Analiza geodemografica comparativa a statelor Irak

si Brazilia

Acest articol reprezinta o cale de informare din punct de vedere geodemografic

in ceea ce priveste statele Iraq si Brazilia pe perioada anilor 1950-2025, avand in vedere toate
aspectele necesare intelegerii problemelor legate de populatie, dinamica populatiei, structura
populatiei si a altor aspecte cu referire la evolutia geodemografica a acestor doua state atat de
diferite, dar totusi atat de asemanatoare din numeroase puncte de vedere, dupa cum vom
vedea pe parcursul acestui articol.
Metodologia folosita pentru realizarea acestei este cea comparativa, utilizand
date din diferite surse precum cele digitale(World Population Prospects, vol. 1 si 2, kilm5),
date concrete realizate in baze de date internationale garantand o informare cat mai exacta.
Introducere.
Irak.
Republica Irak ( Arab: ;Kurd: )este o ar din Orientul Mijlociu
n Asia de Sud-Vest la confluena dintre rurile Tigru i Eufrat care include de asemenea sudul
Kurdistanului. Are frontiere cu Kuweitul i Arabia Saudit la sud, Iordania la vest, Siria la
nord-vest, Turcia la nord i Iran (Persia) la est. Irakul are o zon ngust de coast la Umm
Qasr n Golful Persic.
Brazilia.
Brazilia (portughez Brasil), oficial Republica Federativ a Braziliei (
Repblica Federativa do Brasil) este o republic federativ format din 27 uniti federative
Districtul Federal i 26 state. ara este mprit administrativ n 5.564 de municipii[4]. n
2008 avea o populaie de 189.612.814 de locuitori[5] i o suprafa de 8.511.965 km[6],
ocupnd 47% din teritoriuiul continentului sud-american[4]. Comparat cu celelalte ri ale
lumii, Brazilia ocup locul al cincilea dup numrul populaiei[7] i aceeai poziie dup
suprafa[8]. Fiind a noua putere economic a Pmntului i cea mai mare din America
Latin[9], Brazilia are astzi o influen internaional mare, att la nivelul regional ct i la cel

global[10]. De asemenea, aproximativ 15-20% din biodiversitatea mondial se concentreaz

aici[4], exemple ale acestei bogii fiind Pdurea Amazonian, Pantanal i Cerrado.
Evolutia numarului de locuitori (1950-2025)
Pentru a determina evolutia numarului de locuitori trebuie sa avem in vedere miscarea
naturala a populatiei si miscarea migratorie.
Cresterea numerica a populatiei este rezultatul sporului natural, care reprezinta
diferenta dintre natalitate (numarul de nasteri la 1 000 de locuitori) si mortalitate (numarul de
decese la 1 000 de locuitori). In perioada 1980-1985 sporul natural, la nivel planetar, a fost, in
medie, de 16,6 (sau o rata medie anuala de crestere de 1,7%), inregistrandu-se insa mari
diferentieri regionale, cu valori peste media pe glob in zonele cu tari in dezvoltare (Africa
29,3, America Latina 23,4 , Asia de Sud 21,7 ) si cu mult sub aceasta in regiunile
dezvoltate (Europa 3, America de Nord 7 , C.S.I. 9,6 ).

Fig.1
Populatia mondiala creste, anual, cu circa 77 milioane de locuitori sau, altfel spus, cu 212 000
zilnic si 880 in fiecare ora. La aceasta crestere, aportul cel mai important ( circa 90%) il au
regiunile mai putin dezvoltate.
Pe tari diferentierile sunt si mai accentuate: de la unele cu un spor natural ce depaseste
20 (India, Iran, Egipt s.a.) sau chiar 30 (Kenya) ori peste 40 (Libia, Iraq, Siria s.a.) la
altele cu spor negativ (numarul deceselor il depaseste pe cel al nasterilor): Germania, Ungaria,

Ucraina, Federatia Rusa, Croatia, Cehia, Bulgaria, Austria, Danemarca s.a.; Tarile cu un spor
natural ridicat au posibilitatea de a-si asigura, in viitor, resurse umane corespunzatoare.
Dupa cum se poate observa si in grafic, ambele tari, Irak si Brazilia, au o crestere
constanta a numarului de locuitori, insa diferenta dintre acestea este data de rapiditatea
evolutiei acestei cresteri, datorata unor factori in general social economici. In ceea ce priveste
Irakul, acest stat are o crestere constanta insa lenta a numarului de locuitori in comparatie cu
Brazilia, datorita numeroaselor razboaie din trecut si chiar cele actuale, in acest sens pot fi
mentionate :in 1915, trupele britanice au cucerit Irakul i au stabilit aici mandatul Ligii
Naiunilor. Irakul devine independent n 1932. Partidul Ba'ath (care mbin ideologia
socialismului arab cu naionalismul ;i pan-arabismul) a preluat controlul rii n 1968, i a
impus o stpnire strict, mai ales dup ascensiunea la putere a lui Saddam Hussein (1979). n
anii '80 (1980-1988), Irakul a fost implicat ntr-un rzboi lung cu vecinul Iran, care a lsat
peste 1.000.000 de victime, militari i civili, de ambele pri. Ocuparea Kuwaitului de ctre
Irak n 1990, i atacurile repetate ale trupelor internaionale, au izolat Irakul la nivel mondial
pn n primvara lui 2003, cnd S.U.A i Marea Britanie au invadat Irakul i au ndeprtat
Partidul Ba'ath de la putere, continund s dein i acum controlul asupra rii.
In ceea ce priveste Brazilia, acest stat are de asemenea o evolutie constanta insa foarte
rapida a numarului de locuitori in comparatie cu Irakul datorita faptului ca nu a fost implicata
in razboaie, si nu a avut probleme social- economica atat de grave precum Irakul. Aceasta
crestere rapida a numarului de locuitori poate fi explicata de imbunatatirea conditiilor de trai,
aceasta imbunatatire fiind datorata dezvoltarii din punct de vedere economic a tarii. ntre cel
de-al Doilea Rzboi Mondial i 1990, guvernele democratice i militare ale rii au ncercat s
extind influena Braziliei n lume, continund s practice o politic industrial i extern
independent. n ultimii ani, ara a schimbat prioritile politicii sale externe, ntrind
legturile cu alte state ale Americii de Sud i a iniiat relaii politice multilaterale sub egida
Naiunilor Unite i Organizaia Statelor Americane. Politica extern actual a Braziliei se
bazeaz pe poziia rii ca o for economic i militar regional n America de Sud, statutul
de lider printre rile n curs de dezvoltare i aspiraia de a dobndi calitatea de o nou putere
mondiala.
Avand in vedere cele spuse mai sus putem afirma ca cele doua state, respectiv Irak si
Brazilia au o evolutie a numarului de locuitori diferentiata in principal de problemele socioeconomice, dar totusi acest indice ne arata ca aceste doua tari seamana avand in vedere
cresterea numarului de locuitori intr-un mod constant, indiferent de problemele intervenite.

Densitatea populatiei
Acest indicator exprima raportul dintre numarul locuitorilor la un moment dat si
suprafata teritoriului pe care il ocupa. La nivelul uscatului planetar este, in prezent, cu ceva
peste 44 locuitori /km2, dar exista diferentieri teritoriale foarte mari, atat pe regiuni
geografice, cat si pe tari si in cadrul tarilor.

Fig.2
In ceea ce le priveste pe cele doua state, acestea au o densitate considerabil diferita,
dar ca si in cazul anterior constanta in ceea ce priveste evolutia. Spre deosebire de graficul
anterior unde Brazilia avea o crestere rapida a numarului populatiei in acesta de fata Irakul are
acea crestere rapida, evolutiva si constanta in ceea ce priveste densitatea populatiei in ciuda
razboaielor si problemelor social-economice cu care s-a confruntat si inca se confrunta,
Brazilia prezentand o crestere lenta, aproape stagnanta a densitatii.
Ambele tari, Brazilia si Irakul au o crestere constanta a densitatii, diferenta fiind data
doar de rapiditatea cu care aceasta se produce.

Natalitatea

Natalitatea este un fenomen demografic care are n vedere numrul nscuilor vii n
cadrul unei colectiviti umane ntr-o anumit perioad de timp stabilit (de regul un an de
zile). Rata general a natalitii se calculeaz dup formula:

, unde N

reprezint numrul nscuilor vii iar P efectivul populaiei.Scopul calculrii ratei generale a
natalitii este de a msura frecvena naterilor n raport cu populaia. Interpretarea valorilor
evideniaz micarea natural a populaiei. Acest indicator se interpreteaz coroborat cu
indicatorul rata sporului natural. Dei n secolul trecut populaia planetei a crescut de cinci ori,
natalitatea a sczut ngrijortor, mai ales n rile occidentale i n familiile bogate. Creterea
numrului populaiei nu se datoreaz att de mult natalitii, adic faptului c s-au nscut mai
muli copii, ci datorit nemortalitii, adic scderii numrului oamenilor care mor. Peste 70
de ri au nregistrat declinul natalitii.

Fig.3
In ceea ce priveste acest indicator, ambele tari prezinta o scadere rapida si cu mici
deviatii ceea ce denota diverse probleme.In acest sens pot fi mentionati mai multi factori:
a)Factorii economici nivelul general de dezvoltare economic, condiiile de via ale
populaiei par s aib o influen important asupra natalitii: cu ct nivelul de trai este mai
ridicat cu att rata natalitii este mai redus i invers, dezvoltarea economic ducnd deci la
un recul al natalitii. In ceea ce priveste Iraqul acest factor este cel mai proeminent date fiind
problemele legate de razboaie, dar si Brazilia nu este evitata de acest factor neavand un venit
pe cap de locutor prea mare.
b)Factorii politici poate intervenii prin politici nataliste sau antinataliste. In cazul Braziliei
si Iraqului, amebele duc o politica pronatalista, co toate ca nu se observa modificari in cursul
anilor 1960-2025, dupa cum ne arata si graficul.

c)Factorii socio-culturali gradul de instruire i educaie al femeii este esenial, se adaug

adoptarea msurilor contraceptive, participarea mai activ a femeii la viaa societii. In
privinta acestui aspect putem spune ca Irakul resimte din plin acest factor dat fiind pozitiei nu
prea bune a femeii in societate.
Rata sczut a natalitii are cauze multiple, dar dintre ele se detaeaz: starea precar a
calitii vieii, inexistena certitudinii zilei de mine, situaie care va persista, n mod cert,
pn cnd va crete standardul de via in cele doua tari.

Mortalitatea

Mortalitatea reprezinta, ca fenomen demografic, suma tuturor deceselor (evenimente

demografice) nregistrate ntr-o perioada de timp ntr-o populatie data.

Fig.4
In ceea ce le priveste pe cele doua tari acest indice este in continua scadere cu variatii
in functie de problemele statale. In ceea ce priveste Irakul, acest indice prezinta o scadere
semnificativa pana in 1990 dupa care inregistreaza o crestere pana in 2007, in principal

datorita razboaielor , iar dupa aceasta mortalitatea incepe din nou sa scada. Brazilia de
asemenea inregistreaza o scadere lenta si constanta a mortalitatii pana in anul 2005 dupa care
incepe din nou sa creasca datorita in principal imbatranirii populatiei.

Mortalitatea juvenila

Mortalitatea primei copilarii (mortalitatea juvenila) reprezinta fenomenul deceselor

inregistrate in subpopulatia copiilor in virsta de 1-4 ani raportat la o mie de copii nascuti vi.
Este un indicator de evaluare a starii de sanatate nu numai la aceasta grupa de virsta ci
si la intreaga populatie de copii, exprimind nivelul de educatie al parintilor si standardul de
viata al familiilor, eficienta serviciilor medicale si a masurilor generale de ocrotire a copiilor.
Irak(Fig.5)

Period

Brazilia(Fig.6)

Both sexes
Female
combined
(infant
(infant
Male (infant deaths per
deaths per deaths per 1,000 live
1,000 live
1,000 live
female
births)
male births)
births)

1950-1955

150.4

158.3

142.1

1955-1960

129.6

136.7

122.2

1960-1965

112.9

118.8

106.7

1965-1970

97.2

101.9

92.2

1970-1975

84.7

88.5

80.7

1975-1980

68.3

71.5

65.0

1980-1985

60.4

64.3

56.2

1985-1990

47.9

51.8

43.8

1990-1995

73.1

78.8

67.1

1995-2000

94.3

100.3

88.1

2000-2005

94.3

100.3

88.1

2005-2010

81.5

86.2

76.6

2010-2015

56.2

58.8

53.5

2015-2020

40.8

43.5

38.0

2020-2025

31.7

34.3

28.9

Period

Both sexes
Female
combined
(infant
(infant
Male (infant deaths per
deaths per deaths per
1,000 live
1,000 live
1,000 live
female
births)
male births)
births)

1950-1955

134.7

145.6

123.3

1955-1960

121.9

133.0

110.3

1960-1965

109.4

119.8

98.5

1965-1970

100.1

110.4

89.3

1970-1975

90.5

103.5

76.9

1975-1980

78.8

91.4

65.5

1980-1985

63.3

70.2

56.1

1985-1990

52.4

58.8

45.6

1990-1995

42.5

48.3

36.5

1995-2000

34.1

38.6

29.4

2000-2005

27.3

31.0

23.5

2005-2010

23.6

27.0

20.0

2010-2015

20.3

23.5

17.0

2015-2020

17.1

20.0

14.0

2020-2025

14.3

17.0

11.5

Iraqul inregistreaza o scadere a mortalitatii juvenile pana in anul 1995, dupa care
incepe sa creasca brusc pana in anul 2005, fapt datorat binecunoscutului si mediatizatului
razboi din Iraq. Dupa acest an mortalitatea juvenila incepe iar sa scada fara sa mai prezinte
oscilatii pana in 2025. In ceea ce o priveste pe Brazilia, aceasta inregistreaza o scadere lenta
dar constanta a mortalitatii juvenile fapt datorat instrurii bune a populatiei, dar si nivelul
ridicat al sistemului sanitar.

Fertilitatea
Fertilitatea reprezinta frecventa nascutilor vii in in sanul populatiei feminine de varsta
fertila (15-49 ani). Studiul fertilitatii este o preocupare relativ recenta pentru geografi , mult
timp aceasta fiind doar in atentia demografilor si sociologilor. Fertilitatea merita atentie nu
numai datorita faptului ca reprezinta un elemant al dinamismului geografic, ci si pentru ca
nivelul acesteia este un bun indicator al mentalitatilor, exprimand in fapt atitudinea

populatiilor fata de viata moderna. Fertilitatea se refera numai la acea parte a populatiei care
participa direct la procesul de reproducere, respectiv la poplatia feminina de varsta fertila sau
in varsta de procreare, considerata intre 15-49 de ani. Rata ferilitatii exprima diferentele date
de structura pe grupe de varsta, fiind considerata un indicator mult mai semnificativ decat rata
natalitatii.
Irak(Fig.7)
Period

Brazilia(Fig.8)

Total fertility

1950-1955

7.30

1955-1960

7.30

1960-1965

7.25

1965-1970

7.20

1970-1975

7.15

1975-1980

6.80

1980-1985

6.35

1985-1990

6.15

1990-1995

5.70

1995-2000

5.37

2000-2005

4.86

2005-2010

4.26

2010-2015

3.73

2015-2020

3.31

2020-2025

3.00

Period

Total fertility

1950-1955

6.15

1955-1960

6.15

1960-1965

6.15

1965-1970

5.38

1970-1975

4.72

1975-1980

4.31

1980-1985

3.80

1985-1990

3.10

1990-1995

2.60

1995-2000

2.45

2000-2005

2.35

2005-2010

2.25

2010-2015

2.15

2015-2020

2.06

2020-2025

1.98

Ambele tari prezinta o rata a fertilitatii constanta dar intr-o scadere drastica, datorita
mai multor factori, ba chiar pentru anii 2020-2020 petru Iraq se asteapta o rata a fertilitatii in
stagnare sau chiar in declin. Factorii care influenteaza fertilitatea sunt aproape aceeasi care

influenteaza si natalitatea. Fertilitatea variaza ca intensitate si in functie de varsta mamei,

aceasta poate fi precoce sau tardiva, concentrata in timp sau extinzandu-se pe toata perioada
reproductiva. Avand in vedere ca avem de a face cu doua tari subdezvoltate fertilitatea va fi
una precoce, durata de scolarizare fiind scurta , iar mariajul de asemenea precoce.

Speranta de viata la nastere

Speranta de viata la nastere reprezinta media duratelor de viata a unei generatii

imaginare care ar fi supusa intreaga sa viata ratelor de mortalitate pe grupe de varsta ale
anului de observare; reprezinta numarul mediu de ani pe care o persoana il poate trai in mod
obisnuit, exprimat la nastere; difera in functie de sexul persoanei.
Speranta de viata la nastere constituie indicatorul corectat al mortalitatii si inregistreaza
valori diferite pe regiuni si tari in functie de mai multi factorii.
La nivel mondial acest indicator este de 66 ani, cu valoarea minima de 36 ani inregistrata in
Botswana si cea maxima de 81,2 ani inregistrata in Japonia.
Specialistii sustin ca evolutia duratei medii a vietii este conditionata de un complex de factori,
o importanta deosebita revenind modului de viata, starii de sanatate, alimentatiei, nivelului
educatiei sanitare, dar si conditiilor economico-sociale. Programele sustinute de sensibilizare
a populatiei pentru practicarea unui regim de viata sanatos, accesul si abundenta informatiilor
privind asigurarea unei alimentatii rationale, au determinat evolutia pozitiva a duratei medii a
vietii.
Principalii factori care determina variatia sperantei de viata la nastere pe plan global sunt:
- nivelul de dezvoltare economica (conditiile de viata, alimentatia)
- sistemul de ingrijire medicala
- nivelul de instruire a populatiei
- structura pe grupe de varsta si sexe

Fig.9
Referitor la cazul Iraqului putem spune, dupa cum ne arata si graficul ca avem o rata a
sperantei de viata la nastere ascendenta dar care nu este constanta avand in vedere perioada
1990-2010, factorul principal fiind rezboaiele duse contra fortele ONU. Despre Brazilia insa
putem spune ca are o rata a sperantei de viata la nastere ascendenta si constanta, dar totusi
relativ lenta, fara sa se distinga printr-o crestere foarte rapida.

Indicele migratiei nete

Indicele migratiei nete este valoarea pe care o reprezint migraia (micarea,

mobilitatea geografic a populaiei), cu referire la un teritoriu, la mia de locuitori, ntr-un
anumit interval de timp (de regul un an). Rolul lor a fost deosebit de important in secolul al
XIX-lea si secolul XX, pentru ca au modificat repartitia spatiala a populatiei lumii, creand
zone de mare concentrare a populatiei in America de Nord, Brazilia, Argrntina, Chile,
Australia si Noua Zeelanda. Acest fenomen este in realitate mult ma vechi, particularitatile
migratiei din trecut, nu sunt cunoscute cu exactitate iar reconstituirea acestora necesita analiza
particularitatior fizice ale locuitorilor, limba si traitiile pe care acestia le perpetueaza.
Irak(Fig.10)

Brazilia(Fig.11)

Period

Net migration
rate

1950-1955

-0.0

1955-1960

-0.0

1960-1965

-0.0

1965-1970

-0.1

1970-1975

-0.1

1975-1980

-0.7

1980-1985

-2.6

1985-1990

-7.1

1990-1995

1.7

1995-2000

1.0

2000-2005

-2.8

2005-2010

-4.3

2010-2015

3.4

2015-2020

1.0

2020-2025

-0.1

Period

Net migration
rate

1950-1955

1.9

1955-1960

0.0

1960-1965

0.0

1965-1970

0.0

1970-1975

0.0

1975-1980

0.0

1980-1985

-0.0

1985-1990

-0.1

1990-1995

-0.2

1995-2000

-0.3

2000-2005

-0.3

2005-2010

-0.2

2010-2015

-0.2

2015-2020

-0.2

2020-2025

-0.2

Avand in vedere Iraqul, acesta pana in 1990 creste in sensul ca are un spor migratoriu orientat
inspre emigratie, dupa care in perioada 1990-2000 are un spor migratoriu orientat mai mult
inspre imigratie dupa care in perioada 2000-2010 iar se inverseaza, orientandu-se inspre
emigratie,iar in perioada imediat urmatoare iar se schimba lucrurile sporul migratoriu fiind
bazat pe imigratie. Toate aceste schimbari bruste sunt datorate problemelor statale
interne(razboaiele mereu prezente in acest stat) si problemelor politice.
In ceea ce priveste Brazilia, aceast stat se deosebeste de Iraq, neavand aceste inversiuni de
fluxuri migratorii. Brazilia poate fi caracterizata din acest punct de vedere un stat constant,
sporul migratoriu fiind bazat in perioada 1950-1980 pe imigratie, iar in perioada urmatoare pe

emigratie, rezultand faptul ca nu s-a confruntat cu probleme atat de grave ca Iraqul, denotand
o stabilitate migratorie constanta.

Structura populatiei pe grupe de varsta si sexe

Structura populatiei se refera la acele caracteristici ale grupelor umane care pot fi
masurate sau cuantificate precum varsta, genul, activitatea economica, limba, nationalitatea
sau religia, dar si la aspecte calitative, cum sunt cele fizice, sociale sau culturale. Analiza
acestor caracteristici evidentiaza marea diversitate a populatiei mondiale, diversitate
reflectata, atat in plan demografic, cat si in plan socio-economic sau cultural.

Irac 2005

Irac 1950

Fig.12

Fig.13
Brazilia 1950

2005

Brazilia

Fig.14

Fig.15

Structura populatiei pe grupe de varsta este expresia divizarii populatiei totale a unui
stat in efective anuale, cincinale, decenale sau, cele mai adesea, in 3 categorii semnificative,
corespunzatoare populatiei tinere, adulte s varstnice. Statisticile ONU evidentiaza astfel 3
grupe de varsta:
1.Grupa tanara, in care se incadreaza populatia de la 0 la 15 ani, 0-18 ani, sau 0-20 ani.
2.Grupa adulta, in care se incadreaza populatia de la 15 la 59 ani, 15-65 ani,sau 20-65
de ani.
3. Grupa varstnica cuprinde populatia ce depaseste 60 sau 65 de ani.
Structura pe sexe reprezinta expresia proportia barbati/femei in totalul populatiei si se
identifica raportand, fie raportand numarul total al barbatilor la numarul total al
femeilor(raport de masculinitate) fie raportand numarul total al femeilor la numarul total al
barbatilor(raport de feminitate).
Avand in vedere Iraqul putem spune ca din 1950 pana in 2005 nu avem modificari
foarte mari in ceea ce priveste structura populatiei pe grupe si sexe evolutia in acest sens fiind
constanta. In schimb in ceea ce priveste Brazilia, dupa cum ne arata si graficul putem afirma o
crestere a ponderei populatiei adulte, semn al imbatranirii populatiei, structura pe sexe
ramanand relativ egala intre cele doua sexe.

Structura pe medii(urban/rural)

Analiza populatiei in functie de mediul de rezidenta urban/rural prezinta o

importanta deosebita in practica geografica, la nivel mondial inregistrandu-se numeroase
disparitati sau diferentieri generate in special de nivelul de evolutie al societatilor umane.
Cel mai frecvent criteriu utilizat este numarul de locuitori, dar si in acest caz
comparabilitatea internationala este dificila, datorita variabilitatii pragului statistic,
considerate fie la un nivel redus, fie la un nivel foarte ridicat.
Irak(Fig.16)

Brazilia(Fig.17)

Din acest motiv, serviciile statistice din numeroase tari utilizeaza criterii complexe,
precum densitatea rezidentiala, structura populatiei active, migratia zilnica a fortei de munca
sau prezenta anumitor servicii considerate urbane. Rezulta asadar ca pentru efectuarea unei
analize complexe a populatiei in functie de mediul rezidential, este necesara raportarea la
definitiile nationale.
Avand in vedere situatia Iraqului putem observa o crestere lenta a populatiei din zonele
urbane pana in 1990 dupa care acest indice ramane constant.Insa in ceea ce priveste Brazilia,

acest stat este caracterizat de o crestere rapida a populatiei din mediul urban, fapt ce denota o
dezvoltare intensa a acestor zone.
Structura socio-culturala

Populatia umana cunoaste o mare diversitate, evidentiata de existanta unor diferentieri

radicale, dar mai ales etnice si culturale, respectiv nationalitate, religie si limba.
Particularitatile fizice si culturale ale grupelor umane releva astfel variatii importante in
cadrul continentelor, a regiunilor geografice si chiar in cadrul statelor. Grupele etnice sunt
definite ca subpopulatii ai caror membrii au caracteristici comune, cum ar fi originea
nationala, limba, religia sau rasa. La acestea se adauga obiceiurile si traditiile, precum si
existenta sau mentinerea unei coeziuni de grup.
Structura etnica Irak(Fig.18)

Structura etnica Brazilia(Fig.19)

Iraqul, dupa cum am spus si mai sus cunoaste deasemenea o mare diversitate in ceea
ce priveste structura socio-culturala. In acest sens observam in primul rand diversitatea etnica
a acestui stat, etniile dominante fiind in proportie de 81% irakieni, 18% din populatie este de
etnie kurda, iar 1% alte nationalitati. In ceea ce priveste statul Brazilian, la acesta se observa o
diversitata etnica mult mai accentuata decat in cazul Iraqului, acest stat fiind format din 5 etnii
principale: portughezi 54%, europeni 39%, africani 6%, indigeni 1% si alte nationalitati 1%.

Structura religioasa Irak(Fig.20)

Structura religioasa Brazilia(Fig.21)

In ceea ce priveste structura religioasa, putem spune ca din acest punct de vedere
Iraqul nu se bucura de o diversitate foarte accentuata, dupa cum ne arata si graficul,
majoritatea populatiei fiind de religie musulmana(95%), populatia crestina avand o pondere
de doar 2%, si 1% populatie de alte religii, aceasta structura religioasa fiind datorata in mare
parte regimului politic si obiceiurilor si traditiilor foarte bine pastrate. In comparatie cu Irakul,
Brazilia are o pondere religioasa a populatiei aproape exact opusa, populatia crestina ocupand
primul loc cu o pondere de 70%, protestanti 19,2% , iar alte populatia de alte religii 10,8%.
Aceasta structura a religiei in statul Brazilian se datoreaza in principal periodei marilor
descopriri geografice, Brazilia fiind o colonie a Portugaliei.
Structura lingvistica Irak(Fig.22)

Structura lingvistica Brazilia(Fig.23)

In ceea ce priveste structura lingvistica, Iraqul prezinta o pondere foarte mare in ceea
ce priveste limba araba care este vorbita de aproximativ 76% din populatie, dupa care o alta
limba foarte vorbita in statul Irakian este cea kurda de aproximativ 33% din populatie, iar 1%
sunt celelalte limbi vorbite. In ceea ce priveste statul Brazilian acesta nu prezinta un mozaic al
limbilor vorbite nici macar in comparatie cu Irakul, avand in vedere ca 99% din populatie
vorbeste limba portugheza, celelalte limbi avand o pondere in randul limbilor vorbite in acest
stat de doar 1%.
Structura populatiei pe sectoare de activitate
Pe baza datelor obtinute a fost construita nomograma celor 3 sectoare ale economiei
statulor Irak si Brazilia : primar, secundar, tertiar ( servicii ) pentru anul 2004. Din puntul de
vedere al structurii populatiei pe sectoare de activitate putem vedea, dupa cum ne arata si
graficul ca cele doua state au valori foarte apropiate in aceaste privinta. Atat Iraqul cat si
Brazilia prezinta ponderile cele mai mari in sectorul tertiar(al serviciilor), celelalte doua
sectoare(agricultura si industria) prezentand valori relativ mici in raport cu sectorul
serviciilor(Iraq-65%, Brazilia-58%)

Fig.24