Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
ŞIRURI
PROCEDEE PENTRU DEMONSTRAREA
MONOTONIEI, MĂRGINIRII, CONVERGENŢEI
REFERAT
DIDACTICA MATEMATICII
2009-2010, SEM. I
PROF. IONELA POP
1.Definiţii
2.Procedee pentru demonstrarea monotoniei unui şir
3.Procedee pentru demonstrarea mărginirii unui şir
4.Criterii de convergenţă a şirurilor
5.Exerciţii rezolvate
6.Bibliografie
-2-
1.Definiţii
Def.1.1
Un şir de numere reale este o funcţie, f : Nk R, f(n)=an , nk , unde k este un număr natural
fixat iar Nk=xNnk
Notăm şirul prin (an)nN sau (an) .
a1, a2, a3, ... se numesc termenii şirului ; a1 este primul termen al şirului, a2 al doilea termen al şirului
etc.; an este termenul general sau termenul de rang n.
Def.1.2
Fie f : Nk R, f(n)=an un şir de numere reale.Se numeşte subşir al şirului an restricţia lui f la o
submulţime cel mult numărabilă N1N.
Exemplu:
Fie an=(-1)nn; a2n=2n , n1, este subşir al său de rang par iar a2n-1= -(2n-1), n1, este subşir al său de
rang impar.
Studiul şirurilor comportă următoarele aspecte majore:monotonie, mărginire, convergenţă, limita.
Def.1.3
Un şir de numere reale (an)nN se numeşte :
o monoton crescător dacă anan+1 pentru orice nN
o monoton descrescător dacă anan+1 pentru orice nN
o strict crescător dacă an<an+1 pentru orice nN
o strict descrescător dacă an>an+1 pentru orice nN
Un şir crescător sau descrescător se numeşte şir monoton. Un şir strict crescător sau strict
descrescător se numeşte strict monoton.
Def.1.4
Un şir de numere reale (an)nN se numeşte mărginit dacă mulţimea termenilor săi este mărginită.
Propoziţia 1.1
Un şir de numere reale (an)nN este mărginit dacă şi numai dacă există M>0 astfel încât an M (M
se presupune independent de n).
Obsevaţia 1.1
Este suficient ca inegalitatea să fie verificată începând de la un anumit rang.
Propoziţia 1.2.
Un şir de numere reale (an)nN este nemărginit dacă şi numai dacă oricare ar fi M>0, există un
termen an al şirului astfel încât an M.
Def.1.5
-3-
Fie (an)nNun şir de numere reale şi a R-, +.Se spune că şirul (an)nN are limita a dacă în
orice vecinătate a punctului a se află toţi termenii şirului începând de la un anumit rang. Se scrie în
acest caz lim a n a sau ana pentru n .
n
Def.1.6
Orice şir de numere reale având limită finită se numeşte convergent. Dacă aR şi lim a n a ,
n
atunci se mai spune că şirul este convergent către a.Şirurile care nu au limită şi cele care au limita (-
) sau (+) se numesc divergente.
Def.1.7
Spunem că un şir an este fundamental (sau şir Cauchy) dacă 0 N astfel încât an-am , n,
m N.
Def.1.8
Spunem că un şir an este fundamental (sau şir Cauchy) dacă 0 N astfel încât an+p-an ,
n N şi pN*.
2.1.Folosirea definiţiei
Exemplu:
n n 1
(an)n0, an= , an+1= :
n 1 n2
n n 1
< n(n+2)<(n+1)2 n2+2n<n2+2n+1 0<1 adevărat!
n 1 n 2
2.2.Calculând diferenţa an+1-an sau an-an+1 şi comparând-o cu 0
Exemplu:
1 1 1 1 1 1 1
(an)n1 , an= 1 2 ... 2 , an+1= 1 2 2 ... 2
2 2
3 n 2 3 n (n 1) 2
1
an+1-an= 0 , de unde avem că şirul este strict crescător.
(n 1) 2
a n1
2.3.Calculând raportul şi comparându-l cu 1
an
Exemplu:
-4-
(n 1)!
n! a n1 n 1 n!(n 1) 3 n n 1
(an)n2 , an= , 3 1 pentru n 2 .
3n an n! 3 n 3 n! 3
3n
2.4.Folosind inducţia matematică
Exemplu:
Observăm că a1<a2 .
Presupunem că an-1<an şi demonstrăm că an < an+1
Dacă an-1<an avem că 2+an-1<2+an de unde 2 a n 1 2 a n , adică an < an+1 .
Deoarece şirul este strict crescător (2.4) avem an < an+1 şi deci a n 2 a n de unde an2-an-2<0,
Observăm că a1<2.
-5-
Presupunem ca an-1<2 şi avem: 2+an-1<4 de unde 2 a n 1 4 , de unde an<2.
Avem: 3
4n 4n 4n 4
n n n
3 2 3n 3 3
Rezultă că, atunci când 3 , avem si n
. Inegalitatea 3 devine:
4 4 4
n x
3 3
n log 3 (atenţie la monotonia functiei exponentiale x ).
4 3 4 3 4
Putem deci alege N log 3 1 .
4 3
Observatie
Acest criteriu ne permite să stabilim dacă un şir cu termenul general specificat tinde sau nu la o
limita precizată. Nu putem determina efectiv valoarea limitei recurgând la acest criteriu.
-6-
c) dacă (vn)n0este un şir astfel încât anun , oricare ar fi nk (k rang fixat) şi vn- atunci an- .
Consecinţa 1:
1
Dacă a n l , n 1 atunci a n l .
n
Consecinţa 2:
Dacă 0an bn nk (k rang fixat) şi bn0 atunci an0.
Exemple:
sin 2 n 1
o an , n 1 : a n 0 de unde a n 0 .
n n
o an n n 1 , an 0 :
n 1
1 a n n n 1 a n n n 1 C n a n C n2 a n2 ... a nn C n2 a n2
n(n 1) 2
De aici avem că n C n2 a n2 , de unde n a n , deci :
2
2 2
a n2 , de unde a n , n 2.
n 1 n 1
2
Deoarece 0 avem că a n 0
n 1
4.3 Criteriul Weierstrass
a)Orice şir monoton crescător şi mărginit superior de numere reale(în R) este convergent.
b)Orice şir monoton descrescător şi mărginit inferior de numere reale (în R) este convergent.
Exemplu:
1 1 1
(an)n1 , an= 1 2
2 ... 2
2 3 n
1
an+1-an= 0 , de unde avem că şirul este strict crescător (1).
(n 1) 2
1 1 1 1 1 1
an<1+1- .... 2 2 , de unde şirul este mărginit (2).
2 2 3 n 1 n n
Folosind (1) şi (2) avem că an este convergent.
2
Obs. Şirul de mai sus are limita egală cu .
6
4.4 Criteriul cleştelui
Fie (an)n0 , (bn)n0 , (cn)n0 trei şiruri de numere reale astfel încât an bn cn , nN. Dacă anl ,
cn l atunci bn l.
Exemplu:
-7-
n
1 1 1 1
an ... .
2 2 2 2
n k
k 1 n 1 n 2 n n
Observăm că:
1 1 1
, k 1, n . Rezulta de aici:
2 2
n n n2 1
n k
n
n 1 n
n 1
n 2 n k 1 n 2 k n2 1
n n
an
n2 n n2 1
n n
Se observă acum că lim lim 1 . Conform criteriului cleştelui, rezultă că
2
n
n n n
n2 1
lim an 1 .
n
Exemplu:
n2 1
xn= n .
2n 5
n2 1 a n 2 2n 2 2n 5 2n 3 9n 2 14n 10
Fie an= ; lim n 1 lim 2 lim 1 (limită de funcţie
2 n 5 n a n n 2n 7 n 1 n 2n 3 7 n 2 2n 7
-8-
Fie (an)n0 , (bn)n0 şiruri de numere reale astfel încât bn este strict monoton şi nemărginit şi există
a n1 a n a
limita lim l , lR-, +.Atunci există lim n l .
n 1 bn
n b n b
n
Exemplu:
11 2 2 ... n n
yn=
nn
fie an=11+22+…+nn şi bn=nn
n 1 n 1
n 1 1
n 1 1
a n1 a n
n 1
n
n
e
1 deoarece :
n 1 n n 1 n 1
bn1 bn (n 1) n n 1 n n
1 1 e0
n1 1
n n n n
n 1
1 1
1 e şi 0 . Aşadar yn1.
n n
4.8.Criteriul Cauchy
Un şir de numere reale este convergent dacă şi numai dacă este şir Cauchy.
Exemplu:
1 1 1 1
an= 1 2 3 .... n .
2 2 2 2
Vom demonstra că 0 N astfel încât an+p-an , n N şi pN*.
1 1 1 1 1 1 1 1 1
a n p a n 1 2 ... n1 ... n p 1 2 ... n n 1
... n p
2 2 2 2 2 2 2 2 2
1 1
1 p
1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 1 1 1 1
n1 1 .... p 1 n 2 ... p n n
2 2 2 2 2 2 2 2 1 2n 2 p 2
1
2
De aici obţinem:
1
a n p a n 1 1 1
2 n n n log 2 , deci N 1 log 2
2
a n p a n
1
0 N , N = 1 log 2 astfel încât an+p-an , n N şi pN*.
Monotonie- mărginire – convergenţă – DE REŢINUT!
1)orice şir monoton şi mărginit este convergent (t. Weierstrass).
2)orice şir convergent este mărginit.
3)un şir convergent nu este neapărat monoton.
4)orice şir mărginit are cel puţin un subşir convergent (lema Cesaro).
-9-
5.Exerciţii rezolvate
1 1 1
5.1.Şirul an= 1 ... ln n este convergent. (limita sa este constanta lui Euler, 0,5772)
2 3 n
Soluţie:
Folosim inegalităţile:
n 1 n
1 1
1 e 1 :
n n
n 1 n 1 1 1
(n 1) ln ln e n ln n 1 n n 1 n
n n n 1 1
ln ln 1
n n
1 1 1 1 1
ln 1 ln( n 1) ln n
n 1 n n n 1 n
1
Pentru n=1: ln 2 ln 1 1
2
1 1
Pentru n=2: ln 3 ln 2
3 2
1 1
Pentru n=3: ln 4 ln 3
4 3
………………………………………
1 1
Pentru n=k: ln( k 1) ln k
k 1 k
Adunând obţinem:
1 1 1 1 1
.... ln( k 1) 1 .....
2 3 k 1 2 k
1 1 1 1
Cum ln kln (k+1) avem: ln k 1 ..... de unde avem că 1 ..... ln k 0 ceea ce
2 k 2 k
înseamnă că
şirul este mărginit inferior (1).
1 1 k k 1 k 1 1
ak+1-ak= ln( k 1) ln k ln ln ln 0 ceea
k 1 k 1 k 1 k 1 k 1 k k 1
ce înseamnă că
şirul este descrescător (2).
Din (1) şi (2) folosind criteriul 4.3. avem că şirul este convergent.
1 1 1
5.2.Şirul an= 1 ... este divergent; limita sa este +.
2 3 n
Soluţie:
- 10 -
Folosind exerciţiul 5.1. avem:
1 1
ln( n 1) 1 ..... de unde avem : anln(n+1) şi cum ln(n+1) avem , conform criteriului
2 n
4.2. că an .
n n
5.3.Demonstraţi că 0 , 0, a1. (şirul exponenţial tinde mai repede la + decât şirul
an
putere)
Soluţie:
n
Folosim criteriul raportului (4.5) : xn=
an
n 1 n
x n 1 a n 1 n 1 1 1 1 1
1 1 x n 0
xn n n a a n a
an
log a n n
5.4.Demonstraţi că 0 , 0, a1 (şirul putere tinde mai repede la + decât şirul
n
logaritmic)
Soluţie:
Folosim criteriul Stolz-Cesaro (4.7)
an=logan , bn=n , bn strict crescător şi nemărginit
1 1
log a 1 ln 1
a n1 a n log a (n 1) log a n n n 1
.
bn1 bn (n 1) n 1 ln a 1
n 1 1 n 1 1
n n
1 1
ln 1 ln 1
a an n 1 1 n 1 1
lim n 1 lim lim
n b
n 1 bn
n ln a 1
ln a n 1 n 1
n 1 1 n n 1 1
n n
1 1 1 1 1 1 1
1 lim
lim
lim
lim
ln a n 1 ln a n 1 ln a n 1 n n
n 1 1 1 1 1 1 1
n n n
n
1 1
n n
1 1 log a n n
= 0 0 , de unde avem că 0 .
ln a n
5.5.Arătaţi că n
a n
1 , a 0.
Soluţie:
- 11 -
n
Notăm xn= n a 1 1 x n n a 1 x n a
Folosind inegalitatea lui Bernoulli avem:
1 xn n 1 nxn nx n
a n
De aici avem că : anxn deci : 0 x n 0 de unde xn0 , ceea ce implică
n
a n
1
n
n
n! n 2,n 1
5.6.Demonstraţi că
n e
Soluţie:
Folosim criteriul radical :
n!
Fie a n
nn
n
a n1 (n 1)! n n nn n
n 1
n
an (n 1) n! (n 1) n 1
n
a n 1 1 1 1 1 n! n 2,n 1
lim lim n
lim n
, de unde n a n adică .
n a
n
n
n 1 n
1 e e n e
1
n n
1
5.7.Să se arate că şirul (an)n1 , dat de relaţia de recurenţă an+1=
3
b a n a n21 , a1=a2=0 , 0b1 ,
- 12 -
Folosind (2) şi (3) avem că şirul este convergent deci există limita sa , l.
1
Trecând la limită în relaţia de recurenţă obţinem: l
3
b l l 2 sau l 2 2l b 0
n
5.8.Fie şirul (an)nN definit astfel : a0=2 , an-1-an= .
(n 1)!
a) Să se găsească termenul general
b) Să se arate că şirul este convergent
Soluţie:
n
a) an-1-an= .
(n 1)!
1
Pentru n=1: a0 a1
2!
2
Pentru n=2: a1 a 2
3!
…………………………..
n
a n1 a n
(n 1)!
Adunând egalităţile obţinem :
n n
n n 11 n 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a0 a n ...
k 1 ( n 1)! k 1 ( n 1)! k 1 n! (n 1)! 1! 2! 2! 3! 3! 4! n! (n 1)!
1 1
De unde avem: a0 a n 1 şi cum a 0 2 avem: a n 1
(n 1)! (n 1)!
1 n 2
b) an+1-an = 0 de unde avem că:
(n 2)!
şirul este strict descrescător (1)
1
1 1 1 a n ceea ce înseamnă că :
(n 1)!
şirul este mărginit inferior (2)
Folosind (1) şi (2) avem că şirul este convergent.
n
1
5.9.Arătaţi că şirul x n este convergent.
k 1 Pk
Soluţie:
n n
1 1 1 1 1
xn = 1 ....
k 1 Pk k 1 k! 2! 3! n!
- 13 -
1
x n1 x n 0 , de unde avem că
(n 1)!
şirul este strict crescător (1)
1 1 1 1 1
k! 1 2 3 ... (k 1) k (k 1) k k 1 k
Folosind relaţia de mai sus obţinem:
n
1 1 1 1 1 1 1 1
xn 1 1 1 ... 2 2 , deci:
k 1 k 1 k 2 2 3 n 1 n n
şirul este mărginit (2)
Folosind relaţiile (1) şi (2) avem că şirul este convergent.
5.10. Fie (xn)n1 un şir de numere reale pozitive astfel încât : (n+1)xn+1-nxn0.
Să se demonstreze că şirul este convergent şi să se calculeze limita.
Soluţie:
x n 1 n
Relaţia din enunţ , (n+1)xn+1-nxn0 se poate scrie astfel: 1 , ceea ce înseamnă că şirul
xn n 1
este descrescător. Fiind descrescător şirul este mărginit superior de primul său termen , deci
xn(0;x1) , oricare n1.
Fiind descrescător şi mărginit şirul este convergent.
În relaţia din enunţa dăm valori lui n şi obţinem relaţiile :
2x2-x10
3x3-2x20
4x4-3x30
………….
nxn-(n-1)xn-10
(n+1)xn+1-nxn0
Prin adunarea membru cu membru obţinem:
x1 x
(n 1) x n 1 x1 0 0 x n1 0 lim x n1 lim 1 0 lim x n 0 lim x n 0
n 1 n n n 1 n n
1 1 1 1
5.11.Să se arate că şirul cu termenul general xn= 2
2 2 ... (1) n 2 este convergent.
1 2 3 n
Soluţie:
- 14 -
1 1 1
x 2 n1 x 2 n 0 , x 2 n 3 x 2 n1 0
(2n 1) 2 2n 3 2n 22
2
1 1
iar x 2 n 2 x 2n 0
2n 1 2n 22
2
De aici avem că şirul x2n este strict crescător, x2n+1 este strict crescător şi şi x2x2nx2n+1x1, deci
1
sunt şi mărginite. Rezultă că sunt şi convergente şi din x 2 n1 x 2 n 0 rezultă că au
(2n 1) 2
aceeaşi limită, deci xn este convergent.
1 1 1 1 1 1
x2n= 2 2 ... 2 2 2 ...
2
de unde folosind observaţia de la criteriul 4.3.
1 2 ( 2n) 2 4 ( 2n ) 2
2 2 2
avem că : lim x 2 n .
n 6 12 12
n
sin( 2n 1)
5.12 Să se studieze convergenţa şirului x n n1 cu termenul general x n 1 2 ,
n
oricare ar fi n N * .
(O.M, et.locală, Timiş, 2009)
Soluţie:
2n 2n
sin 4n 1 sin 2n 2n
2 1
x2 n 1 2 1 1 e;
2n 2n 2n
2 n 1 2 n 1
3
sin 4n 3 sin 2n 2 n 1
2 1 1
1
2
x 2 n1 1 1 e 1
2n 1 2n 1 2n 1 e
1
Cum e rezultă că lim x n nu există adică şirul este divergent.
e n
n
1
5.13 Să se calculeze limita şirului xn n1 definit prin xn , n 1 .
k 1 n 3
k 1 2
1 k 2
2
k 2 3 (k 1) 2 (k 2 1) 2 (k 1) 2 , k 1, n , n 1
n n
1 1
Deducem că 2
x n 2
,n 1
k 1 k 1 n k 1 n k
- 15 -
Avem inegalităţile : n k 2 2k n , k 1, n , n N *
n n
1 1
Aşadar 0 2
, n N *
k 1 n k k 1 2k n
1 1
n 1 ...
1 2 n , n 1
Avem
k 1 2k n 2 n
1 1
1 ...
Utilizând criteriul Stolz – Cesaro (4.7), se arată că lim 2 n 0
n
2 n
1
5.14 Fie a n nN un şir astfel încât a0 0 şi a n1 a n 2
, n N.
a an 1
n
Dacă a n nN ar fi mărginit, ar rezulta convergent, adică lim a n a (finit) şi, trecând la limită în
n
1 1
relaţia de recurenţă rezultă a a 2
; 2 0 ; a finit (Fals), deci a n nN este strict
a a 1 a a 1
crescător şi nemărginit rezultă lim a n .
n
3 3
a a3 a 3 a n3 1 3a 2
b) lim 3 n lim n lim n 1 lim a n 2 a n3 lim 2 n
n n n n 1 n an an 1 n a a 1
n n n
n n
3a n 1 a
+ 3 , ţinând cont de lim a n ; deci lim 3 n 3 3
an2 an 1 a n2 an 1
2 3 n n
n
- 16 -
6.Bibliografie
o Gh. Gussi, O.Stănăşilă, T.Stoica – „Manual pentru clasa a XI-a” , EDP, Bucureşti 1995
o I.Petrică, E.Constantinescu, D.Petre – „Probleme de analiză matematică”
o A.Dragomir, L.Dragomir, O.Bădescu, I.D.Bîrchi – „Exerciţii şi probleme de matematică pentru
clasa a XI-a”, ed. Bîrchi, Timişoara 2007
o Gh.A.Schneider – „Teste de analiză matematică pentru admiterea în învăţământul superior” , ed.
Apollo , Craiova , 1990
o Revista de matematică din Timişoara, anul XII (seria a IV-a) , nr. 3/2007
o www.didactic.ro
o www.olimpiade.ro
- 17 -