Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • L. Titirca - Nevoia de A Dormi Si A Se Odihni

    Caricato da

    amdgdm
    339 visualizzazioni12 pagine
    Nevoi fundamentale - nevoia de a dormi si a se odihni

    Titolo originale

    L. Titirca - nevoia de a dormi si a se odihni

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    Nevoi fundamentale - nevoia de a dormi si a se odihni

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    339 visualizzazioni12 pagine

    L. Titirca - Nevoia de A Dormi Si A Se Odihni

    Caricato da

    amdgdm
    Nevoi fundamentale - nevoia de a dormi si a se odihni

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 12
    ~ ise asigura maxinjum de confort, pozitia pacientului va fi cat mai comoda ~ pacientut transportat la alte servicii sau institujii sanitare va fi insofit de asistenta, ¢u documentatia necesara —asistenta trebuie ‘sh fie inzestrata cu tot ceea’ce i-ar trebui pe drum in acordarea plimului ajutor. Ea supravegheaza pacientul indeaproape, pe tot fimpul transportului a ~predarea pacientulii se face de catre’ asisterita la rriedicil de garda al institutiei unde a fost transportat. . Pentru linistea pabientului, este bine ca ea sa ramana lang§ pacient pana va fi amplasat in patul lui. E Important . Mijlocut de transport ya fi dezinfectat dupa transportul pacientilor infectiosi. : . Sammut ... este o baie dupa a:zilei munca istovitoare, Un baisam al minfii nostre obosite.,. Un nutritor de cdpelenie la ospajul viet... " (W. Shakespeare) 5. NEVOIA DE A DORMI S!.A SE ODIHNI Definitie = ; ois Este o necesitate a fiecdrei fiinte umane de a dormi si a se odifini in bune condifii, timp suficient, astfel incat sa-i permit organismului sa objina randamentut maxim. ' |. Independenta in satisfacerea nevoii - Fiinta umana consacra o parte importanta a vietii somnutui si odihnei. ODIHNA este perioada in care se rpfac structurite alterate ale organismului, se . completeaza esursele energetice foiogite.. se transporta-produsii foxaafi in timpul efortulul, fie in ficat - acidul lactic, fie in rinichi, organ excretor. SOMNUL este forma particulara de|odihna prin absenja starii de veghie. Somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice gi fizice si fi permite sé gaseasca energia necesaré activitatii cotidiene. in timpul somnului, activitatile f\ziolagice descresc, are loc diminuarea metabolismului bazal, a tonusului muscular, a tespirafiei, a pulsului, a tensiunii arteriale. Sporeste secrefia harmonilor He crestere, mai ales la pubertate. Acestea sunt mai evidente in timpul|somnului nocturn si mai reduse in cel diurn. Se cunose doud tipuri de somm. gomnul lent, clasic sau ortodox, si somnul paradoxal cu activitate rapida corticala. Somnul lent reprezinta o veritabilé pericada de odihna pentru: organism (numai partial pentru creier), are un rol reparato’, restaurator, fontitant, cu ‘funcfie in cresterea si reinnoirea tesuturilor corparale. Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea creierului (creste fluxul sanguin in creier). Visele se produc in somnul paradoxal. Cei treziti din somnu! paradoxal isi amintesc precis confinutul visului cu detalii. jn alte faze, isi amintesc greu sau deloc. Ciclul! de somn este constituit din perioade de somn lent, care pe masura __. inaintarii in noapte isi pierde din calitatea de somn profund si din perioada de somn s+ id. 12 atiajile in producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. Pentru’a se mentine starea de independen{a este necesara respectarea ritmului somn-veghe. Factorii care influenteazi satisfacerea nevoii de somn Biologici — Varsta Nevoia de odihna si somn variaza in functie de varsta: — copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pana la varsia adulta, cand se stabilizeaza -'la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica calitatea somnului (superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea : afipirilor diurne) he ~— Necesitafi proprii organismutui Exista persoane care dorm mai putin, pastrandu-si vioiciunea si puterea de munca, in timp ce alteie necesita un numar mare de ore.de odihna si somn ~ Activitatea’ ’ O activitatea fizica adecvata predispune individul la un somn regenerator — Deprinderi legate de somn Somnul isi are regulile sale, ritualul sau, de care este necesar sa.se fina seama;“eulcarea"la ‘atéeasi ord, SSmnul nocturn; | confortul, unele deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lecturaé placuta, baie calda, bautura calda sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferata favorizeaza somnul. ~ Ritmul veghe-somn — Funcfia veghe-somn.reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata de alternanta zi-noapte; schimbarea acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe-somn aparute la speologi, cosmonauli, muncitori care lucreaza in ture. Aceasta perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselor sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn, 225 — Capacitatea de a te destinde Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile Zilnice, relaxarea fizica si psihicd favorizeaza instalarea somnului; dack nu se elibereaza de acestea, este posibil sA adoarma cu mare greutate. Psihologic — Anxietatea, teama, nelinistea: ‘ge : Starea de netiniste_mai mult sau mai putin. constienta, care | produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguran{a si tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si cantitatea somnului. Sociologic — Programul de activitate: Persoanele care au un program de munca, variabils au ritmul veghe-somn modificat; aceasta influenteaza ‘salisfacerea nevoii de a dormi, a te odhni. Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigura odihna necesara organismului. : ~ Locul de odihna: ‘ : Confortul, numarul de persoane cu care imparte camera, intimitatea si linistea locului de odihna pot moditica ‘repausul si somnul. jee _Manifestari de independenta: : Somnul — Durata - ' ~In functie de varstA: nou-n&scut: 16-20 ore ' 1 an: 14-16 ore + 3 ani: 10-14 ore 5-11 ani: 9-13 ore 1 adolescent: 12-14 ore adult: 7-9 ore persgane varstnice: 6-8 ore. ~Calitatea * ore a ~ - Regenerator, calm, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinfa gi se trezeste odihnit; la copil somnul nocturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iarla sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult. — vise agreabile, placute Perioade de repaus — Pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. — Durata acestor pericade, intervalul la care se succed, programarea judicioasa in raport cu activitatea depusa si necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs 226 ee intelectuale. Exemplu: vacanja fea bine organizata si judicios alternata si timp liber, care sa permita retacerea Perioade de "| — Este necesara activital relaxare si ‘.| cu perioade de relaxare| timp liber | ;| forfei fizice si a c | elevilor. Modalitafi ~_,| — Din mijloacele de dei folosite complexitate vor fi ades} pentru pacientului. Sunt evitatel odihna si destinderii si nu contribui relaxare, ' °}- Cea mai eficienta o1 : fizice — activitafi int fe ‘ activitati fizice usoare, epee dupa activitaji intelectuale, lindere gi odihnd, de mare varietate si a cele mai adecvate firii si posibilitatii modalitafile care nu ofera posibilitateg, ie la menfinerea sanatafii. ihna este cea activa: dupa activitati ‘st acute. {nypraene ile asistentei pi _de a dormi, Intervenfii : ntru mentinerea nevoii se odihni — mentine conditiile necesare somnulhii, respectand dorintele si deprinderile persoanei ~ observ daca perioadele de relaxare, organismutui si munca depusa — ii explic& necesitatea mentinerii unei .- il invata ténnici de relaxare si mod de odihna sunt in raport cu necesitatile ieti ordonate, cu un program stabilit plitati care sa-i favorizeze somnul prin lependenta in satisfacerea nevoii Dacé. boasts nevoie nu este satisfacuta, apar urmatoarele probleme de dependenja: 1. Insomnie 2. Hipersomnie 3. Incomoditate — Discontort 4. Oboseala: | 5. Diticuttate. sau incapacitate | dea ‘ Surse de odihni (vezi anexele 2 si 3) pari oe pl icultate i DE ORDIN Fizic = Afecjiuni organice — cefebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul Psihic ~ Afectarea gandirii, anxigtate, trustrare, stres, situatie de criza, ‘ pierdere, separare Social si: ; |= Esecul funcfiei, lipsa cupostinfelor, insuficienta cunoasterii de lipsa *|.sine, anturaj inadecvat,| temperatura, ambianta inadecvata, cunoasterii’ - | cresterea stimulilor senzofiali in locuinta si nu numai 227 Prezentam pairu probleme de dependenja: 4. Insomnie: dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind | janifestari_ ae Somn perturbat — Numarul de ore de somn ee Ore insuticiente de somn — durata totalé de 6 ore — Insomnii inifiale|— pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata i -— Insomnii terminale — dup& 0 adormire normala, ‘$e trezeste si nu mai poate adormi ~ Calitatea somnului oa . Pacientii nu sunt! satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat, superficial t _ Insomnii dormitionale — aparitia multipletor. perioade de veghe, care survin in timpul noptii, faramijand somnul nocturn; trezirile dureazA vreme indelungata, sunt chinuitoare; aceste treziri pot fi dupa vise cu confinut neplacut sau cosmaruri Gh — Insomnii predormitionale — stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului | Mas gE — Insomnii post-dormijionate — survin la vaisthici cei care se culca la ore timpurii. . ‘mai ales la Afipiri in timpul zilei durata si numarul| lor, ele pot completa sau nu’ lipsa orelor de ssomn noctum; uni pacienti dorm in timpul zilei si somnui de noapte este de s¢urté-durata, dar totalizeaza numarul necesar de ore de somn ( Pacientul afipeste pentru durate scurte de. timp; in functie de isa insomnie). 2 Cosmaruri eh . Vis penibil, dominant; pacientul se trezeste brusc din somn, -netinistit, agitat; adoarme din nou eu.greutate.. -—-.s Somnam- Tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si bulism incepe sA umble} prin camera, strazi, tocuri periculoase; are privirea ratacita, miscari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde ja intrebari; dupa Lin timp se intoarce, se culca, adoarme. Apatie Lipsa de interes faja de ambianja si propria persoana. Ramane in pat timp indelungat-in céutarea somnului. Paver Stare de spaima intensa , care apare in timpul somnului, mai nocturn frecvent la copii; pacientul se trezeste brusc din somn, se ridica in sezul, {ipa, gosticuleaza, are priviréa fAtacita, incearca sa fuga; dupa cateva minute, aceasta stare’ dispare, pacientut adoarme. 228 . Neliniste Confuzie ars Teama nejustificaté care apare pe fondu! de instabilitate emotionala, tulburand odihna pacientului; tulburdri de gandire, manifestate prin aparifia in constiinfa pacientului contrar vointei, unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduieste sa le indeparteze. Pacientul prezintaé percepfii false (percepe un obiect sau, un fenomen), fiind convins de réalitatea lor; aceste stari il impiedica s& se odihneasca. Iritabilitate , Sentiment de depresie — tristefe bE Diminuare a puterii de concentrare Pacientul prezintaé o stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, framantare: adoarme greu, somn intrerupt, superficial. Pacientii nesatisfacufi uneori de repausul lor, sunt convinsi ca nu au dormit toata noaptea. Pacientul nu se poate concentra asupra unei activitati, atentia este diminuata, are gesturi nesigure. Oboseala Pacientul se simte obosit, mai obosit ca fa culcare, facies sumbru, ochi incercanati, vorbire tremurata, tremuratura extremitatilor. - Interventiile asistentei - Pacient cu insomnie VopiEcTIV i . ++ INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SIDELEGATE | Pacientul sa beneticieze. de somn* *~ corespunza- tor cantitativ si calitativ — Invala pacientul s& practice tehnici de telaxare, exercitii fespiratoril cateva minute inainte de culcare.: [een cereva 0 fh oe eet a ee 7% ofera'patiehfului o cand cu lapte cald inainte de culcare, o baie calda ~ invata pacientul care se trezeste devieme, sa se ridice din pat cateva minute, sa citeasc&, sA asculte muzica, apoi sa se culce din nou ~ identificé nivetul si cauza anxietatii ia pacientii cu insomnie — observa si noteazd calitatea, orarul somnului, gradul de Satisfacere a celorlalte nevoi ~ intocmeste un program de odihna corespunzator organismului ~— administreaza tratamentul medicamentos — observa electul acestuia asupra organismului 229 2. Hipersomnie - ore excesive de somin, prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnului Manifestari de dependenta Somn modificat 'umatul de ore de sonin noaptea — Peste 10 ore, la adult, si 12 ore, la copil (se exclud conditiite particulare de oboseala dupa eforturi excesive, convalescenja sau insomnii, care necesita 0 recuperare | de.somn) — Calitatea somnutui : ‘ — Se diferentiaza de somnul normal prif‘profurizime; durata, bruschejea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolutia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale. * Somnolenja (accese de somn diurn) Letargia — Atipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare, poate raspunde cu oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, adoarme. Poate dura zile, saptaémani, poate fi urmata ge inversai tale citraului nictemeral. : — Hipersomnie continua, mai profunda; poate fi trezit pentru scurté vreme prin exéitatii violente, pastrand un 1 grad de obnubilare si torpoare intelectuala. Poate dura ore, zile, luni ani. Funefiile vitate sunt diminuate Narcolepsia _superiicial,, intretdiat. de treziri, .vise.dezagreabile, .reacfii —Necesitatea subita de somn, precedata de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacientii pot adormi si in plina activitate. Somnul este vegetative, transpiratii, bufeuri. Comporta- ment verbal si nonverbal Oboseala ~ Lent, greoi, pacientul raspunde cu greutate la intrebari. — Stare de epuizare musculara si nervoasa, pe care bolnavul 0 acuza. 5 Inactivitate — Starea permanentd de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitafi fizice. | 230 Pacient c - Interventiile asistentei - u-hipersomnie OBIECTIV - beneficieze de ore de. punzator : varstei ., Pacientul sa | Asistenta medicala: somh cores- | cauzatori y . ie} ] pacientului INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME SI DELEGATE — identifica, prin discufille cu pacientul sau familia, cauza . de un numa! hipersomniei; — identifica cu pacientul metodele de diminuare a factorilor le incredere, incurajeaza si linisteste ata echilibrui psihic loate schimbarile care survin in starea j. | .creeaza un climat +*,| pacientul pentru a-si ré | ~ observa si noteazé 74} — administreaza tratamentu! medicamentos fie activ, coopet — elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, starii pacientului si posibilitatilor Pacientul 84

    Potrebbero piacerti anche