Sei sulla pagina 1di 5

1. Notiunea de conceptie despre lume si caracteristicile ei.

Filosofia este de origine greac i se traduce ca iubire, dragoste de nelepciune (filio = iubire, iar Sophia =
nelepciune). Este insusirea constiinteo omului care uneste diverse elemente intro unitate intreaga forming
intelegerea lumii ca totalitate. Conceptie despre lume este un sistem de reprezentari , idei despre lumea
inconjuratoare,despre om,despre locul si rolul omului in aceasta lume. Caracteristicile: cunostinta,convingerile,
valorile generale, idealurile, actiunile concrete orientate spre realizarea idealurilor.
2. Tipurile istorice de conceptie despre lume.
Conceptia mitica- reflecta tendinta omului din cele mai stravechi timpuri de a explica fenomenele naturii. Apare
gindirea logica,aste slab dezv. autoconstiinta. Antropomoefismul- i se atribue lucrurilor si fenomenelor insusiri
omenesti. Zoomorfism- metamorfizarea oamenilor in animale. Sencretism- contopirea credintei cu ratiunea.
Conceptia religioasa- forma constiintei sociale care prin credinta postuleaza axistenta absolutului,care si constitue
originea existentei.Credinta- faptul de a crede in adevarul unui lucru ; acceptarea unei judecati fara demonstrare
stiintifica. Dogma- principiul de baza al filosofiei sau religiei,care este obligatorie pt adeptii sai si contra careia nu se
admit obiectii. Ritual cultic- ceremonial din vechi traditii. Obiecte de cult- obiecte de devotament religios.
Conceptia filosofica- pune accentul pe cunoasterea si explicarea rationala a lumii.
3. Filosofia ca stiinta. Obiectul ei de studiu si functiile
Filosofia este stiinta despre principiile generale ale existentei,conform careia existenta este conceputa ca
integritate,unitate,totalitate.Obiectul ei de studiu sunt principiile generale ale existentei : unitatii
lumii,unicitatii,materialitatii,idealitatii,evolutiei. Functiile : conceptuala- f inainteaza noi cunostinde despre
lume,educa la om o anumita atitudine fata de lume. Metodologica- f analizeaza si inainteaza noi metode de
cercetare,elaboreaza universaliile culturii(existenta, materia,spirit,lege,cauza,efect)
4.Problema fundamentala a filosofiei si aspectele ei
Determinarea raportului dintre gndire i materie, contiin i existen, adic dintre lumea spiritual i cea
material. Problema ontologica-principiile existentei. P gnosiologica- structura si principiile cunoasterii. P
epistemiologica- structura si principiile cunoasterii stiintifice a lumii. P axiologica- analizeaza lumea prin prisma
valorilor. P praxiologica- existenta prin prisma activitatii umane.
5. Aparitie si dezvoltarea gindirii filozofice in India antica
Filosofia antica indiana a fost teosofie,filosofii au fost preoti, care includea elementul gindirii mistice si elementul
credintei rationale.Credinta era concentrata in cartile sale Veda : sama,rig,atman,iadjur,
brahmanele,upanisadele.Elemetul societatii il constitua casta : brahmanii(preotii), csatrii(militari), baisri(tarani),
sudrii(scalvi), paria(alungatii). Brahmanii-creator a lumii,este cauza a tot ce exista,sfinta treime : Brahma creator,
visnu ocrotitor,siva distrugator. Atman- suflet individual. Samsara- legea succesiunii vietii,trecerea sufletului dintrun corp in altul. Karma- soarta,legile morale si a pedepsei. Metempsihoza- reincarnarea sufletului. Debarasarea de
karma si samsara, Asceza, cunoasterea vedelor.
6. Scolile ortodoxe din India
Sankya- exista o prima cauza materiala a lumii practicii(matria,natura).La inceput a existat intro stare amorfa,apoi
sa modificat prin aspiratie,intuneric si claritate. Se recunoaste existenta sufletului absolut.
Yoga- Descrie regulile pt un antrenament psihologic orientat : stapinirea de sine, stapinirea respiratiei in unele
pozitii ale corpului,izolarea sentimentelor de influenta exterioara,concentrarea gindului,meditarea.
Vaisheshika- Tezele principale reiese din faptul ca exista schimbari permanente.Exista un elemet stabil-atomul(17).
Nyaya- cercetarea problemelor metafizicii pe baza logicii. Apare invatatura despre dumnezeu ca creator,ocrotitor si
distrugator a lumii.
Mimansa- unica cale de eliberare din mrejele carmei si a samsarei este indeplinirea coerenta a ceea ce invata vedele.
Sufletul este substanta vesnica si infinita.El este legat ce corp dar nu moare o data cu el.
Vedanta- etapa de incheiere a perioadei vedice. Neaga ca lumea este rezultatul interactiunii unor puteri materiale cu
cu o unica realitate. Lumea fenomenelor este una imaginara-cauza nestiinta.
7. Scolile neortodoxe din India
Budism- budda-luminatul. Ideea despre 4 adevaruri morale : Ce este suferinta (nastere,boala,batrinete,despartirea),
Cum se naste( din pofta dupa placere), Cum se inlatura(inabusirea dorintei), Care este calea spre inlaturarea
ei( credinat dreapta,gindire,vorbire,concentrare)
Jainismul- omul cu ajutorul esentei sale sufletesti poate poate controla esenta materiala si o poate conduce. Numai
omul hotaraste ce e bine si rau. Eliberarea sufletului de karma si samsara consta in infaptuirea lucrurilor bune.
Carvaca- negarea vietii de apoi,4 elemete(paminr,aer,apa,foc).Folosirea vietii de acum,Dupa moarte nimic nu se
intoarce.
8. Aparitia si devzoltarea gindirii filosofice in China antica
Existau 5 carti :- cartea cintecelor(culegere de poezii populare,aparitia lucrurilor),-cartea ritualurilor(ritualuri
politice si religioase,normele activitatii sociale),-cartea istoriilor(culegere de documente,descrierea evenimentelor
istorice),- cronicile statului Lu,- cartea transformarilor( 64 fig geometrice numite hexagrame, 2 tipuri de linie,).

9. Scolile din China


Confucianismul-cerul si ordonarea cereasca. Drepturile omului,etica, viata familiei,conducerea statului. Omul idealbarbatul nobil care se face prin educarea calitatilor inalte morale si culturale.
Naturfilosofica- intii a existat o ingramadire nebuloasa tsi, particulele sunt pozitive si negative, IN IAN, luminosobscur,pamint-cer, femeie-barbat.Alternanta dintre in si ian- dao(cale).
Moismul- iubire generala,prosperare,profit reciproc.Oamenii sunt datori sa se iubeaska unii cu altii.Cauza tuturor
neintelegerilor consta in lipsa unei iubiri generale.
Legism- intemeierea unui stat puternic. Primordialitatea legilor. Egalitate in fata legii.
Daoismul-contopirea omului cu natura,cosmosul. Invatatura despre dao-cale.
Nominalismul- rezolvarea problemii ce tin de limbajul exprimarii realitatii. Necesitatea lamuririi denumirii
lucrurilor reiesind din insusi lucruri, si nu pe baza numai a unor semne senzitive.
10. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Grecia
Gindirea filosofica nu a fost influentata nici de religie nici de mitic.,dar apare ca mod de gindire rational.
Dezvoltarea economica a Greciei,calitatile grecilor :inteligent,simtul si viziunea plastica a realitatii,dor de libertare.,
libertate politica.
11. Scoala din Milet
Originea si esenta lumii.Substanta devine categoria principala a cunoasterii stiintifice a a reflectarii teoretice a
concretului.Thales- tot apare din apa si in apa se descompune. Anaximandru- subst apeiron nu are forma dar este
primordiala.Anaximene-originea lumii in calitate de subst este aerul.
12. Filosofia lui Pythagora
Numarul desemneaza armonia ce domneste in relatiile dintre lucruri.Numarul este materia si sensul
cosmosului.Toate numerele apar din 1.Pitagoricienii atribuiau lucrurilor numere concrete : casatoria5,3 barbat,2
femeie,10-univers. Existenta sufletului vesnic.
13Invatatura lui Heraclit
Substanta primara este focul,din care tot e creat. Maxima sa pantarey totul curge,noaptea devine zi,viul moare.Se
preocupa de problema gnosiologica.
14Scoala din Eleea
Notiunea de fiinta. Xenofan-credinta religioasa,exista un singur Dumnezeu. Parmenide- identitatea dintre gindire si
existenta,fiinta exista iar neantul nu.Zenon-intemeitorul dialecticii.
15Filosofia atomista a lui Leucipe si Democrit
Leucit :Substanta primordiala este calitativ neschimbatoare,insa ea este multipla,deoarece tot in lume este alcatuit
din atomi.Apare notiunea de vid absolut,atomi care se misca in acest vid,necesitate mecanica.Democrit-discipolul
lui Leucit.Democrit : Exista atit fiinta cit si nefiinta.Susrine ca tot este alcatuit din atomi.Ei nu au nici culoare si nici
caldura sau raceala.El sustine ca si sufletu este din atomi.Sufletul este muritor si se pierde o data cu
coprul.Intemeitorul materialismului.
16.Invatatura filosofica a sofistilor
Problema cunoasterii.Invatau arta de a convinge,de a cistiga.Aristotel sustine ca ei sunt negustori ai pseudo
intelepciunii. Problema adevarului-orice opinie poate fi considerata adevarata si invers falsa.Protagoras nu exista
un adevar absolut,doar idei. Gorgias nu exista adevar in genera,nu exista nici fiinta si nici neant.
17.Invatatura filosofica a lui Socrate
Intemeitorul ontologiei umane in centrul careia este omul. Eu stiu ca nu stiu nimik. Cunoastete pe tine insuti. Se
bazeaza pe dialog. Maieutica sa este metoda de deducere a adevarului,care are urmatoarele componente : Inductiametoda de gindire care porneste de la particular si se ridica la universal. Notiunea-cunostinta generala sau concept
despre ceva. Definitia- operatia logica prin care se determina semnele principale continutului unei notiuni. Foloseste
si ironia.
18.Filosofia idealista a lui Platon
Adevarul se afla in idei.Principiul cunoasterii si al lumii este ideea. Forta care il apropie pe om de idei este
dragostea-iubire platonica. Cunoasterea reprezinta o reamintire a sufletului.
19. Problema cunoasterii in filosofia lui Platon
Cunoasterea reprezinta o reamintire a sufletului.Sufletul este o forma de existenta nemateriala.,el este
vesnic,nemuritor.Sufletul inainte de a se uni cu trupul se afla ntro lume a ideilor,dar cind se uneste el devine ca intro
temnitsa,el devine liber doar dupa moartea trupului.Exista sufleu universal creat de Dumnezeu si suflete de stele,de
oameni,animale.
20. Sistemul filosofic a lui Aristotel
A publicat lucrari de logica,fizica,stiinte naturale,psihologie,politica,etica.Elaboreaza o invatatura despre lumea reala
in care traieste omul.Clasifica stiintele :teoretice,practice,poetice. El este considerat intemeitorul logicii.
21.Problema omului si sufletului la Aristotel
Omul este un animal politic,rational.Omul isi manifesta esenta sa in conditiile vietii politice.In lucrarea sa despre
suflet el evidentiaza :-suflet vegetativ,senzitiv,rational.El niciodata nu a mentionad daca sufletul este muritor sau
nemuritor.

22.Scolile filosofico-etice antice : stoicism,epicurism,scepticism,eclecticism.


Problema fericirii omului. Epicurism-crearea stiintei despre comportarea care face ca omul sa devina fericit,trebuie
eliminata frica de moarte.Stoicism-totul este Dumnezeu,universul este foc vesnic.Traiul in conformitate cu legile
naturii.Problema fericirii-libertate. Scepticismul-posibilitatea cunoasterii realitatii obiective. Eclectismul-binele
suprem al virturilor,care este unicul izvor al fericirii.
23.Scolile filosofico religioase antice : neoptagorismul si neoplatonismul.
Neopitagorismul-Dumnezeu este esenta pura,spirituala,ce sta mai sus de toate contradictiile. Prima ratiune NUS
(minte) este nemiscata,a doua este mobila,creatoare. Neoplatonismul- teza dominanta este transcendenta
dvina.Lumea ideala si materiala.Plotin are o filosofie animata de o puternica tendinta idealista,color religioasa.
24. Caracteristica generala a gindirii filosofice in evul mediu
Au loc confruntarile dintre invataturile filosofice antice si o noua invatatura religioasa-crestinismul.Neopitagorismul
reinvie mistica greceasca a numerelor.Invatatura lui Fiilon-logosul ca ratiune suprema este
divinitate.Neoplatinismul-in centrul lumii este omul care face legatura intre lumea spirituala si cea materiala.
Problema generala este raportul dintre filosofie si religie sau ratiune si credinta.
25.Invatatura filosofica a lui A.Augustin
El sustine ca filosofia si teologia sunt egale.Problema principala este tendinta de a crea o teorie filosofica a
crestinismului. Invatatura lui avea ca scop cunoasterea adevarului absolut adica pe dumnezeu.Sufletul este
nematerial,el este creat de Dumnezeu la momentul nasterii.El este nemuritor deoarece se impartaseste din ratiunea
divina.Sensul vietii omului si fericirea lui.
26.Problema universaliilor in filosofia medievala
Problema modului de existenta a notiunilor generale(ideile in raport cu lucrurile individuale). Universaliile inseamna
idei universale,notiuni care se regasesk in orice cunoastere.Intrebari : -sunt universaliile realitati desinestatatoare
care exista independent de lucruri(Platon) sau ele exista in lucruri individuale(Aristotel),Ca rezultat sa format
realismul : radical(ca la Platon) si moderat(ca la Aristotel).Conceptualismul :univ exista dupa lucrurile individuale
dar exista si in minte sub forma de constructii mentale. Nominalism :univ nu exista nici inainte nici dupa lucrurile
individuale.
27.Invatatura filosofica a lui Tomas Daquino
Problema principala a filosofiei sale este raportul dintre religie si filosofie,dintre credinat si ratiune.Ceea ce nu poate
fi dovedit cu ajutorul ratiunii nu are nevoie sa fie crezut.Obiectul principal al cunoasterii sale este Dumnezeu : a
cunoaste adevarul inseamna a cunoaste pe dumnezeu.Demonstrat existemnta lui Dumnezeu :- trebuie sa existe
primul motor ;-trebuie sa existe prima cauza ;-totul in lume e intimplator si e necesara o subst absolut
intrebuincioasa ;-trebuie sa existe o fiinta perfecta ;-existenta rationalului in natura.
28.Invatatura filosofica a lui D. Scotus si W. Ockham
29.Gindirea filosofica in epoca renasterii : caracteristica generala
Sa maniifestat ca o reinoire spirituala,o reinviere a culturii.Idealul renasterii devine libertate fata de autoritatile
bisericesti,libertate in arta culturiii si viata morala.Viata incepe a fi pretuita ca un bun,ci nu ca o pregatire pt viata de
apoi.Dumnezeu este creatorul naturii iar de rind cu el este pus si omul caractericat ca o parte componenta a naturii.
30.Invatatura filosofica a lui Cusanus
Invatatura sa este intermediara intre teologie si stiinta.Problema centrala este raportul dintre Dumnezeu si Univers
dar si Dumnezeu si Om.Teza sa despre coincidenta contrariilor( principiul unitati.)In Dumnezeu coincid toate
contrariile(finit/infinit,min/max,unic/multiplu).Dumnezeu si Universul aplica numerele(pitagoorieni),lumea este o
desfasurare multipla a devinitatii unice.Dumnezeu este max,atotputernic,dar este si min,se gaseste in tot ce e
mic.Afirma cu nu pamintul este centrul universului dar Dumnezeu. Dumnezeu si omul-omul este un microcosmos,
cel ce cunoaste omul cunoaste lumea.El vedea calea spre divinizarea omului in activitatea creatoare a ratiunii(prin
cunoastere senzoriala,rationala si intuitiva.)Introduce termenul de intuitie intelectuala.
31.Conceptiile naturfilosofice a lui Copernic,Bruno si Galilei
Copernic-intemeitorul sistemului heliocentric al lumii.In lucrarea sa despre miscarile de rotatie a sferelor ceresti
sistemul heliocentric capata o concretizare astronomica si matematica.Ideile :- pamintul nu etse centrul nemiscat al
lumii vizibileforma pamintului este sferica ;-pamintul se roteste in jurul soarelui,soarele ocupa locul central in
lume ;-pamintul se roteste in jurul axei sale (alternarea zilei cu noaptea) ;-luna se invirte in jurul pamintului fiind un
satelit al lui.
Bruno-filosofia sa constitue un panteism de tendinte materialeste si ateiste.Idea infinitatii lumii. Univesrul este
unul,deoarece Dumnezeu este unul,se afla in inima lumii,dar lumile sunt infinite.Dumnezeu este chiar substanta.
Galilei intemeitorul mecanicii moderne.Descoperirile lui au avut o mare importanta in lupta impotriva dogmelor
religioase.A descoperit 4 sateliti ai planetei Jupiter,inelele planetei Saturn,constitutia paminteasca a lunii munti
vai,fazele planetelor Mercur si Venus,petele de pe soare care sunt miscatoare si schimbatoare.Universul este
infinit,materia este vesnica,natura este unitara.
32.Caracteristica generala a gindirii filosofice in eepoca moderna
Problema libertatii umane,Problema structurii statului. Filosofia moderna este determinata de stiinta moderna a
naturii, o conceptie mecaniciista. Cauza cu caracter necesar si universal dominant in natura este miscarea mecanica.
Caracterisiticile principale> obiectivitatea, necesitatea logica, universalitatea valorii. Adevarul cunostintei se impune prin
demonstare. Filosofii se impart in 2 curente: empiric-izvorul cunoasterii este experienta; rationalist-cunoasterea adevarata
este pur rationala.

33 Filosofia empirista a lui Bacon: metoda inductiva si teoria erorilor


Cunoasterea este puterea.Bacon inainteaza problema metodei.Scopul stiintei este obtinerea succeselor utile p/u
om.Memoria este temelia istoriei, imaginatia este memoria artei, ratiunea este memoria filosofiei.In procesul cunoasterii
cunostinta are tendinta de a infaptui unele erori pe care le numeste idoli.
34 Conceptiile filosofice a lui Locke, Berkeley si Hume
Dupa Locke originea cunostintei este experienta iar izvorul ei- senzatia. Limitele cunostintei noastere sunt limitele
experientei.Noi nu cunoastem lucrurile in sine ci le cunostem asa cum ne sunt date prin simturi(fenomene). Berkeley critica
notiunile, indeosebi curentul materialist. Izvorul cunostintei este perceptia.Ideile din ratiunea noastra sunt numai niste
imagini palide a ideilor din ratiunea lui Dumnezeu. Hume la intrebarea care este esenta lumii raspunde: nu stiu.Cunoasterea
autentica este cea matematica.Dezvoltarea empirismului duce la neintelegerea rolului matematicii in cercetarea naturii.Pina la
urma ei neaga posibilitatea cunoasterii stiintifice a lumii.
35 Filosofia rationalista a lui Descartes: metoda deductiva si teoria ideilor innascute
Considera matematica cea mai sigura stiintadeoarece ea opereaza cu obiecte ideale:numar, linie, punct, figura.Impreuna cu
Galilei este intemeietorul mecanicii.Deductia matematica este metoda generala a stiintei.Cogito ergo sum-cuget deci
exist.Descartes intemeiaza stiinta fiziologia.
36 Conceptiile filosofice ale lui Spinoza si Leibniz
Spinoza sustine ca suprema fericire a omului este contemplarea pina la deplina contopire cu Dumnezeu.Este influentat de
conceptia panteista a lui Giordano Bruno.Notiunile principale la Spinoza sunt:substanta-substanta unica-Dumnezeu;atributinsusirile esentiale a le substantei; modus-ceea ce nu este cauza sui. Sistemul filosofic al lui Leibniz pune la baza existenei
"monadele", elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, nzestrate cu o for activ. Materia nu este
dect manifestarea exterioar a monadelor. Fiecare monad oglindete ntregul univers. Monada suprema este Dumnezeu.
Leibniz considerc lumea noastr, creat de Dumnezeu, este "cea mai bun dintre toate lumile posibile"
37 Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca iluminista
Se sustine cultul ratiunii si se pune accent pe cunoasterea stiintifica a lumii. Materia este o realitate obiectiva care exista
fara vointa omului ia r superstitiile sunt o ignorare a realitatii. Cunostintele verificate de experienta sunt autentice. Lumea
esteo materie activa si nu o creatie a divinitatii.Filosofii iluministi se ocupa si de probleme politice, sociale, culturale.
38.Filosofia iluminista franceza : Voltaire, Motesqueu, Diderot,Rousseau
Voltaire- a publicat Scrisori filosofice,subliniat efectele benefice ale tolerantei religioase. Viata, nu trebuie sa fie
traita cu grija fata de Rai , ci ajutindu-i pe ceilalti sa progreseze, prin obtinerea unor rezultate in stiinta sau in alt
domeniu al artelor. Dumnezeu este cauza prima a lumii si, totodata, cauza ei finala. O alta problema existentei raului
in lume.
Diderot- a participat la editarea Enciclopediei(18vol.), Scopul lucrarii, este acela de a aduna cunostintele de pe
intreg cuprinsul pamintului, de a expune sistemul lor general oamenilor din jurul nostru si de a le transmite
oamenilor de dupa noi, pentru ca truda valorilor trecute sa nu ramina nefolositoare veacurilor ce vor urma, pentru ca
nepotii nostri, devenind mai invatati, sa devina in acelasi timp si mai virtuosi, si mai fericiti, iar noi sa nu murim fara
a fi binecuvintati de omenire. Afirmarea unicitatii substantei are la el un caracter materialist mult mai pronuntat
decit la Spinoza. substanta unica din Univers este materia si astfel ontologia sa este un monism materialist
consecvent. ideea eterogenitatii substantei materiale. deosebeste doua tipuri de miscare: miscarea mecanica, ca
deplasare in spatiu, si tensiunea interna a moleculelor. Ele corespund celor doua tipuri de forte: forta exterioara si
forta interioara
Rousseau- Lucrarile filosofice principale: "Discurs asupra stiintelor si a artelor", "Discurs asupra originii si
fundamentelor inegalitatii dintre oameni", "Noua Eloiza", "Contractul social", "Emil sau despre educatie".Pune
problema dintre fiinta(omul asa cum el este) si aparenta(omul ce poarta masca manierelor). Civilizatia, scrie
filosoful, aduce cu sine autonomizarea aparentei, constituirea ei intr-o realitate deosebita si opusa fiintei. Astfel,
apare o noua lume - lumea aparentei, care este uniformizata, standardizata. In ea sunt anulate distinctiile individuale,
omul se depersonalizeaza: "Toate spiritele par eroice dupa acelasi tipar".
Motesque- Opera sa major, Scrisori persane(1721), conceput sub forma unei colecii de scrisori, Spiritul legilor
(1748), este un studiu comparativ, focalizat asupra a trei tipuri de guvern (republic, monarhie i despotism), a fost
ntocmit sub influena ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate n lucrare este cea conform creia
puterile guvernului trebuie separate i echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea i pstreaz i n
prezent importana istoric, fiind una dintre operele care au influenat elaborarea Constituiei americane.
39 Materialismul mecanicist francez: Lamettrie, Holbach, Helvetius
Materia este factorul prim, iar contiina factorul derivat. Lamettrie- Sufletul nu este prin urmare dect un termen inutil,
despre care n-avem nicio idee i de care omul inteligent trebuie s se serveasc doar pentru a desemna acea parte din noi care
gndete. Holbach- Religia este arta de a-i prosti pe oameni cu scopul de a le abate gndurile de la rul pe care-l pricinuiete
n aceast lume puterea celor avui. Cu ct ne gndim mai mult la dogmele i principiile religiei, cu att ne convingem mai
mult c singurul lor el const n aprarea intereselor tiranilor i clerului, n dauna intereselor societii. Helvetius- universul
este compus din materie, materia este primara, dezvoltarea universului, micare i substan sunt inseparabile. Helvetius este
filosof empirist. El crede c prin simuri, lumea poate fi recunoscuta. Este mpotriva "ideilor nnscute", din care
nelepciunea uman este dobndit.In capacitatea oamenilor de a obine informaii se nasc egali.

40 Caracteristica filosofiei clasice germane


Filosofia clasic german a fost ca o teorie german a revoluiei franceze. Pentru ea este caracteristic:Generalizarea tuturor
ideilor filosofice precedente. Divizarea existenei n lumea naturii i lumea omului. Se studiaz nu numai istoria uman, dar
i esena omului. Principala problem este problema omului, trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali considerai
n aciunea lor istoric.Se subliniaz rolul filosofiei n rezolvarea problemei umanismului.nelegerea filosofiei ca un sistem
de discipline, categorii i idei.Formularea dialecticii ca concepie integral. Reprezentanii:Kant, Fichte, Schelling, Hegel,
L.Feuerbach, K. Marx i F.Engels
41 Kant-fondatorul filosofiei clasice germane
n activitatea lui K. deosebim dou perioade: precriticist criticist. n prima el se ocup mai mult cu tiinele naturii, se
manifest ca astronom, fizic,geograf, scrie un ir de lucrri n care afirm posibilitatea cunoaterii fenomenelor naturii ce
exist ca atare. Multitidinea de probleme ce le abordeaz Kant se reduc la 4 principale: 1) ce eu pot s tiu?; 2) ce eu trebuie
s fac?; 3) la ce eu pot s sper?; 4) ce este omul? Rspunsul la prima ntrebare are scop de a preciza posibilitile i limitele
cunoaterii umane. A doua ntrebare se refer la problemele naturii moralei. A treia - la problemele esenei religiei. Aceste
ntrebri trebuie s rspund i la a patra - locul i rolul omului n lume.A doua perioad a activitii lui Kant criticist
Kant socotea c obiectul filosofiei teoretice trebuie s fie nu lucrurile, fenomenele i procesele naturii, ci cercetarea
activitii de cunoatere a omului, stabilirea legilor raiunii umane i limitele ei.
42 Problema cunoasterii in filosofia lui Kant
Obiectele realitii care exist ca atare acioneaz asupra organelor de sim, provocnd o mulime de senzaii. Ceea ce noi
reflectm prin senzaii nu constituie lucrurile ca atare aa cum sunt n sine, ci numai cum ele ni se dau nou. Lucrurile n sine
nu pot fi cunoscute. Kant numete lucrul n sine obiect transcendental ori noumen (spre deosebire de fenomen pe care noi
l putem cunoate). Intelectul cu ajutorul categoriilor apriorice grupeaz i sintetizeaz reprezentrile senzoriale ntr-o
imagine integral - percepia. Ultima este ceva strict individual i subiectiv. Ca s devin uni-versale aceste precepii
individuale trebuie s treac prin gndire, intelect, care opereaz cu noiuni i categorii. Intelectul formuleaz categorii i
judeci, construiete obiectele n corespundere cu formele apriorice ale gndirii. Noi cunoatem numai aceea ce singuri
construim cu ajutorul intelectului. ns intelectul este dirijat de treapta superioar - raiune. Ea opereaz cu judeci i
raionamente i privete lumea fenomenal global. Numai cu ajutorul raiunii se nasc ideile care sunt cluze pentru
cunoatere. Deci cunoaterea, dup Kant este o activitatea intelectual de construire i reflectare a realitii n construcii
logice, mintale, dup anumite legi proprii gndirii.
43 Morala si ratiunea poetica a lui Kant
Kant formuleaz principiul "imperativului categoric", considerat ca fundament al moralei: "Acioneaz n aa fel nct
maxima aciunilor tale s poat fi impus ca lege universal". Concepia moral a lui Kant reies din convingerea c fiecare
personalitate este un scop n sine. Nici o personalitate nu trebuie s fie mijloc pentru realizarea altor scopuri, chiar dac ele
reies din intenii nobile. Baza concepiei morale o constituie imperativul categoric. Orice fapt este moral dac n temelia
sa conine tendin spre fericire, dragoste, simpatie. Fapta devine moral dac ea se bazeaz pe datorie i stim legilor i
normelor morale. n caz de conflict moral noi trebuie necondiionat s ne supunem datoriei morale.

Potrebbero piacerti anche