Sei sulla pagina 1di 42
PROIECT CONSULTING Pri su pat aera noe Paka CULRYS2H2 Moraes Cues. Nao Ae at 06720127, MowsnaHObaors wo CERTFIOAT SR EM ISO SED: OLSBDO. GON MODERNIZARE ULITE COMUNALE IN COMUNA BRANISTEA SAT BRANISTEA $I DAMBOVICIOARA IN LUNGIME DE 2,45 KM PROIECT TEHNIC DETALII DE EXECUTIE Tel. 0721-293531 (Certiicat de Atestare ing. TOMA DORIN RR Str. Andrei Saguna Nr. 183 i |Com, Harman, Jud. Brasov l \ [Seria C Nr, 1465/1997 REFERAT privind verificarea de caitate la cerinta A4.B2D. a proiectului: “MODERNIZARE ULITE COMUNALE IN COMUNA BRANISTEA, SAT BRANISTEA SI DAMBOVICIOARA IN LUNGIME DE. 2,450 Km. Faza: PT+DE ce face obiectul contractului 1. Date de identificare - Proiectant general : S.C, PROIECTCONSULTING SRL M. Ciuc - Proiectant de speciaitate: S.C, PROIECTCONSULTING SRL M. Ciuc ~ _ Ihvestitor/ Beneficiar. Consiful Local BRANISTEA, Jud. Dambovita = Amplasament : Judet : Dambovita, Locaiitate: Com. Branistea Sat Branistea si Dambovicioara + Data prezentérti proiectului pentru verificare: 01.10.2014 2. Caracteristicile principale ale proiectului si ale constructiei : Proiectul cuprinde lucrarile necesare modemizari unui numar de 9 tronsoane de strazi (ule) din satul Dambovicioara si comuna Branistea, jud. Dambovita, strazi cat. V-a. In plan se pastreazd traseul tronsoanelor de strazilor existente, lungimea totala find de 2450 mi, L minim 145,00 ml, L max. 402,00 mi. Alniamentele proiectate racordandu-se prin arce de curba circular cu raze cuprinse intre 10,00 - 250,00 m si franturi in profil longitudinal, deciivitatle proiectate sunt cuprinse intre 0,00% si 2,27% cu raze de racordare verticala cuprinse intre 900,00 m si 12000,00 m, pastrand pe ct posibil cotele linil rosiexistente cu mici modificari datorate grosimii structuirutiere proiectate. In profil transversal, latimea parli carosabile este de 4,00 m, 2 x 0,60 m acostamente, latimea platformei este de 5,00 m. Pantele transversele proiectate sunt de: 2,50% pentru carosabil si 4,00% pentru acostamente, cu aplicativitate confor profiulu transversal ip 1, respectiy PI, D-TIP-O1 Structura rutiera prolectata s-a proiectat conf. dimensionarisistemului utier astet = 4 cm uzura BAPC 16, ~ 6 om strat de Igaturé BADPS 20; = 12 cm reprofilare cu adaus de material pial’ sparta a structuti ex’stente. Scurgerea apelor pluvale s-a proiectat a se realiza prin pantele transversale si longitudinale in santurile_ si rigolele existente. Pentru continuizarea acestora in zona drumutilorlaterale s-au ptevaztu podete tubulare 9600 pe 7,50 m lungime. S-au prevazut lucrari de semnslizare rutiera 3. Documente ce se prezinta la verificare : PIESE SCRISE \L Certificat de urbanism nr, 23/18.09.2014 al. Primatiei Com. Branistea \- Memoriu tehnic \ Categoria de importanta a tucraril (C) VL Grafic de executie 1 Program de control a caltaii lucrarior~faze determinants ‘\- Semnalizarea lucrarilor pe durata executiei ‘V- Dimensionare sistem rutier 1 Caiete de sarcini PIESE DESENATE Plan de incadrare in zon’ PI. Nr. INC - 00 Plan amplasament Pi, Nr, D— AMP - 01 + 02 Plan situatie PI Nr. D-SIT 01 + 09 Prof. transversale tip PILNr. D-TIP Ot Profi longitudinal PI. Nr. D-LONG 01(06 INV 16, 40,41, 44, 1, 68,71, 85,87) Profile transversale PI Nr. D- TRA 01 + 05 (OC INV 16,40 41, 44,51, 68,71, 85 67) Concluzit asupra verificari : ‘* In uma verificari' se considera proiectul corespunzator, pentru faza veriicata semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorulu ‘Am primit 3. exemplare Am predat 3 exemplare InvestitorProiectant Verifcator tehnic_alestat ing. TOMA. DORIN AR PEIHTINL WLOTLLENV OD” TTINTNOG NE eS" PLPC tVINILANOD MING wma } AN @eneg filana TAYHONT MELNGd FE SINT At wiper eaiesed YS pes Opes Cm LENS NSIS TT ZEI \ Gt czas RECS Biel r eile eas 8G ‘WTVILNGSA @TELNTEAO GNEARG BOG CSORLID™ 0 LOIN so “wa age wses0p wp wate9 wou yp aieerumxs ap ra1soS LVLITWIOEAS NJ (OD) SOUNBHOR BIvOL”” CLLEED PLONE BRI REVEL YLISILV as LVOIMILMAD IN TAWSRIAL 1S WOTMLONAISNOD “AO TRININOESNVYL LNYALSINTA, a i CIF Ke CID ALE AT OVE L LLATI LEN GD, WPL TYPIST LYLSALV OTTUA LUO dSNV Eh, TAY ESINDAL wotuyyont 1 WAV IVNOISEZOUd-O: ja duUV LVQLALLYEHO Sematary ttt - Valle waco) fl Precal caer foe 1 iii 25. ‘bs bes i LEGITIMATIE PROIECT CONSULTING 51, Proiectare drumuri poduri, amenajari exterioare Project 867 CUER4924982Merciea Csr Maron ron 18 ela: 0366-73017; wkacsp@proleccanso CERTIFICAT SREN ISO S001; 400116001 “Iw ( é BRE \ OoN BORDEROU (eau SA | BO a Privind confinutul documentatiei A. PARTILE SCRISE ( Pagina de titlu gi de semnaturi Categoaria de importanta a constructiei Memoriu Program de control privind asigurarea calitaii lucrarilor Dimensionarea sistemului rutier Caietele de sarci Listele cu cantitatile de lucrari Graficul general de realizare a investitiei publice (formularul Fé) B. PARTILE DESENATE Plan de incadrare D-INC-00 Plan de amplasament Branistea D- AMP - 01 Plan de amplasament Dambovicioara D-AMP - 02 Plan de situatie D-SIT-04-D-SIT-09 Profile transversale tip D-TIP-Ot Profile longitudinale AX 16 D-LONG - 01 AX 40 D-LONG - 01 AX 44 D-LONG - 01 AX 44 D-LONG - 01 AX 54 D-LONG - 04 AX 68 D-LONG - 01 AX74 D-LONG - 01 AX 85 D-LONG - 04 AX 87 D-LONG -04 Profile transversale AX 16 D-TRA-01-D-TRA-03 AX 40 D-TRA-01 AX 44 D-TRA-01-D-TRA-03 AK 44 D-TRA-01-D-TRA-05 AX 54 D-TRA-01-D-TRA-04 AX 68 D-TRA-01 AX74 D-TRA-01-D-TRA-03 - AX 85 D-TRA-01-D-TRA-02 AX 87 D-TRA-01-D-TRA-04 PROIECT CONSULTING sii Proiectare drumuri podur, amenajari exterioare (GUL 14824962 Mercure Cs. Nain Aron 18 ea: 0866.73.17, nkocop@psietcns 1 GERTIFICAT SR EN 180 9001; 14004;1800t 2S =, CU PAGINA DE TITLU Zs DENUMIREA OBIECTIVULU! DE INVESTITI: MODERNIZARE ULITE COMUNALE IN COMUNA BRANISTE SAT BRANISTEA $I DAMBOVICIOARA IN LUNGIME DE 2,45 KM ELABORATORUL STUDIULUI: PROIECT CONSULTING srl. Miercurea Ciuc 7112 Activa inginere gi consultanfa legate de acestea ORDONATORUL PRINCIPAL DE CREDITE: CONSILIUL LOCAL COMUNA BRANISTEA JUDET DAMBOVITA DATA REACTUALIZARE : 09.2014 LISTA DE SEMNATURI Proiectant General PROIECT CONSULTING srl. Miercurea Ciuc 7112 Activ inginere si consultants legate de acestea Sef proiect: Ing. Lukacs Zsolt Péter whee Proiectanti ing. Molnar Szaboles £ PROIECT CONSULTING sit Proiectare drumuri poduri, amenajariexterioare (CULRT4824882 Mercrea Cie st. Maren Aron 18 bfx: 888-730-127; lacs 1.DATE GENERALE 14,DENUMIREA OBIECTIVULU! DE INVESTITII: MODERNIZARE ULITE COMUNALE \ IN COMUNA BRANISTEA SAT BRANISTEA $I DAMBOVICIOARA IN LUNGIME DE 2,45 KMS. 4.2.AMPLASAMENTUL: ‘SAT BRANISTEA SAT DAMBOVICIOARA, COMUNA BRANISTEA, JUD. DAMBOVITA 4.3,TITULARUL INVESTITIEl: CONSILIUL LOCAL BRANISTEA JUD. DAMBOVITA 4.4.BENEFICIARUL INVESTITIEI: CONSILIUL LOCAL BRANISTEA JUD. DAMBOVITA 4.5.ELABORATORUL PROIECTULUI; PROIECT CONSULTING srl. Miercurea Ciuc 7112 Activ inginere gi consultant legate de acestea 2, DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 24, Descrierea lucratilor a.) Amplasamentul Lucrarile ce fac obiectul prezentului proiect sunt amplasate in comuna Branistea, sat Branistea si sat Dambovicioara, jud, Dambovifa, Comuna Branistea este situaté in partea de sud a judefului Dambovita la nord de orasul Titu. Principalele cai de comunicatie care asigura aocesul pentru lucréile proiecte sunt ~ Drumul judefean DJ 701 ~ Drumul udefean DJ 701 A Comuna cuprinde satele: Branistea, Dambovicioara si Savest Drumurile comunale (uliele din sat) ce fac obiectul prezentei documentatjei se gisesc in Satul Branistea si sat Dambovicioara au o lungime totala de 2,45 km. Refeaua de drumuri comunale (uli strézi tn sat) este compusa din 9 tronsoane cu lungimi cuprinse intre 145 metri i402 metri. PROIECT CONSULTING s« Proiacaredrumuri pod, arena exteroare Project 67 (CULR 4824382 Mercwea Ce st Marton Aron 1 lax: 986-720-127; higesp@potccons 0 CERTIFICAT SREN ISO 90; 140018001 65 Identificare strazi sau portiunile de strazi supuse investitiei conform domeniului publie at fomung| »Drumurile supuse modernizarii sunt localizate pe teritoriul satului Da nce a i Branistea , jud Dambovita, conform HCL nr 12/17.08.1999, HCL 26/01.10.201 sitMGlir32/29.08. 2 NRCRT | IDENTIFICARE IN PLAN LUNGIME (mi) | SUPRAFATA PROIECT OCUPATA (mp) 7 NR INVENTAR 16 324 2017 CatV 2 NR INVENTAR 40 167 5105 Cat 3 NRINVENTAR 41 264 3026 CatV 4 NR INVENTAR 44 ~ 400 00 | CCatV 5 NRINVENTAR 51 402 B25 Cat 6 NR INVENTAR 68 145 1295 Catv 7 NR INVENTAR 71 ~255 2480 Catv 8 NR INVENTAR 85 178 1370 Cav | 9 NR INVENTAR 87 E 318 3000 CatV TOTAL 2450 26758 | b,) Topogratia Amplasamentul este dominata de relieful de ges, de cémpia. Terenul din zona amplasamentului este similara unui plan neted, dar usor i medie de 150 m deasupra nivelului mei Terenul in zona amplasamentului proiectat are o fragmentare destul de redusé a reliefului care ¢ lipsit de forme majore. In zona studiata din zona Campia Titului sunt amplasate constructii si cai de comunicati, linat pe directia NV-SE, are o altitudine «) Clima si fenomenele naturale specifice zonei. zon&rii topoclimatice prezentata pe Harta topoclimatica a Romaniei, sc. 1:1.500.000, amplasamentul intr-un sector de clima continental cu nuante de excesivitate cu caracter umed, topoclimat elementar de campie Desi situat in conditile unui climat temperat continental, zona comunei Branistea resimte din pln influentele maselor continentale estice cu cele vestice sau sudice, Primele, predominante, imprima climei nuante de excesivtate, prin amplitudini termice ce caracterizeaza ver fierbint si ierni uneori aspre. Influentele vestice si sudice explicd prezenja toamnelor ungi si célduroase, a unor zile de iamai bande sau a unor primaveritimpuri. Clima din zona geograficd in care se situeaz comunei Branigtea se caracterizeaz& prin veri foarte calde, cu cantitaij medii de precipitafi care cad in general sub forma de averse insojte de descarcari electrce gi vjlie.lerile sunt relatv reci, marcate de inealzr frecvente Tipul climatic dupa repariija indicelui de umiditate Thomthwaite: in conformitate cu STAS 1709/1-0: ~Adancimea de inghet in complexul rutier’, zona are un tip climatic II, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im= 0...20 eCxzile. Valoarea indicelui de inghe{ in sistemul rutier (conform STAS 1709/1 - 90), pentru sisteme rutiere nerigide, clasele de trafic mediu, usor si foarte usor este: et 350(*C+zile), Adancimea maxima de inghet este de 0,80-0,90 m in conformitate cu STAS 1709/1-90. 4d.) Geologia, seismicitatea, Din punct de vedere stratigraic, in cadrul Platformei Valahe situaté la exteriorul lantului carpatic, se afld cea mai complet’ succesiune a cuatemarulu Procesele de subsidenté Tncepute in miocen s-au continuat in tot pliocenul si cuatemarul. Intensitatea inegaké cu care s-au manifestat aceste procese in cuaternar a dus la conturarea a douzi domenii: unul vestic in care procesele de subsidenta au incetat in vilafranchian i altulestic, putemic scufundat pana in holocen. Limita dintre ele se afla in zona bazinului hidrografic Arges. PROIECT CONSULTING 51, Proiectare drumur podur, amenajar exterioare yl roe? (GULR 14874882 Mercure Ciuc Se. Maron Aron 18 eax: 0885-730 127; lacs cieccons o CERTIFICAT SR EN 180 sor; 140-1600 Phy Formajunile geologice acvifere din Campia Romana aparfin Pleistocenulu inferior (strate de Cand de Fratesti, Pleistocenului superior (pietrsuri de Colentina, nisipuri de Mostistea, pietigurl. dg terasa) si (pietriguri si nisipuri din sesurle aluvionare). Caracterul permeabil rid a Yormatiu inmagazinarea a importante cantitati de apa subterand, CONT WALL z Sectorul studiat este tributar din punct de vedere stratigrafic celui de- a ciclu de so ical e incheie in cuatermar, si prezint in continuitate de sedimentare depozitefluvio— lacustre, reprezentate phtvpietisue sh/ nisipuri cu intercalatii de argile (de varsta romaniana), urmate de nisipur si pietriguri apartinand pleistocenulitidfetior Formatiunile prezentate sunt denumite Strate de Candegti, acestea avand o extensiune mare in cadrul Cémpiei Romane ocupand o zona continua la extetiorul Carpatilor. Stratele de Candesti reprezinta o succesiune de depozite fluvial Iacustre, alcdtuite din bancuri de pietriguri groase (de la zeci a sute de meti) ce alterneaza cu pachete de argile si nisipuri Spre exteriorul arcului carpatic granulatia acestor strate devine din ce in ce mai find, jungénd in zonele cele mai exterme sa fie predominant politica, si cu grosimi din ce in ce mai mici. Inclinarea stratelor de Céndesti c&tre interiorul campiei determina drenarea apelor subterane catre aceasta forma geomorfologic’, drenare pusa in evident’ prin saturarea treptald a depozitelor psefitice. Cand saturarea cu ape subterane a acestor depozite este completa, surplusul deverseaza sub forma de izvoare, sau alimenteaza aluviunile mai tinere din regiune, in care caz sunt generate bogate strate acvitere freatice. Odata cu afundarea orizonturilor permeabile ale stratelor de Cndesti sub depozitele mai noi din cdmpie, se observa si cresterea presiunii in strat, pusd in evident& prin nivelul hidrostatic cu caracter ascensional sau artezian. Formaliunile recente care preiau o parte din surplusul de presiune al orizonturlor permeabile prezentate mai sus sunt reprezentate prin depozitele pleistocene medi si superioare precum si holocenului. Loessurile si depozitele loessoide constiuie termenul superior care incheie seria depozitelor cuaterare din depresiunea valaha de pe formele majore de relief (interfluvi terase, marile conuri de dejectie, cu exceptia zonelor inundabile) O alti categorie de roci permeabile cu granulalje mare o reprezinta sesurle aluvionare (holocene), constituite din nisipuri, pietriguri si bolovnisur, in alternanta cu argile nisipoase care se caracterizeazé prin acumulari importante de acvifere cu un nivel hidrostatic situat ntre 5 gi 20 m,, si cu 0 capacitate de debitare cuprinsa intre 2 - 12s. Ihclinarea stratelor este aproximativ conforma cu pant& suprafetei topografice. In sectiune se individualizeazé la partea superioara un strat de argila préfoasé cu grosimi cuprinse intre 4 si 12 m, iar sub acest orizont apare un strat de nisipur, pietiguri gi bolovanisuri in grosime de 2 - 10 m. in continuare se intSlneste pe grosimi variable, un complex de nisipuri argiloase si argle nisipoase, in care argiele vinete — gélbui au gi o serie de intercalati de nisipur. Incadrarea seismologicd a amplasamentului Conform ,Codului de proiectare seismic - Partea | ~ Prevederi de proiectare pentru cladii" P100-1/2006, amplasamentul cercetat se gaseste in zona de hazard seismic caracterizaté prin ag = 0.24 g iar din punct de vedere al perioadei de colt a spectrului de réspuns, se caracterizeaza prin To = 1,00 sec. Conform STAS 11 100/1998, se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate macroseismica | = 8; (gapte) pe soara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani, conform raionarii seismice a teritoriului Romani Categoria geotehnica in care poate fi incadrat amplasamentul examinat reprezinté riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat functie de o serie de factor legati att de teren, cat si de vecinatal, dupa cum urmeaza, conform Indicativului GT 036/202: © condifji de teren — terenuri medii—punctaj 3 apa subterana - frd epuismente punctaj 1 clasificarea construct dupa categoria de important normalé - punctaj 3 vecinatai - cu rise moderat — punctaj 3 Zona seismica ag =0,24 g — punctaj 1 Total punctaj 11 risc geotehnic moderat 0000 PROIECT CONSULTING si. Prsiectae rumuri podur, amenajarexteroare (CULR14924982 Mecurea Csr. Man Avon 18 ea: 095.7301; kaesp@rcicinnsm CERTIFICAT SR EN ISO SOO; 40044 a e,) Prezentarea proiectului CONF a * ORIGIN tA Situatia existent. ) Lucrarile ce fac obiectul prezentului proiect sunt amplasate In comuna Branistea, sat Branistea si sal (ey jf jud, Dambovita, Wen Comuna Branistea este situaté in partea de sud a jude{ului Dambovita la nord de oragul Titu. Prineiglsle Cai de comunicale care asiguré accesul pentru lucrile proiecte sunt Drumul judetean DJ 701 - Drumul judetean DJ 701 A Comuna cuprinde satele: Branistea, Dambovicioara si Savesti. Drumuriie comunale (ulfele din sat) ce fac obiectul prezentei documentaliei se gasesc in Satul Branistea si sat Dambovicioara au o lungime total de 2,45 km. Refeaua de drumuri comunale (uli strazi in sat) este compusé din 9 tronsoane cu lungimi cuprinse intre 145 metri i 402 met NRCRT | IDENTIFICARE IN PLAN LUNGIME (ml) | SUPRAFATA TIP STRADA PROIECT OCUPATA (mp) __ | 1 NR INVENTAR 16 324 2017 CatV 2 NR INVENTAR 40 167 5105 Cat V 3 NR INVENTAR 41 - 261 3026 [Cat 4 | NRINVENTAR 44 40 | 4180 _ Cat 5 NRINVENTAR 51 WZ BB CatV 6 NRINVENTAR 68 145 1295 Cat V 7 __| NRINVENTAR 71 255 (2440 Cat V 8 ~ | NR INVENTAR 85 178 | 1370 CatV 9 ~ [NR INVENTAR 87 318, 3000 Cat TOTAL - 2450 26758 Starea tehnic’, elementele geometrice din profil longitudinal si transversal a_nu corespund prescriptilor actuale, structura rutierd este degradata si pune in pericol desfagurarea fluent si in siguranta a traficului rutier. In porezent aceste drumuri nu au o parte carosabila definité, se poate considera ca nu sunt amenjate, respectiv partea carosabila a evoluat in timp prin balastari succesive realizate de cetateni. Datoriti traficului in zond, se accentueazé poluarea aerului prin praf, vibratii si zgomot din cauza denivelarii pari carosabile, poluarea aerului prin gaze de esapament. In profil transversal se pot observa degradari de suprafafa a structurii rutiere pietruite cu gropi si lipsa pantelor minime transversale. Dupa reabiltarea strazilor | acceselor,traficulruier va creste, corelat cu cresterea generala din economie Se impun imbunatatii ale drumului pentru a fine pasul cu cresterea traficului, pentru a permite transporturi mai ieftine in condifii de siguran{& si confort, conform normelor europene, si bineinteles pentru dezvoltarea tuturor ramurlor economice ale zone Datorit& importantei locale si prin dezvoltarea localtai, transporturile si circulatia, asigurénd 0 funotie generalizald, trebuie s8 {ina seama de evolujja comportamentului social si individual, structura demografic& a Populafiei (numarul mediu de active influenteazé direct intensitatea circulatiei si a transportuilor), modiicérile intervenite in amplasarea zonelor de munca PROIECT CONSULTING si Proiectare drumur podu, amend extefoare Prolet 857 (ULR 14824862 Mrcrea Cue str Maron Aron 18 telex: O96. 730-127; kukocspprictcns ro CERTIFICAT SR EN 1SO 001; 14001;18001 is £) Devierie $i protejarile de utiltayiafectat. _ % In cadrul lucrérlor de constructii nu vor fi afectate utiltatile din zona. pas ‘ORIGINAL ( io 4g.) Sursele de apa, energie electra, gaze, telefon si altele asemenea pentru lubran definitive si provizarit Sursele de apa si energie electicd necesare executiri lucrarlr vor fi asigurate din refeaua exist furnizoror. fh) Caile de acces permanente, caile de comunicafi si altele asemenea. Accesul rutier se realizeaza cu DN 7 Bucuresti - Nadiac prin intermediul DJ 701A Branistea ~ Tomsani, iar cu DN 71 Bucuresti - Sinaia prin intermediul DJ 701 Dobra ~ Corbii Mari i) Trasarea lucratilor. Trasarea constructiei va fi realizat de un topograf autorizat, Pentru trasarea lucrérlor cuprinse in prezenta documentatie, constructorul se va ghida dupa amplasamentul axului drumului Elementele de trasare ale aliniamentelor si curbelor de racordare ale drumului c&t si dimensiunile si modul de ampiasare sunt prezentate pe planul de situate, profil longitudinal si transversal ‘Axul drumului se va amengja prin trasarea pe baza listei de pichefj sia bazei de date de aliniamente si curbe aflat in documentatie Cotele de indltmi vor fi transmise cu niveld topografica sau cu alte miloace de masurare. j,) Antemasurdtoarea Pe baza plangelor realizate au fost estimate categorile de lucrari si cantitatile cu care a fost ‘ntocmit Lista cu cantitale de lucrat. 2.2, Memorii tehnice pe specialitate 4.Prezentarea proiectului pe volume Proiectul se va prezeta in doua volume care cuprinde: - Volum! Piese scrise - Volum Il Piesele desenate cu detaliide execute 2. Organizare de gantier. Pe durata de execulie ale lucrarilor, executantul are obligatia s8 respecte prescriptile legale in vigoare privind prevenirea accidentelor de munca si a celor privind prevenirea incendilor. Locurile periculoase vor fi prevazute cu pancarde avertizoare si vor fi ingraaite. Din grija executantului vor fi create condifi optime igienico-sanitare pentru muncitori, vor fi amenajate spafi pentru vestiare, sala de mese si grupuri sanitare corespunzatoare, iar pentru muncitorii navetisti vor fi amenajate dormitoare si se va organiza transportul lor de la domicilu la gantier. Terenurile din imediata vecindtate a amplasamentului obiectivului, bere si acestea de constructi pot fi folosite pentru amenajarea spatilor din cadrul organiza ct si depozitarii de materiale, birour etc. 3. Trasarea lucrarilor Pentru trasarea lucrérilor cuprinse in prezenta documentatie, constructorul se va ghida dupa amplasamentul axului drumutul Elementele de trasare ale aliniamentelor si curbelor de racordare ale drumului cat si dimensiunile si modul de amplasare sunt prezentate pe planul de situatje, profiul longitudinal si transversal ‘Axul drumului se va amengja prin trasarea pe baza listei de pichef gi a bazei de date de aliniamente si curbe aflat in documentatie Cotele de inaitimi vor fi transmise cu nivel8 topograficd sau cu alte miloace de masurare PROIECT CONSULTING s« Proiectae rumur podur, amenajar exteroare Prot en” CULR4824962 Merowea Che st: Marton Arn 18 lla: 986-720-127; wkaespApoeclens ro CERTIFICAT SR EN SO 90; 1401; ay i 4.Laboaratoarele gi testele care cad in sarcina executantulul Pentru verificarle gi testele necesare determing calitatea materiale a pherecutal trebule s& posede de un laborator propriu sau s& aibé contract cu laborato epee pe i execufeilucréilor. Se vor verfca caltatea materialeir sosite pe gantier, a beloeelrprocurate st locului tn strict conformitate cu prevederile caietelor de sarcini privind condifjile de caltate ce trebulesc vederea asigurarii calititi lucrarilor executate. Bee 5.0rdinea gi curatenia pe santiei Constructorul are sarcina ca in cadrul organiza de santer,s& urmareasca mentinerea ordini sia cursfeniei pe gantier sn spatile amengjate pentru muncitoi, ca vestiare, dormitoare, grupuri sanitare etc. 6. Serviciile sanitare. Santierul in mod obligatoriu va fi dotat cu punct de prim ajutor, avand medicamentele si materiale strict necesare in caz de interventie de prim ajutor, iar personalul va fi instruit privind folositea materialelor si mijoacelor acestea in dfertesituali ce pot aparea, 7. Relatii intre contractant, consultant si investitor Pentru rezolvarea divergentelor din punct de vedere tehnic si financiar sau ale neclaritéijior privind executia lucrélor, conlucrarea celor trei factor interesali, contractant, consultant si beneficiar, este necesara pentru a gasi soluti potrivite de comun acord. PROIECT CONSULTING s1 Proiecare drumu pod, amenajar exterioae (14824062 Mererea Cie st. Maren Aron 18 wax: 0985-70-17. WAaespgrolezons0 8, Memoriu de specialitate Traseul Reabiltarea strazilor se va face pe o lungime de 24 si vitezei de proiectare de 25 km/ora / Pentru proiectare s-auintoomt studi opogratice, geo-ehnice precum s/s i cauzas (6 Drumut in plan Aliniamentele in plan urmaresc aliniamentele existente se vor face imbundtait. alee elementele in plan. Majortatea aliniamentului amenajat sunt drepte fara curbe sau franturi, La intersectarea acestora se vor realiza racorduri ale marginii suprafetei carosabile prin arce de cere circulare. Elementele geometrice in pian, inclusiv amenajarea in spatiu a curbelor (supralérgit, convert, suprainaltari), sunt stabilte in conformitate cu prevederile SR 863, pentru viteza de proiectare de 25 kmiord, Aceste elemente se vor ‘imbundtati in limita posibiltaflor existente pe teren, férd a fi nevoie de lucréri mari de terasamente sau de lucréri de arta costisitoare, CP on ora pena asigura Drumul tn profil longitudinal Linia proiectaté (linia rosie) urméreste linia actualé a terenului cu mici modificéri, cu diferente in ax pozitive aproximativ egale cu grosimea stratului asfaltic plusz corecturle necesare, aplicat in asa fel ca pasul de proiectare prevazut in SR 863 s& fie respectat + Drumul in prof transversal in profi transversal traseul a fost corelat cu situatia din teren si astfel pentru a nu se realiza expropieri de teren se va considera partea carosabilé de 4,00 m latime cu pante transversale de 2,5% si acostamente de 0,60 m cu pante transversale de 4% NR [IDENTIFICARE IN PLAN | LUNGIME (m) [LATIME PARTE | PANTA\ TIP PANTA CRT CAROSABILA | TRANSVERSALA (m) (%) i NR INVENTAR 16 324 q 250% ACOPERIS ‘Re 2x0,50 2 NR INVENTAR 40 167 4 2.50% ‘ACOPERIS ‘Ac 2x0,50 3 NR INVENTAR 41 261 4 2.50% PANTA UNICA ‘Ac 2x0)50 4 | NRINVENTAR 44 400 4 250% ACOPERIS ‘Ac 2x0)50 5 NRINVENTAR 51 402 4 250% ‘ACOPERIS Ae 2x050 6 NR INVENTAR 68 a q 250% ‘ACOPERIS Ac 2x0,51 7 NR INVENTAR 71 255 4 250% ‘ACOPERIS Ao 2x0,52 8 NR INVENTAR 85 178 4 2.50% ‘ACOPERIS Be 2x0,53 9 NR INVENTAR 87 318 4 250% ACOPERIS Ac 2x0,54 PROIECT CONSULTING 21. Proectaredrururi podua, arena exteroare (CULR4924982 Mecuea Cust. Maron Aon 18 eax: 0386-70-17, kacsp@prolecors.o CERTIFICAT SREN 180 001; 14001;1001 * Sistemul rutier NaF aM CU) 9% f ye Avand in vedere reglementarile tehnice tn vigoare referitoare la real\ gia minime la ranforsari de sisteme rutiere, posibiltatea meri capacitaji portanke-asistemului ruter ulterior prin consolidarlor succesive, precum gi condiile impuse pe teren, prin dimensionare s-a adoptat urmatorul sistent tatier: Straturi proiectate: - 4m BAPC16 -6.om BADPS20 - 12cm piatra sperté reprofilare Prin stratul reprofilat se vor asigura pantele in profil longitudinal si cel transversal. Acostamentele se vor completa cu piatra sparta la cota si latime dupa realizarea straturilor de asfalt. * _Evacuarea apelor meteorice Scurgerea apelor meteorice se vor asigura prin pante longitudinale si transversale, acestea directionand apele spre santurile existente. Majoritatea ultelor comunale sunt in rambleu scurgerea apelor nu prezinta o problema de rezolvat, Se vor amenja podete pe urmatoarele poziti kilometre’ NR CRT | IDENTIFICARE IN PLAN LUNGIME (m) Podet amenjat locatia 1 NR INVENTAR 16 75 Podet tubular DN 600 Km 0#000 2 NR INVENTAR 51 75 ' Podet tubular DN 600 Km 0+000 Km 0+402 Aceste podete se vor realiza pentru a asigura continuizarea santurilor existente in zon. © Siguranta circulate’ Prin proiect, se vor dispune marcajele si semnele de circulate ce este necesar pentru a asigura o circulatie in conditi de siguranfé in zona. Se va executa pe lungimea a traseului marcaje rutiere conform prevederilor SR 1848/1/203/7 Marcajul se va dispune pe milocul drumului Dupa realizarea investitei, beneficlarul impreund cu pola rutier& vor stabi semnalizéile care trebuie amplasate pe traseu, conform prevederilor SR 1848/1/2/3/7 PROIECT CONSULTING si Priectae drum got, amensjaexteroare 067 CULRS24G62 Woroves Cues Maro Aen. 18 tla: 0966720127; bkaesp ceca fo CERTFICAT SR EN ISO 90; 1400%;18001 3. DISPOZITII FINALE =n 20) / ZONFORM CY ‘ORIGINAY ¢ Te Pe parcursul executirii lucrarilor de amenajare a drumului,' prenorul general al lucran\fgiswalda ‘tot concursul pentru respectarea la toate fazele de lucrari a prevederilor detalilor de executie, a normativélor-tehnice.ih Vigoare si a caietelor de sarcini in vederea realizarii unei lucréri care s& corespunda cerinfelor actttale=5i-de perspectiva din punctul de vedere a calitati si a sigurantei circulatiei din zona. La executja lucrérilor ce se va desfasura in zona drumului principal cum sunt lucrarile de racordare la iegire si intrare, lucrari de executie la rigole acoperite si protejarea santului cu dale de beton, executantul se va conforma “Normelor metodologice privind conditile de inchidere a circulatiei si de instituire a restriotillor de circulatje in vederea executéiri de lucrari in zona drumului public sisau pentru protejarea drumului" Ordin comun al Ministerului de Inteme sial Ministerului Transporturlor Nr.1112/414 din 4 apriie 2000 Obiectiile si observatile constructorului fata de continutul documentatiei privind Detalile de executie vor fi semnalate din timp si inaintate proiectantului in vederea rezolvarii lor in urma stabilirii solutiilor in conditile de comun acord intre beneficiar-consultant-constructor-proiectant. Pentru executia drumului se va stabili de comun acord cu beneficiarul 0 egalonare a lucratrilor astfel ca drumul ce se va realiza sa asigure conditile de calitate cerute, ASIGURAREA CALITATII LUCRARILOR: Pentru asigurarea calititi lucratilor se vor avea tn vedere prevederile urmatoarelor prescripfi, pe care le respecta prevederile proiectului: a Legea Nr.10 /18 lanuatie 1995, publicat in Monitorul Oficial Nr.12 /24 lanuarie 1995; a Hotérdrea Guvernului Nr-925 / 20 Noiembrie 1995, publica in Monitorul Oficial Nr.286 /11 Decembrie 1995; 2 Ordinul M.T. ni-45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modemnizarea drumurior; 2 Specificalia tehnicd privind proiectarea, construirea si modemizarea drumurilor cu o singur& banda de circulatie in mediul rural aprobat de M.T. prin Ordinul nr-66N/1998; a Ordinului M.T. nr, 50/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor ‘in localitéle rurale; a Ordinului M.T. nr. 603/23.10.2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si executia pietruiil drumurilor de pimént, Indicativ AND 582-2002; a Normativ prvind tntretinerea si repararea drumurilor publce Indicativ AND 554-2002 2 Standardele in vigoare la data intocmiri documentatilor de proiectare gi execute a lucrlor, a Normative de stat si departamentale velabile la aceleasi faze de elaborare a lucrari. Proieotul este in concordant cu prevederile legislate! Uniunii Europene, respectiv Directiva nr.85/337/EC amendaté prin Directiva 97/11/EC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice sau private asupra mediulu, preoum si cu Directiva cadru privind deseurile nr.75/442/EC amendata cu directiva nr.91/156/EC, transpusai prin OUG 1nr.78/2000 aprobatai si modificata prin Legea nr.426/2002 SURSE DE POLUANTI $I PROTECTIA MEDIULU!: Pe cca.70% din lungimea traseului nu este asiguraté evacuarea apelor meteorice prin pante transversal, rigole si santuri, iar in unele zone acostamentele sunt la cote mai mari decat cotele pair carosabile, fapt care a contribui in plus la degradarea parti carosabile. Slarea tehnic’, elementele geometrice din profil longitudinal si transversal a drumului nu corespund prescripilor actuale, sistemul rutier este degradat si pune in pericol desfasurarea fluenta si in siguran{a a traficulu tutier. Este necesar s& se intervind pe platforma sectorului de drum studiat prin realizarea straturilor de fundalie gi de baz conforme normelor si standardelor in vigoare Podetele sunt colmatate, si necesita curdlirea pentru descdrcarea apelor meteorice din zona drumului, PROIECT CONSULTING si Proecare drumui podur, amonajarextrioare Ci 4924962 Mercure Cs Marin Aro 18 lf 0386-790. 127, wkacpiiclecteons ro CERTIFICAT SREN 1S0 9001; 1400118001 Situafa proiectata “Yeh Proiectul este in concordanté cu prevederile legislatied Uniunii Europene, gobi amendata prin Directiva 97/1 VEC privind evaluarea efectelor anumitor proiecte von as precum si cu Direciva cadru privind degeurlenr.75/442/EC amendaté cu directva BIEC, trans "78/2000 aprobata si modificaté prin Legea nv.426/2002 Se va tespecta H.G. nr.856/ 2002 privind evidenta gestunii deseutlor si pentru aprobarea liste! deseurie, inclusiv deseurie periculoase Protecfia cata apelor Prin executarea lucrélor propuse nu se afecteaza starea ecosistemelor acvatice gi a folosinlelor de apd, neexistind emisii de poluanti semnificative si nu se vor utliza canta Insemnale de apa. Se respecté Legea apelornr.107/1996, modifcat si completat cu L.nr310/2004 si Lv. 11212006. Protectia aeruli in timpul execute lucrarlor vor fi emisii de gaze de ardere (gaze de esapament), care sunt evacuafi in atmosfera, dar acestea se inscriu mult sub limitele din Ordinul MAPPM 462/1993 "Condit tehnice privind protectia atmosfere!” si STAS 12574 elaborat de Ministerul SEn&Ii Protectia impotriva zgomotului si vibratilor: Sursele de zgomot si de vibratii provin de la traficul rutier, prin reabiitarea sectorului drum in cauz8, se va micgora poluarea sonora a zonei Sursele de zgomot si vibrafii in cursul executiei luorérilor vor fi cele legate de circulatia masinilor i de functionarea utilgjlor de constructie. Protectia impotriva radiatilor: La realizarea si exploatarea obiectivului nu conoura factori care s-ar putea constitui in potentiale sau active sutse de radiati Protectia solului sia subsolului Din activtatea de exploatare a sistemului rutier nu rezult& poluanfi care s& afecteze solul si subsolul zonei, In cazuri de accidente trebuie s& intervind administratorul drumului cu organele specializate pentru indepartarea unor substante poluante, toxice sau periculoase scurse pe platforma drumulu ‘In timpul execute’, lucrile se vor desfasura in intravilan si extravilan. Eventualele depozitari temporare de deseuri pe sol vor fi urmate de igienizare corespunzatoare. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice: Neexisténd emisii poluatoare agresive in condifji normale de exploatare, nu se pot anticipa emisli de poluangi care sa déuneze vegetatiei, faunei si frei Pe timpul execute vegetatia nu va fi afectaté. In zona nu existé monumente ale naturii sau ari protejate. Proteo{ia agezarilor umane gia altor obiective de interes publi Prin activtatea de execute si exploatare, drumul reabiltat nu afecteaza prin emisii de poluanti, efecte sinergice cu alte emisii, sau in alt fel agezerea umand sau obiectivele publice din zona. Execufia lucrarilor va crea disconfort minor locuitorlor din zona, Nu s-au identificat efecte care sa déuneze asupra stiri de séndtate @ populatiei din zona sau care s creeze vreun rise semnificativ pentru siguranfa locuitorior. In general se poate afirma ca realizarea acestui obiectiv constituie un real si important folos pentru intreaga ‘comunitate si a activitati economico-sociale din zona. Gospodéiirea deseurilor Deseuri diverse solide (balast, pietrig, lemn, metal, etc), vascoase (bitum, grésimi, ulsiuri, ete), in cantitay modeste, se vor neutraliza sau depozita in locuri special amenajate conform H.G. nr.856/ 2002 Deseurile rezultate in uma executéri lucrérilor de sapatur, pregaticea suprafetei, sunt pietrisul si surplusul de pamant dislocat din santur. Pietrigul, nisipul si pamantul dislocat si nerefolosibil in cadrul lucr&ri, va fi inc&rcat gi transportat in locurile indicate de autoritatea contractanta. {in cazul producerii unor deseuri accidentale la masinile gi utilajele foloste la executia lucrati, acestea se vor capta in rezervoare metalice si se vor transport la stafi speciale de reciclare. Gunoaiele menajere provenite de la organizarea de gantier vor intra in circuitul de evacuare al exploatarii de gospodéirie comunala, PROIECT CONSULTING 5% Proicctare drum podur, mena exteroare Piet 867 CU: R4824882 Mirurea Cv st. Marto Aon n.18 telex: 096.730-127,lukzcn@prcletons ro CERTIFICAT SREN 150 900%; 1400118001 sg Gospodrirea substanfelortoxice si periculoase: in timpul executari lucrérlor transportul si manipularea carburanfilor, lubrifiantlgr, a bitumy respectarea normelor de protectie a muncii in vigoare. oan Lucréri de reconstructie ecologic’: cs (Gaon ANAL Specificul si natura lucr&rilor nu necesita reconstructii ecologice. (Gu Prevederi pentru monitorizarea mediului ‘Achinistratorl crumului impreuna cu executantl va monitorza inte, consumurie siege din procesul de executare al lucréi, astfelincat s& poata fi evidentate si identiticate pierderi. Administratorul drumului va stabili programe si responsabiltat in caz de accidente si avari, de asemenea va asigura intreinerea cu personal bine pregatit PROTECTIA MUNCII $1 PSI: ‘A se vedea caietele de sarcini pe specialta. REFERINTE: Standardele si Normativele avute in vedere la elaborarea Studiului de fezabilate gi a Proiectului tehnic: 2 Legea Nr.10 / 18 lanuarie 1995, publicat in Monitorul Ofcial Nr.12 / 24 lanuarie 1995, cu modificile si ‘completarile ultrioare, privind caltatea in construct a Hotirérea Guvernului Nr.925 / 20 Noiembrie 1995, publicat in Monitorul Oficial Nr.286 / 11 Decembrie 1995, pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnicd de calilate a proiectelor, a executiei lucraiior gi a constructor, 2 Ordonanta Guvernului nr. 43/1997, republicat in M.OF. nr.237/29.06.10998., privind regimul juridic al drumurilor, 2 Ordinul MT. nv.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si modemizarea drumurilor, © Ordinului M.T. nr. 60/27.01.1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strézilor in ocalitjie rurale; a Specifcafia tehnicé privind proiectarea, constuirea si modemizarea drumutilor cu o singuré banda de circulatie in mediul rural aprobat de NLT. prin Ordinul nr-66N/1998; @ Ordinului M.T. nr. 603/23.10.2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si executia pietruiri Kmin 0.40 PROIECT CONSULTING se Proiectare drururi pod, mena extercare (QUIR 492458 Kereurea Gis Maron Aron 18 tllx: (385-720-127; kacsp@poiccns 0 CERTIFICAT SR EN ISO GVO CAIET DE SARCINI | CONDiTIl TEHNICE DE REALIZARE A INVESTITIEL Executa luorérlor va incepe numai dup’ ce antreprenorul general contractului cu beneficiarul crt in timpul execute! se va respecta prevederile din contract, prevederi sarcin, precum si nstrucfunile tehnice prevazute in standardele de referin(a i normativeletehnice in vigoare Se precizeaz’ ca nici o adaptare sau moxificare a dealilor din proiect nu se pot efectua fara ecceptul beneficiarull sia proiectantuli Usilizarea vibro-compresorulul in localitj se va face doar daca acestea nu afecteaza struotura de rezistenté a clédirior din zona drumului, Pentru stabilirea acest’ apt se va verfica starea tehnicd si se vor face fotografi la acestea, TRASAREA ELEMENTELOR Standardele de referint& vor fi STAS 9824/0 - 1987 trasarea pe teren a constructor. STAS 3446/2 - 1986 bome prefabricate pentru materializarea pe teren a refelelor topografice Trasarea pe teren a punctelor ce definesc axului proiectat ale lucrarii const’ In determinarea, reperarea elementelor caracteristce care definesc aliniamentele si curbele ale lor&ri respective. Pentru trasare si materializare se vor folos planul de situatie cu amplasamentul drumulu, planul topografic al zonei de amplasament si lista de picheti din documnentatie, La receptia lucrérlor de trasare care se consemneaza intr-un proces verbal, benefciarul si constructorul trebuie sé primeasca punctele bazei de trasare gi trebule sd rAspunda de conservarea reperelor, iar in caz de distrugerea acestora si de reconstiturea lor. TERASAMENTE Standarde de refering: ‘STAS 2914-84 Luorai de drumuri terasamente condi generale STAS 1709/2-80 prevenirea degradarilor din inghel-dezghet STAS 1243-88 Teren de fundatje, Clasiticare si identificare Executarea lucrarllor: Prescripti generale de executie: Prezentul capitol al caietului de sarcini se referd la executarea lucrarilor de terasamente care in cazul acestui lucréri consta in indepértarea stratului de noroi de pe suprafafa existenta si executarea de s4paturi pentru a asigura nivel platform ce urmeaza a fii amenajat cat si a sistemului rutier adoptat, respectiv umpluturii unde este cazul si pregatrea suprafeel in vederea asterneri stratului anticapilar si de rezistent& din balast componenta a sistemului ruler adoptat Sapaturie pentru realizarea patului platformel se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de exeoulja funda, lundu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patuu Paméntul rezultat din indep&rtarea stratului vegetal va fi depozitat in apropiere pentru a fi folosit in vederea executari zonelor verz din incint. Lucire de terasamente vor fi atacate astfel incét fazele procesului tehnologic s& se succead& c&t mai repede, fas decalaje intre difertele faze de lucru, care ar putea conduce la inmuierea pamantului din patul drumului de cde apele meteorice. Nu se admite ca pe timp friguros lucréle de terasamente sa fie Intrerupte in faze intermediare ale procesului tehnologic si executarea terasamentelor cu pamént inghetat. Executarea terasamentelor pe timp friguros (sub - 5 °C), se poate face numai cu luarea unor masuri speciale stabilte prin studi geotehnice. Straturile de pamant coezive imbibate cu ape meteorice in timpul execufel nu se va aooperi cu un alt stat, fara luarea lunor masuri pentru reducerea umiditi si asigurarea posibiltji de compactare corespunzatoare. jin umpluturi paméntul se agterne in straturi uniforme pe intreaga latime. Suprafataflecdrui strat intermediar va fi plana cu inclinr de 3..5% spre exterior, ir suprafata patului drumulul va avea -aceaslincinare ca si mbrécdmintea platformel Grosimea stratuilor in ramblee se alege tn functie de milocul de compactare astfel inet s8 se asigure gradul de compactate de 98 % pe toat’ grosimea li PROIECT CONSULTING sx. Prciectare dum pos, amen exteriare foto ‘CUER 4924962 Mirerea ios. Maron Aron 18 telex: 0366.790-127; aco @poiectons 0 CERTIFICAT SR EN ISOS001; 140078001 A Paménturle se vor pune Tn oper’ pe c&t posbbil la umiditatea optimé de compactare. In cazul ih care pamantului pus in opera difer’ de cea optima se vor ua masuri corespunzatoare pentru asigurarea gradului preseris Paménturile necoezive se pun in opera de preferinté la partea superioat in straturi orizontale pe toaté l&jimea umpluturi. Se va evita in toate cazurl Corpul umpluturi in care se poate aduna apele de infitratie sau meteorice. ra Nu se va folosi la umpluturi paménturi de consistent& scdzuta ca: maluri, ndmoluri, pamanturi turboase precutsfCele cu confinut de séruri soluble in apa mai mare de 5 %, de asemenea nu se folosese bulg&ri de pm&nt sau pamént amestecat cu restuti organice sau vegetale precum si substante putrescibile (brazde, crengi,ridacini etc). Materilelefoloste la executatea terasamentelortrebuie s& corespunde prevederile din STAS 1243-67. Reguli pentru verificarea calitaii terasamentelor. in timpul execufe luorsi de terasamente se veri ~ corecta trasare axului sia dimensiuniloralgelor si ale platformer, - concordanta dintre caltatea pamanturlor flosite si cele indicate; - umiditatea efectva la care se compacteaz’ pamantul gi variatia acesteia fat’ de umiditatea optima de compactare; - gradiul de compactare realizat si variata avestuia fafé de gradul de compactare prescris&; - profil transversal realzatfafé de prevederile proiectul Verificarea gradului de compactare reaiizat se face prin extragerea de probe din stratul compactal si compararea densitii specitice aparente in stare uscata a acestor probe cu densitalea speciticé aparenta maxima stablité prin inoercarea Proctor. Verificare compacta patului drumului se va face prin recoltarea a tre probe dint-un sondaj cu adancimea de 30 cm, probele find uate de la baza, mijocul si supratata superioard a sondajului Verificarile privind gradul de compactare realizat se vor face in special acolo unde se vad denivelér ale stratuilor ca umare a trecerii autovehicoleor in timpul execute. Receptia lucrarilor de terasamente Lucile de terasamente vor fi supuse nel recepti preliminare gi unei recepti definitive. La receptia preliminara se vor veriica ~ concordant lucrélor cu prevedertle proiectului; natura pam&ntutilor din corpul drumului, ~ gradul de compactare realizat. Verificarea se face pe baza actelor constatatoare la receptia pe faze de executle gia probelorluate fa receptia partial pentru lucraile care pe timpul execute’ devin ascunse. Nu se receptioneazs luerarle in urmatoarele situa - nu sunt reaizate cotele si dimensiunile prevzute in proiect, tindnd seam de abateri limita admisibile; - nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte; - Platforma nu are suprafele plane si pante transversale corecte sau are parti denivelate care pot duce la adunarea apelor sau prezinte fagage datorité circulate’ autovehiculelor, La recepiia definitv’ se va examina dacd lucrarile s-au comportat in bune condifji in cursul termenului de garantie si acd au fost bine intrefinut. PROIECT CONSULTING és, Proieciae arumur pod, anenaiaexerioae — 05S Ci Sr en i 7D apne CERT SRE HO cot PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE A STRATULUI DE nePRoHeee DIN PIATRA SPAR ‘IMBRACAMINTH EXISTENTE DE PIATRA SPARTA’ Stratul de piatré sparti se va reprofila pe o grosime medie de 5 cm « Executia straturlor de reprofare se face numai dupa curajrea supretetel, carosal acostamentelor cu grederul Se va reaiiza 0 scarificare a suprafefei pe zonele degradate pe o grosime d scarica fa cota necesaré. Se va aplica material in adaos pentru a asigura atingereal pentru stratul de reprofiare. Executia straturlor de reprofare necesita urmatoarele operatun: = tBierea cu grederul a acostamenteor. tdierea g scarficarea zonelor cu surplus de material pe suprafata carosabi - aslemetea si compactarea la uscat a materialului de adaos utiizat la reprofiare si astemnerea acestea la profi - compactarea se face cu compactoare cu rulou netede de 6 to, dupa care operaja se continua cu compactoare pe pneuri de 10 ~ 16 to ( Utiizarea vibro-compresorului se va fave in lcaltati, doar daca avestea nu afecteaza structura de rezistent& a claditlor din zona drumuli. Pentru stabilrea acestuifopt se vor verifca starea tehnicd si se vor face fotografi la acestea) ~ impanarea cu split sort 16 ~ 25 a supraefeistratuui de patra sparta si compactare ~ umplerea prin inorcire a golurlor rémase dupa impanare cu savuré 0-8 sau sip Verificarea cali lucrari: Vericarea cali materaleor se face pe toaté durata executieiluerlor, conform prevederior standardelor in vigoare. Suprafata straturlor de baza se verlica in profl transversal si longitudinal. Coteleprofiluii longitudinal se veri in axul drumului cu aparate de nivel si trebuie s8 corespunds celor din proiect. Pentru straturle de baza din pat’ sparta verficarea compactari se face prin supunetea lastivre a unei petre de acelas natura petrografc’ ca sa pietre spare utlizate a execuja straturior si cu dimensiunea de circa 40 mm, aruncaté in fafa utilajuli cu care s-a executat compactarea, compactarea se considers corspunzatoare daca patra respectiva este strvts fara ca statu s& sufere dislocari sau deforma Receptia lucratilr: Recepia stratunlor de bazd se executd in tri etape: pe faze, preliminare gi finale. Recepiia fina a stratului de baz se face odat8 cu imbrdcamintea, dupa expirarea perioadei de verficare a comport acesteia Recep final se va face conform reglementirior in vigoere PROIECT CONSULTING sa. Proiectare deumuri poduri, amenajari exterioare (CULRT4824587 Miecurea Ge st. Maton Bren 18 eax: 0365.73.17 kacsp@orodons.0 CERTIFICAT SREN 150 9001; 14001; 18901 7-¥ iMBRACAMINTI BITUMINOASE CILINDRATE EXECUTATE LA CALD > j 4, GENERALITATI sl ff 4.4 Obiect si domeniu de aplicare \ Prezentul caiet de sarin se refer’ laconic tehnice generale de caltate ale imbrécam executate din mist asfatice preparate la cad, cu agregate natural, fler si bitum neparg si la conditle tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturlor astaltice imbracdminjlorbtuminoase executate prin clindrare la drums tz. 1.41. Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica la imbracdminfle bituminoase executate din mixturi asfaltice realizate cu bitum modifcat cu polimer, cu nisipurbtuminoase sau executate din mixturiastaltice recuperate, 1.1.2. Imbracdmingle bituminoase se aplica pe un strat suport care trebuie s& indeplineasca condijile prevazute in STAS 6400-84 si SR 7970-01 si sti, prectin” pent receotia 1.2. Prescriptii generale 4.2.1. Imbracéminjle rutiere bituminoase ciindrate sunt alc&tute, n general, din doud stratur: = stratul superior, de uzurd sau de ruiare; | ~ _stratul inferior, de legatura Imbricdminjle rutere bituminoase alcétuite dint-un singur strat poarta denumirea de covor asfalc, Covorul asfaltc trebuie executat dintr-o mixtur’ asfaltica care s& indeplineasca condiile unui strat de uzurd 1.2.2. Imbracaminjle bituminoase se aplc’ pe un strat suport care trebuie sé indepineasc’ condifile prevazute in STAS 6400-84 1.3. Referinte Ordinul MT nr-43/1998_Norme privnd incadrarea in categoril a drumurilor de interes national Ordinul MT n-45/1998 _Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modemizarea drumusilor. Ordinul MT nr.46/1998. Nore tehnice privnd stabiirea claseitehnice a drum publice. AND 589 Caiete de sarcini generale comune luerérilor de drum nr.12. Imbrécéming)rutiere bituminoase cilindrate, exeoulate la cald, 10/2004. AND 837 Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului neparafinos pentru drumuri. BTR 21/2002 AND 539 Instructjuni tehnice pentru realizarea mixturior bituminoase stablizate cu fibre de celuloza destinate executari imbracamintilor asfaltice. BTR 18/2002 AND 553, Normativ privind executia imbr&c&minfior bituminoase clindrate la cald realizate din mixturd asfaltica cu bitum aditivat. BTR 8/2001 ‘AND 547-99 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiuilor la imbracaminirutiere moderne, BTr 5/2001 CD 155-01 Instrucfuni tehnice privind starea tehnicd a drumurilor moderne, BTr 2/2001, SREN 1426-02 _Bitum si ian bituminosi, Determinarea penetratel cu ac. SREN 1427-02 _Bitumuri, Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu ine si bila SR61-97 Bitumuri, Determinarea ductit SREN 12593-03 _Bitumuri. Determinarea punctului de rupere Fraass, SR174/1-02 —__Luor&ri de drumuri. imbrécdminti bituminoase cilindrate executate la cald. Condifi tehnice de caltat, SR 174-241C1-97Lucrari de drumur. Imbrécdmintbituminoase cilindrate executate la cald. Condifi tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltce si receptia Imbracéminfior executat. STAS 539-79 Filer de calear, filer de creta gi fler de var stins in pulbere. SR 662-02 LLueréri de drumuri, Agregate naturale de balastera. SR 667-00 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru drumuri. Condiji tehnice generale de calitate SR 754-99 Bitum neparafinos pentru drumuri. ‘SR 863-85 Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescrip{ii de proiectare. SR EN 93211-1998, 2.03, 398, 5-01, 6.01 Incercétri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor SR EN 933/1-2002, 2.98, 3-02, 402, 5-01, 6-02, 7-01, 8-01, 9-01, 10-01 incercari pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor SREN 1097/1-1998, 2-02, 3-02, 4-01, 5.01, 6.02, 7-01, 8.03, 9-02, 10-03 ‘ncercari pentru determinarea caracteristiclr mecanice si fizice ale agregatelor STAS 1338/1 —_Luoréri de drumuri. Mixturiasfaitce si imbrécminj bituminoase executate la cald. Prepararea mixtuor, pregatirea probelor si confectionarea epruveteor. STAS 1338/3 Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice si imbracdmin{i bituminoase executate la cald. Tipare si accesorii metalice pentru confectionarea si decofrarea epruvetelor. ‘STAS 8877-72 Emutsii bituminoase cationice cu rupere rapida pentru lucrarile de drumuri, PROIECT CONSULTING sx Proiectare drumuri podurl, amengiar exterioare ay grees CCULR14824982 Mle Cs Maron Arn 8 el: 0386.150.127, kaesp@cetors.o CERTEICAT SREN 18001; oot to0o1 PA STAS 10969/1-8, 2-68, 3-83 ‘Adezivitatea bitumului sia emulsie!cationice pentru agregate naturale. SR EN 12697/1-2002, 2-03, 3-02, 4-02, 5-03, 6-03, 7-03, 8-04, 9-03, 10-02, 13-02, 14-02, 15-04, 17-04, 23-04, 2; 03, 32-04, 36-04, 37-04, Metode de incercare pentru mixturiasfatice preparate la cald. fs i SREN 13043-03, See eae eet sb } SREN 13242-03 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare drumuri 2 SR EN 13179/1-02 Incercdri pe filere utiizate in amestecuri bituminoase. Incercare bilé —inel, Seuss ‘SR EN 13179/2-02 Incercairi pe flere utiizate in amestecuri bituminoase. Vascozitatea aparenta (numér-bitum) STAS 1339-79 _Lucréri de drumuri, Dimensionarea sistemelor rutiere. Principi fundamentale. STAS 2900-89 —_Lucréti de drumuri, Latimea drumurilr. STAS 6400-84 —_Lucrari de drumuri, Straturi de baz si de fundatie. Condit tehnice generale de calitate. STAS 8849-83 _Lucrati de drumuri, Rugozitatea suprafelelor de rulare. Metode de masurare. 2.CONDITI TEHNICE 2.4 Tipuri de mixturi asfaltice Tiourile de mixturi astatice sunt prevazute in tabelul 1 gi 2 din SR 174-1, in funcje de granulozitatea si de dimensiunea maxim a granulelor agregatelor. ‘Modul lor de utizare depinde de tipul stratuli, de clasa tehnicd a drumului side categoria tehnicd astra. NOTA - Semnificaja simbolulu tipulul de mixturd se refer’ la denumirea acesteia si la dimensiunea maxima a granulelor de agregate. 2.2. Elemente geometrice 2.2.1. Grosimea imbracémingi se stableste prin calcul de dimensionare conform STAS 1339-79, {indnd seama gi de valorile constructive prezentate in tabelul 4 din SR 174-1 NOTA - Cantitatea de mixturé asfaltcd din tabelul 4 nu include canttatea de mixtura asfaltcd utilizata pentru reproflarea stratului suport. Cantitatea de mixturd asfaltcé necesara pentru egalizare se determina prin so&derea volumului de mixtura al stralului de gtosime constanta (de legaturd sau de uzura) din volumul total al mixturiiasfatice, calculat conform cotelor din proiectul de execute 2.2.2. Latimea imbrécéiminji pani carosabile trebuie s& corespunda prevederiior STAS 2900-89 si STAS 10144/3-91. 2.2.3, Profi transversal 2.2.31. n aliniament profiul transversal al drumului se executd in forma de acoperig cu dou’ pante egale, cu panta de inclinare de 2.5%, In curbe si in zone aferente de amengjare, profil transversal rebuie sa aiba forma gi pantele transversale conform STAS 663- 85. In cazurile speciale se prevede profil transversal cu panta unica, 2.2.3.2. Pantele profilui transversal al strézilor in aliniament trebuie s& fie conform prevederilor STAS 10144/3-91 2.2.4, Profil longitudinal Deciivitajle maxime pentru drumuri in funcfe de tipul mixturi asfaltice sunt 9,0% pentru beton axsfaltic rugos si 6,0% pentru celelaltetipuri de mixturi asfaltce. Declvitiile pentru strzi, in functie de profiul terenulul si de viteza de baza trebuie s4 respecte condilile prevazute in STAS 10144/3-91 2.25. Abaterile limita la elementele geometrice 2.25.1. Abaterie limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in protect, pentu fiecare strat in parte pot fide maxim 10%. Abaterie in plus la grosime nu consttuie moti de respingere a lucrt 2.2.5.2, Abaterie limita locale admise la atimea imbrécéminglor drumuriior pot fi cuprinse in intervatul + 60 mm. 2.2.5.3, Abaterie limita admise la panta profiuiui transversal pot fi cuprinse in intervalul #Smm/m, at&t pentru stratul de uzura cat i pentru stratul si in intervalul + 2,5 mm/m, pentru strzi cu mai mult de doug benzi pe sens. 2.254. La cotele profiulul longitudinal se admite o abatere limita locala de + 5mm, cu condita respectaii pasulul de proiectare adloptat. 2.26, Caractersticile suprafetei imbrac&minti bituninoase cllindrate trebuie s& indeplineascé conditile din tabelul § din SR 174- 1 PROIECT CONSULTING s+ Proictae drum pos, anendarexeose Pro CUIRH456Merares ics: rin on 1 tein O66 3D, Lasoo. CERTCAT SR ENIGO S01 | 2.3, Materiale 2.3.1, Agregate naturale ws 2.3.1.1, Agtegatele naturale care se utlizeaza sunt urmétoarele * Ciibluri sort 4-8, 8-16 si 16-25, conform SR 667-00; CONFORM CO" . = Nisip de concasaj sort 0-4, conform SR 667-00; ‘ORIGINALUL covatl + Nisip natural sort 0-4;, conform SR 662-02; TEA * Pieris sortat sau concasat sorturi 4-8, 8-16 gi 16-25, conform SR 662-02; In functie de tiul mixturi asfatice se utilizeaza urmatoarele tipur de agregate: * la betonulasfatic bogat in criblura:crblura sort 4-8, 8-16, nisip de concasal 0-4 sirisip natural 0-4; * la betonulasfaticrugos: criblura sort 4-8 si 8-16, nisip de concasal 0-4. Criblurile utiizate pent reaizarea imbrcminflor din belon asfalic rugos BAR 16 trebuie s& provind din roci eruptive cu coeficientul Los Angeles maximum 18% + la betonul asfaltc cu agregat mare: cribluri sort 4-8, 8-16 si 16-25 nisip de concasaj 0-4 si nisip natural 0-4; * la betonulasfaltic deschis cu criblura:crilura sort 4-8, 8-16 si 16-25, nisi de concasaj 0-4 si nisip natural 0-4; = la betonul asfaltc deschis cu pietris concasat;nisip si pietrs rezultate din concasarea agregatelor de rau sort 0-4, 48, 8-16 si 16-25 si nisip natural 0-4; = la betonul asfatic deschis cu pietrg sortat:pietrig sort 8-16, 16-25 si nisip natural 0-4 2.3.1.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padoouri prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apel si perei despartitor, pentru evitarea amestecdsi si impurifcati agregatelor. 2.3.1.3. Situle § ciururle de contol utlizate pentru determinarea granulozitaji agregatelor naturale au ochiuri patrate, conform SREN 933/2-98. 23.2. Filer 2.3.2.1, Filerl trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539-79, 2.3.2.2. Pentru ulizarea ator pulbei ca fer este necesara aprobarea unui institut de specialitale pe baza de studi de laborator si avand si avizul de protectie a mediulu 2.3.2.3. Filerul se depoziteaza in incéperi acoperite,ferte de umezeala sau in silozuri cu inedrcare pneumatica. Nu se admitefolosirea filerului aglomerat 233. Lian 2.3.3.1. Se folosesc urmatoarele tiuri de bitum pentru stratul de uzura gi stratul de legaturs: = 0.60/80 pentru zone climatice calde ( toate clasele tehnice de drum si categorile de strz); * 080/100 pentru zone climatice reci (toate clasele tehnice de drum si categorie de sirazi); * Bitum modificat cu polimeri de tiul elastomerilor termoplastc liniar = Bitum aditivat Bitumul trebuie s& indeplineasca conditile tehnice prevazute in SR 754-99, STAS 10969/1-83 si STAS 10969/3-83+NE 022-03, BTR 4/2004 gi instructiunile tehnice de verfcare a stabilt2ji termice in strat subtire a bitumului prin metoda TFOT. 2.3.3.2. in cazul in care adezivtatea btumulu fata de agregatele naturale este mai mica de 80% pentru drumuri de clasa tehnica I gill si stzi de categoria tehnicd ! si mai mica de 75% pentru drumuri de clasa tehnicd Il.V si strézi de categoria tehnica IL..V, Se folosegte numai bitum aditvat 23.33. Pentru amorséri si badijonari se foloseste emulsie bituminoasa cu rupere rapida, sau bitum tat. 2.34. Alte produse (POLIMERI, ADITIVI, FIBRE) se utlizeazé numai dac& sunt agrementate tehnic si dacd indeplinesc condifile de calitate prevazute in SR 174-1 2.4 Compozitia si caracteristcile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice 2.4.1. Limitele procentelor de agregate naturale gi fle din cantitateatotala de agregate sunt prezentate in tabelul 9 SR 174-1 Granulozitatea amestecului de agregate naturale cuprinsa pentru fiecare tip de mixtura asfatcd intr limitele indicate in tabelul 10 si figuile de fa 1 pand la 8 din SR 174-1 NOTE 1 ~ La betoanele asfaltice nogate ‘in criblur’ destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legaturd se foloseste nisip de concasaj sau amestec de nisip de concasaj cu nisip natural, din care isipul natural este in proportie de maximum: = 25% pentru BA 8, BA 16, BA 16m, BA 8a gi BA 16a; ~ 30% pentru BA 25 si BA 25a, ~ 50% pentru BAD 25, BADPC 31 si BADPS 31 2~La betoanele pentru stratul de legaturé BA 25, BADPC 31 si BADPS 31 trebuie s& se adauge minimum 2% fier. 24.2. Conyinutul optim de lant se stabileste prin studi preliminare de laborator, conform STAS 1338/1-84 si SR EN 12697/1-02 ‘sau prin alte metodologii stabilite de un laborator de specialitate. PROIECT CONSULTING si. Prolectare drumur podur, amenaiaexteioare _GUIT14924982 Mercure Gi st. Maton Aron 18 eli 355-730-127, bkarsp@ptoectans fo CERTIFIGAT SR EN ISO SOU; 400118001 ‘in tabelul 17 din SR 174-1 sunt specificate limitele recomandate penttu confinutul de bitum, in tune de a drumulu, respectiv categoria tehnic& a strzit. Aceste limite sunt orientative. 2.4.24. Raport ler btum pent dete pur de miu state se recomand sé se inscie in urmatoele = -betoane asfatice rugoase 16.18 + -betoane asfatce bogate in crblura<16mm 1,3 + -betoane asfatce bogate in criblura <25mm 4,1 = -betoane asfalice cu pets concasat 16 = betoane asfaltce deschise 05.1.4 Se precizeaza can acest context pri filer se intelege fraciunea fina sub 0,09 mm din amestecul total de agregate si fier. CONFORM Gt ‘ORIGINALUL, Sem 24.3. Caracterstcile fzico-mecanice ale mixturlor asfaltice se determina pe corpuri de proba tip Marshall si pe cuburi cconfectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stablirea compoziilor, din probe prelevate de la malaxor sau de la astemere pe parcursul execute, precum si dn straturile imbracaminfi gata executate Limitele de incadrare ale acestor caracterstc se gasesc in tabelele 13, 14, 15, si 16 din SR 174-1 2.5 Controlul calitati compactarii straturilor imbracémintilor bituminoase 2.5.1. Compactarea stratulor imbracminflor bituminoase gata executate se determina prin analize de laborator pe carote sau prin msurdr tn situ conform 3.3.4 2.5.1.1 In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorblia de apa si gradul de compactare al mixturilor asfalice din care sunt realizale imbrécdminjle conform STAS 1338/1-84 si SR EN 12697. Conditjile tehnice pentru aceste caracteristic sunt prezentate in tabelul 17 din SR 174-1 25.2. Rezistenta la deforati permanente se stabileste prin metodologia in vigoare, valoile admisible sunt tn tabelul 18 din SR 1744. 2.6. Suprafata imbracdminfilor bituminoase 26.1. Caracteristicile suprafefelimbracamingior btuminoase gi concijilr tehnice care trebuie s& fe indepliite sunt conform 2.2, tabelul 5 din SR 174-1 2.6.2. Determinarea caracterisicilor suprafetei imbrécéminflor bituminoase se efectueaza in termen de o lund de la executia acestora, inainte de data receptiei a terminarea lucréror. 3 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE 3.4 Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice 3.1.1. Verificarea cotelor stratului suport conform proiectuli de executie =~ 3.1.2. in cazul in care stratul suport este constituit din imbrac&minti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaz’ dupa caz fie prin aplcarea unui strat de egalizare din mixturé asfatcd, fe prin frezare. Cantitatea de mixturé asfaticd necesara pentru egalizare se determina prin sc&derea volumului de mixturd al stratului de legaituré sau uzura constant din voluml total al mixtuit asfatice calculat conform cotelor din proiectul de execu. 3.1.3, Remedierea defectiunilor conform reglementatilor tehnice in vigoare si curérea stratulul suport. In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare, 3.1.4, Amorsarea suprafefei stratului suport $i a rosturilor de lucru Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate regia cantitatea de liant pe metru patrat in functie de natura stratului suport, utlizand materialele de la 2.3.3.3. Dupa amorsare se asteapt timpul necesar pentru volailizarea solventului, respect pentru ruperea emulsieibituminoase In functie de natura stratului supor, cantitatea de bitum rémasa dupa aplicarea amorsajului trebuie sfie de (0,3...0,5)kalm. 3.1.5. La imbracdmingilebituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam cimentat, cénd grosimea totala a stratuilor rutiere de mixturi asfatice este mai mica de 15 cm, rosturile se acoperd pe o létime de minimum 60 om cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. in cazul in care stratul suport de beton de ciment prezintéfisuri sau orépaturi se recomand’ acoperirea totala a zone! respective cu straturibtuminoase armate cu geosintetice. Materialele geosintetice se aplic pe un strat nou de mixtura asfatica in grosime de minimum 2 cm. 3.1.6, Suprafata stratului suport pe care se aplicé amorsajul trebule sa fle uscata. PROIECT CONSULTING 1 Proieciarecrumuri pec, amensar exterioare (CUI 14824382 Kercrea Cust. Maron Aron 18 eax 886-730-127; haa rotccos fo CERTIFICAT SR EN ISO 904; 14004; 18001 3.2. Prepararea mixturilor asfaltice 3.2.1. Mixture asfaltce se prepara in instalaji prevSzute cu dispoztve de predozare, uscare, resortare sh dozaye’ agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau volumetrica a bitumulul si flerului, GuMe a agregatelor cu liantulbituminos. ORIGINALUL NOTA - Resortarea este obligatorie pentru instalafil influx discontinuu, In cazul doz&ril volumetrice a bitumului se tine seama de faptul ca densitatea acestuia, la temperaturi de (150, “ayo, (200...917}kglme, ceea ce corespunde la (1,08...1,17) pentru 1 kg de bitum, 3.2.2. Mixture asfalice se prepara ast: -predozatoarele instalafeitrebuie reglate prin inceroar astel incat curba de granuloztate 2 amestecului de agregate naturale bjinuta s& corespunda celei calculate tn laborator, in fiitele de toleranta din tab. 4 -agregatele naturale se fncdlzesc in usctor, se resorteaz pe ciururileinstaafei apoi se céntéresc conform dozajelor stabil si se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat, Se introduce bitumul incéizit dozat in prealabil si se continua amestecerea Temperature agregatelor naturale, ale bitumuli si ale mixturlor asfaltice se stabilesc in functie de tipul fiantului, conform tabelului 1, cu observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeazé la execufia imbréc&mintjlor rutiere bituminoase in zone cimatice rec. Tabetul 1 Tipulantular ‘Agregate naturale Bium Winturdastalto’ ia — iesirea din malaxor Temperatura, in 60/80 [170.190 [ 165...175 160...180 80/100 165...180 160...170 155...170 Temperatura mixtuti asfalice la iesirea din malaxor trebuie reglaté astfelincdt in condiile concrete de transport (distanta gi rmijoace de transport) si condifji cimatice sa fie asigurate temperature de asternere si compactare conform 3.4.3.Se interzice ‘ncdlzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190° C, in soopul evitérit modifcérii caracteristicior lantulu, in procesul tehnologic, Trebuie evitata incdizitea prelungita a bitumului sau reincdlzirea aceleiagi cantitaj de bitum de mai multe or. daca totus din punet de vedere tehnologic nu a putut fi evitata reincdlziea bitumulu, atunc! este necesara determinarea penetratiel acestuia ‘dacé penetatiabitumului nu este corespunzatoare se renunta la utlizarea li Durata de amestecare, in funcie de tipulinstaate, trebuie s& fie suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme 2 agregatelor naturale gia fileruli cu lantulbituminos 3.3. Transportul mixturilor asfaltice Mixture asfatice executate la cald se transporta cu autobasculante adeovate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul transportului, s8 fie minime. La distante de transport peste 20 km sau cu durata peste 30 min. indiferent de anotimp, precum si pe vreme rece (+102 C...+15? C), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate special, imediat dupa incdrcare. Benele miloacelor de transpor trebuie fie curate si uscate. 3.4, Punerea in opera a mixtutilor asfaltice 3.4.1. Asternerea mixturlor asfltice se face in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10°C, in condiile unui timp uscat. 3.4.2. Asternerea mixtutlor asfalice se efectueaz’ numai mecanizat, cu reparizatoare ~ finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnic& |, I st Ill gi care asiguré o precompactare. in cazul lucrétior executate in pati inguste (zona casetelor) astemerea mixtutlor asface se poate face manual. Mixtura asfalticd trebuie asternuta continu pe fiecare strat sipe toata lungimea unei benz programata a se executa in ziva respectiva, In cazul unor intreruperi accdentale care conduc la scéderea temperaturt mixturi rAmasa necompactata in amplasamentul repartizatorului, pana la 120? C, se procedeazéi la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafala nivelata si se indepérteaz& restutle de mixtur, ramase in capatul benzii. Concomitent se efectueaza si curaijrea bunc&rului si grinzi vibratoare a reparizatorulu ‘Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixturd asfalic’. Capatul benzilintrerupte se trateazd ca rost de lucru transversal conform prevederiior de la 3.4.6. 3.4.3. Mixtuile asfalice trebuie sa aibé la agternere si compactare, in functie de tiouliantului, temperature prevzute tn tabelul 2. PROIECT CONSULTING sx Proistaredruror pod, amenajatenteroare Pree QT Cu 202 Nose C arn nll 08-7, a greene CERTIACAT SREN SOOM: O01 “{" Tipu antl Temperatura mixturi “Temperatura miuri asfalice la compactare Asfatce la astemere °c, %, min aor AL fin, inoeput A \ | Ds0/e0 [145 [140 BEIT coos [080/100 140 135 100 Le waste} 4.44 La compacarea miurlorasfatice se epicdtehnologi corespunztcre, cre 88 asgure caracorsilla ie si ra) de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfalticé si fiecare strat in parte. Lenn WA Operatia de compactare a mixtutlor asfatice se realizeazé cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rilburi feted, prevazute cu dispozitve de vibrare adeovate, astfelincat s8 se obfina un grad de compactare de minimum 96% pentru fiecare strat al imbracéming. Pentru obinerea gradului de compactare prevazut se determina pe un sector experimental numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utlizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbrac&mint. ‘Aceasta experimentare se face inainte de Inceperea astemeri stratuli tn lucrarea respectiva utlizand mixturiasfalice preparate {n condi similare cu cele stabilte pentru produaia curenta Pentru objinerea gtadului de compactare prevazut se considera ca numérul minim de treceri ale compactoarelor uzuale este cel mentjonat in tabelul 3 Compactarea se execula pentru fiecare strat in parte, Tabelul 3 Tipul stratului ‘Ateliere de compactare A B Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri 460 KN netede de 120 KN netede de 120 KN ‘Numar de treceri minime Strat de uzura 10 4 42 Strat de legatura 12 4 14 J 3.4.5. Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la marginea mai joasa spre cea rdicata, Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare. Compactoarele trebuie s& lucreze far socuri, cu 0 viteza mai redusa la inceput, pentru a evita valurrea imibracamini, Locurile inaccesibile compactorului, in special in jungul bordurilor, in jurul gurior de scurgere sau ale céminelor de viitare, se ‘compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual. 3.4.6, La executarea imbrac&mintilor bituminoase se acorda o atentje deosebita realizarii rosturilor de lucru, Dupa compactarea stratului de legdturé sau de uzurd din prima banda rémane pe marginea adiacenta benzii urmatoare o zona ingusta de cétiva centimetri mai puyin compactata si in general deformata, Aceeas|situaie se produce sila Intreruperea lucrului in sectiunea transversala din capatul benzil respective, dar pe o zona mai mare, de regula 10 cm atime. in ambele cazuri la reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratuliastfelincat sé rezulte o muchie vie verticala. Aceasta operaje nu este necesara in cazul rostului longitudinal al stratului de legaturd daca stratul intrrupt s-a executat pe lungimea respectiva in aceeasi zi cu stratul de pe banda adiacenta. Se amorseaza rostul din marginea téiata. La agternerea stratului din banda adiacenta(aldturat’) se depageste rostul cu (6...10) om de mixtura repartizata, Acest surplus de material se impinge epot cu o racleta peste mixtura proasp&t astemuta astflinc&t s& apara rostul Se efectueazé apoi compactarea conform 3.4.5. Pentru imbracdmintile bituminoase din doua straturi, rosturile de lucru transversal si fongitudinale ale stratului de uzura se decaleaz cu cel putin 10 cm fata de cele ale stratului de legatura. dacd imbracamintea se aplica pe un strat de baza bituminos, rosturile de lucru ale straturilor se executa Intrefesut. In profl longitudinal racordarea imbrécémin{i nol cu imbracdmintea veche existenta se face print-o pana cu panta de 0,6%, de lungime variabila in funetie de grosimea noului strat Realizarea racordarl se face astfe: = se decapeaza stratul bituminos vechi pe o lungime |, astfel incét s8 se obtina o grosime constant pentru noul strat. * se amorseazd suprafala decapata si se completeaz’ cu mixturd asfaltca, apoi urmeazé compactarea. ‘Se recomanda ca racordarea in plan a imbracémingi noi cu stratul existent sa se realizeze in v, sub un unghi de 45°. 3.5. in perioada de garantie a imbréicéimini, toate defectiunile ce eventual apar se remediaza de catre constructor. PROIECT CONSULTING s« Proieciare drururi potun, amenajat exteroare Proec of (GUL 14824862 Nircrea Ci St. Maron Aro 18 tax: 0388-70-17, lukocsppalectons.so CERTIFICAT SREN ISO SOD 140011001 3.6. Incadrarea imbracaminflor se face conform STAS 1598/1-89 pentru lucrari de constructii noi $i modemizai-a| conform STAS 1598/2-89 pentru lucrari de ranforsare a structurilor rutiere existent, hs 4 VERIFICAREA LUCRARILOR IN TIMPUL EXECUTIEI [aepRrE] \ pra 4.4. Verificarea materialelor en, Materialele se verified in conformitate cu prescrptile din standardele de produs si conditile suplimentare arétate la 2 Vertical si determinarle se executé de laboratorul de gantier gi constau in urmatoarele: 2) Bitum * penetratia la 25°C, SR EN 1426 02; puncte tnmuiere IB, SR EN 1427 02; = ductilitatea la 25° C, SR 61-97(pentru drumuri de clasa tehnica |! si strazi de categorie tehnica |-lI) b) Cribluri granulozitate, SRE EN 933/1-02; coeficient de forma, SRE EN 933/3,4-02; contnut de fracfiuni sub 0,09 mm, SR EN 9330-01; conjnut de arg, SR 667-00; natura mineralogicd, SR EN 932/3-98. ©) Pietris agranulozitale, SRE EN 9331-02; forma granulelor, SRE EN 933/3,4-02; continu de fractiuni sub 0,83 mm, SR EN 939/10-01; parte levigabla, STAS 4606-80; natura mineralogicd, SR EN 932/3-98 4d) Nisip de concasare = granulozitate, SR EN 933)1-02; * confinut de corpurstréine, STAS 4606-80; * coeficient de activitate, STAS 730 e) Nisip natural = granulozitate, SRE EN 933/1-02; = continut de corpuri stine, STAS 4606-80; ‘= echivalent de nisip, SR EN 933/-01. f) Filer = finetea, STAS 539-79; + umiitate, STAS 539-79. 4.2 Verificarea preparatii si puneril in opera a mixturilor asfaltice In cadrul santierului rebuie s& se verice cu frecventa menfonata mai jos, urnatoarele: = -incadrarea agregatelor in zona de granulozitate pentru tipul de mixtura asfalica proiectat: a inceputul ccampaniei de luoru sau ori de cate ori se utilizeaza alte agregate; ‘= -starea de curéenie (continutul de impuritat) a agregateor: la inceputul campaniei de lucru sau ori de cate ori se uiizeaza alte agregate; temperatura lantului la introducerea in malaxor: permanent; -temperalura agregatelor naturale uscate si incdzite la iesrea din toba de scare: permanent; -funcionatea corecta a dispozitvelor de c&ntrire sau dozare volumetrica: la inceputulfecdreizile de lucry; -Qtanulozitatea amesteculu a iegirea din malaxor, nainte de addugarea lantului ( aceasta trebuie corelata cu dozajul de bitum stabilt pentru mixtur8,inclusiv abaterile admisibile la confinutul de lant ) : zilnic sau ori de cate or se observa o caltate necorespunzatoare a mixturilr asfatice; temperatura mixtuilor asfaltce la preparare: in fiecare ora a programului de lucru; incadrarea dozajului de bitum in dozajul stabil in laborator (prin extrati):zlnio; -compozitia mixturitasfaltce conform 4.3.2: zit -pregatirea stratului suport: zinc la inceperea lucri pe sectorul respect; temperatura mixturilor asfaltice la astemere si compactare: de cel putin dou8 ori pe zi -modul de compactare: zinc; -modul de execulje al rosturilor: zilnic 43, Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice si imbracmintilor gata executate 4.3.1. Verificarea se face pe: PROIECT CONSULTING si. Priectare dumur pec, amen extoriare Aci (urn 4824982 Mera Cc st: Waton Aron 18 tein (366-730-127 uhosp@ohcorso CERTIFICAT SR EN ISO St; 14001-18004 = mixturiasfaltice prelevate de la malaxor sau astemere: cate o proba de 20 kg pent de mixturd asfalticd indferent de tipul mixturi, tn functie de pr lalei/ ‘= _Imbrdc&min gata executate: o placa de minimum (40x40) cm cp (a e x a = pentru veriicarea densitati, absorbtjei si grosimistraturlor se BRARL ‘pentru determinarea gradului de compactare realiza se pot folosi metode rae eee y = _ in sity pe imbracamintile gata executate, Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarulu, la aproximativ 1 m de la marginea imbrac&minfi, incheindu-se un proces verbal Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese ase! incdt ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al imbracamini executate. Pentru caracterizarea unor sectoare limtate gi izolate cu defectiuni vzibile stablte de benefciar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune special. Verificarea caracteristicilor mixturlor asfatice, prevazute in tabelele 13, 14, 15, 16, 17 gi 18 din SR174-1 se determina in urmatoarele etape a elaborarea studivlui prlirinar de laborator pentru stabilirea compozitie! mixturiastaltice @__verificarea caracterstcilor mixturiasfaltice pe probe prelevate in timpul executari lucrélor © _veriicarea caracteristcilorstratuli bituminos executal. Tipurile detncercari, in funcfe de tipul mixtuiastatice gi de casa tehnic& a drumuli, respectiv categoria tehnic’ a str&zi, gi freoventa acestor incerc&r, sunt prezentate fn tabelul 19 din SR 174-1 4.3.2. Verificare compozitiel mixturlorasfaltce Pentru verticarea compozite! mixtutir asfaltice, se determina granulozitatea agregatelor minerale si dazajul de bitun care trebuie s& corespunda dozajelorstabilte de laborator. Pentru continutul de lant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervall (0...0,3)%. 4.3.3. Verfcarea caractersticiorfzico-mecanice ale mixturilor asfaice Caracteristicile fizio-mecanice ale mixturi asfalice trebuie s8 corespunda conditjilor prezentate. Determindfle se fac conform metodologiel prevazute in STAS 1338/1, SR EN 12697, si STAS 1338/3pe probe din mixtur asfatice prelevate de la malaxor sau de la agternere, inainte de compactare. Pentru imbracémintle gata execulate grosimea stralului, densitatea aparenta gi absorbiia de apa se determina pentru fiecare strat in parte pe epruvete formate din probe intacte (carote prelevate din imbracaminte) si trebuie sa indeplineasc& condiile din tabelul 9. 4.3.4. Verfcarea gradului de compactare al imbracminjlor executate 4.3.4.1. Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot parcursul execute’ imbracéminlor bituminoase, prin incercdri de laborator sau in sity 4.3.4.2. Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaz’ pe epruvete formate din probe intacte (pe fiecare strat in parte), prelevate din imbrécaminte, prin determinarea densititi aparente pe plécute sau carole, si raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tp de mixtura asfaltic prelevata de la malaxor sau asternere (Inainte de compactare. Gradul de compactare este stabilt de raportul dintre densitatea aparenta a mixturi asfatice din strat si densitatea aparenta determinata pe clint’ Marshall pregati tn laborator din aceeasi mixtura asfaltica 4.3.4.3. in cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructve, care permit masurétor in situ ale caractersticilor de compactare ale imbracaminfilor, aestea se pot utiliza numai in condifile in care sunt avizate de organele abiltate 4.4 Verificarea elementelor geometrice 4.4.1. Veriicarea elementelor geometrce include tndeplinirea condijilor de caltate pentru stratul suport si fundafe, inainte de astemerea mixturior asfaltce, in conformitate cu prevederile STAS 6400-64 4.4.2. Veriicarea grosimiimbrécdmini se face in functie de datele inscrise in buletinele de analizéintoomite pe baza incerci probelor din imbracamintea gata executata, iat la aprecierea comisiei de recepie prin maximum doua sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea imbrécéminti 4.43. Verificarea profluli transversal se face cu echipamente adecvate omologate 4.4.4. Veriicarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa gi la rigole pentru str&zi, cu ajutorul unui aparat topogratic de nivelment. 45. Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu echipamente adecvate omologate, valorle maxime admise find cele indicate si in tabelul 10 din SR 174-1 46 Verificarea rugozitti 4.6.1. Verificarea rugozitati imbracémintlor executate se face in conformitate cu prevederile STAS 6849-83 cu aparatul SRT, sau prin metoda inaitimii de nisip. 4.6.2, Verificarea rugozitatiimbracaminjlor se poate face si aulomatizat cu aparate adecvate omologate. Interpretarea rezultatelor se face conform instruciunior de lucru specitice aparatelor respective, Valotile limita sunt indicate in tabelul 11 PROIECT CONSULTING sx Proiectae drum poco, amen extoroare _ SArracpg CCUER482486 Nero Cues. arlon ron 18 tlie 03957307, Wlsp Ook CERTCAT SREN 80 S00; 1400116001 5 RECEPTIA LUCRARILOR 5.1. Receptia pe faze determinante,stabilte in proiectul tehnic, prvin r gl zur, se Regulamentului privind controlul de stat al calitaji in constructii aprobat it si conform Pr sfatulu tn fazele determinante, elaborate de MLPAT si publicate In Bulet 4/1998. 5.2. Receptia preliminara @ lucrarilor de catre beneficiar se efectueazi conform Regulamentului de construofi i instaafiaferente acestora, aprobat cu HG nr.273/1994 Comisia de recepfie examineaz& lucréle executate fata de documentaja tehnicd aprobata si de docu ‘intocmita in timpul executiei Verificarea uniformitati suprafetei de rulare se face conform celor prezentate. Verifcarea cotelor profil longitudinal se face tn axa drumulu pe minimum 10% din lungimea traseulu La strazi cota in axa se verificd in proportie de 20% din lungimea traseului, iar cotele rigolelor, pe toata lungimea traseului in punctele de schimbare ale decir. Verificarea grosimi se face pe probe ce se iau pentru verfcarea cali imbrécdmin Evidentd tuturor verificarilor aratate face parte din documentatia de control a receptiei preliminare. in petioada de verificare a comportarii in exploatare a lucrérlor definitive, care este de un an de la data receptiei preliminare a imbr&camini, toate defectiunile ce vor aparea se vor remedia de c&tre Antreprenor. 5.3. Reveptia finala se va face conform Regulamentului de receptie a lucrérlor in constucfi si instaafjiaferente acestora, aprobat cu HG nr.273/1994, dupa expirarea perioade! de verficare a comportai in exploatare a luoréior definitive 6, NORME DE PROTECTIA MUNCII $I P.S.. Ordinul MT/MVinr-411/1112/2000 instructiun privind condiile de inchidere a circulate rutiere sau de insture a restrictor in vederea executai de lucréri tn zona drumurilor publce NGPIW/1996 Norme generale de protectia munci NSPM nv.79/1998 Norme privind exploatarea si inretinerea drumuror si podurior. Ordinul Mi nc.775/1988 Norme de prevenire si stingere a incendilor si dotare cu miloace tehnice de stingere Ordin AND nr. 16/1989 Instrucfuni proprit de securtatea muncii pentru lucrari de intretinere, reparare gi exploatare a <érumurior si podurior. Instructiunile menfionate nu sunt limitative, ele puténd fi completate cu masuri suplimentare specie fiecdrui loc de munca 7. DOCUMENTE REFERITOARE LA CALITATE Certificate de calitate pentru materiale; Buletin de incereari si anaize de laborator, Note de refuz din receptiacalitativa a produselor, materalelr, Proces verbal de trasare; Proces verbal de receptie calitativa a lucrairilor ce devin ascunse; Registru de sta cu mixturi asfalice; Registru de astemere si temperaturi; PROIECT CONSULTING s0 Procciare drum podur, amenaarlexteroare (CUR 14924962 Mercxes Che st Marlon Aron o-18 lax. 0965730127 bkaespaetons ro CERTHFICAT SR EN ISO 9004; 14001800 LUCRARI DE BETOANE [Sree rigolelor betonate, a santurilor betonate gi a lucrrilor de amenajare a podetelor. MATERIALELE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR: Standardele de refering / ‘STAS 1667-86 Agregate naturale grele ptr mortare si betoane SSTAS 1500-96 Cimenturi composite wzuale { STAS 6486-68 Ciment Portland cu intrice repid RIM \ STAS 386-95 iment Portland * STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane. \ STAS 790-84 Apa pentru mortar si betoane Nos Cimentul Sortimentele uzuale de cimentur pentru betoane sént urmétoarele’ iment Portiand (Tip I ~Ciment Portland compozit (tip I) = Ciment de furnal (tip Il) ~ Ciment pozzolanic (tip 1) = Ciment compozt tip V) Functie de rezistenta standard, se pot defn trei clase de rezistent& pentru cimenturi: 32,5; 42,5, $2.5. Functie de rezistent’ initial pentru fiecare clas de rezistenfa standard sunt definite: 0 clasé cu rezistenta infjal8 normald gio clas cu rezistenta iijalé mare (simbolzata R) Casa de rezistent’ este definit prin rezistenfa standard la 28 de zie. CimenturilePortiand,tpl,sau alte tipuri de cimenturi cu confinut ridicat de clincher si in particular cimenturile cu rezistentA inial& mare (R) dezvot&o vitez’ de intrire mult mai rapid& decat a cimenturlor avand un confnutridicat de ‘componente, Acestea sunt recomandate in situafile in care este necesard obfinerea rezistente prestabile la o varstainferioaré clei de 28 zile In cazul unor elemente masive se vor folosi cimenturi care prezinta valori mici ale céldurii de hidratare in vederea evitaril fisurdi termice gi advil ntarzetor de priz8 in cazul in care temperatura in timpul turd este scdzute, se vor folosi cimenturile cu intérre rapid& (R) si activi acceleratori de priza, iar in cazul tumérii pe timp c&lduros, cimenturile cu Tntire lent si aditviintrzietor. ‘in conditi speciale de expunere, daca betonul este in contact cu apa ce contin de exemplu sulfafi peste 500 mgfit sau cu solu cu confnut de peste 3000 mgikg, se recomands folositea cimenturilr ezistente la sulfa Cimentul se livieaza in vrac sau ambalat in saci de haitieinsofte cu certificat de calitate . Cimentul in vac se transport {in vagoane cistema, autocisterne, conteinere sau vagoane inchise destinate excusiv acestui produs. In cursul transport cimentului de la depozitul de rezerva la depozit de consum.se permite folosirea autocamioanelor sau vagoanelor obinuite acoperite in aga fel incét s& prezinte siguranté contra pierderilor de ciment gi patrunderii umezeli. In timpul transportului si manipula se va evita amestecarea lui cu matetit strdine(pamant, carbune substante organice,ipsos,var hidratat ,cenusé de termocentralé etc.) Depozitarea cimentului se va face fn silozurle destinate tipului respectiv de ciment sau in inc&peri special amenajate ‘numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate. Cimentul in vrac se depoziteaza in celule tip siloz. Marcarea silozurlor se va face prin inscrierea simbolului standardizat al cimentului cu litere sicffe de min. 50 om indtime. Cand apare necesaré schimbarea sortimentului siozurile se vor goli complet si curaja prin instalatia pneumaticé si se vor marca corespunzator noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita Depozitarea cimentului ambelat in saci terbuie sa se facd fn incdper inchise cu streagini de minim 50 om lstime avand pardoseala bine izolaté impotrva patrunderi umezei si rdicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. Daca incaperea ate pardoseala din beton saci vor fi asezati pe scénduri de lemn cu interspati. Sacii vor i asezati in stive liséndu-se distana libera de 50 cm de la perefi exterior si pastrénd imprejurul ior un spatiu suficient pentru circulafe.Stvele nu vor avea mai mult de 10 saci suprapusi In lecare stva se va afiga data sosiri cimentuluisortimentul si data fabrcatiel. Cimentul se va folosi in ordinea datelor de fabricate, Durata de depozitare nu va dep8si 60 de zile de la data fabricate ptr.cimenturi cu adaosuti gi 30 de zile tn cazul cimentuli fara adaosuri Cimentul ramas fn depozit un timp mai Tndelungat nu va putea f utlizat rumai dupa verificarea star de conservare si a rezistenfelor mecanice la 2 (7) zile, Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marci respective vor fi deciarate si utulzate numai corespunzator marci no. Controlulcalititi cimenturlor se va executa la aprovizionare inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producdtor sau de baza de lvrare; si inainte de utlizare, de cdtre un laborator autorizat, toate conform punetulu PROIECT CONSULTING 6 Proiectaredrunun pour, amengjarexeioare CUR 424982 Meru Ce tr, Manton re 18 tia: 095.730-127Mecs@prciecans. 0 CERTIFICAT S 1724.4 $i jin Cod practic& pentru executarea lucraror din beton, beton armat si belon precomprimat, in kk 012-99, metodele de incercare find reglementate de STAS 227-5196 v Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparent’ cuprins intre 2001-2500 kg/me-se folosese“Agrec densitate normal (1201-2000 kgim), provenite din sférémarea naturalé sau-din concasatea rocilgr ees a indeplineascé conditile de caltate indicate in STAS 1667-86 si dupa caz STAS 662-89 si SR6G7-9? || Depozitarea agregatelor trebuie s& se facd separat pe sorturi si pastrate in condi care s& le fe sau amestecare cu alte sorturi, Compartimentele de depozitare se vor marca cu tipul de sort depozitat. Nu se ei direct pe pamant sau pe platforme batastate Calitatea agregatelor se verte -la aprovizionare i inainte de utiizare conform prevederilor de la punctul 17.2.1.1. si in anexa VI. din Cod practic& pentru executarea lucrator din beton, beton armat si beton precomprimat, Indicativ NE 012-99, iar metodele de Incercare sént precizate prin STAS 4606-80 anexa IVA. Nisipul uilzat va proveni numal din cariere naturale. Nu se admit folosrea risipului de concasaj Pietrisuile vor fide rau sau ciblura 8-15 si 15-25 mm care se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice Apa utilizaté la prepararea betoanelor poate s8 provine din reteaua publicd sau alte sursd dar in acest caz trebuie sa {ndeplineasc& conditile tehnice prevazute in STAS 790-84 respect sa fle impede si f2ré miros, iar In urma analizei chimice s& ‘corespunde congitilor tehnice din tabelul din acelesi STAS. Pentru fiecare sursd de apa verificarea se repeté dupa fiecere 3 luni de utiizare si ori de cate ori se observa cd se schimba caracteristicile apei Prepararea si transportul betoanelor Statie de betoane este orice unitate sau instalaie care produce si lvreaza beton, find dotat® cu una sau mai multe centrale sau betoniere. Certificarea caiitati betonuluitrebuie facuta prin gija producatorului in conformitate cu metodoliga si procedurile stabilte pe baza Legii 10 a cali in construct din 1995 gi a Regulamentului privind certfcarea cali in construct Statile de betoane vor funciona numai pe baza de atestat elberat la punerea in funcfiune de comisie interna in prezenfa unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT pe baza unor proceduri de evaluare si indeplinie a cerinfelor prescrise. Reatestarea stafilor se va face dup’ aceiasi procedura la fiecare 2 ani Cerificarea conformitati produsului (beton) este obligatorie gi se va face de catre un organism independent autorizat in cconformitate cu prevederile legale, cu respectarea prevederior din Cod practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton ~armat si beton precomprimat, Indicatv NE 012-99. Conducerea activiii stale de betoane se realizeaza de un gef de statie atestat de |SCLPUAT prin inspectile teritorale., care trebuie sa indeplineasc& condijile de studi si are atrbutile prezentate in ANEXA 16 din Cod practic pentru executarea lucrailor din beton, beton armat si beton precomprimat,Indicativ NE 012-09, Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzitor cerintelor, executanfi lucréflor de construct sau investitorl prin reprezentan{i séi pot s& colaboreze cu un laboralor de beton autorizat, altul decat al statiei de betoane pentru acest gen de lucri, care este echipat cu toate aparatura gi instalai necesare efectuari: unor determinari specifice si controlului cali betonulu Pentru lucrri curente de beton si beton armat,tpurle de betoane poate fi realizate in dou modu principale: ~ amestecul de beton proiecta a statie de producdtorprintr-un Iaborator autorizat; - amestecul de beton prescris (de cre proiectant silsau utiizator print-un laborator autorizat, Alegerea componentior si stabiliea compozitie! betonulul prolectat se face de catre producdtor pe baza unor amestecuri preliminare stabiite si verifcate de cétre un laborator autotizat. in acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului astel inodt s& aibe o consistenta necesara, iat betonul inti tebuie s& corespund’ cerinfelortehnice pentru care a fost proiectat. in cazul amesteculuiproiectat trebuie specificate urmatoarele date de baz -clasa de rezistenté imensiunea maxima a granulei agregatelor -consistenfa betonului proaspat -date privind compozita betonulul Exemplu: un beton de clasa C16/20 cu consistenta T3, preparat cu ciment 132,5 si avaind agregate 0-31 mm se va nota: C 16120 -T 3 ~ 132,510-31 La comunicarea necesarului de beton cdtre stall de betoane precum si la livrarea se vor inscrie notatile stabil, In anumite cazuri privind condifile speciale de utlizare a betonului trebule specificate caractrsticle suplimentare cum at fi densitatea, impermeabiltatea, rezistenta la inghet-desghet,rezistenta la atacul chimio, rezistenta la w2urd etc, Si caracteristci de compozite ca tipul cimentului, confinutul de aer antrenat, evoluta rezistentel, cantitatea de cdldura degajaté tn timpul hidratai, conditi speciale pentru agregate,cetin{e speciale prvind reacta alcali-agregate, cerinte speciale privind temperatura betonului proaspat In cazul Amestecului de beton prescris proiectantul sau utlizatorul tsi asuma responsabiltatea pentru compozilja betonulu. in acest caz trebuie verificate Tntr-un laborator autorizat, alegerea componenfilor, stabilrea compozitei betonulul gi Indeplnirea cerinjelor tehnice pentru betoane. Compozitia betonulul se stabileste de cdtre laboratorul unitatitutelar’ si se va face la - intarea in functiune a state PROIECT CONSULTING si Proictare crumur psu, enenajarexteioae Priest 867| 2 CCULR14824882 Mecwrea Guest. Marton Aron 18 efx: 985-720-127; kkacsp@poledansre CERTIFICAT SR EN 80 GOD 40018004 D\L4A - la schimbarea tipului de ciment sau de agregate; 19 - la introducerea utlzéil de aditvi sau schimbarea acestuia, ? - la pregatirea executaii unui lucrati care necesita un beton cu caracterstici deosebjte de sau de clasa egald sau mai mare de C 20/25; COnUHA ~ oti de cdte ori se aprecieazé cd este necesara reexaminarea cotnpozitel utlizate. | | Pate Fisele cu calculul compozitil betonului si retetele de preparare se veriica de laboratoratestat. \ PRANISTEA In cazul lucréior speciale care necesité prepararea betonului de calitate deosebité folosand tiling de cnséittu, aditvi sau agregate, stabirea compozitiel betoanelor se va face pe baza de studi elaborate de laboratoare centrale Sawinsttute de cercetare intocmandu-se caiet de sarcini care se anexeaza la proiectul luca si care va cuprind: - conditi tehnice pentru materiale componente; - alcétirea compozit - condi tehnice speciale privind prepararea,tumarea si tratarea ultericard a betonului = reguli de verficare a clita; Lunar laboratorulstafei va analiza rezutatele incercérilor efectuate la varsta de 28 zile si va efectua cu acordul scris al laboratorului care a efectuat sau a verficat releta, eventualele corecfi ale dozejului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asiguréi cali betonului sau evita unor consumuri exagerate. Cantitatile de materiale corespunzétoare unui arestec (sar) se vor stabil pentru un volum de beton proaspat de max. 80 % din compozite nominalé a utiajuli flosit pentru malaxare, La statile se va afisa reteta corespunzitoare tipului de beton ce se prepara si care va contine: ~ numéiul de ordine din nomenclatorul de tip de beton = notatia corespunzatoare ~ cantittile de materiale care se introduc la fiecare sari. ‘in cursul prepararii betonului reteta se va modifica si se va corecta de c&tre laboratorul statiei in functie de rezultatele incercarlor privind umiditatea, granulozitatea sorturior de agregate, densitatea aparenté, lucrablitatea, volum de aer oclus etc. In cazul utilizar de aditvi se vor respecta prevederile din Capitolul 4 pot.44, cap.16 pct.16.1 si ANEXA 1.3. din Cod practic’ pentru executarea lucréiior din beton, beton armat si beton precomprimat, Indicativ NE 012-99, La dozarea materialelor se va verifca cel putin odatd pe s8ptéménd functionarea corecté a mioacelor de dozare. Este interzisa preparea betonului in instalatile care nu asigura respectarea abaterilor prevazute In cartea tehnicd a utilgjului sau la care dispoztivele de dozare sunt defect Dozarea materialelor componente ale betonului se va face gravimetric admiténdu-se abateri de cel mult + 3 % la agregate, +2% la ciment gi apa, 3% la adaosur sila adit Dozarea volumetrica se admite numai la luca zolate la lucr&ri de importanta redusa in volum maxim de 600 me pentru elemente de beton si beton armat de clas& <. C 12/15 in cazul folosifi la prepararea betonierelor mobile (de santier) cu capacitate maxima de 250 li cu acceptul scris al investitoruu in cazul dozétit volumetrice se va Intocmi de cétre laborator 0 curba de infoiere a nisipului in functie de umiditate pe baz céreia se va corecta la fiecare schimbare de umiitate volumul de nisipfolost pentru preparare. Dozarea cimentuui se va face gravimetric admitandu-se abateri de cel mult + 2 %, In cazul ivrri cimentului tn saci, se permite ca acestia s& consttuie 0 unitate de masurd pentru dozare. Sarele vor fi astelstabilte incat s& se foloseascé,pe cat posibil un numér intteg de saci, cAntérindu-se eventual numai o micd cantitate suplimentara necesara pentru completare. in cazul cénd se admite dozarea volumetric, cimentul se poate doza fe cu sacul, fe cu cui etalonate, Dozarea apel se va face cu dozatoare automate sau cu contoare, abaterea maximé find de + 2 % . in cazul defectarii instalaie! respective pand la repararea acestore,dar numai pe un interval de 5 zile, precum si pentru lucréri cu volum redus, dozarea se va face cu recipienti gradati, Canttatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de umiditatea agregatelor pentru respectarea raportului AIC. Pentru aceasta umiditatea agregatelor se determina o datd pe schimb pentru fiecare sort si ori de céte ori se modificé conditile atmosferice sau se apreciaza necesar&, La dozatea aditiilor se vor respecta prevederile speciale din Cod practic& pentru executarea lucrarilor din beton, beton ‘armat gi beton precomprimat,Indicativ NEO12-99, Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestec fortat sau cu cadere liber. In cazul folosini ‘agregatelor cu granule maxime de 40 mm se vor folosi numai betonire cu c&dere libera. Ordinea de introducere a materalelor se va face Incepénd cu sortul de agregate cu granula cea mai mare sau conform prevederilor cértitehnice al uttjului Durata de amestecare va fi de cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component si se va prelungi in umatoarele cazuri + utlizarea de aditivi sau adaosuri + petioade de timp figuros; + utlizare de agregate cu granule mai mari de 31 mm; + prepararea betoanelor cu lucrabilitateredusa (tasare mai mic de 60 mm) La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii pe o duraté mai mare de o oré este obligatoru spalarea tobei cu jet de apa sau apa cu amestec de pietris. Se va evita golitea betonierei direct in mijloc de transport recomandandu-se buncéire intermediare. Pentru evitarea segregatii betonului bunc&rele intermediare vor fi incdrcate axial prin intermediul unor jgheaburi sia unei palnil de minimum 50 an rine, Eureree eed vr 6 compel ole si perl cua de cel pun dou of an atin W mentinerea betonuiui in buncar mai mult de 20 minute. Peniry icra de vlum redus betonul se poate descérea into cute asdzat mijjoc de transport (roabe sau vagoneti. \ Transportul betonului Trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea compone’ betonului. Milocee de transport trebuie 6 fie etange pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Wy Transportul betonului cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu auto-agitatoare iar a heto: LreSare de ‘maximum 50 mm cu autobasculante cu beng special amenajete. TTransportul local se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare,jgheaburi sau roabe. Pe timp de arsité sau ploaie, in cazul transportului cu autobasculante pe distanta mai mare de 3 KM , suprafata libera de beton trebuie s& fe protejati,astfel incdt s& se evite modificarea caracterstcilor betonuti Durata de transport se considera din momentul inceperi incr mijocului de transport si sférstul descéredirit acestuia si nu poate depdsii urmdtoarele valori numai daca se utiizeaz’ adit intrzietor: + Cind transportul se efectueaz’ cu autoagitatoare gi dacd temperatura amestecului se incadreaz’ inte 10 si 30°C pentru cimentul de clasa pana la 32,5 durata va fi de 0 minute; pentru cimenturi de clasa mai mare sau egal cu 425 durata va fi de 35 minute iar la temperaturi sub 10° durata de transport poate sé fie de 70 minute pentru cimentui de casa 32.5 gi de 50 minute in cazul cimenturior cu clasa egala sua mai mare de 42.5. + c&nd transportul se efectueaza cu autobasculante durata mavimd se reduce cu 15 minute fat de limitele de mai sus, Oi de céte ori intervalul de timp dintre descarcare si reénodrcare, depaseste 0 or% precum si la inreruperea lucrulubenele vor fi curétate cu jet de apa Verificarea caractersticilor betonului Caracterstcile ce se veriic’, scopul veriicari, frecventa incercarilor precum si masurile de adoptat sunt precizate in anexa VI.1 din Cod practica pentru executarea lucratior din beton, beton armat si beton precomorimat,Indicativ NE 012-99. Conform STAS 1799-88 . incercéi si frecvente minime pentru veriicarea calitati betoanelor sunt urmatoarele. La betonul proaspat se va vertica + densitatea aparenté la fiecare 25 me preparat si se verfic’ caracteristicile conf. STAS 1759-88 + consistenta la fiecare 10 me preparat si se vor lua cate 3 probe / schimb la preparare si te 2 probe la locul de punere in opera. Metodele de incercare sunt prevazute in STAS 1759-88. PROIECT CONSULTING si. Poieciare curr podun, arena extrioae Ig Peseta CULRUS282 Maes Cc st Nal sen Bt O88 20.27, aepOpoeccors a CERTINCA SRN SO