Psihologia personalitii

Teorii personologice
Curs 2

Teorii ale personalitatii

O teorie este o ipoteza nedovedita asupra realitatii, in legatura cu

anumite fenomene, care ne ofera descrieri si explicatii atunci cand nu
sunt disponibile informatii mai concrete
Consta intr-un set de termeni si principii construite sau folosite de catre
teoreticieni, numite constructe
Construct un termen sau un principiu care sa fi fost creat (sau adoptat)
de un teoretician. O teorie este formata dintr-un set de constructe
interdependente, care sunt legate unul de altul intr-un mod logic si
coerent
Teorie a personalitatii o supozitie asupra unor aspecte importante ale
comportamentului uman, care poate fi bazata pe observarea clinica sau
cercetarea empirica (sau amandoua). In mod ideal, o teorie a
personalitatii trebuie sa satisfaca 4 criterii: descriere, explicatie, predictie
si control

Perspectiva psihodinamica

Teoriile psihodinamice pun accentul asupra inconstientului: multe

aspecte importante ale personalitatii de afla in afara sferei noastre
constiente si, daca sunt vreodata aduse la suprafata, acest lucru se
realizeaza doar cu mare dificultate.

Sigmund FREUD Psihanaliza

Carl Gustav JUNG Psihologia analitica

Alfred ADLER Psihologia individuala

Karen HORNEY Nevroza si dezvoltare umana

Erich Fromm Frica de libertate

Harry Stack SULLIVAN Teoria interpresonala a Psihiatriei

Erik ERIKSON Psihologia Eu-ului

Perspectiva umanista

Teoriile umaniste reliefeaza potentialul nostru innascut pentru crestere

si dezvoltare sanatoasa. Psihopatologia apare atunci cand
potentialitatile noastre sanatoase sut blocate de parentajul patogen
sau de alte forte exterioare daunatoare. Simptomele obisnuite cuprind
o incapacitate a individului de a sti ce doreste cu adevarat si de a se
bucura de viata

Carl ROGERS Teoria actualizarii sinelui (I)

Abraham H. MASLOW Teoria actualizarii sinelui(II)

Rollo MAY Psihologia existentiala

Perspectiva trasaturilor de personalitate

Teoriile trasaturilor reliefeaza o abordare a personalitatii orientata

spre expresiile acesteia. Ele descriu aspecte constiente si concrete
ale personalitatii in termeni directi, in timp ce muta accentul de la
explicatiile inconstiente si abstracte ale comportamentului uman. Se
bazeaza pe cercetare empirica, nu pe observare clinica.

Gordon W. ALLPORT Teoria trasaturilor de personalitate

Raymond B. CATTEL Teoria analitic-factoriala a trasaturilor

Hans J. EYSENCK Teoria celor 3 factori

Perspectiva behaviorista

Behaviorismul cauta sa faca din psihologie o disciplina mai stiintifica,

studiind numai ce poate fi observat si masurat. Redefinieste deci
psihologia ca studiu al comportamentului manifest, eliminand, din sfera
interesului, tot ceea ce teoreticienii personalitatii considerau a fi
important: cauze interioare ale comportamentului, dorinte, trebuinte,
amintiri, credintii, expectatii, perceptii de sine, procese inconstiente, vise
etc. este mai degraba o alternativa la teoria personalitatii

B.F. SKINNER Behaviorismul radical

Perspectiva cognitivista

Subliniaza importanta gandirii. Comportamentul este determinat de

modul in care interpretam, prezicem si evaluam evenimentele, si nu de
pulsiuni innascute sau de realitate.

George A. KELLY - Psihologia constructelor personale

Albert BANDURA Teoria social - cognitiva

Perspectiva psihodinamica

Personalitatea
in viziunea lui
Sigmund Freud
Psihanaliza
(Psiho-analiza)

Natura fundamentala a fiintelor umane (1)

Insticte si pulsiuni

Fiintele umane sunt motivate de puternice forte innascute, numite instincte

Un instinct se activeaza atunci cand corpul necesita intretinere (ex. hrana, apa)

Pulsiunea activata (nevoia) produce o stare psihica de tensiune crescuta sau

stimulare (pulsiune), care este traita ca fiind neplacuta (ex. foamea, setea)

Scopul oricarui comportament este de a obtine placerea (principiul placerii) si de a

evita neplacerea sau durerea*

Reducerea tensiunii pulsionale reasaza corpul intr-o stare anterioara de echilibru,

numita stare de homeostazie, unde nici o nevoie nu e activa

Natura caracteristica a pulsiunilor: distinctia dintre sexualitate si acele pulsiuni care

serveau scopului autoconservarii (foame, sete); Omul este motivat de doua
pulsiuni: sexuala si agresiva (distructiva) **

La fel cum actiunile spre exterior sunt insufletite de energia fizica, activitatea
mentala implica o constanta cheltuiala de energie psihica libido-ul*** - se refera,
in general cand acesta este asociat pulsiunii sexuale

Pulsiune stare de tensiune si disconfort psihic, provocata de o

nevoie fiziologica; uneori este folosit ca sinonim pentru instinct sau
tendinta; forta motivatoare innascuta, activata de o nevoie. Cele
doua categorii sunt: sexuala si distructiva (agresiva)

Natura fundamentala a fiintelor umane (2)

Determinism psihic si acte ratate

Nimic in psihic nu e intamplator, toate actiunile mentale si fizice

sunt determinate de cauze anterioare (ex. Ganduri aparent
haotice, incapacitatea de a-si aminti un cuvant sau o idee
familiara, rostirea unor cuvinte nepotrivite, rani autoprovocate sau
visele, toate au la baza motive care sunt, de obicei, inconstiente)

Determinism psihic - principiul conform caruia in psihic nu are loc

nimic intamplator, orice activitate mentala are o cauza

Act ratat - un aparent accident, provocat de procese mentale

inconstiente si care arata, astfel, adevaratele sentimente si credinte
ale individului

Natura fundamentala a fiintelor umane (3)

Angoasa

O emotie extrem de neplacuta, similara cu nelinistea puternica

Sunt descrise trei tipuri de angoasa:

Angoasa obiectiva legata de amenintari exterioare

Angoasa nevrotica legata de impulsuri puternice ale SE-ului

Angoasa morala legata de valorile de bine si rau ale Supraeului

Natura fundamentala a fiintelor umane (4)

Inconstient acea parte a personalitatii al carei continut nu se afla in

contiinta individului si nu poate fi adus cu usurinta la suprafata

Constient acea parte a personalitatii individului al carei continut este

cunoscut

Preconstient acea parte a personalitatii al carei continut nu se afla in

sfera constiintei, dar poate fi adus acolo cu usurinta

Structura personalitatii (1)

Se (Id)

Eu (Ego)

Supraeu (Superego)

Prezent la nastere

Se dezvolta din Se in jurul

varstei de 6-8 luni. Rezulta
din experienta cu propriul
corp si cu lumea exterioara

Se dezvolta din Eu in jurul varstei

de 3-5ani. Rezulta din introiectiile
regulilor parentale si din
rezolvarea complexului Oedip.

Complet inconstient

Partial constient, partial

preconstient, partial
inconstient

Partial constient, partial

inconstient

Functioneaza conform
principiului primar: este haotic,
irational, amoral, nu are simtul
timpului sau al logicii, este
capabil numai de a produce
imagini de realizare a dorintei

Functioneaza conform
principiului secundar: este
logic, orientat spre
autoconservare si
rezolvarea de probleme

Functioneaza prin introiectarea

imperativelor morale. Poate sau
nu poate fi realist si orientat spre
autoconservare

Motivat in intregime de
principiul placerii. Transforma
nevoi biologice in tensiuni
psihice.

Motivat de principiul
realitatii. Amana
descarcarea tensiunii pana
la gasirea unui obiect
adecvat, pentru a evita
erorile, pericolele,
pedeapsa

Motivat de energia blocata in

formarea sa. Isi impune regulile
provocand sentimentele de vina
sau de mandrie ale Eului

Structura personalitatii (2)

Se (Id)

Eu (Ego)

Supraeu (Superego)

Contine toate pulsiunile

innascute, a caror forta
difera de la o persoana
la alta

Sediul tuturor emotiilor

(inclusiv al angoasei).
Utilizeaza mecanisme
de aparare

Cuprinde eu-ul ideal (criterii

a ceea ce e bine) si
constiinta morala (criterii a
ce stiu ca e rau)

Poate fi prea puternic si

crud (sau prea slab),
provocand tulburari
psihice

Cu cat este mai

puternic Eu-ul, cu atat
este mai sanatoasa
personalitatea

Poate fi prea puternic si crud

(sau prea slab), provocand
tulburari psihice

Intr-un sens,
componenta biologica a
personalitatii

Intr-un sens,
administratorul
psihologic al
personalitatii

Intr-un sens, componenta

sociala a personalitatii

Mecanismele de aparare (1)

Mecanisme de aparare :

metoda folosita de Eu (Ego) pentru a indeparta amenintarile Se-ului (Id) sau ale
Supraeului (Superego) sau ale realitatii exterioare si pentru a reduce angoasa
asociata.

majoritatea mecanismelor de aparare actioneaza inconstient, inlesnind realizarea

scopului principal, amagirea de sine

Deplasare transferul, adesea inconstient , al comportamentelor sau emotiilor , de la

un obiect la altul mai putin amentintator

Formatiune reactionala refularea credintelor, emotiilor sau impulsurilor amenintatoare

si inlocuirea lor inconstienta cu opusurile lor

Identificare reducerea sentimentelor dureroase de dispret fata de sine, devenind la fel

ca persoanele care sunt faimoase si admirate, asa cum sunt idolii, agresorii sau fostii
iubiti; un mecanism de aparare care poate fi partial sau in intregime inconstient

Regresie adoptare inconstienta a comportamentului tipic sau stadiu anterior , mai

sigur, al propriei vieti

Mecanismele de aparare (2)

Introiectie incorporare inconstienta in propria personalitate a valorilor sau calitatilor

personale ale altuicuiva

Negarea realitatii refuzul de a crede sau chiar de a observa o anumita amenintare in

lumea exterioara

Proiectie atribuire inconstienta a propriilor impulsuri, emotii sau credinte amenintatoare

altor oameni sau lucruri

Rationalizare apelarea la explicatii mai putin plauzibile pentru a justifica un

comportament prohibit si a reduce sentimentele de vinovatie

Refulare eliminarea inconstienta a materialului amenintator din constiinta si folosirea

contrainvestirii

pentru a preveni reaparitia sa in contiinta, amintirea devenind, astfel,

imposibila

Sublimare

canalizare

inconstienta

impulsurilor

instinctuale

prohibite

spre

comportamente acceptabile din punct de vedere social. O forma de deplasare, insa una
care reprezinta un comportament ideal

Dezvoltarea personalitatii
Stadiu

Zona erogena Durata,

descriere

Sursa
conflictului

Caracteristicile
personalitatii

Oral

Gura, buze,
limba

0 1 ani

Hranire

Comportament
precum fumatul si
mancatul; pasivitate si
credulitate

Anal

Anus

1 3 ani

Educatia la
toaleta

Disciplina,
incapatanare (si
opusele lor)

Uretral

Uretra

n/a

Udarea patului

Ambitie (si opusul ei)

Falic

Penis, clitoris

Aprox. Intre 2
5 ani

Complexul
Oedip

Vanitate, indrazneala
(si opusele lor)

Genital

Penis, vagin

Maturitate;
scopul unei
dezvoltari
normale

Dificultatile
inevitabile ale
vietii

Un interes mai sincer

fata de altii, sublimari
eficiente, satisfactii
realiste

Contributii principale

Subliniaza importanta inconstientului

Act ratat si mecanisme de aparare

Materialul inconstient poate fi adus in constiinta

A subliniat importanta primei copilarii pentru dezvoltarea

personalitatii

A subliniat importanta angoasei si ca durerea psihica poate sa fie

mai suparatoare fata de cea fizica

Prima teorie moderna asupra personalitatii

Prima metoda in psihoterapie

Personalitatea in
viziunea lui
Carl Gustav JUNG

Psihologia analitica

Arhetipuri

Arhetip o predispozitie de a percepe lumea in anumite feluri, mostenita de la generatiile

anterioare; nu este o idee sau o credinta distincta. Este in multe privinte identic in culturi diferite
(o forma de gandire universala) si se afla in inconstientul colectiv (ex. anima, animus, umbra,
mama, tatal,eroul, batranul intelept etc.)
Umbra*
este partea primitiva si nedorita a personalitatii, care provine de la strabunii nostri de
origine animala
consta in materialul refulat in inconstientul personal fiindca este rusinos si neplacut,
jucand un rol compensator fata de mai pozitivele persona si Eu
puterea umbrei este mai evidenta atunci cand o persoana este cuprinsa de furie
violenta si incontrolabila (ex. Mr. Hyde, ascuns in spatele Dr.Jekyll)
are si o parte benefica, oferind vitalitate si putere (prea multa natura animalica
deformeaza omul culturii, prea multa cultura produce animale bolnave Jung)
Animus** - arhetipul masculin al femeii; creeaza predispozitia de a intelege natura
barbatului, este puternic si compenseaza persona feminina sentimentala; daca este negat,
produce convingeri de nezdruncinat si arbitrare (ex femeia care isi neaga animus-ul este
macinata de incapatanare intensa)
Anima - arhetipul feminin al barbatului; creeaza in barbat predispozitia de a intelege natura
femeii, este sentimental si compenseaza persona masculina puternica; compenseaza
persona masculina vizibila, caracterizata de putere (ex. barbatul care isi neaga anima si se
mandreste cu o persona deosebit de virila este macinat de sentimente de slabiciune si
capriciozitate)

Structura personalitatii - Jung

PERSONAL

COLECTIV

CONSTIENT

EU-ul: un complex de idei

constiente care constituie centrul
constiintei si genereaza
sentimente de identitate si
continuitate. Incepe sa se
dezvolte aprox. in al patrulea an
de viata

PERSONA: fata exterioara a

personalitatii; o fatada protectoare ce
ascunde latura autentica interioara a
individului, pentru a corespunde
cerintelor societatii. Faciliteaza
contactele cu oamenii, aratand ce se
poate astepta din partea lor

INCONSTIENT

INCONSTIENTUL PERSONAL:
cuprinde continuturi ce au fost
uitate, refulate sau percepute
subliminal. Stratul dintre
inconstientul colectiv si
constient; incepe sa se formeze
la nastere. Cuprinde aspecte
primitire, incarcate de vina,
nedorite ale personalitatii
(umbra)

INCONSTIENTUL COLECTIV: un depozit

de predispozitii mostenite de a percepe
lumea in anumite feluri (arhetipuri); prin
urmare, este prezent la nastere. Stratul
cel mai profund si mai inaccesibil
psihicului. Cuprinde arhetipurile
persoanei si umbrei (printre altele), care
incurajeaza dezvoltarea reprezentarilor
aferente in alta parte a personalitatii.

Extraversie si introversie

Atitudine introversie sau extraversie

Extraversie - o curgere spre in afara a libidoului, spre lumea exterioara. Extravertii
sunt sociabili, se aventureaza cu incredere in necunoscut si sunt cu precadere
interesati de oamenii si de evenimentele din mediu
Introversie o curgere spre interior a libidoului, spre profunzimile psihicului. Este
reflectata de un interes viu fata de propria lume interioara si adesea de preferinta
pentru solitudine
Functie o modalitate de traire a experientei stimulilor interni sau externi:
Senzatia stabileste ca ceva se afla acolo
Gandirea interpreteaza ceea ce este perceput
Simtirea - determina dezirabilitatea a ceea ce este perceput
Intuitia formeaza presimtiri sau concluzii fara ajutorul celorlalte functii.
Gandirea si Simtirea (sentimentul) sunt functii rationale
Senzatia si Intuitia sunt functii irationale

Tipuri psihologice
atitudine
functie

EXTRAVERSIE

INTROVERSIE

GANDIRE

Incearca sa inteleaga si sa
interpreteze aspectele lumii exterioare
(ex. om de stiinta, procuror)

Incearca sa inteleaga si sa
interpreteze propriile dei (ex. filosof,
teoretician)

SENTIMENT

Emite judecati care se conformeaza

valorilor exterioare. Conservator,
savureaza tendintele la moda. Poate
parea sentimental, nestatornic
capricios.

Emite judecati bazate pe propriile

valori. Nonconformist, vederile sunt
contrare opiniei publice. Poate parea
rece, rezervat, enigmatic.

SENZATIE

Interesat in perceperea si
experimentarea lumii exterioare.
Realist, lipsit de imaginatie, adesea
senzual, aflat in cautarea placerii.

Interesat in perceperea si
experimentarea propriului sine
interior (ex. artist sau muzician a
carui opera este adesea
neinteleasa)

INTUITIE

Cauta noi posibilitati in lumea

exterioara. Se plictiseste usor; este
adesea incapabil de a persevera intr-o
slujba sau activitate Poate fi speculant
sau antreprenor.

Cauta noi posibilitati in propriul sine

interior. Poate manifesta
comprehensiuni subite stralucite sau
poate fi un visator mistic, profet
autointitulat sau geniu neinteles

Contributii principale
Introversia extraversia constucte
deosebit de importante utilizate in
psihologia moderna
Concentrarea asupra tipurilor psihologice
Introducerea arhetipurilor
Tendinta pozitiva innascuta catre realizarea
de sine contribuie la compensarea
pesimismului extrem freudian
Conceptul de inconstient colectiv sugereaza
o continuitate dupa moarte

Personalitatea in viziunea lui Alfred Adler

Psihologia individuala

Psihologia individuala

Dezvoltarea personalitatii este conditionata de factorii socioculturali, accentund

importanta influentelor educative (familie, societate) n formarea Eului, fara a pierde nsa
din vedere substratul biologic
Influentele sociale se concretizeaza n plan psiho-comportamental, n
doua aspecte:
adaptarea (modificarea variabilelor personale, n functie de mediu);
modelarea (modificarea variabilelor de mediu n functie de configuratia personala)
Personalitatea este considerata o structura integrala, o confluenta a tendintelor avnd la
baza tendinta spre perfectionare, spre unitate si integrare
Elementul esential prin care descrie personalitatea este motivatia, analiza si ntelegerea
personalitatii fiind echivalente cu identificarea cauzelor, a motivatiei comportamentelor
umane.
Introduce doua concepte primare:
sentimentul de inferioritate - domina viata psihica si este sesizat in sentimentul de
imperfectiune, de neimplinire si permanentele aspiratii (idealuri) ale individului
complexul de inferioritate - apare atunci cnd compensare sentimentului de
inferioritate esueaza; individul este convins ca orice ar face, nu reuseste sa fie la fel
de bun ca ceilalti. Acest complex este insotit de constiinta incapacitatii personale de
a depasi inferioritatea.

Tipurile psihologice in functie de stilul de viata

Stilul de viata se fixeaza naintea varstei de cinci ani, orice atitudine a individului fata de lume
depinde de mica sa copilarie. Releva rolul major al educatiei timpurii, conditiile familiale si
educative determinand atitudinea fundamentala a copilului
Stilul de viata va orienta scopul si semnificatia vietii, modelul de viata; Ca aspect de
individualizare, stilul de viata asigura consecventa personalitatii.
Tipuri de personalitate

Caracteristici

Tipul dominant

agresivitate
dorinta de putere sentiment de superioritate
egocentrism
impulsivitate

Tipul dependent

dorinta de a-i ajuta pe ceilalti

supunere
atitudine pasiva
tendinte depresive

Tipul evitant

incapacitate decizionala
evitarea conflictului
perseverenta scazuta

Tipul social

contacte sociale bune

adaptabilitate
senzitivitate sociala
conduita prosociala

(Macsinga ,2000)

Perspectiva umanista
Personalitatea in viziunea
lui Carl ROGERS

Natura fundamentala a fiintelor umane

Oamenii sunt motivati de o singura forta pozitiva: o tendinta innascuta de a

dezvolta potentialitatile noastre sanatoase, constructive: tendinta de
actualizare, care cuprinde atat comportamentul indreptat spre reducerea
pulsiunii, cat si pe cel indreptat catre augmentarea pulsiunii *
Exista in natura umana si o disponibilitate catre un comportament crud si
distructiv, insa acesta este cauzat de catre evenimente exterioare**
Desi considera ca evenimentele copilariei joaca un rol important in formarea
personalitatii adulte, prefera insa sa puna accentul asupra nevoilor actuale
active si asupra eforturilor de a realiza obiectivul actualizarii
Experienta este unica individului, cuprinde tot ceea ce este disponibil
constiintei sale (ganduri, emotii, perceptii, trebuinte etc.); este doar intr-o
mica proportie constienta, in mare parte ea consta in stimuli si evenimente
pe care le percepem sub nivelul constiintei
Contine o abilitate innascuta de a evalua pozitiv sau negativ ceea ce
percepem ca fiind actualizant (sau neactualizant), care se numeste proces
de evaluare organismica (pozitiv experienta actualizante; negativ experiente neactualizante)

Tendinta de actualizare o tendinta innascuta de a ne dezvolta propriile

potentialitati constructive, sanatoase. Este motivatia fundamentala oricarui
comportament uman
Concept de sine (sine) un sentiment constient, invatat, ca esti diferit de ceilalti
oameni si de celelalte lucruri
Actualizarea sinelui tendinta de a satisface exigentele conceptului de sine; daca
tendinta invatata de actualizare a sinelui ramane in armonie cu tendinta innascuta
de actualizare, individul este bine adaptat din punct de vedere psihologic
Conditie de valorizare o norma care trebuie respectata pentru a avea parte de
acceptare conditionata din partea unei persoane apropiata, care este introiectata in
conceptul de sine (duce la comportamente care nu faciliteaza actualizarea)
Acceptare conditionata acceptarea si respectarea unei alte persoane doar atunci
cand conceptul de sine si sentimentele acelei persoane detin aprobarea noastra
(modalitate tipica in care parintii se comporta cu copilul)
Acceptare neconditionata acceptarea si respectarea sentimentelor si conceptului
de sine al altei persoane; un interes nejudicativ si neposesiv fata de o alta persoana
Apreciere pozitiva caldura, respect si acceptare din partea altei persoane, o
trebuinta umana universala, innascuta
Autenticitate a avea o cunoastere adecvata a propriei experiente interioare si
disponibilitatea de a o impartasi cu ceilalti atunci cand este cazul
Autoacceptare conditionata/ autoacceptare neconditionata
Persoana pe deplin functionala = absenta oricarei conditii de valorizare (prin
autoacceptare neconditionata)

Perspectiva umanista
Personalitatea in viziunea
lui Abraham H. MASLOW
Teoria actualizarii sinelui

Natura fundamentala a fiintei umane

Considera formarea personalitatii

ca o expresie a tendintei de baza
a omului catre dezvoltare si autoactualizare
Propune o ierarhie a nevoilor si
a vorbit de autoactualizare ca
expresie a atingerii potentialului
maxim al fiintei umane
Afirma ca modul de perceptie si
interpretare a realitatii este
determinat de motivatie
Motivatia este descrisa ca o
ierarhie de trebuinte, iar pentru
dezvoltarea
propice
a
personalitatii, fiinta umana are
nevoie de o orientare de crestere
si autodepasire motivationala

Trebuinta instinctoida un impuls

instinctual innascut, sanatos dar slab, care
este invins cu usurinta de fortele mai
puternice ale educatiei si culturii
Motivatie de deficit nevoia individului de a
reduce o pulsiune precu foamea, setea sau
dragostea, umpland un gol din sine insusi.
Motivele de deficienta sunt comune tuturor
fiintelor umane
Motivatie de crestere nevoia de a-si
dezvolta propriile potentialitati interioare,
prin care bucuria augmentarilor placute ale
pulsiunilor si daruirea dragostei. Motivatiile
de crestere sunt relativ independente de
mediu si sunt unice pentru fiecare individ
Metatrebuinte (Metamotivatii) trebuintele
atipice, nonierarhice ale acelor putini
indivizi care au atins nivelul autoactualizarii
sinelui; ele cuprind dragostea de
frumusete, adevar, bunatate si dreptate

Ierarhia trebuintelor umane

Ierarhia trebuintelor un model al motivatiei in care, in mod obisnuit, anumite trebuinte

nu devin importante sau nici macar observabile, pana cand alte trebuinte inferioare nu

au fost, intr-o oarecare masura, satisfacute. Cuprinde 5 niveluri de trebuinte (cel mai de
jos trebuinte fiziologice cel mai inalt actualizarea sinelui)

Considera ca individul este stimulat de 5 niveluri fundamentale de trebuinte:

Trebuinte fiziologice (hrana, apa, oxien, sex), a caror satisfacere asigura

supravietuirea

Trebuinte de singuranta

- securitate (adapost, protejat de pericole, mediu

structurat, ordonat, previzibil)

Trebuinte de afiliere apartenenta si dragoste (de apartenenta la grup, nevoia

de afectiune, dragoste, relatii sociale si interpersonale)

Trebuinte de respect - stima si statut (respectat si apreciat de altii, pozitie de

prestigiu)

Trebuinte de autorealizare metatrebuinte specifice (dezvoltare personala,

punere in valoare)

Ierarhia trebuintelor umane

Trebuinte de
actualizare a
sinelui
metatrebuinte

Trebuinte de
respect
Trebuinte de
apartenenta si
dragoste
Trebuinte de securitate

Trebuinte fiziologice

Dezvoltarea personalitatii

Un copil sanatos cauta in mod activ sa dobandeasca noi abilitati si sa-si

satisfaca nevoile de crestere
O data ce trebuintele specifice unui anumit nivel de dezvoltare au fost
satisfacute, se plictiseste de acestea vechi si se indreapta nerabdator spre unele
mai inalte si mai complexe cu o gratificare adecvata, libertate de alegere si in
lipsa oricarei amenintari, (copilul) se inaltta din stadiul oral si renunta el insusi la
acesta
Dezvoltarea personalitatii se va desfasura normal atat timp cat copiilor le va fi
data sansa de a-si urma propriile reguli interioare si nu le vor fi subminate
capacitatea de judecata si increderea in sine, prin presiuni excesive din exterior
Avertizeaza insa asupra faptului ca o permisivitate prea mare are consecinte
indezirabile propune cateva reguli si un oarecare exercitiu care sa fie necesare
pentru a ajuta copilul sa evite greselile costisitoare, pentru a-I oferi un sentiment
de securitate si ordine si de a preveni adoptarea unui stil de viata rasfatat
De asemenea, un anumit grad de frustrare este necesar: persoana care nu a
cucerit, nu s-a opus si nu a biruit, continua sa se intrebe daca este
capabila..astfel suferinta si durerea sunt uneori necesare pentru cresterea
persoanei
Totusi, in cea mai mare parte, gratificarea trebuintelor copilului este cea mai
buna modalitate de apromova dezvoltarea sanatoasa a personalitatii

Persoana aflata in procesul actualizarii sinelui

Desi persoanele aflate in procesul de actualizare al sinelui sunt unice in

multe feluri, ele tind sa aiba urmatoarele caracteristici:
O perceptie mai adecvata asupra realitatii
O acceptare mai mare de sine si a altora
O mai mare spontaneitate si cunoastere de sine
O centrare accentuata asupra problemelor de rezolvat
O mai mare nevoie de intimitate
O mai mare autonomie si rezistenta la aculturatie
O prospetime a aprecierii si a bogatiei raspunsului emotional
Experiente de varf mai frecvente
O mai mare frcventa a cognitiei (Cognitie F)
Un interes social mai dezvoltat
Relatii personale mai profunde, mai iubitoare
Structura de caracter mai democratica
O mai mare discriminare intre bine si rau
Un simt al umorului mai neobisnuit
O mai mare creativitate

Perspectiva trasaturilor de
personalitate
Personalitatea in viziunea lui Gordon ALLPORT
Teoria trasaturilor
de personalitate

Personalitatea (trei elemente comune):

Fiecare individ are o personalitate unica;
Personalitatile individuale contin o serie de caracteristici diferite;
Aceste caracteristici (trasaturi) sunt relativ constante n timp

personalitatea

este organizarea dinamica n cadrul individului a acelor sisteme

psihofizice care determina gndirea si comportamentul sau caracteristic (G.
Allport,1991)*
organizare dinamica exista o serie de elemente structurate, ierarhizate, integrate
ntr-un tot unitar, iar la aceasta structurare se ajunge n timp;
sistem psihofizic personalitatea se formeaza prin interactiunea reciproca si
nonntmplatoare a factorilor biologici si psihologici; personalitatea nu este nici
exclusiv mentala, nici exclusiv nervoasa, ci nseamna unitatea dintre minte (spirit) si
corp;
determina personalitatea nu este ceva dat, inert, ci este ceva si ace ceva,
actionand ntr-un anumit mod; personalitatea este cauza comportamentului
(trasatura ca unitate relevanta pentru personalitate devine cauza a
comportamentului);
comportamentul si gndirea se refera la unitatea interior exterior, psihic
comportament; comportamentul este determinat si de structura interna, psihica (nu
ne adaptam la mediul nostru, ci si reflectam, gndim asupra lui);
caracteristic exprima nota de unicitate a personalitatii, personalitatea fiind o
realitate unica, ireductibila; orice comportament si orice gndire sunt caracteristice
persoanei, unice pentru aceasta.

Pentru a evidentia particularitatile individuale, Allport apeleaza la notiunea de trasatura:

Trasatura - descriere calitativa a personalitatii individului, o predispozitie de a

raspunde, n aceeasi maniera sau ntr-un mod asemanator, la diferiti stimuli (situatii)
Sunt structuri relativ stabile, care l determina pe individ sa gandeasca si sa se
comporte ntr-o maniera consecventa, indiferent de situatie
Au o existenta reala. Nu sunt doar conceptii teoretice sau etichete pentru a
inventaria sau explica anumite raspunsuri
Ele exista n interiorul fiecarei persoane
Pot fi demonstrate empiric*
Nu sunt rigid separate una de alta, ci numai n mod relativ**

Distinge doua categorii de trasaturi:

Trasaturi comune: acele aspecte ale personalitatii n raport cu care majoritatea
oamenilor dintr-o cultura data pot fi comparati avantajos. Ele sunt mai nominale
(fiind categorii n care individul este introdus cu forta) si mai putin veridice dect
trasaturile individuale
Trasaturile individuale (dispozitii personale) sunt unice, definitorii pentru individ.
Ele reflecta cu precizie structura personalitatii si se manifesta cu o anumita
constanta n comportament

In orice personalitate exista trasaturi cu

semnificatie majora si trasaturi cu
semnificatie minora:
Trasaturi cardinale, care determina si
orienteaza
ntreaga
existenta
a
individului, avnd semnificatie majora
pentru viata si oferind posibilitatea
cunoasterii si afirmarii unei persoane
Trasaturi centrale, mai putin generale*,
care caracterizeaza modul obisnuit de
reactie a individului
Trasaturi secundare, cel mai putin
generale si consecvente, si cu influenta
cea mai slaba. Ele reprezinta, de fapt,
preferintele speciale ale unei persoane
si atitudinile sale intr-o situatie
particulara

Perspectiva behaviorista
Personalitatea in
viziunea lui B.F. SKINNER
Behaviorismul radical

Behaviorismul

Behaviorismul este o psihologie strict obiectiva, care nu are nimic de-a face
cu edificiul psihologiei introspective. Aceasta se bazeaza numai pe studiul
experimental al comportamentului
Personalitatea are la baza procesul de invatare prin experienta si din
relatiile interpersonale, ea reflectandu-se in comportamentul individului

Comportamentul se descrie printr-un raspuns la stimuli

Stimulii corespund oricarui proces intern sau extern capabil sa provoce un
raspuns al organismului
Raspunsul declansat de stimuli este intotdeauna orientat si conduce la o
adaptare
Se analizeaza comportamentul observabil, exteriorizat, pornind de la perioada de
nou-nascut pana la maturizare

Personalitatea este produsul final al sistemelor noastre de obisnuinte, este

o suma a modelelor de comportamentale ale persoanei
Comportamentul uman este rezultatul invatarii, care nu se rezuma doar la
reactii elementare de raspuns la incitatiile mediului, ci se extinde pana la
conduite complexe de adaptare la mediul social

Personalitatea in perspectiva behaviorista

Majoritatea comportamentelor sunt invatate prin conditionarea operanta, in

care organismul trebuie sa dea raspunsul corect pentru ca acel
comportament sa fie intarit (pentru a primi o recompensa ori pentru e aevita
pedeapsa)
Un raspuns opereaza asupra mediului pentru a genera consecintem care fie
incurajeaza, fie descurajeaza acel comportament
Daca raspunsul este intarit, este mult mai probabil sa fie repetat; daca nu
este intarit, este mai putin probabil sa reapara
Intregul nostru comportament este determinat de cauze anterioare si de
mediul nostru nu avem liber-arbitru
Singura cale de a ne imbunatati/ schimba comportamentul o reprezinta
controlarea adecvata a mediului, astfel incat sa intareasca raspunsurile dorite
si sa nu intareasca raspunsurile nedorite

Concepte skinneriene

Conditionarea operanta (Skinner) o forma de invatare in care un raspuns

opereaza asupra mediului pentru a declansa un stimul de intarire pozitiv sau
pentru a indeparta un stimul de intarire negativ, probabilitatea de a reapare
fiind mai mare
Intarire (in conditionarea operanta) prezentarea imediat dupa un raspuns
a unui stimul de intarire pozitiv (intarire pozitiva) sau indepartarea unui stimul
de intarire negativ (intarire negativa), crescand astfel probabilitatea de
aparitie (vezi intarire conditionata)
Pedeapsa o procedura menita sa reduca probabilitatea unui comportament
operant, acesta fiind succedat de prezentarea unui stimul de intarire negativ
sau de indepartarea unui stimul de intarire pozitiv

Skinner se opune folosirii pedepsei, pe care o considera mai putin eficace decat
intarirea pozitiva a comportamentelor

Raspuns un singur moment al unui comportament operant; un sinomim

pentru comportamentul operant
Raspuns conditionat un raspuns la un stimul conditionat care a fost invatat
prin conditionare
Raspuns neconditionat un raspuns automat, neinvatat, declansat de un
stimul neconditionat

Perspectiva cognitivista
Personalitatea in viziunea
lui Albert BANDURA
Teoria social-cognitiva

Teoria
social - cognitiva

Teoria social- cognitiva (teoria

invatarii sociale) reliefeaza relatiile
reciproce intre comportament, cauze
interne si factori de mediu

Determinism reciproc interrelatia continua dintre comportament, factori

personali interiori si influente ale mediului
Acorda o atentie deosebita cailor prin care ne reglam si ne intarim
comportamenul si efectelor autoeficacitatii percepute a individului

Comportamentul este influentat si de criterii invatate pe care le stabilim pentru noi

insine (autointarire)
Comportamentul este influentat de masura in care noi credem ca putem intreprinde
actiunile cerute de o anumita situatie (autoeficacitate perceputa)

Autoeficacitatea perceputa

Masura in care o persoana considera ca poate manifesta comportamentele cerute

de o anumita situatie
Este strans legata de stima de sine si de conceptul de sine (rogersian) (reprezinta
convingerea ca puteti realiza un obiectiv personal prin propriile eforturi)

Teoria social cognitiva

Dezvoltarea personalitatii

Modelarea ( invatarea observationala sau invatarea sociala)

Implica invatarea prin observarea comportamentului altor oameni si a
consecintelor acestuia pentru ei si este responsabila pentru marea
majoritate a invatarii umane
Intarirea nu este necesara pentru ca invatarea observationala sa aiba
loc; dar poate fi utila concentrarea asupra modelului si amintirea
informatiei relevante sau ar putea fi esential ca persoana sa practice
aspectele invatate
Intarire o crestere a frecventei anumitor comportamente datorata
asteptarilor caele sa provoace obtinerea unor recompense sau evitarea
pedepsei
Autointarire stabilirea unor norme de comportament pentru noi insine
si laudarea sau criticarea propriei persoane in functie de acestea