a. Cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, soia; Cereale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, borceagul de toamn’; ©. Ceteale de toamna, cartoful timpuriu, mazarea, floarea-soarelui 332, fn eazul atacului de Scerornia rapa poate reveni pe acta teen dupa BD 6- Ba 4.64 © Sani 333, Pentru 0100 kg de seming i producia de biomas8aferent, consumul specifi a rapia este de: a. 2-3 kg azo 13-3 kg foslo, 8 10 ke potas @ 3 7g azo, 215-5 kg fostor 6-10 kg potas © 4S kgazot, 5-6 kg fost, 4-5 kg potas, 334. ingrigamintele pe baz8 de azot este bine safe administrate la rpit att a. 172 lareluarea veyetaii si 1/2 la inflorit; b. 13 inainte de aratura si 2/3 la imbobocit: © 1 inainte de arstud 5 203 la desprimavarare. 335. Ardtura care se efectueaza pentru infintarea unei culturi de rapifa, in principal, trebuie sa fie: Adane? Fara bulgari; ©. Nivelata. 536, Pentru infiintarea culturitor de rapita de toamna este bine s& se foloseasca simanjé produsa: Jn acelasi an; . Cudoi sau mai multi ani inaite; c. Nu prezinta importants cand a fost produsa, 337. La noi in tard perioada optima de semnatrapita este a. In sudul tari 1 septembrie ~20 septembrie, iar in estul, vestul si nordul fait 20 august — 5 septembrie: b. in sudul jai 5 septembrie ~ 15 septembrie, arin estul, vestul si nordul fii 10 august — I septembrie: ©) in sudul arii 5 septembrie — 15 septembrie, iar in estul, vestul si nordul fArii 1 ~ 10 septembrie; 338. in sudul ri, iigarearapiei este necesari toamna pent a, Stimularearasariri primavara la inceputullegaiiprimelor silieve sla umplerea boabelor: b. Stimularea rasrii,primavara a aparitia bobocilorflorar ila inflorire, © Stimulacea asics formaiirozetei. primavara la inceputul legrii primelorslicve sila frst inflorii de: 359, Atunci cin se cultva un hibrid de ulkima generaie la rapt, densitatca plantclor la recltare este bine sd a. 70-90 pe m': ® 40-70pem" © 100-110 pe m® 340. Pentru o combatere eficienté a buruienitor in cultura de rapif’ hotdrdtoare sunt a. Lucratile de pragit; b. Lucrarile solului; © Lucrarte de erbicidat 341. Recoltarea culturilor de rapiya: a. Este mai usor de executat decit la alte culturi: Este mai difieila decat la alte culturi, © Nu ridica probleme deosebite. 342. Tuberculul de cartof contine in medie: a. 1/2 apa si 1/2 substang’ useatt; B) 3/4 apa si 1/4 substanja uscata: 3/5 apa si 2/5 substanta uscata 343. in medie, din substanga useata acumulat’ in tuberculul de eartof, amidonul reprezinta a, 60% b. 70%: © 9%. Md. Manifestarea unei vigori mari de erestere « planielor gi objinerea unor producti ridica fiziologic’ a cartofului le saman(a este a. Cudominang’ apical D Cuincokire norma Batrina te de cartof, se realizeaza cfind vatsta won ing346, La cartof, consumal maxim de apa si elemente nutritive are loc In fenofaza: a Rasarire ~ imbobocire; b. Imbobocire — inflorire; © InMorire - maturizare. 347. Pentru planta de cartof se cunose dows tipuri de crestere, respect: ke Crestere limitata si uP de cartof cu raport frunze/tulping ridieat; Tufa de cartof cu raport frunze/tulpina ridicat si tuf& de cartof cu raport frunze/tulpina mic; CG) BS Cresere nts atutetscrestereabundenta tue 548, Plecareacoilorin vepetaie are foc la temperatura de: a De sore Z 810% 349, Tuberizarea cartofului este un proces fiziologic strins corelat cu: Fotoperioada si influenfat de temperatur b. Umiditatea si influentat de temperatura; c. Temperatura si influengat de intensitatea luminoasa, 350. Pentru formarea si cresterea tuberculilor de cartof cele mai favorabile temperaturi sunt a 10-12, 16-18°C; €. 20-22°C, 351. in perioada de crestere a tuberculilor scaderea producti este influenfat mai mult de: ‘Temperaturile ridicate din timpul zilei; (bY Temperaturile ridicate din timpul nopti & Fotoperioada lunga. 352. Suma temperaturilor medii zilnice la care cartoful destinat consumului timpuriu realizeaza productii normale oscileaza intr: a. 800—1000°C; 1000 - 120°C; © 1500 -1700°C 353. Cartofiul face parte dintre plantele: Cu cerinje mari fajd de umiditate; Cu cerinje moderate fay de umiditate; ©. Cucerinje seazute fas de umiditate 354, Hotdrtor pentru productia de cartof este a, Nivelul precipitatiilor din perioada de vegeta; Repartizarea precipitajiilor in anumite perioade de vegetatie corelate cu cerinjele planteis %_Nivelul precipitatilor acumulate in sol ea rezerva de apa. 4355. Pe solurile nisipoase umiditatea optima a solului pentru cartof este de: a. 40% din IVA; b. 60% din UA; © Brain VA 356, Excesul de umiditate este foarte diundtor culturi cartofului, deoarece duce la a, Lipsa COs; b. Lipsa azotuluis 357. Ince condi fotoperiodice se reatizeaa tuberizara,eresterea maxima a veil i ersterea tbereulilor: Pentru uberizare foropeioada medi, crestereavrjilorfotoperioada lune, cresterea tuberculfr foxoperioada scart; Peniru tuberiarefotoperioadl scur,creslerea vrajilorfotoprioada medic, eestrea ubercullor flopetioada lng ©. Pentru tuberizarefoloperioada liga ereslerea velar fooperioad modie, erestreatuberculilr FotoperioadA seu: 358, Cele mai potrivite soluri pentru cartof sunt acelea eu texturd a. Nisipoasa; Nisipo-taoasa, 359. in condiile unui regim pluviometric mai boat i temperaturi mai seazute. pentru cultura cartofutui sunt mai indicate solurile cu textur BD Usoars B. Mijloci e. Ge 60. in eon remsmal plavien hc w temperatu se. pontia eartof eeke sunt solurile© retase 361. Fata de principalele elemente nutritive cartoful are ceringe: a, Reduse; b. Moderate: Ridicate, 362. Principalele elemente fertlizante, cu rol determinant in formarea si acumularea productiei la cartof, sunt @ Azotul si potasiul; Azotul si fosforul; ©. Fosforul si potasiul 363, In perioada tubeizs Fosfor Azotul; ©. Poiasiu la cartof este preferabil cain sol sa predomine: in culturile de eartof cele mai bune rezultate se obin atunci cdnd fertilizarea se face eu: a. Ingragiminteorganice: @ ingrasaminte organice si mineral; © ngrasaminte minerale 365. in functie de pH-ul solurilor apar unele restricti la folosirea unor ingragaiminte cu: 364, a. Azot; b. Fosfor; ©. Potasi. 366. Un ritm mai rapid de absorbtie al elementelor nutritive il au culturile de cartof: ‘Timpur ‘Semitimpurii; c. Semitardivi 367. Sub influenta fosforului la cartof se realizeaza: a. Cresterea numarului de tuberculi in cuib, cresterea conjinutului de amidon, un periderm mai gros si elastic; b. Cresterea masei tuberculului, formarea unui sistem radicular activ, periderm gros 5i elastic; © Cresterea numarului de tuberculi sia masei acestora, cresterea confinutului de amidon si marimea graunciorilor. 368. Faja de plana premergitoare cartoful este a. Foarte pretentis: Nu este pretemis: © Indiferent 369, Luerivle mecanice cares fac ln cultura cartofulu, de la desprimfvarare pnd la recoltre, vor avea in vedere a. Affnarea adn si nivelarea terenului: G) Evitarea formar bulgirilor sa tastiri solu Evitarea asi solu affnarea si marunire solu 370. La baza organizariisistemelor nationale de producere si inmulfire a cartofului de samvanga sta a. Degenerarea fiziologica: Degenerarea virotica: %. Degenerarea ecotogica. 371, Atunei cand tuberculii de cartof sunt pugi la incoktit, incoltirea propriu-zisi este bine sa se faca: a. La intunerie in vrac: b. La intunere in adie @ La humind in tai 372. La sfargitul incoltirii tuberculii trebuie sa aiba colti de: a 12mm; b, $6 mm © 10-15 mm 373. Incoltirea tuberculilor de cartof este © metoda care: beste risirirea gi uberizarea cu 15 20 ziles inarea gi tuberizarea eu 30-35 zile, cu 1015 ile: {navea gi uberizare le care stau la barat declangiii operatiunilor de plantare a cartofilui tin de: e Temperatura si umiditatea solului: Temperatura optima si prevatirea solulul Perioada fvorabili colendaristie gi presi i site obgineres aon 6) cua cu rasan bhrare este ae O berur .©. Nuconteaza numarul de tulpini/m2. 376. Din totalul costurilor de productie, prejul cartofului de samanga folosit la plantare reprezinta: a 10-13%, bo 15-25%: © 30-40% 377, Pentru culture de cartof aplicarea erbicidelor se face a. Laputin timp dupa plantae; @ Cu5-7 zile aime de rastrirea plantetor; © Nuare importangi moment in interivalul plantat~rasarit 378. Lucrarea de refacere a biloanelor la cartof este bine sa fle efeetuata inaintea erbicidarii; Dupa erbicidare; ¢.-Nuare importa momentul 379, Recoltarea cartofului se face a. Lamaturitatea tehnologica; In functie de scopul culturis “. Cand productia este maxima, 380, Pentru o recoltare de bund caltate este important si fe cond a. Temperatura aerului de 8 - 10°C si umiditate optim G_ Temperatura in sol peste 12°C si umiditate optima; Temperatura in sol de 8 - 10°C si umiditate optima favorabile, respectiv: 381, Temperatura optima de pistrare a cartofuluidestnat prelucrriiindustriale sub form de amidon este a 3-5; b 274°C; © 7-8. turi furajere 382, La formare stratulu de ein pe pati, ea mai mare contibueo au @ Graminecle perene; “8. Leguminoasete perene 2 Specile dinate familit botanice 383. Valoarea medie a raportului intre masa radacinilor si fitomasa aeriana la gramincele perene este de: a 10; b. 16 © 06. 384, intre adancimea sistemului radicular al gramineclor perene si alia plantelor exist o corelate: @ Nevativa; B. Pozitiva ©. Nuexista corelatie 385. infrajirea gramineelor perene are loc cu cea mai mare intensitate in perioada de: {@) Primavara si toamna; b. Vara sitoamna; ©. Nuexista periodicitate 386, Lolium perenne iarba de gazon) este o graminee cu rtm de decvolare rapid si vivactae: @ Seurt (2-4 ani B. Mijlocie 5-8 any © Mare (peste 10 ani) 387. Care din urmatoarcle graminee perene au nuttifie micotrof’ a. Daciylis glomerat: Nardus sirictas Festuca rubra. nul radicular superficial: al al pajisilor au si a. Tofu pratense @ _Biftiom repos ©. Onobrychn ici 389, Care din eu) ipate de plante din vesetatia pajistitor au vivee't a Graminecl Arms inact4) Pomirea in vesetatie pina la inspicare; inspiare pana la inflorie: €.inflorire pana formarea semingelor. Mai mari; Mai mici: ¢. Asemanditoare, 391 ou ‘cu gramineele petene, cerinfele fata de lumina ale leguminoaselor din_pajisti sunt: 392. Comparativ cu gramineele perene, otivirea leguminoaselor este: Mai rapid; Mai slaba; cc. Nusunt deosebiri 393, ingrisimintele eu azot pe pajgti determina a Cresterea procenului de leguminoase, Cresterea procetuli de gramince: ©. Cresterea procenulu specilor din ale fai botanice 394. ingragamintele cu fosfor si potasiu pe pajisti au ca efeet: @ Covgeres legumiosslr Cresterea gramineelor; ©. Cresterea speciilor din alte familiibotanice. 395, Continutul de azot nitric in plante poate deveni toxic pentru animale ednd depaseste valoarea de: a. 10% din substanga uscata; b. 0,8% din substanga useata; © 0.4% din substanta uscata. 396, Ce infTuensa are administrareafractionaté a azotului pe paiistiasupra acumularii azotului neprote Diminueaza acumularea: . Mareste acumularea; ©. Nuare nici influenga 397. Care este durata de tarlre recomandata pe paste degradate, cele dominate de Nardus sricta? a. 23 nopti; b. 4-5 nopti: © 67 (10) nopti 498. In ce canditi se recomanda Folosiren amestecuriloe simple de pramince gi le ajstlor temporare (semanate)? @"sisteme de euturd intensive B. _Sisteme de cultura extensive: c. Inorice sistem de cultura minoase perene (9-3 specif) pentru Infiinjaces, 399. in ce condifii se recomanda folosirea amestecurilor complexe de graminee si leguminoase perene (4-6 speci) pentru Infiinjarea pajistilor temporare (semanate)? Sisteme de cultura intensive; Sisteme de cultura extensive: in orice sistem de cultura 400. Folosieapajilortemporae (Semvnate) i anu isamangar se ealizeaza pin @ casit %. Pasunat; ©. Mixt 401. Care este durata medie de refacere a unei pyuni, in zone cu precipita corespunzatoare? 10-19 zite 5 - 30 zile; © 40-50 zile 402. Care este epoca optima de recoltare a fanetelor? @ _inspicare-ineeputul infloriri la graminee, imbobocire la leguminoase: . inainte de inspicare la eraminee si de imbobocire la leguminoase: cin funetic de tehnologia de preparare a Finului 4003, Care este umicl 10-128 nea de pastrare ure este temper | suportata de Tu Jn timpul ier 1S pe 20°C pe sol Oo P&. —40°C in orice condi 405. Care este conginutu optim de fosfor in sol pentru cultura lucerne? a, $-6mg POs / 100 g sol: GS 8-10 me P04 100 g sot . 15-20mg P,0s/ 100 go 406, Care dine leguminoasete urmatoare se recomanda si se semene cu plants protetoare? a. Lucera: (8) Trifoiul rogu; Abele speci 407, Care sunt cele mai indicate soluri pentru cultura lucernei? a. Soluri cu reactie acida, argiloase, compacte, cu exces de umiditate; Soluri cu reactie neutra sau alcalina, profunde, permeabile, fertile: ©. Soluri cu reactie alcalina si soluri nisipoase. 408. Care este epoca de semanat a lucernei? Primavara devreme, iar in conditi de irigare, si la sfarsitul verii-inceputul toamnei; ‘Numai primavara devreme; ©. Numai toamna, 409. Sub act datorita 3) Cresterii proportiei fesutului asimilator; Cresterii proportiet fesutului mecanic: ‘mod rational, creste consumabilitatea gi digestibilitatea plantelor din pajist, inea ingrsimintelor cu azot, aplicat c. Cresterii continutului plantelor in celutoza. 410. Care este durata economica de exploatare a unei culturi de trifoi rosu? @) 2 ani: Sani 8 ani 411, Cerinfele leguminoasetor fata de aerul din sol sunt mai mari in perioada: @) Format listarior; ’.Formarii seminjelor cc. infloritului 412, Pajie de Agrostis cappitaris iarba vantului)ocupi cele mai mari supraete in a. Regiunile de cimpie; © Resiunite de deat ©. Regiunile de munte 413, Majoritatea specilor din faite Cypereceae i uncaceae se caracterizeara prin valoarefurajerh a. Excelent, bFoarte bund; © Seazuta sa ars vatore 414. é aprecierea unei pasuni cel mai important criteriu este: Capacitatea de productie a paisuni Specia de animale; ¢. inaljimea plantetor. 415. Incetarea pagunatului trebuie sa se facd cel mai tarziu: (@ Cu 20-30 de zle inante de instalarea ingheturilor permanente: Guo siptamsna insite primutui inh © dat ct eadere primelor brume. 416. impanirea psuni in alae depinde de Durata ciclului de pagunat gi numarul de zle ct man animale pe trl: %. De mumarul de animale; 2 Demarimea tara 417. Capacitatea de pasunat reprezint: a. Cantitatea de mas verde ce © poate consumo vaca intro zis Productia nei payin Numarul de animale atvibuite unui hectar de pasune, 418. Capacitatea de pasuinat se exprima ® ntay sis mare oven © foam Ani