B.X.

MEDICAIA APARATULUI RESPIRATOR

B.X.1. ANTITUSIVELE
Tusea este un reflex de aprare pentru indeprtarea unor substane din cile respiratorii. Tusea uscat,
productiv se datoreaz iritrii receptorilor tusigeni din pleur sau formaiunilor tumorale.
a. Antitusivele cu aciune central
Opioide: pulberea de Opiu, codeina i dionina.
Noscapina este un alcaloid din Opiu, asemntoare structural papaverinei, avand i efect bronhodilatator.
Compui sintetici: clofedanol (Calmotusin) se gsete sub form de soluie administrat in picturi. La copiii
mici, unde opioidele sunt contraindicate se poate folosi Calmotusin, oxeladina (Paxeladine) un eupneic, care
nu deprim deloc centrul respirator, dextrometorfanul (Humex, Tusin), butamiratul (Sinecod).
b. Antitusivele periferice acioneaz asupra receptorilor tusigeni, sczand sensibilitatea acestora.
Benzonatatul este un poliglicol inrudit cu procaina; ceaiurile de plante care conin mucilagii, de exemplu din
flori de tei, acoper mucoasa faringian cu un strat protector.

B.X.2.EXPECTORANTELE
Favorizeaz indeprtarea secreiilor de pe mucoasa cilor respiratorii sau a unor produse patologice de la
acest nivel. Se indic in afeciuni bronhopulmonare cu sput vascoas, bronite acute, cronice, mucoviscidoz.
a. EXPECTORANTE CE ACIONEAZ PRIN STIMULAREA SECREIILOR FLUIDE

Aceste substane ii produc efectul prin stimularea activitii glandelor seroase din mucoasa bronic. Unele,
dup administrare oral irit receptorii emeticosensibili din mucoasa gastric, crescand pe cale reflex vagal
secreia glandelor bronice, iar altele se absorb, eliminandu-se prin mucoasa cilor respiratorii, acionand
direct asupra celulelor secretorii.
Droguri vegetale expectorante - acioneaz reflex. Rdcina de Ipeca (Ipecacuanhae radix) conine emetin,
un alcaloid. Se folosete sub form de infuzie, 0,5 g /150 g ap, 3-5 linguri pe zi. La doze mai mari produce
grea, vrsturi. Se mai pot utiliza saponinele coninute in rdcina de Primula (Primulae radix), infuzie 3-5
g/150 g ap, 3-5 linguri pe zi.
Sruri: clorura de amoniu se administreaz sub form de poiune, avand de asemenea proprieti acidifiante
i diuretice slabe.
Iodura de potasiu stimuleaz direct i reflex secreia bronic, fiind indicat in special in bronite cronice. Se
contraindic la bolnavii cu tuberculoz (hemoptizie), bronite acute. Poate produce grea, vom, erupii
cutanate.
Compui de guaiacol: guaifenezina (Trecid) are efect secretolitic in doz mic, iar in doze mari are efect
miorelaxant central.
Guaiacolsulfonatul de K (Sirogal) se folosete mai ales in pediatrie.
Uleiuri volatile se elimin in parte prin cile respiratorii, prin glande i cu aerul expirat. Au aciune antiseptic,
iar unele spasmolitic.
Cateva uleiuri vegetale stimuleaz micarea cililor, cum este uleiul de cimbrior, folosit sub form de ceaiuri
sau inhalaii. Alte uleiuri volatile folosite inhalator: uleiul de ment, de eucalipt.
b. EXPECTORANTE MUCOLITICE

Aceste substane acioneaz asupra secreiei mucoase, desfcand diferitele tipuri de legturi care determin
agregarea macromoleculelor care formeaz mucusul, favorizand fluidificarea secreiilor i uurarea
expectoraiei.
Bromhexina (Brofimen) acioneaz atat sistemic cat i prin inhalaii. Este puin toxic, bine tolerat, putandu-se
administra i la copii.
Ambroxolul (Mucosolvan) este un metabolit al bromhexinei care lichefiaz mucusul bronic vascos,
favorizeaz expectoraia, dar i ptrunderea anumitor antibiotice in secreiile bronice.
Acetilcisteina (ACC-200, Fluimucil) lizeaz mucusul, reduce vascozitatea sputei, fiind indicat in infecii
respiratorii acute i cronice, mucoviscidoz, pe cale oral, sub form de aerosoli i instilaii traheale. Se poate
da i la copii sub 2 ani.
Erdosteina (Erdomed) este un derivate asemntor acetilcisteinei, folosit in tratamentul bronhopneumopatiei
obstructive cronice, administrat oral i sub form de inhalaii.
Carbocisteina (Humex expectorant) se poate administra i la sugari.
Enzimele proteolitice: tripsina, chimotripsina i dornaza alfa (Pulmozyme) se administreaz inhalator sub
form de aerosoli.
Vascozitatea mucusului poate s scad i prin simpla hidratare i/sau administrare de bicarbonat de Na.

B.X.3. SURFACTANTUL
Surfactantul const dintr-un film tensioactiv, interpus intre aer i stratul lichidian la nivelul alveolelor
pulmonare. Permite deschiderea alveolelor i expansiunea pulmonar in timpul inspirului, evitand colabarea
alveolelor i colapsul pulmonar in timpul expiraiei. Se indic in profilaxia i tratamentului sindromului de
detres respiratorie la nou-nscuii imaturi.
Principala reacie advers este creterea riscului de hemoragie pulmonar.

B.X.4.MEDICAIA ANTIASTMATIC
Se folosete in tratamentul astmului bronic i in alte tipuri de bronhospasm: bronite spastice,
bronhopneumopatie cronic obstructiv.
Astmul bronic se caracterizeaz prin crize de dispnee paroxistic expiratorie, datorit unui spam al
musculaturii bronice, a unui edem al mucoasei i a unei hipersecreii bronice (dopuri de mucus obstrueaz
cile aeriene mici).
1.BRONHODILATATOARE
a.Simpatomimeticele bronhodilatatoare
Ele opresc sau evit criza astmatic. Stimularea beta-1 adrenergic poate cauza tahicardie, aritmii, ischemie
miocardic. Stimularea beta-2 adrenergic a fibrelor musculare striate explic tremorul neplcut al degetelor.
Agitaia, anxietatea se datoreaz stimulrii adrenergice centrale.
Beta-2 stimulatoarele selective se administreaz sub form de aerosoli sau pe cale oral.
Salbutamol (Ventolin) sub form de aerosoli presurizai dozai, comprimate, soluie inhalatorie, este cel mai
folosit in criza de astm bronic. Are durata de aciune de 4-6 ore dup administrare inhalatorie. Efectele
cardiovasculare sunt reduse. Doza maxim este de 8-10 puff-uri.
Terbutalina (Bricanyl) aerosoli, fiole, comprimate. Dup inhalare efectul apare rapid i dureaz 4-6 ore.
Fenoterol (Berotec) are durat ceva mai lung de aciune (6-8 ore). Exist un preparat combinat care conine
fenoterol i bromur de ipratropiu, numit Berodual.
Pirbuterol (Maxair) se d numai inhalator.
Salmeterol (Serevent) aerosoli presurizai i discuri pentru inhalaie. Are o aciune de lung durat (8-12 ore).
Se folosete numai pentru profilaxia crizelor. Se poate asocia cu glucocorticoizi inhalatori, existand un preparat
combinat de salmeterol cu fluticason numit Seretide. Se administreaz 2 puffuri la 12 ore.
Formoterol (Oxis Turbuhaler) sub form de pulbere pentru inhalare. Are efect rapid de durat lung. Se
asociaz cu glucocorticoidul budesonid in Symbiocort Turbuhaler.
Beta stimulatoarele neselective: izoprenalina (Bronhodilatin) sub form de comprimate sublinguale de 10 mg
sau aerosoli 0,5%, are ins multe efecte adverse: artimii, palpitaii, angin pectoral, tremor. Este
contraindicat la astmatici cu cardiopatie ischemic, in infarct miocardic acut, tahicardie, la sportivi (este o
substan dopant). Orciprenalina (Astmopent) aerosoli are o aciune mai bland.
Simpatomimetice alfa i beta stimulatoare: adrenalina, folosit sub form de injecie subcutanat in doz de 0,5
mg in criza de ru astmatic.
Efedrina are aciune mai slab, de durat lung, fiind folosit ca medicaie de fond, pentru prevenirea crizelor.
b.Parasimpatoliticele
Ipratropiul (Atrovent) este un anticolinergic de sintez, bronhodilatator, cu efect lent i durabil. Se
administreaz sub form de aerosoli, de 3-4 ori pe zi. Efectele adverse: creterea uoar a hiperreactivitii
bronice la intreruperea tratamentului. Intr in preparatul combinat Berodual alturi de fenoterol, cu efect
bronhodilatator marcat i de durat lung.
Bromura de tiotropium (Spiriva) capsule pentru inhalaie, care se poate administra in priz unic.
Bromura de oxitropium este asemntoare cu ipratropiul.
c. Bronhodilatatoarele directe - teofilina este un alcaloid din frunzele de ceai (Thea sinensis), inrudit cu
cafeina. Se gsete sub form de preparat retard teofilina retard (Teotard)- capsule care se administreaz la
12 ore interval i sub form solubil, aminofilina (Miofilin). Aminofilina are efect bronhodilatator de intensitate
moderat. Stimuleaz respiraia i crete fora contractil a miocardului. La nivelul musculaturii striate
(diafragm, muchii respiratori ajuttori) este crescut fora de contracie.
Poteneaz efectul glucocorticoizilor. Se administreaz oral, i.v. sau intrarectal. Injectarea intravenoas este
necesar in criza astmatic care nu cedeaz la simpatomimetice i la bolnavii cu ru astmatic. Se injecteaz
lent (in 10-20 minute) 5 mg/kgc pentru a nu provoca aritmii. Injectarea intravenoas rapid poate fi cauz de
colaps, aritmii severe, chiar moarte subit. Este contraindicat asocierea cu simpatomimetice betastimulatoare neselective (pot apare aritmii grave).
2.ANTIALERGICE I ANTIINFLAMATOARE
a.Antialergice
Inhibitoarele degranulrii mastocitare produc stabilizarea mastocitelor sensibilizate, cu impiedicarea eliberrii
mediatorilor bronhoconstriciei, inflamaiei i anafilaxiei. Se folosesc in tratamentul de fond al astmului bronic
alergic.
Cromoglicatul disodic (Intal) administrat inaintea crizei impiedic declanarea crizei de astm alergic. Se d
sub form de pulbere cu turboinhalerul, nebulizri sau spray - 2 puffuri de 4 ori pe zi.
Reacii adverse: iritaie traheo-bronic, tuse, cefalee, grea, edem laringian, gust neplcut. La administrare
repetat poate apare agravarea astmului i reacii alergice (erupii cutanate, reacii anafilactice).
Nedocromil sodic (Tilade) suspensie pentru aerosoli, este asemntor, dar are eficacitate mai mare. Nu se
folosete decat la copii peste 12 ani.
Ketotifenul (Frenasma, Zaditen) este un antihistaminic H1 i inhibitor al degranulrii mastocitare. Se d oral,
mai ales la copii. Efectul apare dup 2-3 luni de tratament. Efecte adverse: sedare, somnolen, cretere in
greutate. Poteneaz efectul deprimantelor sistemului nervos central.

Modificatorii de leucotriene sunt antagoniti ai receptorilor pentru leucotriene i inhibitori ai sintezei

leucotrienelor. Se indic in forme medii la bolnavii care nu folosesc glucocorticoizi inhalatori. Nu se folosesc in
tratamentul crizei de astm. Antagonitii receptorilor pentru leucotriene sunt montelukast, zafirlukast,
pranlukast. Acetia blocheaz receptorii pentru leucotriene, care au efect bronhoconstrictor puternic,
stimuleaz secreia de mucus, favorizeaz formarea edemului.
Montelukastul (Singulair) se folosete in tratamentul de fond in astmul cronic, profilaxia bronhospasmului
indus de efort, astm sensibil la aspirin. Se poate asocia cu beta-2 stimulatoare sau glucocorticoizi inhalatori.
Zileutonul este un inhibitor al sintezei leucotrienelor. Se folosete in bronhospasm indus de antigen i de efort.
Prezint toxicitate hepatic cu creterea enzimelor hepatice in primele 2 luni de tratament.
b.Glucocorticoizii n astmul bronic. Avand in vedere c astmul bronic este o boal inflamatoare cronic, in
tratamentul su un loc foarte important il ocup antiinflamatoarele, iar cel mai mare beneficiu al
glucocorticoizilor il reprezint mai ales aciunea lor antiinflamatoare. Un important progres al terapiei astmului
s-a produs in anii 70 prin introducerea glucocorticoizilor inhalatori. Acetia reprezint medicaia de prim linie
pentru tratamentul de fond in toate formele de astm bronic.
Preparatele injectabile intravenos sunt indicate in crizele de astm severe, in starea de ru astmatic. Cel mai
folosit este hidrocortizonul hemisuccinat (100-500 mg injectate lent la fiecare 2-8 ore). Se mai poate
administra metilprednisolon sodiu succinat. Terapia trebuie s fie de scurt durat (2-3 zile) pentru a nu
provoca reacii adverse. Pentru prevenirea ulceraiilor peptice gastroduodenale se dau antiacide sau
antisecretoare gastrice. Preparatele sistemice care se injecteaz intramuscular se folosesc ca alternativ la
terapia per os in tratatment de maximum 3 luni sau la corticodependeni, ins riscul deprimrii
corticosuprarenalei este mare. Un exemplu este metilprednisolonul acetat suspensie injectat i.m. in doz de
40-80 mg la 4 sptmani.
Glucocorticoizii orali se folosesc in astmul sever care nu rspunde la beta-stimulatoare i in astmul
corticodependent. Se administreaz pe perioade scurte pentru a preveni hipocorticismul endogen.
Prednisonul se d iniial in doze mari de 30-40 mg/zi in priz unic matinal, iar dup ameliorarea
simptomelor se reduce cu 5 mg la 5 zile pan la 15 mg pe zi, iar apoi cu 2,5 mg la 10 zile pan la doza
eficient minim de 10 mg pe zi. Se prefer ins metilprednisolonul, care are efect mineralcorticoid minim in
doz de 0,5 mg/kg.
Reaciile adverse: retenie hidrosalin, HTA, edeme, osteoporoz, diabet steroidic, obezitate, miopatie
cortizonic, vergeturi, cataract, oprirea creterii la copii. Se recomand o diet hiposodat, hipoglucidic,
hipolipidic, bogat in proteine, monitorizandu-se periodic tensiunea arterial, potasemia i glicemia.
Glucocorticoizii inhalatori au eficacitate crescut i efecte adverse reduse.
Preparate: beclometazona dipropionat (Becotide, Beclomet) aerosoli; fluticasona (Flixotide inhaler) aerosoli
i pulbere pentru inhalaii; triamcinolon acetonid (Azmacort inhaler) sol. pentru inhalaii; budesonid
(Pulmicort turbuhaler) aerosoli i pulbere pentru inhalaii; mometazon.
Realizeaz un control superior al simptomelor fa de beta-2 stimulatoarele selective i scad necesarul folosirii
acestora.
De asemenea, scad necesarul folosirii de glucocorticoizi pe cale oral. Amelioreaz funciile pulmonare i
calitatea vieii pacientului. Dup utilizare mai indelungat pot reduce hiperreactivitatea bronic. Nu se folosesc
in criza de astm bronic i in astmul sever corticodependent.
Se administreaz de obicei cate 2 puffuri odat de 2-4 ori pe zi.
Reaciile adverse: candidoz bucal (se previne prin cltirea cavitii bucale cu soluie de bicarbonat de sodiu
dup inhalare); disfonie, reducerea densitii osoase la femei.
Se indic in forme medii i severe de astm bronic pentru profilaxia crizelor.
Se contraindic in tuberculoza pulmonar.