Scheletul

oasele + articulaiile

n corp sunt 206 de oase

Oasele sunt alctuite din mai multe
esuturi,principalul fiind:
esutul conjunctiv dur, cu o structur organic
de colagen impregnat cu hidroxiapatitCa10(PO4)6(OH)2 .

Osteonul unitate structural i funcional a esutului osos compact

- lamele osoase dispuse concentric in jurul unor canale subiri,

- canale Havers (ce conin capilare sanguine, terminaii nervoase

si esut conjunctiv lax in cantitate redus).
- celule osoase

Structura osului
matur

Imagini elecronomicroscopice ale esutului osos

Structura osului:
periost acoper la exterior
osul
Strat celular de cretere si
reparare

esut osos compact n

diafiz, strat foarte dur cu:
celule osoase, vase de snge,
oseina impregnat cu calciu i
fosfor

esut osos spongios la

capetele oaselor (epifize)
sunt multe spaii mici areole
densitatea osului fiind mai
mic

cavitatea medular zon n

mijlocul diafizei oaselor lungiconine mduv osoas
galben

Mduva
oaselor
Mduva roie produce celule ale
sngelui i factori de coagulare
- se gsete n humerus, femur,
stern, coaste, vertebre,oasele
coxale
- produce 2 milioane de celule noi
(globule roii) pe secund
Mduva galben (depozit de lipide)
- se gsete n foarte multe oase

Caracteristicile unui os lung:

Epifizele: capetele oaselor
Diafiza: poriunea osului care
nconjoar cavitatea medular.

Formarea oaselor osteogeneza

1. Osificarea de membrana
2. Osificarea de cartilaj
osteoblaste

scheletul iniial nainte de natere este cartilaginos

sau membranos, apoi este nlocuit de esut osos de
ctre osteoblastele active.
la natere sunt 300 de oase care ulterior fuzioneaz
pn la 206
celulele conjunctive osoase: acioneaz constructiv
i distructiv asupra esutului osos:

a) osteoblaste - celule tinere care secret substana

preosoas - oseina
b) osteocite - celule ovale, cu prelungiri (nconjurate
de substana preosoas), se gsesc n caviti
numite osteoplaste
c) Osteoclaste - celule gigante, multinucleate cu
funcia de distrugere si limitare a formarii esutului
osos, are un bogat echipament enzimatic

osteocite

osteoclaste

Cartilajele articulare
- acoper capetele n micare ale oaselor i reduce friciunea prin lichidul sinovial lubrifiant
- nvelesc capetele terminale ale oaselor i permit micarea uoar a oaselor.
Cartilaj de cretere:
- zona cartilaginoas la nivelul diafizelor care permite creterea n lungime.

Structura histologic a cartilagiilor

Funciile scheletului

SUPORT: formeaz un cadru

rezistent care suport i ancoreaz
organe ale corpului.

PROTECIE: formeaz n jurul

unor organe (encefal, mduv, inim)
adevrate cutii de protecie.

MICARE: permite muchilor

inserie i de aceea oasele au rol de
prghii n micare.

Funciile esutului osos:

1. esutul osos, caracterizat printr-un bogat coninut n sruri minerale, confer
echilibru fosfocalcic
2. prin mduva roie, oasele genereaz o mare parte a elementelor figurate din
snge, funcie hematogen
3. funcie antitoxic

Componentele scheletului

Scheletul capului
- neurocraniu
- viscerocraniu

Scheletul trunchiului
cu rol de suport
include coloana vertebral , coastele i sternul

Scheletul membrelor
membrele superioare si inferioare

1.

Styloid Process of Radius

2.

Navicular (Scaphoid)

3.

Lunate

4.

Triquetral

5.

Pisiform

6.

Trapezium

7.

Trapezoid

8.

Capitate

9.

Hamate

10.

Metacarpal

11.

Proximal Phalange

12.

Middle Phalange

13.

Distal Phalange

14.

Styloid Process of Ulna

Naughty (Navicular)
Lovers (Lunate)
Try (Triquetral)
Positions (Pisiform)
That (Trapezium)
They (Trapezoid)
Can't (Capitate)
Handle (Hamate)

Coloana vertebrala

Vertebrele

1.

Superior Articular Surface

2.

Transverse Foramen

3.

Transverse Process

4.

Odontoid (Dens) Facet

5.

Vertebral Foramen

6.

Inferior Articular Surface

Atlas C1

1.

Spinous Process

2.

Lamina

3.

Transverse Process

4.

Pedicle

5.

Superior Articular Surface

6.

Odontoid Process (Dens)

7.

Body

8.

Vertebral Foramen

9.

Inferior Articular Surface

Axis C2

1.

Spinous Process

2.

Lamina

3.

Superior Articular Surface

4.

Transverse Foramen

5.

Transverse Process

6.

Body

7.

Pedicle

Cervical C3C7

1.

Spinous Process

2.

Lamina

3.

Superior Articular Surface

4.

Transverse Foramen

5.

Pedicle

6.

Body

7.

Vertebral Foramen

8.

Articular Facet for Rib

9.

Inferior Articular Surface

Toracic

1.

Articular Facet of Rib

2.

Interarticular Crest

3.

Neck

4.

Articular Portion of Tubercle

5.

Nonarticular Portion of Tubercle

6.

Angle of Rib

7.

Costal Groove

8.

Body of Rib

9.

Articular Facet of Transverse Process

10.

Transverse Process

11.

Spinous Process

12.

Lamina

13.

Vertebral Foramen

Oasele
toracelui

1.

Spinous Process

2.

Lamina

3.

Superior Articular Surface

4.

Transverse Foramen

5.

Pedicle

6.

Body

7.

Vertebral Foramen

8.

Inferior Articular Surface

Lombar

1.

Promontory

2.

Transverse Ridges

3.

Coccyx

4.

Body of Sacrum

5.

Sacral Canal

6.

Superior Articular Surface

7.

Median Sacral Crest

8.

Sacrum to Ilium Articular

Surface

9.

Dorsal Sacral Foramina

10.

Sacral Hiatus

Sacrum

http://www.theodora.co
m/anatomy
http://msjensen.cehd.umn.edu/1135/Links/Animations/

Sternul
1.

Santul Jugular

2.

Manubrium

3.

Unghiul Sternal

4.

Corp (Gladiolus)

5.

Proces Xiphoid

1.

Proces Coracoid

2.

Sant Scapular

3.

Marginea Superiorara

4.

Fosa Supraspinatus

5.

Unghiul Superior

6.

Spina Scapular

7.

Marginea Vertebrala

8.

Fosa Infraspinatus

9.

Unghiul Inferior

10.

Marginea Axillara

11.

Cavittatea Glenoida

12.

Proces Acromion

Scapula
(posterior)

Scapula
(lateral)

1.

Coracoid Process

2.

Glenoid Cavity

3.

Scapular Spine

4.

Acromion Process

5.

Infraspinatus Fossa

6.

Inferior Angle

7.

Axillary Margin

Humerusul

Sindesmologia
OASELE scheletului sunt unite unele de altele prin diferite
parti ale suprafetei lor prin intermediul unor conexiuni
numite ARTICULCATII
Unde articulatiile nu permit nici un fel de miscare
suprafetele articulare sunt unite de un tesut fibros numit
ligament de sutura
In cazul articulatiilor in care este pemisa o oarecare miscare
suprafetele articulare sunt unite printr-un tesut
fibrocartilaginos.
In situatia in care miscarea este permisa in amplitudine
mare suprafetele articulare sunt unite de un tesut
cartilaginos si acoperit de o capsula articulara

Elemetele constitutive
ale unei articulatii

Oasele
Cartilajul
Ligamentele
Capsula articulara
Fascii
Burse

Oasele contitue un element fundamental la toate art.

In cazul oaselor lungi extremitatile sunt parti ce formeaza art.,
ele in genral sunt mai voluminoase si contin in cantitate
mai mare tesut osos spongios si o foita subtire de tesut
osos compact
La oasele plate art. Sunt de obicei orientate pe margini iar la
oasele scurte suprafetele art. Se formeaza in locatii
variate.
Foita de tesut compact care formeaza suprafata articulara se
numeste articular lamella. Aceasta difera foarte mult de
tesutul osos compact obisnuit deoarece nu au canale
haversiene iar vasele de sange nu penetreaza tesutul
cartilaginos. De asemenea are o densitate si duritate
superioara fiind adaptat pentru suport

Cartilajul este avascular si este intalnit in

variate parti ale corpului la adult in special
in art torace trahee bronhii, nas, iar la copii
in zone mult mai extinse ale corpului fiind
considerat osul temporar
Cartilajul este impartit in functie de structura
sa in cartilaj hialin, fibrocartilaj alb si
fibrocartilaj galben sau elastic

Capsula Articulara
Acopera toate diartorizele si este copusa din
doua straturi unul extern (stratum
fibrosum) compus din tesut fibros si unul
intern (stratum synoviale) care este o
membrana secretoare des denumita si
membrana sinoviala.
Capsula fiborasa este atasata de toata
circumferinta suprafetelor articulare in felul
acesta inconjurand complet articulatia

Membrana sinoviala se insera pe fata interna

a capulei fibroase si se reflecta peste rice
tendon intraarticular cum ar fi tendonul
bicepsului brahial.
Este compusa dintr-o membrana secretorie
ce produce un lichid vascos si lipicios
asemanator ca si consistenta cu albusul de
os numit sinovia.
Memebrana sinoviala adera fin de o mica
parte a cartilajului

Ligamentele sunt compuse in special din

tesut fibors dens cu fibrele orientate paralel.
Sunt pliabile si flexibile pentru a permite
libertatea de miscare dar sunt rezistente si
inextensibile
Bursele se interpun intre suprafetele ce
gliseaza intre ele. Acestea sunt compuse
din niste saculeti ce contin o cantitate mica
de lichid vascos si sunt grupate in
subcutaneous, submuscular, subfacial, and
subtendinous

Clasificarea
articulatiilor
Articulatiile sunt impartite in trei clase:

I. sinarthroses sau imobile

sutura,
schindylesis vomerul cu etmoidul
gomphosis,

II. amphiarthroses sau semimobile aceste articulatii sunt fie

conectate prin intermediul unor discuri articulare fibrocartilaginoase ca
in cazul art vertebrale symphysis, fie printr-un ligament interosos ca
in cazul ligamentului tibio-fibular syndesmosis.

Diartrozele sau art. mobile sunt o clasa ce contin un numar

foarte mare de articulatii.

Sunt formate de suprafetele

osoase acoperite de
cartilaj legate de
ligamente si hidratate de
membrana sinoviala

Articulatia poate fi
sectionata complet sau
incomplet de un disc
articular

Art. coloanei vertebrale

Amfiartrozele dintre corpurile
vertebrale
Lig. Longitudinal
Anterior.
Lig. Longitudinal
Posterior.
Discul Fibrocartilaginos.

Diartrozele dintre arcurile

vertrebrale

The Ligamenta Flava

The Ligamentum Nuch
The Supraspinal
The Interspinal
The Intertransverse

art. Capului costal

lig. Radiat, lig. Intraarticular, capsula articulra
art. Costovertebrala tranversa
Capsula Articular, lig. Costotransvers Posterior, lig.
Costotransvers Anterior, Lig. Gatuluicostal, Lig. Tuberculului

Capsula Articulara
Lig. Interarticular
Sternocostal,
Radiate Sternocostal.
Costoxiphoid

Capsula Articulara
lig. Interclavicular
lig. Anterior
Sternoclavicular
lig. Costoclavicular.
Lig. Posterior
Sternoclavicular.
Discul Articular

 Multumiri pentru atentia acordata