Evolutia cinematografiei romanesti

postbelice si impactul la nivelul societatii

ei la

Echipa: Ciocapoca

REALIZATORI:
Fulgescu Ionela-Adriana
GiuscaMadalina
Ionita Luciana
Maghiar Lacramioara

CONCEPTII DESPRE
C I N E M AT O G R A F I E
Anul 1948 reprezinta pentru cinematografia romaneasca un nou inceput, fiind semnat Decretul
303 privind nationalizarea industriei cinematografice si reglementarea comertului cu produse
cinamatografice. Se mai poate numi Perioada filmului socialist.
Alegerea actorilor pentru productiile cinematografice, nu era intamplatoare, fiind foarte
importanta in schitarea personajului care trebuia reprezentat.
In anul 1950 s-a hotarat infiintarea unui centru de productie cinematografica Centrul de
productie cinematografica Buftea. Lucrarea s-a terminat in anul 1959, rivalizand ca dotare tehnica cu
orice studio cinematografic vest-european. In acest timp o serie de filme au fost realizate in
Complexul Floreasca, care din 1956 este preluat de Televiziunea Romana. S-au prudus si aparate de

proiectie pentru film, instalatii de sunte pentru sali, cat si reflectoare. Au inceput sa fie realizate multe
filme in cadrul Studioului Bucuresti, ajungand la un numar de 15 filme in anul 1955.

In ceea ce priveste difuzarea filmelor, dupa nationalizarea salilor s-a

ajuns la concluzia ca multe trebuiau inchise din cauza degradarii sau a

aparaturii. Ulterior s-au nfiinat Intreprinderi Cinematografice de Stat
Judeene controlate de D.R.C. Importana acestora a dus la alocarea de
fonduri necesare dezvoltrii reelei de distribuiei a filmelor, implicit a
slilor i dezvoltarea cinematografelor de 16 mm n mediul rural. Se
import din U.R.S.S., n anul 1950, 1000 de aparate de proiectie de 16
mm i 100 caravane cinematografice pentru introducerea filmului La
sate.

 Filmele de nceput a cinematografiei noi, socialiste s-au caracterizat prin

tematici cu totul ignorate pn la instaurarea regimului popular. noile producii de

film apar pentru prima dat oamenii muncii. Acetia deveneau eroii principali; ei
sunt brigadierii de la antierul Bumbeti-Livezeni n filmul Rsun valea (Paul
Clinescu, 1951), ei sunt ranii, care dintr-o dat ies din izolarea lor i vor
gospodrie colectiv ca a frailor din rsrit n filmul n sat la noi, ei sunt clasa
muncitoare care lupt pentru o via bun in filmul Nepoii gornistului (Dinu

Negreanu, 1952) i ei sunt intelectualii care fac o cotitur radical i se integreaz

construciei socialiste n filmul Viaa nvinge. Produciile acestea ale unui nou
nceput al filmului romnesc, din punct de vedere artistic sufereau de o lips de
experien care uneori ducea la o exprimare mai mult teatral.

 Cu timpul acest mic neajuns a fost trecut i astfel filmul Mitrea Cocor (dup romanul
omonim a lui Mihail Sadoveanu), regizat de Victor Eftimiu (1952) ajunge s ia un premiu la
Festivalul de film de la Karlovy Vary, Premiul luptei pentru progres social.

In anul 1965, Paul Clinescu, realizeaz filmul Desfurarea dup nuvela lui Marin

Preda care n spiritul realismului socialist red "viaa nou a ranului pornit pe drumul vieii
socialiste", nc un punct marcat al propagandei prin film a regimului communist.

S-a trecut i la realizarea de ecranizri dup clasici romni sau strini. Este demn de

amintit debutul regizoral a cunoscuilor mai trziu Iulian Mihu i Manole Marcus, care
realizeaz filmul La mere dup o nuvel a lui Cehov, care pune n lumin capacitatea lor
de a realiza filme.

Produciile realizate nainte de revoluia din

decembrie 1989 s-au remarcat totui prin
viziuni, cnd n conformitate cu cerinele
regimului, cnd atacuri subtile la adresa
situaiei politice din ar (de pild, alegorii
politice), cnd evadarea n fantezie i n
arta pentru art.

Repere (1948-1989)
La Moara cu noroc (Victor Iliu, 1957)
Pdurea spnzurailor (Liviu Ciulei,
1964)
Duminic la ora 6 (Lucian Pintilie, 1965)
Reconstituirea (Lucian Pintilie, 1969)
Nunta de piatr (Mircea Veroiu-Dan Pia,
1973)
Veronica (Elisabeta Bostan 1973)
Proba de microfon (Mircea Daneliuc,
1979)
Croaziera (Mircea Daneliuc, 1981)
Secvene (Alexandru Tatos, 1982)

REPERE 1980
Ultima noapte de dragoste(1980) in regia

lui Sergiu Nicolaescu

Adela (1985) in regia lui Mircea Veroiu
Liceenii (1987), n regia lui Nicolae
Corjos.
Cuibul de viespi (1987),in regia lui
Horea Popescu
Toate panzele sus (1987) in regia lui
Mircea Muresan
Extemporal la dirigentie (1987) in
regia lui Nicolae Corjos
Morometii (1988),in regia lui Stere
Gulea

Evolutia cinematografului romanesc postcomunist e strans legata de

evenimentele si tendintele din intreaga societate romaneasca.
Dupa 1989, interesul oamenilor pentru cinema a scazut dramatic,
motivat in primul rand prin aparitia televiziunilor si a concurentei
enorme pe care acestea au reprezentat-o si inca o mai reprezinta pentru
cinema.Asta a facut ca numarul cinematografelor sa se reduca cu cateva
sute, consecinta a scaderii frecventarii salilor de zeci de ori!
Nici in planul productiei lucrurile nu stau mai bine. E adevarat ca,
inainte de 1990, productia romaneasca de film era artificial mentinuta la
30-40 de filme anual, pe de o parte; iar pe de alta parte, productia era
umflata prin raportari falsificate - orice film care avea o lungime de peste
90 de minute era considerat ca avand doua serii si punctat ca doua filme
in statistici. Scaderea productiei romanesti de film a ajuns la pana spre 10
filme pe an, mergand treptat la colapsul din 1999-2000, cand, timp de un
an si jumatate, niciun film romanesc n-a iesit pe ecrane.

In anii 1990 debuteaza un talent promitator - Nae Caranfil -, dar

evolutia lui e izolata intr-un context dominat de filme de slaba calitate
ale regizorilor din vechea generatie, care continua sa regizeze. Semne
de schimbare apar apoi, modest, in 2001-2003, odata cu lansarea a patru
filme ale unor regizori tineri:
Marfa si banii (2001), de Cristi Puiu;
Occident (2002), de Cristian Mungiu;
Furia (2002), de Radu Muntean;
Examen (2003), de Titus Muntean.
Innoirea cinematografului romanesc continua anevoios in anii
urmatori, cand izbucnesc nenumarate scandaluri legate de finantarile
publice pentru cinema, de mafia care domina parghiile CNC, de filmele
rusinoase realizate pe bani publici de regizori ca Sergiu Nicolaescu,
Dan Pita, Ioan Carmazan, Nicolae Margineanu, Geo Saizescu, Mircea
Daneliuc.

Tanara generatie continua sa se impuna, timid, printr-o serie de

scurtmetraje, printre care :
Apartamentul (2003) de Constantin Popescu;
Visul lui Liviu (2004), de Corneliu Porumboiu.
Culmile gloriei, pentru scurtmetrajul romanesc al epocii
postdecembriste, il ating cele doua mari premii obtinute la Cannes si
Berlin:
Palme dOr pentru Trafic (2004), al lui Catalin Mitulescu
Ursul de Aur pentru Un cartus de Kent si un pachet de cafea
(2004), al lui Cristi Puiu.
De aici si pana la confirmarea deplina de anul acesta mai sunt cativa
pasi pe care-i fac Cristi Puiu, in 2005, cu Moartea domnului
Lazarescu.
Apar (sau continua) si alti regizori tineri, cu filme de calitate, care
merg in aceeasi directie a innoirii cinematografului romanesc:

Tudor Giurgiu, cu Legaturi bolnavicioase (2006),

selectionat in sectiunea Panorama, la Berlin, si la
multe alte festivaluri;
Radu Muntean scoate al doilea film Hartia va fi
albastra, anul trecut, selectionat la numeroase
festivaluri si obtinand mai multe premii .
Corneliu Porumboiu cu filmul A fost sau n-a
fost? (2006)
Cristian Mungiu cu filmul 4 luni,3 saptamani
si 2 zile (2007)
Florin Serban cu filmul Eu cand vreau sa
fluier ,fluier (2010)

In ultimii ani, cinematografia a inregistrat numeroase

progrese. Incasarile de la box office au crescut considerabil
de la mijlocul anilor 90 pana in 2006, anul in care vanzarile
au totalizat 25 miliarde USD.
Evolutia cinematografului poate reprezenta momentul
propice pentru a incerca reinventarea formatului asupra
caruia nu s-au produs prea multe modificari in ultimii ani.
Schimbarea majora adusa de trecerea la formatul digital nu
va afecta prea mult studiourile cinematografice. In 2011,
cinematografele dotate corespunzator ar putea proiecta
inclusiv evenimente importante, incepand cu competitii
sportive si terminand cu concerte. Spre deosebire de
teatru, cinematograful cunoaste in Romania, dupa 1989, o
situatie disperata. De exemplu, numarul salilor a scazut de
la 432 in 1997, la 85 in 2005; numarul de intrari (spectatori)
de la 9.456.234 in 1997, la 2.829.563 in 2005; iar frecventa
de la 0.41 de intrari pe locuitor in 1997, la 0.13 in 2005,
plasand Romania pe ultimul loc in Europa, in urma
Bulgariei .

IMPACTUL
SOCIETATII ASUPRA
EVOLUTIEI
CINEMATOGRAFIEI

nc de la debutul primelor proiecii de film, s-a

observat impactul social a temei asupra publicului
spectator, felul cum acesta poate insufla maselor
mesajul ei, mai mult sau mai puin voalat. Aceasta
observaie nu a scpat guvernanilor i n special
corifeilor orientrilor politice extremiste, fie ele de
stnga sau dreapta. Filmul documentar, este cel care
poate modela ideea de via a individului i n mod
implicit i a ntregii societi.

Cinematografia a dus la schimbarea atitudinii prin

intermediul peliculelor in raportarea la grupurile
rasiale, entice, la problemele sociale si modificarea
unor stereotipuri; impactul asupra standardelor de
moralitate si asupra comportamentului; filmele,
proiectiile reprezinta pentru adolescenti "scoli de
eticheta", "retele de succes in viata" dar si
mentalitati si stereotipuri despre eroi, bogati, saraci,
probleme sociale, imaginea despre lume.
Evident, apariia televiziunii a avut un impact
puternic asupra evoluiei cinematografiei, numrul
de spectatori scznd constant de-a lungul anilor.

Industria
filmului a ncercat s se adapteze, schimbnd
subiectele i modalitile de prezentare ale
acestora. Aa s-a ajuns ncet dar sigur la situaia
din zilele noastre, cnd violena i sexul
sunt mai mereu prezente n cele mai multe din
peliculele. Mai mult, apariia videocasetofonului,
a Internetului, a DVD player-ului i a noilor
tehnologii 3G i pun amprenta definitiv asupra
cinematografiei, oblignd aceast industrie s se
schimbe i s se adapteze la schimbrile continue
ale societii.

Aadar, evoluia cinematografului este strns

condiionat de ecourile i reaciile
trezite printre spectatori.
Dac la nceput cinematografului i revenea i rolul
de a informa opinia public, de cnd
a aprut televiziunea, care are avantajul
extraordinar al transmisiilor in direct din orice col
al globului, filmul pare a avea acum mai degrab
misiune de a medita asupra
evenimentelor.

Concluzii...