ee AhRR(Ll.___ prea bund, se cerea Caminului Cultural, ‘sa-gi intensifice munca de lamurire. ca gi statia de radioficare. si se organizeze cu ,faranimea muncitoare™ vizite la G.A.C.-urile cele mai apropiate, pentru documentare si convingere. propundndu-se in acest sens o vizita la GAC. Padureni.'”* Pana la urma prin mijloacele specifice, utilizate in intreaga tara, se va realiza colectivizarea si la Mardsesti. In 1987, C.A.P. Mardsesti avea peste 1 400 de famil cuprinzand aproximativ 2 000 ha teren arabil.'" La | ianuarie 1961, s-a infiintat S.M.T.. Marasesti, care avea in dotare: 167 de tractoare, 160 pluguri. 180 semanatori, 82 de combine. 300 grape, 83 batoze.'”” Cresterea animalelor a inceput sa fie organizata de stat doud ferme zootehnice, una la Maragesti, care in 1975 avea 264 locuri'”* si alta 1979. s-a construit in oras un complex de cresterea vacilor cu | 150 de capete.” Industria va suporta, de asemenea, o schimbare profunda in urma nationalizarii intreprinderilor particulare, ca urmare a legii din 11 iunie 1948. Erau nafionalizate, la Marasesti, urmatoarele intreprinder { ~ _ presa tardineasea de ulei cu 0 capacitate de 1 440 litri ulei in 24 de ore, avand un motor de 25 de cai putere, combustibilul folosit era motorina, avea 3 lucritori, 0 camera de 200 m* pentru pres si 4 cuptoare, proprietar era Ulise Negropontes. domiciliat in Bucuresti, strada Polond nr. 19, administrator Kyru D.Kyru; + moar cu o capacitate de 1 400 kg porumb sau griu in 24 ore, avand un motor cu 0 capacitate de 65 de cai putere, 2 valturi. unul pentru porumb. celalalt pentru. camera motorului are 48 m, avea 7 salariati, 0 camera de 100 m? si 2 camere pentru magazie yi instalatie, 3 lucritori, clidirea era situaté in strada Republicii nr. 2, proprietar Ulise Negropontes, administrator Kyru D.Kyru: > fabrica de produse chimice ,Marigesti” S.A., producea 400 de vagoane anual, produsele realizate fiind: acid sulfuric, sulfati, clei si ingragaminte, ~ Fabrica de Cherestea .Inforex™ proprietatea societitii .Campia Dunarii” din Braila. capacitate 60 cai putere, productie 16 000 m* anual, avea $0-60 de lucratori2”" in La data de 11 iunie 1948, in urma dispozitiilor superioare si la propunerile primarului Gheorghe Damian, secretar al P.M.R.. sectia Marigesti, in colaborare cu organele Biroului de Sigurantd local, luau masuri de ordine la fabriea de produse chimice si la fabrica de cherestea ,.Inforex.” aflata in acel moment in stare de nefunctionare. Peste 8 zile. au fost “schimbati vechiul director de la Chimica, Otto Benesch si inlocuirea lui cu Fedi Eugen, de profesiune mecanie electrician, iar la ,,Inforex.” administratorul Musliu Anton a fost inlocuit cu Ghita Stoica, ambii recomandati de P.M. Imediat ups nationalizare, muneitor Marasesti au transmis urmatoarea telegrama C.C. a P.M.R.: .In ziua aceasta scumpa noua. in care punem stipdnire pe fabrica cladit4 si pusd in migcare de bratele noastre, suntem Constienti cd tnfiptuim o sarcina jstorica ce revine clasei muncitoare si ineredintata partidului nostru de avangarda. De aceea trimitem salutul nostru fierbinte C.C. al P.M.R. sine luam angajamentul si repunem imediat fabrica in plina funefionare prin instalarea noului motor de 450 cai putere, pe care directia sabotoare I-a jinut 2 ani de zile neutilizat.": intr-o ~frumoasa” limba de lemn, probabil opera vreunui activist, este zugrivita situatia care a dus la nationalizarea fabricii de produse chimice din Mardgesti. in data de 12 mai 1949, s-a procedat ‘a lichidarea Bancii Populare,.Talpa Tarii.” bunurile sale find vandute, masina de scris a fost cumparata de Militia Panciu2 Fabrica de produse chimice a continuat s& fie cea mai important din Maragesti. Intre 1968-1979, s-au construit noi capacitaji pentru product gelatina alimentara, acizi grasi_sinteti detergenti. si inlocuito Pentru aceste noi capacitati, in 1964, statia electrica de 110 kw a fost imbunatatita ajungaind la 25 Mw." Alta intreprindere, din perioada comunisti, era cea de materiale de constructii, care 'a inceput producea cArimizi, jigle si mici elemente prefabricate, mai tarziu realiza elemente Prefabricate pentru hale industriale, tuburi premo cu diametrul de 1200 mm pentru irigatii Panouri pentru locuinfe, spalieri pentru vie.””” Materia prima, pentru aceasta intreprindere, unitate industrial a de clei de oase, de colofoniu.""* 194,| | | | | —— eee provenea din exploatarile de balastiera de la Doaga gi Padureni.”* A mai funetionat la Miarasesti o fabrica de pine, care avea o productic de 10 tone/24 ore, in 1975. Utilajul pentru alimentarea cu apa a orasului avea o capacitate de 30 Vsecunda.""” Exista si o fabri de sticld, produsele sale fiind ciutate de intreprinderile care imbuteliau apa minerala din tara.?!' Constructia de locuinte din fondurile statului a cunoscut urmatoarea evolutie:”* Nr. | Perioada ert. | locuinte (1 Tiser-1965 [62 2 [1966-1970 [~ 144) 3_[1975 2 4 [197-1975 [472 S__| 1980 [200 6 1976-1980 | 756 Pe cursul Siretului, au fost realizate mai multe lacuri de acumulare, cu scop hidroenergetic. construindu-se mai multe hidrocentrale:""? Nr. | Localitatea | Capacitatea | Anul ert. infiintarii 1_| Bucecea_ | 1.2MW 1981 2 | Galbeni__| 29.15 MW 1983 | 3__| Raciciuni_ [45 MW 1985! ® 4 Beresti__ [43.5 MW 1986 “4 3__| Cilimanesti [44 MW 1995 | Hidrocentrala de la Calimanesti (Maragesti), este a doua din punctul de vedere al capacititii, dupa cca de la Racdciuni, fiind singura din judejul'Vrancea. Luerarile au inceput inca din 1986," durdnd 9 ani, pana la inaugurarea sa, in 1995. De asemenea, in anul 1987, s- a inceput construirea Canalului Siret -Baraigan, care numai pe raza orasului Marisesti va avea o lungime de 14 km, din totalul de 51 km eat are pe teritoriul judetului Vrancea.”" in perioada comunisti, transporturile feroviare s-au_diversificat, realizindu-se ucrari de imbundtajire a lor. Electrificarea liniei Adjud-Marasesti-Galati s-a realizat in dowd etape: prima etapa incheiati la 27 mai 1978, pana la statia Doaga, in lungime de 34 km si etapa a Il-a incheiata la 27 mai 1996, realizandu-se restul traseului pind la Galati.’'® Calea ferati Buziu-Mardsesti a fost electrificatd pana la data de 25 mai 1978.""’ Pe aceasta cale feraté evolutia numarului de perechi de trenuri pe zi, care treceau prin gara Mardsesti, era urmitoare: Nr. | Anul | Nr. perechi ert. trenuri pe zi 1_| 1950 8 2 [1960 3 3 [1970 7 4 {1980 15 3__ | 1990 29 6 | 1999 27 Calea feratl Mardgesti-Panciu a continuat si functioneze, traficul de calatori fiind, in perioada 1950-1990, urmatorul: 1950, circulau 4 perechi de trenuri pe zi, 1960, 1970 si 1990, exceptie ficdnd anul 1980 cu 5 perechi de trenuri pe zi 195