3] Authet . . .. gee vol Unitatea culturala a tuturor Romanilor ” Jb AS51835 ~~ ROMANIA POPOARELE BALCANICE Die V. Arion, V. Parvan, G. Vaisan, Pericle Papahagi No si G. Bogdan-Duica. . we . Ne oo . ory ™ OrwOSz- 3S “ais PDoruiuee 1ON HOWDA BUCURESTI TIPOGRAFIA ROMANEASCA, STR. IZVOR, 14PREFATA Racboiul baleanic a pus patriet noustre inteebarea: «hu- aude. ce faced Lice vei fi lar in piitur 2» Fold Inmea romeineased a dat réspuns. Liga penira unitatea cullarala a hituror Romdniiory bn dat iniv’o serie de conferints rostiie in doud seri in sede Ueneuiné renin sf in niulle adunidrh poputare. 4 parie din conferinge. cele mai curacteristice, se gitsese fo acest poltan. Merdingurile finn: de secfirte liged din ivald fara au dat qlas simpatici calde peniru [rafii din Macedonia si an pus in tumind clard inderescte nationale. ale vielii noustre de aici inainfe, Incoronaurea adundrilar @ fost mavele inveling din capilidd, inal Duminved. in {8S Nocmbre 1912. in sale Ejor Dintre eundaidrite timde aeoto de Romani distin wici numai doud: pe ale presedinielui «Ligeti». Regretdan ed na le avem tntreyi si ed. nefiind sienoqrafiate, [rebue sii ne gnuittamin cu nolele gazelelor. Trimifindi-le in lunw. eredem ca vorbirile si conferin- si. reproducem jele vor fi ined de folos acelui mare public care se inlereseazd de sourle popurulai roman de pretulindeni, . Bogdan-Duies,Prietenia noastra cu Bulgaria viiteare Prin pacea, care se va tnchcia, intre alianta baleanica si Turcia se va creid in Oricntul baicanic un nou «slatus-quo» la menti- nerea cartia, tn afara de cele doud puteri mari, Austria si Rusia, nu va fi direcl interesat decat unul singur dintre statele balcanice : Bulgaria. In adevar, Grecia va mai avea de luptat pentru unirea cu patria muma a insulelor dinspre Asia-Mica, precum si a unei parti chiar din liforalul Macedonic sau Asiatic. Serbia si Munte- negru, stranse in aceleasi céluse economice ca pani acum. de Austria, vor agita in Bosnia si Hertegovina, sprijinite pe parin- feasca prietenie a Rusiei. Cat priveste Turcia si Albania, ele vor fi de aici inainte remorcate de diferite puteri mari, ca Anglia, Aus- tria, liaia ori Rusio, neavand un cuvant hot&riter pe baza unei palitici pur nationale. Singura Bulgaria isi va fi indeplinit nu numai idealurile ei da unitate nationala, dar va fi cucetit chiar o sumé de teritorii sireine, cu caracter colonial, intinzandu-se pana la Marea Egee, cel putin intre Dede-Agaci gi Scres, dacd nu chiar pana la Salonic gi gol- tul Xeros. © intindere de caracter imperialist, mai departe cAtre Constantinopol, ii va fi facuté probabil imposibila de celelalte pu- teri, cari au tot interesul ca stramtorile sA fie in mana nei puteri maleabile ca Turcia. Cel mai primejdios element de desordine in Orientul Euro- pei se arati tnsi a fi pe viitor Romania. Nationaligtii romani ist manifesta de pe acum intentiile lor dugmanease fala de Austria si Rusia, dela ‘cari au de cucerit Banatul, Ardealul, Bucovina gi Basarabija. Unitatea de interese a Rusiei cu Austria in ce priveste apararea faté de dugmanul lor comun, Romania, le va face ca celputin in aceasta chestie si fie de acord. Nici Austria biruitoare, impreund cu Romania, impotriva Rusiei, nu va da— se crede, mai tarzia —- Romaniei Basarabia ; nici Rusia biruitoare, impreund cu Romania, impotriva Austriei, nu va da Romaniei Ardealul (decat dear jn schimbul Moldovei intregi). Nationalistii romani, avand, probabil, in vedere acesfe con- sideratii, s'au gandit la o alianjé a Roméaniei cu prsterile din Lal- cani, prin ajutoru! crora s4 poaté tua cel pufin dela Austria finu- turile rominesti de peste Carpati. Pentru a-si asigura aceasta prie- tenie, numitii nafionalisti au declarat c& se bucurd sincer de toate progresele Bulgariet si Serbiei, cA nu au nici cea maj micd pre- tentie de rectificare de granita, ori de amestec politic ir peninsula Baleaniei, multumindu-se cu un simplu episcopat $i cu asigurarea libertatii limbii romane in scoala si biserica pentru Romani din Macedonia, intru cat toate tendinjele si toate idealurile romanesti. au a fi susfinute gi desvoltate spre Nord, iai nu spre Sud. Fara indoiala, dintre toate statele balcanive cel mai puternic si pe sprijinul céruia sa pus cea mai mare greutate e viitoarea Builgarie mare. Acest state yi singurul care in vitor va puted face o politicd neatérnuld nationala, el fiind despartit de Rusia prin Romania, iar de Austria prin Serbia, si ca atare absolut neacce- sibil unui atac din partea acestor dowd puteri, Dinpoiriva, Serbia pentru un viitor necalculabil de indelungal va fi o simpla anesa a Rusiei in Balcani. Admifand acum, din partea Rominiei, o re- nuntare deplina si definitiva la Basarabia, Romania ar puted, in cel mai bun caz, sise bucure de un sprijin din partea Rusiei, analog cu cel acordal Serbici si impundnd politicel romane, pentru toata viitorimea. un caracter slavofil, dacd nu chiar slavomort. Admitand aceste fapte, Bulgaria va fi totusi nevoité si fact © politica austrofila $i antirusd. Desi stat slav, ea nu gi poate vedea garantita viata ei specific nafionala, decat intr'o sustragere dela influenta prea covargitoare a Rusiei. Isglobarea Roméaniei in sfera de interese a Rusiei inseamni pentra Bulgaria ajungerea Rusiei la granifele ei si deci subjugarea ei politic si culturala de catre Rusia.—De alta parte, Bulgaria, ajunsd la Marea Egee si margi- nindu-se direct cu Grecia, va intra cu Grecia in acelas conflict de interese pe uscat, dar mai ales pe mare,in care se afla Germania cu Anglia. E probahil cA din aceasta cauzi ea se va uni cu sta- pinitoarea insulelor grecesti gi coastei asiatice greeesti, Turcia, sfees of iin. Fig. 1. — Bulgaria Romani campeni in Vidin9 - + deci ea se va intalni in susfinerea imperiului otoman, ca put-re miare in Asia-Micd, si cu Ger - ania, cea de-a doua mare putcre a Trislei-Aliante. Daca politica Bulgarici va fi condusa in aceasta di- recjié consequent si prudent. ea va stapini cét de curand prin comertul si martina ei de razboi bazinul rasdritean al Mediteranei. Pentru. o Bulgarie concurata si ameninfatd mereu de Greci in Sud, va fide un interes vital o asigurare a granitelor ei in Nord. Aveasta asigurare se va puted face numai in doud chipuri: saw printro prietenie sincera cu o Romanie mai putin puternica decat ca, si care sa-i serveasct ca un element izolator dinspre cele doua mari puteri, deopotriva de absorbante ca influent’a, Austria si Rusia. sau. daca Rominia va parasi traditionala ei politica pagnici si va jncerea s& se mareasca, periclitand echilibrul apropiatului vorbim ca indivizi al edvor glas se ya sum cu al eclor ce ta fel ydindese, ea- faring asllel edt poate cintari acolo unde sovoteala se face en tof ce natia produce, simle, voesic. La ineepatul rizhoiului baleanie noi jolt ant simtil o nelinistire Revolujiunea si contrarevolufiunes furcetse: ne Lisase sentimental trist ¢. hatewnie, sv put Turia, contrapoudul slavismalyi & si sulerc; tristejea a adaos-o primele in- ior. A intervent imedial aa eram obligali de nicio infelegere internationala: ar fi fost si odios s& intervenin contra uneci poliliee oricum si watierale, a mine de combi- nalii mondiale si siriine de vieata, popearelor din Baleani. Sind locului si asteptind eveuimentele ee vor yeni fard de noi. se puled sit nn simfim nelinistea sufleleasea ce-am siasit-o 7 fringed) ale Tari Nelinistea s’a inlemeial si se inlemeiaz’ inca si pe lipsa de cunostiunfa amanuntila a situafiel, Parlamentele noastre tu yreme de pace au discutat foarte puyind polilicé esters: ae 6 satecit torte deo modestie botneviciousa. Presa pare Toast, dn enorme ef majocitate. nu gia fheul datoria de-a inform’ lumea complet, obieetiv. Diplomatii noslei vor fi Heul diplomatic scriind avtoriliii Jor, pledand pentru ei, dar pe scama na{iunci nu an seris nici ce star fi palut serie: stuctii (Acum, in vilrincle librariilor noustre, nu gisili decdl 0 singur varle privioy la Macedonia: a d-lni Burilesnus, Mil ¢ in conlerintele lor, scrin. dar diseiplina ii opreste d {i delivate, Si astfel izvourele seviouse de aici o parte din vorbes vorbi despre actual iInfopmatiune aa fipsil: pubficului mare. De- nelinislen noaste® Wisti, Ayein insi o nadejde vag: Acolo unde soarta (aril hotaraste cu sfatul barbstilor ei conduciteri. acolo trehue sa fie si claritate, sl curaj, si siguranfa zilelor care yin 4. Si acum sat venim Ja chestiunile de care Liga cullurala ~ deaskidald mai mult .ligh” decdt culluralaé —- trebue si se se ovupe. L Popornt vag) Jocuilorii ci Aromini si daed Dobrogca se ya mari sau im. Chestiupile acestca ne-au imparyil in dowa fabere: una mich st cu putin sullet eazboinic, care mi cere nimic si, preeune se pare, ar refuzad chine si ce nd sar da de bund voit, si jeem — slabii ta mare, care cere mull sit zieeat ~~ bari In labdra intdia se allé. de mull incé. ebiar si distinsal si energienl cl. N. Torga, De mull ined. dela 104 dN, borga spunea c& ehestionea Macedonici nu priveste yinleresele vitale ale Romanici® ; ca soarta villoare a Macedonici poate fi ay- teplala eu Hniste si cd Romania este nmllamila eu recunoits- leven din Mai 1905 a nationalitagii aromanesti. Ar urma deci casi acum si cerem dower cecurtasteren tuatii la 105) dela sii stie ce se va alege de Macedonia cu ‘Turer, ar mai urma ca recuneasteren sa nu fie, ca in Ungaria. 1) Noth qlleri Miuistrul Poinearé a spus ci inch din prinvivard sti ek se pregat Aboiule Celebrul publicist M. Mardew as Viena. intivun discurs In care avis yi nrinisteat Berehtuti, ed vegele Ro- a din April de viiloaren ,hiherare a fratiior subkjagntit iNexes agblalt din 7 Dee. 142. p. Wi, as de uaniei Wien v ! | 4 ; | 1 i4a scvisé pe harlic, dar suprimata ty vealitafe: ar urmd ca in Macedonia sai cerem numaio adiere de Elvetie orientala, S& cerem niumad esie insi-o ironic en nei ingine: trehue sit o impunem, aed fine ln ea si dach nu vein ca acola si se renlizuze o¢. dup& gazele. a cerut Vieirwlai ambasadorul rus deta Constantinopol: adeci egala indreptijire a tei [mbi nn- mai: balyara. Ce ya puted sd obtic gaverunl 43 pentru care inferese vitale sunt si intere rassd. noi. educatorii spre. intransigen|A nalionald, cerem loate garentiile trebuiloare cdesvoltirii frafilor nogi. De reeanaasteri pe hartie, ca in Ungaria, nu voint nici si auzini In acest sens fara noustrA a Tucrat. a jeriit a sperat in Macedonia: si acura. ednd viforui pornil poate nweai dela Petersburg (i ristoarnat tal noi sa ramidnem re sisi eu resignare la darama- rea operel noastre ce poate? Accasta war atingg demnikutea i deninitater (arii mu este interesul cel meat vilai dintre ? Fste denn sé nu indriznin sub Greei si Sdvhi si Brlgari cer indeignil sub Turei? Acum, de curdnd. pariisirea elementutui remiin din Q- sdrbease! gi grecomsedt nu stim. Nei, poporul, we culturale gi de rien) Europei a Inal o expresie si mai olari. Acum se zice despre polities Romania falé de vecini baleanici, Bulgari si Savbi. # ca ninsie wa pulul schimhi poliliea de bani veeini, nici chiar reginul de desnafionalizare la eave lncuiterii lor ronlini ait de wimerosi an fost supusi pe malul drept al Dunseii, Am rims tolusi buni vecini, peatrucd avem a .soli- daritate de interese* evidenta! Deed! tol do XN. ferga, cart: alirma solihuilatea, spine ca afian(a baleanicd se midfee fic da Roumunic, ea ne-n exelus din randurile ei, ¢& pretinde ea paale | fara de voi, Deei, die eu, aliania ni cumoaste nv ale de interest: yi ramdne ef oferim noi singuri rare Wu hi se pi 1 istoric® nu se decide prin fapte izolale. De-accea fi vedem cin yor tril ffira prictenia noastr’ jo solidari o alivn note! meste! amine Primele semne ca ei o vor iit s'au trims prin presi. Ni sau dat asigueati ef interesele culturale ale Romanilor din Bul- 1s Geschichte des ruménschen Velkes. yok Wop. 874. ZN, forga, Les Toumnsins ot le couved état de choses en Orient AIM pe I si 18,is a vorbit despre seolile tor garia gf Macedonia vor fi rule: s si despre un yibor episcopal lor; aprintil heneficiile economice. renunt aceasta este o glumé care descopere lendintele de pani seu si chiar si © veetilicure administuliva v2 granite}. Acesten sunt are Bulgari voiese sit potolease’ spi- cit despre regai sau rea pe veci la Dohroges probabi mininul cu vitele inainte de venirea d-rulni Danelf ka Lucuresli a fost prudent ca voci seumpe noni sii su asovicze din caput focuiué ta incurajaren incirtitnicie’ bulgaresti. dindule prelins: arguarcnte istocice sf politice pentru astiet de oferte ! HA doua chestie este a Debcagel. Se poate ch neolo sa Vaent ogre imediat dupa anexare cd avens. Austriacii Bosnici. lalentul de a administra cn dragoste si exae- titute calonia, Zic colonie numai intuedl vechea noasira (ava a Nisa cullurii noastre. Dar a: Nu am dovedil nglezit ori col putin ea trebuil sf fig reimpoporala si rede: folug: Dobrogea este o mare faplit eullure Cand sa anesal, dD. A. Starza intvebi ia Senatul (ari: ic ce este Dobrogea?*, attt era de ne- wApoi care din nai cunosenata. Aci cine nu gtiey Cine ar parisica astizi Si dacd ninentnlay parisivo, tott trebuie sd cerent onisari on ea sd fie st asigurati: miilildreste, mi tania culturaliceste. urani{e sigure ; acensia sa dovedil in lanpul Dobrogea ma an cougsesulai dela Berlin s1 dupa conyres: a dovedit-e penton “> Garlea aceasta rerila noi Gh. Bibescu in .fstoria qnei tuna sa fie veeitil loemai ity vremurile de fava. In privinta Debraget Webuic deci si conchideri: siguranta ci n’e pulem decide noi. count statulanajor al aemateiy niumai cl esie ehemal si lixeae Li timid preleatianile noastre in acensta priving. La intrunien dela Dacia a sociafistifor, d. Dy. Racavschi, coli aulorizal Bulgay din tar (cal Dobroges ar puted (i rdvnita de Buluari pentruca polta vine iinedad*, Ceantaaiid figura d-cului Recavsehi, puter zice: Cac Baleari vor manes mui pnt din ‘Tar en abit mai aspus: Este ade 1) Politische Rovtespondene dia Vieng. in acekiy lanp corespanidin tit dn Vio ai vielen germane (Woe. Prank(urler Zeitung) sunt conseevent He pliers vi aie pe HE yren Si se mpage inievesele bulgure eu cele ro. snes : % 3 3 3 3 j q } 'malta poll vor avea si manince si din Romani. Dr. Racovschi revelajic a rassci bulgare, a spas de unde ar ineepe poporul sau. Aven ori nu dreptate s4 afirm&m aga dar ca gramita Do- Drogel este In rfindul intdiu o chestie de siat-major al arpiatei si numai in al doilea rfind o chestic politica? CAnd toata lumes vede si afirmi ef in Orient sa néseut o none patere mililard, cdind generalii --strfini, fireste - - are selidere se face in echilibrul imililar eu o Tureie invinsa impartiti, cand razboiul eel mai mare care s'a dat weodati poate si fie mult mai aproupe decdt se crede, nei sa nu cultiim de glasul mililarulai coman, ci de al poctulué politic? Not avem. ca vecini lipilt si patifi, gi un moliv special. In Baleani si Pentrue. Nasi, nu numai cei patru eroi ai peninsulei. i fic intre SArhi si Austriaci, Wilhefm al H-lea sa advesat Tarului, nu asasinilor dela Belgrad. dg oarece Pe- lersburgul misefi pionii sgahulai militar din peninsula baleanica Hartwig este al Rusici: Ciaieot. inspiratoral aliantei bateanice, a fost al Rusiei. lar ca sa cilam si o infimilate, ad&ogin ci printal grecese Constantin spus prictenilor sai din Copenbaga (dupa Die Zeit din 1, Xtl 1912) e& foald campania a lost cu- noscuté si aprobata mtaia Ja Petersburg. De unde vin deci loate neplicerile sau chiar primejdiile care ar puted si fie con- seaquente ale actuahdui raizboiu Na din Rusia cae giet re- gerval ea sleri de influent’ Batcanul oriental? Si conclazia sa lie: Rusia este dugmantufl? Si daca-i dusnian, nu tehuie si-l dusmanesti pretulindeni: unde apare Diplomatii nostri pourle-se cum li se yude mai bine. Noi, nimentul (uti, mr avepy nevoie si ne ine punem nesincerilafi diplomatice. Noi repetini : Bust minal nestuy Rusia este asttizi gi anal din dymanii tenuli ai Wiplicci, nai mull temuti decal seriogi. Era deci firese en evi ce ne-at recomandat desinteresurea noastra nu trebuic care esprinam este dug- pentry Baleani. sii ne recomsnde si trica de Rusia: mai mult, sa ne recomande, chiar acum, si un alae moral in contra Austrici t Dar noi facem de mult alfa politica. Si duet recoman- darile amintite uu sunt primejdioase, este lotayi bine sai nv dam seamd pentruce am facut pang ucum o politicd de prictenieie pentra Wiplied si penlruce nici astizi nu pulem fare alti po- Tilicd externa II, Dela 1881 pana astizi sumt aproape 32 de ani: de 32 de anine-am intors cu fala cétre wiplied: si se stie pentruce : Pentruct rapirea Basarabici ne-a dovedit: ea miei ca amici Rusia nu ne ernfi, dact interesul ei cere sirivirea neastra. La IS8t dal sanuaric: sa publieal acel artico! de revis eutscle Revue! in cave d.T. Maioreseu pleda frit emotie. rece, bird strilucire stilisticé. pentru edutares sprijinului exis- tentel voastre ins de actune a poliglotei Austii*, cum aise Desa din Discursiri, vol. WL p. 6) Articolul dela 18817 ii fusese inspiral de senlimeniul de offrire - - produsd de raipirea Basarabici — si de consliinja solidaritatit cu aspiratimile col lnrii curopene. D. T. Maiorescu se impiedee’, cc-i drept. si de Chgurii,impraden{i® (Numai 2!) in politica Jor fat de nae Honalila, dar find convins ci neutrali nu vom putea fi yi vivdid cA va trebui si alegem intre Rusia nimicitoare si Austria ocrotitoare, alege’d pe Austr alot ce pierde Rusia din in- fluenta et in Romania trebuic si castige Aastria”. 1D. ‘P. Ma- ior avea chiar si curaju! si adaoge ci la nevoie vom ataca ori ne vom apara singuri pani si ne vie ajutor*. Nu stin dac& d. ‘Tita Maioresen igi va aduce aminte si de aceast ideescdnd va ziéri in curand bastonul de maregal deli Neva ‘Trecura zece ani. D-D. A. Shue public fa 1890 studiul situ etnie yi politic Europa, Rusia si Romania. Analizand planurile panstaviste, cal- culind mméarul si puterea detregutii clement ronvinese, eu- prinziind gi sorjii viitorului, a. Sturdzi ajenge’ la concluzia urmaloare : ,Astfel toate interesele, toate aspiratiunile, preci sé toute temerile conduc regalul roman a se feri de Rusia sia raavined strins legat cu Occidentul; iay criterial cel mai sigur al unei polilici nafionale este ea Remidinia sé iit serveased niet direct, nici indirect planurile colropitoare ale imperiutui re- pentrnca realizarea acestora ar fi desfiin{area gi nimi stutului roman.“ ses Sa se insemneze cuviniele insemnaloare: nici direct, nici 4 indir Mai treed an an. D. Take lonescu publicd o sprinted brosur Le politiquei r dela Rouwmanie \Buearest, 9D) si p oO broguré intere- in faplut c& ea se ccupht si cu eventiala confede- rae balnicd, nu numa cu opozilia intre Tusia si Romania. Sid. ‘fake Tonescu eva de paeere cd, se Preomypatibils Tai tia va inee! sat stenta noastrd en realzarea ideatalai rusese, ci dusmania & decal alunci céind va reusi sf ne suprime*. Acesta este cursul politic al imperialismului rusese, Precum in cardnd Rusis va pone nidua pe loald Armen mat fie Arment rusesli lureesli, cum ar vol st pue mine pe Polonii Galified, ex si-i poal& apis’ pe lofi Potonii saga ar puted si viseze into vi eit Basaraenii s’ar putel simi mai bine in tovardsia Mrafiler tor... de ineorporal a doua zi. in frla primejdie! imperialists vai ne pale fi ueut ia, ca sa ut ili, continua st cd. Take Jonescu. Ar fio prostic, sublimul prostiei; cacti war fi nici posibil: in lol cazul ar fi a capttutare. Desigur + Papoarele finere an nevole sisi exercileze corpul, ea copii cel mici: si cA. inninle, ana sd tieargd, pentrucd numai agi vor desvolla energia lor. Cine nu capituleazd Tupta cu dug- mamil situ; noi cu Rusia. Cine-u puled sa ne ajute # Conte- deraiia baleanic#. de sigur, Dar cue confaderatic haleauicé Au HO! pales merge. daed en fi miearga. si. crens » o politied extern’ rosolts. OL Ta pwmem prim) care federatia, Pundnd inirebaren : Ce polities fae astizi statelo bale Dae stivle balcanice sunt rusofi canice, niet na mai rispundem: Se vede bine, Trecent deci inainle. D. Take lonesea. parisind problema confederaliei, face gi al dailea caleal, Gini privive ki ca. Nai wom ti cu cel ee vor duscrie pe drapelal for resistenta contra invasinnei deta Nord, give Psa. ins asvizi drapeluk rezisientel i poarta pu- terile cenivale ale Karopei: deei sot pe ele le vor arma. Da drapelul va trece in alle uiini, do ex. in ale coufederatici bal- sanicu. vort sosi si noi suptel Sosirea aceaste pate asliai de- parte acd Jai deed cum frei ministri mu faent in reatitaie gi au sus- linut in fiteralura noastr# policd solidaritalea ex triptica. Adaug si al patrulea name. Adang pe al patealea iirbat, Ja care tinem si cave erd Ja 105 de aeeeayi parece cu TP. Mae iorescu, cu OD. A. Stucza sica Take Lonescu. Este do N. lorga. No dorian (Geschichte des ruuviischen Volies, Yor Band, p. oe87o zicea: Apropierea Rusiei de Pranja -- realizuta Se a tn CnUs preot romin din Sorbia4) dup4 razboiul cu Turcii — a fost un fapt cunoscut in curdnd tuturora. In fafa posibilititii ca noii amici si ‘ncheie o aliant’, puterile pant acum rivale trebuirl si se infeleags ; side mult incd sfaturile Germanici nu erau numai pretuile, ci si aseultate in Roma. Chiae din Februaric 1883 ministral de externe al Italici descoperi faptul, e& pulerile Muropet ecntrale au in- cheial un tratal in vederea pistririi pacii. Urmeazii, imediat gi in legiluri, pasajul despre atitudinea Romaniei nlnsi ined din 1881, conducitorul noului curs in culinra remind, Titu Maioreseu. care fusese odati (1876) oninistru, ariitase intrun arlicol aparut in ,,Deulsche Revuc*, ci acum, dupa ce visurife de neutralilate pil en total si dupa ce alianta cu coreligionarii rusi si-a dat pe fal avantajele, po- sijia izelatd «@ Rominiei ar insemnd ua pericol mare sé fm- piedecdtor ai oriedrui stueces si este o necesitate, care exclude orice hotirire pe lemei de sentimentalit&{i, ca Romdnia s& se sprijineascdi pe acel stal care mu are niciun interes real s&-i tulbure desvoltarea ei. idea accasta a fost aplaudat& numai de putini ai [ui Maioreseu; conservatorii batrini lara o atitudine foarte rezervata ; Lberalii aritau cu degelul pe ,tra- datorii*, cari pot fi sau Ruyi sau Austriaci, dar niciodatii Romani. »Cearta pentru Dundre nu cri propric si edgtige aderenti pentru apropierca de Austria, dar aceasta privid numa cer- curile eu gdndire superficiald, pe cand alte cereuri gisiau chiar in ea un motiy mai mult pentru un astfel de pas; deoarece aceastA apropiere erd unica solutic posibil% a chestiunei.“ D. PD. Carp fa mimis [a Viena. D-LN. lorga continua yin vara anului 1883 regele merse Ia Berlin gi la intoareere viziti pe impiratul Francise losif, eare-| primi cu toate do- vezile de prietenic. Acum cercetd si Britianu pe cancelarul austriac Kalnoky, apoi pe Bismarck si fnfelegerea Romaniei cu Austria — nu o alianfd -- a fost un fapi tmplinit, spre binele pdcii yi al culturit. Dupi ce s’a intémplat aceasta, apoi pri- cepurd si tafi ceilal{i ministri urmadtori ai regatului, ed aceasta este unica politica folositoare si an urmato cu credin{a. =Politica aceasta sobr’ a fost lipsita de orice romantism ;AO ea nu inseamnit o infralire de popoare. Romania nu-si re- neagit nici fratii din Ung: Natiumea nu pierde din vedere idealele depirlatg, poute nerealizabile..*. Adaug si al eincilea nume: al Regelui. Textul citat din d.N. lorga este influcnjat deo pagind din memoriile regelui (Vol. 1V, p, 413). Regele, indurerat de pier- derea Basarabici, se convinsese c& sentimentalilatile tradifionale de co-ortodoxism sau de co-latinilale nu mai au rest in politica ; ci pacea de care avea nevoie ne-o garanti mai eu succes Germania; gi ci intoarcerea spre tiplic# eri necesari. loan Britianu eri de acceagi parere. Regele si Ioan Bratianu se duseré la Berlin, Viena sau Gastein, ca si puic bazele nouel orienliri cave in afurd jdusserlich} se ySzii abia la 188%, care era deci, dupa insfisi vorba Regelui, mai veche deceit 1883, care vd fi fost, prohabil, mai veche si decdt 1 Ianuarie 1881, cfind apirt articolul d-lni T. Maioreseu. Este inleresant ci memoriile Regelui inceteazi toemai la acest moment; ci cel mai autenlic martor neintrerupt al cu- rentului nou nu a mai dat nicio informatic, Kisindu-ne si jn- decim numai pe temeiul faptelor de nolorielate publicd, Faptele acestea nu au nevoic sé fic ingirate cu amanunle: Se stic c& impératul Francise Josif a [cut o vizilé {Ari si Regelui; se stie e& mosteniloral Ini a venit la Sinaia; s‘au inregistral gi co- mental de efteva ori viilele facute la Viena de Regele nostru : Nimeni nu a protestat. Numai acum, de curand, ni se spune ci ar fio gresalii si Be aruneim intr’o alianlé cu Austria, al cirei scup evident nuar fi allul decdt sik ue faci s& pirdsim dreplurite nafionale ce le-ayem dincolo de Carpali, drepluri cari singure ne pot cred un viitor mai demn, mai mare. Celce ziced aceasta este o autorilale. Volugi imi ican liberiatea si afirm ci deastidata Austria are aile. scopuri, mult mai serioase si mull mai in- semnate yi pentru poi, nu numai pentru ea si anume ca astizi geija. Austriei este numai tupla impotriva strangerii braului slay care ne vaineinge $i pe noi. Si mai afirm ci grija briului slay, este alat de covargitoare, incdt la Romani sai nici nu se poale gandi astiizi. dlosi_ca51 moriei noastre? Vom aita roi ce nu se poate uit? Copii 5 nepofii nostri, pe care ziluic ii invdtim tol infelesul idealului national, vor uili? Si daca problemcle noastre nu ne vor in- Gidui si ne avinlin cu fapta edltre cel mai inalt ideal national, generaliile urroiloare nu vor fi mai siualoase avandu-l, dorindu-] gi inainlaud spre cl cu energii sustinute de el ? Problemele ge- nerafiilor nu se comanda, ci se ivese. Este destul daca ne pre- parm pentru infelegerea lor, IV. 0 politict daco-romana acim ar fio despartire in doui a acamului. Se aud yoei neoportune, Domnul X. lorga ne aduce chiar acum aminte ch avem un ideal nafional ,unic si etern® pe care ne-] putem ajunge fiira aliatii nostri de peste Duniire 2). Lar pe d. De. C. Racowsky: il prinde chiar acum mila de ,suferinjele fratilor romani din ‘Yransilyania". Pe acest doum, cu care noi nu voim si tim frati, il infelegem; mai greu pe d. N. orga. Arumeati ochii dincolo. In Bucoyina, din Ridauli, Suceava, iret n'a lipsil un singur om care, primind ordin de chemare, sa nu se G prezental imediat Ja reyimentul sku -— zice 0 co- responden{a a ,Diorinefii*. Bucovinenii firani si rgoveti aleargi sub drapel, in contra Rugilor, Tar un intelectual de ai lor caprinde sulletul cureatului popular iate’un pasaj din ,Uni- yersul® (18 Nov.): ,Austo-Ungaria, uriaga monarhiv eu 50 de milioane de suflete, cari sicau amestecat (Ardna pamantului lor cu sudoarea gi cu singele lor, agteapti linistit yi hotaeit un agresor. Dac& nu va veni, ceea ce se crede mai mult decal siyur, bine. Va indriizm insi si vie, atunei toati frica mani- festata de tinerile sofii ale rezervistilor iacorporati si gemetul unor pseudo-politiciani. ocazionali se vor izbi tn. primul rand de stinca Bucovinii care it va nimici. Cu demonstratiuni pentru pace si cu manifestarea fricei de rézboiu si a-neincrederii pro- prii incé nu s’a impiedegat vre-wm .atac inamic, ci numai cu: fruntea sus si cu cuvintele din biitrini: ,'Tu-mi vreai fara; vino de fio iea |“ . Bucovinenii si Ardelenii vor lupta cu Rugii gi-noi-- vom cocheti cu Bulgari si, vom privi la. Rusi?! a din .Neamul Romane 2 ics ei Fg shack hrf 4 Caputo ph ee a ERa2 Ardealul # varbit in acelag sens, in Camera Undariei. A vorhit prin Dr. A. Vaida, care, dupa ,Romanul“ dela 1. XIE 1912, a zis: Cred sositA wemea, ca in legituri cu acensti cheslie si spun cdleva cuvinte si despre iredentism, ducoro- minism, pauslavism si pangermanism. Am fost invinuiti. Eu nam vizut insi agilalor pangerman, ci am viizut numai bar- bali germani, care se lupti pentru limba maternd si pentru natiunea lor; am vizul asemenca Slovae, Sarb, Rutean si foarte multi Romani. Dar fiecare erd strain de ideia iredentismului, eri slain chiar si de dorinta de a ne desface de {ari si mo- narhie. Si tot aiait de strain’ este Romania fata de acest gind. Expresia dorintelor unui popor sunt sefii lui; in acestia se cris- talizeazi voinla si dorin{a publici; si dacdi in Romania ar fi o astfel de voinl&i publica iredents, alunci si nn credefi dy. cf muntii Carpaji ar puted si fie un destul de puternice me= terez, care sii poati opri syfenirea inimilor si dorinta sufletclor. ‘Tol as& si in acel caz, dac& noi am nutri astlel de idei, acclea ar fi zmuls cu ele opinia publica din Roménia. Dar tocmai faptul, ci noi totdeauna am fost fii credinciosi ai acestei patrii 3 ci RomAnia totdeauna a fost in aliant& sau in cca mai in- tim4 prietenie cu monarhia noastri, este cea mai incontes- tabili desmintire a tuturor zvonurilor si banuielilor cA noi sau fratii nostri din Romania am face iredentism.“ Si Ardealul este deci incd tot pentru impirat! Pe cine voim sa liberam acumy Pe cine nv primeste li- berarea ? Bunul sim{ politic ne va fine unifi si de astadaté, In fata eventualului razboiu cu Rusii vom fi una si toti contra lor. ¥. Observati in pres, in telegramele ec curg spre Bucu- resli, unde apare tendinmta de a ne rupe de langa triplic’. Pan& azi Le Temps“ primeste din Petersburg stirea cai gu- vernul romdn gi-a schimbat orientarea politica, cA intimitatea cu triplica ,va deyent curand ceva din trecut*, ci Romania pleacd spre tripla infelegere (Gazetele din 20 Nov.). Tot ,Le Temps“ primeste si din Londra aceeagi stire, care-si descopere si izvorul: ,Dupé uncle avizuri autorizate din Baleani* Ro- mania ar fi evoluat spre aliatii balcanici, deoarece alti po- liticA este Incompatibita cu revendicdrile sale asupra Romé- nilor din Transilyania. In ziarul antidinastic din Bucuresti te- Se ee53, legrama aceasta esle publicata sub titlul: ,Regele Carol deza- probat de natiune*! Din 15 Noy. porneste dela Sofia tele- grama a lreia, rezumand un articol din oficiosul ,Mir*, care exprimié dorinta ca Romania s4 intre in alianta baleanica gi speran(a cit este aproape ziua ,cfind Romania va fi mandra de-a fi aliturea cu noi® si cind in momentul critic’ ei, Bul- garii, vor puled fi pentra Romania mai folositori decit oricare altul. Tondra si Petersburgul informeazi deci Parisul si Sotia se descopere ca ,avizul antorizat dip Balcani*, lar Sofia se pripi crezind cit o idee fugitiva a d-lui N. Torga este un erez al Roméaniei. ‘Tripla-intelegere ar fi ayul 0 mare savbatoare, daca acest jior al ei ar fi devenit o bucurie constant& Nu a devenit si nu cred ef va deveni decal dupa ce-i vom fi Iwat Basarabia pe care astizi o tine ’n jug si Franta si Anglia, cari sunt cArjile tari ale Rusiei bolnave inca de frigurile japoncze gi ale revolutiet. VI. Cu ultimele idei am ajuns ia centrut polilicei mon- diale si Ja raportul in care noi ne punem cu ea. jo centrul ei stA de c&teva zile declaratia simpla si ho- taritaé a cancelarului german Bethman-Hollweg. El a dectarat: 1) ci Germania tine la amicitia statelor balcanice, mai ales din punctul de vedere economic ; 2) ci ‘Turcia va fi susjinwta ca factor economic gi politic ; gi 3) ci pe Austria o va apira contra oricirui atac ori de unde ar veni, ‘Tripla-intelegere va chibzui acum p4nd unde poate inainta fara s& trezeasc’ furia leutonicé si ce trebuie s& facd, daci voieste riizboiul general. Intrucat o priveste pe Turcia este remarcabil ci Bulgari gi-au facut socoteala si cu eventualul rizboiu general. ,Mir“ {din 30 Nov.) a disentat si desfacerea Tnreiei prin rizboinl ge- neral si a zis: Dacd el uu vine, vom deschide Turcia pentru comer{ul nostru; daca vine, pieirea ci este sigurii si aceasta ne va fi de mare folos! Dar nici nu-i nevoie de citatii din ,,Mir*. Fra in firea lucrurilor ca Bulgarii sé cugete si la rizboiul ge- neral, care pina aslazi a fost pus de mii de ori in legiturd cu eventualele evenimente din Baleani, cari se petree acum.b4 Sa ne inftebim deci: Cui isar profit desfacerea ‘Purciei si vom sti atunei si cine 0 prepara. Lar peofitd Lriplei-tntelegeri. Tala cum coneep Nemlii, erceral si cofoana vertebrala a Wiplicei, eventualul profit al triplei-injetegeri. Bismarck accentoad adeseori ci marele contrast al hui noasire este Anglia: Rusia. La congresul din Merlin s’a dat altims fapla mare diplomalica inire cele doud puleri, dintre care Rusia treced: dropl marele pericel al Indie, Acuin Japonia expansival a primil si fie soldatul Augliei in Orientul extrem, a invins, sta Lifit si asteapld prosintut prile] si se mai inlinda ined. De asd soldal gi Angliei isa feul pulina récoare in nimds Veveamidati Rusia i ‘sii sa cate o infelegere ce Anglia, Ce grandios Wiumf al Anglici! Anglia, linislila despre Rugi. poate urmari cu pasi repezi consolidarea marelui site slat imaritim, Din Canal pani ‘na Gibraliar, in Melle, te Cipen, in Kgipet drumul uste scurl: tl scurleas’ vaporul; este si sign il aparh o flot§ tare. Egipetal nu-i ined sigue si trebuie sai devie de vei, iar Intre ef si ind este ined Arabia si Persia. O cuce- rire Indragmeatit in Avabia sin Persia ar produce un teriteriu neinberupt panala Ind. Si Anglia il va fneop)ia. Paul Rohrbach din fisenmat seriifor politic german) yede ‘au imine clay cum odalé trenul cuglezese va lui la Bernt pe eei ev vor des lecd din Cipru. si Egipl sii va duce Ja Damase, Palmira, Bagdad, incolo, inainie.. tindud piep! cu concurcilulgerman de pe linia Bosfor, Konia, Bagdad. Pentruca aceasti evolulie sé fie en puc tinkd. usin si Franta Gebuc sa consim{a si st fupte pe eon finent pentru marele negustar englez.") Si fat ca infotoyorife se feurk. De mull Incii in 8 Aprilie 1901 Anglia se injelese cu Franta tater acord colonial, despre care Carl Pelers (dt ilustru seriilor german) susline ci este eel mai insenmat acord al ullimelor decenii.*) Fran{areennosei profectoratal de Capt asupra Egipe- tului, iar serdlori Irancesi (de ex, Morel: il socotese acum si protecloral de drept. Franfa au va mai fist Timitt de timp ocupalic? Egipetnlui, iar Anglia va faee Frantei acelas servieia 1) Pat Roticbach, Deatsehiand unter den Weritedlicern, si Di ische Gedenke in der Welt 2) Carl Peters, Zur Weltpotttik. Si rtea-in Maroc, Ming fiber’! In acceasi zis influen(ele si vos regulara si yranilcle, schimbuvile in Alrica si Asia. Anglia a fost genc- si cu Franta. a dat. Nu ca sii iea mai Uirzin de-aiures ?> Si ialii ci infelegnrile se feuei. De mult ined. Jn 31 Angust 1907 se fated cu Rusia, Ge spectacol gran- dios! Tarnt si regele Anglici Uiard Persia ‘n frei, ma mie, una Ye. una nents, la mijloc : pir(ilor fi e de inflnen|s", eu un viilor sigur. Afpanislanului d se asigara independeuta, dar se hot&i ea Rusia si conyorbeasei cu el prin Eneglezi. Si Vibelal ramase ines, dar cu el se va verbi prin China. Ce claitate in Asin! zis ysl Numai despre Turcia nm se vorbeste Ja lumina zitei Dar ce sa vorbil, se sine. : S'a vorbil ia Reval in 9 juni 1908, tet ani si cova inainte deomoarlea Tui Eduard VIL La Reval s’a decis ca disparitiunes Turvici s& Inceapa din Ualcuni; ca Anglia si ien Arabia, Me- sopotainia si Persia sudic&: in vreme ee Rusia seve niullumi eu Armenia. Curdisianul si Persia nordi¢&. Aliatii mai nici vor primi cadeuri mai mici, doucerrs, Aceslea se si vid acum : sladesquo ti Baleani ni se poate sastine; Ascquiti: nu poale Si He recumoases invingAlocilor pamsantul caslizat ; ete. Revalul wa a rinias ma neghicila Austria previzd- toare s’a gribil st aneseze detiniliv Bosnia (27. HL Tuli ; Ualia a pleeat in Tripalis, unde ise dase de nmll slat si in ocn yoru si pleee; iar junit Turei gnai Piri noroc si cu mai pulina minte- - Sieur’ o revelufie, ca si tate edt se ya pute: din preiexiele ameslecului strim. Ce eduiad si inocapaé Indata dupa Reval, jnecpa abla in ioamna aceasta, Incepitorii, Bulgari, sia deci foarte bine ce tae ednd in »Mic® vorbese (irii lor despre o eventuaii desfacere lotali a ‘Turciei si despre mai marelte lor viitor in acest caz. Vi au ha spale, ca nuanfe, cu canticeli speciale, toalii tripla-tn{elegere care si fala de ci isi appar’, fir nla interescle sale. CAnd caneclarul Bethmamn-Hollweg declari acum it Tureia este pentru Germania gi na faclor politic. cl spune aces! lucru si Baleanicilor si triptei-intelegeri: “Tripliea nu va lupla deci numai pentru Anstria sau Telia, ef gi pentrn Lureia, Asa s'a lirgit si s’a consolidal marcle conteast in care noj slim ca c de Ba ech ce vom5b inealeali mai usor de nordica laba de urs, ca cei ce fatal vom pune o mini yiteaz& ca impreuni cu Lriplica si invingem un dusinan mare, dar mai mic decdl Plevna si decal Mucdenul. Seria Plevnei si Muedenului nu s’ar puted continua in Polonia? Seria noastrii ar putea fi: um cadrilater inexpuyaabil in Sud; o serie de cela{i strasnice. un val modern al lui: Traian la Nistru; si apoi vom cerceta gi dac& mai este nevoie si plecim si la muni. Domoul D. A. Sturza zieet la 1890 gi zice’ bine : .Nu Ro- mianii vor proyoc’ ac & Jupli, c&ci ei nu au proyoeal nic!- odaif pe vecinii lor, dar efind vor fi chemati, ei trebuc st fe pregilifi si ofelili, gata a sustine lupta si a fnpinge G. Bogdan-Duica.Cuvantarile dui V. Arion Damnitor, V'am chemat aci, ca si vi spunem ci prin puterea fap- telor de razhoi, prin izbinzile aliatilor balcaniei in contra ‘Tur- cilor se va crea ia curand in Peninsula balcanic&é o stare de lucruri, care pentru Rominii din Macedonia va insemna ster- gerea definitivi a fiinfei lor ca neam romanese, peirea pentru totdeauna a nafionalili|ii romaine din Balcani, a acelui neam de oameni cari traese in vilile si mun|ii Macedoniei, Epirelui si Tesalici de aproape doud mii de ani, cari au intemeiat acolo impreuna cu Bulgari impérafii, cari au ureat treptele tronu- rilor impar&tesli ca Joanifiz, cari au dat Grecilor eroi ai inde- penden{ei {Bri ler, ea Colocotroni Viahul, Rom4niler din Un- garia pe mitropoiital Saguna, nouk pe eroul Mibdileana, si cari, persecutati din toate pértile, ucigi de aniarli si de comilagii, ! Teusiserad totusi si-gi pastreze sub Turei existenta lar de neam deosehit. Romania are in acest dezastru care amenin{a pe Romani din ‘Tureia o grea rispandere. In fala cnergiilor salbatice, cari se desiénguiau in preajma noastra, noi am slal nepdsiitori si sceptici. Avantul spre o viaja noua, mai puternicd si mai bogati, cure cao furtund a cu- prins pe vecinii nogtri acum cAteva saptimani, pe noi nu ne-a atins, in noi ma provocat nici o miscare, nici o tresirire de vointi. cr a NSBa Nam visut gi ram previaut nimie. Voinfa noasira a rit neholi calul nosiru neguros, Si ast&zi efind, prin jertfe de mii de vieli, alii au pus stapanire de fapt pe finuluci in cari a sir#lucit altiidati o viata ronranieascé si unde si astizi triese atitia Romani, astizi noi . sintem redusi si venim aci si prin’ verbe feptim in Domniile-Voastre auinia pentru nedreptatea ce se face frajilor noshi, grija pentru soarla ce ne asteapta si pe noi in viilor. Yeni eu vorbe si ne dim seama & clulim si des- { de slab si [rat pulere ¢ cuvantul tn imprejuriirile de asta Ne dam scama’ edi astizi a soldat care stie si msinu- jasc& bine o pnsedt face mai mult deeat cel mai. stralucil orator. Acesli soldatinoi ti avem, puterea nm ne lipseste. Dar ae-a lipsit Ja momentul holirdtor onl eave sit slic si se folosases, in profitul {iri si al neamului. de aceasti pulere. Guyernul nestu na auzil decal prea tara fubuitml iu aului fa Baleani De mde vine aceusti inactinne a noaste’ 2 Ne-am legat, Domuilor. prea mull de alii, am primit fath de cio siluatinne prea dependenta. Am Inat nici o neyoie o alitadine de prolefali ai wei mari puleri yi ne-am interzis astel, ffirét niciun cuvant, dreplul Ga yorbi noi, in numele nosteu propriu, cv aliatii bak eanici pentru intercsele noasire deoscbite. Vom astepla acum conferinfa european, pentru ca, dupa apl implinil, nner cuceriri con- ce vom fi puyi in Tata anui Stintite prid pacea dinlre bcligeranti, sé disculim acolo, sub protectiunea marilor pnteri, revendictri insulicicnte gi proble- matice, pe care le-am 6 aval designe mult mai largi, de am fi glint sf afirméin lt timp individualitalea noasted separati gi de sine slittitoare. Caei, Dtor, la conferinti nu se poate discula chestimiea halcanica decal in complexul ei $i din punct de vedere al in- tereselor marilor grupivi ale puleviler curopene, iar noi avem interese ale noaslre propr Baleani. In Baleani noi avem inainte de orice un mare jpleres, eare e acelas cr al popoarelor: aliale: tiumful principiului najionaliti|ilor.oo Dar si fic ttiumful principiuluiintrey, desivarsit, aplicat Lu- turor, fart deosebire de neam sau de biserici! Avem un interes, vilal penlw noi, ca peste lol si oriunde gi mai eu seam’ imprejarul nostru acest principin al nationa- litiilor si Winmfe. Acestut principia it: dalorese popoarele .balean oarea lor Ia ving. Flé nu pot edilea acest principiu fara a sdruucina Jemelia pe care ¢ cladila viata lor de stab Ceeace Sarbii, Bulgari, Greeii eer pentru dangii nu pot refuza Rominilor si Albaneziloc. Un nationalism care imtunec monstruozitate: cl di po fai burbaria reali, salb euta a cclor ce vorbese in numele lui. . de va zice : alialii saint birnilor si dregtal celui mai tare vorbeste? Av fio cvimit; sper: o immposibililate, Nu se poate hola? despre yiala popoarelor numai prin Japlul brutal al oialai | ee reche- A sentimentil dreplilii este o cia Intis= Principiul najionalitifilor in pulerea ciruia au fost chee mali la viali Bulgari, Sdcbii, Grecii nu este nimai un priv- cipiu de lupli. Energia pe care ci 0, degleapta mu trebue pus numa in slujba egoismulné de rasa. Principiu! nationalilyilor este una din fermele cuddiurii morale Curapenc, o lormi a acelni sentiment rafinat al celi- tatui, eare cere respeclul dreplului ficedruia, Pestle acest respect ab dveptulut fiecdruia, al deeptuini Ro- manilor din ‘Purcia, nu pol treee askizi Grecii, Savbii, Bulgari, gumai pentru cio intimplare fericila a fieut ca lapinl brutal al biruinjii sa fie astizi de parica lor. In orice eax, Romania nu ponte Misa ea acest principiu, care este fuaid vinfa sa de astiéct, ioala nddejdea ef demdine, sii fie edleat in momentul cdud la sudul Dunirei se ridic’d stale pulernice, ale ciiror génduri ea nu le poate sii. “Vrebuc avem Jndriizneaii luplei astizi, daci na yrem si avein maine desnidejdea infrang i vilor sigure ! Domnitor, Sot acum céteva siplimiani, la incepulul rhzboiulai bul- garo-lure, s'au pelcecul la Sistov, in Bulgaria. urmatoarele faple : A OL60 Fra ziua pleciirii din Sistov, cu destinatie pentru‘ granita turceasc, a regimentelor de infanterie 33 activ si 54 rezerva. Acesle regimente sunt compuse aproape exclusiy din Romani. Ziaa plecirii regimentelor de infanterie 33 si 54 a fost o wi de sArbatoare la Siglov. Magazinele s'au inchis, orasul a fos! impodobit cu flori si steaguri bulgaresti. In biserica cea mare a orasului s’a ficult slujb’ dum- nezeeascé gi preotii av ingenuchiat cerand lui D-zeu izbdnda pentu Bulgaria, Dupa slujba dumnezecascd s’a urcat in amvon preotul Stefan Milanoff si din nou s'a rugal ca crucca s& birucascd semiluna. Dar preotul Stefan Milano‘! a spus atunci ci cei mai mul{i solda{i din trupele din garnizoana Sislovalui sunt Romani, si preoiul bulgar a landat pe soldatul romén, care e viteaz si patviot. El a amintit si de vitejia ostasilor romani, cari au cd- zul la Pleyna si an cucerit cu viata Jor libertatea poporului bulgar. Colonelul regimentului de infanterie activ No. $3, Ciaca- roff, a luat atunei cuvantul si a spus e4 emandru ca are sub comanda luni soldati romani. Eroismu] soidatului roman s’a doyedit la Plevna si s’a mai dovedit eroismul soldatului roman, luptdénd pentru Bul- garia, si in rizhoiul cu Serbia din 1886, a spus colonelul Ciacaroll. Si asa, cu mari laude pentru vilejia lor, au plecat pe c4mpul de lupté Romanii din Sistov, insofiti panala portile ora- sului de o mulfime entuziast&, care-i acoperia cu flori si cu urari de izbanda. Curand dupa accea regimentele roméanesti din Bulgaria au intral in lupti; ele au sdvarsit Ja Kirkilisse gi aiurea acte de adevirat eroism, si azi cei mai multi din soldatii romani dorm somnul cel vecinie pe cfimpiile sfngeroase ale Traciei. Domnilor, nu pentru prima oara mor vitejeste in rizboae soldati roméni pentru cauze cari nu sant ale lor. In Caucaz, Ja Custozza, la Kirkilisse Romdnii isi dau viafa intr’o ncbunie de jertfi pentru altii. $i pe efnd dansii cad cu miile in riz- boaele de cucerire ale altora, d’abia dac& trece pe fefcle im- pasibile ale {arilor si ale inmpdratilor, cari ii trimit la moarte, o umbra slabA de multumire. me61 Ca Cesarii romani de allaidaté, cari d’ahia aruncau o pri: vire ostenit pe gladiatorii cari muriau fn arend, asi Wabia isi apleac& ochii—nici odata giindul, nici inima —impiratii si jarii cilre ostasii romani, cari cad pentru desivirsirea visurilor Jor de marire. Nu eredeti, Donmiler, ci prea mult ne-am jertfil penira alii, cd a venit in fine vremea ca cel pufin soldatii romrini sa nu mai lupte decdt pentru cauze romiinesti ? A venit vremea ca singcle pretios al aceslui neam si nu mai curg& pentru cauza dusmanilor nostri! ‘foate putcrile neamului pentru fara romdneascd, pentru neamul romiin! $a avem miindria cauzei roménesti’? Si sé in{elegem cd mai nobil, mai sffnt, si luptim pentru neamul parasit si apa~ sal at Arominilor din Macedonia, pentru tara noastri, decitt si ne pierdem in valurile unei armate Impdrdlesli, oricare, lup- tind pentru idealuri cari nu sAnt ale noastre!