Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
ZILE TRAITE
DE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
De IntroOucere.
La alegerea mea de episcop, in anal 1920, din toate prtile
am fost solicitat in scris si'n vorbd Uncheasule ! acum s iei peana
si sd scrii. Un academician din garda veche a Tribunei" imi canto'
www.dacoromanica.ro
PARTEA I.
'c..0;?
www.dacoromanica.ro
Rgsboiul.
RAM in Tekirghiol la declararea rdsboiului mondial. Prinsi pe negteptate in clestele puterilor centrale simteam catastrofa ce ne asteaptd.
Nu asa mi-am inchipuit desnodAmntul eliberdrii
noastre de sub robia milenard,
Lumea alerga ca pe vreme de bejenie sd prindd trenul. Eu
am mai Minas 4 zile in Tekirghiol se vdd desvoltarea lucrurilor.
Cei plecati isi luau rdmas bun dela mine Cli la revedere in Albalulia". Parch' era o prorocie, pentruc d. inteadevr la Alba-lulia
ne-am revAzut peste patru ani. Mi-am apropiat urechea la cei din
straturile de jos : Dar tu Vasile ce faci", intrebai pe un Wig din
Am economisiti 400 Lei ii voiu lua cu mine s moard
Regat ?
12
turul bichefal cu cdciula rosie a dracului unguresc" cum isi porecli-se Ungurii honvezii lor legendarizafi apriori,
inainte de a
se bate,
iar cei rdmasi acasd, stransi in obezi de maim de fier
a lui Tisza, care pregAtea terenul
pentru eventualitatea cedArii
www.dacoromanica.ro
13
La Constanfa.
In Bucuresti.
Gara Bucuresti tixit, de trenuri militare. Ofiterii discuta aprins : toed lumea s
14
Dinadins m'am aezat inteun vagon de cl. II. intre ei. Erau
plini de bani i se ludau cu catigul frumos ce 1-au avut in tam
orbilor, despre care vorbiau cu un dispret revoltAtor. Decateori
vedeau soldati romani pe la gAri incepea haloul cu caricatura ofiterului care comandead. ura" ! i soldatii aclamA la porunca ura".
Asta-i insufletirea gunoiului de armat romanA, i nu ne slAbea
In Sinaia mai stAtui trei zile la Orintele arhimandrit Dionisie. Sinaia era un cra1 Braov.
ter clocotitor din care a ie0t deocamdat
hotArirea atitudinei espectativA a Orli : 0 formula impusA de forta
majorA a imprejurdrilor, fondul ii tiam. Legenda d politica trii
o face regele s'a distrus de grabA, chiar fiind vorbA de politica
La Sinala
unui rege cum era Carol. Opinia publid se agitase i cerea Ardealul, iar lumea din afarA de granite privea ca vitelul la poarta
nou la Sphinxul" din Bucureti, domnul Ion BrAtianu.
Discret am aflat toate Cate s'au petrecut la palatul regal i
am plecat cu convingerea, c noi eram condamnati sA acoperim
planurile Romaniei, sA fim aded elementul de sacrificiu ; i c
a Mut ciasul eliberArii noastre. Am adus cu mine cuvantul de ordine :
www.dacoromanica.ro
15
tunurilor rusesti. Pe toate trenurile militare fAlfAiau steaguri unguresti i rdsunau cAntece rAsboinice unguresti, pArea ca si cum
numai unguri s'ar duce la rAsboi intr'un deliriu de insufletire
patrioticd. De fapt cea mai mare parte erau regimente romAnesti
in cari abia dacA erau zece la sutA maghiari. Pe acestia insA
Ii repartizau in companii I cu steagurile i cntecele lor unguresti, dAdeau aspect unguresc regimentului. Ai nostri stAteau dusi cu
di
ochi deschisi ne urmAreau tot pasul, tot gestul ce-1 fAceam ba chiar
rAsuflarea din somn. Cine nu voia sA joace cum cAntA lAutarii patriotismului, sta acasA i numAra zilele surghiunului.
www.dacoromanica.ro
16
Tricolorul.
vreme ins ne pomenirdm c taranii nostri
incep si ei, si muzicele, s cante cantece romanesti. Apoi nu mai
vor sd piece sub steag unguresc i comandantii de unilati furd
nevoiti sa le dea voie s-i procure steaguri romanesti. Pdrintele
Cornel Lazar directorul librriei diecezane nu ajungea s le fad.
steaguri romanesti. De atunci plecau batalioanele cu Marul
lui Iancu", La arme" etc. SA* murim sub steag romanesc dacd
e s murim", spuneau bietii nostri tdrani. A fost prima manifestare a constiintei nationale, o schintea care nu s'a mai stins
pand la descompunerea frontului la Piave in 1918 i proclamarea
unirii cu patria mama la Alba-lulia, unde s'au rupt pecetile robiei
noastre.
E caracteristica alipirea poporului nostru de tricolorul romanesc.
www.dacoromanica.ro
17
steagul romAnesc inchipuit la marginele ciudatului steag cu culorile rosu i albastru. Culorile galben si negru sunt inviolabile, Ii ziceau
i apoi tot trecem in combinatie cu ele steagul romAnesc. Politia din Arad le-a iesit in cale inaintea PrimAriei, ca sd le ia steaei
gul i s'a dat o lupt inversunat intre politie i flAcAi, curmath numai
RAsboiul a curmat prigonirea tricolorului romanesc. Administratia a trebuit sd inchidd ochii inaintea culorilor romAnesti purtate
ostentativ de lumea romAneascd pAnd in Octomvrie 1914, cAnd o
ordonant ministeriald, post festa, ridicd oprelistea culorilor si insigniilor nationale ale tuturor nationalitAtilor. Asa s'a terminat procesul lung si sdngeros al luptei pentru tricolorul romdnesc. A
invins sufletul poporului.
StApAnirea, cAnd era in strAmtorare, devenia dinteodatd mai
www.dacoromanica.ro
18
Proelamatia
ImpAratullui.
www.dacoromanica.ro
19
dreptate controversa romano-rnaghiara. Nu se poate tagadui justificarea acestei atitudini in epoca neutralitatii. Tisza Inca a inceput
sa faca declaratii de dragoste pentru purtarea patrioticA a Romanilor
i a lansa concesiuni cum vom vedea mai la vale. Aa era supra-.
fata, dedesubturile insa erau pline de neincredere i de o parte 1
de alta. Goldi ii va scrie insui Calvarul sail, in care a manevrat
cu noroc schimbAcios.
de lege n'avea voe s facd politica. Nu eram dar obligat la publicarea mincinoaselor comunicate militare i politice. Ma invArtiam
in figuri in jurul temelor de religiozitate, moralitate, culturale, de
caritate i de jertfa ce o aduce poporul romanesc in acest fasboiu.
nuntau unul ate unul dintre noi. Cu cinismul propriu rasei lor,
facura din honvedul-maghiar legenda diavolului rou", de care se
cutremura dumanii.
www.dacoromanica.ro
2*
20
de
II
21
4
www.dacoromanica.ro
Excelenta Voastrc 1 I
www.dacoromanica.ro
sbolului
deosebire pentru acei, cari de lungi decenii incoace au fost propovAduitorii comunifatii de interese a rassei maghiare i romane
si cari au luerat pentru obfinerea unei infelegeri cdutand sd promoveze iubirea i increderea reciprocd.
Excelenfa Voastrd nu
sunteli numai nestorul clerului roman Malt, nu suntefi numai capul
bisericei romane greco-ortodoxe ci, in urma inaltului Vostru post,
Excele* Voastrd suntefi i profet al dragostei, pdcii si al concordiei. Stiu, cd expresiunea bucuriei mele, a speranfei mele i increderii
mele va evoca in sufletul Excelenfei Voastre un ecou i in consecinfA o pricepere corectd. Excelenf a Voastrd n'a urmdrit numai cu
simpatie nAzuinfele mele desfsurate in interesul unei increderi de-
pline si al unei armonii i concordii complete, ci in decursul nizuinfelor mele am putut observa adeseori mana gata de ajutor a
Excelenfei Voastre. $i cand a trebuit sd intrerup aefiunea mea, frA
www.dacoromanica.ro
gajul unui viitor mai bun. Ele sunt garanfa, cd RomAnii pot sd
conteze in exercifiul liber al drepturilor lor la bundvoinfa intregei
societdp niaghiare, iar in nizuinfele lor etnice la sprijinul statului
pi
Aceleasi aparifii
he incurajeazd insd la masuri si mai estinse. Tinand cont de faptele actuale ale RomAnilor, pot fi luate in mai mare considerafiune
pi
25
iuptatorii pacii
26
rol, imi aratd dl. Vast le Goldis o depesd data in Viena de dl.
Vaida-Voivod, in care II invitd sA-1 astepte la gara din Arad cu
tefan C. Pop gata de a pleca ImpreunA la inmormantarea regelui Carol.
dl.
Ce sa fac?
Sd te dud nesmintit ca 's5 stim odatd ceva pozitiv.
Goldi ezita si ma mana pe mine.
DacA ma chema pe mine sigur m'as duce, dar asa cum
s ma duc nechemat?
Ne-am dat noi seama ca. Vaida e trimis din Viena cu misiune,,
27
pi
28
29
30
did militar i inimosul roman Dr. Mariu Sturia cu maim lui ocrotitoare asupra nenorocitilor prizonieri.
A fost o vreme and noi eraM in rdsboi ierarhic cu &Arbil.
Politica HabsburgicA, divide et impera, le-a dat privilegii ierarhice
asupra noastrd. 0 mAnd de SArbi sA stApAneascA bisericete milioa-
dupd vechia lor metodd, in loc de a intra pe vecie in aliantd defensivd i ofensivd pentru mentinerea motenirei rdsboiului, pe
care noi vom sustine-o . i singuri, sdrbii insd nu. Tragedia Sdrbeascd Inca nu s'a terminat.
www.dacoromanica.ro
ImpAratul Wilhelm
prezentat cu
tot fastul unui rector magnificus la palat. Dar cine nu era acasA?
Printul distrat in alte pArti. MultA vreme s'a vorbit despre aceastd
sfidare a autorittii universitare.
www.dacoromanica.ro
32
La prelegeri nu se prea ardta dar lua parte la viata burschenschaftd, cerceta Kneipele" lor, se indeletnicea in scrimd; tot ce cddea
in deprinderile Burschenschafturilor, fiind si el membru al Borusiei".
prin incrucisarea cu sangele englez. Stiut este, cd nemtii nu simpatizau pe englezi i printesa mostenitoare Victoria era rdu vAzuta.
in Berlin, se zice c'a fost chiar persecutatd de care Bismarck,
pe nedreptul. Se mangdiau Insd, CA tatAl sdu, Mostenitorul tronului, Friedrich, idolul poporului german, rdsfdtatul Unser Fritz"
va preveni eventualele poticniri ale printului pornit spre grandomanic. Dar ciasul cel rdu al Germaniei si al omenirei nu a ingAduit,
ca acest om cu calitAti mart de domnitor sA trdiascd mult. Dupd
o scurtA domnie de abia sase luni impdratul Friedrich III sucombd
in cancer de gat i cu el se inmormanteazd nAdejdile incoltite ale
intelegerii cu Franta.
33
34
Ajunge foarte tiner parlamentar si face senzatie prin temeinicia discursurilor sale. Se zice cd fatal su insusi ar fi spus, c
dacd ajunge tara pe mama lui Pista, usor o poate duce in pea.pastie cu firea lui incApAtinatd.
Tiszaestii erau fiii Bihariei, unde se urzeau planurile mari
ale politicei din tard. Si ce ironie a sortii, . contele Stefan Tisza
zicea oratorul
35
a-oi fi aflat omul potrivit pentru infiintarea unui partid roman guvernamentalizat, dar s'a inselat amar. Nu cunostea destul de bine
pe Romani.
Dualismul schimbase situatia in Monarhie. Dibacia diplomatiei ungare a reusit sA aserveasca Viena imperialismului ungar
treptat Budapesta devine centrul Monarhiei, cu asentimentul impratului Francisc losif. Politica pacifista a lui Tisza tindea s
schimbe politica traditional a Romani lor rzimati pe Viena i sa
o lege de Budapesta; de aceea si-a dat el toata silinta sa-i castige
reproba calcarile pe batatura", cum numea sicanele marunte ale
administratiei ungare. Ii trebuiau Romanii la realizarea planurilor
mari unguresti semnalate in discursul din Arad. Nu calcaiul, ci
capul Romani lor Ii trebuia lui.
Mostenitorul tronului Francisc Ferdinand insa Ii pregatea
calea spre a emancipa Monarhia de sub eghemonia -ungara si in
aceasta politica' se rzima tot pe nationalitati. Era vorba de a desface dualismul si a da Monarhiei o forma federativ prin auto-
lor biserici romane agreati de partidul national. Mihu i episcopatul s'au achitat cinstit de misiunea ior intermediatoare, au primit
ad referendum oferta guvernului, cdci numai oficialitatea partidului, comitetul national respective conferinta nationald", parlamentul
nostru national avea drept sa incheie un pact cu Ungurii in numele natiunei romane. Caracteristic e, c putinii deputati guvernamentali romani nu contau in aceste tratative, ci erau simple subiecte de inventar ale tuturor guvernelor, agenti electorali, incolo
vorba neamtului: Maul halten und weiter dienen.
Preludiul rdsboiului mondial, rsboiul balcanic din 1913 a
relevat importanta primara a Romaniei in constelatia politicei universale. Intrarea cutropitoare in Bulgaria i-a pus in lumina' forta
3*
www.dacoromanica.ro
36
nal, al cdrui membru eram, ce s'a tinut in Budapesta la 20 Ianuarie 1914. Trei zile s'au desbdtut conditiile de pact cuprinse in
adresa lui Tisza cdtre Comitetul national.
In tezd Tisza nu admitea schimbare de drept public, cerea
desfiintarea partidului national, recunostea nedreptdtiri, cum e de
ex. : catehizarea in limba maghiard la scolile de stat, a cdror sanare o fAgAduia, episcopia maghiard
unit de Hajdudorog se revizuieste, in administratie i magistraturd se admite loc i limbei
romdne, libertatea presei, dacd nu agita, cenzul cultural va dispare
de sine in mdsura adaptdrii la cultura maghiard. Colonizrile sunt
msuri de defensivd contra noastrd, va tinde ajutor mai larg bisericei i coalei confesionale i va deschide limbei romnesti loc
in scoalele de stat, se va spori numrul functionarilor romni, admite asociatii culturale dar nu sustine institutii romnesti. Conditia sine qua non a acestor concesiuni era sd inceteze agitatiile nationale intre popor i in afard de hotare.
Acest proiect de pact nu acoperea revendicdrile Comitetului na-
cedeala nimic. Va se zicA, Tisza nu considerd de un modus vivendi temporal rezolvirea actualA a chestiei, ci de definitivA. A recunoaste idea de stat si a renunta la revendicarile nationale. Da
sau ba, la mai mult nu avem drept s ne asteptam pentru categoricul imperativ al conditiilor lui Tisza. Cu alte cuvinte, ne cerea
renuntare la politica nationalA pe vecie. Fireste cA rdspunsul unanim
www.dacoromanica.ro
. . .
zice Czernin,
lul, dar de Tirol nu se interesa. N'a avut nimic contra concesiunilor acordate in Austria, dar nu admitea nici cea mai mica schimbare in referintele interne ale Ungariei. Nu-i trebuia Romnia,
pentruca aceasta ar slabi elementul unguresc, dar nu admitea
estinderea Austriei, caci aceea ar fi insemnat superioritatea Austriei
in Monarhie. Fara' de Romnia cerea numai o reutificare de granite
din roadele rasboiului".
www.dacoromanica.ro
I'll
Dbl
t/
rT Ili,
11111
AWE.
PiTtlift
1111.11/Itt
"Imitriry7----v,-Ez tom=
v
1010 li.ii tafif 1 4k MI,
1.!1.14
c.
"WIWI
'.1111
WI V
01
,40_& :4,7,0". ft
kir
Wasbolul la sate.
ATELE ramasera cu
copiii, femeile
batranii
www.dacoromanica.ro
40
and lucrul de acasa le da ragaz, se intovarasedu cate douAtrei i cate cu Ufl batran plecau pn pe la front, sli vadd i
se auzea pretutindeni pe
unde umblau.
www.dacoromanica.ro
41
minos, din care au luat lumina satele. $coatele acestea sunt concrescute cu sufletul neamului romanesc din
Ardeal. Taranul Ii dA copilul la scoala sa invete religie, in care
rezidd adevArata moralitate, sd ceteascA apostolul i sa, cante in
strand si in cor, cA aceasta era desfatarea sufletului tAranesc.
Un Oran platise odatA o suma considerabild giratA unui
preot, care murise fard veste inainte de a-si fi putut achita datoria.
La divan il tachinau prietenii cu popa" lui.
a-si plAti
Nu din interes clerical tinem dar noi cu atata suflet la scoala bisericeascA, ci din principiul dreptului de a invata, hrazit de Mantuitorul Hristos i practicat dela intemeiarea bisericii in scolile bisericesti
intocmite langd fiecare biserica. La aceasta se adaoge pietatea care
scoala, ce a sustinut i pregAtit sufletele pentru ziva Invierii nationale ; mai presus de toate ins convingerea, c menirea scoalei
bisericesti de a face religie din nationalism n'a incetat in statul,
care vrea sd-si mentinA caracterul national. Nici un popor nu poate
trAi fara. religie,
zice Plutarh, dacd-si perde una, din necesitate
psihologicd trebue sA adopte alta. Oare mai romaneasca s fie religia panteistA a modernismului ?
Am mers para la aceastd ultima ratiune, pentrucA sunt i
www.dacoromanica.ro
4 .j
tului i a lsat-o cu un cler, fdrA institutii culturaie, sa-si tanjeascA viata de pe o zi pe alta. Acum ar cAdea in a doua greal
mare, daca ar face acela lucru, prin privarea bisericei de coal,
ori ce e i mai rau, prin scoaterea sau neglijarea religiei in colile de stat. Statul roman pe temeliile bisericei s'a infiintat i numai pe aceste temelii poate avea viata nationala durabill Aceasta
este credinta mea i a tuturor adevdratilor bArbati de stat.
Se zicea, ca" sustinerea scoalelor bisericeti e o consecinta a
temerii de stat, infAdAcinata in noi din luptele contra statului ungar.
Nu este aa. Noi ne-am achitat cu cinste de rolul politic, ce ni 1-a
impus datoria pastoralA de a salva neamul de cutropire.
AstAzi s'a schimbat situatia, este cine s facd politica militantA a Orli ; noi preotii nu o mai facem. Rolul nostru in Romania
este : o renatere religioasA din amorteala produsA de cataclismul
incAltamintelor,
tic. Poate pe and vor vedea lumina aceste sire, soarta scoalelor
va fi decis. Socotesc, c nici in acest caz principiie aici desvoltate
nu-i vor pierde actualitatea la aplicarea legii. Dela feliul aplicArii
www.dacoromanica.ro
43
Veneau cli prapori bisericesti cantand tropare religioase i inchinandu-se in bisericile noastre ; iar generalii i ofiterii lor, ne mai
civilizatiune.
www.dacoromanica.ro
44
45
Propaganda
46
pozite, las cd le-om pldti Rom5nului", ziceau in confide*, numai de ar veni cat de curnd sd sapdm odatd de dstia". Ici colea
se mai scdpa ate unul cu vorba si ajungea pe mAna jandarmilor
si in cele temnite.
In atmosfera aceasta am fost chemat
Sedinta Comitetului
national din 28. X. de presedintele comitetului national T. Mi1915.
hali la Budapesta pe 28 Noemvrie 1915, sd
i-au parte la sedinta comitetului executiv de zece al partidului national. Eu nu eram membrul acelui comitet executiv de zece, dar
m'a chemat presedintele Comitetului national sd inlocuesc pe V.
Lucaciu i Octavian Goga, cari isi ddduserd dimisia din acel comitet. De fatd erau : T. Mihail, V. Gold4 St. C. Pop, V. Bran4te,
N. Vecerdea, protopop V. Damian, N. &than i eu. Era vorba s
facd presedintele T. Mihali o declaratie in numele partidului national la proiectul de indemnizare prezentat de guvern in sesiunea
parlamentarA, ce avea s se deschidd in 30 Noemvrie. Proiectul
de declaratie a fost formulat de V. Goldi. S'a cazut de acord
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
Raportul
.14h:
P.
.n.
1141`
II
'1L
0
11
11
IP
iar in afard rupte legAturile cu Principatele romane ortodoxe. Ei intelegeau deplin importanta
religiet in viata poporului romanesc. Doar vAzur cu ochii, cA biserica e cetatea sufletului romanesc, peste care nu se poate trece,
www.dacoromanica.ro
49
douA biserici. lile din Blaj ; iar din luptele cu SArbii apar
Paul lorgovici i Tichindeal, Moise Nicoard si Glzeorglze Lazar,
inspirafi de ideile libertAtii omenesti proclamate de revolufia francezA.
Din idea national adus de ei rAsare la 1812 scoala normald
www.dacoromanica.ro
50
i la serbdtori si la
temniti.
Campul libertkii din Blaj. Au fost de fatd top episcopii ortodocsi i uniti. and trecurd din resedinta mitropolitand cei doi
mitropolifi romani loan Metianu al Sibiiului i Victor Mihail al
Blajului insotifi de cei cinci episcopi ortodocsi i uniti la catedrala
unitA, zecile de mii de Romani aclamau inteun delir aceastd mdreatd clipd a solidaritAtii nationale dintre cele cloud biserici. $i
lui Dumnezeu trebuie sA-i placd aceastA infrAtire," oftd un Wan
de langd mine in bisericd. Altul zicea : asta-i ca in 1848, iar altul
cd asa trebuie sA fie aceasta totdeauna" i toti simfiau fiorii zilei
mari de InfrAtire a celor cloud biserici.
Pe langA toate controversele de unit" si neunit," ill general preotii ortodocsi i uniti se substituiau unii pe alfii la functiuni,
cand lipsea unul ori altul din comunA i slujiau impreunA la anumite ocazii. Aceste raporturi amicale din partea bisericii unite erau
proprii mai ales clerului din arhidieceza Blajului, unde s'au sustinut
traditiile vechi de solidaritate nationald. Ultimul reprezentant al acebor traditii era canonicul loan Moldovan, Molcloveinut" cel iubit de
www.dacoromanica.ro
51
1. Mild in vedere interesele comune religioase, fatA de curentul socialist si ireligios, ce ameninta credinta crestinilor i asezAmintele sfinte bisericesti ;
si a
. . . unde-chiar contra uzului de pe vremuri, Ora la marginele aducerilor atninte, care este de altmintrelea sustinut prin ordinatiunea ministerului de interne Nr, 32024/1881, -- preotimea
www.dacoromanica.ro
52
gr. cat. preferd a face imposibild sustinerea coalelor noastre confesionale, prin denegerea concursului colectiv al credincioilor gr.
cat. la suportarea cheltuelilor de cult i prin restrdngerea la un
concurs particular al pdrintilor, cari ii trimit copiii la coald.
Consecinta logicd a acestei greve a unei confesiuni fatd de
ceealaltd este : infiintarea coalelor de stat, la cari apoi ar fi de
sild obligati i credincioii gr. catolici a contribui colectiv ceea ce
deneaga coalelor noastre i prin ce
fArd a-i scuti credincioii
de spesele culturale
biserica gr. cat. 1nsai ridicd indirect coalele de stat in comunele confesionalminte mixte. Venerabilul Ordinariat, sigur, va ti aprecia din punct de vedere moral-religios
aceast fatald consecint pentru ambele biserici, i rdspunderea
inaintea lui Dumnezeu . . .
Iosif Gold4, m. p.
Episcop.
www.dacoromanica.ro
la
28
54
OdatA, intre cele multe, convocasem la Arad o adunare poporalA de protestare contra legilor civile bisericesti de maghiarizare. Pe vremea aceea Vasilie Mangra sta in fruntea miscArilor
nationale. Invitasem si pe Vasile Lucaciu. Stiam cA nu ni se admite
tinerea adunArii de aceea am anuntat-o numai cu 24 ore inainte,
sa nu fie vreme de contramandare. Au venit peste trei mii tArani
cu preotii in frunte. Fireste cA adunarea mi era admisA, iar poporul
era extrem de agitat. Ponta ne face rAspunzAtori pentru ordine.
Ni s'a dat vole sA iesim intre popor pentru Iinitire, dar fArA
a ne constitui In adunare. Cu aceastA IngAduintA am plecat in
fruntea poporului cAtrA resedinta episcopeascA. A intrat toad lurnea in curtea resedintei episcopale aclamAnd pe episcopul loan
Metianu, care apare pe coridor. Vasile Lucaciu tAlmAceste protestul
poporului contra noului proiect de lege cu rugarea pentru interventia inaltului cler. Ii rosteste discursul menit pentru adunare.
Episcopul surpins de aceastA invaziune ce-1 punea in fata guvernului, nu s'a dat IndArAt, ci a rAspuns calm dar cu demnitate
cA va apAra interesele natiunei. De aid pleacA convoiul si se pomeste politia inmArmuritA de grandioasa rnanifestare, cA ajunsi in
fata catedralei intrAm in ea.* Protopopul Butenilor, Constantin Garban vasnic orator -poporal urcA arnvonul, lAngA el Lucaciu ca o
statue vie. Gurban Ii Incepe' sguduitoarea cuvAntare: Asa grdeste
Domnul: Lasati-mi mie rAsbunarea", pentrucA ne temeam de desordini, (ce nu cAdea in interesele noastre, ci educatia politica.)
UrmeazA apoi ApArAtoare Doamne" cantata de obste cu lacrimi
de InduioSare. latA cum:erA Lticaciu primit intre tloi i cum el
intra in bisericile ortodoxe, fArd sA-i renege catolicismul salt.
Vorbiam cu et de reunirea bisericilor romAne. Da, spunea el,
dar Ind nu i-a venit vremea. Acum se cAntAm c ne impreunA pi
www.dacoromanica.ro
66
tiu ce tie desparte. Ciudati coincident5 Cu pArerile lui Moise Nicoard in chestia despArtirei noastre de Sarbi. Da, zicea Moise Nicoati, vrem episcopie romand pentru Romani dar nu despArtire
ierarhicA, pentrucA fr ocrotirea bisericii sarbesti privilegiat rAma-
La anul 1871 un congres catolic tinut in Budapesta a formulat autonomia bisericii catolice, care preconiza absobirea bisericii unite In autonomia regnicolarA catolicA. Pe la anii nouAzeci
La actul
Episcopatul unit
i Incoronarea rat de inaltul cler ortodox, dupA randuiala
constitutiei Orli, inaltul cler unit rupe traditiile
56.
www.dacoromanica.ro
51
hien lo noua bisericA unita isi mentine ritul oriental si intreaga disciplina canonica a bisericei orientale si caracterul de biserica nationala. Dacd nu va respecta aceast limit, zice actul unirei, vom rupe
pecetile unirei, adeca se vor intoarce la biserica ortodox5
Papii de pe vremuri vroiau sa adanceasca pe nesimtite catolicismul international in biserica unita, dar in totdeauna li s'a
raspuns cu rupem pecetile". Ce n'a succes prin presiune externa,
a succes prin schimbarea sufletului generatiei mai noui crescuta in
Roma, prin Doctorii" de Roma, cari adancesc tot mai mult catolicismul nu numai in cele dogmatice ci si in cele disciplinare. Sunt deja
1 iezuiti romani si se introduc ordurile calugaresti catolice in biserica unita. Asa s'a ridicat solidaritatea catolica Intre catolicii de
ori ce neam" peste solidaritatea nationala 1 pe teren social. Confed* episcopatului roman-unit tinutd in Bucuresti la 29 Noemvrie
1922, va se zica dupa incoronare, emite circulara publicata sub
No. 351-1923 si iscalita de Mitropolitul V. Suciu al Blajului i
episcopii V. Frentiu, Hossu si Niculescu in care pe dreptul natural i cel dumnezesc" se interzice clerului unit concelebrarea si
impart5sirea activa cu personalul acatolic," i sub pedeapsa urmarilor canonice zice : Nu este de loc ingaduit credinciosilor
(unit sa asiste in ori ce chip in mod activ sau sa aiba parte in
slujbele sfinte ale acatolicilor". Iata cum atat s'a tot adancit catolicismul ultramontan in biserica greco-catolica din Ardeal 'Ana
cand s'au rupt pecetile depe actul Unirei", dar nu spre intoarcerea la biserica mama, ci spre contopirea desavarsita in biserica
catolica ultratnontana. De s'ar scula marii dascali ai neamului romanesc din Blaj, ,incai, Major, Clain i toti cari luptau in Blaj
contra jugului strein bisericesc, n'ar mai cunoaste Blajul ultramontan de astazi.
Ajunsi la aceasta prdpastie a adancimei catolicismului in biserica unita mai ramane sanctionarea ei prin concordat, ca prapastia dintre noi sa fie desavarsita. Dar aceasta ar insemna o Croatie
romaneasca, un stat catolic in Ardeal cu tendinte centrifugale, cum
Vraja puterii papale a atins i pe profesorul universitar Onisifor Ghibu. Formula lui e sA se reuneascd toti romnii in biserica mama, cu mentinerea aezAmintelor ei, ca biserica nationala
romnd autochefal, inteo nedefinitd legAturA ierarhicA cu Roma,
care sA-i IngAdue InsA bisericei romne absoluta independenta, in
cele interne. Un fel de legAturd morald ce ar cuprinde i biserica
ortodoxA in prerogativele lor politice papale. 0 formula imposibila.
In conceptia bisericii papale nu existA biserici nationale indepen-
mai sunt intre noi. Un sat romnesc din secuime trecuse la catolici cam cu patruzeci de ani inainte de infAptuirea idealului national. A amas credincios numai un om. Acesta mergea in fiecare
DuminecA i serbAtoare la vatra unde era ordinioarA biserica orto-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
60
trAdAtor 'marele
intim a lui Saguna. Politica lui Gojdu era indreptatd contra Camarilei perfide din Viena, care a inselat pe Romani in .1848 si
vesnic a intrigat intre Romani i Unguri, ca s nu ajungd la
intelegere. Era insd i dusmanul panmaghiarului Kossuth. El credea
mental nu s': putut injgheba intre Romani. In anul 1884, s'a incercat Ufi grup de notabili-zemflemizati ilustrisimii din tufa" sA injghebeze un partid moderat. Cine erau acei moderati ? Miran Romanul
metropolitul Sibiiului fiul Bihariei cu simtul lui fin diplomatic si
61
romAne din Budapesta si se ceteascd credeul" in bisericA. Pe urmele lui Gojdu si el si-a lAsat frumoasa avere tinerimei romAne.
intAri
lor sta in omiterea autonomiei Transilvaniei si a sufragiului universal din programul partidului national dela 1881. Constiinta nationala insA n'a admis nici aceast concesiune i Viitorul" trebuie
sd moard dupA o scurt viat de doi ani, ca o incercare nereusit
de a injgheba un partid moderat intre RomAni, cdci RomAnii perhorescau orice politica.' oportunistA, iar Ungurii nu admiteau nici
un colorit de partid propriu romnesc ci numai contopire in careva
din partidele parlamentare maghiare. Locul de intAlnire al tuturor
fr deosebire de profesiuni politice erau sinoadele i congresele
noastre bisericesti, acolo, unde in frAteascd intelegere se lucra
pentru intArirea bisericei si a scoalei. Acestia erau mdderatii cartiti in luptele politice. TrAdAtori de neam noi n'am avut.
In Septembrie 1915 am vAzut ultima data pe Metropolitul
Metian in Sibiiu, la vArstA de 88 ani in plind putere fizicA si
psihicd. Era vorba de intrarea armatei romne in Ardeal. Se spune
cA
zicea mitropolitul,
dar nu-mi
pot inchipui cum. Eu n'o sA-mi pardsesc resedinta dacA vor veni,
cAci canoanele mA obligd a nu-mi pArAsi credinciosii in strmtoare".
toate
62
63
64
El era bihorean. De cand a venit la 1900 ca vicar episcopesc in Oradea-Mare vedea cu ochii cum se stinge sufletul
65
la Budapesta, unde venise Eugen Brote i loan Slavici, sa infiinteze un birou de presa. I-am raspuns ca nu pot merge, nu voi sa
am nimic cu halul in care a intrat. La acest refuz Mangra imi
raspunde suparat urmatoarele :
Imi tin de datorinta i demnitatea mea sA declar i sA te asigur, cA
asupra situatiei fatale": cum ziceam eu in scrisoare nici in minte nu mi-a
trecut sA cer sfatul sau ajutorul, patriotic", ci sA vA spun cA calea
voastrA duce la faliment sigur moral si material,
Rdspunsul meu a fost : ,MA ameninti cA voi fi strivit. N'ai spus nilnic
amenintarea aceasta de 30 de ani, de cnd ti-am fost Waffentraeger,
a atarnat ca sabia lui Damocle asupra mea si a cAzut de multe ori asupra
mea
tii tu cum
numai tonul in care vorbesti cu mine e nou. Eu numai
castig pot avea de aici, cd acum fiind sabia in mna care stie unde da, va fi
lovitura mai sigurA i eu mA voi sfarsi mai curnd. Suprema mea dorinta s'ar
implini, cAci ce mai am eu de cAutat cu crucea'n san aici intre atatea infamii.
Asa darA sunt pregAtit pentru sfarsit crestinesc. Te ineli insA dacA crezi, cA
pe tine te vor justifica inaintea istoriei birourile de presA, nici cel de dincu care ameninti i nici strivirea ce ni-o pui in
coace nici cel de dincolo
prospect, dar nici nemernicia conducerii politice de astAzi. Toate acestea sunt
numai scurgeri ale luptei ce se desfAsurA in politica de nationalitate din Ungaria. Pe tine te poate justifica un singur fapt : reale concesiuni din partea
guvernului i inaugurarea unei noui politice de nationalitate in favorul nostru.
FArA de acest castig in sus, ne puteti strivi pe noi, cei ce aveti puterea in
m'anA, ne pot dispretui i buidui fratii de dincolo, cu un cuvnt noi putem
sucomba i moraliceste i materialiceste dar toate aceste nu vor fi tie si
cauzei romnesti de folos i tu fatalmente vei rAmnea un tip de trAdAtor
in fata istoriei, dac vei persista in actele de rAsbunare". Dat in Arad la 26
Iunie (9 Iulie) 1910. Ciorogariu.
nou,
Mangra-Brote-Stavici au ramas insa singuri in cutia guvernului. Guvernul Khuen-Hrdervdry i-a inaugurat politica de impawww.dacoromanica.ro
66'
asta era insotita de rdnjetele celor atacati mai'nainte de el ca moderati. 0 lume intoars pe dos.
Ca om nu puteam rdmane indiferent fatd de nenorocirea lui.
I-am dat addpost in cancelaria directiunei seminariale pand s'au
imprdstiat demonstrantii. Acest gest de sentiment omenesc a fost
exploatat impotriva mea. Le-am rdspuns ; s'au desprtit crdrile
mete cu Mangra dar dela mine nu asteptati sd dau cu pietre in el, sunt
si sentimente omenesti, nu numai politice. E o trdsdturd a caracterului meu de a respecta sentimentele ce le-am avut odatd. Sentimentul aceasta de durere pentru tragica soarte a unui fost prieten
il am si astdzi fat de memoria lui, i ma simt mai linistit in constiinta decat aceia cari nu tin seamd de sentimentele bune ale
oamenilor. Eu cuget cu capul meu i simt cu inima mea, nu m'am
lsat terorizat nici cand, nici din dreapta nici din stanga i socotesc Ca asa ar trebui sd fie tot omul care se onoreaazd pe sine.
Vaida Voivod a scris o brosurd sub titlul Tribuna-MangraTisza" in care eu figurez ca tapul ispdsitor pentru pdcatul lui
Mangra. Cica as fi un deghizat mangrist, am ..sd-i urmez pentrqcd
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
5*
68
Astfel sau facut alegerile congresuale MI% controlul publicittii sub influinta externA a administratiei, mai mult ori mai putin
www.dacoromanica.ro
66
unguresti, Succesul acela a intetit agitatiile rAsboiului din Bucuresti pAnA la parocsism. Dar ofensiva lui Brusilow da de greutAti
si armele i munita promise dela antantd tot nu sosesc la Bucuresti. Pe la inceputul lui August BrAtianu Inca tot se tArgueste cu
Czernin asupra pretului neutralitAtii. DupA marturisirea lui Czernin
Germania face presiune asupra monarhiei sA cedeze Bucovina si
Ardealul in prejul neutralitAtii. Czernin incd Ii cere lui Tisza cedarea, dar acesta Ii rAspunde, CA cine se incumetd a lua mAcar
un metru pAtrat din teritoriul ungar, primeste glonj". Nimic nu era
sigur in 5 August cAnd s'a facut alegerea de metropolit, dar mdsurile de evacuare a Sibiiului erau luate pentru toate eventuali-
Tratative in vederea candidarilor. ofensivele militare si diplomatice noi ne sbAteam ca pestele pe uscat cu alegerea de
70
Candidatura lui
Roca .
Inainte de a lua contactul cu Sibiul si Caransebesul ma pomenesc cu Mangra la mine. A venit sa-mi comunice, ca 1-a chemat
Tisza la sine si inainte de a se prezenta la Tisza vrea se stie ce
ganduri am eu. I-am spus, cd se ducem pe Ignatie al nostru, episcopul loan Pap la Sibiiu, iar el sa-si faca episcopia din Oradea-
Mare, ce era decis, deja de Congres. Cu aceasta tactica credeam sa pot canaliza candidatura lui Mangra dela mitropolie. Mangra
www.dacoromanica.ro
'11
sol
era problematic/
Ce faci acum ? ma intreaba solul.
Ce a facut fostul
meu colonel Velican,
Ce a facut Velican ? Cand 1-a infruntat
comandantul de corp Edelstein Gyulai inaintea frontului, a prezentat arma si a dat pinten calului. Unde mergi Domnule Colonel ?
In pensiune. Si a s'a dus in pensiune. Asa fac i eu front si merg
in pensiune, dar numai dupd manevre, spune-i lui Mangra.
.
www.dacoromanica.ro
72
In 21 lunie am plecat la 8ibiu pentru consistorul metropolitan convocat pe 22 lunie. La OrAtie urcd in tren Aurel Vlad. DAnsul
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
adreseazA de nou cu cuvintele aflati om in jurul cAruia s grupeazd toti i eu mA retrag". Era indirect aviz s'A ne grupdm pe
lAngA episcopul loan Pap cdci stia ce-1 asteaptA in Sibiu. Asa
am revenit si in clipele hotArAtoare la combinatia initiala cu episcopul
O ia asuprd sa in aceste imprejurAri grele, declaratie de devotament cAtre asezAmintele bisericesti i nici o declaratie politicA.
DupA aceste lAmuriri, la chestia vietii interne bisericesti pusd de
noi, in feliul lui implusiv declarA : Ori rup eu coruptia din bisericA ori mA rup eu in aceastA luptA contra Satanei. Voi scoate
spiritul negustoresc din bisericA i voi introduce spiritul ei adevArat crestinesc moral si cultural." Ne uitam unul la altul cu prota
Gheorghe. RAmasi singuri ne-am zis : treacA i acest pAhar de la
noi, sA ne punem la adapostul primei frii a rdzboiului, celelalte
voteze
le va intocmi soartea rAzboiului, i ne-am resemnat,
care cum ii va dicta constiinta rdspunderii.
In ziva urmAtoare 5 August n. se face
Congresul electoral. alegerea inteo atmosferA impengenit, s
prezintA 114 votanti din 120 cAt face numArul total al membrilor
congresuali. Vasile Mangra primeste 71 voturi, Miron Cristea 24,
loan Pap 12 si 7 bile albe. Asa s'a consumat actul alegerii si se
incepe asezarea noud a lucrurilor.
www.dacoromanica.ro
Rgsboiul de intregire.
In 14/27 August 1916 soseste Mangra dela Budapesta la
Arad, sd se prezinte Episcopului loan Papp in chestia instaldrii
sale in scaunul mitropolitan. A venit cu vestea c Romnia n'are
sa intre in rdsboiu contra monarhiei i c Consiliul de coroand
convocat chiar pe ziva de astdzi in Bucuresti probabil va hotdri
aldturarea la puterile centrale. Aceastd comunicare ne-o fdcea la
orele de amiazi in deplina convingere, c e bine informat. Eu
aveam insd alte orientdri; circulatia milliard depe trenuri Inca imi
spunea alt ceva,
apropiata declarare de rsboiu.
In ziva de Sfanta Marie 15/28 August 1916 oficiasem sfanta
liturghie in catedrald. Rand la amiazi nu s'a stiut nimic. Dupd
www.dacoromanica.ro
77
la Sibiu ca sd acopere preofimea i populafia fatd de furia ungureascd, chiar luAnd garanfii pentru pasnica purtare a oamenilor
nostri; dar oamenii stateau ca sub spAnzurgtori la discrefia armatei unguresti. Dansul mai avea planul de a emite impreund
cu episcopii dela Arad si Caransebes o pastoral de indemnare
la pace si ordine a clerului i poporului, ca sd nu cadA jertfe
www.dacoromanica.ro
78.
79
Intern Arlie.
din ei a fost adusa la Arad, dar de aici curAnd dirigiatd mai departe. Un ordin ministerial decreteaza Oradea-Mare de sediul mitropoliei ortodoxe din Sibiu i a celei unite din Blaj. Aa se muta
ori mai bine zis este escortat Consistorul i seminarul din Sibiiu
precum i mitropolitul Victor Mihali cu Consistorul i seminarul
lui din Blaj la Oraka-Mare. Scoala normala ortodoxa din Sibiiu
cu corpul didactic neafland loc in Oradea-Mare s'a mutat la
Arad, unde a intrat sub directiunea mea contopit in coala normath.' din Arad.
80
Noi iarasi am ajuns unde eram mai inainte, cu urgia prigonirilor in spinare pentru atitudinea noastra socotita de dubioas,
mai ales prin faptul, ca din 13 profesori ai liceului din Brasov
11 au trecut in Romania impreuna cu 80 invlatori ortodoxi si 14
unifi, apoi circa 60 preofi. Se ivesc tendinfe de reparari din partea
noastr i tendinfe de desmostenirea noastra in granifele ardelene
din partea Ungurilor prin nou zona etnica ungureasca dealungul
granifelor romanesti. Eu nu mi-am pierdut increderea nici in aceste
zile critice.
www.dacoromanica.ro
81
cei ce-1 bateau cu pietri mai inainte. catd vreme a stat Tisza la
putere in zilele cele mai critice a facut multora bine, dar mai
tarziu i-se dete sA inteleaga cA interventiile lui nu sunt bine
vAzute, iar dupA caderea lui urmand ministerul EszterhdzyApponyi, sA plangea ca acestia fill mai au incedere nici in el. Sic
transit gloria mundi.
Eu promisesem parintelui Lupas, cA de voi fi pe picior liber
voi misca toate pietrile pentru eliberarea lui dacA va fi internat.
Rebega din Sibiiu mi-a adus vestea ca Lupas a fost dus la Poson,
de fapt
el
vechile afectiuni de prietenie. Dr. Ion Suciu era odinioard cel mai
strans legat de Mangra in luptele politice, iar dupd ruptura politica
www.dacoromanica.ro
82
83
www.dacoromanica.ro
6*
84
lucirea coroanei
www.dacoromanica.ro
86
86
noastre maghiare. Aceast atitudin hotdrit si nesovAitoare a Romanilor de aici n'a fost si nu este dictatA de consideratiuni
oportuniste, ci ea isvorste din convingerea, adanca politicA intemeiala pe experiente stculare si traditia istoricd, pentrucd stim, cA
si in viitor splendoarea si cAldura sfinter coroane maghiare e chemaid s garanteze desvoltarea culturalk economicA si politicA a
Romanilor din Ungaria. Noi Romanii din Ungaria tinem &A ramanem sub domnia sfintei coroane maghiare. In apArarea acestei
vointi neinfrante a noastrA sangereazA mii de fii ai nostri si pentru
asigurarea acestei vointi sfinte a noastre, poporul roman de aici,
va lupta cu toate armele spirituale si fizice".
87
urma
s'a.
88
Tendintele guvernu- Mare avea sd se intample in sesiunea sinolui de a lovi in auto- data convocat pe Dumineca Tomei 9-22
nomia bisericease. Aprilie 1917. In Arad se Wise vestea ca.' nu
se va tine alegerea in aceast sesiune. In 23 Martie, 5 Aprilie am
aflat dela episcopul loan Pap, ca guvernul i-a cerut lamuriri despre
feliul cum s'a indeplinit scaunul vicarial din Oradea-Mare dela
introducerea legii Saguniane pand acum. Somatia aceasta era portita prin care voia guvernul s dea loviturd autonomiei bisericesti,
si victima era s fiu eu, ori dacd vreti zadarnicirea alegerei mele
de vicar avea sa se intample prin o loviturd de autonomie. Somatia
guvernului .avea un talc.
Prin introducerea statutului organic in 1870, toate posturile
bisericesti, dela vladica OM la paraclisier, aveau sal se indeplineasca pe cale constitutionald. In consecinta acestui principiu
sinodul eparhial aradan din 1870 decide : In privinta vicarului din
Oradea-Mare s'a decis, ca vicarul episcopesc ocupand post sistemizat i salarizat ordinar, (spre deosebire de vicarul episcopesc
loctiitor al sdu la scaunul episcopal numit de episcop), vicarul are
s fie ales prin sinod, urmand ca alesul sa fie prezentat episcopului spre intarire. Despre confirmarea guvernului nu a fost vorba
nici and, ci toti vicarii alesi de sinod i confirmati de episcopi
dela 1870 pand la 1917, ipso iure intrau in functie. Alegerile erau
anuntate guvernului pentru a lua nota de noul vicar cu care sta in
direct corespondenta, fiind Consistorul din Oradea-Mare coordonat
celui din Arad.
89
constitutionala cu scopul de a se face el arbitru in litigiul vicariatului, si a impiedeca astfel alegerea mea de vicar in Oradea-Mare
prin o lovitur de constitutie. Toate incercarile mele de a convinge
pe episcopul meu i pe Goldis despre netemeinicia incidentului
ridicat i de primejdia ce ne ameninta prin deschiderea portitei
neadmisibil, cum sunt eu. Sub mijloacele" sale intelegea internarea. Episcopul a asigurat pe prefect ca nu va admite alegerea
de vicar ; iar mie imi spunea, CA nu vrea sd ma nimiceasca prin
conflictul cu guvernul, carele se va rdsbuna asupra mea. I-am
raspuns : nu ma cruta. In definitiv nu era vorba de mine, ci de
apArarea autonomiei bisericesti. Eram in joc i nu sunt omul, care
poate fi luat depe picioare cu terorizare.
Sinodul a desbatut dou zile chestia alegerei de vicar. Episcopul cerea amanarea alegerei pe sesiunea urmtoare, dupd ce se va
pronunta congresul national bisericesc asupra litigiului. Sinodul a
convenit s fie chestia susternuta congresului care va decide pentru
viitor, ins nu se del:Jai-tend pand nu face alegerea de vicar. In
sfarsit a cedat episcopul. Mai bine cedez eu de cat s intre calul
Troian in biserica i sa se fac arbitru peste noi." Asa s'a purces
la alegere i eu am intrunit totalitatea voturilor, afara de trei bile
albe. Dar chestia nu s'a sfarsit cu atata.
Episcopul nu mi-a impartasit binecuvantarea canonica ci mi-a
spus mai tarziu sd ma duc la Tisza ca s delatur obstacolul politic,
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
Zona Culture&
92
si de astazi.
Astazi and i-se contesta competinfa morald de a vorbi in
numele libertafii, tot el e de catre paduri. Zona sa culturala zice
dumnealui
and i-se pune in tap ca o oglind,
a fost o
dispozifie temporald pe durata rsboiului, urmand s se desfiinfeze
dupa terminarea rsboiului i s se reintegreze colile confesionale
in cadrele autonomiei bisericesti.
Las ca nu-i crede nimeni aceast scuza
Cartea neagrA
dela Budapesta. postuma. 0 intamplare mi-a dat pe mana
93
si
nostru si nici o functiune a organismului nostru national. 0 stafished a noastrd cum nu avem nici noi pentru noi, va sd zicd ne
cunosteau mai bine ei in ministerele lor decum ne cunoasteam noi
in comitetul nostru national, lipsit de serviciu statistic.
.Fiecare tractat intr'un complex propriu. De pild bAncile
romaneti, fiecare cu capitalul societar, consiliile de administratie,
statutele lor, operatiile, rolul lor in finantarea cumpArdrilor de
pmAnt tdrdnesc, cu cat pdmAnt s'a imbogAtit poporul prin bAnci
www.dacoromanica.ro
94
titumul lui Werbcy din veacul al XIV si a Aprobatelor i Cornpilatelor din veacul al XVII. Toat legiferarea modernd a Ungariei,
e o continuitate a acestei mentalitgi inerente rassei maghiare.
la departamentul cultelor si a
Ba da, acele sunt isvorul tuturor relelor, le vom reglementa. Altmintreni sa mai dai pe la mine dud vei mai veni pe
la Budapesta, acum sunt ocuput cu noua organizare".
www.dacoromanica.ro
95
numai
aprobrii
episcopului
eparhial. Npustirea
96
nici in mine." ToatA lumea era cuprinsd de panicd in fata primejii rdspunsei
diei ce ne ameninta. Mantueste-ne dacd poti
nu-i acum vremea recrimindrilor." Da sunt eu Hristos s vd mantuesc"? ii fu rdspunsul darz.
Dupd incoronarea regelui, sdvarsit in
Biserica ortodoxa 30 Decemvrie 1916, ar fi fost sd prezinte
romana la Regele bisericile omagiile noului incoronat. Biserica
Carol IV.
romand si sarbd a fost admisd la aceastd
solemnitate numai in sAptAmana mare a sfintelor Pasti orto-
doxe din luna Aprilie 1917. Noi in Joia mare, Sarbii in Vinerea mare, Mangra a refuzat sd ducA episcopatul in sdptdmana
patimilor, sarbii s'au dus. Am fost apoi chemati pe 20 August la
resedinta din Buda. Delegatia s'a compus din mitropolitul Mangra,
episcopii loan Pap si Miron Cristea, arhimandritii F. Musta, E.
Rosca si smerenia mea. Regele ne primeste in uniformd de campanie ca un final- locotenent zimbitor, care tine raport cu noi. In
gratiosul rdspuns la cuvantul de felicitare a metropolitului se cuprind cuvintele:" Doresc ca religia D-Voastrd si drepturile bisericii
D-Voastrd sd fie totdeauna respectate". La cercle md intreabA dupd
sablonul lor, CO elevi am. Profit de ocazie sd-i spun, CA abia am
rAmas cu 20 elevi ordinari la scoala normald cdci ceilalti isi fac
datoria pe front. La curtea regard se observa strict formele: Ms.punzi la ce te intreabd si cand te intreabA. Episcopul Aradului,
comite erezia etichetei spaniole, se bagd in vorba mea, ci CA pand
si
zise la
Comisari guverniali
97
www.dacoromanica.ro
Aut.
98
99
de datul 19 Octomvrie a. c. Nr. 17,38111917, dat la reprezentatiunea consistoriald de sub Nr. 6250/917, din care rezultd, c
www.dacoromanica.ro
100
161
goala confesionald a fost inlocuitd cu scoald de stat, la sustinerea acestei scoale nu vor aved sd contribae decal cu cele 50/o
prescrise dupd darea directd.
8. In interiorul pldnuitei granite culturale, pe langd scoalele,
cari in prezent nu beneficiazd de ajutor de stat, vor rdmdned cu
caracterul Mr confesional toate acele scoale, de cari se leagd vechi
traditii bisericesti-culturale. Pentru susfinerea si desvoltarea tuturor acestor scoale confesionale statul este obligat a contribui cu
www.dacoromanica.ro
102
0 a scoalei reale inferioare din Brasov; la zidirea scoalei comerciale superioare din Brasov, la infiintarea unei pedagogii de
fete, la infiinfarea de scoale civile si medii de Midi si de fete,
la infiintarea unei scoale agronomice 0 a unei scoale industriale ;
ajutoare pentru organizarea scoalelor de adulti; la imbundtatirea
dotafiunei de stat pe seama preofimei noastre, prin revizuirea in
mod drept si loial a legii de congrud, ci allele.
In fine, avdnd in vedere credinfa tradifionald a poporului
nostru Ma de Inaltul Tron si glorioasa Casd domnitoare ;
avtInd in vedere patriotismul strdlucit si jertfele enorme in
azi a scos la suprafafd, atilt in viata statelor, cat si a popoarelor, un complex intreg de probleme democratice, intre cari la
local prim libertatea fiecdrui popor de a se desvoltd in cele culturale
Nicolae Ivan
Andreiu Barseanu
Dr. Vasile Stan
www.dacoromanica.ro
103
Hotarirea Consisto- . Aceastd hotdrire adusd sub teroarea coguvernial a provocat violente atacuri
.
rului arhidiecezan misarului
in opium publicd romaneascd care sa descarcd
i opinia public&
cu furie asupra consistorului arhidiecezan, stig-
104
Motiv e:
La pertractarea i deliberarea acestei afaceri de deosebit ImportantA
pentru desvoltarea vietii culturale bisericesti, Consistorul arhidiecezan, ca organ
executiv alunecAnd pe un teren gresit cu privire la fiinta i sustinerea scoalelor poporale confesionale, infiintate i sustinute de comunele bisericesti
autonome, a trecut peste limitele competintei sale.
Legile pozitive ale statului, art. XXXVIII din 1868 si art. XXVII din
1907, care sunt in plinA vigoare, recunosc i garanteazA dreptul cardinal al
bisericii de a infiinta i sustinea scoli confesionale. Acest drept nu poate forma
obiect de controversA intre bisericA i stat.
In meritul infiintArii i sustinerii scolilor poporale confesionale, ca
institutiuni culturale sunt chemate a se pronunta insesi comunele bisericesti
autonome, ca sustinAtoare de scoli. IarA deliberarea meritoricd in astfel de
afaceri apartine competintei sinodului eparhial si a congresului national-.
bisericesc.
www.dacoromanica.ro
i (A
Strict confidential.
Pe ctind Va rog Excelengi, ca sd binevoifi a da reprezentantului meu numit, tn activitatea sa, sprijinul cel mai larg,
totodatd Nu fin de datorinfei a comunicd Excelenfei Voastre i
aceea, al' comisarului meu guvernial i-am dat imputernicirea, ca
intrucat purtarea celor prezenfi in sinod ar aided sub excepfiune
sub raportul fideliteifii fag" de stat, mai intdiu sci-1 facei atent
pe respectivul, apoi in caz de necesitate se poate lua 0 mdsuri
pentru disolvarea sinodului.
Primifi etc.
Guvernele s'au incercat in mai multe rAnduri a pune sinoadele eparhiale i congresul national bisericesc sub cAlcAiul unui
comisar guvernial pe motivul supremei inspectiuni" rezervatA in
clauzula statutului organic numai regelui. Corporatiile noastre
www.dacoromanica.ro
166
gere. Acum n'a mai jinut seama de nimic, ne-a trimis comisari
polijiali pe cap cu drepturi discrejionare asupra sinoadelor. Statutul
www.dacoromanica.ro
107
prin punctul prim al dispozitiilor generale din Statutul Organic, cu provocare i la articolul de lege IX din 1868,
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
public ungar, involva in sine, CA Regele este supremul inspector al confesiunilor recepte, le apara situatia de drept
constitutional, supraveghiaza libertatea i drepturile bisericilor
ca sa nu depaseasca drepturile si sfera lor de compete*.
Prin urmare Regele este in drept, ca od i and s ceara
lamurid cu privire la chestiunile bisericii.
Acest drept de suprema inspectiune se exercit numai
cu privire la confesiunile recepte i exclusiv din partea Regelui, fapt, care rezult atat din articolul de lege, IX dela
1868, cat si din deosebirea dintre situatia de drept a confesiunilor recepte fata de confesiunile numai recunoscuie (art.
de lege LIII. din 1895.)
Deosebirea aceasta se marcheaza mai vartos prin urma-
toarele :
110
111
drepturile autonome ale bisericii noastre garantate prin sfintele ei canoane i prin constitutia patriei ;
a) amAna sedintele sale si decreteazA a se nainta o
reprezentatiune cAtr .Inaltul Guvern la Coroand, cerAnd revocarea acestei dispozitii jignitoare ;
b) Autorizeazd Prezidiul, ca pentru continuarea sedintelor acestei sesiuni sA convoace membrii Sinodului, and
va afla pentru aceasta momentul potrivit ;
c) sinodul d ambelor consistorii indemnizare, ca pAra
la votarea bugetelor, trebuintele materiale s i le acopere
in cadrele bugetelor anterioare, autorizAndu-se tot atunci ambele consistorii, ca din sedinte plenare s provadd si eventualele trebuinte extraordinare ivite peste cadrele bugetelor
de acum.
TerminAndu-si referentul propunerea, Prezidiul provoacA
sinodul sd se declare, dacA primeste acest proiect de concluz
La ce Sinodul cu unanimitate declark cA primeste pro-
www.dacoromanica.ro
112
La Sibilu.
Ora va
afla,
www.dacoromanica.ro
113
PArintele Triteanu nu spune ce s'a discutat in acel cerc restrAns ci continua a scrie la pg. 123.
Arhiepiscopul in aceeasi zi a dat ministrului prezident
Alexandru Wekerle i ministrului de culte urmAtoarea telegramA:
Rog revocarea comisarului guvernial delegat pentru sinodul eparhial, ce
se va tinea Dumined. Pentru sustinerea ordinei sunt rAspunzAtor subscrisul;
primesc rAspunderea i fatA cu statul."
Intre deputatii sinodali fierbere mare. Unii erau de parerea, cA prezenta comisarului ministerial constitue o interpretare
volnicd a dreptului de supremd inspectiune, garantat exclusiv
Maj. Sale ; in urmare sa protestAm in contra acestei dispozitii
si s plecAm imediat acasd. Altii ziceau : SA protestam in contra
acestei vAdite ilegalitati, dar fiind puse la ordinea zilei chestiuni
de mare importantA pentru bisericA a. d. e. Chestiunea goalelor
primare, restaurarea Consistorului, votarea bugetului, statutele
fondului de pensiune etc. etc. sA slam sA le pertractAm i numai
in cazul acela s pArAsim sedintele sinodului cAnd comisarul
s'ar ingera in modul de resolvire al chestiunilor.
In ziva deschiderii sinodului, dupA ameazi, o depesA din
Caransebes ne-a adus stirea, ch acolo deputatii sinodali nu s'au
prezentat in numArul recerut de lege si astfel sedintele sinodului
s'au amAnat pe timp nehotArit. Ce se va fi intAmplat la Arad ?
Se deleagA un curier.
Arhiepiscopul i mitropolitul din arhidiecezA a recurs la o
apucAturA diplomaticA, al cdrei rost inaintea multora pn azi a
rAmas neinteles. Deoarece pe ordinul ministerial erau imprimate
cuvintele : strict confidential = szigoruam bizalmas" n'a notificat
sinodului afacerea. A crezut pe semne, cA poate sa impace pi
capra i varza. Duminecd, dup serviciul divin, deschide sinodul,
in biserica catedralA fiind de fatA i comisarul ministerial, fAr
a face despre el vre-o amintire. In vorbirea de deschidere se &este
insA zicerea : noi nu suntem cotnpetenti a defini sail prescrie
forma in care Majestatea Sa afla de bine a-8i exercit dreptul
supremei inspectiuni." Prezidiul deschide Lunt a doua sedintA,
in edificiul scoalei centrale, tot in prezenta comisarului fAr s
facd amintire de el. Atunci se tidied comisarul i fdrA a-pi cere
vole dela prezidiu cetete in limba maghiarA ordinul ministerial
5
www.dacoromanica.ro
114
Avand in vedere, cA prin denumire de comisar se introduce un nou mod de exerciare al dreptului de supremd inspec1 La propunerea mea. Aut.
9 Aded numai activitatea dansului avea s'o inspectioneze!? Aut.
www.dacoromanica.ro
115
Sinodul sd remonstreze la fnaltul guvern in contra masurilor luate de fostul ministru de culte Apponyi pritz scisoarea
zicndu-i :
Te fac atent, Ca dacd mai continui in tonul acesta agitAnd
in contra guvernului si a statului maghiar, iti voi detrage cuvantul.
Prezidiul a tdcut ; deputatul Vlad ceteste mai departe propunerea cu o Iinite desdvarsitd.
Comisarul se ridicd din nou i enunt :
Incheiu protocolul sedinfelor si sinodul ii declar disolvat.
Prezidiul tace : nimenea nu se miscd ; deafard se aude o
miscare mai sgomotoasd ; a venit o patrula de jandarmi, care
era ascunsd in casele comitatului ; jandarmii in sala de sedinte
n'au intrat,
www.dacoromanica.ro
8*
116
minoritAtii 12.
membrii sinodului pardsesc sala de sedinte. Incercarea arhiepiscopului de a-i indupleca s participe la sedinta de Joi, la
care i-a invitat prin coale de subscriptie, n'a succes i astfel
sedintele sinodului arhidiecezan s'au ajurnat.
Chestiunea scoalelor confesionale romane, pentru a cArei
deslegare s'a pus atata stAruintA propunndu-se convocarea
sinodului inch' in Decemvrie 1917, a rdmas iardsi nerezolvatd.
armatei austro-ungare la
s judece daca a fost tradare la mijloc ori ba ; Iar partea administrativ in domeniul rdspunderii materiale si morale. Cdlcat-a
Consistorul procedura regulamentara ori ba ? Cu aceastA filozofie
a ajuns dosarul la Consistorul mitropolitan. Consistorul mitropolitan
117
vreme infriguratA cand i celor mai buni le-a stat mintea in loc,
netiind sa afle firul desnoddmAntului. S descindem dela formalitAtile rigide ale regulamentelor la sufletele bune ajunse in straintoare, doar psihologia ne va aduce mai aproape de adevdr, cad
scopul nostru nu poate fi vAnatoarea dupd victime ci cercetarea
contientioasa a adevrului.
memorial
ce Vi-1 prezint sa* ma degajez de o indatorire inaintea
acelor organe, inaintea cArora sunt dator sA dau seama de
cele ce am facut i ce s'au petrecut in acele zile zbuciumate.
www.dacoromanica.ro
118
si
sor Nicolae Ivan in edinta sinodalA dela 1 Mai a. c. Rezolutiunea este monstruoasA ca formA, lipsitA de demnitate ca
cuprins, o alunecare pe teren gresit, precum se exprimA
Consistorul Mitropolitan, i cuprinde 1 greeli mari materiale,
cu toate aceste manecand din situatiunea internA a Consisto-
nu pentru asesorii
singuratici care I-au compus, dar pentru Consistorul Arhidiecezan ca Malta autoritate centralA a primei eparhii din
mitropolia noastrA.
www.dacoromanica.ro
119
Nici rezolutiunea nici cele ce s'au inSituatiunea interna' tamplat peste tot in jurul chestiunei zonei
a Consistorului, cu culturale", nu se pot intelege, fdrd a tinea
un excurs despre seamd de situatiunea internd a Consistorului
mangrism"
Arhidiecezan.
Trebue o inaltd autoritate morald, o aplicare severd i nepdrtinitoare a unor principii bine stabilite i constant aplicate
120
Sa-mi fie ingaduit, ca la acest loc sa deschid o paranteza si sd ma ocup in cateva cuvinte cu notiunea mangrist"
121
i mangrist" trebue
Mitropolitul Mangra a venit strein intre streini in arhidiecezA. Nu avea incredere in asesorii consistoriali, afard de
unul singur, dl. Arseniu Vlaicu, Dar nici asesorii nu aveau
incredere il el si se simteau despArtiti de el prin atitudinea
sa politick Asesorii ordinari, sfetnicii lui, vor sti mai bine
sA povesteascA cum era contactul cu el. Au fAcut incercAri,
unii chiar stAruitoare, sA spargA ghiaf a. Dar nu le-a succes.
In schimb dl. Arseniu Vlaicu avea multi prieteni Inca
din vremile vechi. BArbat de mare inteligenfk dialectic bun
spirit viu i plAcut in contactul social, ii cAstigase multe
simpatii, pe cari nici atitudinea mai mult ca condamnabilA a
ziarului sAu din Brasov nu le-a putut zdruncina. De gresefile vietii interne a Consistorului, de actele cu nog arbitrark
de starea incordatA intre diferifii asesori stia sA profite apArand pe cei jignifi oH neindreptAfiti. Atitudinea aceasta a sa,
care despartea cu mult dibAcie nota politicA de nota bisericeascA, avu drept resultat paralizarea efectului ru, pe care-1
avea atitudinea sa politicA.
ori cu totul laici, ori diletanfi in politick astfel cA desorientarea era desAvArsit ; i in fine dacA vom mai tinea seamA
www.dacoromanica.ro
122
nu a colilor
ci a
fapt de interes cum acest apologet al democratismului contelui Apponyi facea pe binevoitorul spriginitor al RomAnilor
NA de Sai ! Dacd se va face intrebare pArintelui protopop
12J
pe mitropolit i Consistor la dna in hotelul Europa". Mitropolitul s'a scuzat. P. C. Sa Dr. Eusebiu Roca 1-a salutat cu
cateva cuvinte, dnpa cum mi-am notat atuncea, scurt i sec.
Comisarul a vorbit cu multa verva pentru democratie, micandu-se pe sine insui i intre altele a cerut ori durnanie
www.dacoromanica.ro
124
sd se pronunte
125
A amintit situatiunea
ori
in
forms
de
dl. Dr. Pavel Rosca le-a amintit in expozeul ski din sinod
si aceste vor trebui examinate cu mult minutiositate pentru
a se constata dacA se refer la zona culturalA" ori se referA
la politica sa, cAci eu asa stiu cA cll. Vlaicu a cerut subventiuni pe seama ziarului sAu in care preconiza politica mangrist i purta o lupt detestabild impotriva celor ce erau de
altal pArere. In definitiv pArerea d-sale a putut fi o convingere
las anume Consistorul sa se frmnte singur, ca ori-ce hotrire s'ar da, odiul i rAspunderea sA fie a acestuia;
mitropolitului .Mangra Ii convine o solutiune prin acord cu
ci
tare. Era limpede CA chestiunea, zonei culturale", desi priyea atuncea de a dreptul numai arhidieceza, trecea prin insemnatatea ei mult peste cadrele arhidiecezane si era o chestiune a mitropoliei intregi, deci nu se putea rezolvi definitiv
deck in congresul national-bisericesc. Precum am accentuat
126
127
care le-a vAzut cu ochii 1 le-a indurat insui, mai bine alege
o solutie pacinicA cu guvernul maghiar.
lar in aceeai zi
searA s'a intAmplat c'am intalnit pe un domn asesor care nu
fAcea parte din comisiune, acesta m'a luat la o parte, i m'a
intrebat optindu-mi la ureche:
rere, redactarea nou este ecoul prerilor auzite in ziva premergatoare in comisiune.
Am prezentat proiectul meu si al d-lui BArseanu, caruia
i-s'a alaturat i dl. Dr. Stan. Dl. Vlaicu i-a fdcut critica, 1-a
128
si dl. Mihu este cu neputintd ca Consistorul s'a facd intelesul cu guvernul. Am citit motiunea mea si a d-lui BArseanu,
dl. Tritean a prezentat o a treia redactare a proiectului sdu.
Aceasta se deosibea esential de cele cloud anterioare. Punctele 1-4 urmau in ordinea din rezolutiune, astfel cd punctul 4 nu mai era motto WA rost, ci concluziune. In partea
a doua cuprinsese la locul intai sub punctul 1 de astdzi
care pretindea si in zona culturalA mentinerea scolii si a
dreptului de a infiinta scoli. Este exactd afirmarea fAcutd de
dl. Triteanu in sinod, CA la auzul acestei redactdri am zis,
CA acum sunt aplicat sd o primesc, dacd se vor face Inca
unele modificdri in celelalte prti critice. Ne-am despdrtit
cu declaratia d-lui Mihu, Dl. Ivan a mai intrebat cd poate
comunica propunerea d-lui Mihu mitropolitului ; i-s'a rdspuns cd da. A mai intrebat" dar comisarului ?" rdspunsul
a fost" in nici un caz" 1
Ce s'a intAmplat in ziva urmatoare pAnd dupd orele 10 a.
129
schimbdri, dl, Vlaicu ceda mereu acestor cereri, dl. Ivan sta.ruia pentru vot unanim si pentru o singura propunere, ca sa
se imparta rdspunderea. Asesorii se adunaserA pentru sedinta
extraordinar, stafetele cari chemau comisiunea la sedinta nu
conteneau, dl. Vlaicu si altii subscrisera propunerea, resta
fi intrunit
la
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
9*
132
wit sA le delture,
www.dacoromanica.ro
133
intelegere
de
www.dacoromanica.ro
184
Asemenea nu poate fi Consistorul intreg facut rdspunzator pentru intrelasari ori intarzieri in acjiunea de apdrare
care trebuia desvoltata in legaturA cu statificarea acolilor,
fiindca corporajiunea pote delibera i hotari dar nu poate
desvolta adevarata activitate care totdeauna este individula.
Pentru caracterizarea situajiunei de atuncea, voiesc
pana la sfarsitul sedinjei cand a declarat cA nu executA concluzul privitor la convocarea sinodului, acelasi mitropolit in
www.dacoromanica.ro
i 35
nici macar atata cat s'ar fi putut salva prin pact. Un singur
imprejurari,
sfera sa de competint. Chestiunea a fost adeseaori desbatufa i in Consistor indeosebi in edinfa dela 7-20 Decemvrie
1917 i merita sa fie in cateva cuvinte luminatd.
Organul reprezentativ este Sinodul iar pentru Mitropolie
Congresul. Consistoarele sunt numai organe permanente
administrative *i justitiare." Sigur, Ca in afar aceste reprezinta partile constitutive ale bisericei
prin preedintii lor.
Sigur c Consistoarele sunt chemate i au datorinta sa pregateasca pentru corpurile reprezentative toate chestiunile cari
ating biserica. Dar nu sunt in drept sa ia deciziuni care
implica pierderea ori restrangerea oricarui drept al bisericei,
ori inseamn un act de legiferare. Consistoarele aplica legile
i apar drepturile. Alta cadere nu au.
Nu este nevoie s accentuez ca actiunea Guvernulni a
insemnat restrangerea, ba chiar cassarea unui drept al bisericii. Consistorul a alunecat pe un teren greit", and a
dat rezolutiunea sa. Este adevarat c unii membrii ai Consistorului au facut alunecarea aceasta cu un anumit scop
tactic. Dar scopul acesta al lor, chiar ajuns, nu-i scapa de
raspunderea politica pentru savarirea actului, lipsind din rezolutiune un pasagiu clar i neindoelnic care fixeaza limita
de compete*.
Al treiea: Consistorul este raspunzator pentru greelile materiale ale rezolutiunei. Le-am scos la iveal in motivarea propunerei mele pentru convocarea sinodului. Alta
este atins in materialul lucrat pe seama sinodului din 1918
i in materialul pentru remonstratiunea Nr. 8126/1918 col.
si cele remarcate in motivare sunt : greeli mari ; greeala cu
limba de propunere in colile statului este deadreptul o erezie
politica. Privitor la impozitul colar de 5/o mi-am cuprins
prerea mea juridica in o cerere de revizuire, indreptata judecatoriei supreme administrative impotriva mai multor hotariri
www.dacoromanica.ro
136
ale adunArii municipiale din comitatul Sibiiului ; copia scestei cereri am prezentat-o Consistorului ca material.
pretri ilegale a legii de cAtre fAuritorul ei, si putea intrebuinjat ca un precedent primejdios.
In amnuntelele acestei chestiuni invoc anexele de sub
B) i C) precum si textul legii.
Pentru aceste scAderi alc rezolujiunei este Consistorul
intreg rAspunzAtor in inteles politic, si aceast rAspundere
trebuia s o fixeze sinodul.
RAspunderea politicA este independentA
RAspunderea moralA
de raspunderea morald si materiala a fiesi materialA.
cAruia, care nu poate fi deck individualA,
amAsurat datorintelor si rolului diferit pe care fiecare I-a jucat si care nu se poate constata decat in temeiuil unei anchete amanuntite si minujioase. Este chestiunea vinovAtei,
asupra cAreia ye avea sa se rosteascA fond judiciar.
In cele premerse am incercat sA dau o icoanA limpede
a imprejurArilor din timpul cel mai critic al cestiunei asa
zisei zone culturale" incat le cunosc din experient proprie.
Forurile bisericesti vor avea s-si facA si rosteascA judecata
asupra rolului pe care I-am jucat.
Sibiiu la 20 Maiu 1919.
cu totrespectul :
Zona etnicA.
www.dacoromanica.ro
137
InvingAtorului. Preludiul acestui plan de risipire a neamului romanesc depe vetrele lui strAmoeti din Ardeal 1 subjugarea economicA
PARTEA II.
Revolutia.
www.dacoromanica.ro
142
143
Eram sigur cd dupd pacea de BrestZile de nadejde. Litowsk i Bucureti au se urmeze luptele
decisive pe frontul Italian i Francez 9i ne puneam toatA nAdejdea
in biruinta Antantei. In scurtA vreme s'a verificat aceastA nAdejde.
Germania e infrAntd pe frontul de Vest. Monarhia pe frontul
de sud, Turcia i Bulgaria pe frontul oriental. Se incep actiunile
disperate de salvare a Monarhiei Austro-Ungare i a Germaniei,
zorile pAcii Wilsoniene i clocotele revolutiilor interne. La noi
procesul de inviere, la dumanii notrii procesul de disolutie.
Furia rAsboiului, din primdvara anului 1918 i rdsturndrile
interne din Germania i monarhia Austro-UngarA erau intetite de
144
strabatut OM jos. Un impiegat dela caile ferate care avea romancd de sotie era foc i pard s nu se vorbeascd in casa lui
romaneste. Acum foc i par sA-1 invete sotia romaneste, ca s
nu-si piardA slujba, c vine stapanirea romaneascd.
Ce nu ne-ar fi dat atunci daca ceream r atara de teritor:
PentrucA vorba aceea : merg, cuscri rAmane mireasa. Comitatele
acelea oferite, tot judete unguresti ramaneau ele in editie si
mai ferecatA deck cele vechi.
145
libere".
www.dacoromanica.ro
10
146
Inca in aceeasi zi a venit la mine cu hotArirea Teodor Mihali, Alexandru Vaida i Aurel Viaci. Mi-au cetit-o si mi-au cerut
intrarea in lupt. Alea iacta, am rAspuns. Dumnezeu sA fie cu noi.
darmului va determina situatia noud. Srmanii nu stiau a democratia" poart sub caftan, tAciunele bolsevismului, adus de tovarAsii" din Rusia. Au visat de un imperialism maghiar si nu mai
erau stApani pa Ora lor. 0 tragedie cum numai zguduirile mari
sociale pot produce.
Pe and se intruneste directoriul in Bu0 coincide* dapesta
sa asiste la declaratia de indepenzguditoare.
denfa nationalA in parlament, Mangra era
mort in Budapesta, de apoplexia inimei. lar in Consistorul din
Sibiu, dup lungi desbateri a invins pArerea sd nu fie adus la
Sibiiu, ci s fie inmormAntat intre cei cu cad s'a insofit. A exmis
o delegatie la inmormntare i s'au avizat Consistoarele sufragane
despre inmormntare. In Budapesta aflarAm la Jagerhorn directoriul.
Episcopul Aradului loan Papp azAnd situatia, i innd seanIA de
clod* directoriului, sA inapoiazA inainte de inmormantare la resedinta sa, iar episcopul Caransebesului Miron Cristea s'a pus in pat.
atunci c va merge la ei ?
www.dacoromanica.ro
147
Cu aceast rdscolire a amintirilor mad in suflet, am aflat corpul neinsuflejit a lui Mangra trAdAtorul" in morga din cimitirul
Kerepes. La inmormntare eram noi delegajii eparhiilor, episcopul
romano-catolic Majlath din Alba lulia, ministrul a latere Zichy, consilierul Petru lonescu in reprezentanja ministerului Cultelor i CA-
www.dacoromanica.ro
10*
148
www.dacoromanica.ro
1 40
In sfa'r0t las i iert pe tuft cei ce ma anise i m'au nedreptafit, rugdnd pe milostivul Dumnezeu sd-mi ierte si mie cu indorare pdcatele mele cele de voie i cele fard de voie, cele intru stiinta
si cele intru nestiintd, i sd ma invredniceascd si pe mine nevrednicul sd laud si sd mdresc numele sdu, acorn i pururea si in
veci vecilor amin! Sibiu, 17130 lunie 1918.
Vasilie Mangra m. p.
arhiepiscop i mitropolit.
Octomvrie 1918.
www.dacoromanica.ro
150
incep din nou s se refugieze din Ardeal, toata lumea stA pachetat pentru migratiune. Afirmativ SAcuii ezitau pentrucd,
spuneau
ei
RomAnii nu le-a fAcut nici un rAu numai Nemtii sA nu vinA.
Moartea lui
Nicolae Zigre.
www.dacoromanica.ro
151
fi
odinioarA.
www.dacoromanica.ro
_111141.
1'4111111111TC
III
111011%:
It'
ir
I
i411114&
411~
-4.11r4
1101
Th
MO11110.
11
gliannirir-71111.1111r1rotrtrlIM
ri11.1111
11.1R.,t1i.1,031110,11311.11.,
V
Vibram,
Revolujia fargneascg.
Pe 1a sarsitu1 lui lunie 1918 s'a declarat greva generalA
pe toat tara. Cateva zile n'au apArut nici ziarele. In Budapesta
erau in grevA 60.000 muncitori; in urma ciocnirilor cu politia
au fost rnorti i rniti. Capitala avea aspectul revolutiei. In Viena
mureau oamenii de foame iar pe fronturi armata se prAvAlea fr
de cap pe povrnisul revolutiei. Tara era plinA de desertori. Se
rAspandeste bolsevismu1 adus de prisonerii eliberati din Rusia. In
armatai disciplina se mai sustinea numai cu teroarea glontului si
a spAnzurAtorilor. ParAe casa tArii in toate incheeturile ei. Dezastrele depe frontul de sud si vest adncesc tot mai mult anarchia.
Acest clocot infernal caracterizeazA situatia OM in Octomvrie. Era
freamAtul revolutiei.
ratia lui din dieta ungarA, cA Ungurii vor lupta ca tigrii dacA
Romnia va ataca Ungaria,
www.dacoromanica.ro
a infrat
un portofoliu ministerial in noul guvern ce are sd se constitue. Comitetul executiv din Arad refuzd a intra in cursa acestor ademeniri.
www.dacoromanica.ro
154
cea nationala.
Pe regele Ferdinand nu-1 puteam pomeni pentruca eram
controlati in biserici si ni se raspundea cu glont. Orasul fierbea
in sarbtorirea independentei Ungariei. Era destul o schintea de
provocare ca sd fim distrusi. Am omis dar pomenirea domnitorului dela daruri i din ectenii.
maina pe un vehicul a dat sbiciu la cai si a plecat acasa. Multimea insa a navalit asupra trenurilor si a plecat tolaniti grarnada
cu foctii lor ofiteri pe coperisul vagoanelor catarati pe sari, care
www.dacoromanica.ro
156
www.dacoromanica.ro
157
toarele de rdzboiu, peste tot acelora cari le-a tratat neomenos familiile, se rAsbunau i ei, dar fr sA-i ucidA. Pe un notar care
atunci and femeile cereau ajutor pentru hrana copiilor, avea obiceiul
sA le trimit la camp sA pascA dacA n'au ce manca, l'au legat cu
cApAstru de o caruta si asa l-au dus de minunea lumii la camp sa
pascA acuma el iarbA, ca sA vadA cum poate trdi omul cu iarba verde.
Rolul principal aici in aceste acte de rAsbunare l-au avut fetneile,
www.dacoromanica.ro
158
Situatia preofilor 1
lutiei, incunjurau cu toata cinstea pe preoti.
a invfitatoribor.
Invdtdtorii au umblat ceva mai Mu. Ei erau din oficiu ordonati sd facd rechizitiile. Unii dintre ei au fcut aceste rechizitii
silnice fr rdutate, dar a fost. intre ei, anume invtdtorii de stat
rdutciosi. Pe acestia i-a alungat poporul de nici urmd n'a rdmas
de ei. In Cheresig dupdce a alungat pe invAtAtorul de stat, a
smuls i geamurile din pAreti, ca sd nu poatd rdmanea nici familia invdtAtorului in comund. Acest invdttor care pe vremea ungu-
159
160
i in comunele unguresti. Arme li se va da din magazinele statului. Localul prefecturei se imparte intre ambele consilii
intr'o aripd consiliul ungar, in ceialalt consiliul roman. Sedintele
purcede
Dupa constituire.
CIRCULARA
catra onorata preotime I invatatorime de sub jurisdictiunea
Consistorului gr. or. roman din Oradea-mare.
Pe fronturi s'a incheiat armistitiu pentru a deschide calea
tratativelor de pace, pe baza principiilor de egalA indreptAtire a
tuturor natiunilor, enuntate de marele apostol al libertAtii popoarelor,
Wilson. Vestiti poporului aceasta bucurie mare.
Ne-a venit insd la cunostintA, cA in unele pArti s'au deslantuit
patimile. Cete de oameni veniti de pe campul de lupt primejduesc
siguranta personal si a averii pasnicilor cetateni, mai adaugand prin
aceasta la mizeriile rAsboiului de cinci ani i rAsboiului intern, care
www.dacoromanica.ro
161
Roman R. Ciorogariu m. p.
vicar episcopesc.
Pe cand noi ne organizam astfel, s'a incheiat asa zisul armistitiu cu Italia, de fapt insa nu mai exista armata de-a monarhiei, de
cat trupe ramase raslete cari n'au ajuns sa vie acasa. Conform
armistitiului, armata monarhiei trebuia s evacueze toate teritoriile
ocupate si s deschida calea pentru armatele antantei, ca sa ocupe
localitatile pe cari le vor afla de bine si sd faca ordine in tara.
Karolyi s pregateste la Padua sa incheie pacea cu Italienii. Ziarele
agiteazd contra regelui Carol si a dinastiei, cerand republica ungara,
www.dacoromanica.ro
11
162
dupd ordinile noastre, eke odata si peste aceste ordine, dar tot
ordine era. Guvernul Karolyi Ii organizeaza noua armat de voluntari. Ziarele unguresti vizeaza, ca e cineva la spatele acestei revolte
taranesti, adecA Consiliul National roman. In Consiliul National
ungar se observ o cotitura.
Diferentierea cu presedintele comitetului executiv ungar pleConsiliul national carea la Budapesta, sa-si ieie instructii dela
maghiar.
consiliul national regnicolar din Budapesta.
Anume acest Rigo avea nedumeriri asupra organizatiei autonome
nationale a Romanilor, cari mite prin acest fapt s-ar putea prezenta
la conferinta de pace ca natiune de sine statatoare. E o tendinta
de a reveni la organizatia colaborarii, in sensul de a-ne considera
numai ca un surogat al consiliului ungar, pendent de Budapesta.
Eram hotariti sa rupem cu ei legAturile dacd fac politica.
Actiunea din Budapesta de a reconstrui o armat de voluntari
163
11*
164
garzli nationale.
www.dacoromanica.ro
165
arme
nici 24
ceasuri.
s facneascA
republicei maghiare.
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
169
Renuntarea Regehil
fortei majore a imprejurarilor se retrage dela
Carol IV. 1 proela-
sau la tron, iar consiliul ungar cu fotii parlamentari proclamd in sala cupolei parlamentare
independenta Ungariei i republica ungara". Pe strada ateptau acest
rezultat 200.000 de oameni.
Ungare.
www.dacoromanica.ro
170
romana e egal cu cea maghiarA. Publicul care nu cunotea rostul acestei declaratii a ascultat incremenit doctrina nod. Era ata
tnieroas cu care voiesc cei din Budapesta s indulceascA zilele dinaintea Alba-Iuliei.
Noua evanghelie ,
sa
romneasca.
in
mitropolitan, episcopul loan Papp, convoacd la Arad sinod episcopesc pe 23 Noemvrie invitand pe toti dignitarii i teologii" din
171
intre care Te-am imprdgiat, pe tine nu te voth nimici. Sfdrmavoiu jugul de pe tine i voiu rumpe ceitu0le tale; largi-voiu
hotarele tale; aduna-va-voiu dintre popoare i vei wit, strange
din tdrile, in cari sunteti impreigiati; restatori-voiu judeceitorii
NI, ca mai nainte, i sfetnicii tai, ca la thceput".
Alba-Iulia.
Toate circumscriptiile electorale aleg Cate 5 delegati provdzuti
cu mandate in reguld, dupd practica delegatilor dela conferentele
nationale. Mai departe protopopii, delegatii centrelor culturale, dupd
norma circularei data.' mai inainte. Din toti acestia s'au fcut cam
cloud sute delegati din Biharia.
Statul major, episcopul Radu venit dela
Plecarea la
Alba-lulia.
am plecat in 28 Noembrie in vagon special
peste Arad, impodobiti cu tricolor romAnesc i intre cAntece nationale. La Ciaba dam deja de bocluc. Andreiu Popoviciu actualul
secretar la legatiunea romAnd din Washington, era in uniforma de
ofiter de artilerie cu cocardd de a noastrd. Garda ungureascd din
Ciaba II prinde i define, dar Aurel Lazar avea depline puteri
dela consiliul ungar din 01 adea asupra tuturora i asa intrevine
pentru liberarea lui. PAM aici ne-a fost mai greu sd strdbatem
1 73
Sosirea.
militare
comandati de cApitanul Medrea purtAnd esarpa tricolord. Tot orasul pavoazat, am putea zice imbrAcat in tricolor. Valuri de oameni
framAnta sub picioarele lor noroiul zApezii topite, aclamari i ropotul goanei de automobile si trasuri umplu vazduhul. IntrAm pe
poarta cetAtii pe care a intrat odinioara Mihai Viteazul sub boltitura temnitei fioroase de unde a fost Horia, Closca i Crisan dusi
la roata, iar acum stau de gardd motii cu priviri aprinse in sumane motesti, cu pusca la umar i cdciula de miel impanata cu
tricolor, iar sus pe bastioane aceleasi figuri vii ale legionarilor
moti evoca vedenii din epopeea romana. Tu esti Dumnezeu carele faci minuni.
Dupa noi,. ziva noaptea,. pAnd in dimineata din 1 Decemvrie
aduc trenurile tixite, miile de Romni dela Dundrea bAnateana pAna
in Solnoc DobAca si din crestetul Bihorului pada in crestetul Carpatilor intr'o pitoreascA variant de porturi taranesti. Banatenii de
sub ocupatia sArbeasca pana la Mures, trecuti prin sicanele brutale sArbesti yin navalnic s scuture depe ei ocupatia sarbeasca. si
www.dacoromanica.ro
174
a legilor si institutiilor Orli peste tot. Acum sufletul multimei speriat de fantoma autonomiei a luat pe buze, imperativul categoric :
Unire fArA conditiuni". Insfarsit s'a ajuns la solutia sA se decreteze unirea neconditionatA, iar autonomia temporalA sd reduce la
procedeul de executivA panA la intrunirea constituantei in care se
va legifera unirea tuturor provinciilor romane cu tam mamA,
unirea desAvarsitA. Socialistii cari stAteau sub impresia oroarei de
Romania feudalA, sugeratA de democratii" din Budapesta, dumirip prin garantiile democratice cuprinse in actul unirei, renuntd la
republica solicitatA de dansii la inceput si ziva de 30 Noemvrie se
incheie cu unanima hotdrire de unire neconditionatd.
www.dacoromanica.ro
175
Ziva unirii nationale se incepfl cu serviciu divin m ambele biserici. La noi corul
intoneazd marsul legionarilor in loc de priceasnA i Desteaptd-te
Serviciul divin.
Rom Atte.
tuturor.
Intr'o atmosferA incordat cu lacrimi in ochi deschide adunarea bAtrdnul presedinte. Intiul vorbitor Stefan C. Pop descrie
in culori vii suferintele neamului si desvAlue chipul Romaniei mari
Goldis cu glas puternic riclica in Mfa adunArii tablele legii cei noui,
hotdririle din Alba-lulia, Maniu motiveazA aceste hotAriri intr'o
176
care nu mai cugeta ci avea un singur simt, unirea s fie desdvarsit. i in acea clip toatA adunarea, i cei dinlAuntru i cei
din afard era cu trup cu suflet in extrema stangA.
Pe platoul de langA cetatea Alba-lulia unde cu 134 ani mai
in urmA au fost frni in roatA Horia, Cloca i Crian, in prezenta
a 2000 tArani adui de InvingAtorii rscoalei tArAneti sA asiste la
infricoatul act 1 de ,unde au fost aruncate bucAtile trupurilor sfaiate in tele patru regiuni ale lumei ca pildA de ingrozire rebelilor
iobagi, ateptau acum 100.000 de tArani liberi. In loc de roat
erau patru podiuri in tele 4 regiuni, depe care doi vlAdici, Miron
Cristea i Iuliu Hosu i alfi doi herolzi vesteau in tele patru rdgiuni ale lumii holdririle unirei. Unirea tuturor Romani lor trite()
Romanie mare trup s'a fAcut.
Dacd in atmosfera in care s'a savarit actul unirei dela 1918
se ridica un singur glas pentru reunirea bisericilor romane, atunci
se rupeau i pecetile Atanasiene dela 1700 cum s'au rupt lanturile
robiei politice 1 iar am fi o bisericA i un neam turn am fost
dela inceputul nostru i n'am fi avut durerea sd vedem vlddicii unei
biserici stand zAvorati de nuntiul papal pand cand sd svarsete
actul religios al IncoronArii, nici sfidarea celor 12 milioane ortodoxi cu conditia" unirii intru papa, nici celelalte dureroase
sfAieri intre fratii de acelas sange. Dumnezeu tie tate nenorociri mai poate aduce asupra noastrA aceastd sciziune, acest blestem
Habsburgic. Istoria nu va intelege aceast eclips a adunrii nationale dela 1 Decemvrie 1918.
177
www.dacoromanica.ro
12
A doua revolufie.
M'am inapoiat prin Arad. Aici se organizeazd cu zor noua
armatd ungara. Sarbii sunt in fortdreata de peste Murd i tin
Banatul in clete, purtandu-se durndnos fata de Romani pentru
litigiul asupra Banatului. Ungurii din Arad profild de aceastd pornire sarbeasca contra noastrd i fraternizeazd cu ei. Conducdtorii
notri rdzimati pe gardele cu putine puti i mai putind munitie,
privesc ingrijorati la rugul ce li se ridicd dacd intarzie trupele de
ocupatie romane ori franceze. Cu aceste presimtiri sinistre m'am
intors la Oradea.
In Oradea aceia situatie gall de moSituatia din Oradea
safirii sarbi. Dar Oradea prin situatia ei
geografica era cheia Ardealului. Aici ii avea cele mai puternice
radacini i imperialismul lui Tisza 1 democratia Galileilor. Adevarat ca a murit Tisza, dar n'a murit, ideia lui : Ardealul numai
fr romani poate fi a Romanilor, pe care au motenit-o 1 democratii. Kun Bela dictatorul bolevic al Ungariei aici i-a facut
coala politica ca ziarist i de aici a mers la Budapesta mentinandu-i stransele legaturi cu democratii" din Oradea. Tovaraul
sau Oa in Rusia sovietica, profesorul Agoston Peter, aici 1i avea
catedra. Colonelul Kratochwill organizatorul armatei noui de aparare era comandantul regimentului 4 de honvezi din Oradea, om
concrescut cu Oradea ; langa el capitanul de stat major Halsz
Sdndor mai tarziu directorul dcomeniilor printului Windischgratz,
www.dacoromanica.ro
179
Tocmai cand scriu aceste randuri este delinut directorul domeniilor printului Windischgratz, va'se zica acum organiza ofensiva
falificarii de franci contra Frantei i aliatilor ei. Imperialitii i
comunitii erau una impotriva noastra, i aceasta unitate aici la
cheia Ardealului era mai stringent.
Oradea romaneasca nu avea o suprafata politica. Tot ce avea
era episcopia unita i vicariatul ortodox.
In cele culturale i politice se inspir din celelalte centre cul-
12*
180
Prin circulara dd. Oct. 5 Noemvrie Nr. 2350 Pres. am indigitat onoratei preorimi si invalatorimi datoria ce are sd o implineascd in situafia schimbatd de incetarea osfilitafilor de pe front, din
care a rasarit stapanirea nafionald a popoarelor.
De atunci s'a final la 18 (Noemvrie) I Decemvrie in AlbaJulia, marea adunare nafionald, care a decretat unirea tuturor Romanilor, iar pentru conducerea mai departe a afacerilor nafiunet
Romane din Transilvania, Banat si Tara Ungureascd a ales Ma.
din Transilvania, Banat si Tara Ungureascd. Sediul acestui Consiliu Dirigent este Sibiiul. Tofi Romanii din aceste pdrfi stau sub
stdpanirea autonomd a acestui Consiliu Dirigent, pad la intrunirea
constituantei ce se va alege prin votul universal al poporului.
Si pand cand vor urma dispozifiile acestui Consiliu Dirigent
in toate ramurile viefii sociale, simf trebuinfa de a da directivd
onoratei preofimi si invafatorimi in valtoarea evenimentelor ce se
desfdsurd in jurul nostru cu iutimea fulgerului.
S'a organizat anume o propaganda de agitatori streini cu
scopul de a smulge poporul nostru de sub influinfa tradifionala a
preofimei si a invafdtorimei sale si a-i infecta sufletul cu idei anarhice si antinafionale. 0 mad neagrd lucrd intre popor sd-1 instigeze contra preofimei, invafdtorimei si a intelectualilor, sd-i bald
pastoral, ca turma sd se risipeascd. Pdstorii sd nu se lase batufi,
di a lor este mostenirea.
Pentru desarmarea acestor agitafiuni streine intre poporul nostru
cari laolalta fac un cerc firesc de comunicafie ward si vei organiza acfiunea de propaganda a misiunei noastre bisericesti scolare.
In aceste cercuri de propaganda sa fie contrasi tofi intclectualii si
fruntasii, cari au influinfa asupra poporului si intr'o conferinfa prealabild sa se discute modalitatea data de imprejurarile locale, pentru
popularizarea hotaririlor din Alba-Julia,
www.dacoromanica.ro
181
5. Adunarea nationala din Alba-Iulia a decretat unirea tututuror Romdnilor in temeiul principiilor lui Wilson acceptate de
toate puterile Intelegerei. Hotdririle ei sd fie cetite si esplicate poporului ca o noud evanglzelie a libertdtii popoarelor.
www.dacoromanica.ro
i 82
dupd cheia ce se va stabili, ca tot omul se"' aibd parte din pamantul fora.
7. Intocmai astfel sa se remarcheze, cO noi nu ravnim la
asuprirea popoarelor streine cari ar cadea sub stapanirea romaneasca, ci mai vartos vrem sa le respectdm toate drepturile la limba
$i averea lor, sO traim pa$nic impreund, desvoltandu-se fiecare spre
fericirea sa.
8. Noi nu voim sO ducem poporul nostru in robia boierilor
din tam romaneasca, precum o vestesc aceasta agitatorii streini
intre poporul nostru, pentruca i acolo a incetat lipitoarea ciocoiasca
$i toate drepturile poultice $i peimanturile vin in mana poporului.
Pad* acum s'a decretat deja sa se dea poporului cam 6 milioane
de jugare pamant arator. Romania e pe cale a fi cel mai democrat
stat. Insu# regele Ferdinand de band voie a predat toate moiile
ce le-a dat tam regelui Carol, cand I-a facut rege. Singure aceste
mosii fac sate de ma de jughere. El este regele care a mers cu
poporul sau in bine $i in rdu supunandu-se vointei poporului, care
voia unirea tuturor Romanilar, jar .regina Maria e mama band a
taranului roman pe care 11 cerceteazd in coliba lui sd-I mangdie in
zilele lui grele. Avem datoria sO apardm cinstea acelora cari pentru
noi, au sangerat in acest crancen rdsboiu. Ferdinand al Romaniei
nu $i-a &add tam ca $i Ferdinand al Bulgariei $i Constantin al
Greciei, ci s'a pus in fruntea armatei sale contra sangelui sau din
Germania, cand Tara i-a cerut sO implineasca opera inceputa de
Mihaiu Viteazul. Aruncarea agitatiei contra celor din Romania e
numai o apucaturd, Ca sO ne sperie poporul dela o stdpanire
romaneasal.
1 8.3
Roman Ciorogariu
vicar episcopesc.
In 15 Decemvrie apare i brosura scrisd de Gh. Tulbure HOrita in 10.000 exemplare. Aceasta brosura a avut darul s pAtrundA
cu slova ei romaneascA la intelesul tuturor. Incepe lupta de ziare si
brosuri propagandiste. IatA prima brosurA adresat Care poporul
romanesc".
Fratilor romdni !
Am auzit, Ca in vremea din urmA niste nAdrAgari streini
www.dacoromanica.ro
1A4
www.dacoromanica.ro
1A5
no
le-am arat, le-am sAmAnat pamanturile *i le-am secerat granele, pentru ca ei sA manance pane alba' ca colacul, iar noi
o coaje de mAlai. Nimenea n'a pAtimit a*a mult, nimenea nu
rAbdarea de veacuri a neamului nostru. Dropturile i bunatAtile tArii au tiut s le -find numai pe sama lor *i a copiilor
istoria neamului nostru ati rAmanea ingroziti, fratilor, de patimile i suferintele, cate le-au indurat mo*ii i pArintii no*tri
www.dacoromanica.ro
186
zilele de astzi.
Romnii au fost totdeauna cei mai viteji apArAtori de
tard. In rAsboiul de acum aproape cinci ani de zile ati aparat
cu viata voastrA averile si mosiile lor cele intinse. Pe ale lor
si nu pe ale voastre, pentrucA la petecul vostru de pAmAnt
n'a lAcomit nimeni. Sute de mii de RomAni au rAmas morti
prin tali streine. $i vai l CAti s'au tutors acasd schilavi si
cersitori. In vremea cat bietii RomAni isi prAdau viata si
sAnAtatea peste taH si marl., acasd femeile si pruncii lor
flAmAnzeau si se prApddeau de sdrAcie.
zic,
nouA drepturi i vreau &A trAiascA cu noi in fratie i'n dragoste. SA VA spunem numai cAteva fapte mai proaspete, ca
sd vedeti cum e dragostea bor. Gazetele lor 1 astAzi ne batjocuresc In tot chipul. Steagul nostru romAnesc nu sufere sA-I
purtdm nici astAzi, cAnd e slobod sA-1 poarte toate neamurile.
Pe mai multi ostai 1 ofiteri romAni, cari i-au pus pe chipiu
pantlicA cu fetele steagului nostru in trei colori, i-au bAtut
undt i-au apucat. S'a intAmplat in unele locuri, cd feciorii
intori din rAsboiu, nacapti i flAmAnzi, au pus mAna pe
bucatele domnilor de pAmAnt, cari se ImbuibaserA in toate
bunatatile. $i cum s'au rAsbunat domnii ? De bund seamA ati
a uzit. Intr'un sat din pArtile Clujului nemeul a cerut jandarmi i cdtane dela stApAnire. Jandarmii inarmati pana in
gl
Mormantul, apoi i-au pucat pe toti de a cAzut fiecare in groapa
sa. Si cate si mai cate mielii de acestea am putea insira
aici. Dar nu le mai pomenim, c5. ni-se rupe inima. i ar trebui
s5 scriem o carte mai groasA, decal cazania cea bAtran5.
188
pentrucA
189
iile boierilor i sd se impdrteascd la sdtenii lipsiti. Boierii
toti i-au dat invoirea, chiar ei au adus legea cea noud in
190
a fost cuibul tuturor pAcatelor. Acolo In casa jarii $i in palatele strAlucitoare ale neme$ilor, zidite din sudoarea $i din
dArile voastre in vreme ce voi stenii n'aveaji drumuri, n'aveaji $coli $i de multe ori n'aveaji un codru de pAine.
Regele romAnesc n'a pAcAtuit nimic fajA de poporul
sAu. BAtaia de acum cu tot prApAdul ei, cine a pus-o la
cale? Impratul nemjesc $i cu grofii unguri, cari i-s'au fAcut
coadA de topor. Ei au aprins lumea in flacAri. Ei au fAcut
vArsarea de sAnge cea ne mai pomenit. Ei au jefuit taxi $i
www.dacoromanica.ro
191
Mihaiu a luat Ardealul si s'a asezat cu otirea lui pe campia dela Turda. Dar inteo noapte, and durmia in cortul lui
www.dacoromanica.ro
192
A$a sA ne ajute Dumnezeu pe cum v dAm aceste sfaturi $i povete din inimA curatd. A$a sA avem parte de mantuirea sufletului precum vA dorim binele vostru.
TrAiascA Poporul Romanesc !
www.dacoromanica.ro
193
Pe cnd noi ne armam asffel cu ziar i bropri socialitii slobozeau pe satele noastre roiuri de anarhiti cu ziarele lor de propagand SteaguI rou' i Foaia Tkanului" cari atatau focul revolutiei de clasA i ImprAtiau Intre popor afie ca aceste :
Frail romani
Pe regele ungar I-am alungat, dar domnii romani voiesc
Comitejul Plugarilor 0 al
muncitorilor.
In Alba-lulia se vorbia de o incercare
Tratative cu Maca catiga sub anumite conditiuni arme dela
kensen in scopul Mackensen. Ne pomeniram cu el in Oradea
inarmarli noastre. gazduit cu statul ski major In palatul episcopului romano-catolic Szdcsenyi. Acest episcop e descendentul marelui patriot, contele Szdcsenyi din 1848. Pe lngA ilustrul nume
13
194
www.dacoromanica.ro
195
Organizatia lui constitue un comisariat adecd guvern ardeApathy la Cluj i lean ungar sub protectia legiunilor sdcuesti,
guvernul central. bine inarmati cu arme dela Mackensen.
Guvernul democrat din Budapesta yedea o primejdie in organizarea nationala a Skuilor i trimite pe agitatorul ziarist Fnyes
Laszl in Ardeal s bage in teach' sabia SAcuilor, care la un moment dat se puteau intoarce si contra lor. Fireste fard rezultat.
Apathy nu dd sabia din Indira i grupul sAcuesc se IngroasA in
cetatea Clujului.
Aurel Lazar prin conexiunile sale cu socialitii tacticos imblAnzia furia socialistilor contra noastr, a preotilor mai ales. In
16 Decembrie pleacA Inis definitiv la Sibiiu sa ocupe resortul
justitiei din Consiliul Dirigent i noi famAneam cu Consiliul national,
care avea asemAnarea unui Consistor eparhial mixt al ortodocsilor
www.dacoromanica.ro
13*
196
lui
gere,
191
la Arad.
198
dinea primirei in vagon : delegatia damelor romane, consiliul i bisericile romane, apoi autorittile or5eneti i ale comitatului. Tu-
pand cand s'a atras atentiunea celor dela Paris de unde s'au
schimbat comandantii indulciti de familiile iudeo-maghiare. La
urma s'a dovedit ea nu erau adevarati francezi la comenduire ci
oameni de afaceri cari au si fost delaturati.
La noi oficialitatea maghiara tinea seama de apropierea armatei
romane si-si dadea aere de ordine, dar pentru persecutia noastra
aveau destui banditi fara raspundere. De pilda inteo seard, la ora
199
. .
www.dacoromanica.ro
200
S'apropie dorobantii !
pinAm
i sa-i imbrAtisAm.
Garda national
deriu de cAlareti din tarani, vor intra in oras pe strada principala. Adevaratul act srbatoresc de primire se va desfsura
in piata mica, in fata bancii Bihoreana" i intre zidirile
sfinte ale celor douA biserici romAnesti. Aici se vor rosti mai
multe discursuri, va cAta corul Hilaria" si la urmA, dupA
obiceiul strAbun, se va incinge hora mare. In cinstea coman-
www.dacoromanica.ro
261
Hora mortit
Chemat la Arad, am plecat Cu un automobil insotit de cApitanul Munteanu si IncA un locotenent al cArui nume imi scapA. La
rampd ne-a lAsat sA trecem, norocul nostru InsA CA locotenentul
sta cu fata IndArAt i opreste bursc automobilul. Trei soldati din
biroul vAmei ne i-au la tinA, noi ridicAm mAnile, inainte de a-i
descArca armele. Ne-au sechestrat automobilul si ne-au dat drumul.
A rAmas cAlAtoria la Arad. Eram Inchis in Oradea.
In ziva urmAtoare comandantul Ungurilor la ordin din Budapesta ne cere subordonarea gardelor noastre, ori le sisteazd solda
si dezarmeazA. Eram hotAriti a renunta la soldA si a injgheba
garda de voluntari fArA soldA. Le-am rAspuns cA ne vom conforma
numai ordinelor dela Sibiiu, pe cari le-am cerut prin curier, cerAnd
totodatA i dela Arad informatii, cA ce fac eL
sunt rAniti si morti. Se scrie in culori vii despre pretinsele atrocitAti romneti, despre Unguri beliti de vii si sArati ca heringii adicd
punea in cArca noastrd faptele lor, ca sA atAte populatia maghiarA
contra noastrA. CAnd am Intrebat pe unul dintre cei mai de seamA
ziariti, cd ce este aceasta ? Mi-a rdspuns ca aa fi yin comunicatele
oficiale i el trebue sA le dea. Treisute SAcui plead la Beiu cu tren
blindat sA intAmpine pe mortii cari s'ar fi ivit in pArtile Beiuului.
Noi tiam cA sunt pe acolo deoarece Nicolae Bogdan, ucis si el
mai tftrziu, venise la Oradea sA ne cearA arme pentru ei. AvizarAm
Beiusul i VacAul, despre sosirea lor. ca sA nu-i surprindA.
In mijlocul acestor agitatii suntem avizati noi de cdtre Erdeli,
ministrul nostru la Budapesta, cA la inmormAntarea soldatului SAcui,
rAnit la Ciucea i mort in spitalul din Oradea, sA fim pregAtifi la
202
fug ? Unde ? Era primejdios sd ies in stradd. Am asteptat desvoltarea lucrurilor cu poarta inchisA. Nu s'a intamplat nimic. Mane-zi
am aflat explicatia. La ordinul mai inalt a plecat din Arad un CApitan francez insotit de advocatul Chiroiu, sA fie de fata la inmormantare. La Giula a fost oprit sub pretext cA n'are legitimatia automobilului in ordine, Wand' a trecut inmormantarea. Fireste a limas
in baltd si masacrarea noastrd.
Defileul Ciucea e o formidabila intdriturd a naturei. 0 stavild
a frontului romanesc dela Ciucea. Dar nu aceastA stavild a oprit
armata romand in inaintarea ei spre Oradea, ci cealaltd
diplomaticA.
pe tati aceia cari pAzesc averea, viata i buna tanduial, jos patria,
jos biserica, jos proprietatea, adicd nimenea s n'aibd nimic, toate
cArnuri ca in Butz
Kronstein, cu tovardsii lor de un rit cu nume romanesc, Avramescu I Cretulescu vArsau lava bolsevismului in focul apArAtorilor de lard unguri. Oradea era plind de panzeturi i obiecte furate,
cari se vindeau pe piatd si in colportagiu. Sub durata cat stAteau
in Oradea, umblau beti in trAsuri cu pustile, tragAnd necontenit
din ele. Vai de Romanul ce le-ar fi venit in cale, mart rdmAnea
pe loc. Copiii puneau cartuse pe sinele tramvaiului, cari se descdrcau sub roti. Detundturi de granate i tir de tunuri tineau orasul
sub teroare. Eram ca intr'un iad.
Am IdpAdat reverenda si am scurtat
Starile din Oradea.
barba. Asa in civil am incercat odatA sa
merg cdtrA gard. Am avut noroc cd o ceat de soldati beti cari
www.dacoromanica.ro
204
Katz Bela
Anehete
anchetat ori
www.dacoromanica.ro
205
Consiliului unguresc anuntarea prealabilA a cazurilor cu toate detailele evident ca sA deldture ori ce corpus delicti 1 S terorizeze
fata locului.
palsz cu capul.
La biserici abia au mai rAmas cativa
preo ti batrani in surghitimei.un. Ceialalti i-au ras
barbele i au imbracat haine tArdneti pecu vulturii prin stAnci.
trecAnd
vorba pArintelui Domoco
Alta parte s'a strecurat prin munti pe teritorul ocupat. Eu avearn
in Oradea 40 preoti refugiati, in nAdejdea cA aici vor fi mai ocrotiti. Firete aid stAteau prin ascunziurile lor, fr bani. DupA
putintd i-am ajutat din micile noasre fonduri. Ai unitilor tot aa, cA
inzAdar ne-am deosebit noi unii de altii in douA biserici, dumanii
notri nu fAceau deosebire intre noi.
Surghlunul
preo
Clipe de desnAdejde.
ni I-a dat in zilele cele mai grele preotut Vasilie Popovici, depe
www.dacoromanica.ro
206
amvon inspirand credinta celor desnAdAjduiti, iar in Tribuna Bihorului" scriind articoli taiosi panA in mAduva cAlAilor notri. Si
firete Gh. Tulbure redactorul Tribunei Bihorului". Aceasta n'a
fost literatard, ci luptei de front tulle moartea se imprtia din plin.
Pe frontul acesta au limas multi rAMarti riul Crianei
niti i morti, despre cari tiam Din cazurile
relatate la Consiliu Oa la inceputul lui Martie am dres un tablou documentat cu acte si 1-am cuprins inteun memoriu lung in
care am zugrAvit icoana trecutului si a prezentului sangeros din
Biharia. Acest memoriu l'am tipArit si trimis prin curieri la Sibiu,
Bucuresti i Budapesta sA fie inaintat Conferintei dela Paris ca maerial la deliberarea asupra noastrA.. VorbeascA de sine aceste cazuri.
1.
207
4.
208
Gara din Oradea. in 20 lanuarie 1919, intre injurturi nereproducabile au pAlmuit sAcuii pe elevul liceului din
Beius in asa mod, intrucat i maghiarii s'au scandalizat de
barbaria aceasta. Vina i-a fost, cA la intrebarea lor s'a de-
le des-
bombe condusi de un locotenent s'au prezentat la 2 Februarie 1919 in Osorheiu la casa advocatului Dr. Dimitrie
Mangra si sub pretextul, CA ar cAuta arme au rAscolit lucuinta
intreagA, au spart 2 dulapuri, care le-au devastat. In grajd
au impuns un cal care de-atunci chioapA. (Vezi actul No,
www.dacoromanica.ro
209
15.
Osorheiu. La 2 Februarie n. au intrat in comuna Osorheiu (Fugyivasrhely) trupe bolsevice maghiare sub conducerea unui locotenent, au desarmat garda romaneascd si
prezentandu-se la locuinta sublocotenentului-comandant de
sectie loan Gherlan, au pretins sd-i ospteze, ceeace neganduli-se, au furat toate alimentele. injurand Dumnezeul valahilor
au plecat fail de nici o despAgubire.
In 5 Februarie 1919 mai multi soldati din armata maghiard sub conducerea lui Kurth' Jozsef injurand pe Dumnezeul valahilor i amenintand Romanii cu spanzuratoare au
impuscat asupra casei preotultii George Pap. Gloantele au
trecut prin geamuri in odaie. Glontul aflat este dum-dum".
(Vezi actul Nr. 509/C. 1919).
16.
www.dacoromanica.ro
14
210
Pe parintele din comuna Bulz Petru Lascu 1-au amenintat la 5'18 lanuarie Sacuii depe frontul Ciucea, in urma
carora a fost silit a se refugia lasandu-i casa in prada strdinilor. Sacuii s'au si folosit de aceasta ocaziune, au intrat in
casa lui i-au jefuit toata locuinta, facandu-i pagube enorine.
Nu s'au multumit cu aceasta ci au profanat .chiar si sfanta
biserick intrand in ea cu forta. In turn au asezat o mitralierd
La 1/14 Faur 1919, soldatii Scui sub conducerea ofiterilor 1-au What i impuscat pe preotul gr. cat. din Dijer:
Mihaiir Ddnil i dupa aceia i-au devastat casa. (Vezi actul
Nr. 581/C. pres. 1919).
24.
211
ei
silindu-1 sa le deie de
14*
212
www.dacoromanica.ro
218
deschide poarta, until dintre ei sArind din trsurk din neprecautiunea lui a explodat granata de mana atarnatA de brau,
omorind dintre ei 3 al 4-lea a alarmat pe soldafii Maghiari
din BAifd i Luncd, cu cari reintorcandu-se au incunjurat
comuna si au dat foc caselor i intre oamenii inspaimantafi
si inturburafi au tras cu mitraliera puscand 9 persoane. Focul
Borha dela Oradea acas spre Hotar, la gara Tefche s'a dat
jos din tren si a mers pedestru spre comuna Hotar. Abia se
214
ne scrie
furilor dela inceput. N'avem unde s ne plAngem,
un Oran maltratat,
vai de hoi, ce zile grele am ajuns, dupdce
armat cu foga gardele nationale, locuitorii romani ai comitatului au ajuns pradd jafurilor si omorurilor.
La inceput am recomandat C'onsiliului National unguresc,
Comisiunea aceasta s'a si constituit dar comisiunea ungureasal sub felurite pretexte, tie sd zdddrniceascd dovedirea
atrocitalilor si rezultatul cercetdrii. In restimpul acesta si-
www.dacoromanica.ro
i6
si
216
intrunit, din pricina, c nu le dadea mana sa Se COnstate bestialitatile soldatilor Unguri si nu veniau la anchete.
Am adresat i contelui Karolyi Mihaly,
Scrisoare deschis
carele tocmai a vizitat frontul sa-si insufleContelui Krolyi.
tiasca oastea, urmtoarea epistold deschisa
in Tribuna Bihorului".
Doud mdsuri.
Domnule Pregdinte !
211
www.dacoromanica.ro
214
Trousseau.
episcopul Szcsenyi. Aflu insA de sosirea
lui i pe and a venit in zina urmAtoare la casa comitatensA unde
era Katz, dupA mult alergare am reusit s strAbatem la el prin
i inte-
www.dacoromanica.ro
N
tionalet. Ei sunt jertfele unei agitatiuni care vede 'n fiecare intelectual si conduceitor roman cate un dusman al natiunei maghiare.
220
Desfiintarea gardel
nationale.
intrArile
eirile. Un
major insotit de soldati Unguri provoad pe maiorul Herbay comandantul gardei noastre sa le predea toate armele. Dupa desarmarea
gardei noastre a declarat desfiintate gardele romanesti.
IsprAvind cu aceasta desarmare, patrule tari sAcuiesti plead
in oras dupa arme. Rdscolesc toate pivnitele i podurile Episco-
Macelul dela
Si ghistel.
www.dacoromanica.ro
221
n'a putut strdbate de cdtrd SAcui sd vadd ce-i acolo. Mai tarziu s'a
aflat sub cenuse maini si picioare tdiate din trunchiu. I-au chinuit
si aruncat in focul casei lor.
Intre aceste soseste la Oradea maiorul francez Dauphont,
carele nu mai descalecd la episcopul Szcsenyi ci la Hotelul Rimandczy. Imediat ce aflu de aceasta, trimit pe Magieru sA-I vazd.
Magieru Ii descoperd situatia nott in care ne afldm, parjolul de la
Sighistel unde nu putem strdbate sa stim ce s'a intamplat fiind Ca
comuna e incunjurat cu mitraliere de soldati i pldteste cu viat
cel ce se apropie de sat. L-a invitat s ancheteze acelea orori oferindu-se sA-I insotiascd din partea noastr.
Dauphont prinde simpatie pentru Magieru, ia relatii despre
toate. Pleacd ins mai 'nainte peste frontul dela Ciucea la Cluj
sa confere cu generalul Holban, atunci in vremea aceea comandant
222
ei nu
muncitori.
www.dacoromanica.ro
223
c afacerea s'a transat, lucrAtorii vor culege foaia sub conditia cA nu vom ataca muncitorimea, incolo putem s scriem
in orice ton si despre ce ne place.
Vineri dimineata insA Munk As Ujsg" ne surprinde cu
un articol intitulat: SA se sisteze Tribuna Bihorului", in care
ne invinueste cA prin faptul cA noi publicam cruzimele ostasilor
maghiari cari omoara% jefuesc, aprind i ne pAngAresc bisericile, prezintAm lumii natia ungureascA ca pe Ufi nearn cu
porniri sAlbatice i cu moravuri medievale. Prin asemenea
Duhul viclean care purta surubAria afacerii fiind informat prea tArziu despre sfatul tipografilor credea sA nimiceased in felul aceasta hotArirea bor. Si a isbutit.
Muncitorii ne-au vestit cA articolul citat a rAsturnat toatA
treaba. Personalul iarsi s'a pus in grevA. La prAnz au tinut
de nou sfat. $i la 2 ore dup masa.' ne-au vestit cA nu tipares c foaia.
lar numArul de azi SA`mbAtA, MunkAs Ujsg" publiCa
urmAtoarele : HotArirea in afacerea foii Tribuna Bihorului".
leri scriam despre expeditia calomnioasA i faptele revolutionare ale Tribunei Bihorului", TovarAsii nostri tipografi au
dus in aceastA afacere urmAtoarea hotArire :
Personalul tipografic al societatii pe actii" Sonnenfeld
www.dacoromanica.ro
224
Cdtrd cetitori!
Pad acunz ni se pierdea foaia pe drum. Deabia prirniati
Cate un numdr si voi ne scriati aka iti c ati phi& foaia $i
n'o primiti, iar pe noi ne prindeau frigurile de nacaz, ca ne
trudhn s va facem foaia bine si toatd truda noastra cddea
in balta urei care ni-o inghifia.
Nici atata nu le-a fost destul.
Acum si-atz dat arama pe fat& Ni-au spus-o ruptales, di nu ne lasei s o tipdrim in Oradea si basta.
Ne-am dus cu plasoare la D. prefect-comisar Katz
Bela. Dasul ne-a trimis la Consiliul muncitorilor, iar acest
225
15
226
227
Consiliul si-a spus vorba. Prin votul dlor ,tefan Domocos, Dr Grigorie Egri, Dr, Sever Erdelyi, Andrei Horvat,
Dr. Vasilie Kirvai, Dr. Dimitrie Mangra, Ioan Sfurlea si Dr.
Florian Stan a hotarit sd ceara Consiliul scutul strdinilor
contra acestei grozave calomnii de a fi spionul Romaniei Mari
pe teritorul azi Thai a Ungariei.
Fac apel catrd domnii acestia, cari sper, ca dintr'o judecatd pripita au admis, cd ar fi o inzulta pentru un Roman
bdnuiala de spionaj pentru Romania-Mare, aruncatd din partea
unui soldat al republicei maghiare, sd-si cerceteze constiinfa
nationald i sa mai judece asupra votului dat.
15*
www.dacoromanica.ro
228
Treiim
www.dacoromanica.ro
Teroarea comunisfa.
In 18 Martie imi vine plangand subinspectorul colar Kardcsonyi, c fiul sdu este detinut in Sibiiu i statarial e judecat la
moarte. SA-I scap. Kardcsonyi acesta era Crciun din botez i
23d
Comunitilor.
depune puterea Statului in mainile cornunistilor in ziva de 21 Martie. Asa credea el sd-si incendieze tara
5i
sd
comunist contra Aliatilor nostri. Noul guvern de comisari ai poporului Garbai, Kun Bela i ceialalti decreteazA teroarea comunistA
inlAuntru, alianta cu guvernul sovietic din Moscova in gall si
intronarea dominatiunei proletariatului international. MAndra Ungarie
zace sAngerat la picioarele lui Kun Bela. Si-a plait scump, ingrozitor de scump, politica nenorocitA de a se ridica prin altii si nu
prin sine insAsi cum fac popoarele cari vor s fie stApAne pe
tam lor.
Francezii lui Veliciu au si plecat din Arad in 22 Martie,
In 22 Martie and se implineste termenul de 24 ore, locotenentul Thury insotit de doi soldati de ai lui i un delegat al
muncitorilor ca bArbati de incredere, imi vine din nou sA-mi cearA
www.dacoromanica.ro
231
sd se margineascd numai la casele noastre. In urma acestei cereri, s'au invoit ca 5 dintre noi, intre cari sA fiu i eu s ia rAspunderea pentru toti. Acesti 5 respective 4 sa fie in fiecare zi la
ora 5 d. a. la mine, unde va veni un organ de control s ne vaza.
Ceilalti vor fi controlati pe nimerite in casele lor la ora indicatd. Rolul
www.dacoromanica.ro
232
vor aduce la rezon si imediat imi vor trimie i mie i lui Coriolan Pop Cate 2 soldati de pazd, pe cari avem s-i alimentAm
noi. Mie imi venea bine la socoteald i aceasta gardd, deoarece
nu eram in sigurant acasd. Soldatii fortau mereu poarta permanent
legem romaneste.
Aceasta nu e bancA.
www.dacoromanica.ro
3J
dad le gasiau manezi, pe cand Isi anuntara noua vizit. Dar iata
ca la miezul noptii tropote i sdranganit de arme la poarta,
imbulzeala. N'am cutezat sa merg la fereastra sa vaz, cd ce-i afara.
Am stat ilicremenit IAA a incetat sgomotul i am adormit rupt de
enervatiile zilei fatale.
Mane-zi aflai, ca cei veniti la miezul noptii dei erau mai
multi, au fost alungati de garda liii Guiu, care avea pe langd puti
si granate, gata de a fi aruncate intre ei. Era Thury cu ai sal cari
venisera sa ma ridite exact la implinirea terminului al doilea de
48 ore. Se bateau pentru mine.
Coincidenta aceasta misterioasa issi are
A doua perchizifie.
www.dacoromanica.ro
234
regat tot de neamul lor. Mi-a scos din cassa Consistoriald 84.000
coroane plata functionarilor si a preotilor, hartiile de valoare, apoi
11 bucati de 20 coroane in aur i cateva sute de bucati de argint,
proprietatea si
800 coroane, doar pentruca are burta mai mare ? De azi inainte
i D-ta vei avea 800 cor. Bietul Marchis a limas cu promisiunea.
In aceeasi zi, tovarasii" romani se
Comunitii romani.
www.dacoromanica.ro
36
in foc, sA nu-i vadA ce fac. E nebunia lui Eseniu, din a cArui spurcala gurA iesea blasfemia in versuri :
Trupul tut Hristos etc.
11 voiu scuipa etc.
ei
sunt Consiliu National i acum ei au dreptul de dispozitie in chestiile romanesti. Todor Arpad insista s colaborAm cu ei, cAci altcum vor deveni agresivi fata de noi. Unii dintr'ai nostri, s
scape de surghiun, Med a se gandi la consecinte, erau de pArerea
pentru arme, daca le-ar avea. Era numai pretextul de a ne pangrin bisericile. Ca si cum Dumnezeu nu ar fi sA %CA altele in locul lor. E caracteristic, ca nici and nu s'au zidit atatea biSerici in
Biharia, ate se zidesc acum, cand zidirea e mai scumpa, din contribuirea beneyola a enoriasilor. Multe a distrus bolsevismul, biserica insA nu. Si pnri e biserick e si roman.
Para la 19 Martie aveam cafe 6 solPAzitoril mei.
dati de garda, de atunci pand in Vinerea
mare cate doi, cari se schimbau tot la 24 ore. Acestia primeau
posta pe care o desfAcea comisarul de zi. Legitimau i tineau vizita corporalA asupra tuturor, cari veniau la mine si la Consistor.
Erau oameni de prin comitatul Sopron si Zala, unii mai dusmanosi altii mai domoli, dupa cum era omul si la ei.
Vorba aceea : dacA esti intre lupi urla cu lupii. Ii asteptam in
fiecare zi cu o cutie de tutun albanez, din tutunul ce-1 capturasem
dela germani in retragerea lor si 20 cor. bani de buzunar i cu masa'
www.dacoromanica.ro
j36
incheiata. Tocmai atunci tAiasern un pore gras. Mi l'au mAncat
tot. Cand fAcea gur bucAtAreasa cA prApAditii" Astia ne manancA
i invAtA-
237
prin oras
si
la mine.
Comunizari.
Oradea era comunizatA. S'a sters proprietatea particulara, toata proprietatea e a Sta-
tului si proprietarul de casA de eri astAzi dat afarA din averea sa.
Fabrici, ateliere, cafenele, acul, dalta, ciocanul, tot tot e comunizat
si puse sub administratia Statului. Pentru burghez nu e nici lucru.
Astepte pAnA cAnd se vor sAtura mai inainte proletarii. Proletarele
smulgeau pAldriile din capul burghezelor si le cAlcau in picioare,
dela magazinele de alimente formal le aruncau afarA. 0 biat femeie
ei trAiau
bine de tot.
Toate palatele se umplu de familiile tovarAsilor. Foarte mult
au suferit ceidelaepiscopia catolicA, peste tot oamenii cu casA si
masA, restrAnsi la o incApere in casa lor i peste ei familiile proletare, can Ii insultA. Acum se trezesc, cA ce e comunismul si
jidanii cari au ceva, toti gem si ofteazA sA vinA acum ori cine,
francezii on romanii, nu impoartA, sa-i mntuiascA de peire. Eu cu
www.dacoromanica.ro
238
i SAcui.
frontului dela Ciucea. Pentru toatA eventualitatea trimit elevii dela coala militarA de ofiteri pe frontul Ciucea,
caci Roii nu mai merg, decal dad le fac domnii taupe. Stiri
despre clAtinarea frontului dela Ciucea. Dela Nicolae Zigre aflu cA
www.dacoromanica.ro
239
In aceste se implinesc 1 cele zece zile de evacuare, respective, retragerea Ungurilor peste Tisa i inaintarea Romani lor pe linia
cari pucau in toate pktile. Erau Rosii cu cadetii din clasa a III. i
a IV. militar, cart plecau pe frontul VacAului contra Romanilor.
In 5 Aprilie ni se verificA ocuparea VascAului de Romani,
dar iritatia e tot mai mare 1 oraul tremurand ii atepta salvarea
prin armata romand.
4 Marepn la Katz i la comenduirea militarA, sd vazA ce s'a intamplat. Ne-a linitit Katz CA sunt in viatA i in decursul zilei va
pleca o anchet la Bein sd vacIA pentru ce i-a detinut Verbeiczy
i unde-i tine inchii. In ancheta va fi i un tovarA roman.
In ziva urmAtoare este alegerea Sfatului muncitorilor. Agoston
Peter e in Oradea. Liniste pe toatA linia, nu apare nici un ziar. A
doua zi se explicA aceasta liniste. Smuths e in tratative cu Kun Bela,
a cedat chiar i a capitulat inaintea lui Kun Bela, invoindu-se ca,
www.dacoromanica.ro
240
Sunt opriti dela cantorat i preotul care le-ar cere sA ante in bisericA va fi chemat in judecata tribunalului martial. Mi-s'a tampit
toat5 simtirea, m'a trezit insA din nou din aceastA letargie, disparitia lui Ciordas-Bolcas.
Nicolae Bogdan
Parodia
unel anchete.
www.dacoromanica.ro
241
In a0eptare.
www.dacoromanica.ro
16
242
Beiusul.
a pus in
pe
VerbOczy.
acolo cApitanul Verbczy, care isi face de cap. Dansul i-a petrecut, cu ingaduinta autoritatilor militare din Beius, familia pand la
Oradea, spre a o scoate din agitatiile dela Beiu 1 de aici s plece
doamna cu copiii la rudele din Arad, unde fiind francezii, sunt In
siguranta.
Aud in curte glasul lui Todor Arptid, ies la el sa vAz ce porunci aduce. El ma IntimpinA cu intrebarea dad Ciordas e aid ?
Dupa ce am confirmat prezenta lui Ciordas, si-a exprimat dorinta
cA vrea sA-1 vazA. L-am poftit inlAuntru, aici dupA ce a luat relatii
dela Ciordas, care i-a spus tot cele ce mi-a spus mie, insistA sA nu
se inapoieze acas panA peste 2 zile, .cand D-sa va merge la Beiu
i va face ordine acolo cu Verboczy aducandu-1 de acolo. Ciorda
nu se lasA capacitat, nici de Todor ArpAd, nici de mine. El trebue
sA mearga acasA, ca-1 reclamd situatia din Beiu. Nu i-se poate
www.dacoromanica.ro
243
16*
244
a treia lista cu 46 persoane, notate : valahi" din loc.
Aceste liste au fost compuse cu ajutorul catorva Unguri
cauta urma.
In 31 Martie st. n. era deja constituit Consiliul muncitoresc i militar din Beius. Asa numitii rose insk tot sub
comanda lui VerbOczi, pe mine m'au osandit la moarte pentru
agitatie si pentruca au aflat la mine arme i munitii. Fiindca
insa medicii din loc au dat certificat, c sum bolnav de moarte,
am scapat ca prin minune si am fost internat in spital cu
245
puscdturi.
www.dacoromanica.ro
246
dreapt era frAnt in mai multe locuri, ochii scosi. InfiorAtoare priveliste !
deosebi ca Consiliul Dirigent, s esopereze la comandamentul suprem porunca pentru armata operativd, de-ai prinde de
vii si a-i aduce pentru perchizitie la M.O. locului. S'au mai
recercat in sensul acesta armatele cooperatoare cehoslovace
si sarbesti.
De incheere amintesc, cd tot in hotarul comunei Lunca
s'a gasit si cadavrul lui Nicolae Bogdan, proprietar din
Vascdu, cam la sAptAmAna dupa a lui dr. Ciordas si Bolcas.
Bogdan a fost de asemenea zdrobit pAnd aproape la nerecunostere.
www.dacoromanica.ro
(2.41
I.
Proces-verbal.
Dresat la 26 Aprilie 1919. st. nou, cu ocaziunea exhumarii cadavrului lui Nicolae Bogdan locuitor in Vascdu, omorft
de ostasii SAcui in hotarul comunei Lunca de fata fiind :
1. Din partea Preturei cercului Vascu : Dr Alexandru
D. c. m. s.
Membrii de identitate :
Vasile Negru m. p.
Joan Ovesea m. p.
Dr. Salvator Mihali m. p
Dr. Borha m. p.
medic de plasd.
www.dacoromanica.ro
248
II.
Domnule Prefect.
Nefiind Inca preluatA justif a in judetul Bihor, am onoare
a va transmite pentru luarea masurilor de lips5, procesulverbal luat cu ocaziunea aflrii cadavrului lui Nicolae Bogdan
fost director la Vacau. Cadavrul a fost ImmormAntat Duminecd
la 27 Aprilie cu toate onorurile cuvenite unui mort al natiunei.
Organele sigurantei publice au inceput cercetarea acestui
groaznic omor 1 se tie cu siguranta cA autorii morali, instigatorii acestui omor, se afla infra populatia streind din loc.
Autorii executivi insA sunt aceiai, cari au repus 1 pe
Dr. Ciorda i Dr. Bolca, cApitanul VerbOczy 1 locot.
Hankczy. Acetia au fost calAii romAnilor din plasa VacAu
i Beiu.
Involuntar sunt nevoit a ma opri la acest fenomen al rasboiului. Par'ca cruzimile poarta pecetea rassei. Uite, in revolutia
taranilor nostri din toamna anului 1918, ce s'a intAmlat ? Taranii
nostri au alungat din slujbe pe domnii lor asupritori, au golit pravaliile vampirilor sal, au desertat hambarale proprietarilor si au
intrat cu plugul i cu sacurea in paduri, fail a fi varsat o picatura
de sAnge. Si-a facut dreptate si nimic mai mult. lar Ungurii, numim
numai cazurile tipice a celor 3 martiri din Lunca, a calor taiati in
bucdti si aruncati in foc din Seghistel, a calor arsi de vii pe rugul
din Giurcuta, a calor 6 din BAlnaca pui sd-si sape ei groapd si sa
fie puscati pe groapa lor, a lui Gheorghe Tama din Poieni, om
numai cu o mAna, cum la ingropat in pamAnt pAna la grumaz,
impuns cu baionetele si cnd era mai mort, ii adusera parintii sa-1
impuste inaintea ochilor lor. Poate nici unul dintre sutebe de morti
n'a fost executat direct, ci prin cruzimi, una mai infioratoare
cleat alta.
www.dacoromanica.ro
249
tu am trait in
mijlocul
Ocuparea Vapaului
6c)
25i
Ma imbrdcam incet sd cAstig timp, dar dacd vine ceva salvare. Ei umblau turbafi prin cask rdsturnAnd toate i injurAndu-md
ca.' ma imbrac atAt de 'Meet i ameninfAndu-md, cd-mi vor da ei
mie RomAnia mare. CAnd fui gata de imbrdcat, observai cd n'am
www.dacoromanica.ro
152
au fost dimii cei doi delegati roii, JAnosi ii posteazA la us politistii sal cu ordinul : aici sA nu mai intre nime viu si vine la mine
zimbind : esti salvat, dacd e sa murim, impreunA murim aici, iar
Todor Arpad : latA sunt aici, pre cum ti-am promis, c voi fi in
urma celor ce te-ar aduce. 'limit de cele ce se petrec, Ii intreb CA
ce s'a infAmptat ? De loc vei vedea, stati aici in biuroul acesta
lAngA noi.
www.dacoromanica.ro
253
i ii
indreaptA mitralierele
www.dacoromanica.ro
254
rosii din cazarmA, sub valul noptii pot sada in sange orasul,
caci armata alba e prea slaba pentru rezistenta.
In sfarsit i-a succes lui Jdnosi, sa
Desarmarea rosiilor. cast ige pentru revolutia alba un ofiter cu 2
tunuri, care se retragea spre Ungaria. La ora 5 dupa masa, cu
aceste tunuri i cu fortele lui, a incunjurat cazarma de honvezi
si i-a provocat pe rosii sa se predea. S'au schimbat cateva puscaturi, dupa aceea li-s'au pus tunurile in fata. Janosi ii desarmeaza si
rosii fug care incatrau. Armele i munitia sunt aduse la primrie
uncle navalesc cetatenii, toti ofiterii de rezervA, sA le dea arme
contra rosiilor. Aceasta m'a mai linistit, dar tot nu era sfarsitul.
Patrulele romane erau deja in Fughiu,
Clipe de infriguratA
cam 10 Klm. de Oradea, generalul Mosoiu
a steptare.
la 40 Km. in Tileagd cu grosul armatei obosita de lupta celor 3 zile prin prapastiile defileului. Cetatenii implorau interventia noastra pentru intrarea armatei inainte de a se
face noapte peste noi. Tofi erau cuprinsi de frica acestei nopti
fatale, care ameninta orasul cu moartea. Consiliul orasenesc reintegrat
hotareste sa trimita o delegatie la Tileagd, ca s solicite intrarea armatei, inainte de a se inopta pe noi. Ne-a rugat sa mergem $i noi
ca rosii s'au concentrat din nou la Ioia, iar dela Szolnok au plecat 10 batalioane de rosii spre Oradea. Dansii au luat msuri
pentru impiedecarea trenurilor militare dela Szolnok, dar dna totusi rosii ar preveni armata romanA, atunci va fi macel mare. El
nu mai poate lua raspunderea pentru nime, sd-mi caut unde pot
un ascunzis peste noapte.
Era acolo inginerul silvic Comanici, carele mA invitd la dansul ; pe casa dansului e tabla serviciului silvic unguresc, nu se vor
naddi ca sunt acolo. Era pe inserate i ploua. Deghizat sub urnbreld m'am strecurat dupa Comanici si am intrat la el inteun
moment, cand nu era nimeni pe stradd, s ma vaza. Acolo aflai si
pe Tulbure, care dormea de cateva zile la Comanici. Nedurmit si
255
Noaptea invierii.
20 Aprilie 1919.
ora 11 si jumatate, se iveste prima patrula
Intrarea TriumfalA
de rosiori, in frunte cu locotenentul Teodo-
a Armatei romane
rescu, impodobiti cu 16ieci, floarea primaverii.
In Oradea.
Publicul imens adunat pe piata credea ca
256
sotiti de N. Mihali si N.
Domnule General!
Provedinta divind a revcirsat asupra noastrd tnila cea
sti serbdm ziva sfintei Invieri, ca sfanta zi de
cereascd,
Ne rugdm, sd fie cuprinsd in misiunea aceasta civilizaforted si ocrotirea elementelor de ordine a concetatenilor nostri
www.dacoromanica.ro
257
luat masa.
Intr'aceea multimea publicului, mii de oameni, asteptau
sosirea oastei.
La 4 ore apar coifurile de otel ale vitejilor dela MArAsesti. Se apropie . . . Inima ne bate tot mai repede . . . MA
nApAdesc lacrimile ... In sfArsit sunt aci, ei, fratii mantuitori...
tArie,
www.dacoromanica.ro
17
258
strada Rulikovszky.
E seard. Patrulele romnesti trec in pasi apdsati pe strdzile Orzii. Feciorii cu coifurile albastre par legionarii lui
Traian. Sunt strnepotii lor. Au recucerit mosia strbund.
Generalul Mosoiu Inca in aceeasi zi a plecat cu automobilul mai departe. Comandant al trupelor din Oradea a
rdm as generalul Holban.
Luni, a doua zi de Pasti, s'a servit
Serviciul dumne- sfnta liturgie in biserica catedrald din piata
zeesc festiv.
Te- mica, prin P. C. Sa vicarul R. Ciorogariu
Deum pentru M. S. asistat de protoiereii Gh. Tulbure i Gh.
259
DupA o mie de ani de dureri ingbusite, sufletul descAtusat al bietului Roman ii serba azi pentru intaia oarA adevArata inviere. La priceasnA d. vicar Roman Ciorogariu a rostit
de pe amvon o predicA avantatA. IncAruntitul demnitar a ridicat sufletele ascultAtorilor la inAltimea InsemnAtAtii marelui
praznic al neamului nostru, spunand urmtoarele :
lubiti cregini!
Acestor suferinte le aduc inainte de toate prinos i veneratiune astAzi in ziva Invierii lui Hristos, Chipul suferintei. Card
vAz insA in razele soarelui, ce s'a revArsat asupra noastrA
astAzi chipul viitorului, atunci un sentiment mare, mai mare
decat al suferintelor, iubirea de neam, imi inspirA mangAierea,
cA a fost vrednic a suferi.
Intre contemplatiile mele din sAptAmana Patimilor, in
turille romane, Mama lui Stefan cel Mare si altele la intalnirea lor de dincolo de mormant, vor recunoaste in tipul
sublim a Reginei Maria pe vrednica reprezentantd a femeii
RAsboiul aceasta a fAcut din tara romaneascA un cimiter de eroi. Morminte impodobesc i pAmantul nostru ardelenesc. La piatra fundamentala a Romaniei-Mari avem deci
martiriul. Crestinismul isi zideste altarele sale pe moastele
martirilor, cari au creat credinta poporului, cA clAdirea noud
cere jertfa unei vieti. Templul nou al Romniei-Mari este zidit
pe moaste de eroi. MA cuprinde un fior, and privesc la aceste
morminte de eroi, dar mAretia templului Imi inspirA convingerea, cA pentru acest templu a fost vrednic a muri.
PAM astAzi noi aveam un cantec de jale, isvorit din sufletul amArit al poporului nostru :
Muntii nostri aur poart"
,Noi cersim din poarta'n poarta",
www.dacoromanica.ro
17*
260
i rAs-
dela Mircesti.
Cand privesc la acest viitor zic, cA deacum inainte va fi
vrednic de a trAi.
*
www.dacoromanica.ro
261
Deputatiuni la dl. ,
Holban, pentru a-si exprima recunostinta si al asigura de respectul si devotamentul sat., nemarginit.
Vizita a avut loc in salonul de gala al P. S. Sale D-lui
episcop. Dr. D. Radu. In numele Consiliului, ai carui membri
erau de fata toti in costume de sarbatoare, prezidentul R.
Ciorogariu a adresat dlui general urmMoarea vorbire ;
www.dacoromanica.ro
2dJ
Domnule General !
Consiliul national roman din Oradea i Bihor, trecut
din aceasta
mareata opera de consolidare, care trebuie sa fie opera drepMO pentru toti.
Numele generalului Holban s'a infipt in inimele noastre
ca salvator al nostru i amintirea lui va ramanea ca traditie
fiilor nostri.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
264
numai de dou'a zile in acest oras, pentru ordinea si prosperarea lui, pun tot atata inima cat D-Voastra, care conduceti
de decenii. Din parte-mi v ofer concurs nemarginit pentru a
crea aici ordine si linicte perfecta i pentru a introna principiile dreptatii si ale civilizatiei. Deosebiri de limba si nationalitate nu voiu cunoaste. Lica mea va fi deschisa pururea
pentru toy si avand vre-o plansoare, sau vre-o cerere particulara, sau vrand sa-mi denunte vr'un caz izolat in interesul
edinta festiv
a Consiliului.
dinta. A fost cea dintai convenire dupa o
pauza de saptamani, decand comunistii desfiintaserd garda
nationala si ne pusesara sub pazd militard, cu cele mai
miselecti intentii.
Cand s'au revazut membrii Consiliului in saloanele lumi-
www.dacoromanica.ro
265
P. C. sale d-lui vicar episcopesc Roman R Ciorogariu, prezidentul Consiliului, care de trei ori a stat in fata mortii.
Erau de fata toll membrii Consiliului 1 alti fruntai ai
vietii publice din loc i din provincie in numar de peste 30.
Prezidefitul, deschizand edinta, reliefeaza momentul sarbatoresc i importanta istorica a edintei prezente. Constata
ca deodata cu intrarea armatei romaneti, Oradea a fost incor-
Primele msuri
de organizare.
fi
rea
insa interesele de Stat, se pretinde, ca pe langa toate autoritatile publice ale oraului i comitatului, sa se numeasca un
inspector roman. Acesta va exercita o controla nelimitata
asupra tuturor afacerilor din resortul, ce i-se IncredinteazA.
intrand in detailiile organizarii provizorice, dupa o consultare
de o ora, Consiliul a designat inspectori sau censori deocamda'A pentru urmatoarele oficii publice :
1. La prefectura oraplui i a judetului Bihor : Dr. CorioIan Pop, avand secretari pe : Dr. Sever Andru (la comitat) i
266
colile secundare i civile), Andrei Horvath (la colile elementare) i Dr. Vasile Chirvai (la colile comerciale, industriale
i de meserii). Pentru cercul Beiuului : Dr. A. Pteancu.
13. Medici la serviciul sanitar al oraului i comitatului :
Dr. Nicolae Popoviciu i Dr. Vasile Maior. Spitalele militare
au r5mas natural sub conducerea armatei romane.
14 Controlarea propagandelor adversare : Vasile Popoviciu i Comel Sabo.
Lista nouilor inspectori din partea prezidentului de Consiliu a fost prezentata d-lui general de divizie Holban, care
acceptandu-o in Intregime, a intrit pe cei designati in posturile lor,
joi la orele 10 a. m. inspectorii au depus juramantul
oficios in mnile d-lui general i provazuti cu decret de
numire i-au inceput activitatea.
In vraja acelor zile mi-am ridicat priinchinare sufletului .
virea dela figurile ostdogi impodobite cii
romanese.
aureola tnvingerii la supraomenescul sacrificiu,
67
al sufletului romanesc si slava Regelui, sfetnicilor lui si vitejilor sai, cari au inteles acest suflet, ce s'au inspirat la luptele
epice in cari au intemeiat Romania noud, iar celor morti in
aceasta lupta le aducem prinos de recunostinta si binecuvantarea tdrinei lor de martini si inaltam rugaciunile noastre pentru
rdsplata jertfei lor, adusa pe altarul patriei.
Nu voiu, sd inchei cu aceasta glorte a trecutului, pentrucd
nu inmormantam, ci prdznuim botezul patriei noL
Botezul e o renastere sufleteascd. COW intru Hristos Vali
www.dacoromanica.ro
PARTEA III.
www.dacoromanica.ro
silor.
272
273
ca o clae de fan,
Organizarea
judefului
18
www.dacoromanica.ro
274
romaneasca.
noastrA a celor maltratati. Trebuia sA-i convingem despre contrarul. Speriatii acestia si-au pus nAdejdea tot in mine, care aveam
reputatia de loialitate.
Elevii scoalei de cadeti dusi si pe front, ramAsesArA in Oradea
pe rAspunderea mea. Ca &A nu-si piardA anul scolar, generalul
Holban le-a IngAduit, sA se prefacA in scoalA realA civilA si a functionat Ora la sfarsitul anului scolar. Era un gest la care nu se
asteptau si care le-a schimbat pArerile despre sAlbAtAcia romaneascA.
www.dacoromanica.ro
275
Se vor fi intAmplat
nu zic
www.dacoromanica.ro
276
ca rAsAriti din fundul pdmantului, muscau sanurile la cari se incdlzeau len i ca serpii incoldceau pe nouii stApani. Pe unii Ii
stiam ce erau mai Inaite, pe altii numai acum am aflat cd ar fi
Romani. MiticA i CosticA, pendentul din cealalt strand Inca nu
sosise . . . Nu-i soare fArd umbra.
In sfarsit am ajuns s merg la Sibiiu,
La Consiliul Dirigent. unde eram chemat la Consistorul mitropolitan, s reludm firul agendelor intrerupte de ultimele evenimente.
Aveam s vdd Consiliul Dirigent, guvernul ardelenesc, despre care
se vorbeau cloud bune, noud rele. La noi insd n'au sA fie luate
tragic vorbele oamenilor. Semnul moravurilor scAzute.
Se dirigeau lucrurile cazuistic ; in definitiv rostul Consiliului
Dirigent era sA pregAteascd calea unificArii. La primul moment
277
mare parte din vina politicianilor nostri, cari au sustinut regionalismul fals ce a provocat neincrederea in cercurile politice din
Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
218
unele
Haina de nuntA era sufletul estaziat de arAtarea ImpArAtiei romAneti pe pArriAntul setos de mftrigAiere a Bihariei martire. CAnd
ajungeau inaintea Reginei, ba sd le poti duce mai departe. Era o
draigutA confuzie in jurul CrAiesei care le rAspundea c gesturi
gratioase cum numai ea tie. Pe cad noi jubilam in Oradea, Ungurii au profitat de portita deschisd dela front i au atacat la Tisza,
Era o simpld demonstratie, dar i aceasta a justificat temerile mete.
Receptiile s'au tinut,in palatul episcopiei unite, unde descAlecaserA
Tisza.
de Pe frontul dela Tisa. Era colonelul de brigadd Victor Tomorovean, dpitan ChivAnescu i locotenentul PotAncu invAluiti in tricolor dupd legea lor militard. I-am prohodit i parentat la garA in
asistenta camarazilor induioati de pierderaa eroilor camarazi. DupA
aceea altii i altii de toate gradele. Nu voiu uita pe D-na i Doara
Holban, cum ingrijau bolnavii i impodobeau cu flori sicriile mor-
tilor, nici pe doamnele din Beiu, cari au venit in ajutorul Ora.danelor la ingrijirea bolnavilor.
Un locotenent 1AsA cu limbA de moarte ordonantei sale sd
nu-1 lase pe pAmAnt strein, de ar fi sA moarA acolo, ci s-1 aducA
pe pAmAnt romAnesc ca sA fie aici InmormAntat i fiul de Oran in
mijlocul gloantelor ii ia in spate stApAnul rAnit i iese cu el din
* Dam in partea IV. Memoriul adresat M. S. Regelui Ferdinand
pentru restaurarea episcopiei istorice a Orazii.
www.dacoromanica.ro
I.
lcj
www.dacoromanica.ro
1)
280
17
,,
33
,,
77
17
77
77
77
11
,,
,,
77
77
3/
www.dacoromanica.ro
281
Generalul Mopiu.
2A2-
maghiar.
www.dacoromanica.ro
283
politicianismul.
www.dacoromanica.ro
Organizarea
legislativ.
timei indignate de nesocotita provocare Dup5 aceasta furtuna Marcie Sfat a relntrat in calm ul discutiilor parlamentare, din care a
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
Impresii din
al Romniei-Mari.
www.dacoromanica.ro
-28-7
Spre unificare.
lui e rasunetul marehti moldovean de pe vremurile unirei principatelor ; si de s'ar aseza cucuvaele asupra Ardealului, numai Romania-Mare sa trdiasca. E glasul profetic care se ridica peste grigile
zilei. Aceasta e fata ideald a monedei gogiste.
Sefii oficiali ai partidului national, in-
Teza nationalista.
www.dacoromanica.ro
288
de administratie si de partid periclitate prin unificare. De fapt subverzau deosebite interese ardelenesti i necesitatea mentinerii lor.
Discutabil era, in ce form se poate mai bine amenaja Ardealul,
de capul sdu ori unificat cu totalitatea
Consecventi acestor deosebiri de vederi sefia partidului nationald
preconizat lozinca: Ardealul a Ardelenilor, ori mai bine zis a partidului national ardelenesc, iar Octavian Goga s'a atasat la generalul Averescu. Cdnd am aflat de intentiile sale, simtiam noua situatie, ce se creazd i m'am dus la Octavian Goga s vdz, c ce face
Numai popularitatea generalului ne poate scoate din primejdia bolsevizdrii.
reforma agrara.
agrare. Legea aceasta de improprie tarire
a taranului e o lege revolutionard. Ei bine, Averescu a fcut
Votarea legilor
fundamentale.
www.dacoromanica.ro
289
In loc de a face ga, partidul a cdzut in spasmurile cetteanului revoltat. Rand pe rand si-a ars podurile. A declarat lupta
regionald, contestarea legalitaf ii Corpurilor legiuitoare, greva parlamental-A, boicotarea guvernului din viata publicA pand la treptele
www.dacoromanica.ro
290
ImbrAtiArii
vitatA, nu se poate, incoronarea se va face, trebue sA vin5 la incoronare. Le-am zugrAvit IntreagA tragedia lor de a lipsi dela actul
www.dacoromanica.ro
291
www.dacoromanica.ro
292
cultului Celui ce a dat-o ; face cruce la fiecare intreprindere, e ritualul credintei in ajutorul Dumnezeesc. Un cetAtean religios tot aa
cruce ii face cAnd se atinge de bunurile Statului. De semnul crucii fuge Satana, care pAndete intrArile i ieirile bietului om.
In zadar ateptAm mAntuire dela lozinci, dela inspiratiile scriitorului, dela ritorul tribunei politice, dela schimbarea guvenielor,
dela conjunctiuni externe, dela ingeri din cer de s'ar cobori, dacA
nu-i pAmAnt roditor; samAnta build nu prinde rAdAcini, precum ne
invatA Hristos in parabola sAmAnAtorului.
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV.
www.dacoromanica.ro
;;7;iv
.. .....
ttliYzY:Z
LIZ,V
Cum ne aducea el an de an darurile lui pmnteti si sufleteti. Cum umplea el toatA casa romaneascA de bucurie, a gracului
i a bogatului deopotrivA. Cum ne strngea pe toti la sAnul maicei
bisericii. Cum tinea In noi sufletul chinuit de pAghAtatea celor,
cari ne urau. Ce minunat sArbAtoare era CrAciunul romnesc :
Noi nu aveam sArbAtori nationale cum aveau altii. Pentruc5
de noi nu eram natiune, ci numai aluat din care degetele lungi i
cleioase din Budapesta frAmAtau cAtAnia i darea. CAtnia i darea
1
www.dacoromanica.ro
2'A
tuirea lui. Minunea lui Durnnezeu, dac nu e o prorocie in colinzile acestea, cu atata stAruinta propovAduite de popor.
Dar nici aceste colinzi n'au limas neatinse de vApaia urei
contra a tot ce este romanesc. Ci-ca, vezi Doamne, colindAtorii ar
fi furand pe unde umblA i de aceea s'au dat porunci sA fie oprite.
Dar aievea, pentrucA voiau sA inAdueascA i acest glas al sufletului
romanesc. Romanii sA uite de povestea venirei lor aici i de neamul
Oglinda adevfirului.*)
Vrem sh se stie mai nainte de toate, ca fill urim pe nime.
Nici pe Ungurii, cari ne-au facut atatea rele, nici pe Nemtii, cari
ne-au jefuit. Pe nime. $i nu poftim nici boul, nici asinul, nici
farina, nici legea, nici limba Ungurului. Pentru ziva invierii popoarelor toate le iertdm.
Dar Ungurii nu se pot impaca cu legea noua, care descopcie
popoarele una de alta, ca fiecare sa-si alba' stapanirea sa nationala.
www.dacoromanica.ro
Ido
Ungurii descAlecard aici, acum sttni
Urzirea neamului. 1000 de ani, din Asia. Multi n'au putut fi,
pentrucA nu multi au putut veni cdlare si in card pe drumuri
neumblate, dar era popor rdsboinic si crud.
Mai nainte veni o sernintie, aded o familie mare, sub conducerea lui Atila biciul lui Dumnezeu, cum il numeau popoarele
ingrozite de cruzimile lui. Urrnasii acestora sunt SAcuii din Ardeal,
biciul lui Dumnezeu de astzi.
Dupd acestia plecard din Asia alte sapte semintii in pribegie,
Noi eram aici de 800 de ani pe vremea and coborird bordele unguresti pe sesul Ungariei de astdzi. Mare le impArat Traian
ne adusese la anul 100 dupd nasterea Domnului Hristos, din
toatA imparatia romanA" cum spune cartea nearnului nostru. Sun-
tem dar aici de 1800 de ani. Ne coborim din cea mai mare si
cea mai lurninatA impAratie din lurne depe acele vremuri, ca fii ai
luminei, sA tinem straja mamei Roma, aici la rdsdrit, contra nvlirei popoarelor barbare. Din coloniile aceste ale impAratilor romani,
inchegate mai tarziu cu viteazul popor al Dacilor, aflat aici, s'a
plAmAdit neamul romanesc de astAzi, resfirat prin Ungaria, BAnat
301
Ungurii dau rfavald asupra lor si-i bat pe rand, fiindcd erau
desbinafi. Cu Gelu domnul Ardealului, leaga frfietate. A fost o
viclenie ungureascd frdfietatea aceea incheiat cu Gelu, pe care
Ungurii nici cand n'au finut-o. Asa ajunserd Romanii s fie std.panifi de Unguri.
Ungurii tot cu aceea stau inainte, c ei sunt de 1000 de ani
aid. latd, c Romanii sunt de 1800 de ani aici Mai vechi asa dar,
deck Ungurii, dacd ei pun in cumpAnd vechimea lor.
0 mie de ani cu
Ungurii.
si-l-a dat.
Ungaria.
Adecd noi nu-i vom mai intreba, ci-1 vom lua, pentrucd.
302
Grofii, baronii, nemesii, adecd boierii din Ardeal sunt ai
nostri zic Ungurii. Dar i-ati fAcut cea mai mare parte dintre oamenii nostri. Parintii grofilor Iosika, Teleky, Majlath ai baronilor
Nopcea i ceialalti, erau romani. Asa a fost ins legea, cA cine-i
neme e ungur. Unguri s i rmanA, fiindcd ei sunt trantorii, cari
nu muncesc si in lumea nouA, ce se deschide acum, cel ce nu
munceste are s piarA. Acestia sunt numai o sarcind mare pe un
popor. SAcuii din Ardeal abia sunt cu ceva mai multi, deck Romanii din Biharia. Rand acum au trait din privilegii. Tot ce a fost
bun au incArcat pe ei fratii lor din Budapesta, numai ca sA-i inareascA in coasta Romani lor. Le vom da toate drepturile la mosia
si limba lor, mai mult insA deck la altii nu. DacA vor munci
si ei ca altii pot trdi nesupArati de noi. lar dacA nu, atunci vor
pieri din vina lor, fiindcd i pentru ei std legea nouA, CA tot
omul trebue sA trAiascA din sAul sdu, iar nu din ieslea vistieriei
Statului.
H.
despart de Romania printr' un brau de colonisti streini, iar inlAuntru s ne macine cu astfel de colonii. Asa aduserd pe Sasi in
Ardeal si le dAdur privilegii i mosii. In BAnat si in pArtile ungurene locuite de Romani aduserA Sarbi, Slovaci si Svabi. i pe
acestia i-au indopat cu pAmanturi grase. Sarbilor, cad erau de o
lege cu noi, le-au dat putere bisericeascd peste noi, ca in tot chipul
sa fim stransi in obezi si sa nu putem rsufla.
Imp Aratii din Viena mai aveau un gand ascuns cu colonizArile acestea. SA ingrAmddeascd adecA multe popoare laolalt, ca
sd se manance unele pe altele si sA n'aibd vreme de a mai intreba
pe impratul, CA ce-o fi cu drepturile lor ? Politica aceasta a imparatilor din Viena, de a-si tinea puterea absolutistd, adecA nemArginit, asupra popoarelor din tarA, a cam apsat si stomacul Ungurilor
deschis pentru inghitirea Romanilor.
PentrucA nationalitatile le
erau in coaste
si din Viena Ii
www.dacoromanica.ro
303
Dafi pe mama Ungurilor, acestia incep apoi colonizArile uni unguri depe AIM ld si le
dau pAmanturile cele mai grase, fac sate puternice unguresti
intre noi.
Sub stApanirea nou ungureascA, se fac numai colonii ungu-
304
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
306
Iatd aa rnestecd minciuna cArtile la masa carmei din Budapesta, ca sA arunce praf in ochii acelora, cad acum tin judecatA
in Paris asupra popoarelor. InsA la masa aceasta, care acum este
prestolul, de pe care se aduce jertfa nesangeroasa a dreptArd, minciuna nu are scaun. Romani fiti linititi de cAtrA vrAjitoriile din
Budapesta, cA apostolii drepttii au pus degetul pe ranele cuielor
si cred in suferintele noastre.
*
www.dacoromanica.ro
307
mAduva din popor prin arandaii adui din Fanar, pand and la
anul 1821 se rescoald Tudor Vladimirescu contra domniei Fanario-
tilor i-i alunga din tail. Stapanirea aceasta se numete stapanirea Fanariotilor.
lui nu i-a mers mai bine, decat noud. 0 stim noi bine si
www.dacoromanica.ro
308
muscAleascd, nemteascd
www.dacoromanica.ro
a)(j.
in cari a fost imprAstiat. Si-i vom zice, ca la altar, ale tale dintru
ale tale, tie-ti aducem de toate si pentru toate." Tu ai Mut RomAnia-Mare, a ta sA fie stApAnirea in ea. Tara aceasta va fi Ora
libertAtilor. Dar nu a libertAtii adusd de Auerbach si Kornstein,
ci a libertAtii scrise pe tablele legii dela Alba-Itilia.
Alianta popoarelor.*)
Mai addundzi, doi sAteni IngAndurati tineau divan la gara din
Oradea. In treacAt auzii vorba : Da stie Dumnezeu cum va fi I cu
RomAnia, cd auzisi ce zise cela, acolo-i impArat i impAratilor le
trebue cAtane, pAnd and aid e acum kzicirsasdg, unde-i stearsA
In imbulzeala mare un bAlos de SAcui cu fasA alba pe cAciuld si in mundur cAtAnesc impArtea niste tiduli spurcate, despre
Craiul i CrAiasa RomAnilor si suduia de valah puturos", cAt II
tinea gura.
zise unul dintre cei doi sateni
Haidirim de aici vere
cA aici n'o fi bine de noi", si o tulirA cdtra use. Puteti merge,
* Tribuna Bihorului." No. 5 din 2 Februarie 1919,
www.dacoromanica.ro
310
311
dreptate intre popoare, ca toate sA aibA Msuflare liberA de desvoltare cAtrA fericirea lor. Lucrurile pricinase dintre ele sA nu se
punA pe tAisul sabiei, cA adecA care-i mai tare acela sA facA dreptatea, ci se vor supune la judecata tuturor puterilor aliate, ca ele sA
judece pe care parte este dreptatea, cum judecA judecAtoriile cauzele
pricinase dintre oamenii singuratici.
31
de ea.
www.dacoromanica.ro
818
www.dacoromanica.ro
Ji4
Aded cum ki alege deputatii in sfat, aa legi i-se aduc. Unde-I
ales sfatul din adevaratii oanteni ai poporului, acolo legile sunt
bine aduse pentru popor. Unde insd sfatul tarii e ales cu mita i
jandarmi din dumanii poporului, acolo legile sunt rdu aduse pentru
popor ; cum a fost la noi. Voi titi cA noi, aproape 4 milioane
Acum se aduce o lege noud 1 pentru monarhii, la fel cu legile din republici i corn o cerem noi de mult, adeca : ca sfatul
farii, care aduce legile, deacum inainte sA fie ales cu votul tuturora
cari au implinit varsta i barbati i femei. Bogatul i sAracul, bAtranul i tinrul, barbatul i ferneia, deopotrivA poartA sarcina Ora,
sA aibd i dreptul de a-i alege sfatul. Cumu-i tara, aa-i va fi
sfatul. Cumu-i sfatul, aa-i vor fi legile. Si cum sunt legile, aa va
fi i bunstarea i fericirea poporului. InsA ca sfatul s fie vointa
www.dacoromanica.ro
315
alegerilor de preedinte i vaza Domnitorului e mai mare 1 inlAuntru i'n afar. VorbA mare pentru noi RomAnii, cari numai ce
ieirdm din goace i suntem atAt de certAreti din fire, incAt ne-am
mAnca tam cu alegerile de prezidenti. Iat de ce intelepciunea ne
invatd, sd nu ne mai sporim nAcazurile cu alegeri de preedinte,
ci s tinem de inteleptul nostru Rege Ferdinand i atunci cAnd
toate tArile s'ar prefece in republici. Luminat popor trebue sA fie
acela, care e harnic de republick cum sunt francezii i englezii.
Dar vezi cA nici englezii cu cultura lor mare nu o doresc, and ei
au chiar aa constitutie ca republica, pe cum o vom avea i noi.
El tin pe regele lor Gheorghe 1 pe mai departe.
Conferinta de pace la 9/22 lanuarie a hotArit infiintarea allantei popoarelor, ce dupA cuvAntul lui Wilson InseamnA : Fiecare
a zis Wilson in clipa aceea mare
sd-si
popor din lume
aleaga "insusi pe stapa'nul sdu si sd-si direagd soartea dupd vointa
sa, iar nu dupd dorinta noastrd. Datoria noastrd este, sd curmdnz
puterea comandanturilor militare a domnitorilor si a corporatiunilor
din Paris a pus temelia pentru stdpdnirea drepteitii, care este mai
pe sus de imparati 1 republici.
www.dacoromanica.ro
J16
e6munismui.
E tiut cA unde-i hoit (mortAciune) se adunA i corbii. La
hoitul fasboiului acestuia mare s'au adunat toti corbii din lume. In
Rusia le zice bolevic4 in Germania spartacusi4i, in Ungaria comun4ti. Dar numai dupA pene, adcd dupd nume se deosebesc
unii de altii, clontul e acela. Aceti corbi scobesc acum in creerii
Rusiei, Germaniei i a Ungariei, de ti-e mai mare mila de ele. Voi
care ati fost in Rusia i-ati I/hut ce fac acolo. La noi n'aveti decAt
sA vA deschideti ochii la cele ce fac Skull 1 ceialalti derbedei
de cari nu-ti este sigur averea i viata i-ti poti face inchipuire
despre ei.
Aceti comuniti au declarat rAsboiu burghezilor, aa numesc
ei pe oamenii cu casA i cu mask Burghez e tot omul care are o
stare oarecare, o sesie de pAmnt, ori o jelArie, o preche de boi,
www.dacoromanica.ro
317
vietii tu drag Oran roman, care n'ai alt bucurie in lume, deck
copiii tAi, i alt mAngAiere, cleat sA le poti lAsa o mostenire
cinstit i altA credint, deck mAntuirea sufletului ?
www.dacoromanica.ro
318
319
Daca toll s'ar face asemenea, intr'un an de zile iar ar creste unul
mai sus decal celalalt, cum creste mai sus pomul care are Ma-dna tare, mai sus de cat cel cu radacina slab. Asta-i legea firei
pe care n'o poate smulge din om nici o Invatatura cornunista. Noi
avem s ne ingrijim numai, ca pomii cei noui sd nu creasca pana
la ceriu: cum crescuse odinioara jupanul Wilhelm 1 Tisza Pista,
iar in zilele din urma micii tirani, cad i irnplanta radacinele in
Budapesta, sa ne ia in primire din nou sub masca republicei
maghiare. Asta-i cumpana dreptatii noastre.
Cine-i agitator n
Dup revolutia din Noemvrie, grofii i nemesii, vechii nostri
apasatori, s'au pitulat i s'au inchinat inaintea republicei maghiare.
Ei jurara pe republica si se imbiard pe intrecute in slujba republicei maghiare, pand i Habsburgul arhiducele losif.
In vremea din urma ins si-au ridicat de nou capul acesti
ciocli ai libertati:popoarelor, s rastoarne republica, ca sal vind ei
de nou la putere cu focosul lor, s reinvie Ungaria sovinista de
odinioara, in care nu-i recunoscut nici un drept al natiunilor, afara
de dreptul Ungurilor de stapanire. Guvernul a dat de urma lor, ca
vreau s faca contrarevolutie. Noi n'avem nici in din nici in maneed cu acesti grofi i nemesi i cu contrarevolutia bor.
S'a adus o lege noud, ca sa pund sub paza i sa detind pe
toti aceia, cad fac parte din conjuratia contra republicei. Detinerea
s'a i inceput, baronul fost ministru Szternyi si baronul general
fost ministru Szurmay sunt arestati. Intre ei e si nernesul dela
9 .Tribuna 5ihori1ui" 1In. 9 din 17 Februarie (2 Martie) 1919.
www.dacoromanica.ro
320
www.dacoromanica.ro
321
21
www.dacoromanica.ro
322
Capitalismul.
Sub capitalism intelegem ingrAmAdirea averii inteo manA. De
pildA capitalist e bancherul care adunA milioane i speculeazA cu
jugherae de pAmnt, cd nu in boierii cu mii de jughere de pamant e puterea unui neam, ci in taranii cu pmnt.
Ca sd putem face lucrul acesta, ne-am intovrAit cu micile
noastre capitale, de am infiintat bAncile noastre. La tovdrAia aceasta
a luat parte care cu cat a putut, care cu douA, care cu nod actii,
cum i-a fost prisosinta avutului ski. De pildd cum s'a fAcut Bihoreana" din Oradea, DrAganul" din Beiu i Soimul" din
VacAu i altele, cari nu sunt ale directorilor de bancA, ci a mea
i a ta, cari avem parte de actii in ele.
BAncile acestea aa dar nu sunt fAcute pe speculatia actionarilor, ca sA se imbogAteascA din actii, CA din actiile lor nu s'a
imbogAtit nimenea pand acum. Ci s'au facut pentru ajutorarea
poporului, sA poat mica cu banul si sd-si poat cumpArA pAmAnt,
cand i-se imbie prilejul, pentrucA pAmAnturile erau in mAni tari,
la nemeii ungureti, can i dacA Ii vindeau moiile, le vindeau
la ai lor, iar nu tAranilor nostri. Ai nostri abia strAbteau la pAmAnt,
dar tot strAbAteau cu struinta mare a poporului de a avea pAmAnt
www.dacoromanica.ro
323
Bat in Old aceia, cad sbiard in contra averii popilor nostri, cari
sunt si mai sdraci deck tranii. Iar in cat priveste drepturile poporului in aceasta bisericd, poporul prin vot Ii alege toti diregatorii,
dela vlddicd pand la crasnic i toate corporatiunile bisericesti asafel,
cd la noi de mult este introdus in bisericd votul tuturora, care in Stat
numai de acum inainte e vorba sd i-se dea poporului. Biserica nici
inter, privintd nu se poate numi reactionard, adecd dusmand poporului.
Noi nu suntem capitalisti. Dimpotriva dusmanii capitalismului, care in cel dintaiu rand a stors sudoarea poporului nostru in
21*
www.dacoromanica.ro
324
Impdrtirea pdmanturilor sd o facal stdpanirea romaneascd poporului romanesc, ca sd se intdreascd tdranul nostru. Pdmantul, pe
care tdranul nostru roman 1-a muncit in iobdgie i 1-a aparat in
rdsboaie crancene, sd fie al lui. Asta-i cAlcaiul politicei noastre.
A fost un rege francez, care a zis : vreu sA ajungd mancarea
de gaind pe masa fiecdrui francez". Prin aceasta a voit sA zicA,
s fie bundstare in fiecare casd. Noi zicem : vrem sd se invarta
carul in curtea fiecdrui Oran roman, prin ce zicem, s aibd fiecare
pdmant. Unde-i pdmant acolo-i i gaina pe masa..
Asta-i politica noastrd de cand ne-am inciripat de sub iobdgie, asta rAmane i pe viitor. Totul pentru binele poporului.
Cdutati capitalitii la Budapesta, cd acolo sunt, iar nu intre
noi, cari vrem sA ne clesi obim poporul de sub acel capitalism.
www.dacoromanica.ro
011.1.1617:11,11311611,11,...
veol
nom
www.dacoromanica.ro
826
Eu sunt libertatea."
Biserica lui este organizata pe principiul national: fiecare natiune
in cari fiecare natiune i are domnitorul ei. Noi avem pe cel mai
nobil Domnitor din cati au purtat coroana regall
De ate ori cearca lumea adevdrul, ajunge la Christos, pentru
ca. El este adevarul.
In lumea aceasta a Statului ideal n'are loc imperialismul
cutropitor de neamuri. Imperiul roman este imperiul libertatii popoarelor. Regimul acestui imperiu nu este teroarea, ci cultura. Soarele
acestei culturi lumineaza tuturor.
La razele acestui soare se vor inclzi i concettenii nostri
de alta limb, ram* rasleti intre noi, cad criteriul culturei crestine
este iubirea de oameni. Dupa preceptele apostolului limbilor :
De-as grai in limbile omenesti sau ingeresti, iara iubire nu am,
facutu-m'am ca niste amnia sunatoare si chimval rasunator. De as
avea profetia si de as sti toate tainele i toata stiinta si de a
127
tiinta de se va strica. (Cor. 1, 1-8). La inAltimea aceasta moral, ne vor iubi si. aceia can astAzi ne urAsc.
Acest soare a rAsdrit asupra Crisurilor. Ele vor simboliza de
acum inainte apa vie a culturei crestine romane. Cine va bea din
ea, nu va insetosa In veci.
www.dacoromanica.ro
328
dapesta deadreptul in inima scoalei mete iubite. Azi, s5 se despart cele dou5 coli conduse de o directiune, maine, sA se restrang5 studiile nationale romane si s se estind5 cele maghiare,
pot zice nulla dies sine linea. Acum aflai sursa acelor dispozitiuni
draconice in cartea cabinetului negru i inteleg mai bine situatia
primejdioasa, in care ma aflam ca director.
Eu trebuia sa-mi anar pe dotia fronturi scoala, cea mai veche
i rodnica coala romaneascl Am esit din aceasta lupta cu rani
adanci, dar cu constiinta curat5, ca am aparat-o bine si in anul
1917 am predat-o neprihanit urmaului meu.
Nu pentru rashunare reievez acest sistem infernal de zugrumare al unui popor, ci pentru invatatur5.
www.dacoromanica.ro
129
de tigri".
Virtus vim vicit.
www.dacoromanica.ro
130
Firmele caselor de comert sunt romnizate" de administrains se adund comorile capitalului problematic
tie, in interior
pentru noi.
Am vizitat, tot in Arad, pe un prieten. Vdd in vecini un mare
atelier de mobilA. Patruzeci de calfe lucrau cu sArguintd. Ropotul
www.dacoromanica.ro
81
bernolins distinge cloud tipuri sociale : unul cornunal, care
se razimd numai pe familie, trib, societate, puteri publice, Stat,
inteun cuvant pe comunitate i asteaptd totul de la aceasta ;
altul
particularist care se bizue pe propriile sale puteri, pe sine insusi.
Acest din urmd este propriu Auglo-Saxonului. In aceastd organizatiune sociald particularistd zace taina superioritAtii atat de pronntatd a Anglo-Saxonilor, mai ales in zilele noastre.
Noi n'avem sa rornanizAm pe nimeni pe cale mestrit ori
cu forta. Acest metod e mort. Idealul unei Romanii unitare II putern realiza numai prin o reformA a invdtdmantului.
Reforma invdtdmantului trebuie sd apropie scoala de condifile noi ale vietii noastre de Stat. Cand vom avea agricultori bine
educati, atunci improprietArirea nu va rdmdnea numai un act istoric,
ci o reald posedare a pdmantului frii. lar cand vom avea o clash'
industriald i comerciald educatd in spiritul modern, atunci Ii va
ocupa ea locul ce i-se cuvine in orase. Munca cinstit a industriei
si a cornertului roman va face orasele romanesti, pe calea evolutiei
fortelor productive ale neamului romanesc.
Sd sperAm cd reforma invdtdmantului nu va intarzia, s punA
.:3J1
www.dacoromanica.ro
333
Dar Domnule Director, asta nu-i gluma, trebuie sa prevenim reproducerea in alte ziare.
Las' ca-i in bund mand Avram lancu, pe care-1 strangeam
in buzunar cu calmul omului, care e stapanul situatiei.
La sfarsitul examenului arat comisarului ziarul si insist sa.
334
Propriaminte aceast5 coeducatiune a fost data de imprejur5rile lute cari trAiam in Ungaria. Alte coli nu aveam decal scola
normalA 1 teologia, pusA una langA alta. Un tel de coala cum
erau cele profetice din testamentul vechiu, in care se invata limba
i legea strAbun5.
www.dacoromanica.ro
335
N'a fost savantd aceast coalA, dar a fost suflet in ea. Cei
dintai profesori ai preparandiei" din Ungaria, infiintatA la 1812 erau
cei mai luminati bArbati ai vremurilor de atunci ; o bucat din
sufletul lui Gheorghe Lazar, intemeietorul scoalelor nationale din
Romania apostolul culturei romanesti ; Dimitrie Tichindeal, jurisprudentul autor de cArti romanesti, Diaconovici Loga, pedagogul
erudit ; loan Mihut, doctorul in tiintele pedagogice si scriitor ; dr.
losif Iorgovici ; Dimitrie Constantini autorul Istoriei de vest si est
a Romanilor" ; Alexandru Gavra fiul OrAzii, distins pedagog si
scriitor, apologetul lui Gheorghe incai i Petru Maior ; Dimitrie
Ionescu mai in urmA deputat si comite suprem al ZArandului ;
limbistul Dr. Atanasiu Sandor ; Vincentiu Babes, mai tarziu consilier la Curtea de Casatie, vestit deputat nationalist si redactorul
Albinei", tatAl bactereologului Dr. Victor Babes ; marele predicator
loan Rusu si toll urmasii lor. Profesori de aceeasi culturd superioarA
erau si cei dela teologia infiintata la 1823, episcopul Gherasim
Rat, metropolitul Miron Romanul, episcopul losif Goldis, dintre cei
vechi si urmasii lor mai noui. Asa se explicA apostolatul ce s'a
%cut in scoala din Arad, de unde au iesit invtatorii si preotii, cari
au sustinut sufletul poporului romanesc, intocmai cum o prevestea
aceasta primul director al preparandiei", Dimitrie Tichindeal in
ArAtarea" tiparit in anul 1813 la Buda :
Crescatori buni pruncilor ei vor fi
Multi dintransii se vor i preoti
De un seminarium Inca trebuie gandit
Bio pe langa el mare Convict
Ba si de o Academie
Care trebuie s i fie.
Pe lane crescAtori buni" la anul 1876 s'a fcut si convictul", iar la 1884 si seminarul prin episcopul de pie memorie
www.dacoromanica.ro
336
principiul pedagogic de a apropia scoala cat mai mult de conditiile vietii. m'a determinat la un regim de viatd congruent cu acest
principiu. Seminarul s fie casa de model a preotului i invAtAtorului, in care ImpreunA trdiesc i lucreazA la sate.
Voi sunteti sAraci, le zisei elevilor, nu puteti prti taxe
man de intretinere. Consistorul e si mai sdrac, nu poate contribui
la imbunAtAtirea stdrilor din seminar, rdmne dar s ne-o imbunatatim noi prin noi insine si s invatati a tral prin voi insivd pe
and yeti fi preoti si invatAtori. laid am mai luat in arena' cloud'
grAdini man pe langd ale noastre si le vom lucra noi cu mdnile
noastre. Congrua si ajutorul de Stat invdtatorilor azi e, mane ti-1
retrage guvernul, lucrul mAnilor tale nu ti-1 ia nimeni. Cui nu-i
place acest regim de viatA facd-se solgdbirAu si ne dea noud bund
pace, sd fim preoti si invAtAtori.
www.dacoromanica.ro
337
www.dacoromanica.ro
338
le
fie de mare
folos in viata.
In strAinAtate se cheltuesc sume enorme pe scolile de sub
cerul liber, aranjate la periferiile orasului, uncle duc tramvaele copiii
Ofilifi ai oraselor sa-i invioreze la carte. Noi aveam bogAtia gradinelor seminariale cu o admirabild paduritd de castani i tel i cu
parcul stufos imprejmuit cu tei. Un loc mai ideal pentru gruparea
claselor nici nu se putea inchipui. Era pAcat sA nu-1 utilizAm pentru
339
Si and ii prindea ploaia veneau sus si le pArea, ca-i nebunese pAretii. in fiber se tineau i examenele si comisarul Siegescu
lua fotografii de pe grupele de clasd. ca s le ducA in Minister
regretatul profesor Dr. Wean cu hora 1 se cAntau 1 dansau, cantece si jocuri romAnesti, menite sa fie popularizate de elevi In
satele unde aveau sA meargA, ca preoti i InvAtAtori. Escursiunile
22*
340
toate mijloacele desfacerea celor cloud institute. Bietul comisar guvernial Siegescu mereu venea cu poruncile de separare. Guvernul
care facea politica din scoala, ne promitea i ajutor de stat pentru
edificarea unui local separat pe seama preparandiei. Toate tentativele se terminau cu impacarea dintre mine si comisarul Siegescu,
carele avea simpatii pentru preparandia din Arad si in ultima ceda.
Rana vei fi Dta director, dar dupa aceea s'a ispravit cu comuniunea institutelor, guvernul nu o mai tolereaza". Asa s'a si
intamplat. Eu am venit in
1917 la Oradea si
dupa mine a
www.dacoromanica.ro
Pe and ?"
Pe maine ori poimaine, pentruta trebuie sa scoatern un
numar festiv cu Romania Jun" pe 12 lunie".
Tot asa la repezeala cereau si ceilalti. Toll grabesc, 3i eu
olog de mana care ar trebui sa scrie 1 e nevoit s imprumute
mama stanga, ca sa se trudiasca i ea cu slova, in scurta vreme ce
o mai am pentru scris. i ce bine m'a servit aptezeci de ani
dreapta, poate nici and nu se obosea, daca nu o frangea bomba
dela senat.
Graba e vechiul Cantec al manuscriselor.
Unchiasule, manuscris pe maine" Imi cereau cei dela Tribuna"
cand clocotia lupta cea mare, ce o purtam pe vremuri. Si unchiasul
scria MCA sfarit . . . Dar in viata sa un ban n'a luat pentrii scrisul
sau. Asa erau vremurile acelea, grabite a face totul pentru natiune.
Cum e buna-dimineata, aa e si multam D-tale. Deci repede
i scurt.
Tot munca si saracie si deceptiuni i suferinte si lapadare
de sine. Toata viata sa un sbucium care framanta pe om in covata
www.dacoromanica.ro
542
Cei ce ridicA acest nionuthent au mArturia unui ideal imPunit i pentruca au vazut, cred i inteun ideal al unei Rom Anil
fericite. Acest cult al credintei inteun ideal fie coroana, ce se pune
pe mormantul de bronz al lui Eminescu.
Din Trecut
*)
www.dacoromanica.ro
143
batrinetele mete memoriei eroului I. C. Bratianu sub a carui inspiratie patriotica am crescut i m'am facut ceeace sunt.
Doresc ca tandra generatie, purtatoare a viitorului RomanieiMari s se inspire din faptele mari ale acelora, cafi au fost inaintemergatorii zilelor epice din care a rasarit Romania de astdzi i-le
urez ca sa dud la desavarsita isbanda idealul national in noul
Stat roman.
www.dacoromanica.ro
Articolii publicaft
in Legea Romneasca".
indrumare noug.*)
De demult era asa ca Voda face politica Orli", partidele
asanumite istorice veniau cu schimbul la guvern, sA administreze
puterea executivA.
Era mare price intre aceste partide, dar prin guvernarea lor
periodicd Ii fkeau scoald politic. coala aceasta a avut si scAdefile sale, dar a fost iscusit si patrioticA. In momente hotArItoare
a fost mare, ea a dat fiinta Romftniei de astAzi.
Toate firele politice orientale se teseau in Bucuresti. Mai ales
fosta monarhie i Rusia aici puneau la probA iscusinta diplomatilor
lor, cari de aici erau avansati de ambasadori. Aa se explicd cum
aproape toti diplomatii de seamd au trecut prin retorta dela Bucuresti unde se incrucisa fineta occidentului cu viclenia orientului.
RAsboiul mondial a lost precedat de rsboiul diplomatic, dus
Oa la suprema artA de cAtrA diplomatia romAn. i cu cAtA InAltare sufleteascA urmAriam, noi de aici, prestigiul fenomenal al RomAniei mici in concertul politicei europene.
,Legea Iftnneasee Nlo. 1. 2/15. huamie 1922.
www.dacoromanica.ro
345
AceaSta era Rom Ana
'itiicsa
lumind. PAM cand ? PAnA nu se va incepe lucrul productiv. Functionarul, preotul, dascAlul, militarul, uvrierul, plugarul, toti, toll sA
lucre, fiecare lucrul sat'. In munca aceasta vor dispare toate controversele, chiar i variantele, pentrucA munca uneste pe oameni sufleteste si face selectiunea valorilor. RomAnie muncitoare, vinA imparatia ta I In hoc signo vinces.
Democratia.*)
A stralucit fulgerAtor in constiinta multimei. Nu din senin_
Ea a fost pregAtit teoretic stiintificeste i prin organizatii sociale.
Toate tindeau la schimbarea ideologiei vechi. Unele prin evolutia,
altele prin revokitia ideilor noui sociale. i s'a fAcut din aceasta
revolutie de idei marea revolutie, ce a rAsturnat lumea veche..
Aceasta revolutie nu este Inca sfArsith. Ea tenteazA mereu spiritul
democratic dela noi la rdsturnarea temeliei istorice a democratief
noastre si a ne internationaliza. E timpul sA ne ocupm cu aceasta
chestiune.
PAnA la 1848 eram iobagi. Preotii, iesiti din popor, autodidacti, stiau atAta carte sA implinescA functiile bisericesti i sA
pAzeascA sufletele curate crestinesti. Preotul impArtAsia soarta po-.
'1)
www.dacoromanica.ro
346
Ardeal, e Cel mai larg program democratic. El cere drepturi omenesti pentru popor, sufragiu universal, egalitate si fratietate in
impartirea bunurilor.
Temnitele de Stat din Seghedin i Vat, infundate odinioara
de cei ce aparau drepturile poporului roman, martirii Memorandului
dela 1892, graiesc de democratia politicei nationale. Pentru popor
au mers in temnit acesti mari nationalisti.
Poezia nationald bunaoara a lui Octavian Goga i peste tot
poezia vremilor trecute o poti pune alaturi de poezia sacra a profetilor, inspirata de idea mantuirii poporului" din robia pacatelor
omenesti.
www.dacoromanica.ro
j47
Si dacd am rdsfoi in amAnunte istoria neamului romnesc,
pe fiecare pagind am afla democratia militantA in ipostaza ei religioasd i nationald. E cea mai curatA democratie, pentrucA are la
baza ei morala i iubirea de neam, indivizibile de sufletul romnesc
in trecutul nostru.
Legea lui Hristos nu cunoaste deosebire intre om i om toti
sunt fiii lui Dumnezeu, egal indreptAtiti la fericerea pdmnteascd
pi cereascd. In aceastd egalitate e cuprinsd toatd democratia, ea
este dar o dogma a bisericei noastre. In temeiul acestei dogme
scrie apostolul Pavel prietenului sdu Filimon, care alungase dela
sine pe Onisim, sluga lui, sA-1 reprimiascd dupdce 1-a increstinat:
rdsboiu.
www.dacoromanica.ro
S.48'
349
www.dacoromanica.ro
350
ii
revine onoarea de a
fi
Pe and se petrec aceste in camera ungard, democratii pregAtesc revolutia sub conducerea contelui Karolyi, tigrul de odinioarA.
Ei oferA Romanilor autonomie nationalk in cadrele integrittii Statului ungar i portofoliu de ministru in noul guvern ce-1 vor infiinta.
Romanii nu intrA in cursa democratilor.
In noaptea de 17/30 spre 18'31 Octomvrie, se declarA revolutia din Budapesta i se constitue sfatul national al democratilor,
care ia puterea de Stat in mani i numete guvernul Grof Karolyi,
in care infra.' cunoscutii democrati : Jaszi, Garami, Kunfi. Jszi e
ministrul nationalitAtilor. Deodat cu aceste, este asasinat contele
Tisza in palatul stt din Budapesta.
In acest stadiu eram pe urmele Rusiei. Contele Krolyi cordspunde democratului nationalist Miliukow, dupd care a urmat Lenin
i Trotzkij, pracum la noi vor urma Lenin i Trotzkij pe graiu
Oradea la 3 Noemvrie
351
352
peste
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
23
354
armatei romane, Inluntru Ii renoesc aspiratiile democratice didisolvante de State nationale, iar in afard pozeazd iridenta maghiard.
E acela suflet perfid i duman al alcAtuirilor autohtone.
355
ce sta acum sub judecarea material. El, comisarul bolsevic al nenorocitei Ucraine, pandete la granitele Romaniei dela Nistru, ca
inteun moment dat, de-o incendiare interna, sa treaca Nistrul 1
sa Med din Romania aceea ce a facut Trotzkij, Lenin din Rusia i
Kun Bela din Ungaria. Rakovski are o tinta bine determinata i
intreg arsenalul internationalei a III. pentru a produce mai nainte
anarchie in tara, dupd acea a ataca frontul. Anarhia politica din
lard e rodul muncei lui.
Democratia ce se manifesta la noi dupa rasboiu e brodata pe
etica democratiei ce a produs in aplicarea ei practica stArile din
Ungaria i Rusia. 0 etapa la Internationalei a III. Hristoi sa fiti
liii iubitori de neam 1 tard, democrati romani, ajuni pe taramul
acelei fatale democratii internationale, nu veti putea opri procesul
revolutiei distrugatoare de tara si neam. Nu se poate cldi o Romanie mare pe explosivele unei democratii, strdina de sufletul
romanesc si revolutionard.
Iv.
Democratia noastra e intemeiata pe etica crestind, clasic exprimat in maxima de viata a sfantului Ambrozie : ora et labora,
roaga-te lui D-zeu i munceste. Pe poporul romanesc I-au sustinut
rugaciunile si munca.
Munca aceasta intensiv a produs mica proprietate la noi
puterea economica a unei natiuni. In ciuda tuturor incercarilor de-a
impiedeca cumpararile taranilor nostri de mici proprietati, acetia,
www.dacoromanica.ro
23*
356
g57
pmant, c ce se pierde acum, pierdut ramane pentru taranul roman. Nu e legea lui Moise sa-i redea pamantul tot la 50 ani.
Prin legea agrara s'au implinit postulatele democratice in viata
economica a poporului nostru, iar prin legea sufragiului universal
postulatele politice, a celei mai avansate democratii.
E semnificativ insa cd in vreme ce la noi e introdus sufragiul
universal pe comund i secret, in republica sovietelor lui TrotzkijLenin, votul secret e ters, iar votarea publica cu graiul viu ex-
Intelegeti
zice el
ca s poata infra in oficii civile i militare, pentru fete aduna parintii dota, ca s le asigure maritiul. Idealul printilor este de
a-i pune fiii lor la adapostul unei buget, ori a unei dote grase.
Carierele se fac pe scara protectiilor i celelalte nedreptatiri cunoscute in goana dupa situatii.
Drilajul din internate ucide actiunile libere 1 spontane, originalitatea. Cresc oameni, cari se bizue pe societate nu pe sine.
Napoleon a desvoltat internatele, pentruca Ii trebuiau functionari
servili 1 soldati. Ele nu formeaza oameni. Nici coala german
nu crete oameni bizuiti pe sine i lui Wilhelm i-a trebuit funcfionari i soldati. Aceste coli au dat o sumedenie de surmenati
incapabili de munca productiva. S'a. mai napustit i politica asupra
coalei, ceeace a dat Kulturkampf-urile. Se nate proletariatul intelectual. Se formeaza snobii admiratorii aristocratiei. Inovatiunile
inlocuesc traditiile. Decrete natalitatea, pentruca nu se poate aduna
zestre pentru mai multi copii. Se macina toata energia nationala
in lupta pentru beneficiile publice. Din acest sistem de educatie
www.dacoromanica.ro
858
350
sub cAlcAiul unguresc. Vorba lui Nene Alecu : Noi ne-om fi dedat
in decurs de 60 ani la specula situatiei politice, voi InsA ne-ati
intrecut in sase luni de zile. GlumA ca glumA, fapt e c politicianismul a devenit 1 la noi o calamitate. De cAtr el nu se poate urni
munca productivA. Toll sunt inglodati in afaceri 1 politic i nimeni nu lucreaz. Toate in numele democratiei.
Politicianismul acesta corupt este mai putin apt de-a rezolva
prOblema social. &oala este leaganul regenerdrii sociale.
Scoala romAneascA insA a rAmas tot la metoda veche, crete
funtionari si proletari intelectuali. Satele raman analfabete, fAr inVatatori, chiar 1 cele cu InvatAtori rAmAn gra carte, pentrucA
don'invAtAtor pune tara la cale in Bucuresti, unde e deputat si
aspirant de ministru democrat. Aceasta coalA trebueie sA moarA
si sA invie scoala nou a RomAniei muncitoare.
Talentul RomAnului e un capital intelectual, care il predestineazA pentru creatiuni marl. Deschideti acestui talent coala largA
a civilizatiei si vor fi desgropate boghtiile tarn de sub mormanul
solului rece, ce le acopere ca un mormAnt. Si va inflori stiinta si
'arta i virtutile crestinesti i libertatea cetateneascA. Va muri si
bosevismul si iredentismul si politicianismul, and va invia aceastd
societate a muncei romAnesti productive. Ce seamAnA coala in
suflete, aceea rAsare in yiata particularA i publicA.
Istoria RomAnilor a rezervat o paginA de aur eroului culturei,
care va rezolva problema socialA prin scoalA in spirit religios si
national.
www.dacoromanica.ro
611
www.dacoromanica.ro
161
Peste zilele de rAnd, bisericile sunt inchise i ce mare insemnAtate au bisericile deschise in oraele marl ! Involuntar mi-am
adus aminte de observatiile ce le fAceam- odatA la biserica sf. stefan din Viena, care toatA. ziva sta deschisA. Veniau femei
bArbati
a62
www.dacoromanica.ro
863
suflet Impietrit.
Intre politicianii beligeranti, am avea o scend urAt pe arena politica. Ea InsA s'a coborit i In coliba tranului i cu groazd trebue
sa privim la prApastia ce desparte Ardealul de Patria mama.
De pildA In campania electoralA un biet Oran ametit de ororile 'ce i-se spuneau despre regAteni" era de pArerea, ca nici sA
nu mai trimitem deputati la Bucureti, pentrucA acolo Ii ohioara.
Intrebat cum vine la ideia aceasta, rAspunse in naivitatea lui : Da
nu omodra pe VlAdicii din Oradea ? CAnd am spus acestea unui
frunta politic, imi replicA : da in Braov, unde traiesc in contact
Poporul nostru era obinuit a merge la urnA ca la un sanctuar al natiunei sub conducerea preotimei 1 a intelectualilor, In
cad vedeau pe tribunii for. Moravurile electorale de astAzi au
distrus autoritatea conducatorilor de ed, li se spune in fata cA mintesc 1 acest dispret mAnA apa pe moara bolevismului latent, care
ameninta a reinvia, dacA partidele patriotice nu-i vor schimba tactica electorala 1 administratia nu va urma sd fie custodele legalitatii.
Vrem sA zicem, cA politicianii se joaca cu focul, cAnd trezesc
instinctele multimei. PArerea mea este, sA se infiinteze o HO a patriotilor din tam mamA i provinciile alipite, care sA scoatA tara din
www.dacoromanica.ro
64
i sA restabileascA armonia sufleteascA a
poporului romAnesc integral, pAnA incA nu e tArziu i sA se fac
chestie de patriotism ca granitele sA rAmAnA neturburate de luptele
de partid. Aici sA se facd numai cultura i atunci de sine cad
ghiarele politicianilor
parazitii politiciani.
Nu tiu de voiu fi inteles de cei chemati sA fac aceast ligA,
dar atept dela fratii mei intru Hristos s cumpAneascA intreagA
greutatea situatiei i ei dupd chemarea lor sA implineasca rolul
acestei ligi patriotice prin educatia cetAteneasca a credincioilor
lor, care sd-i imunizeze de cloaca partidelor politice i s le fie
patria sfAntA. Atunci nu va prinde acul veninos al speculantilor politici.
Onestitatea publicA.*)
in 1919 leul era cotat 36 la francul francez. De atunci a
inceput cAderea treptatA pn ce in zilele din urmA ajunse la 61/2.
Leul este astAzi mai scAzut dintre toate monedele Statelor mostenitoare ale Austro-Ungariei. Starea aceasta de depreciere a leului
www.dacoromanica.ro
365
Pand and avea tara aceasta, mica cum era, un suflet, era
tare si respectatA i impArAtii mari umblau dupA pretenia ei, iar
noi cei din diaspora eram un suflet cu ea. Acest suflet astAzi e
sfasiat i tam mare romaneascd umilitA.
www.dacoromanica.ro
366
sit ramanem
367
Dar articolului
ii
ralitajii.
incoronarea.*)
Regele Ferdinand I. a primit cea mai grea motenire din cafe
a motenit and va un rege : rAzboiul pe moarte ori viajA a neamului romnesc,
In acest rdzboiu i-a eluptat numele de erou. Cel dintaiu i
mai mare act eroic a fost invingerea eului sAu. $i-a jertfit sangele
sdu german, toate legAturile de sange i sufleteti, in cari a fost
nascut i crescut. 0 putere moralA, de care numai caracterele mari
sunt capabile. Acest sacrificiu nu'l va uita neamul romnesc
nici and.
Dupd aceea a intrat in luptele vitezei armate romane, tot
inainte in elanul luptelor epice. lar cnd pArea totul pierdut sub
cutropirea dumanului, tot el a stat neclintit, ridicand de nou paloul i nu
desAvArit.
v)
www.dacoromanica.ro
368
mie de
lor i
369
Dup incoronare.
In 1 Decemvrie 1918 era o atmosfer sArbdtoreasc6. in Alba-
In*
* *
www.dacoromanica.ro
370
sfarit ca prin minune. In dup amiaza Sambetei mari eram tot
prizonier in casa primAriei oreneti din Oradea. Priveam din
ferestri cum se retrag trupele ungureti dinaintea armatei romane
care ii urmArea nAvalnic. In situatia aceasta vin in extaz oamenii
in suflete i implinirea acestei hotAriri prin arme, nu se pot despArti una de alta, cAci ele impreunA constituie opera desrobirei
noastre. Ce Dumnezeu a impreunat, aceea oamenii sA nu despartd,
cA Dumnezeu a dat i inspiratia sufletului spre unire i tAria bratului invingAtor. Fie numele Lui binecuvantat.
Nu vom uita nici cand, nici pe patriotii sfatului din Albalulia, nici pe eroii dela Tisa. Aa grAete vlAdica vostru care tie,
cum am ajuns la ziva Incorondrii din Alba-lulia.
*
www.dacoromanica.ro
371
Dupa acest sfnt act al sfintirei coroanelor i al binecuvntarii incoronatilor, se predau coroanele preedintilor corpurilor
www.dacoromanica.ro
372
vom uita acest dasacord, dar nu vor uita dusmanii trii si atunci
vor intelege sinistrul patimilor politice.
Si a mai avut o umbrA ziva de 15 Octomvrie. inaltul cler
unit cu Roma n'a luat parte la actul religios al IncoronArii, oficiat
de inaltul cler ortodox, ci astepta pe tribunele de afard. actul de
Stat al incoronArii, impreund cu episcopii romano-catolici in frunte
87J
auspiciile nuntiului papal. Suntem in ciasul al unsprezecelea al
www.dacoromanica.ro
pi
174
315
biserica,
pi
din orient. Nimeni nu i-a silit s fie Romani, nici ei n'au atacat
caracterul national al Statului, de aceea n'a existat chestie i politica
de nationalitate. Acum insa avem minoritati etnice, trebue s avem
si politica minoritara. Ovreii nu vor sa fie ovrei in Romania, ci
176
lora de alt neam, cari si-au pierdut patria lor si au devenit fii ai
patriei romane.
Guvernul nu le poate face toate, cAci prea e mare sarcina.
Datoria noastrd patrioticA e ca noi i cei mici i cei mari, sa
www.dacoromanica.ro
77
sdnul patriei mame. Acest duh al Oa lui Hristos sd se MIAsluiasca. intru toti, ca toatd suflarea sa o vesteasca i faptuiascd.
Neamul romanesc din mila lui Dumnezeu i vitejia armatei
romane si-a ajuns tinta, s'a impreunat din toate partile inteo far
si sub un domnitor roman. Noi n'avem dar interes sd ne razboim
cu nimeni, pentrucd nu ravnim de a cuceri pdmant strain si a stdpani popoare atrdine, afard de nenorocitii nostri coreligionari, rdmasi
in Ungaria i chinuiti dupa obiceiu unguresc, pana li-se va face
i lor dreptate inteo forma ori alta, cad mult nu putem sta cu
manile in san la chinurile lor, cand Ungurii din Romania se bucurd de cele mai largi libertati. Avem datoria de a-i ocroti pe
Cei ce au scos sabia in 1914, iar zanganesc armele la hotarele noastre, cu scopul de a produce neliniste intre noi chiar in
pragul sfintelor sarbtori. Dar pe aici nu se trece ; Statul roman a
luat masuri sd nu se poatd trece i sa apere pacea Orli.
Poporul nostru a Inteles datoria sa de a veni la chemarea,
sd-si apare granitele. N'a lipsit nici unul dela aceasta datorie. Mai
ales noi grdnicerii avem datoria a fi vesnic gata de-a sta strajd
neadormit intru apararea mosiei noastre, dupa care ravnesc cei
de dincolo.
Nu e motiv de alarmare. Vecinii nostri in scurtd vreme se vor
www.dacoromanica.ro
J1g
Fundatiunea Gojdu.*)
In tratativele romano-maghiare, ce se urmeazd acum la Bucureti, s'a ajuns la limpezire in chestiunea fundatiunii Gojdu. Reprezentantul, din partea romAneascA in aceast afacere a fost dl Ion
I. LApedatu.
de morala
dAndu-se
www.dacoromanica.ro
17g
bine tie douA sute milioane se va ajunge si pentru un act de pietate fata de orasul unde s'a nAscut Gojdu, care trebue sA devinA
loc de pelerinagiu nu numai pentru bursierii lui, ci pentru toti
Romanii din cuprinsul Romaniei-Mari. Gojdu nu este numai al
Ardelenilor, ci al tuturor Romanilor. Oradea trebue sA se fad oras
universitar.
Orasul Oradea nu poate refuza concursul sail la eternizarea memoriei aceluia, care inteo scrisoare dated in Pesta, Decemvrie 1850 si adresatA antistiei orAsenesti, care ii cerea interventia, scrie astfel : Sunt mandru de a fi fiul acestui nobil oras,
care 1mi este In atat de vie aducere aminte incat, dupd exemplul
tatAlui meu de pie memorie, cu subordonarea lucrurilor mele, tin
de cea mai sfantd datorie a mea, sA binemerit de increderea nobilei
386
putea refuza actul de pietate cAtre locul unde (iojdu a vkut lumina
soarelui i pe care I-a iubit atAt de mult. Va fi 1 un rspuns celor
ce vor sa intunece trecutul nostru din Oradea i cA noi suntem
bAstinai ai acestui oras.
Aici nu e o emulare dupd beneficii locale, ci un act de pietate si de inaltA educatie cetAteneascA la granitele sfintite de iubirea
de neam a in veci pomenitului Emanuil Gojdu..
Traiasc Regele!*)
Oradea era odinioarA orasul predilect al Regilor, unii sunt si
inmormAntati aici. Din acea splendoare, noi Romanii nu aveam
nimic. Porecla noastrA era : Bihorul oropsit".
Dar si noi ne bucuram de o splendoare a sufletului poporului
nostru, in care s'a pAstrat legea strAbunA. Din acest suflet a rsArit
ci
www.dacoromanica.ro
381
www.dacoromanica.ro
382
Duca a fost nevoit s desavueze iperzelul" unor inspectori colari. Un lucru neobicinuit in procedeul diplomatic.
In ciuda acestui prestigiu tirbit, gratie talentului oratoric i
fondului de dreptate, apArat de eminentul nostru ministru de ex7
terne, naia RomAniei generoase in regimul ei minoritar a ieit victoriasd din mocirla calomniilor, in care credeau dumanii sa o
potmol eascd.
cari ne compromit prestigiul unui Stat de drept i ne aduc in situatia penibilA de a ne apAra de ele inaintea areopagului strein.
De ce a lAsat dl. ministru Angelescu sA ajungd treaba pAnA
aici, cd doar eu am reliefat in discursul meu dela Senat stricAciunile ce le fac iperzelosii" mrunti i am cerut cu inzistentA
stabilirea unei politici culturale a Statului, un program cladit pe
principiile religioase pedagogice ale libertAtii i pe principiul national.
Eu insistam pentru scoaterea chestiei culturale din zig-zagurile" cazuisticei contradictorii, ce ne fAcea de rAs inaintea minoritarilor, cari cu proximul tren plecau la Bucureti sA aducA revocarea
dispozitiei de ieri cu aparenta jignitoare pentru minoritAti. SA ne
aducem aminte de tragi-comedia sfoarelor minoritare trase de mani
putin dibace pentru o chestie atAt de delicatA.
DI Duca era de fatA la acel discurs, pentru care m'a felicitat
cu intreg senatul. Va se zica, atmosfera de sus e curatA, cum este
curat sufletul bun al poporului romAnesc. Chicsurile se fac in jos
la organele executive, la pAcurarii lui Pet8fi, cari in turmentarea
lor sufleteascA 1i toacA bietul mAgAru in cap, dar aa ca pe noi
sA ne doarA capul mAgAruului. In deosebi in Biharia, unde este
mai acutd chestia minoritarA, unde dar se cere mai mult judiciu in
executiva ordinei colare, sunt aplicati Saulii de ieri ai coalei romftneti, pe cari nu-i servete mAgArupl, sA se fad Pauli
apostolii marginilor.
La apostolia limbilor se recer conceptii Pauline cuceritoare
de neamuri pentru idea cetateniei romAne, Pauli curAtiti de pAgAnii solzi Saulini, cari vdd clar lumea nouA romAn revelat de
1)
www.dacoromanica.ro
383
Dad s'ar emancipa odatA dl. ministru al instructiunei publice de sub muntele politic, ce apasd cultura roman5 la marginile
de Vest i i-ar pleca urechile la murmurul adevAratilor Romani din
Biharia, ar afla aici in Oradea institutii nationale sustinute de Stat,
in cad limba de conversatie e cea ungureasca 1 micul sAtean adus
la coalA vorbete ungureasca, pe care nu o tia acasA. Ar vedea
iperzelul" chiopAtat in zidirea colilor i satrapia Saulului dela
Cheresig Ar vedea cum i imprimatele scolare se fac in mod clandestin in tipografii jidoveti din provincie, ca s nu li se dea de
urma, cum umplu jitnitele dubioaselor tipografii din bugetul Statului roman. Ar auzi hohotul rasetului minoritar de neputinta i
www.dacoromanica.ro
384
preajma alegerilor.*)
Preotimea iarAi este pusA in . fata alegerilor. Abia trecurA
alegerile Camerelor agricole i iatA cA ne bat la ud alegerile consiIiilor comunale dupA care vor urma, alegerile parlamentare cu toatA
furia lor politicA.
Noi ne-am precizat punctul nostru de vedere in fata alegerilor
parlamentare din 1922 ; preotul sA nu Med politicA. PAstorirea e
www.dacoromanica.ro
385
www.dacoromanica.ro
386
Are toate conditiile unui ora mare, afara de, rau, c5ci rauletul Iasului cu apa murdard mai mult deserveste igiena orasului.
Ajunsi in gar se strecur, printre oficialitatea care primea
oaspetii veniti la serb5rile din Iasi, micii tobosari ai D-lui profesor
H. C. Cuza, studentii, cad Vara vorbd vard in maim celor sositi
plicul cu Invaltura lui Isus", Iudaismul si Teologia Crestina" i
C5rticica LuptAtorului". E signalul primejdiei ovreesti.
Arhiereul Leu cu preolimea Metropoliei, Primarul si Prefectul
orasutui se intrec in amabilitatea primirei oaspetilor, pe can ii conduc la automobile. Suntem in oras.
Aici se repetA impresia moliilor de pe parnantul moldovenesc.
Intre infatisarea externa mAiestoasa a Iasului cu turlele i gradinele
387
www.dacoromanica.ro
25*
388
7 ani.*)
At 'Alia ani sunt dela infaptuirea Ronfaniei-Mari. Anul nou e
prilejul de a vorbi despre bilanfe i despre bilanful politic al celor
7 ani implinifi in Romania-Mare.
Peste ruinele rAzboiului se InA lfau mirezmele speranfelor fantastice. Ce belsug o sA fie in raiul acesta pAmAntesc, dAruit cu
toate bunAtAfile lumesti, ne ziceam noi. Francezii ne cumpArau leul
ca cel mai bun plasament, miscare financiard febrilA in jurul nostru
i o invaziune de jidani pe cAi clandestine, ca inundarea clofanilor
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
Ce-i cretine ?
www.dacoromanica.ro
N
Adeseori intoarceam vorba veselului podgorean despre tata
Traian" pe vremea framantarilor noastre nationale i ziceam : Tata
Traiane, de ce ne-ai adus aici, daca ne-ai ldsat prada atator dusmani, sa perim cu zile ?
In vreme ce stapanii nostri de odinioar isi ridicau tot felul
de scoli pentru cresterea de carturari, industriasi i negustori mici
mari, cu can i ridicau orase puternice, din cari scoteau maduva satelor, poporul nostru scurma pamantul la fail, cA inzadar
ii trimitea copilul la scoald, dacd nu-si schimba numele O. nu se
lapada de neam, nu prea ajungea la creanga verde.
Din pricina aceasta faranul nici nu se prea imbulzea la slujbe
domnesti. De pilda, pe vremea cand eram directorul seminarului
din Arad, imi aduce odata un taran fruntas, totodata i primar
inteo comun din Banat, bdiatul la inscriere.
L'am adus sa-1 fac preot,
spunea omul
cd domnii II
tot cer sa-1 dau la ei de functionar, dar, atunci ii pierd, ca-I vor
insura cu vre-o unguroaica, care nu-mi va saruta mie mana,
jar daca-i preot, ramane al meu si el si nora". Tot de aceasta sa
temeau a-si aduce copii i la meserii.
Asa s'a intamplat Ca noi nu avem nici meseriasi, nici negustori, nici diregatori, nici ofiteri, nici ingineri, decat putini advocati i doctori, cari puteau hal dela popor. Noi eram aici in
Ardeal un popor de farani i preoti, adapostiti la sanul bisericii
mama.
domn cu pana". Asa vine ca." liceele sunt tixite de scolari, iar
scolile de specialitate goale. Nu inzadar se zice in vechiul regat,
ca Romanul se naste ca bursier, traieste ca functionar i moare ca
www.dacoromanica.ro
302
fiuni, cA n'ar avea insuiri de meseria, negustor etc. Nu e adevdrat, pentrucA din cei ce se fac meseria$i ori negustori, se fac
cei mai buni meseriai, ori negustori. Au nu sunt pildA vie Marginenii nostri, cari sunt cei mai buni negustori ? Nu din fire e
Romanul refractar fat de meserii, comerf i celelalte, ci din pacatele trecutului i din lipsa unei indrumAri noui in imprejurArile
fericite in cari am ajuns.
fdrii din punct de vedere economic. Adevdrat cA armata rAsplatete din belug ce a mancat in vreme de pace, cum vAzurdm cu
ochii ca ea fAcu Romania-Mare. De aceea trebuie s aducem atata
jertfA pentru ea.
Plugarul muncete pAmantul i d hrana
fArii,
functionarul
aveau moii mari i multe comori in munfii lor de aur, trupul lor
insA era ofilit i sufletul lor gol, viafa lor amarata in mijlocul bowww.dacoromanica.ro
J9J
gatillor pe cart erau stApAni. De cAteori aud vorbindu-se de tara
noastra bogat, imi aduc aminte de povestea bogatului sarac i
zic : asta-i povestea noastra. Noi suntem popor sarac in tail
bogat.
J4
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
:1:17
Ii
gilor, s le redeie dreptul de-a avea pe episcopul lor, dar inimele Impietrite nu s'au muiat.
Nicairi, nici odata, un popor n'a luptat i n'a
suferit mai mult, pentru credinta strabund, cat a
suferit poporul din Biharia. A rabdat si a muncit, dupd chipul virtutilor strabune, ale Neamului
Romanesc, dar legea nu si-a parsit-o si de madejdea reinvierii episcopiei nu a abzis. Cuvinese sd ne inchindm memoriei parintilor nostri, a
cdror statornicie in credinta ne-a hardzit biruinta
de astAzi.
Sinoadele i congresele noastre nationale-bisericesti, holariser reinfiintarea episcopiei, dar nici
aceste hotariri nu le-am putut infaptui, din pricina
www.dacoromanica.ro
398
Oradea a fost cel dintdiu ora, din Ardeal, pe care I-au onorat
cu Malta Lor prezentA Maiestatea Sa Regele Ferdinand I. i Regina
Maria i dupd obiceiul vechilor Domnitori romAni, ca dupd fiecare
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
Aceasta este cdntarea cu care corul ingeresc a vestit pastorilor din jurul Vifleimului bucuria mare" a Nasterii Domnului
nostru Isus Hristos i cAntarea aceasta ingereasca, ca o trimbitd
cereascd ne chiamd astAzi la ieslele din Vifleim unde s'a nascut
Cel ce mntuire a adus poporului sdu."
PArintii nostri asteptau aceastA ziud sfntA curAtiti prin post
impArtAsire cu cele sfinte, adicd impdcati cu Dumnezeu i cu
oamenii. Din casele lor fAceau, deopotriva bogatii i sdracii, asternut de iesle cu care asteptau renoirea Duhului lui Hristos in casele
lor, rdsundtoare de colinzi i vifleimuri purtate de nevinovatele
suflete ale tinerimei. i se deschideau inimile pentru milostenia
crestineascd. Hristos era in mijlocul pArintilor nostri.
Dar astAzi ?
Par'cA oamenii nu asteaptA curatiti prin sfntul post si sfanta
impartdsire Nasterea din Vifleiem i par'ca in praznuirea ei s'au
introdus moravuri streine i lumesti.
Doar s'a rAcit credinta in MAntuitorul Hristos ? Nu o zic.
Omeni rdfaciti au fost intotdeauna, dar cu cat era mai mare rdtacirea lor cu atat iesea mai strdlucit Hristos i cu atftt se vddea
mai mult cA desertaciunea desertAciunilor, toate sunt desertAciune";
401
oamenii cdzuti jertfd lor. Nici drumurile, nici casele nu mai sunt
in bunurile ei. 0 fait din care prin munch' cinstit putem face
un rai pAmantesc.
S'a sfarsit rdsboiul popoarelor cu acest minunat dar Dumne-
www.dacoromanica.ro
402
Hristos a tnviat
lar dacd a trecut SambAta, ne spune sfAnta evanghelie, Maria
Magdalena i Maria lui lacob 1 Salome, cuvioasele mirdnosite, se
403
noastre ; sa ne inchinam. Sfintei Invieri, ce a pecetluit opera
rascumparrii noastre pentru viata noti intru Hristos. Sfinte
acestea nu mai dau roada. Vor pieri acestea mladite ca niste uscaturi,
te vor ispiti pacatele si vei afla, ca si pentru tine este inviere din
moartea pacatului, care te ispiteste. Da-ti sufletul lui Hristos i El
II va mantui, pentru ca la El este mantuirea,
Greu este aceluia, care st singur in bataia valurilor de patimi,
cu golatatea stearpa in suflet. Paganului, care insusi i-a facut o
religie inchipuita 1 celor ce n'au nici o religie in sufletul lor, decM
insetoarea inimei omeneti, care nu poate strabate la taina vietii,
nu poate deslega tinta ei, ci se pierde in sbuciurnul unei fericiri
care nu exista.
26*
www.dacoromanica.ro
404
www.dacoromanica.ro
405
buh. Ate veti lega pe pmant, legate vor fi i tn cer i cate veti
deslega pe pdmant, deslegate vor fi i in cer". Taina aceasta a
preotiei este atat de mare, Meat de pildd Sfantul loan Gura de
Aur s'a cutremurat sd o primeascd 1 a cAutat sd se ascundA din
naintea hirotoniei. Mare este taina preotiei pentrucA prin ea incredinteaza Mantuitorul Hristos sufletele cele scumpe ale credincioilor
preotului, iar acesta sub dar ia rAspunderea pentru ele inaintea
lui Dumnezeu.
Dar celui ce a iesit de sub legtura lui Hristos, nu-i este
nimic &rant. Stan i Bran ia asupra sa haina lui Hristos si res-
www.dacoromanica.ro
406
14).
www.dacoromanica.ro
40/
noastre s'a intAmplat si invierea neamului romanesc i s'au incoronat cu mare solemnitate religioasA, savArsita cle Inaltul Cler al
Bisericii noastre ortodoxe, in 15 Octomvrie, Maiestatile Lor : Regele
Ferdinand I. cel dintAiu rege al tuturor Romnilor si Regina Maria,
in fiinta de fatA a poporului, a inaltilor dignitari din tara si a
Caselor domnitoare prietene Orli noastre. Aceasta Incoronare inchipueste biruinta asupra iadului, in care am fost munciti o mie de
ani i impreunarea tuturor RomAnilor sub Coroana romana. Cel ce
ci
o lucre-
di* si
pi
www.dacoromanica.ro
408
fAlcile dud voiau sA sarA asupra lui, oile nici cA s'au trezit cand
www.dacoromanica.ro
460
MO in buzunar, frA
sA-1 pAiliascA.
in fiecare searA de CrAciun salt sub ceriu, dar ochii nostri sufletesti
www.dacoromanica.ro
410
Hristos a inviat!
E mare* sArbatoarea de astAzi a cretinAtAtii, care umple cu
razele ei cereti sufletele. La lumina acestor raze se reinoiete in
sufletul cretinului credinciog chipul lui Hristos, omul bland, smerit,
iertAtor, de sine jertfitor pentru omenire, moartea i invierea Lui
minunatA.
nici se va putea zice : Iat-o aici, iat-o acolo, cA iatA impeiratia lui
Dumnezeu inkluntrul vostru este.
AstAzi inca cautA unii ImpArAtia lui Dumnezeu aici i acolo,
unde ea sA propovAduete de rataciti, in casa cutare 1 cutare, la
masa de slat cutare i cutare i la vitelul de aur cutare i cutare.
Dar iatd cA impartia lui Dumnezeu e in noi : in mine, in tine,
in toll aceia, in al cArora suflet a incoltit credinta in impArAtia lui
Dumnezeu, cad aceasta este ca o samantA de grAunte, care InColtete mai inainte in sanul pArnantului i numai dupA aceea rAsare
in vederea ochilor.
Unde a crescut i a inflorit samanta invatAturei lui Hristos
in suflet, acolo e impAratia lui Durnnezeu aievea in om.
www.dacoromanica.ro
411
Sufletul care numai simte, c exist o impArtie a lui Dumnezeu si se insufleteste repede pentru ea, dar cand vine arsita greuttilor vietii, se stinge repede i insufletirea din el, e ca piatra in
care arde rAdAcina.
PAtnantul cel bun e sufletul curat, care aude i "intelege cuvantul Dumnezeesc i II preface in faptele acelei invAtaturi, el e
sufletul senin, care se hrAneste din mana cereascA a InatAturilor
pi gratiei divine. Dar nici pAmantul bun nu produce acelas belsug
de roadd. Un graunte a dat o sutA, altul sasezeci si altul treizeci,
zice Mantuitorul Hristos,
adecA dupA puterea lAuntricA a,
pAmantului, dupA felul cum a fost lucrat, dup cum e la deal sau
www.dacoromanica.ro
4i2
la vale si dupd umblarea vremii. Asa e i cu sufletuf : unul adude
o sut, altul sasezeci, altul treizeci de roade in impArAtia lui
Dumnezeu, dup putinta productiv a fiecAruia, dupA sArguinta, cu
care a fost lucrat, dup curatenia inimei i dup gradul mai mic
ori mai mare al harului Dumnezeesc, de care se impArtAseste.
Fiecare e primit in impArAtia ceriului cu atAta, at a putut
agonisi.
www.dacoromanica.ro
413
intreabA
slugile ? Nu, ca nu
www.dacoromanica.ro
414
and
ori cum s'ar zice in graiul invdtdturei crestine,
Biserica ii va fi implinit misiunea ei universald. Trebue deci
mai inainte sd se rAspAndeascd legea lui Hristos peste tot pAea,
4-14).
www.dacoromanica.ro
415
nici acum nu o
din semnele
vremurilor rdzboinice,
nu inteleg pe Hristos. Ei sunt aceia, despre
can vorbeste MAntuitorul Hristos, cd vor veni sd amAgiascd lumea,
si
se va deschide raiul
pentru cei drepti, pentrucd in acest raiu nu pot intra decal suflete
curate. Nici sfintii nu-si pot duce pe ai lor cu pdcate in raiu.
CAnd sfAntul Petru a vazut cd mamd-sa nu e in raiu, plAngAnd a cerut dela MAntuitorul s'o aducd in raiu pentru marile lui
merite. in nemdrginita sa bundtate Isus Hristos 1-a ascultat si a
trimis un inger sa o aducd, dar s'au agatat de ea si vre-o doisprezece nenorociti din iad. Ingerul i-a adus i pe ei, dar maica
sfAntului Petru i-a aruncat rand pe rAnd de pe sine, pentrucd nu
voia s se fericeasca i altii afard de ea. CAnd a aruncat i pe
cea din urnid nenorocit femee, care voia sA ajungd cu ea in raiu,
ingerul Domnului a lasat-o i pe ea s cadd, pentrucd cu pdcate
nu pop infra in raiu, nici dacd ai dat viat unui sfAnt. Atunci cuprins de durere sfAntul Petru a zis : Ce raiu e acesta, de unde
eu aud plAnsul alor mei, suferintele aproapelui meu : Hristos
indurerat i-a rdspuns : Eu doar v'as da tuturora un astfel de raiu,
care sd fie desdvArsirea fericirii. Tocmai pentru aceasta m'am coborit intre oameni, ca sd-i invat s iubeascd i pe aproapele ca
pe sine insusi. Pentrucd rand atunci, pand cAnd nu vor face aceasta,
nu -va fi nici in ceriu nici pe pdmAnt un locsor, unde sd nu-i
ajungd durere i intristare.
in durerea i intristarea de care e cuprinsd lumea de acum,
deschideti inimile voastre inaintea impdratului mdririi, care astAzi a
inviat i va inceta toatd durerea i intristarea, ir pacea i bunavointa se va slAslui intre_oameni.
www.dacoromanica.ro
416
0 tain acoperia soartea omului dupA cAderea lui din nevinovatia, in care 1-a creiat Dumnezeu. Alungat din raiu, de care s'a
facut nevrednic prin neascultare, a fost osandit, sA manance intru
nacazuri din pAmantul muncit de el, intru sudoarea fetei sale. (Fac.
3, 13, 19.) Dar n'a fost pArasit nici o clipa. Creatorul bun i milostiv n'a incetat a fi cu omul i dupd cAderea lui.
.
In clipa, in care rostete judecata asupra rostului vietii matedale a omului, osandindu-I sa traiasca din sudoarea fetei sale !Ana
se va intoarce in pAmant, din care a fost luat, Dumnezeu ridicA
valul de pe taina ascunsA in sanul viitorului i trimite in sufletul
omului o razA de mangaiere : nAdejdea mantuirii. VrAjmaie voiu
pune intre tine i trite femeie, intre samanta ta 1 samanta ei ;
zice Domnul are ispititor.
Acela va sdrobi capul tau, iar tu
vei rani calcaiul lui". (Fac. 3, 15.) latA cea dintai tainica profetie,
prevestitoare a unei lupte mad, intre om i satana, intre virtute i
pAcat, in
www.dacoromanica.ro
417
www.dacoromanica.ro
418
www.dacoromanica.ro
419
care a
www.dacoromanica.ro
27*
420
Priveghiati deci, in toatd vremea rugandu-vd, ca sd vA invredniciti a scApa de toate cele ce vor sA fie si a sta Inaintea Fiului
Omului" Amin.
www.dacoromanica.ro
421
lui, Dar dacA tot binele i are dusmanul sat', si tot faul ii are
leacul sau. Leacul ispitei e postul. Acest neam de duh necurat
nu iese afarA din om, fAr numai cu post si rugAciune" zice
Mantuitorul. (Mt. 17, 21.)
NotA : Cucernica preotime e indrumatA sA citeascA aceastA PastoralA in
bisericA, In Dumineca lAsatului de branzi 25 Februarie (9 Martie) cor.
www.dacoromanica.ro
422
423
rAbdAm" intru bAti,
seceri roadele celor patru anotimpuri, nu vrei sA dai roadele sufletului tAu cretinesc Celui ce ti-a dat roadele lui din sAnul paman-
www.dacoromanica.ro
424
425
bisericii i al scoalei sub ochii bAtrAnilor si sub conducerea preofilor si a invAtAtorilor in cetirea cArtilor sfinte i nobilitoare de
suflet, precum i in constituirea de coruri bisericesti, cum era mai
www.dacoromanica.ro
426
ci virtutea;
ci podoaba
stoase,
ci grija pentru suflet face
sarbatoarea. Cel ce n'are contiinta curatA e in sarbatoarea cea mai solemnA
fara sarbatoare."
Dumineca
421
n ziva aceasta MAntuitorul Mentenea soarelui celui ce fasare dupd ce a imprAtiat intunerecul iadului, a strAlucit in lumina tnvierii, pentru aceea ziva
aceasta se i numete de fiii lumii: Ziva soarelui, cAci o lumineazA
Hristos, soarele dreptAtii". SfAntul loan GurA de Aur mai numete
Dumineca i ziva pdnii", dela frngerea pAnii, adecA serbarea
sfintei cuminecAturi la sfintele liturghii din Dumineci ; iar Sf. Gnigorie Teologul o numete: Impardteasa zilelor". Toate aceste nuni-e .notta venerabilA i solemnA, pentruc
miri InsA sunt numai ornamente adecd impodobiri ale zilei Domnului.
Dumineca cretinilor! Ziva Domnului ! Zi consacratA cultului
adecd InchinArii tnvierii Domnului nostru Isus Hristos, chezAia invierii noastre sufleteti. Zi de bucurie : bucuria petrecerii in casa lui
Dumnezeu, bucuria impArtAirii cu cele sfinte, bucuria impArtAirii
sAracilor de darurile milosteniei celor avuti ; bucuria familiei adunatd in jurul pdrintilor, bucuria cercetdrii neamurilor i a prietenilor,
bucuria mAngAierii bolnavilor i a celor nAcajiti, bucuria petrecerilor
nevinovate ale tinerimei, bucuria nuntilor cinstite, bucuria contiintei
linitite de a sta in fata lui Dumnezeu i in fata oamenilor. Ziva
. in care inceat procesul i judecAple intre oameni 1 lucrul mnilor odihnete.
AstAzi InsA nu se mai cinstete aa cretinete Dumineca.
www.dacoromanica.ro
428
Hristos. In acest inteles al mantuirii omenirii de sub robia pacatului numai un mijlocitor este intre om i Dumnezeu : Isus Hristos,
cdci until este Dumnezeu, unul i mijlocitor intre Dumnezeu Vi
oameni Omul Isus Hristos" (I. Tim. II, 5) vi numai o putere
ddtAtoare de har vi de slavd cereascd : puterea lui Dumnezeu in
intreita Lui ipostazd, cad toatA darea cea build vi tot darul desdvarvit
cob I. 17.)
429
a scApat pe Fiul lui Dumnezeu de ucigaul Irod (Mat. II.) ; ingerul Domnului" intArete chiar pe Hristos Ornul in grAdina Ghetsimani (Luca XXII); SA nu smintiti pe vre unul dintre cei mici
ai mei, cA ingerii lor pururea vAd fata TatAlui meu, care este in
ceriuri" zice MAntuitorul Hristos, (Mat. XVIII. 10.)
Sfintii au devenit asemenea ingerilor prin gratia lui Dumnezeu.
Ei sunt desAvAriti, pentrucA au iubit mai mult pe Hristos decAt
pe tatA, mamA, fiu i ficA i luAnduli crucea i-au urmat Lui pana
la moarte". Insu Isus Hristos ne invatA in rugAciunea TatAl nostru"
sA ne rugAm pentru toll. Sf. apostol Pavel scrie Filipenilor, cA el
pururea in toad rugAciunea lui cu bucurie face rugAciune pentru
430
sfintii i pentru el" (Efes, VI. 18.) ; lui Timotei ii scrie ; Faceti
rugaciuni, cereri, fAgAduinte, multamite pentru toll oamenii . . .
Petru I. 15.)
DacA aici pe pAmAnt ne rugAm unul pentru altul, trecuti in
cealaltd viald rupem noi oare legAtura dragostei cu cei rAmasi in
urma noastrA ? Nu au oare cei de aici cu cei de dincolo ImpreunA
fAgAduinta mostenirii imparAtiei lui Dumnezeu ? DimpotrivA, dacA
aici e plAcutd Inaintea lui Dumnezeu rugAciunea ce o facem unii
pentru altii, cu atAt mai vArtos trebuie sA folosiascA rugAciunile
celor din laturea dreptilor, cari vAzAnd pururea fala lui Dumnezeu,
tiu mai bine ce ne trebuie, ce ne lipsete nouA, celor ce nici a
431
vede i Intelege altfel pe Hristos, dad nu e un magisteriu, un aezAmnt, o autoritate sub inspiratia divind, care sA pstreze netirbild
doctrina cretind despre Hristos i Biserica Lui, un rnagister, care
sA sustind unitatea credintei. Pentrud un Hristos, o Bisericd, o
credintd".
Eu fac ce zice Mntuitorul Hristos pAzesc poruncile i fac
milostenie", zic aceti reformatori ai legii lui Hristos.
Tu poti sd pdzeti poruncile, sd Impliniti toate faptele indurdrii sufleteti i trupeti, tu poti dad vrei s te crezi Inger de
bun, dar despre cei ce cauta s5 mute evanghelia lui Hristos scris
este : Ci mAcar i noi sau Inger din cer de ya va binevesti you'd
(afurisit) sd fie"
(Gal. 1. 8.)
De aceea Biserica scoate din sdnul ei, pune sub afurisenie pe
toti aceia, cari nu cred in dogmele ei. Aa dar i pe cei ce neagd
cultul Maicii Domnului i al sfintilor canonizati de Bisericd.
La aceastA contiintd curatd despre dogma cultului Maicei
Domnului i al sfintilor am dorit sa vd aduc In praznicul mare al
Invierii Domnului nostru Isus Hristos, ca praznicul vostru sd fie
adevAratd sdrbdtoare a sufletului, despre care Sfntul loan Gurd de
Aur ne invatd atat de inaltdtor.
Altarele bisericilor noastre sunt zidite pentru a aduce pe ele
jertfa nesdngeroasA a Domnului nostru Isus Hristos. Jertfa se aduce
pe moatele sfintilor aezate in sf. Prestol i cu inconjurarea sfntului trup de pArticelele sfintilor, ca semn vddit, cA.Hristos in cer
e inconjurat de cetele ingerilor i ale sfintilor i prin ei ajungem la
Hristos. Voi stati astdzi Inaintea acestor sfinte prestoale ca si Maintea unor racle sfinte ale martirilor. Si singur, desi imbrdcat in
zice Sfntul loan Gurd de Aur,
sdrut raclele sfinpurpurd",
tilor i dand la o parte Inaltarea stau smerit, rugdndu-md sfintilor,
ca sA md ocrotiascA i sd ma apere inaintea lui Dumnezeu".
Imbrdcat si eu In strAlucita hainA a arhieriei sdrut sfnta me%
la care slugesc i din mijlocul poporului meu ma indrept cdted Tine,
www.dacoromanica.ro
432
acest praznic al bucuriei, cu duhul men la voi, iubitii mei fii sufleteti, ca adunAndu-ne toti in jurul ieslei din Vifleem, impreunA sA
433
you'd dou intAmplari mari, ce s'au petrecut de curAnd : una in cetatea reedintii Noastre episcopesti i cealalta in viata bisericii noastre
stramosesti, ca bucuria voastrd la praznicul Nacteri Domnului sd
fie deplind" (II. loan 1, 12.) si voi sa v intariti tot mai mult in
dragostea catra Tara 1 in credinta stramosiasca : puterea 1 taria
noastra ca neam 1 lege.
In ziva a 21 a lunei Noemvrie din anul acesta am binecu1 sfintit dupd rAnduiala sfintei noastre biserici ortodoxe
chipul turnat in brow al Preainaltatului nostru Rege Ferdinand I
al tuturor RomAnilor, de fata fiind Preainaltata noastra Doamna,
Regina Maria i Alteta Sa Regala, Carol, Mostenitorul Tronului,
incunjurati de conducatorii Tarii si mai marii ostirii si de miile
de cetateni veniti din tdate partite Tarii. Chipul Regelui turnat in
vAntat
ca un chip al vitejiei si triumfului romnesc, ca tin simbol al statortriciei stapAnirii romAnesti asupra acestor plaiuri dela granita de
apus a pamAntului romAnesc, ca o piatra de hotar, care nu se va
putea muta niciodata si in nici un chip.
Regele nostru poate sa se bucure de recunostinta neamului
romAnesc, pentruca (land ascultarea glasului contiintei
datoriei
groaza celor ce vor sa vie, pentruca in sufletul lui s'a aprins fgduinta 1 inbarbatarea Dumnezeeasca: Iatd eu sunt cu tine, pazindu-te in toatd calea ori incotro vei merge ci te vain redntoarce
la pdmantul acesta, al nu te voiu leisa pand ce vain face toate cafe
am grdit fie" (Facerea 28, 15.) 1 deaceea nu te teme, pdmintul
acesta tie ii voiu da i seminfiei tale ci va fi seminlia ta nisipul
pdmntului ci se va loft spre mare ci spre miazdzi i spre miazdpoapte i spre rdsdrit" (Facerea 18, 3. 14.)
www.dacoromanica.ro
28
434
435
nostru intArzia fata de anul ceriului, au dus deci inainte anul calendarului, cum mull inainte arAtAtorul ceasornicului ce intArzie i la 1
Octomvrie din anul acesta am scris 14 Octomvrie. Aa i numai
aa am ajuns i noi, Romanii ortodoci, ca anul din calendarul
nostru sA fie Intocmit ca anul ceriului, sA arate anotimpurile tocmai in zilele i lunile in cari sunt ele in faptA.
Este adevArat, cA Indreptnd noi calendarul nostru, 1-am
apropiat de calendarul catolic ; calendarul nostru este insA tot calenclarul vechiu,
28*
436
www.dacoromanica.ro
437
regulata si
mai'nainte
hotarita
el
www.dacoromanica.ro
438
!"
I-Iristos a inviat !
pe moarte a calcat
you'd, iubitilor mei fii sufleteti, semnele dorului de Moire sufleteasca, cari in zilele noastre se aratd atat in viata bisericii soborniceti cat i in viata bisericii noastre romneti.
* * *
43
Ierarhii bisericii ortodoxe din toata lumea au hotdrit, sa se
adune in anul acesta in ziva de 20 Maiu la lerusalim, ca sa praznuiasca amintirea de 1600 ani dela sinodul a toata lumea dela
Nicea. Astfel se va implini din nou Scriptura : Si vor alerga neamud multe la Domnul in ziva aceea i vor fi Lui popor i vor
locui in mjlocul tau, lerusalime." (Zah. II. 11.) Din toat lumea
se vor aduna cei carora Hristos le-a incredintat pasterea oilor Sale,
nu ca sa statoriasca invatatura notia, ci s faca marturie, c Biserica ortodoxa din toat lumea a pastrat cu scumpatate, intreaga
nestricata cu adaousuri omenesti, invatatura pentru care Mantuitorul a murit si inviat. In lerusalim, pe pamantul sfintit de pasii
Mantuitorului, episcopii tuturor neamurilor dreptcredincioase vor
lua duh nou din legatura frtiei in Domnul, care leaga pe toti cei
ce I-se inchind cu duhul i adevarul, ca intorcandu-Se acasa
s intariasca pe credinciosi in struirea pe calea ce duce la
mantuire. In lerusalim, in fata sfantului Mormant slugitorii lui
Hristos vor face marturie, ca dreapta credinja e vie, ea traeste in
milioane de suflete i viu e dorul si tare ca stanca Golgotei, udata
de sudorile de sange ale lui Isus, hotrirea Bisericii sobornicesti
de a pasi primenita i inoit pe urmele Lui, urcand impreuna cu
El calvarul patimilor, ca impreun cu El sa invieze. in lerusalimul
soboarelor apostolesti impreund adunaji urmasii sfintilor apostoli
vor chibzui sub adumbrirea Duhului Kant chipurile i caile, in
can s conduca Biserica spre sporire in viata cea dupa Hristos.
Ce dorinta mai fierbinte poate incalzi sufletul unui erestin,
decat sa van' macar odata in viata locurile, in cad a petrecut
a trait Mantuitorul sdu ? Fericit acela, care poate sd-si poarte pasii
pe drumurile pe cari de atatea od a calcat El, s urce Sionul,
pe care El de atatea ori 1-a urcat, sa-si spele trupul istovit ori
440
cioi. SA mearga cei ce pot, cAci lerusalimul i pentru ei ii ia'rgete locul cortului su i pieile corturilor sale le intinde" (les.
XIII. 4, 5.)
Ferdinand I, totdeauna ravnitor pentru mai marea cinste a poporului sail, a sancjionat legea aceasta. Astfel biserica romana sarack
umilit, disprejuit pnA aci Ii ia locul de cinste, ce i-se cuvine
pentru vrednicia fiilor ei in randul bisericilor celorlalte neamuri.
AceastA vaza i cinste noua a dat-o bisericii sale poporul roman
ridicat in rndul neamurilor marl, prin vrednicia i jertfa fArd
www.dacoromanica.ro
441
infaptuit
442
tot mai rugAtor spre Acela, care mantuire a adus poporului SAu".
Si par'd din zarea fetei Lui luminoase se desprinde un senin, ce
lumineazA spre noi : impAcarea cu Dumnezeu prin credinta in Hristos.
Constiinta ne spune cA nimic nu poate omul fArA Dumnezeu : singura
mantuire este sa ne incredintam soarta noastrA vointii Dumnezeesti.
44J
www.dacoromanica.ro
444
DeodatA cu prAznuirea Nasterii Domnului nostru Isus Hristos, prAznuirn
Sinodul din lasi din anul acesta s'a tinut in biserica Mitropoliei
MAntuitorul Hristos.
lui Hristos despre care El a zis : Pacea mea dau you'd", adecA
nouA ca mostenire. Aceasta este acea Pace tuturor !" cu care
binecuvAntA preotul din altar poporul la sfintele slujbe. AceastA pace,
www.dacoromanica.ro
445
inAltate astAzi cAtra Hristos. Voi cari oftati dupd pace, inzAdar oftati
dad nu veti primi pacea dupA legea lui Hristos
precum spune
pi
Regele
i o real inaltare a ei la rangul ce i-se cuvine dupd importanta, ce o are ea intre popoarele ortodoxe. RomAnia este astdzi
cea mai mare tard ortodoxA i ei i-se cade sA fie conducAtoarea
ci
bisericilor ortodoxe.
lnvestitura noului Patriarh, a Preafericitului Miron, fiu de taran
din Ardeal si introducerea in scaunul patriarhal s'a sAvArsit in Bucuresti la 1 Noemvrie inteo insufletire a clerului i poporului, cum
www.dacoromanica.ro
446
laviei, Bulgariei, Poloniei si Rusiei
atingerea prin pelerinii nostri, in sfAntul sinod din Iasi, care a reinoit credinta dela Niceea in Dumnezeirea lui Hristos, la intrunirea
tuturor bisericilor in jurul scaunului patriarhal romAnesc si la aceastA luminA DumnezeiascA, prznuiti nasterea Domnului nostru Isus
Hristos.
www.dacoromanica.ro
447
Iar noi, cari I-am vAzut i Invierea i ne-am botezat in numele Lui ; noi, cari ne hrAnim sufletul cu pdinea cea cereascA a
sfintei cuminecAturi ; noi, cari am vAzut minunile ce le-a fAcut
impArtsirea cu sfintele Lui taine : vindecarea trupului i sufletului
gelor bolnavi ; noi, cari ne-am sAturat din belsugul darurilor Lui,
www.dacoromanica.ro
448
in oraul Kiew un monument lui luda Iscarioteanul, care e inftiat in mdrime naturalk rupAnd cu mAnile crucea i cAlcand
evanghelia in picioare. AceastA fArAdelege vrea s simbolizeze, cA
in fara bolevicilor luda a biruit pe Hristos ! Va sA zicA : sA urim
dreptatea, sA vindem pe binefAcAtorul nostru, cum I-a vAndut
449
it
priviau cu ochii
29
450
(Isaia 58, 7.) caci cine asupre$te pe cel sdrac, mnie pe Creator,
iar cel ce se indurd de sdrac, II cinste$te pe ansul" (Prov. 14,
32.) Alaturea de ele venifi i voi barbafi, tineri i bdtrni i ajutafi-le in munca lor de mironosife, ca sd avefi plata in ceriuri 5i
s putefi sta fArd fried in fafa dreptului Judecdtor la judecata din
urmd. In loc sd v adunafi la sfat cu cei faradelege vorbind
vorbe de$erte ori cu trndavie omorind vremea deschidefi inima
5i mna voastra saracului $i rod intindefi celui lipsit" (Prov. 131,
20). A$a prAznue$te un cre$tin bun ziva Domnului.
Feciorii i fetele voastre sa grabiasca sa se 'nscrie in socie-
www.dacoromanica.ro
451
Primiti aceastd tuna pe care v'o imbie parintele vostru sufletesc, gustati-o i yeti vedea cum va va inoi : jocul copiilor va fi
mai vesel, hora flkilor i fetelor mai recreatoare si sfatul batranilor mai intelept.
Si vor cddea solzii de pe ochii acelora, cari poartd in inima
chipul crucii si lumina evangheliei, cum au cdzut de pe ochii lui
Saul, prigonitorul lui Hristos i vor vedea intreaga frumusete a
vietii dupa Hristos. Atunci se vor inchide de sine, cAci nu se va
gdsi cine sa le calce pragul, topitoarele, cari mistuie atata fruniusete de om i atAta agoniseala : cArciumile, aceasta plaga a satelor,
cari aduc nenorocirea atAtor vieti i familii.
Crucea si evanghelia nu se pot despArti una de alta. Inzadar
vei umbla cu fdclia evangheliei in man& dacA nu urci treptele
Golgotei cu povara pkatelor, ca s'o depui la picioarele Crucii lui
Hristos Mntuitorul.
Aceasta sarcinA voiesc sd ti-o usurez, iubitul meu popor,
prin lumina noud a societAtilor religioase Altarul" si Sf. Gheorghe,"
ca sa nu umbli in intunerec i sa nu te cufunzi in noroiul pacatelor, ci sa vietuiesti in lumina' i sa dobAndesti mAntuire in casa
Tatlui celui din ceriuri.
Pentru mantuirea sufletelor voastre mA rog la mormntul
Domnului nostru Isus Hristos, ce astazi s'a deschis pentru cei ce
cred i mArturisesc, cA adevarat Fiul lui Dumnezeu este, Cel ce a
inviat din morti.
Doamne, Dumnezeul nostru primete rugkiunea robului TAu,
pe care astAzi o aduce Tie i trimite mAntuire poporului Tau.
Darul Domnului nostru Isus Hristos i dragostea lui Dumnezeu Tata] si impartAsirea Sfntului Duh sA fie cu voi azi si
totdeauna Si 'n vecii vecilor. Amin.
Dat in Oradea la praznicul Sfintei invieri a Domnului din
anul 1926.
werfplaII
www.dacoromanica.ro
29*
www.dacoromanica.ro
45J
(vii aplause),
Zile grele pot sd vina Inca peste neamul nostru, totul se poate
sfararna, dar biserica nu o poate sfarama nici portile iadului. Pe
aceasta biserica sh fie intemeiata Constitutia, pentruca pe aceasta
biserica se intemeiaza Romania-Mare.
D-lor senatori, cand a vorbit parintele episcop Hossu despre
www.dacoromanica.ro
44
marea familie catolicd latind, anume : trancezd, italian, spanioid,
si
455
456
SA aibd 1 unitii o Constitutie bisericeascA analoaga cu ced
ortodoxA. Atunci and va fi in congresul lor d-nii Vaida, Maniu,
Stefan Pop si altii, iar la noi d-nii Goldis, Vlad, Braniste, etc.,
www.dacoromanica.ro
457
in viata
458
www.dacoromanica.ro
456
prin
urmare noi tot acolo ramanem sus, in varful codrului, fArd pAmant,
pe and privilegiatul sortii de ieri ramane in posesiunea pAmantului
celui bun i trece cu acest privilegiu in Romania-Mare.
dacA este pe es sA-i dau acolo, daca este de sus sA-i dau de
sus : unde nu e pAmant roditor nu-i pot da.
D-lor, colonizarea minoritAtilor la granite astAzi se face sistema-
Am adus chestiunea aceasta, ca s arat intaias data nemernicia, minciuna aceea ce se rdspandeste in strAinAtate, ca aici s'ar
face nedreptate minorittilor, pentrucA minoritAtile sunt improprieWile i rog i a dori chiar, ca acei cari yin din strAinAtate sA
vinA sa vadd acolo nedrepttile can s'au Mut minoritAtilor, pentrucA
numai asa ii putem convinge.
www.dacoromanica.ro
460
S'a vorbit despre persecutiunile culturale. Si aci sunt privii aci noi am intrat cu bietele noastre $coli confesionale, la
cari tineam atat de mult. 5i sd nu vd mirati de ce tineam a$a de
mult, pentruca, uitati, ce s'a intamplat : Scolile confesionale se
legii
la 200 la sut. Nu este nimeni, nici un neam pe fata Omantului, care sA fi adus atatea jertfe pentru $coard, Cate a adus poporul roman in Ardeal. A$a se explic5 c noi tinem la scoala noastrA.
Dar ei, precum au avut o politicA agrarA si economicA la baza
cAreia erau interesele nationale ale elementului dominant, tocmai
461
www.dacoromanica.ro
462
463
464
465
www.dacoromanica.ro
30
466
Italia, ai vazut
467
la sclavia politica.
Aceasta este o societate moartA, care nu mai poate exista. In
momentul acela, cand noi, prin institutiuni noui pe cari astAzi vrem
sa le introducem, vom schimba sistemul nostru de educatiune 1
www.dacoromanica.ro
30*
468
Cine a ajuns in Roma s'a ferit oare sA invete limba latinA ? Nu.
www.dacoromanica.ro
460
La 10 Iunie 1924.
Dle presedinte, d-lor senatori, dati-mi voie sa va spun si eu
cuvantul in numele bisericii care a avut mai multe scoli in Ardeal
si care a purtat mai mare greumant. Daca cumva nu va voiu fi
placut, aceasta sa se reverse asupra persoanei mele, iar nu asupra
bisericii, in numele careia eu vh vorbesc.
Ma inchin inaintea munch depuse in acest proiect de lege si
si inaintea sentimentului national de care este el inspirat.
S'a adunat intregul material al sistemelor de invtmant si
s'a manecat din doctrina scoalei de Stat. Prin aceasta scoal de
Stat, se extinde cultura romaneasca si asupra scoalelor minoritare
si prin ea ajungem la mult dorita unitate sufleteasca intre aceia
cari sunt adunati astazi intr'un manunchiu din cele patru parti din
cari e alcatuit tam romaneasca.
In acest proiect este depus politica culturala a Romaniei.
Sunt perfect de acord cu directiunile nationale din acest
proiect, dar nu ma pot identifica cu doctrina strina de alcatuire a
Statului romanesc si de sufletul romanesc, anume cu doctrina scolii
de Stat, pentruc si aici ca si la celelalte legi intocmite in decursul vremilor, stam in fata unei greseli din obisnuinta a trii
noastre, anume 0' introducem legi streine, Mt' a fi ele adaptate
la firea si la strile acestei fad.
Din aceasta gresala rezult ca noi in scris avem cele mai
frumoase legi si cele mai moderne, dar in realitate la aplicare nu
suntem atat de frumosi, din contra, suntem cat se poate de uriti
i prezentam
sa mi se ierte dac sunt prea asupru in expresiune
o forma de caricatura.
Cine vrea s zideasca scoala romaneasca s'o zideasca pe
sufletul romanesc si pe traditia romaneasca. impresionismul in lege
este periculos, pentruca este trecator si o lege nu este permis sa
fie trecatoare, caci ea trebuie sa se bazeze pe realizarea unui adevat- si adevarul este etern.
Aceasta lege trebueste, ca toate legile, sa fie o evolutiune din
vieka poporului nostru.
Poporul nostru a trait in biserica, biserica i-a dat asezamantul
cultural, in biserica isi are neamul romanesc monumentele lui. Daca
este vorba sa se faca coala nou, noi nu o putem face deck pe
biserica, caci nu putem ignora evolutia si nu putem rupe coala
de leaganul ei, biserica. Aceasta ar fi s facem un salt mortal,
ceeace nu trebuieste s se faca.
www.dacoromanica.ro
470
Dad am fi fost intelesi noi, cari am asteptat ca si o thesianitate aceastd scoald nouA, .liberA, romneasca, desrobit de sub
cAtusele trecutului si dad ar fi fost inteles destinul neamului
nu este si ea o institutiune, care lucreazA pentru luminarea poporului, pentru sufletul sAu ? Este o altA institutiune mai indicatA
spre a ridica sufletul poporului, dedt Academia ? Si cu toate
acestea nu s'au crutat nici averile acesteia, ele au fost expropriate
www.dacoromanica.ro
471
www.dacoromanica.ro
472
coleg care m'a intrerupt, nidoiala c5 nu vor avea. Eu cunosc toleranta noastrA, dar aci este mai mult decal tolerantd MP de strAini.
Sub aceastA hiper-toleranta, cAreia i-as putea da si alla denumire,
dacd nu a respecta sentimentul demnitAtii noastre nationale.
Sub ocrotiri strAine vor fi dar scoli strAine, multe si bune,
asa cum au dovedit aoesti cinci ani si dacd vor merge in aceastA
proportie progresele, atunci VA puteti face socoteal, in cAtA vreme,
toti, cA toti luptAtorii nationali s'au intemeiat pe religie, toate luptele nationale au avut la baza lor religia.
Colegul nostru, pArintele episcop Hossu, a vorbit ieri despre
un erou, care a salvat tara sa din primejdia comunismului si acest
erou, care a salvat tam de primejdia comunismului, a dus crucea
in scoalA, a dus crucea in Parlament, a dus pretutindeni crucea
si in numele crucii a invins. Nu i-a spus numele, poate va fi avut
motive sA nu-i spunA numele, ca nu cumva sA cadA in bAnuiala
.
fascism ului.
4fg
474
acest proiect de lege ori ce maciuca, ori ce biciu, ori ce ar instrAina pe cineva de scoala.
Voci : Nu se poate.
P. S. S. Episcopul, Lucian Triteanu : Trebuie sancfiuni !
P. S. S. Episcopul, Roman Ciorogariu : Sunt i alte sancliuni.
Poporul nu trebuie & se vada pedepsit si pus in ternnifa pentruca
copilul nu se duce la scoal. Dafi-va seama, a pot fi cazuri cand
parintele nu-I poate imbrAca pe copil, nu-1 poate duce la scoal
si de aci se vor naste multe complicafiuni.
475
Aci a aciAncit o nota d-1 Schullerus eri, care a zis, ca s inrnultim clasele scoalei normale, sa le ridicAm nivelul. Sunt perfect
de acord cu el, s le ridicAm rand in gradul de academie succesiv.
P. S. S. Episcopal, Lucian Triteanu : colile normale ?
P. S. S. Episcopal Roman Ciorogariu : Normale, da, pentrucd
in rnasur in care vom ridica nivelul lor, in acea mAsurA se va
ridica i nivelul corpului invAtAtoresc i va atrage tinerimea la
scoalA i atunci nu va mai fi nevoie de aceste sanctiuni.
in al doilea rand, scoala noastrA estc prea incArcat. De mult
apas asupra scoalei sistemul german, cu ingrAmAdirea materialului
mult, care n'a dat cele mai bune rezultate. Noi trebuie s punem
temeiu pe educatiunea fizicA si din acest punct de vedere este bine
cd s'a introdus in scoald studiul igienei. Dar dacA introducem noi
igiena i facem i educatie fizicA, eu cred c devine superflu me-
Mai trebuie s tinem seama si de aceea, cA inteo tara agricola ca a noastr, taranca nu stie face paine.
P. S. S. Episcopal Lucian Triteanu : Unde ? Aci ?
P. S. S. Episcopal Roman Ciorogaria : Da, nici nu stie face
paine. Este vorba de hrana bund si este vorba de educatiunea
fizicA, ca sa vedem puteri vanjoase, capabile de lucru, nu numai
de insufletire, cAci si la insufletire trebuie brate i aceste brate
trebuie s ni le cultivdm.
S'a speriat ieri d-1 Hasnas de bogAtiile cele mari pe cari le
avem in fait. Nicairi nu se vorbeste atat de bogAtie ca la noi.
ARA lume este mai rnodestA, le zice bunurile tArii.
Nimeni nu ne-a dat atestat mai trist despre noi, deck atunci
and d-1 Hasnas a spus, cA noi nu suntem harnici s exploatAm
bunurile noastre.
Da, e bogat solul nostru, dar noi suntem grad din lipsa
de culturA,
www.dacoromanica.ro
476
are destule scoli, cari pot cuprinde pe toti copiii, este de interes
romAnesc ca acea comunA care e la un kilometru de granitA si la
10 kilometri de Salonta, unde este mitropolia Baptitilor, acolo sA
i interesele bisericii
477
www.dacoromanica.ro
478
www.dacoromanica.ro
Din vremurile
apostolatului national citire.
La aniversarea centenara a lui Gheorghe Lazar.
Ca o suflare Dumnezeiasc5 a trecut prin sufletul poporului
romnesc ideia deteptkii nationale in acele ciudate vremuri, cnd
omul se incepea dela clasele privilegiate.
sAngeroasd
Serbrile centenare i semicentenare, ce se desfAvarA pe ciasicul pmnt al apostolatului national, e i un act de pietate fat5
cle memoria apostolilor ideei nationale i tin prilej de Invatatura
www.dacoromanica.ro
480
al
poporului
www.dacoromanica.ro
481
slavonA pe langA cea romaneascA in msura mai mica ori mai mare.
apostasiei lui Atanasie dela 1698. lezuitii ii incep opera lor destructivA : Vanatoarea de suflete pentru catolicism, mai inainte in
Ardeal i dupa aceea in partile ungurene. Se confivca biserici, se
silete poporul a primi legea noua.
Se infiinteaza i episcopia unita din Oradea, inzestrata cu
imensa movie de 140.000 jughere pamant. Insa episcopiile unite
erau puse sub controla teologilor" iezuiti, cari ii tineau in obezi
cu ajutorul regimului feudal. Politica habsburgica privea unirea"
www.dacoromanica.ro
31
482
www.dacoromanica.ro
483
Ajuns aici, irni
i cel
din Blaj.
Paul Iorgoviciu nscut la 1767, fiul preotului roman ortodox
Marcu din VArAdia timianA, o existentA agitath, rAtAcitoare, plinA
de elemente dramatice". StudiazA in Pesta, Pojon, Viena. Ca tinAr
advocat merge pe urmele lui incai, la Roma, unde 3 ani de zile
adund documente relativ la istoria i limba romAnA. El se zice a
fi fost cel dintAi roman din monarhia Habsburgilor la Paris, pentru
31*
484
www.dacoromanica.ro
485
486
4A1
488
mari ai neamului romanesc. (Un a-b-c" turtit de poteraii omnipotentilor stApani ai zilei).
Si pe Gheorghe Lazar 11 vedem cu ochii sufleteti 1,111 odAita
lui murdarA, cu hainele lui roase, cArmuind din mormant dupA
moarte noroade i generatii intregi care au vrut sau nu au vrut s-i
dea paine cat trdia" pentru o idee, ideea unitatii nationale, pe
49
Sub o arm uire sufleteascA a acestor eroi ai deteptarii natio-
aguna.
In orice timp i imprejurari ar fi trait el, ar fi fost un creator. A fost norocul neamului romAnesc, ca el s'a facut preot i cA
imprejurarile 1-au adus la Sibiu, ca noi sa avem parte de duhul
lui creator.
Aceasta personalitate mare 1-a predestinat de reformator trite()
Mitropolitul Saguna a rechemat trecutul in opera sa constructiva. Pe el a zidit viitorul. In felul, cum a fdcut aceasta, e
originalitatea,
originalitatea personalitatii creatoare a reformatorului evolutiv.
*) La serba'rile semicentenare dela moartea Mitropolitului
www.dacoromanica.ro
aguna.
400
in
aplicarea
www.dacoromanica.ro
491
www.dacoromanica.ro
462
Era odinioara un mic comitat, Zarandul, la care lumea romaneasca privea ca la un loc sfant.
Pe acest loc sfant se afla in Tebea goronul lui Horia, un
simbol al pomului vietii din Paradis; cine Ii hrneste sufletul din
el, nu moare. Aici s'au urzit revolutiile din 1784 si 1848 ; aici
si-a purtat durerea lancu, Regele Muntilor i aici sub goronul lui
Horia din Tebea zac moastele lui, la cari in zilele trecute s'a
inchinat Regele si Tara. Langa Tebea e Risca. Aici a vdzut lumina
zilei Dr. Nicolae Oncu.
Copilaria lui e tipicd a fiului de taran, un mic pastoras ; cel
mai bun dreseur de berbeci cu cari infra in sat jucandu-i ca la
circ de minunea satului, ne spunea in bonomia lui Henfu, fostul
notar al Selistei Sibiului, tovarasul copildriei lui.
De aici umbla la scoala in Tebea, batut de ploi si ninsori.
Eram numai cat un cot,
ne spunea Oncu,
www.dacoromanica.ro
493
494
voeste
www.dacoromanica.ro
495
in curand ia diploma de advocat di-di deschide propria cancelarie advocatialA spre multumirea vastei clientele ce-1 cerceteazA
devine omul de incredere a poporului.
Aradul era un puternic centru politic pe acele vremuri. in
1884 se produce sciziunea politic. eful politic al Aradului loan
P. Desseanu sustinut de episcopul loan Metianu i aderentii lui
personali fuzionard cu partidul- maghiar guvernamental de pe vre-
muri, cu formula manei libere" in chestiile nationale. Era o incercare de bund credintd a introduce si la noi Politica sAseascA de
oportunitate. Aceasta insemn insO in lumina ortodoxiei nationale
o depOsire dela programul national din 1881 si in jelozia amorului
national era socotit de tradare nationalA. In furtuna ce a desiantuft aceastd fuzionare efemerd s'a desprins gruparea nationald intransigentA a tinerimei din Arad. Erau tinerii advocati Nicolae
Oncu, Aurel Suciu, Mihai Velici, Gheorghe Lazar, Vasile Pop,
doctorul G. Vuia, protopopul George Popovici, Solcelean si tinerii
profesori seminariali Vasilie Mangra, Atanasie Tuducescu i eu. Cu
noi mai era si marele roman advocat Mircea V. StAnescu i sa-
496
497
marile date de Tribuna." In sala comitatului din Arad, in conferintele nationale dela Sibiu, in revolutionarea Memorandului, in
congresul nationalitatilor din Budapesta, la urnele electorate, Aradul
cu preotimea i poporul lui straits ca un zid sub steagul national
este inainte mergator in intreg Ardealul cu o pilduitoare abnegatie
si jertfa de sine. $i aici, la clAdirea Aradului politic militant, Nicolae
Oncu, valorosul membru al comitetului national, are partea lui
creatoare.
Tu Oncule ai fost mesterul Manole, pe care te-a ucis creatiunea ta. Ai cladit o opera monumentala in Arad si ti-ai istovit
viata in aceasta opera minunatd. Moartea te-a aflat in iarna geroasd
din 1914 intr'un sanator din Gratz, unde Ifi cautai leac de vinde-
care din boala ta cea grea. Ai adormit bland, cum ti-a fost toata
viata blandk
Te-am adus acasa si in 18/31 lanuarie 1914 te-am inmormantat langa pArinti, in cimiterul bisericii din Risca, in fatd cu
marele mormant din Tebea. Eu te-am parentat, ori mai bine zis,
am plans cu acea imensd lume ce s'a adunat la sicriul tAu s
plangd dupd un om care a fdcut numai bine cat a trait pe pdrant. Dar plans-au si cari n'au fost acolo si de durerea CA nu pot
fi la despartire. In acele multe plansete a fost i o imputare. Deplang
telegrafiazA Sever Bocu, care nu putea veni din Regat la
inmormantare
cu adancd induiosare moartea valorosului nostru
tovards de luptd i conducdtor Nicolae Oncu, caruia istoria
Aradului ii va consacra ce-a mai glorioasa pagina drept re-
www.dacoromanica.ro
32
498
t Partenie Cosma.
S'ar putea zice i despre Biharia : Si tu, Biharie, intru nimic
nu esti mai mica intre tinuturile Ardealului", pentruca aceasta Biharie
www.dacoromanica.ro
499
prin transul s'au fAcut 1 farA de dansul nimic nu s'a fAcut din
Cate s'au facut.
Cand a luat el conducerea, Albina era o bancA micA. El a
fAcut din ea o bancd mare : matca financiarA a Ardealului, din care
au rasArit bAncile romaneti din Ardeal, ca tot atatea arterii economice,
t loan Slavici.
S'a sfarit tragedia unui om. loan Slavici a trecut la cele venice.
El este fiul Aradului, nAscut in Siria la 1848. Liceul I-a urmat
www.dacoromanica.ro
32*
500
al lui loan Slavici a ajuns culmea, cnd chiar dupd dezastrul sdu
politic, dupd temnita din Vcdresti, s'a format un curent ca s i-se
confere lui in anul acesta premiul national literar de 100.000 Lei,
dar sentimentul public care nu era ostil ajutordrii bdtrdnului povestitor
www.dacoromanica.ro
561
www.dacoromanica.ro
562
sului in casa sa, acum a preotului Petru Pelle din Minis, unde a
fost ingrijit cu dragoste pdna
dat nobilul. suflet.
Asa se sting, unul dupa altul, eroii anonimi ai vremilor glorioase, pe cari le-a trait Ardealul subjugat. Cuvine-se s ne inchinam
inaintea rnemoriei lor i sa ne rugarn pentru sufletele lor.
Draga George, te-ai dus si tu. Simt f i eu mirosul gropii.
La revedere.
www.dacoromanica.ro
501
f Teoddr Pap.
S'a stins o viata de om cinstit si bun Roman din vremurile
mari ale aparrii nationale.
Scrisori Si un interviev.
Scrisoare calr Romnii din America *).
labile Domnale Popovicia !
Sunt incntat de frumosul calendar si de pretioasele informatiuni despre viata credinciosilor nostri din America. Da-mi voe
s ma adresez catra dnii prin D-Ta.
Va s zica nu s'a stins Inca cu desavarsire sufletul romnesc
dincolo de Ocean. Drgalasii copii in costumele lor romanesti cnta
joac5 jocuri romnesti, varstnicii tot in podoabd romneasca
invartesc hora la serbari bisericesti i nationale, ca acas. Calendarul D-Voastra infatiseaza tabloul unui colt de tail romaneasca
in America.
copilul cu ce are
www.dacoromanica.ro
505
cane, fArrreligia i limba strAbunA, ca cetAteni americani, contopindu-se in sufletul american, care altcum vede i intelege lumea
decum o vedem noi ceSti dincoaci de Ocean. AstAzi mai tin in ei
stifletul pArintii, dar mane sunt pierduti pentru neamul romanesc.
Vorbesc ca martorul viu al inceputului emigrArii americane,
panA astAzi. lzvorul emigrArii Romanilor ardeleni in masse mari, a
fost regimul nedprept maghiar, sub care Romanul nu s'a putut ferici.
Au plecat oameni inglodati in datorii sub povara anilor ri
si a darilor grele, ca din castigul american sA-si mantuiascA mosioara ; ori bArbati puternici cari munciau pe nimica acas, sA-si
castige parale pentru clAdirea unei east*. Nimenea nu s'a dus cu
gandul sa rAman acolo, ci s villa cat de curand acas cu bani.
La plecare fceau slujbe d-zeesti ; sositi in America i fAceau
case de rugAciuni i biserici i trimiteau acasd banii pentru familie
pi pentru biserici. Nu voiu uita nicicand frumoasa serbare a sfintirei
crucii dinaintea sfintei biserici din S. Nicolaul mare (jud. Torontal),
506
paralele trebuincioase.
Biserica noastrA n'avea fonduri de propaganda, ca sA trimita
credincioilor ei din America preoti misionari, cari sA-i tinA strAni
inteun mAnunchiu in jurul bisericei, ca duhovnici, ca invAtatori i
i ei
www.dacoromanica.ro
507
a facatorilor de rele ?
Sunt doua lucruri deosebite, a vrea sa descompuni tara ta in
elemente cap cetateni ai, ori sa uneti pe toti cetatenii inteo unitate
nationala i religioasd i sa desvolti democratia ta pe bazele ei
istorice dupa firea poporului tau i conditiunile de viata ale tarii
tale. SA faci o Romnie tare si democrata in toata fiinta ei.
Ori tocmai de aceasta se tern dumanii Romanilor, de aceea
vor sa surpe temelia unitatii nationale, biserica nationala ortodoxa.
De aceea acasa submineaza temelia trecutului tarii, asezaMintele ei
religiOase i nationale sub lozinca democratiei internationale, iar in
America pregatesc cu dolari streini calea desfiintarii bisericii. In
dosul lui Rockefeller 1 ceilalti cu pungile, sunt Ungurii cari pe
aceasta cale vor sal! redobandeasca stapanirea asupra Ardealului.
Propaganda sectara ce se face, nu e propaganda religioas, ci
508
www.dacoromanica.ro
509
fiii lor, strein de casa lor i crete iarba verde in curte. Dela
raceala e numai un pas Oa la divorturi i fiii sfaiati intre tata
i mama Tragedia rnoderna a vietii familiare.
i
ce-i tine laolalta. $uba aceea era un program, in care erau scrise,
cu acul, toate suferintele unui popor. $uba avea limba ei inteleasa
de toti i era steagul alb urmat de toti. Unde dispare uba, se
ivete cabatul" colorat, cati ini atatea culori.
Acetia numai au un semn vazut al comuniunei lor, sunt
streini unul de altul. Cu disparitia podoabei satelor, dispare $i
sufletul acelor sate. Cand nu va mai fi acest suflet, atunci de, i
jidanul e Roman, caci i el e cetatean roman i atunci de ce s
null fie el imparat, ca nu mai merge pe cine-i roman, ci cine-i
mai abil de a face politica, uite pilda Rusiei i a Ungariei. Firete
noi nu intelegem aici camaa politica taraneasca, caci atare cam*
poate imbraca i streinul parvenit, ci camp sateanului, ieit din
manile raestre i iubitoare ale sotiei sale.
www.dacoromanica.ro
510
din bdtrAni,
511
omul prin prisma hainei lui si-1 judecd dupd felul cum se infdjiseaz, ca mirean. Uniforma exprim o clasd de oameni. Cea miiitar chipul de militar, cea preojeascd chipul de preot. Acest chip
nu e supus modei, nici unui gust subiectiv, el trebue s esprime
tagma. La soldat mobilitatea si plasticitatea, ca s se evidenjieze
vigoarea corporald, la preot s faldeze umbletul domol i smerenia.
Intr'aceasta std frumuseja chipului lor. Cu un cuvnt haina trebue
sd fie in armonie cu sufletul purtdforului ei. In practica viejii II
refine pe soldat i pe preot dela fapte contrare caracterului lor.
Uniforma are un netgAduit caracter estetic i etic.
www.dacoromanica.ro
512
bAncile episcopale loan Papp al Aradului, episcopul Nifon si nedesprtitul .sAu prieten, episcopul dela Buz Au, presedintele senatului
d-1. General CoandA i Inca' vre-o doi, de cari nu-mi mai aduc
aminte: Spuneau glume. Episcopul Aradului mai in fund dupA masa
www.dacoromanica.ro
513
corp mare negru, dealungul lui intins un brdu rosu. Singur, cum
ma aflam, plecai spre esire, lsand urme de sange dupd mine si
incepui sd strig: sunt rnit. Senatorii reculesi de sub sguduirea
mare, incepural sa alerge i medicii s dea primul ajutor.
Am fost condus in biroul prezidential unde pansau pe presedintele Senatului, domnul general Coanda, alb ca paretele. Ma
asezard i pe mine intr'un fotoliu i atunci vazui ca bratul imi este
rupt in dou i mana atarna in jos ca o bucata streina, scurgandu-se
sange din ea. Un tinr medicinist imi imfasura mana inteo fasa
slaba, ce nu o putea tine laolalta. nth pe protopopul Givulescu
si pe avocatul Cornel Ardelean si le zisei: sunt gata. Ei plangeau.
Vine apoi episcopul Aradului loan Papp cu vestea: Radu-i mort".
Atunci imi adusei aminte de corpul mare din incinta cu braul
intins pe el. Era corpul episcopului Radu. El a avut noroc sd nu
chinue, zisei. Mi se opri apoi respiratia. Era sd mor atunci in alara
celor ce ma tineau. Interventia medicaid' insa mi-a redeschis respiratia. Eram multi raniti si trebui sa astept in aceasta stare randul
meu de transportare la spitalul Coltea.
In sfarsit a venit i randul meu. La spital era mare agloineratie. Eram mai multi raniti deck sale de operatie si acelea reci.
Norocul meu era, ca venise d-na Hortensia Cosma, care m'a luat
in ingrijirea ei priceputa sub tot timpul boalei mele. Fara aceasta
ingrijire nu stiu cum ramaneam in viata pe rang toata iscusinfa
medicilor. Din bratul meu drept a fost sfardmat osul pe o lungime
www.dacoromanica.ro
33
514
redea sangele pierdut i acel sange sanatos, cu vigoarea organismului i energia vointei mele de a suporta chinurile, ii va ajuta
pe danii in opera de salvare. Aa s'a i intamplat. In chipul acesta
am scapat de amputarea manei drepte. Rana e vindecatA acum,
dar din cand in cand mai scoate circulatia sangelui ate o bucAtica de os, ramas in musculatura, pe canalul ranei redeschise.
Altmintrelea cand e soare afarA e soare i la niine in brat, and
www.dacoromanica.ro
515
Acesta insA a mai avut atAta putere, sA dea alarma prin o descArcAturA de puscA si Max Goldstein ajunse prins si ferecat adus
la Bucuresti. S'a vindecat apoi si HeringA, care astzi poartA
medalia pe piept in Cheresig, iar Max Goldstein a incercat ultimul
act de teroare asupra paznicilor sAi, greva de infometare, in care
a murit ca un monstru al fiinjei omenesti.
Fapt e cA de Romni nu se prind atentatele, dar in RomAnia
se pot introduce mai usor atentatele anarhiei streine. Las concluziile acestor constatAri altora, eu sunt simplu cronicarul fiorosului
atentat dela Senat."
www.dacoromanica.ro
33*
Tabela Cuprinsului.
Par tea I.
RAzboitil mondial pan la armistifiu.
Rdzboiul.
La Constanta. - In Bucuresti.
68-74.
Sinaia
(Pag. 22-30.)
Rdspunsul Mitro-
1915, 46-47.
Vasilie Lu-
candiddrilor.
Rdzboiul de intregire.
Moartea impAra-
si
Partea H.
Revolutia.
Proclamarea independeniei nationale.
Revolufla fdrdneascd.
Constituirea Consiliului national maghiar
153-155.
Organizarea Consiliilor nationale Romanesti, 155-156. Consiliul
national din Bihor, 156.
Primele mis-
www.dacoromanica.ro
51t4
proclamarea republicei maghiare. Tratativele dela Arad, 164-166. - SAlbatice atrocitati Unguresti. Esuarea tratativelor liii Jaszi 166-168. - Renuntarea
Regelui Carol IV. si proclamarea re-
Comisarul
ungare, 169.
Agoston Peter, 169-170.
Noua evangelie romAneascd, 170-171.
publicei
Alba-lulia.
A doua revolutie.
munistA
Partea III.
Sub Imperiul Roman.
www.dacoromanica.ro
51g
Partea IV.
Pagini din razboi 1 pace.
Articolii dirt Tribuna Bihorului"
sub revolutie.
7 ani, 388-389.
385-387.
Articoli publican in Cultura Poporului"
almanahul Presei".
498- 499.
509-511. - Atentatul
512-515.
www.dacoromanica.ro
dela Senat,
Cuprinsul.
Pagina
introducere
Partea 1.
Razboiul mondial pilna la armistitiu.
RAzboiul
10 21
22 30
31 38
47
38
47 58
58 75
76 90
91-137
Partea II.
Revolutia.
140-151
151-171
172-177
229-267
229-267
Partea III.
267-292
Partea IV.
Pagini din razboiu si pace.
Articolii din Tribuna Bihorului" sub revolutie
292-324
Articofi publicati in revista Cele Trei Crisuri"
325-343
Articoli publicati in Legea RomneascA"
344-389
Articoli publicati in Cultura Poporului" si Almanachul
Presei"
Scrisori pastorale la sArbAtorile nasterii si inviererii
Domnului. 1921-1926
Discursuri rostite in senat
Din vremurile Apostolatului national citire
Scrisori si un interviev
Tabela Cuprinsului
Erata
www.dacoromanica.ro
390-396
397-451
452-478
478-503
504-515
516
520
522
Erata.*)
in toe de
Li pag. randul
8
48
136
150
204
374
353
se va citi :
provard
al 8-lea de sus in jos
povard
a
fdcut o din iubirea a fdcut din iubirea
. 12
If
de neam religie
de neam o religie
1>
5
11
10
5
iVlaiu
defenziv
acesta
Martie
Voda
Becel
Vodd
Bebel
defenitiv
ff
If
11
11
I/
PI
f
11
11
aceasta
*) Indreptdm numai greelile de tipar cari ar schimba intelesul. Celelalte cari ar mai fi, rugam sd le indrepte onoratii nostri cetitori. Notei dela
pag. 278 nu i-am putut satisface din motive tehnice de tipar. Memoriul din
chestiune se va publica in monografia episcopiei Ordzii.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro