ELECTROENCEFALOGRAFIA

TODOR ANDREEA ANA MARIA

 Electroencefalografia este explorarea

functionala neinvaziva reprezentata de
detecteaza activitatea bioelectrica
cerebrala la nivelul scalpului, amplificarea,
inregistrarea si interpretarea ei.
Se inregistreaza suma vectoriala
a campurilor electrice generate de
neuroni, nu vectorul electric al
fiecarui neuron in parte.

 Activitatea electrica cerebrala are ca sursa activitatea

neuronilor piramidali corticali, mai exact:
Potenialul de aciune = depolarizare totala si de scurta durata
(impuls nervos) care se transmite de-a lungul axonului.
Poteniale postsinaptice (PPS) = se formeaza subsinaptic
si se propaga decremental astfel :
- daca modificarea este n sens depolarizant, va avea efect
excitator = potenialul postsinaptic de excitaie (PPSE),
- daca acioneaza hiperpolarizant, va avea un efect inhibitor =
potenialul postsinaptic de inhibiie (PSSI)

Dar potentialele de actiune, avand durata scurta, cauzeaza un

transfer mai mic de sarcini, de aceea EEG reflecta mai mult
suma potentialelor postsinaptice din celulele piramidale
activate sincron.

Modificarile potentialului de membrana

Un electroencefalograf este compus din:

Sistem de culegere a biopotentialelor
electrozi
Sistem de amplificare
Sistem de afisare sau inscriere
un osciloscop catodic sau
galvanometru cu penite
inscriptoare

1. Sistemul de culegere

Electrozii de argint, sub forma de discuri sunt atasati de scalp cu

ajutorul unei substante adezive si a unei paste conductive (sau doar
pasta conductiva).
La o electroencefalografie standart, sunt aplicati 21 sau
mai multi electrozi de suprafata. Electrozii plasati pe
partea stanga a scalpului sunt notati cu numere impare
iar cei plasati pe partea dreapta cu numere pare.
Electrozii plasati pe linia medie sunt notati cu litera z de
la "zero". Electrozii frontali sunt notati cu "F" , electrozii
temporali cu "T", electrozii occipitali sunt notati cu litera
"O, E- Lobul urechii, P parietal.

 Prin adaugarea mai multor electrozi pe

configuratia standard se obtine sistemul
international standard 10-20de plasarea a
electrozilor pe scalp(21 de electrozi). Acest
sistem a fost dezvoltat pentru a standardiza
conditiile de inregistrate astfel incat sa fie
posibila compararea rezultatelor obtinute pe
un anumit subiect de-a lungul timpului si de
asemenea pentru a putea compara rezultatele
obtinute pentru diferii subieci. Cifrele 10i
20 se refera la faptul ca distantele dintre
electrozii adiacenti sunt fie 10% sau 20% din
dinstana frontal occipital sau dreapta
stanga a scalpului.

Candsedoreste o
inregistrare mai detaliata a
activitatii cerebrale se
folosesc mai multi electrozi
(se pot folosi peste 100 de
electrozi). Acestia sunt
adaugati intre spatiile dintre
electrozii din sistemul 10 - 20
obtinandu-se un sistem a
carui nume este definit de
MCN(Modified Combinatorial
Nomenclature). Sistemul
MCN foloseste 1, 3, 5, 7, 9
pentru emisfera stanga, ce
reprezinta 10%, 20%, 30%,
40%, 50%, din dinstanta
frontal-occipital

Exista doua metode pentru plasarea electrozilor in functie

de modul de nregistrare a EEG:
inregistrare unipolara electrodul activ este plasat peste
regiunea corticala de interes iar electrodul referina este
atasat de lobul urechii sau pe o alta parte distanta din
corp;
inregistrare bipolara diferenta de potential dintre doi
electrozi plasati peste zona corticala de interes este
masurata fata de un al treilea electrod ce reprezinta
referinta. Aceasta metoda de inregistrare
este mai localizata.
De la electrozi se obtine un semnal cu amplitudini de 1-10
microvolti care trebuie amplificat foarte mult (de cca 1
milon de ori) in vederea inregistrarii
.

 Culegerea unipolara amplifica semnalul

de electrod fata de referinta.
Plasarea electrozilor si Culegerea unipolara

 Culegerea bipolara permite localizarea

mai buna a fenomenelor encefalice,
caci semnalele utile pot fi in antifaza
si astfel pot fi izolate deartefacte

culegere bipolara

2.

Amplificarea

Odata cu amplificarea se elimina artefactele si zgomotul

electromagnetic prin stabilirea unor limite de frecventa:
inferioara de 0.16 0.53 1 5.3 Hz si superioara de 15 35
50 100 Hz
PAD8 preamplificator pentru 8 canale
Generatorul de semnal dreptunghiular (GS) furnizeaza impulsuri
de 5...1000 microvolti i este folosit la etalonarea aparatului
Comutatorul RSI ajuta la reglarea separata a amplificarii
canalelor
Convertorul analog-numeric (CAN) realizeaza interfata
cu un sistem deprelucrare numerica (PN).
AP8 comanda inregistratorul DIS, a carui viteza a hartiei
este controlata in trepte (10, 15,30, 60 mm/s) de blocul
CVH

Schema bloc a unui electroencefalograf

Sistemul de afisare sau de inscriere

Un inregistrator clasic este cel cu penita. Viteza de inrgistrare este

reglabila:redus (10mm/s), pentru observarea varfurilor de
semnal, precum i ridicata (pana la 120 mm/s), in vederea
detectarii diferitelor ritmuri in EEG.
O alta modalitate de inregistrare este cea pe banda magnetica,
multicanal, semnalul fiind modulat in frecventa. Un dispozitiv de
afisare optica (osciloscop sau monitor video) permite
monitorizarea EEG. Redarea semnalului inregistrat poate avea loc
la viteza mai mare ca la inregistrare, folosind scheme de
compensare in timp ce permit un raport uzual de 60:1 intre
inregistrare si redare.
Memorarea EEG poate avea loc si pe sisteme de calcul,
cu ajutorul convertoarelor A/D interfatate cu memoria
calculatorului. Rezolutia convertorului folosit este uzual
de 10-12 biti. Un bloc de filtrare digitala poate preceda
memorarea esantioanelor EEG. Astfel de tehnici permit
memorarea pe termen scurt, datorita necesitatilor de
memorie. De exemplu, pentru esantionare cu 128 Hz i
o nregistrare de 8 sec., rezult 1024 de
eantioane/canal; pentru10 min. nregistrate, trebuie

Analiza semnalelor

Analiza semiautomata asimileaza semnalul EEG pe un tronson

limitat (de exemplu la dou secunde) cu un proces aleator,
stationar i ergodic (mediile statistice sunt egale cu mediile
temporale), astfel ca se foloseste o singura realizare
reprezentativa si este posibila analiza in timp real.Din punct de
vedere informaional, parametrii EEG sunt temporali, statistici de
amplitudine ifrecveniali

Analizoarele spectrale (paralel, serie, cu filtru

dispersiv, cu compresie de timp si analizoare
Fourier) Analiza in frecventa se bazeaza pe
spectrele de amplitudine (obinute prin
transformata Fourier) i pe spectrele de putere.
Parametrii frecveniali inseamna evidenierea
ritmurilor specificeale EEG, a caror distribuie in
frecventa se asociaza cu starile fiziopatologice ale
subiectului. Puterea semnalului EEG, data de aria
de sub funcia densitii spectrale de putere, da
informaii despre gradul de oboseala, iar

Interpretarea automata a EEG implica analiza unei mari varietati de

forme de unde, normale si anormale, pe un numar mare de canale.
Monitorizarea EEG are ca scop detectia si semnalizarea unor modificari
semnificative ale EEG, atat pentru unde lente cat si pentru unde rapide
(spike-uri). Monitorizarea EEG in timp real realizeaza functiile:
calculul functiei de corelatie intre doua canale EEG;
filtrarea adaptiva, prin care EEG curenta se compara cu diferite EEG
memorate;
filtrare digitala selectiva, prin care se pun in evidenta sau se elimina
diferite ritmuri specifice EEG (de exemplu filtrare trece sau rejectie);
monitorizarea intervalelor detrecere prin zerosi adensitatii spectrale
Activitatea undelor cerebrale este inregistrata simultan din
mai multe locatii si este convertita in numere de catre un
calculator. In acest caz EEG-ul se numeste EEG calitativ
Numerele obtinute sunt analizate statistic si pot fi
convertite intr-o harta color a a functionarii corticale.
Rezultatele pot fi comparate cu harti standard din cadrul
unei baze de date populationala.

Tot in cadrul qEEG se elaboreaza un alt tip de harti pentru ceea ce

se numeste conectivitate sau coerenta, care este o masura a
gradului in care diferite regiuni ale creierului si undele cerebrale
asocitate sunt similare ca forma sau sunt in aceleasi benzi de
frecvente.
In concluzie, putem spune ca qEEG:
este un mijloc de cercetare, investigatie si diagnostic
presupune un EEG digital, de regula, cu 19 canale, care printrun program de calculator face analiza spectrala
preleveaza replicate temporale (la acelasi individ) ori spatiale
la mai multi indivizi din aceeasi clasa de interes (varsta, tip clasic
de patologie etc.), pe care le analizeaza statistic (medie, abatere
standard etc.) pe diferetele benzi de frecvente
- face comparatii statistice prin raportare la baze de date
populationale pe diverse clase, punanad, pentru fiecare
banda de frecvente diagnostic de normalitate ori
anormalitate specific qEEG, caz in care se apreciaza
sensul (peste, respectiv sub medie) si gradul
anormalitatii (usoara, medie, severa)
- masoara conectiviatea intre oricare doua puncte de pe
scalp in termenii benzilor de frecventa standard.

INDICAIILE
ELECTROENCEFALOGRAFIEI
- neurologie - epilepsie, meningo-encefalite, procese
degenerative;
- neuro-chirurgie - traumatisme cranio-cerebrale,
procese expansive neoplazice, tumori
- benigne, malformaii vasculare;
- psihiatrie - boli psihice, nevroze;
- terapie intensiva aprecierea profunzimii
comelor si diagnosticul de moarte clinica

Interpretare

Traseul Eeg trebuie inregistrat atat in conditii de repaus cat si de activitate electrica corticala (hiperpneea,
stimulare luminoasa intermitenta, activare prin sunet, activare medicamentoasa)
Un traseu EEG normal se caracterizeaza prin existena unui ritm dominant, de 10 Hz si o amplitudine
medie de 20-100 V. Amplitudinea reflecta numarul de neuroni care funcioneaza sincron si nu gradul de
activiate al fiecarui neuron. Cnd creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica
amplitudine; cnd creierul este inactiv (n timpul somnului profund) predomina undele de amplitudine
mare si frecvena mica deoarece neuronii tind sa funcioneze sincron.
Ritmul EEG este definit ca o succesiune de unde cu aceleasi caracteristici - frecvena,
amplitudine, durata, morfologie, topografie regionala si reactivitate la stimuli:
alfa(): 8-13 c/s;
beta(): 13-30 c/s;
teta(): 4-7 c/s;
delta (): 0,5-3,5 c/s;
gama() 0,5-3,5 c/s.
Pe traseul de referina se descrie un ritm posterior, cu tendina de
organizare n fusuri si discreta asimetrie interemisferica (mai puin
amplu n emisferul
dominant), ritm n derivaiile anterioare si unde izolate n
derivaiile temporale; ritmul este
blocat sau desincronizat la deschiderea
ochilor; Hiperpneea induce ritmului amplitudine mai
mare si frecvena
scazuta;

Ritmul alfa

Este ritmul dominant la adult n stare de veghe, cu ochii nchisi, n condiii

de relaxare fizica si psihica. Undele alfa sunt oscilaii de amplitudine mica,
aproximativ 50 V si frecvena medie, 8-13 Hz (cicli pe secunda) mai lent la
copii si batrni si mai rapid n starile de hiperexcitabilitate corticala.
Amplitudinea undelor creste si descreste regulat formnd fusuri
caracteristice fara modificarea frecvenei. ntre cele doua emisfere exista o
diferenta de amplitudine ce nu depaseste 5-10 V, amplitudinea fiind mai
redusa n emisferul dominant.
Sub aciunea stimulilor luminosi (deschiderea ochilor) si
concentrarea ateniei, ritmul a va fi inlocuit cu ritm reactie
de blocare, sau va diminua n amplitudine cu peste 50%
din valoarea iniiala, reacie de desincronizare. Acelasi
fenomen se produce si n cazul unei activitai corticale, a
unei stari emotive, etc.
Aceste unde reflecta activitatea electrica sincrona a neuronilor
din cortexul occipital

Ritmul beta
Reprezinta ritmul dominant la adult n stare de veghe, cu
ochii deschisi, exprimnd starea de excitaie corticala.
Caracteristic acestui ritm este amplitudinea de 5-30 V si
frecvena de 13-30 Hz. Spre deosebire de ritmul alfa,
undele beta sunt foarte neregulate si semnifica o
desincronizare a activitaii neuronilor din cortexul frontal si
parietal anterior. Din punct de vedere al reactivitaii la
stimuli: ritmul b este blocat de excitaia tactila si stimuli
proprioceptivi.

Ritmul teta
Este ritmul dominant la adult in primele faze ale somnului
(somnul superficial) si la copiii cu varsta 2ntre 2 si 7 ani.
Undele teta () sunt unde cu o frecvena de 4-7 Hz (sub 8 c/s)
si o amplitudine maxima de 20 V. Desi sunt normale la copii,
prezena lor la aduli, n stare de veghe, este considerata
patologica.
Reactivitate la stimuli: se descrie ritmul 1 blocat
complet de stimuli luminosi, 2 care se amplifica
odata cu intensificarea proceselor mentale si 3
influenat numai de starea afectiv emoionala.

Ritmul delta

Este ritmul dominant la adult n somnul profund,

ntlnindu-se si n starile de anestezie, timp n care
sistemul reticulat activator ascendent este inhibat.
Aceste unde au cea mai mare amplitudine 50-200 V si
o frecvena mica: 0,5-3,5, de maximum 4 Hz. Prezena
undelor delta la aduli n stare de veghe semnifica
existena unor leziuni cerebrale, tumori cerebrale,
hipoglicemie, hipocalcemie, hipoxemie cerebrala, coma
barbiturica, etc. Reactivitate la stimuli: lipsa
de
raspuns la orice stimul

Unde polimorfe, fiziologice, inregistrate la adultul sanatos in timpul

somnului profund

Ritmul gamma

Undele gama au o frecvena mare, n jur

de 30-100 Hz. Acestea se nregistreaza
pe electroencefalograma n condiii de
activitate corticala superioara, intensa, ca
de exemplu: perceptia, rezolvarea unor
probleme complicate, teama, constiina,
etc.

EEG-ul normal la adult

EEG-ul normal la varstnic

Traseu Eeg in timpul somnului

somn lent non-REM: stadiul A (trecere de la starea de veghe la faza de relaxare- scade incidentei si frecventei ); stadiul B
(de adormire, ritmul e inlocuit cu ritmul de mica amplitudine); stadiul C (ritm cu ritm ) stdiul D (somn profund acivitate
polimorfa )
somnul rapid REM apariia unui ritm d sau q mai rapid, cu frecvene ntre 2-6 Hz.
caracteristice sunt undele lente n dini de fierastrau ce apar n derivaiile vertexului si
care preced miscarile rapide si ample ale globilor oculari (REM) evideniate pe oculograma.

Epilepsia

Epilepsia afecteaza 1% din populatie. Apare atunci cand o populatie mare

de neuroni se descarca cu un sincronism anormal. Semnul eeg al acestei
descarcasi sincronizate este o unda ascutita cu amplitudine mare (varf).
Epliepsia se imparte in doua mari categorii:
epilepsia partiala (focala) neuronii activati anormal sunt grupati doar
intr-un focar, de aceea apar varfuri numai la un grup de electrozi.
Cunoscand pozitia electrozilor, focarul poate fi localizat.
epilepsia generalizata (non focala) cuprinde parti mari ale creierului,
deci varfurile se inregistreaza in toate derivatiile.
Petit mal este caracterizat de o pierdere tranzitorie a
constientei, in acest caz zona motorie nu este afectata. Pe
EEG este patognomonic complexul varf-unda (asocierea
dintre un varf si o unda ampla, lenta cu durata de 0,2-0,5 sec si
amplitudine de 150-300 V.
Crizele de Grand mal sunt caracterizate de pierderea de
constienta asociata cu miscari tonico-clonice. Din cauza
afectarii centrilor vegetativi apare hipersalivatie si incontinenta
sfincteriana.

Epilepsie Petit Mal criza comitiala

Epilepsie

Petit Mal

Criza de Grand Mal

qEEG obtinut prin compararea cu baza de date SKIL

Electroencefalograma obtinuta prin folosirea software Win EEG

EEG calitativ (qEEG) comparare cu bazele de date Neuroguide