TRANSFORMATOARE ELECTRICE TOROIDALE CU MIEZ FEROMAGNETIC IZOLATIE ( INFASURARE. aX CENTRU - —_— DE PRINDERE BANDA reromacneric OLATIE zo. ATOARELA CEREREA CITITORILOR: ELECTRICE TOROIDALE CU MIEZ FEROMAGNETIC Prog. ing. EMIL MARIAN Transformatorul este o magina electrica a cérei functie principala o reprezinté modificarea parametrilor energiei electrice preluate in regim alternativ (tensiunea si curentul) astfel incat consumatorul sa fie alimentat tn mod optim. Din definitia prezentata anterior rezulta clar faptul c& transformatorul electric nu poate functiona decat ali- mentat inifial cu o tensiune electrica alternativa. Ea va fi modificata ulterior ca amplitudine si aplicata unei impe- dante de sarcina, prin care va circula in final un curent electric alternativ. Schema electrica a unui transformator monofazat este prezentata in figura 1. Principiul de functionare a transformatorului electric se bazeazi pe legea inductiei electromagnetice, si anume: tensiunea electromotoare care apare la bornele nei bobine cu miez feromagnetic este egala numeric cu viteza de variatie in timp a fluxului magnetic care se ‘nchide prin circuitul feromagnetic al bobinei. Cu alte cuvinte: db dt unde: E = tensiunea electromotoare “Gt = fluxul magnetic variabil prin miezul feromagnetic al bobinei Minusul relatiei semnifica opozitia de faz’ dintre ten- siunea electromotoare si fluxul magnetic. Dar legea inductiei electromagnetice mai prezinté si © “reciproca”, si anume: un flux magnetic variabil poate fi produs de 0 bobina cu miez feromagnetic alimentata cu energie electrica de la o sursa de tensiune alterna- tiv. Cu alte cuvinte, cu o tensiune electrica alternativa putem objine, prin intermediul transformatorului electric, 0a doua tensiune electric alternativa, optimizata ins ca amplitudine in vederea alimentarii unui consumator electric. Din cele expuse rezulté c& un transformator electric are obligatoriu un miez feromagnetic si cel putin doud bobine (doua infasurdri). Formele de unda ale tensiunilor electrice si ale flu- xului magnetic, toate marimi variabile in timp, sunt prezentate in figura 2. Se observa Ca tensiunea aplicata infaigurdrii primare este defazata cu 90° fata de fluxul magnetic gi cu 180° fal de tensiunea infaguréiri secundare. Marele avantaj al transformatorului electric con- ventional il mai reprezinta faptul ca intre tensiunea pri- TEHNIUM decembrie 2005 mara si cea secundara nu exista nici o legaturé galva- nica, fapt esential la respectarea normativelor de pro- tectie a muncii in majoritatea utilizarilor. ‘Apare si problema puterii electrice transmise con- sumatorului — impedanta de sarcind, deci in final va- loarea curentului maxim pe care transformatorul poate s&-| debiteze in conditii normale de lucru. La transferul puterii electrice in regim alternativ se cunoaste faptul c& jin electrotehnica exista trei tipuri principale, si anume: ~puterea electrica activa P = Ul cos @ [WI = puterea electric reactiva Q = Ul sino [VAR] —puterea electrica aparenta S = UI [VA] @ - defazajul dintre tensiunea U gi curentul |, impus de caracterul impedanjei de sarcina a transformatorului. Analizand relatiile expuse anterior, rezulta ca trans- ferul de putere electrica activa de la'sursa de energie electric (retea) spre consumator este reglementat de tipul impedantei de sarcina. Orice transformator electric tre- buie sa aiba cel putin doua bobine, si anume: = una care s& produced fluxul magnetic variabil in circuitul feromag- netic ~ infasurarea primara; - a doua (sau chiar mai multe) care sd realizeze conversia flux mag- netic variabil — tensiune electromo- toare cu amplitudine bine stabilité. Transferul energetic nu se poate face oricum, ci aplicand in mod strict relatille dintre puterea electrica preluata / transmisa si sectiunea miezului feromagnetic, completate de numarul de spire al bobinelor i secfiunea conductoarelor de bobinaj. Formula matematica a tensiunii electrice alternative este: u(t) = Uy sin (ot) unde: u(t) — tensiunea alternativa Uy - valoarea maxima a tensiunii alternative ‘© ~ pulsatia tensiunii alternative, o = 2xf f — frecvenja tensiunii alternative 1 variabila timp Daca _utilizém toate relatiile definitorii din elec- trotehnica pentru tensiunea alternativa, fluxul magnetic, inductia magnetica si sectiunea miezului feromagnetic Propri transformatorulu electric, obfnem in final: 4,44 NABAPE unde: N— numarul de spire al bobinei {— frecventa tensiunii de retea B — inductia magnetica U — valoarea efectiva a tensiunii suportate/generate de orice bobina 21LA CEREREA CITITORILOR. Ape — sectiunea miezului feromagnetic De aici rezulta relajia general valabild pentru trans- formatoarele electrice, Mi Ne U, Ne unde: U; = tensiunea electtica —_aplicata Infégurai primare tensiunea de la barnele infagurarii secundare Ny = numarul de spire ale infésurari pri- mare No = spire’ al secundare ‘Apare clar faptul c& raportul — tensiunilor este direct proportional cu raportul numarului de spire al infagurarilor primare si secundare. In privinta curentilor din infésurarea_pri- mara, ly, si Io, din numarul_de infagurarii infasurarea” Secun- dara, presupunem initial ca puterea aparentai preluata de la rejea, Sy, este egala cu puterea aparenta Sp transmisé consumatorului. Deci: $1 =5. Uj = Late Daca notam @ = £.B.Are — numarul de volti pe spird, constanta pentru un transformator electric deja realizat fizic, ‘obtinem: si inlocuind tn relatia de mai sus: @N4I1 = eNal deci Wy N Ip M4 Din ultima relatie rezulta cA raportul curentilor electrici 11 si 12 este invers pro- portional cu raportul humerelor de spire ale celor doua infasurar, Deci, pentru aceeasi putere elec tric&ransmis8, un numar mai redus de spire al inf&gurdril secundare No implica automat posibilitatea de a livra un curent Ip mai mare impedantéi de sarcina. Din“ nefericire, 22 transformatorul fizic real prezint& o serie de pierdet energetice decarece NU SE POATE TRANSFER ENERGIA FARA PIERDERI. Ele sunt in general de trei tipuri, gi anume: ~pierderi rezistive (in bobine), Pw; ~pierderi in miezul feromagnetic, Pee; —pierderi suplimentare, P,. PIERDERILE REZISTIVE, Pu, se referd la pierderil de energie din bobinajele transformatorului. Sa nu uitam c& un conductor de bobinaj real are o mica rezistenté, electrica echivalenta, r, deci conform celor “definite” de JOULE-LENZ; Pye rly unde: Py — plerderile rezistive; Ty ton.ufp — rezistenfele electrice echivalente ale conductBarelr de bobina}; | 2 + taln? | 1 —> cong =1 2 — cosp =0,7 IND 3 —» cosp =0,7 CAP TEHNIUM decembrie 2005LA CEREREA CITITORILOR. |, lay ---lp — curentii nominali ai inf&gurdirilor primare sisecundare. PIERDERILE iN MIEZUL FEROMAGNETIC sunt si ele de trei tipuri, si anume: = pierderile prin efectul de histerezis, Py, pro- portionale cu inductia magnetica, aria ciclului de his- terezis ce priveste remagnetizarea unui miez de fier gi cu frecventa tensiunii alternative de retea; ~ pierderile prin curenfi turbionari (FOUCAULT), pro- portionale cu inductia magnetic si patratul frecventei tensiunii de retea; ~ pierderile prin magnetostrictiune, si anume variatia volumului miezului feromagnetic, ‘proporfionale cu inductia magnetic din miezul feromagnetic (la transfor- matoarele mari). PIERDERILE SUPLIMENTARE reprezinta 0 cate- gorie “mai aparte” de pierderi datorate armonicilor tensi- Unii gi curentului electric livrat de transformator. Sa nu uitam ca fluxul magnetic util, ®y, produce de fapt transferul energetic electric-magnetic generat de infasurarea primaré a transformatorului. Mai apare si fluxul de dispersie ®p, care se mai inchide si prin aer ‘sau piesele de fier ce consolideaza transformatorul. Ca urmare, relatile de calcul deduse anterior se “complica” fundamental. In concluzie, suma pierderilor totale ale transformatorului, Pr, va fi: Pr = Py + Pre + Py Ca urmare a célor precizate, rezulta c& tensiunea livrata de transformatorul electric “in gol” (fara sarcina) nu mai prezinta practic nici pe departe aceeasi valoare ou tensiunea livrata “in sarcina” (atunci cand transfor- matorul debiteaza pe sarcina energie electrica). Acest fapt reprezinta in final un considerent major la. proiectarea transformatorului electric. ‘Annu se confunda tensiunea “in go?’ cu tensiunea “in sarcina’. Totul depinde de caracterul impedantei de sarcind pe care transformatorul debiteaza energie elec- trica. In figura 3 sunt prezentate variatiile tensiunii livrate de un transformator electric de la situatia “in gol" ractic “in sarcina". Am prezentat trei cazuri te impedanta de sarcini ~ sarcina pur rezistiva (cos @ = 1), diagrama 1; TEHNIUM decembrie 2005 - Sareina rezistivinductva (cos «= 0,7 ind), dlagra- ma 2; ~ sarcina rezistiv-capacitiva (cos » = 0,7 cap), dia- grama 3. Se observa ca in cazul sarcinii rezistive, tensiunea in sarcina scade cu cativa volt, Ea scade si mai mult in azul sarcinii rezistiv-inductive si creste in cazul sarcinii rezistiv-capacitive (condensatorul electric este practic un rezervor de energie electrica). Din diagramele prezentate rezulta ca proiectantul si mal ales realzatorul unui transformatortrebuie 6& sie ~ valoarea puterii electrice active transmise impe- dantei de sarcina (tensiunea si curentul); = tipul impedantei de sarcina (care priveste energia electrica preluaté de consumator). Problema constructorului de ‘transformatoare elec- trice (amator sau profesionist) este insd alta, si anume: pentru un consumator (impedanja de sarcina) bine definit, s& realizeze practic un transformator cat mai bun, cu randament maxim gi implicit plerderi minim. Nu degeaba am prezentat anterior considerentele teoretice care privesc principiul de funcjionare al trans- formatorului $i tipurile fundamentale de pierderi ale acestei magini electrice. TOATA ‘ARTA’ const in realizarea practicd, pentru © putere bine definita, a unui transformator electric ce prezinta pierderi cat mai reduse. Rezulté c nu este sufi- cient o proiectare “foarte ingriita’, ci si utilizarea unor materiale electrotehnice care sé duc& in final la obfinerea unor pierderi minime. TOATA LUMEA cunoaste solutia constructiva a unul transformator electric monofazat, de putere relativ mic& (pand la cca 400 VA), realizat cu bobine dispuse pe 0 carcasd (sau carcase) si miez feromagnetic, realizat din tole E+l, E+E, F+F etc. Tolele sunt realizate din tabla silicioasa, avand un nivel de pierderi constant, indiferent de directia fiuxului magnetic util. Numai c& pentru nivelul tehnicii actuale, aceasta constructie reprezinta o solutie tehnica invechita, deoarece: = transformatorul conventional prezinté un numar24 TEHNIUM decembrie 20LA CEREREA CITITORILOR. destul de mare de spire, ceea ce implicd automat cresterea pierderilor rezistive Pw; ~ pierderile feromagnetice limiteaza drastic valoarea inductiei magnetice de lucru si practic se ajunge la un miez magnetic de dimensiuni mari, cu pierderi Pee apreciabile; = "un miez magnetic cu secfiune mare implic& automat o carcasa bobinat cu sectiune mare, deci o lungime mare a conductoarelor de bobinaj, deci rezis~ tenje electrice echivalente mart, ce implica Pw aprecia- ile; ~ fluxul magnetic de dispersie (din afara miezului feromagnetic) este apreciabil odat& cu marirea inductiei magnetice, fapt care micsoreaza in final randamentul transformatorului CE SE POATE FACE? Din cele expuse anterior rezulta faptul c& NUMAI uti- lizand un miez feromagnetic cu pierderi c&t mai mici putem realiza practic un transformator electric perfor- mant. Un miez feromagnetic cu pierderi reduse implicé automat: — posibilitatea de a lucra cu o inductie magnetica mult peal ueero ocd: la tranatrmatony) conventional conve 17); “sectiuned miezului magnetic va fi mult mai redusa; = lungimea conductorului de bobinaj va fi mult mai mica, deci automat am micsorat pierderile rezistive Pw. Solutia tehnica este transformatorul electric cu miez magnet toroid, Un miez magnetic performant nu se poate realiza decat folosind o tabla silicioasa cu pierderi ct mai reduse. Evident c& acest tip de tabla silicioasa a fost de mult realizat $i intra in componenta transformatoarelor elec- trice de distributie a energiei electrice (sute de kVA sau TEHNIUM decembrie 2005 mai mult). Altfel, transformatorul de distributie devine o constructie uriasa care nici macar nu se mai poate transporta (depaseste gabaritul si greutatea normale de lucru ale cailor ferate). Tabla silicioasa cu un nivel de pierderi foarte redus este denumita de toate standardele internationale TABLA SILICIOASA CU GRAUNT! ORIENTATI. Fabri- carea ei reprezinté una dintre cele mai complexe tehnologii metalurgice moderne. Benzile din tabla silicioasa cu grdunfi orientati sunt materiale feromagnetice care prezinta in compozitie cca 3,25% siliciu, special concepute pentru realizarea miezurilor feromagnetice ale transformatoarelor elec- trice cu pierderi cat mai reduse. Proprietatile magnetice speciale (ce implica pierderi minime), alaturi de posibili- tatea utilizérii unei inductii magnetice de valori ridicate (B=1,6 T) sunt realizate printr-un procedeu metalurgic deosebit de complex. El include aidturi de o compozitie chimica precisa, orientarea “gréuntilor’ din banda de tabla ‘sllicioasa’ (domenille WEISS-BOLTZANO) CU DIRECTIA CRISTALINA DE MAGNETIZARE “USOARA” (FARA PIERDERI ENERGETICE MARI), PARALELA CU DIRECTIA DE LAMINARE A TABLE Mai precis, reteaua cubica de cristalizare a fierului este astfel “dirijaté” Incat “muchia” cubului devine paralelé cu directia de laminare a tablei silicioase, iar planul diago- nal al “cubului” paralel cu suprafata benzii. Pentru uti- lizarea eficienté a acestui tip de tabla slicioasa este absolut necesar ca tolele transformatorului sa fie initial debitate strict paralel cu directia de laminare a acesteia. in figura 4 este prezentata o fotografie a structurii cristaline proprii tablei slicioase cu graunti orientati. Ea a fost obfinuta folosind un microscop electronic cu laser. Se observa imediat (pentru un metalurgist ce are funda- 2LA CEREREA CITITORILOR. DIMENSIUNI $I TOLERANTE Rezistenta la tractiune Ry — paralel cu directia de laminare Alungirea — paralel cu directia de laminare arr) 5% Duritate HV, Densitate 160 7,65. Kg/dm® Rezistivitate 46 pO cm Numar de indoiri alternante Rezistenta de izolajie Francklin 3 200 em? PROPRIETATI MECANICE SI FIZICE re I ee ee eae Grosime limita minima (mm) maxima (mm) Abateri la 14time abatere (mm) pentru 1atimi (mm) 0,25 0,265 0,320 0,308 0,330 0,380 +100 400-230 230—380 3380 +0,15 +0,20 +0,50 +0,80 mentate cunostintele de chimie anorganica), structura cristalind a “ctistalelor” ce optimizeaza in final propri- etatile magnetice ale acestui tip de tabla silicioasa. Rezultatul este micgorarea cu cel putin 75% a pierderilor in fier, fafa de tabla silicioasé obisnuita. Conditia fundamentala este existenta unui paralelism strict intre directia de laminare a tolelor si campul mag- netic al viitorului transformator, construit cu acest mate- Tial electrotehnic deosebit de bun. ‘Se mai mentioneaza c izolatia suprafetelor benzilor de tabla silicioasé de acest tip se realizeaz3 cu doua straturi succesive de acoperire, si anume un “film” de sti- cla si un strat de izolatie anorganica (rezista la tempe- raturi de 800° C). Evident ca dupa “acoperirea” cu acest material electroizolant, se realizeaza si un tratament ter- mic de recoacere, ce priveste detensionarea tablei sili cioase. Fara a avea intentia de a face reclama COMBINA- TULU! DE OTELURI SPECIALE TARGOVISTE, INSTI- TUTULUI DE CERCETARI METALURGICE, INSTITU- TULUI DE CERCETARI $I PROIECTAR! PENTRU ELECTROTEHNICA, amintim ca acest “triumvirat” a reusit sa elaboreze in anul 1984 0 tabla sllicioasa pen- tru transformatoare electrice de putere, comparabila - si chiar la fel de bund ca performante — ‘cu cea a firmelor straine. 26 Din tabelul 1, congruent cu cel prezentat de firmele straine, se identifica dimensiunile, tolerantele i mai ales proprietatile fizice ale table’ silicioase romanesti Proprietaiile magnetice garantate si totodata propri- etatile magnetice tipice sunt prezentate in tabelul 2 si tabelul 3. in figurile 5, 6, 7 sunt prezentate diagramele pierde- rilor specifice de’ remagnetizare, diagramele inductiei magnetice si permeabilitatii magnetice relative si dia- gramele puter aparente specifice de remagnetizare, Pentru cele doua trecvente tipice ale retelelor energetics din lume (50 Hz, 60 Hz), extrem de utile unui construc- tor amator (si, evident, celui profesionist) de bobine cu miez feromagnetic sau transformatoare electrice cu miez feromagnetic din tabla silicioasa de acest tip. Desigur ca, tinand cont de considerentele expuse ante- rior, la care se adauga graficele si diagramele prezen- tate, orice constructor de masini electrice poate dimen- siona lejer un transformator toroidal cu miez feromag- netic realizat din tabla silicioasa cu graunti orientati. La ora actualai exist programe de calcul bine puse la punct (vezi INTERNET-ul), incdt dupa o apsare pe tastele calculatorului, in céteva minute transformatorul toroidal 8A fie proiectat rapid “in toata splendoarea lui”. Dar ce ne facem cu mille (sau poate chiar zecile de mii) de constructori amatori care vor sa realizeze practic TEHNIUM decembrie 2005LA CEREREA CITITORILOR-—_——_-___ PROPRIETATI MAGNETICE GARANTATE Picrder Simbol if de calitate Grosime {mm} Weg G084-28 G089-28 G092-30 095-28, 6097-30 0101-35 G0106-28 G0107-30 G0111-35 0,28 0,28 0,30 0,28 0,30 0,35 0,28 0,30 0,35 0,84 0,89 0,92 0,95 0,97 4,01 4,06 4,07 411 50 Hz BeiST Bei7T B=i5T Wike rea max. la magnetizare t= 60 Hz BoigT H= 800 Alm Whee Wikg 4,28 1,36 1,38 1,48 15t 4,85 41,66 4,68 4,73 4,405 4174 4a 4,250 4,276 4,329 41,395 1,408 1,464 1,684 4,790 4,816 1,948 1,987 2,040 2,184 2,214 2,277 NOTA: Determinirile au fost efectuate conform STAS 7758/75. PROPRIETATI MAGNETICE TIPICE Pierdi 084-28 G089-28, 092-30 G095-28, 6097-30 0101-35. G0106-28 G0107-30 G0111-35 0,30 0,28 0,30 0,35 0,28 0,30 0,35 0,99 4,01 4,01 1,08 NOTA: Determintrile au fost efectuate conform un transformator toroidal performant, fara ajutorul com- puterului? Apeland ta experienta_proprie de inginer elec- trotehnician (numai cca 30 de ani) de proiectare a masinilor electrice, voi prezenta un breviar de calcul re- lativ simplu al transformatorului toroidal cu miez din tole feromagnetice, extrem de util elevilor din invajamantul preuniversitar cu profil electrotehnic, constructori ama- tori de aparataj electrotehnic, dar i profesionistilor care TEHNIUM decembrie 2005 jerea max. Ia magnetizare 60 Hz 4,88 4,42 4,54 4,52 1,54 4,52 4,58 1,32 1,44 STAS 7758/75. doresc o realizare practica rapida, utila $i fiabilé. Mentionez ca transformatorul toroidal construit dupa indicafiile mele este cu cca 30% mai mic ca gabarit decat transformatorul conventional, iar randamentul lui este cu 25-40% mai mare decat al transformatorului cla- sic. Aceste considerente practice impun realizarea nel tarziaté a transformatorului toroidal cu miez feromag- netic. (Continuare in nr. viitor) 27LA CEREREA CITITORILOR. CU MIEZ FEROMAGNETIC Prof. ing. EMIL MARIAN (Urmare din nr. trecut) EXEMPLU DE CALCUL Se cere dimensionarea unui transformator toroidal avand cunoscute urmatoarele date de calcul tensiunea de refea prima tensiune secundara a doua tensiune secundara a treia tensiune secundara rimul curent secundar | dollea curent secundar Iog = al treilea curent secundar Impedanta de sarcina: rezistiv — inductiva: ” Incalzirea _ma- xima: At? max = 30°C 1.3 Miloace de racire 1,2 = rdcire naturalé tn incinta inchisa ' ~ Calculul puterii dpaverie oncirsere 6, Sp = Upyloy + Usalaa + Ursles — Caleulul puterii aparente primare S1 Considerand o pierdere de cca 5% (datorata_pierderilor totale ale transfor- matorului) $4 = 1,05 Sp — Calculul curen- tului. nominal din ‘infasurarea primard 1 —Calculul sectiunii miezului feromagnetic 4,2+1,3) YS, Se consulta diagrama din figura 8 si se stabileste coeficientul de multiplicare, m, aflat intre valorile 1,2+1,3. Dar sa nu uitam ca’ miezul feromagnetic Are urmeaza_a fi consolidat cu rasini si adezivi care nu reprezinta material feromagnetic, deci APE 40 Age util = Age (1,0521,1) = Galculul numarului de volti pe spiré Pornind de la relatia definitorie e = 4,44 fBAre, pen- tru ca miezul toroidal sd nu se incalzeasca peste limitele stabilite initial, s-a ales B= (1,2+1,3) T Recomand alegerea B = 1,22T ~Calculul numérului de spire Avand definite f = 50 Hz, B = 1,22 T si Arc, obtinem imediat numarul de spire pe volt din relafia: e=4,441 B Ape Numerele de spire se calculeaz conform relatillor: 8 e - — Calculul diametrelor con- ductorilor de bobi- naj Pentru ° incalzire “rezo- nabila” a Infasurairilor, prac- tica a stabilit c densitatea optima de curent J pentru un conductor de bobinaj al unui transformator trebuie sa se incadreze in valorile J = Icond/A cond. = 2,5+3,5 Amm2. Pentru o incdilzire “fara probleme” recomand o densi- tate de curent J = 2,5 Almm2 in tabelul 4 sunt prezenate grosimile (diametrele) conductoarelor de bobinaj pentru o densitate de curent J=2,5 Amm2 ‘Avand valoarea curentului nominal, se poate alege imediat valoarea optima a diametrului conductorului de bobingj. Tot in tabelul 4 este prezentat un parametru practic deosebit de important, si anume factorul de umplere al binajului, E = numarul de spire pe cm? cu sau fara izo- re spire. Cu ajutorul lui vor putea calcula rapid aria ce reprezinta suprafata totald ocupata de bobine. = Calculul sectiunii bobinajului, Asog [VA] 1000 TEHNIUM martie 2006LA CEREREA CITITORILOR Now N, N, * o oe, a §: Sa be en ~ Caloulul diametrului interior pentru bobinajul torulul ba tet D1 = 0,4 mm bale ONT diametrul interior al torului maghetic Dinr = VArcum, ~Calculul lungimii de bobi- 1j initial (pe interiorul toru- tui), L1 Ly = nx Dy = Calculul grosimii straturilor de bobinaj pentru fiecare bobina hy= 1 figs 23° &, Ly —mh, +ha, +h) Se verificd imediat daca suveica de bobinaj incape pe diametrul interior al transformatorului toroidal, ora syosimea tot oa kit a bobinajului este: = hy iar diamettal de tecrd-ai suveicl este: Biucru < D4-2hT ~Caleulul lungimil infasuréirilor h, 12)=4( (Ream +), hay LBoy =4( Pram Pras i). *Nox h LBgp -4(, Areum ota).n, ‘SUVEICA 183 4{ JPrcun +22) No Pentru a nu avea “surprize”, in sen- sul cA nu ne ajunge conductorul de bobinaj, am adoptat 0’ solutie “acoperi- toare” pentru toate situatiile practice. TEHNIUM martie 2006 REALIZAREA PRACTICA A TRANSFORMATORU- LUI TOROIDAL Mentionez faptul ca, desi avem toate datele tehnice ale problemei, realizarea practica a transforma, torului de acest tip nu este deloc simpla. Dar cu MUNCA si cu RABDARE, construc- torul amator va ye NIEZ FeROMAGNeNc transforma datele tehnice calculate Tntr-un transfor- mator foarte bun, culo. aplicabi- litate extrem de extin- 8. Pro- blema practicd se imparte in dou a domenii dis- tincte: —realizarea miezului_ magnetic toroidal din tabla. sili- cioasa cu graunti orientafi; ~ realizarea bobinelor transfor- matorului. Realizarea miezului magnetic Miezul magnetic toroidal se construieste, aga cum am mentionat anterior, din tabla silicioas& cu graunti ori- entaji. Avand calculata sectiunea miezului magnetic AreuTIL rémane o sectiune patrata a, a acestuia, deci = VAreum. Se vor debita fasiile de tabla silicioasd cu gréunti ori- entati, cu latimea tolei a, OBLIGATORIU paralele cu directia de laminare a acesteia. ‘Se construieste un sablon din lemn cu grosimea a, in care se practic 0 gaurd avand diamtrul interior Dijyt: Dyyr = Dext TOR + 05 mm = 4a + 0,5 mm Dit = diametrul sablonului (ST TOR = diametrul exterior al torulul din tabla DEXT TOR silicioasé ‘@=grosimea gall cu latimea torului (deja calculate) Se pregatesc fisiile exterior al torului din tabla sili- cioasa ‘A= grosimea egala cu lajimea torului (deja calculate) Se pregatesc initial prin roluire fagile de tabla sili- CONDUCTOR DE BOBINA) 10 41LA CEREREA CITITORILOR cioasa cu gréunti orientati, folosind un dorn de lemn cu diametrul exterior BOO RN Ae cesiv I ‘ Se introduc succesiv in sablon dinspre exterior spre interior, fagile de tabla silicioas cu graunti orientati, avand grid ca intre capetele a doud fasii sA nu existe spatiu. Completarea torului se face pand la objinerea grosimii lui de cca a + 2 mm. Cu o serie de pene din iemn, introduse alternativ i succesiv in interiorul torului, se preseaza acesta astfel ca in final sa obtinem un tor “compact” fara goluri sau cu diverse indoiri. Se face o prima rigidizare a torului folosind o rasina electroizolan- 1 (fara S4 umectém penele sau sablonul). Se poate folosi gi un adeziv de tip UHU PLUS, PICATURA etc. Se scot penele si, ulterior, torul din sablon. fe Se face 0 a doua impregnare cu lac electroizolant. in final objinem 0 constructie mecanica rigida, asemana- toare cu un covrig, care reprezinta viitorul’ miez mag- netic al transformatorului toroidal. Se are grijd ca diametrul interior al torului Diyr s4 nu fie mai mare decat: Diyt = 28 Realizarea bobinajelor Pentru realizarea bobinelor, torul din tabla sili- cioasa trebuie pregatit initial. In primul rand el nu tre- buie sa prezinte muchii taioase atat pe interiorul cat si pe exteriorul patratului de revolutie, care prin rotatia Sa defineste torul de sectiune a2. Pentru acest lucru se va realiza o “raz de lucru” pentru muchiile interioare si exterioare ale torului de coa 0,1 mm, Raza se realizeaza folosind in acest scop recti- ficarea cu smirghel fin. Dupa ce muchiile torului au fost rotunjite, el se izoleazé electric, utilizand benzi de hostafan sau melinex cu latimea de cca 10 mm si o grosime de cca 0,1+0,15 mm. Acoperirea incepe din interiorul torului spre exterior printr-o “bobinare” succesiva a torului. Modul de lucru este prezentat in figura 9. Initial torul se prinde intr-0 menghina ale carei faci au fost “dublate” de doua prisme din lemn de brad. Se evita cu strictete zaarierea torului sau a izolatiei acestuia. Innddirea benzilor electroizolante din hostafan se poate face folosind un adeziv de tip PICATURA sau aseméndtor, Dupa izolarea torului miezul magnetic izo- lat cu banda de hostafan se impregneaza folosind un lac electroizolant subjire. Avand torul izolat electric, se trece la realizarea bobinelor. Initial se confectioneazé o suveica din placaj 42 avaind latimea de cca 2 mm si lungimea de cca 400 mm (vedi figura 10). Se incarea suveica cu primul conductor al inf&gurarii primare, a carui lungime a fost calculata. La lungimea folald se mel adaugi cca 200 mm pentru terminalele bine’. Bobinajul incepe prin fixarea torului izolat electric tn menghina, dupa care se trece succesiv prin interiorul torului suveica cu conductorul de bobinaj. Pe interiorul torului se amplaseaza spira nga spira, jar la exterior ele vor fi oarecum distanjate, avand grid ‘insa ca sa fie paralele cu axa centrala de simetrie a toru- Nui. Bobinajul se realizeaza “tensionand” conductorul de bobinaj astfel incat spirele bobinei sa fie strict ‘lipite” de tor. Daca infasurarea primara include mai multe stratur, acestea se izoleazé unul de altul obligatoriu folosind aceeasi tehnologie ca si la izolarea torului de tabla sili, cloasa. Se folosesc pentru izolatie benzile de hostafan, material electroizolant foarte bun gi totodata cu o mare conduetiblitate termica, ce va ajuta la récirea naturala a torului si a bobinelor transformatorului. inceputul si sfarsitul bobinei se rigidizeaza folosind ata din matase, completata pentru fixarea mecanica cu o picdtura de lac electroizolant. Numérul de spire al infasuréirii primare trebuie s& fie identic cu cel calculat. Daca se fine cont (depinde de impedanta de sarcina) de c&derea de tensiune in sarcina, se poate majora numérul de spire al infésuréirilor secundare. Faptul duce ins& la marirea lungimilor conductoarelor de bobina| destinate infasurarilor secundare (atentie la lungimile totale ale conductoarelor de bobina)). In mod similar cu rocedura aplicata infagurarii primare se realizeaza si infagurarile secundare. e are gfija ca fiecare strat al bobinelor sé fie izolat cu hostafan. Dupa realizarea bobinajelor, torul bobinat se impregneaza obligatoriu folosind un lac electroizolant cu uscare la rece. Recomand impregnarea prin imersie. Dupa bobina- rea si impregnarea torului, acesta va fi prevaizut ulterior cu toate elementele din dotarea unui transformator obisnuit (piese de fixare mecanica, plac de borne etc.) care nu mai ridicé nici o problema (vezi figura 11). Dupa parcurgerea acestor operatii tehnologice (dificile pentru constructorul amator, dar altfel nu se poate!) suntem in posesia unui transformator toroidal dintre cele mai per- formante, care isi va confirma pe deplin calitatile esti- mate initial. TEHNIUM martie 2006LA CEREREA CITITORILOR BIBLIOGRAFIE 1. CONSTANTIN GHITA, ELEMENTE FUNDAMEN- HALE DE MASINI ELECTRICE, Editura PRINTECH, Bucuresti, 2002 2._ “CONSTANTIN _ GHITA, _CONVERTOARE ELECTROMECANICE, Editura |.C.RE., Bucuresti, 1998 3. CORNELIA CEPISCA, IN_ CEPISCA, MIRCEA COVRIG, ELECTROEHNICA — TRANSFOR- MATOARE SI MOTOARE ELECTRICE, Editura LC.RE., Bucuresti, 2000 Date cu privire la conductorii de CuEm folositi la realizarea bobinajelor CURENT MAXI ADMISIDIL| {mA} SECTIUNEA (um) DIMENSIUNEA) @ (mm) 005) 0.00196 4. R. MAGUREANU, MASINI ELECTRICE SPE-| CIALE PENTRU SISTEME AUTOMATE, Editural Tehnica, Bucuresti, 1980 5. ION S. GHEORGHIU, AL. FRANSUA, TRATAT DE} MASINI ELECTRICE, Editura Academiei R.S.R., Blouses 3872 6. ANDREI NICOLAIDE, MASINI_ELECTRICE,} Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1975 Tabelul 4 {Ri SPN eme) Jou izoLa. | PAIK 1Z0LA- IE INTRE | TIE INTRE STRATURI | STRATURI 73200 IREZISTENTA {fm} Bas 161 0.06, 000348 615) 1020 ew 0.07 0.00885, 42 Ban 0.00508 (0.00636 0.08. 0.09 AG. 278 O14 0.00785 221 oa2 016 Ore Corre? 1.587 OS, vas CsA Case 02 0.552) re) 0457 035 213) ly 8/2/85 |Flelalzielels|s|s|s|s ee pagel 3] 8)3] 2/218 3 TEHNIUM martie 2006LA CEREREA CITITORILOR CALCULUL SIMPLIFICAT AL TRANSFORMATOARELOR TOROIDALE Ing. BARBU POPESCU Transformatoarele toroidale sunt din ce in ce mai folosite de catre constructorii amatori datorité unor avantaje ale lor, precum: - dimensiuni reduse; = greutate mica; - randament ridicat; - camp de scpari redus; = rcire mai buna. Calculul complet al unui transformator toroidal este complicat gi presupune cunoasterea unor date care nu sunt accesibile constructorilor amatori in cele ce urmeaza va fi prezentat calculul simplificat al transformatoarelot toroidale cu P < 400 VA, cu o pre- cizie suficienta pentru constructorii amatori. Datorité fap- tului c& in fara noastra se gasesc miezuri de transfor- mator provenite din URSS-CSI, la realizarea acestui material au fost folosite date din (1) gi (2); pentru miezuri de alt provenienta se poate aplica aceeasi metoda de calcul, cu conditia determinarii sectiunii nete si a inductiei in miez. Se pomeste de la premisa existentei unui miez de transformator la care se vor determina puterea maxima si datele infagurarilor, Pentru aceasta, procedam in felul urmator: 1. Identificdim, folosind figura 3 si tabelul 1, tipodi- mensiunea miezului, sectiunea neta (Snet) si puterea maxima din circuitul primar (P50Hz = P1). 2. Determinam puterea maxima disponibila in circui- tul secundar, P2= PI 3. Determinaim numérul de spire/volt din circuitul pri- mar, 10* Wit 74-16 Sy unde Snet = sectiunea neti f = freeventa (50)H: B = inductia in miez (fig.1). 4, Determiném numérul de spire din circuitul primar, Ni =W1-230 5. Determindm numarul de spire din circuitul secun- dar, N2 = W1-U2-1,04 unde U2 = tensiunea din circuitul secundar; 1,04 = coeficient de corectie care tine seama de pierderile din secundar. 6. Determingm diametrul conductorului din circuitul primar, iy DI1=1,13 f unde 11 = curentul din primar 11 = 1,1 P1/U1 J = densitatea de curent (fig. 4). 7. Determinam diametrul conductorului din circuitul secundar, fle D2=1,13- yy unde: 12 = curentul din circuitul secundar; J-= densitatea de curent (fig. 4). Diametrul conductoarelor se alege folosind tabelul 3. In figura 1 este prezentaté dependenta inductiei magnetice maxime din miez de puterea transformatoru- lui, observandu-se cresterea acesteia odaté cu cresterea puter in figura 2 este prezentata dependenta randamentu- lui de puterea transformatorului, observandu-se cresterea acestuia odaté cu cresterea puterii transfor- matorului. in figura 4 este prezentata dependenta densitatii de curent de puterea transformatorului, observandu-se scAderea acesteia odata cu cresterea puterii transfor- matorului. jin tabelul 1 precum si in figurile 2, 4 a fost prezen- tata puterea transformatoarelor in cazul funetionarii la frecventa de 400 Hz si variatia inductiei, randamentului si densitaii de curent in acest caz. in tabelul 2 este prezentata o varianta simplificaté de calcul, pe intervale de putere, unde: nr. spire din primar pentru ofel 310-330, cu B = 1,6T; nr. spire din primar pentru ofel 340-360, cu B=1,7T. in acest caz, pentru determinarea numarului de spire din secundar si a diametrelor conductoarelor se pro- cedeaza ca in cazul anterior. TEHNIUM iunie 2006LA CEREREA CITITORILOR. Exemplu de calcul Consideram ca suntem in posesia unui miez identifi- cat folosind tabelul 1 ca fiind OLS0/80-40, pe care dorim 's8-| folosim la construirea unui transformator care si debiteze in secundar 60 VA (20 V la un curent de 3A). 1, Puterea din primar este Py = 93,5VA, iar Snet = 5,31 om? 2. Puterea din secundar este Po = 1-P1 = 0,95-93.5 = 88,82VA, deci miezul corespunde (88,82 > 60) 3. Determindim numarul de spire/vott din circuitul primar: 10* 2816 1 ee oe SE oat, W1= G44-50-16-Sir Soe 4. Determinaém numéarul de spire din circuitul primar: N1 =W1.230 = 5,31.230 = 1221 spire. 5. Determinam numéarul de spire secundar: N2 = W1.20-1,04 = 5,31-20-1,04 = 110 spire. 6. Determinam diametrul conductorului din primar: P, 60 W=117-U ="! 995.230 [05s same: D1= 1,13: aBare man, se alege din tabelul 3 valoarea de 0,35mm. =0,3A. 7. Determinm diametrul conductorulyj din secundar: 3 1.133 1,04mm; se alege din tabetul 3 valoarea de 4,1mm, TEHNIUM iunie 2006 Miezul transformatoarelor toroidale va fi ferit de lovi- turi, zgérieturi, acestea putand provoca scaderea calitati miezului (pot aparea spire in scurtcircuit in circuitul magnetic). Conductoarele folosite la acest tip de transfor- matoare sunt supuse unor solicitari electrice si mecanice sporite; din acest motiv se recomanda folosirea conduc- torilor dublu izolati. Bobinajul se executa uniform reparti- zat de-a lungul torului. Infasurarea primar, care se exe- uta de obicei prima, va fi bine izolata, in mod special ter- it laca spafiul permite, se poate intercala un strat izolator la doua straturi de bobinai, In tabelele 4-8 sunt prezentate caracteristicile unor mater ale electroizoiante uzuale. Se va veriica si coeficientul de umplere al circuit.LA CEREREA CITITORILOR In cazul unui miez la care nu se cunoaste valoarea lui absorbita in circuitul secundar sa nu depaseascé 0,6- B, se recomanda marirea valorii lui W1 (nr. de spire/volt) 0,7 din puterea maxima disponibilé in circuitul primar. cu 3-4%, Bibliografie in practic, in regim de lucru apropiat de Pmaxima 1. B.S. Gersunski — Spravocinik po rascetu elektronih de lucru, transformatoarele toroidale prezinta shem| de tensiune mai mare decat cele clasice, In aceleasi 2. G. Martinihin — Rascet toroidalnih transformatorov conditii de incarcare. Se recomanda ca puterea Radio, nr. 3/1972 ELS Denumire Soalee ‘bmm |D,mm | S,cm® | Snet,cm4 P50 hz | P 400 hd (xb) V-A_|. WeA OL16/26 6,5_| 16 OL16/26 8 16 5 {6,5 26. 0,325__| 0,28 0,48 7 5 8 26 04 0,35 0,6 88 OL 16/26 10 16 5S 10 26 05 0,43 0,78 10, i OL16/26 12,5 | 16 s 12,5 26 10,625 {0,54 | 0,92 13,6 OL20/32 8 20 6 8 32 0,48 0,42 12 16,9 6 6 6 OL20/32 10__| 20 10 32 06 0,52 14 20,8 OL20/32 12,5 | 20 12,5 32. 0,75 0,65 18 26 OL20/32_ 16 _| 20 16 32 0,96 0,84 23 33,7 (OL25/40 10 [25 75 10 40 0,75 0,66 2,9 38 OL25/40 12,5 | 25 aS: 12,5 40 0,93 0,82 37 47 OL25/40 16 | 25 7,5 16 40 1,2 [1,05 47 60 OL25/40 20 | 25 7) 20 40 1s 13 5,8 5 (0125/40 25 [25 75 25 40 1,875 1,64 73 94 OL32/50_16 | 32 9 16 50 144 127 93 120 OL32/50 20 | 32 9 20 50. 18 1,58 116 149 OL32/50 25__| 32 9 25 50. 2,25 1,98 14.6 187 OL32/50_32__| 32 9 32 2,88 254 18,7 240 (01.40/64 20__ | 40 12__|20 0140/64 25 | 40 ios napos 3 2,64 [30 364 (01.40/64 32 | 40 12 32 3,84 [338 [39 ‘| 444 50. 4 [24 [212 [24 [278 a 64 OLA0/64 40__| 40 12 40 64 43 [428 49.5 515 80 80 80 80, ‘OL50/80 25 | 50 15 25 3,75 [3,32 58,5 | 550 OL50/80_32__| 50 15 32 48 4,25 75. eel OL50/80 40 __| 50 15 40 6 5,31 93,5 OL50/80_50__| 50 15 50 75 6,64 ig ae OL64/100 32_| 64 18 32 100 5,76 5,1 1300 OL64/100 40 | 64 18 40 100 72 64 i 1630 OL64/100 50_| 64 18 50 100 & 8 233, 2040 OL64/100 64 | 64 18 64 100 11,52 10,2 293 2300 OL80/128 40 | 80 24 40 128 96 85 340 2500 OL80/128 50 [80 24 50 128 12 10,7 428 2650 PVA, Ww (3310-330) | w{(3 340-360) | J,Afmm® 1-10 41Snet | 38/Snet 45 0,80 10-30 37/8 net 33/8 net 4 85 a= 30-50 34/S net 30/S net 35 0,90 30-120 35/Snet | _29/Snet 3 0.95 120-400 32/8 net 28/S net 2,5-2,75 0,96 Lu 4 TEHNIUM iunie 2006LA CEREREA CITITORILOR Diemetrul Diametral Diametrut ma maxim al maxim al Z| conductoratui condvetorulus conductorulul EB, | izolat mm |} & inolat 0, mm |] EE | izolat 8, mm 282 |—. 2 —-|| 886 a Esy | st | gf] = se | #8] Bes | <3 | #é ge | G2 | ee g2 | 26 | Bell 32 | # | Be oe s- | ecall & B= | scaly] & Bs | ets 6) ers OR eS ee |S a | F3 0,14 | 0,16 | 0,17 0,39 | 0,430) 0,45 1,40 | 1,480} 1,51 015 | 017 | 018 |} 0,40 4 1,45 | 1,530] 166 0,16 | 0,18 | 0,19 0,42 41,50 | 1,580] .1,61 0,17 | 0,19 | 0,20 0,43 1,55 | 1,630) 1,65 0,18 | 0,21 | 0,22 045 1,60 | 1,680) 171 O19 | 0,22 | 0,23 0,47 1,65 | 1,730] 1,76 0,20 | 0,23 | 0,24 0,48 1,70 | 1,780) 1,81 0,21 0,240} 0,25 0,50 1,75 | 1,830] 1,86 0,22 | 0,250) 0,26 0,55 1,80 | 1,890] 1,92 0,23 | 0,260} 0,27 0,60 1,85 | 1,94 | 1,97 0,24 | 0,270} 0,28 0,65 1,90 | 1,99 | 2,02 0,25 | 0.280] 0,29 0,70 1,95 | 2,03 | 2,07 0,26 0,290} 0,30 0,75 2,00 | 2,10 | 2,13 0,27 | 0,310} 0,32 0,80 2,10 | 2,20 | 2,23 0,28 | 0,320! 0,33 0,85 2,20 | 2,30 | 2,33 0,29 | 0,330} 0,34 0,90 2,30 | 240 | 2,43 0,30 | 0,340) 0,35 0;95 2,40 | 2,50 | 2,53 0,31 0,359} 0,36 1,00 2,50 | 261 | 2,64 0,32 | 0,360} 0,37 1,05 2,60 | 2,71 | 2,75 0,33 | 0,370} 0,38 1,10 2,70 | 281 | 2,85 * 0,34- | 0,380 | 0,40 1,15 2,80 | 2,92 | 2,96 0,35 | 0,390} 0,41 1,20 2,90 | 3,62 | 3,06 0,36 | 0,400) 0.42 1,25, 3,00 | 3,12 | 3,16 0,37 | 0,410} 0,43 1,30 0.38 | 0,420] 0,44 |} 1.35 f 11-12 05 0,25 neindoit 06 c 0,30 5 0,7 0,40 8 08 0,50 Indoit 09 T 1,0 5 | 9-12 0,25, 12 netndoit 0;30 9-11 1,5 040 neindoit 13 M 0,50 - 20 1,00 6,5 @ 1,50 Indoit 25 2,00 (3,0) TEHNIUM iunie 2006 35LA CEREREA CITITORILOR Ss HHH Benai gi fesituri lacuite Grosime lerant Rro- Tensiunea Rigiditatea. Tip nominala ea wominala 4 de stripungere diclectric& mam mm kV kV/mm. Matase 0,10 0,015 5,0 = MNL 0.15 0,02 15 = 0,15 0,02 4,2 - Matase 0.17 0,02 5.0 = MVL 0,20 0,03 6.0 = 024 | 0,03 78 = Terilen’ 0,10 0,02 4,0 = TIP 0.15 0,02 5.0 = 0.20 0,03 7.0 = 0,10 0,03 35 = Sticla 0.15 0,03 45 = SLO 0.20 0,03 5.6 = 0.25 0,03 67 = Sticlt 0,12 0,02 2.5 = SLN 0.20 0,03 70 = Sticla 0,12 0,03 os 23 SRSi 0.15 0,03 eS 30 0,20 0,03 - 20 Hirtie Heuitd 7106 oak Teleranie Is | ny imen | grovinen monte | Rigllenten 0,07 6164 nomninal ae filslectelen 0,06 20 mm mm Vom 0.10 30 on 7402 33 0,010 27 015 13 5 CORTE eNO Be TS 0.18 a z 0,10 0,010 32, 0,20 ‘561 - 025 014 0,015 37 Ot 5868 0,08 0,12 5649 0,05 6556 oa 36 TEHNIUM iunie 2006LA CEREREA CITITORILOR Materiale izolante combinate eee Griainee Rigidlates Denumicea santerataot Timi ielectich mm KV jr Hirtic Kraft 90 2 Hirtic de einep’ 90 3 Hirtie de azbest 130— 150 4 Tesiturk Hicuita galbent 90-120 3 Materialo | Matase lAcuitt. galben’ 90-120 4 de bazh | Testturd do sticlA Meuita 130— 130 4 Folie de triacetat cle colulont 60-105 8 Folie polictilentereftalat 90— 130 8 Mick Muscovit 500 6 Hictic do etnepX de 0,2 mm Folie. polictilentereftaiat 023 | 120-130 6 de 0,05 mm Folic polietitentereftalat de 0,05 mm, Hirtic Folie polietilentercftalat cave 120-130 7 de 0,05 mm Hirtie Kraft 0,2 mm : Folie polietilentereftalat 022 | 10s—120 6 Tzolafii 0,05 mm combinate | ytrtie Kraft 0,09 mm Folie triacetat de colulora 0,06. mm cera ie oat i Hirtio Kraft 0,09 mm Tesiturs Monit de 0,25mm Hirtic Ket 0,18 mm 070 | :05—120 6 Feshturd 1scuitS de 0,25 mm Feskturd Mcuith de 0,05mm Mick Muscovit 0,05 mm 010 | 120-130 7 Testturlt de sticld Ikevith 0,1. mm ot 150 ei Micd Muscovit 0,1 mim Materiale izolante combinate pe baz de rregpan, itrlic, folic sintetica Tolerante | pigiditatea | Tensiunea edt us | Rigaitnigs | Tene Comperijia OE zesines | “roinim’ | incereare | ‘Seeeeitoe Vim | _¥e Prespan 0,10 | PHP 0.25 | 0,03 25 3 | Pentra rigidi- Folie 0,05 tate STAS Prespan 0,10 6257-68 Pregpan 0,25 | PHP 0.40 | 0,05 15 3 | Pentra toleran- Folie 0,05 fel la_grosime Pregpan 0,10 NID 1118 Prespan 0,25 |PHA3| 0,35 | 0,04 15 3 | Pentru tensiu- Folic 0,05 nea de tneerca- Hirtio 0,06 re NID 1118 Prespan 0,25 | PHAS | 0,45 | 0.45 20 G Folie 0,05 Mirtic 0,06 | Folie 0,05 Hirtic 0,06 TEHNIUM iunie 2006 37