RuxandraCesereanu 17 Ideea de alteritate in mentalul colectiv De la proiectia unor rase inferioare ta marginal $i exclugi Indivizii care nu respect intr-un fel sau altul conventiile societitii wu care apartin altor rase decat cea alba considerata ras pura prin excelenfa (aici intra rasele neag galbena) au fost priviti mult Yyreme ca apar ce iferitior, celor situati in afara (epusi, adicd, celor situati ..induntru”); au fost proiectati ca find aceilalti”, .2ltfel”, proiectati ca un corp strdin, ca niste ,rebeli” sau paria, ca niste outsideri, fa sfirsitul secolului XX, minoritarii de toate soiurile au ajuns si fic feceptati gi ca niste inovatori, reprezenténd, uneori, alteritatea benefi caz, alteritatea, aga cum s-a manifestat ea de-a lungul timpului si fie acceptata ca originala) a fost multiplu nuanfata: aici intrau ei anormali (nebunii, hom: , cei bolnavi (handicapatii vagabonzii), cei putini igioase), (revolutionari, rebeli, Fippies); chiar 5i supradotaji erau considerafi comp strin fata de restul Socictatii Problema celuilatt este, insi, mai complicats din punctul de vedere 4 istoriei mentalititilor si al psihologiei ori psihanalizei. Formula {2en0i prin care se raporteaza Ia sine cel care nu este celélalt s-a d IA intotdeauna aici, induntru, in interiorul sistemului, intreg, inatate, superior, complet uman. fn timp ce celdlalt/ceilalti erau dinafard, exteriori, Ei reprezentau, in Biectia aria, incultura, stadiul animalic (chiar pnstruos — a se vede i expun rnile sau Eprosii), o umanitate regresiva, un bestiariu uman alcatuit uneori chiar indivizi semiantropomorfi, mutanti (cersetorii care stau pe jos), ti pana la capait (pigmeii din Africa), degenerati, estropiat dati, Eretici, alteori. Cel mai grav si periculos lucru este acela cf bilalt nu i se recunoaste acelasi grad de umanitate cu eu-noi. Pe de 0 este evident ci perceptia alteritatii este legata de modul de se a distantei dintre centru si margine; in acelasi timp, este dent ci in cazul lui eu-noi se pune problema existentei _unei Stiine rele, marcati de complexul de superioritate si de18 Ideea de alteritate in mentalul colectiv culpabilizarea celorlalfi pentru c& sunt ceca ce sunt. Exemple ale Geestel constiinfe rele sunt destule de-a lungul istoriei omeniris iat cAteva: raportarea spaniolilor conchistadori fajé de indieni, a nazistilor Tayi de evrei, a membrilor aparatului de represiune din comunism fat de detinutii politici, a albilor fax de negri sau galbeni, a inchizitorilor fata de aga-zisele vrSjitoare etc. Intre eu si celalalt nu are loc recunoasterea, ci diferenta si in-diferenta, adica inegalitates "Prima reactie spontana fafi de un individ este de al imagina ca inferfor, din moment ce este diferit de noi: nici micar nu este om, sau dack da, este un barbar inferior” (Todoroy, p, 73). Aga se raportau, de pildS, conchistadorii faté de azteci, propunand o definite clara, dar Fnjustd pentru acestia: ,ccilalfi sunt cei pe cared subordonezi”. Acest Incr reprezenta o incfleare a comandamentelor crestine sia insesi religiel erestine care se pretinden a fi o religie egalitarista.. Caza! paradioxal 51 invers, pe de alth parte i reprezin(® in istoria lumii, insist eeecii care, simfindu-se diferifi de spanioli, dar nu inferiori acestora, ‘au asemanat oti zeii, Un alt paradox il reprezint& faptul, despre care Faformeazt inclusiv ofonicile epocii, cf, in loc sf se afle intr-un stadia nimalic din punct de vedere lingyistic (asa cum ti profectau spanioli), inyienii se _dovedesc a fi retori si oratori de seam, uimindui pe conchistadori, Chiar dack limba lor era barbari (in sensul de on-europeans), miestria acesteia si a vorbitorilor ei fuseseri Tomareate, Acesta constituie, insi, un caz paradoxal, pentru c&, altfel, Timbile minorititilor etnice au fost considerate multi vreme si mai sunt {ned nu doar niste limbi necunoscute, dar in plus urate si dizarmonice, numai pentru c& sunt altfel decdt limbile vorbite de majoriate No poate fi acceptath alteritatea gi ideea de eelslalt, daca + jgnord identitatea si daca in locul acesteia este impust @ proiectic de She. Exista trei raportari ale lui eu-noi fara de celilalt (ei): 1. in plan axiologic, valoric, celdlalt poate fi considerat bum sau iu, egal ori inferior (superior este exclus); 2. in plan pragmatic, eu se identifica cu elalalt sau! fl asimileaz, impunfndu-i propria-i imagine (aici intra si fruanfele neutralititi i indiferente) si 3. in plan cognitiv, ev-noi pot si Cunoascd sau s8 ignore identitatea celuilalt (Todorov, p. 174). De Sbicel, Tucrurile se incadreaz’ in tiparul urmator: celfilalt e rau si inferior, il asimilez mie, stergindu-j identitatea, saw i ignor pur 51 Simplu identitatea, refuznd si-1 cunose. Existi efteva earl in care acest tipar este nefunctionabil: in cazul etnologilorfetnografilor a céror tisiune este toomai aceea de a cerceta stiinfific identitaten celorialt, a diferitilor (Si de a inventaria componentele culturilor méeunoscute, fie Ruxandra Cesereanu 19 ele barbare ori de alt fel; si nu neapfrat pentru a le compara cu Componentele culturiloroficiale, eonsacrate) si in cazul torismul care ste 0 forma superficial de cunoastere a celuilalt, dar care, prin chiar rispandiren [ui demonstrea7& faptul c& astlzi ideea de celalalt nu mat sperie, ei stimeste curiozitatea si dorinta de cunoastere, pentru a fi sporit patrimoniul universal al valorilor ‘Una dintre emblemele care continua si functioneze in mentalul colectiv, in privinta marginalilor si a celorlafi (fe et devianti sau nu) gate accea a strdinulul, Exelusul, marginalul este perceput ca un fel de strdin din interior, asemeni nebunulu (Inchis, de obicet, la ospicu) Fitrucdt se considera ca el se abate de la modelul social respectabil, et este instrdinat de comunitate gi izolat, Dar, oare, artistii nu sunt tot un fel de strdini interiori ai societatii? Talentul si artisticitatea nu Ti fac = fie alffel_decdt restul societiti? Cum societatea cultiva’ model! normalitaqii, aga-zigii anormali sunt vézuti ca niste strdini — aceastd nentalitate este doar partial depasita actualmente, depinde de ara si spafinl geografic unde ne aflim. Totusi, astiz, termenul consacrat, dit Motive de political coreciness, nu mai este acela de anormal oF deviant, ciacela de marginalizat. Somerii, de pildd, nu mai sunt pereeputica deviant sau anormali, ci ca niste disponibilizti din pricing pevelor cconomice si a falimentelor. Cei mai expusi dintre someri sunt tineri, dar ei nu mai sunt proiectafi ca niste strAini, paraziti of Sutsideri. Marile schimbari de paradigm in cadrul_societAti postindustrale au dus, in timp, si la o schimbare de, mentalitat Prnarginalul, exclusul, respinsul, deviant, adiea flgura alternativd, 9° “ial este un clandestin si un ilegitim al societafi. Locul su este Tonal socielati’ si nimeni nul poate expulza sub pretextt! neasemanéri cu figurile conventionale ale culturi oficializate de norm? si legi si deci nimeni nu-l poate arbitrar condamna” (Bocancets Srcanstu,p, 133). Astazi este exagerat si se vorbeascl despre o fracturt aearretin datorata marginalilor si exclusilor (chiar daca este adevérét G2 uni dintre ei sunt exclusi ori marginalizafi de societate, alti ins& cuto-marginalizeaza si se auto-exclud din propria lor vointa). © mate parte dint marginali ales sA fie ceea ce sunt, finde isi peter? Peprainia” ca pe o forma exotica de existenta: considerdnd societates Hi excesiv-rationali sau moralizanté, unii se retrag din ea prin evaziut fle ap toxicoman, all (delineventii minori) opteazA pentru o frond improvizat; ef nu preuiese neapirat ideea de eriminalitate, dar 0 opyt sovietiti ca un f@] de manifest generafionist. Tot aici, la categor'®20 Ideea de alteritate in mentalul colectiv auto-exelusilor, intr’ revoltatii, rebelii care initiaza revolutii ori alte tipuri de migeari de mase, din motive de refuz socio-politic al societitii Astazi, termemul excludere face parte din limbajul cotidian, fiind folosit excesiv. Excluderea sociala are ins o mare vizibilitate datorita numarului mare al celor care 0 suporti: este vorba de persoane fir locuinta, someri, etnii minoritare, copiit strazii etc. In literatura de specialitate s-a convenit c& notiunea de excludere sociala este potrivita, deoarece descrie nu doar o situatie, ci si un proces de excludere de la drepturi, mijloace de existent& si surse dle bundstare la care ar trebui si aiba acces tofi indivizii. Excluderea este realizatd la cinci nivele: 1. de la accesul de bunuri si servicii, 2, de pe piafa muneii, 3. din protectic, 4. din drepturile omului si 5, uneori, functioneaza si excluderea de pe teritoriu, prin interzicerea accesului geografic la pimént (Bocancea, Neamju, pp. 140-141). Opusul excluderii este, fireste, includerea, integrarea, insertia