f aot a Pues.) oR Te Ke acon Kes tTey ae? WECuvant inainte Gnd am inceput si scru acest editorial ma gandeam cum sé explicmal bine ctitorilor areutatile de care se loveste un editor cand concepe o revista. ‘Am descoperit ns in cursul cercetarilor pe care le-am facut pentru Harap Alb continu niste vechi exemplare din evista Lumea Copilor, edie din 1924, ingrjité de G. Filip, revista in care aventurile lui Harap Alb sale prietenior li sunt ilustrate cu deosebité até de Ary Murnu (despre care puteti citi mai multein chiar acest numr). Pe pagina de garda revisti,G. Filip spunea cteva cuvinte cititoilor. sony Cu toatl vitregia timpurilor prin Care trece fara ‘Atat de bine se potrivesc noastré, cu toate greutatile ce se pun in calea tipa- acestecuvintesiinziuade _‘fului si in special din cauza scumpirei nemai- 5 pomenite a hartiei, a manei astaziincat am decissile pun fe Iueru sia. materialului acl - exact aa cum le-am din care este alcdtuita . »Lumea Copiilor*, revista gasit Soastra si numai a voastra Parc niciodatén-a fost mai greu sé fac o revista In ziua de ast internetul manancé din ce ince mai mult din tipar. €ameni parcé nu mai ctesc cum o féeau inainte vreme. Sunt mai obositi, mai grabiti si mai intunecati Cutoate acestea,o revista de band’ desenatd insenineaza ziua oricul. i sta este motivul pentru care am decis si mergem inainte, in cuda “vitregilo” si “greutailor” care s-auivt la tot pasul. $ice at subiect poate fi mai frumos simai atragator unui roman decat Harap Alb, povestea marelui scriftor lon Creanga? Totusi, verurile au schimbat ceva de cand lon Creangd si spunea povestile. Cititori sunt astizi obignuiti cu multéculoar,efecte speciale siexplozila tot pasul Este stiut lucu ci autorii nostri cei mai importanti au uneori mai putin greutate in ochii tinerilor decat actorii strain care ne prvesc din afie si ecrane mai mic sau mal mari, decatanimatificute in studiourile altora si povesti care nu sunt intotdeauna pottivite pentru a impartasi inelepciunea populara de care abunds operele romanest Harap Alb continua readuce in mint ssufletele romaniloracele valori popular sspiritl deaventurd care au facut delicul generator mai vec, int-o forma pe intelesu si qustul noilor generatii. Sperm s8 va aratam astfel tuturorc& nu numai supereroi zburatois fiarele mutant au un cuvant de spus si totodata csi eroii basmelor noastre sunt cl putin la fel de “coo!” casiceide peste mari si far Sperm sé vi placa ce veti gsi in aceste pagini is fit pentru multa vreme alaturi de ero nostri in aventura ceabia incepe cu acest numar a revistel. Cudrag, ital lonascu Editor DOO en ae eee tre ore eee Se ee ce ee esenate pari Job Stat SL Ore reproducer, copie au multi See eae te See eee eee ee ec en eee ertFRATELI MEU, 3 § 5 es 8 3ul “= < Regele deste eatsoarea | f | celor tre m be agul mew frate, a {ssortnifi Multi ani au trecut decand ‘ : = ‘nu ne-am vazut. 2 fi 4 ‘Am ajuns acum fa barranete Z E si.am cazut [a pat, Zell me ‘m-au 1 = binecuvantat decat cu trei fete st Z nu pot sa fe incredintez tronul. « a9 Tu ai tret feciori. Primite grabnic ~ EE = pe cel mat “vredinic dintre siti tat Z : t sa-{ as tmparat 4m locul — . ; gg 2 Ny - Sa poarte.cu ef aceasta carte > ah ‘ca sit fie ‘recunoscut $i : a fine-primit fa Curts, : apt auerr ee cuvarrede anetiatut : vosrRu CARE DINTRE VOI E DEMN SA iMPLINE asc) wears venpe ere ‘antrenamentul se trar er ata 3 X YY{ar age veroe iMPBRAT.‘SE veDe CK wict Tu (bul €5T1 DE THPRRAT hict weeds PENTRU TE. MARE RUSINE. ‘4 cKzuT PE FAMILIA honsTRA ‘CRAIGORULE: DU-TE LA TATK-TKu ‘$1 CERE SK-TI DEA CALUL, ARMELE ‘$t HAINELE Lut DIN La Wuceur, 0 sh ‘se iNporriveasck par TU FR pie $1 TMDUPLECK- ZT m7 HAIWELE SUNT VEcl ‘$1 PONOSITE, ARMELE RUGINITE 1AR CALUL TL POT! ALEGE PUNAND © TAVK cu skRaTec 1H MDLOCUL HERGHELIE! DA’ CE STAl AGA PE GANDURI ‘ MaTUsK, CK al ALTELE PE cap! 7 ck suv aga cAzoovrr® && mutre si-a Fost DAT A, Sk vib si MULT por Face te aurZ ax) Ve Ro Ze a= = Son ode re Mam ekTicrT PustiuL KsrA CALKUeK mi-ag TOCM DE OMUL ROS $1 MAI ALES DE ‘cet PANY. ‘61 VRAN-NEVRAND “TREBUIE $K MX iNcRED ‘SPUL.. ABA CK Hal $A “he TocMm!‘DACK VRE! 55K MAI VEZI sSS0ARELE CU OCH $1 255% Nal CALCI DE LARBA VERDE, > ATUNCI SURK-MI CREDIT. De zt TwaWTE ef s EW Vol Fi FIUL REGELUI aR TU ss6LUBA MEA! ‘nna pe serisoarea de a Verde Imprat si vido fac scm de ane, TAR DE ‘acum ‘wcoLo ‘91 PANK LA woaRTe. ALB ‘Te Vel NUM!‘Conlinua=. avaConform ionarului de Benzi Desenate realizat de Dodo Nita si Virgil Tomulet (ed. MIM, Craiova, 2005), Ary Murnu, pe mesa siucompet Aytomene Huu Gheostiads sanisat AL RY MUIRINU centarustesor la Veria, in Macedonia, din parinti aroméni. A studiat pictura in Germania si debuteaza la Budapesta in anul 1901 ca ilustratorla o revista. Dupd cee stabilest in Romania, incepe si publice adevarate opere de até aflate acum pe cale de disparitie sub forma desenelor moralizator/plduitoare si caricaturilor, care ne-au umplutsufletele si incantatochil in tat de multe publiati pentru coils ru numa precum Furnica, Duminica, Belgia, Reforma dar mai ales Lumea Copiilorsi Lumina Copiilor. Talentul sau neobosit se reflect sin realizarea numeroaselorilustrati si coperti de carte (faimoasele edi biblioile Eminescu’ ,Creanga’ etc) Incepand cu 1943 s pnd n 1949 va realiza machetele si desenele la numeroase seri de marci postal, considerate printe cele mai frumoase de cre filateisti (In total peste 100). In 1954, dupéo ultim participare lao expozite de caicatur,desenatorul se retrage din actvitatea publisticd, bucurdndu-se deo pensie binemeritatd. Pentru actvitatea sa artistic’ a primit numeroase ttluri si decorai,dintre care, poate, cel mai important, este titlul de "Ofiier dans Ordre des palmes Academiques' acordat de statul francez in 1922. 3 poy patrunde cu atta usuringS in inimile tuturor celor crore place frumosul a fi imposibi fro imaginajie efervescent8, dublat deo mana deosebiti,orientaté citre un grafism realist si personal, care transmite o naltlniea sentimentelor. Ary Murnu ramane un ‘maestru al alb-negrului, cu o grijé deosebita fata de detaliimaginile din desenele sale avand un continut atat de bogat, incatfiecare din ele pare sé fiabsorbit experienfa uneiintregivieti umane. (een a jos dou imagini semnate de Ary Murnu in 1924, dupa stinta noastr, prima oara cind cineva a facut banda desenati ce ilustreazé noi aventur ale eroilor din Povestea lui Harap Alb de lon Creanga UMEA( i COPIILOR -PUBLICATIUNE SEPTAMANALA PENTRU C0P15!TINigHaiganu. Fluviul soaptelor -foileton - Marian COMAN 1. Vocile 1. Haiganu Toate celelalte or sa vind. Lumea se schimba. _-Arunca toate pietrele si cantareste fulgl.. Sum, sum, sum. .-Nu podoabele sunt importante, cat maduva din oasele sufletului far apa care curge nu se maiintoarce... Miliarde. Miliarde de soapte. In fiecare secunda, neobosite, de nestavilit. Ca 0 apa. Ori ca un popor de greieri ce aleg sa cante in acelasi timp. Miliarde. De cate ori nu-si acoperise Haiganu urechile urland, poruncind ori implorand sa se faca liniste!? De cate ori nu asteptase Haiganu un raspuns la intrebarile pe care le arunca acolo, in mijlocul fluviului de soapte, ca pe o momeala intr-un Carlig de pescuit!? Dar nu, niciodat nu primise raspuns. Vocile nu stiau s& asculte, nu stiau sa raspunda. Fluviul curgea mai departe, involburat de cuvinte, intunecat si rece. Haiganu smulgea uneori din multime o singura voce si 0 asculta cu atentie, in timp ce, in fundal, fluviul soaptelor continua sé murmure, Parca mai linistit. Parcé mai putin rAutacios. Parca mai intelegaitor. Si asa reusea si adoarma. Cu cusma trasé pe fats si o singura voce torcéndu-i in minte ca o pisica alintata si recunoscatoare. O singura voce. De regula una joasa, grava: un vraci ce-si rostea rugaciunile catre Derzelas oi o femeie ce-si mangaia copilul bolnav implorand-o pe Kotys ori pe sora sa, Bendis, sa-l find in viata. Erau voci calde, linistitoare. Voci care te lésau sa adormi Insa erau si zile cand Haiganu se pacalea. Fie rugaciunile vraciului se transformau in blesteme infioratoare, fie tnguiala de alint a femeii, in urlete disperate. Haiganu arunca atunci vocea in fluviu si, inghitind-o, miliardele de soapte reveneau parc mai puternice, mai rautacioase, mai obositoare. De parcd s-ar fi rupt un stavilar, iar valul urias cddea acum peste mintea lui, inecand-o. Haiganu, zis gi "ochila”2. Zourazi Inchis intr-un grajd, cu lanturi la picioare, Zourazi tremura. Era umezeala si frig, iar ofelul ce-i strangea gleznele ji cdscase rani adanci in carnea picioarelor. Zourazi nu avea mai mult de noua primaveri, insi-i prea deja o vesnicie timpul petrecut in Grajdul lui Dekibalos. Grajd... O incdpere din lemn, pamant si stuf in care erau ingrémadite animalele stapanului: 36 de copii pe care Dekibalos ii folosea dupa cum credea de cuviinta: pentru munca, pentru sacrificiu, pentru raiduri ori chiar pentru masd. Zourazi alaturi de tovarasii sai erau sclavii lui Dekibalos, ofrandele lui Dekibalos, luptatorii lui Dekibalos, mancarea lui Dekibalos. In unele nopti, cand scancetele tovardsilor sai nu-i dadeau pace si- fringeau somnul, Zourazi isi ducea mainile la tampa, se incrunta $i o liniste fra cusur lua in stépanire totul. Intunericul isi schimba consistenta si parc Zourazi nici nu mai trebuia sé respire. Durerea si lanturile de la picioare pareau sé dispar, iar baiatul putea psi bajbaind prin bezna. - Heil E cineva aici? soptea Zourazi si, pe masura ce continua s mearga, aun rau ce curge printre pietre. i parea cd aude murmurul unei ape, Dar nu, niciodata nu reusise Zourazi si ajunga pe malul apei. Niciodata, de cand isi chema linistea, nu gasise raul, oricat de mult ii paruse ca s-a apropiat. Ori mana lui Dekibalos, infipta adanc in gatul sau in umérul sau, ri suturile celorlalti copii il scoteau din cutarile lui intunecate, direct in frigul unei dimineti incetosate. - Nu mai poti, Zourazi? tuna uneori Dekibalos. S-mi spui dacé nu mai potifiindcé Pleistoros isi asteapta ofranda. lar sangele tau ela fel de bun ca oricare altul. Poate chiar mai bun! Esti flu de vraci, adicd zeii au scuipat in venele lui taicd-tau s8-i dea putere! Ha! Ha! Ha! Poate cA zeii isi vor saliva inapoi, de vreme ce tténe-tau si-a incalcat jurémantul si-a zimislit copii. S8-mi spui de nu mai poti, Zourazi, som despica cu pofta frumosu-i trup in noua! - Heil E cineva aici? soptea Zourazi si, pe masurdi ce continua sd meargi, ji parea ca aude murmurul unei ape, aun rau ce curge printre pietre. 3. Haiganu Fiecare pacat face cogjé. ~- Nicio umbra nu-frdineste priviea, tot lumina-i mai periculoasé.. Caun zimbru cu arpi sighimpi... um, sum, sum. «Heil E cineva aici?.. Haiganu tresari. Marginile cusmei i se intorsesera in timpul somnului, iar acum, o geana de lumina in ochi ca o gaina dupa rame, in timp ce mintea ji era inundata de galgia fluviului. scurma «Heil E cineva aici?... Haiganu pescui vocea $i o asculta cu atenfie. Un copil rétacit, in viitorul caruia citi ceva ce-i alunga oboseala Intr-o clips. Heil E cineva aici? facu din nou vocea ca un peste ce-si deschide, lipsit de viaga, gura pe mal Sunt aici! murmurd mintea lui Haiganu, iar raza de lumina ce scurma in ochiul sau se strecura inlauntru luminand ca o luna plina valurile fluviului si malurile sale pusti. Va urmaHarap Alb - the next generation! Basmul lui Harap Alb este unul dintre miturile fondatoare ale poporului nostru, (din fericire) imortalizat pe hartie de hatrul lon Creang§, in a doua jumatate a secolului XIX. Personajul Harap Alb a supravietuit tumultuosului secol XX, adaptandu-se actualitatii prin piese de teatru, desene animate, un film artistic de lung-metraj (De-as fi Harap Alb, cu nemuritorul Florin Piersic in rolul titular), un album de benzi desenate, In lumea lui Harap Alb, pentru care autorul su, Sandu Florea, a primit un premiu european la Congresul SF de la Stresa, Italia, si chiar un céntec interpretat in anii ‘80 de Margareta Paslaru (pe linia melodica de la Gingis Han). Dodo Nita lustratiedePuiuManu _ Era firesc deci, ca in primul secol al celui de-al treilea mileniu, o noua generatie de tineri artisti sd reinterpreteze basmul lui Harap Alb, folosind insa ingredientele artistice si universul ideatic specifice varstei lor sia cititorilor de astazi. Intr-adevar, consumatori de comics-uri filme americane, era imposibil ca ei s8 nu remarce similitudinile dintre companionii lui Harap Alb si super-eroii americani: Gerila ingheata totul in jur cu rasuflarea sa, precum Iceman; Paséiri-Lati-Lungila se poate lungi pana la cer, ca si Plastic Man, iar Ochila se descurcé mai bine cand are ochiul inchis, exact ca Daredevil. In ceea ce-| priveste, Harap Alb nu are puteri supranaturale, daca nu socotim iscutimea mintii sale, dar conflictul cu Spanu este de acelasi tip manihean (bine versus rau) aga cum gasim in toate comics-urile americane. Asigurandu-si serviciile unui desenator de exceptie, avand puteri artistice cu adevarat supranaturale, Andrei Moldovan, editorii revistei Harap Alb continua se prezinta astazi in fata cititorilor de comics $i, in general, a amatorilor de aventuri desenate, cu un nou produs, in egal masura cultural si de entertainment: Harap Alb continua. Dodo Nita‘MIHAL TONASCUwut uw ochii mai adene tn nord, oborit sia cizut aproape inghetat. Ib") Persenajele lui Creanga surtt perfecte perttn ut grup de supereroi QQ TAT RS U Tela Cle Sandu Fore (n. 28 une 1946) este unul dntre cei mai cunoscui autor omni de band desenat. Stabilt in New Yor, lucreazi canker pentru Marvel, DC Comics, Dark Horse la sei ca The Avengers, Conan, Captain America (Marve), Batman, Superman (DC Comics), Buffy The Vampire Slayer (Dark Horse) sltele Este ‘unoscut publ roman mai ales dato albumlu “Tn lumea Tui Harap Alb’ publica n 1979, a eitelor Carus 5 Proteus, (91 si05) sia albumului*Semne sdesemne’ lucrat in 1983 impreund cu Nichia ténescu, ‘Sandu Florea la Comic Con, New York 2011 dar apérut in tra limitat in 2011, gratie Muzeului Benzi Desenate Roménesti. Domnul Sandu Florea a avut Foto credit Flip lie _amabtatea sine spunds la citevaintrebari. Mihai fonascu: Domnule Sandu Flrea, de ceva vreme ilustraji supereroi pentru mari edituri din Statele Unite, Totusiinainte de a desena pe Conan, [afi desenat pe Harap Alb. Va amintii cu placere deel sau a fost depasit in memorie de Spiderman, Thor, Batman si tofi celal crorale-af dat vit prin desene? Sandu Florea: Albumul de benzi desenate Harap Alb constituie un important punct de referint§ in prima parte a carierei mele de desenator. A fost primul album fa care am lucratcu placer deoarece nua fost comandat de nico editur,scenaril era al meu (sia ul Jon Creanga) saveam timp nelimitat la dspozite ca sé-1 duc a bun sfarsit. Lam desenat de tei or de la cap la coad La inceput era in casete traditional, dar nu am fost mulfumit de rezultat, deoarece elementul fantastical povestri era dificil de redatin spatulimitat al casetelor De aceea am inceput sé caut un mod de punere in paginé netraditional, cu elementefluide, un fel de spat continuu care red mai del maginea mentalé pe care o aveam despre eal lui Creanga. A doua variant nu m-a satisfacut pe deplin si dupa sase luni dde munca pe branci am reusit a termina trea varianta care este forma final aalbumului. Spre surprinderea mea a fost aceptat spre publicare de Editura Sport Turism, pe deasupraalbumul cistigénd premiul la un festival international in talia. Asa ceva nu se poate uta, Desi supereoii american a care am lucrat in ultimii 20 de ani nu arata ca Harap Alb, totus elementul fabulos, fantasti, incitant,riméne prevalent tuturor supereroilor de pretutindeni, de aceea ei sunt asa de indrgiti de milioane de fani din intreaga lume. Tsai di album nium ui Harap Ab esondu Fea‘MAL Sunteti poate la curent cu proietul nostru Harap Alb continua. Ce parereaveti despre erli nostri despre faptul cd dorim si le continuam aventura? SF. Fabuloasi deciiell..Personajele lui Creanga sunt perfecte pentru un grup de superero itin sv flict pentru intiativa voastra dea continua aventura or. Trebuie totusi sé invatim din experienta industriel americane de comics carea creat opleiad de ero de toate gentile si tipurl, dar indiferent de originea lor cea mai importanté component a lor este ca ciitorul moder s8 se poaté identifica cu ei, iarerlilarandul lori se identifice cu probleme si preocuparile curente ale titorilor. De aceeascenarile episoadelor sunt esentiale pentru realizrea acesteilegituri supererou/ciitor. Nu degeaba in comicsul american actual, creatorul principal este socotit scenaristul (contrar pareri generale c artistul este pe primul plan) Este adevarat ci succesul final al comicsului depinde in mare masurd side artist, dar dacé povestrea este slaba,orict de bun arf desenul,rezultatul final nu este cel dort. ste similar cu un film cu multe efecte spectaculoase, cu actor buni, dar daci povestirea este dezlanata si far profunzime, publicul este dezamaagitsflmul esueazé comercial. ‘MLL. Cum privtiaparitia in Romania a unei reviste de banda desenati dedicaté unui singur grup de supereroi, versus fanzine sau publicati care includ mai multe tipuri de banda desenata? SF. Sunt superincantatl!. Probab trebuie puterea supraomeneascé a mai multor supereroi sé insufleteascs,s8 scoaté din amorfealé banda desenata romaneascé sis ofere un exemplu demn de urmat si pentru alti creator talentati de care Romania nu duce lips. Nu conteazé ca revista sé fie traditional sau nu, important este c exist’. MA. rede cd piataroméneascé este sufiient de matura pentru a prvi cu ochi bun o publicatie care se ocupa strict cu banda desenati? S.F. Banda desenati nu mai este o cenuséreaséaartelor cum era consideraté pnd nu demult si publicul din tarda inceputtreptats8 ia contact cu acest gen, mai ales prin proliferarea ilmelor americane de mare succes cu supereroi din ultimii ani.Cu o publicitate adecvat cred ci se pot vinde suficiente exemplare cas8 pute continua publicarea revistel. Can cazul oricdrui produs nou, opiat poate fi creata pentru el daci oferta este suficient de atragatoare. De aceea spuneam cd americanii considera identificarea cititorului cu personajele un element comercial eential pentru treztea si mentinerea interesului publicului ciruia ise adreseaz revista. Deoarece banda desenat este o arta vizuald este evident cd artistul seriei are si el o important decisiva pentru succesul pe termen lung dar si calitatea tiparului siconditile de difuzare a revstei determin nu in micd masura succesuloricarei publica MAL. Avetivreun sfat pentru noi, ca publicatie la inceput de drum? SF. Din experienta mea de editor pot spune ctrebuie sft pregtits8 nu va lasati descurajati de greutaileinerenteinceputului oricére activitii novatoare. In al doile rnd dac& revista are o aparitie regulatd este foarte important sé aparéla data anuntati, deoarece in condiileactuale cand nenumarate revise de toate felurileinunds piata,rabdarea cititorllor este de scurté durata s renunta si mai cumpere revista dacd nu apare la timp. Batman, Superman apar de peste 70 de ani lund de un8, la date fixe amatori cde comics igi formeaz un reflex (isi rezerv o anumita sum de bani) stiind cd pot si se delecteze cu continuarea aventurilor supereroului preferat fir probleme, De aceea, ideal ar fis aveti pregtit cel putin un episod in avans, cao rezerva, gata de afi publica asa cum se procedeazé la Marvel siDC. in incheiere va urez mult succes si sper s& sarbatorim impreund multi, multi ani de aparitie a revistei voastre. Toate bune, Sandu Florea NewYork, Fa Bir © iesDe ce Harap Alb? ene )) Pentru. oameni au nevoie de supereri, de modele demne de urma, ar daci prezentul duce lips de asa ceva, ne-am itor la infelepciunea popular, lamitologie,ne-am intors a basm, George Cinescu numea basmul“o oglindire a vietii in moduri fabuloase’. Chiar daca predomina fantasticul cred cd avem ce invata din drumul lui Harp Alb ctr matutate. El est nai lips de exprient, "bobo n fell sua trei de aiest’, dar desi bun’ sd dovadédentligent,rbdare i capactate de adaptare. Odat ces dcuvantul,ramane loa Spnului pnd la moarte. altus i face prieteni care, la nevoie, il salveaz& din situatilimposibile. Faptul cil numim supererou nu este o americanizare forfat’. Harap Alb a fost dintotdeauna un persona exceptional pusin situati exceptional, Supererou e doar un cuvnt. Sis nu utim clon Ceangi-a dat vat lui Harap Albin 1877, ind |-a publica in*Convorbir Litera’, pe nd primul supererou americana fost reat in 1936. Nu est vorba de binecunoscutu Superman, cideThe Phantom care lat vafa sub forma de comic strip zinc, desenat de Lee Falk Harap Alba ajunsin atentia publiculu in fel chp: dela calendare s timbre posal, pan la cri de coorat pentru copii diaflme, discur, casete audio si bineinfeles animatii 3D. S-au facut si inca se fac piese de teatru si chiar spectacole de balet! Anual sunt publicate cateva zeci de titluri legate de personajele lui Creanga. De-a lungul impului,Harap Alb si gasca li au fost stray de nume mari ale grafic romanest: Ary Murnu, Stoica, Aurel Petrescu, Sandu Fore, Valentin Tanase si multi-mult ali flecare reprezenténdu-iinstiul ori viziune propre. El este cind blond, cand brunet, ind mat vanjos, cind mai firav, o data e imbracat asemenea unui voievod medieval, alta data ca un veritabil Robin Hood autohton si de cele mai multe ori in straie taranes Din cite stim, noi suntem primi care’ desendm in armurd, aducindu-intr-adevaraproape de aerul din World of Warcraft sau*Lord ofthe Rings” u putin atente, vet observa totus element de inspiratie daccd sau predacic, cum ar fi palosulsSu, pumnalul si fibulle care fxeaza mantia, ‘Marturisim cd folosim ca inspiratie, atat grafic, cat si pentru poveste, GETICA de Vasile Parvan. Ba mai mult, avem norocul ca Andrei Moldovan, ilstratorul nostru care s-a dedicat trup si sult proietulu,s fila randu-pasionat de istorie,arme si armur De ce "continua’ Pentru c& Harap Alb este poate cl mai cunoscutsndrégit personaj de basm si aventura lu merit sd mearga mai departe. In primele numere ilustrim basmul casi am umblat putin dor la limbaj.Desdulcea oraltat alu Creanga are farmecul el, nol am vrut 8 aducem textul mat aproape de cititorul din prezent si am mai slefuit putin limbajul. Basmulseincheiecu"Sia tint veselia ani intrej, si acum mat tine inci”. Pe noi nu ne-a multumit acest final, Noi vem s8 afm ce au facut Harap Alb, Geri stoi celal dup& ce povestitoru aincalecat pe-o sa. Ce misuni au mai avut de indeplint, cu cine s-au mailuptats de ce? Cu ocazia asta am nvitat autori romani sine cre cenari, ar primul are aréspuns provocdri a fost sritorul SF Marian Coman, a cui nuvel“Fluviul Soaptelor” incepe in acest numer Asteptim cu nerabdare alte scenari care s& duc povestea mai departe. Sino, ca vo, tanjim dup urmétorul num Aventurile lui Harap Alb continua... sd 6 NUMERE UA 3 eT) Bs et oT Tmt) es de f / revistaharapalbcontinua SA) a Bc)