne arat\u259? o cre\u351?tere marcant\u259? de intensitate
luminoas\u259?. \line\line Jupiter sufer\u259? o schimbare energetic\u259? at\'e2t
de puternic\u259? \'eenc\'e2t s-a format un tub de radia\u355?ie
ionizant\u259? \'eentre planet\u259? \u351?i una din lunile sale, Io. Acest tub se
poate chiar vedea \'een fotografiile recente. \line\line C\'e2mpul magnetic al lui
Jupiter a crescut de mai mult de dou\u259? ori \'een intensitate. Uranus se
schimb\u259? \u351?i el. Neptun \'ee\u351?i intensific\u259? \u351?i el c\'e2mpul
magnetic. Aceste planete devin din ce \'een ce mai str\u259?lucitoare iar c\'e2mpul
lor magnetic se intensific\u259?. \line\par
Datorit\u259? faptului c\u259? articolele AIM sunt adesea copiate pe diverse
forumuri \u351?i apoi preluate de alte reviste \u351?i site-uri, f\u259?r\u259? a
specifica originea lor, v\u259? inform\u259?m c\u259? adresa acestui articol este
http://aim.active.ws/?a=79 \u351?i este publicat la Active Information
Media.\line\line Se pare c\u259? Uranus \u351?i Neptun au suferit recente
invers\u259?ri de poli. C\'e2nd proba Voyager 2 a trecut pe l\'e2ng\u259? Uranus
\u351?i Neptun, polii nord \u351?i sud magnetici erau deplasa\u355?i fa\u355?\u259?
de polii geografici cu 50 de grade respectiv 40 de grade. \line\line Activitatea
vulcanic\u259? a crescut pe Terra cu 500 % din 1875 si cu 400 % din 1973, sus\u355?
ine Michael Mandeville. Iar dr. Dmitriev a calculat c\u259? dezastrele naturale
survenite \'eentre 1963 \u351?i 1993 au crescut cu 410 %. \line\line C\'e2mpul
magnetic al Soarelui a crescut cu 230 % din 1901, afirm\u259? dr. Mike Lockwood
(Laboratoarele Na\u355?ionale Rutherford Appleton) din California. \line\line\b Mai
mult dec\'e2t schimb\u259?ri\b0 \line\line La Academia Na\u355?ional\u259? de
\u350?tiinte din Siberia, la Novosibirsk, s-au f\u259?cut cercet\u259?ri care au
demonstrat c\u259? singura explica\u355?ie pentru aceste schimb\u259?ri multiple
din sistemul nostru solar este c\u259? \'eentregul Sistem Solar a intrat \'eentr-o
zon\u259? cosmic\u259? unde energia este diferit\u259? de ceea ce era p\'e2n\u259?
acum, este mult mai intens\u259?. \line\line Plasma str\u259?lucitoare de la
marginea Sistemului Solar a crescut recent de 10 ori \'een intensitate. Soarele are
un c\'e2mp magnetic care \'eenglobeaz\u259? \'eentregul sistem solar cu planetele
sale. Aceasta este heliosfera care este de forma unei pic\u259?turi, cu alungirea
ascu\u355?it\u259? \'een direc\u355?ia opusa sensului de mi\u351?care al
sistemului. \line\line Cercet\u259?torii ru\u351?i au studiat partea frontal\u259?
a heliosferei \u351?i au observat acolo plasm\u259? str\u259?lucitoare. Este ca
\u351?i cum \'eentreg sistemul solar a intrat \'eentr-o zon\u259? cu energie mult
mai \'eenalt\u259? (centura fotonic\u259?). \line\line Aceast\u259? energie
"aprinde" plasma heliosferei \'een partea frontal\u259? care devine astfel mai
luminoas\u259?, mai str\u259?lucitoare. Aceast\u259? energie p\u259?trunde
apoi \'een Soare care o va r\u259?sp\'e2ndi \'een \'eentreg sistemul solar,
satur\'e2nd spa\u355?iul interplanetar si determin\'e2nd cre\u351?terea vitezei
v\'e2ntului solar, astfel c\u259? toate planetele primesc un "supliment" de
energie. \line\line Este o energie con\u351?tient\u259? care schimb\u259? modul de
func\u355?ionare al planetei, chiar \u351?i via\u355?a de pe ea. Pentru c\u259?
a\u351?a-numitele gene "de balast" din genomul uman se dovedesc a fi adev\u259?rate
chei pentru evolu\u355?ia omului av\'e2nd ca declan\u351?ator aceast\u259? energie
nou\u259?. \'cencep s\u259? apar\u259? tot mai mul\u355?i copii cu uluitoare puteri
paranormale, cu o con\u351?tiin\u355?\u259? \u351?i maturitate superioar\u259?
p\u259?rin\u355?ilor. \line\line Toate aceste schimb\u259?ri simultane, care au loc
la toate nivelele vie\u355?ii planetare, duc la o ascensiune general\u259?. O
evolu\u355?ie a \'eentregii planete, a \'eentregului Sistem Solar. \line\par
\pard\f2\fs20\par
}
#