3 [Vasile loan [_Consilier pensionar 4__[KyruD. Kyra Consilier | administrat 3 [Tordache Ciubotaru Consilier | agricultor 6 _| Gheorghe R. Zaharia | Consilier | agricultor 7_| Constantin I. Nicolau | Consitier agricultor 8 Gheorghe Damian Consilier functionar C.F. 9 | Cicero Gorciu Consilier viticultor 10_| Petre A Tonescu —_ Cenzor farmacist | 11_| Constantin Botez Cenzor Functionar publ 12_[A.Zgureanu | Cenzor inginer Cooperativa ficea urmitoarele operatiuni, in acelasi an, 1942: cultiva plante textile gi supa de prelucrarea lor, avind un atelier pentru fabricatul franghiei si altor articole gospodiresti; valorifica cerealele si aproviziona populatia cu articole de prima necesitate, avea o sectie de brutarie in care fabrica painea necesara populajiei oragului, avand mandat de la Primarie in schimbul unui comision: lua in arenda terenuri agricole pe care le exploata prin cultivarea plantelor textile sau alte culturi, recolta, valorificdnd-o prin Cooperativa.’*” Inventarul masinilor, uneltelor si vehiculelor era destul de bogat: un cotigar eu 2 cai, 0 trasuricd cu un cal, 5 razboaie fartnesti, 3 raizboaie semiautomate, un réizboi modernizat, semandtoare, un trior, 2 masini vanturdtoare, 2 pluguri, 2 grape de fier, 4 prasitoare, o sanie de doi cai.*"' Produsele fabricate constau din franghii de in de 8-9 m lungime sau de canepa de 7- 8 m lungime, clti si elemente de hamasament a: guri de ham, hafuri. edpestre etc. respectind nevoile cetitenilor din oras.’” Profiturile Cooperativei ii permiteau sa ofere sponsorizari generoase, cum se intimpla in 1940, cand dadea 40 000 lei pentru refacerea picturii bisericii ,Adormirea Maicii Domnului”, distrusi de cutremur, 22 000 lei pentru construirea unei fiinténi publice $i 50 000 lei dati primariei pentru lucriri edilitare”* In 1940, era prevazuti suma de 7 000 lei pentru cheltuieli filantropice, iar pentru construirea baii comunale s-au dat 40 000 ei in 1942, s-a cumpirat de la Gh. U. Negropontes un loc de 2200 m? pentru construirea localului Cooperativei, precum si 2 magazii de cereale.**> Adunarea General din 5-12 martie 1944, s-a tinut in localul scolii primare din Marasesti,*° iar in anul urmator, sediul Cooperativei se afla pe strada Carol I nr. 73.” Agricultura si cresterea animalelor sunt activitati importante la Maragesti, pundindu-se in valoare potentialul agricol al zonei. Reforma agrara a dus la improprietarirea unui numar de locuitori, fapt ce a permis imbunatatirea conditiilor de trai ale acestora. Cultivarea vitei-de-vie a reprezentat un interes pentru marea majoritate a celor care aveau pimént in proprietate. Aparitia Cooperativei Agricole ,Mardsesti” a oferit posibilitatea valorificdrii produselor agricole obtinute de agricultori Dupa primul rizboi mondial, industria din Mardsesti a fost grav afectata din punet de vedere al infrastructurii, cele doua fabrici emblematice, cea de zahir gi cea de produse chimice, fiind distruse, fabrica de zahar nemaifiind refacuta niciodata. In 1923, fabrica de zahdr, aparjindnd de Societatea .Danubiana” din Giurgiu, era in curs de demontare, intrebuinta 12 muneitori care lucrau tofi la desfacerea si expedierea materialelor.* Din fericire, fabrica de produse chimice care a fost distrusd total de razboi, a fost reconstruit’ cu sacrificii financiare mari. Societatea Anonima pentru Industrii Chimice avea fabrici la Miaragesti, Brasov si Valea Calugireased, Fabrica se bucura de avantajele legii de incurajare a industriei nationale gi era scutitd de orice fel de impozit cdtre stat, jude} sau comund. Primaria Marasesti a incercat sii impund, in 1923, plata unci taxe de 100 lei pentru fiecare vagon de mérfuri care intra sau iese de la aceastt fabricd, ins nu a fost acceptaté de conducerea acesteia.” Fabrica producea 100 vagoane de clei, 30 vagoane de grisime. 40 vagoane de negru animal si 300 vagoane de ingrisaminte chimice, avea un capital investit de 20.000 000 lei si 300 de lucratori, in 1923.” 96eee Fabrica oferea curent electric utilizat de locuitorii din Maragesti. La 5 octombrie 1936. Societatea .Maragesti" pentru industrii chimice accepta prelungirea conventiei privitoare la furnizarea de curent electric de catre fabrica, pana la data de 1 octombrie 1939, cantitatea de care va dispune comuna este de 25 kw curent plata pe ord. Societatea didea, ca si in perioada anterioara, gratuit 500 kw ord curent electric in fiecare lund pentru acoperirea pierderii pe refeaua de mare tensiune si céte maxim 100 kw or curent, lunar pentru spital, care se vor seadea din cantitatile inregistrate prin facturile lunare de plata. Preful pentru furnizarea curentului este de 7 lei/kw ori in loc de 9 cat prevedea vechea conventie. Curentul era utilizat pentru iluminatul strazilor. institufiilor si abonajilor."*' Se poate vedea corectitudinea fabric care nu inregistra pierderile, dar si generozitatea conducerii acesteia ce oferea curent electric spitalului si era de acord cu micsorarea tarifului fata de perioada anterioara. Produsele fabricii chimice ajungeau pana in S.U.A., dovada find un document din 13 aprilig 1937, care mentiona cA s-au expediat la Braila cu destinatia S.U.A, 1120 saci eu find de oase cdntirind 101 600 kg, solicitindu-se aprobarea presedintelui Camerei de Comert si Industrie sia medicului veterinar primar al judetului Putna pentru comercializarea marfii respective." Dupa dou’ zile, era expediat un transport de 2240 saci cu fain de coarne in areutate de 203 200 kg, avand aceeasi destinatie. Sacii erau marcati cu inscriptia: Made in Romania T.1.T.“* in acelasi an, constatm o crestere a capitalului investit care ajunge la 77,7 milioane lei, numarul lucritorilor scdizdnd la 229." Anul 1938, al maximei dezvoltiri economice a Roméniei din perioada interbelica, inregistra, in cazul fabricii nostre, o cresterea si o diversificare a productiei: ‘Nr. Produsul Productia pe luni | Productia pe an jert. 1_| Clei de oase gi piei 16 vagoane 2500-3800 tone 2 | Gelatina industriala si comestibila | 1 vagon si 1/2 200-300 tone 3__| Grisime de oase si piei 4 vagoane si 1/2 700-800 tone 4 | Negru animal 8 vagoane 1000 tone S__| ingrasaminte 23 vagoane 5000-8000 tone 6 _| Precipitat de oase 3 vagoane 300-400 tone | Constatm adaptare Ta cerinfele pietil, productia de ingrdsiminte chimice fiind cea mai important, la fel ca cea de clei de oase si piei. In cadrul intreprinderif, lucrau 29 de muncitori calificati si 221 necalificaji, plata Iucratorilor se f’icea lunar, fiind socotita la numirul de ore. inceputul celui de-al doilea rizboi mondial nu a creat probleme functionarii fabricii din contri, in ianuarie 1940, aceasta ,lucra zi si noapte avand comenzi din partea armatei.”"“” in 1941, director general era Manole Netea, existau 200 lucritori, 5 functionari romani si 5 vrei, materialele fabricate erau:*? Nr. Produsul Productia pean | ert. 1_| Clei de oase gi piei 2500-2800 tone 2 | Gelatin’ industriald si comestibila_| 200-300 tone 3__| Grisime de oase si pici 700-800 tone [4 [ Negru animal 3000-8000 tone 35_| Precipitat de oase 300-400 tone Observam c& productia estimata pe an este la fel ca in 1938, cu excepfia negrului animal care creste de la 1000 tone la 5000-8000 tone, necesar probabil armatei, nemaifabricdndu-se ingrigiminte chimice. Fabrica cheltuia, in 1941, suma de 445 223 lei pentru dotare, construire de adaposturi, instructia muncitoritor si procurarea armamentului necesar. a 7eee in 1943, fabrica intrebuinta ca materi prime: oase, coarne si rizaturi de pici, Capacitatea de productie scizuse la 700-800 de vagoane anual, campania de lucru dura 10 Juni pe an, avea circa 150 de lucratori.“' Numarul de lucritori seade la 113, in anul 1944, director fiind inginerul Haba Aurel, administrator Manoliu Nita si inginer chimist Fulger Toma, societatea detinand urmatoarele incperi:*? Nr. Cladirea Nr. de ert. camere 1 | Birouri 6 2 Laborator 3 3__| Dispensarul medical 1 [47 Baie ueritori ima S| Poarta nr. 1 1 6 | Poarta nr. 2 1 t 7_| Sala de festivitai 2 8 2 9 je $i aprovizionare [41 10 | Camere de musafiri 2 11 | Camere pentru functionari si funejionari detagati_ | 13 12__| Bucdtirie funetionari 3 13_| Sala de mese lueritori 3 14 | Grajduri 2 15 | Sera de flor i 16 | Closete colonia muncitori 1 Este impresionanti dotarea si organizarea imobilelor detinute de fabricd, avand un Tespect pentru angajafi, asigurandu-le asistenta madicala, baie, gridinita de copii, sala de mese, practicdndu-se un adevarat paternalism, dupi model occidental, Este interesanta existenta silii de festivitai, a camerelor pentru musafiri gi functionari, dar mai ales, a serei de flori. Fabrica de produse chimice a functionat intreaga perioada, oferind de lucru locuitorilor orasului, reprezentind 0 adevarata emblema si 0 méndrie a acestuia, Societatea contribuia la exportul Roméniei, vinzdndu-si produsele in state europene, dar si in $.U.A. cum am aritat mai sus. in conditiile in care pdurile la Maragesti ocupau, in 1933, doar 40 ha apartinand particularilor,”** in cadrul orasului a functionat, cu intreruperi, o fabricd de cherestea, materia prima venea pe apa Siretului, In 1923, cooperativa ,Vamita” producea scdnduri cu un capital de 68 010 lei, cu 15 Iucratori, beneficiind de avantajele legii de incurajare a industriei nationale.’ Mai tirziu, este mentionata o alta societate care producea cherestea, La 24 noiembrie 1934, Consiliul Comunal aproba a se arenda Societajii Forestiere ,Predelus” intinderea de 3 ha teren, situat pe malul Siretului, la punetul numit ,Malul Rosui”, cu pretul de 300 lei pe ha, anual, pe termen de 5 ani. Terenul era folosit pentru debarcarea si aducerea bustenilor transportati pe apa Siretului.”® Pregedintele societatii, in acel an, era lon Draganescu.”** in 1937, Cooperativa Regional ,Campia Dunarii”, din Braila, reconstruia si repunea in functiune fabrica de cherestea din Marasesti, care lucra cu 4 gatere si sectii anexe de tamplatie si lazi, utilizdnd peste 100 muncitori romani. Aceasta avea o scheld si un depozit de busteni la malul Siretului. Fabrica avea comenzi de la Ministerul Aparirii Nationale, Oficiul National al Colonizarilor etc.*” La 23 august 1941, fabrica de cherestea Dunarii” vindea comunei Marasesti 30 stalpi de brad pentru consolidarea retelei clectrie Aceasta avea 2 autocamioane care transporta bustenii de la Siret la fabrica.’™ Existenta fabricii este atestata si in 1943, end dispunea tot de 4 gatere, lucratorii fiind in numar de 80- 90, realizdnd o productie anuala de 20 000 m° cherestea, Butucii erau adusi pe apa, pind la ‘Cosmesti, iar de acolo, la Marasesti, cu autocamioanele.” ee 98