Capitolul 2

Alte doua usi batante separau capul scarilor de local. Namila le-a deschis usor,
mpingndu-le cu degetele, apoi a intrat n ncapere. Era o camera lunga si ngusta, nu p
rea curata, nici prea luminoasa. Un grup de negri cnta si sporovaia ntr-un colt, n
jurul unei mese de joc luminate. Lnga peretele din dreapta se afla un bar. Restul
ncaperii avea numai mese mici si rotunde. Erau ctiva clienti, barbati si femei, n
egri cu totii.
Lampa de deasupra mesei de joc s-a zguduit si zgomotul a ncetat brusc. S-a astern
ut o liniste apasatoare. Toti ochii aceia cafenii s-au ntors catre noi. Vedeam fe
te cu nuante ntre gri si negru ai caror ochi straluceau si priveau curiosi la rep
rezentantii unei alte rase.
Un negru solid, cu gtul gros, statea rezemat de bar. Avea dungi roz pe mnecile cam
asei; bretelele alb cu roz se ncrucisau pe spatele sau lat. Se vedea de la doua p
oste ca e gorila localului. S-a ntors ncet si ne-a privit, n timp ce si ntindea picio
arele si si plimba peste buze limba imensa. Fata plina de cicatrici, crestata, tu
rtita si cu pielea ngrosata ti dadea impresia ca suportase toate loviturile pe car
e ti le poti imagina, poate mai putin aceea cu o cupa de excavator.
Parul scurt si cret avea reflexe gri. Uneia dintre urechi i lipsea lobul.
Era mare si greoi. Avea picioarele groase si, foarte ciudat pentru un negru, cra
canate. Si-a mai miscat putin limba, apoi a zmbit si a pornit spre noi n pozitie d
e lupta. Omul meu l astepta calm.
Negrul cu dungi roz pe mneci a pus mna sa neagra si masiva pe pieptul namilei de ln
ga mine. Prin comparatie, mna aceea mare arata ca o gamalie de ac. Namila nici nu
s-a clintit. Batausul a zmbit putin.
? Nu primim albi aici. E numai pentru negri. mi pare rau.
Cu ochii sai mici si cenusii, namila a aruncat o privire rapida prin ncapere. Obr
ajii i s-au mbujorat putin.
? Cioara nenorocita, a spus ncet, cu amaraciune. Apoi a ridicat vocea. Unde-i Vel
ma?
Gorila se amuza. A studiat hainele albului, camasa maro si cravata galbena, hain
a gri si mingile acelea de golf pe ea. si misca delicat capul, privind din divers
e unghiuri. Apoi si-a cobort privirea catre pantofii din piele de crocodil. A rs nc
etisor, apoi a zis:
? Velma, zici? Nu-i nici o Velma pe-aici. Nici marfuri ilegale, nici curve. Si-a
cu' cara-te, albule, cara-te.
? Velma lucra aici, spuse namila. Vorbea ca prin vis, parca ar fi fost singur ntr
-o padure, culegnd trei-frati-patati. Am scos batista si mi-am sters, din nou, ce
afa.
Gorila a nceput deodata sa rda.
? Ptiu, zise, aruncnd prietenilor sai o privire rapida, peste umar. Velma lucra a
ici! Da' nu mai lucreaza. S-a retras. Ha, ha.
? Fa bine si ia laba aia nenorocita de pe camasa mea, l-a atentionat namila.
Gorila s-a ncruntat. Nu era obisnuit sa i se vorbeasca asa. Si-a retras mna si a s
trns-o ntr-un pumn de culoarea si dimensiunea unei vinete mari. Trebuia sa se gndea
sca la slujba, la reputatia sa de bataus, la ce vor spune prietenii sai. A cumpa
nit o secunda, apoi a facut o greseala. Cu o miscare scurta din cot, a expediat
un pumn n falca albului. n ncapere s-au auzit murmure.
A fost o lovitura buna; umarul s-a deplasat, corpul a venit dupa el. Era foarte
multa forta n acest pumn si omul care l-a expediat avea multa experienta. Namila n
sa nu si-a miscat capul mai mult de un centimetru.
N-a ncercat sa pareze lovitura. A ncasat-o, s-a scuturat putin, a scos un sunet nf
undat si la apucat pe negru de gt. Gorila a ncercat sa-l loveasca cu genunchiul ntr
e picioare. Uriasul l-a ridicat, l-a ntors, apoi si-a departat putin picioarele,
l-a ndoit spre spate si l-a apucat de curea, care s-a rupt ca o ata. A pus mna sa
imensa pe spatele negrului si l-a azvrlit de-a lungul ncaperii. Trei clienti au sa
rit din fata gorilei care, nvrtindu-se, clatinndu-se si agitndu-si minile a luat din
drum o masa, apoi s-a izbit de perete, producnd un zgomot care trebuie sa se fi a
uzit pna la Denver.
? Exista indivizi care cred ca pot s-o faca oricnd pe desteptii, a zis namila si

s-a ntors spre mine. Da, hai sa bem ceva.

Ne-am ndreptat spre bar. Ct ai bate din palme, clientii au devenit umbre mute ce s
e deplasau n cea mai mare liniste prin camera, pentru a ajunge la usile din capul
scarilor. Nici un zgomot, ca niste umbre pe iarba. Nici usile nu au fost lasate
sa balanseze. Ne-am rezemat de bar.
? Whisky sec, a zis namila. Tu ce vrei?
? Whisky sec, am raspuns.
Am primit whisky sec.
Uriasul alb sorbea impasibil whisky-ul aflat ntr-un pahar scund si gros. Se uita
fix la barman, un negru gras, speriat, mbracat ntr-o haina alba si care se misca c
u ncetinitorul.
? Tu stii unde e Velma?
? Velma spui?, a zis barmanul pe un ton tnguitor. N-am mai vazut-o pe-aici n ultim
ul timp. Nu, dom'le, n-am mai vazut-o.
? De cnd esti aici?
? Pai, sa vedem, a zis barmanul, apoi a lasat prosopul, s-a ncruntat si a nceput s
a numere pe degete. Cam de zece luni, cred. Aproape un an. Cam asa.
? Ia mai gndeste-te.
Barmanul s-a uitat speriat si marul lui Adam a nceput sa i se miste ca o gaina de
capitata.
? De cnd a devenit localul asta o crciuma pentru negri? a ntrebat uriasul cu asprim
e.
? Poftim?
Namila a strns pumnul n jurul paharului, care a devenit aproape invizibil.
? De cel putin cinci ani, i-am raspuns. Tipul asta n-are cum sa fi auzit despre
o fata alba numita Velma. Nimeni de aici nu stie.
Uriasul s-a uitat la mine de parca nu m-ar fi vazut pna atunci. Whisky-ul nu l-a
trezit.
? Cine dracu' te-a rugat sa-ti bagi nasul unde nu-ti fierbe oala?
Am zmbit, un zmbet foarte larg si prietenos.
? Eu sunt tipul care a venit aici cu tine. ti aduci aminte?
A rnjit drept raspuns.
? Whisky sec, i-a spus barmanului. Misca-ti fundul mai repede! Mars!
Barmanul a sters-o, dndu-si ochii peste cap. M-am ntors cu spatele la bar pentru a
privi ncaperea. Era goala, daca exceptam barmanul, namila, pe mine si gorila lip
ita de perete. Gorila se misca. Se misca ncet, cu greutate, datorita durerilor. S
e tra pe lnga perete, ca o musca fara o aripa. Se misca prin spatele meselor, obos
it, dezamagit, neputincios. L-am privit chinuindu-se. Barmanul a adus nca doua wh
isky-uri. M-am ntors cu fata la bar. Uriasul de lnga mine a aruncat gorilei o priv
ire fugara, apoi nu i-a mai acordat nici o atentie.
? N-a mai ramas nimic din crciuma asta, s-a plns el. Era o scena micuta, o orchest
ra si niste camere dragalase unde un tip putea sa se distreze. Velma cnta aici. E
ra roscata. Dragalasa ca niste chilotei de dantela. Tocmai trebuia sa ne casator
im atunci cnd mi-au pus n crca o porcarie.
Am luat cel de-al doilea whisky. ncepusem sa ma satur de aventuri.
? Ce s-a ntmplat?
? Unde ti imaginezi ca am fost aia opt ani de care ti-am povestit?
? Ai prins fluturi.
Si-a nfipt n piept aratatorul ct banana.
? La prnaie. Ma cheama Malloy. Toata lumea mi spune Moose{1} Malloy, fiindca sunt
asa mare. Afacerea Great Bend. Patruzeci de miare. Singur. E ceva, nu?
? Si ai de gnd sa-i cheltuiesti acum?
Mi-a aruncat o privire taioasa. n spatele nostru se auzeau zgomote. Gorila era di
n nou n picioare, clatinndu-se putin. A pus mna pe mnerul rotund al unei usi greu vi
zibile, aflata n spatele mesei de joc. A reusit, cu greu, sa o deschida. Apoi s-a
auzit un zgomot de usa nchisa si o ncuietoare.
? Unde duce asta!, a ntrebat Malloy.
Barmanul si-a dat ochii peste cap si a cautat cu privirea usa pe care gorila a i
ntrat mpleticindu-se.
? Pai, ala e biroul lu' domnu' Montgomery. El e sefu'. Are birou' acolo, n spate.

? Asta ar putea sa stie ceva, a zis namila si a golit paharul dintr-o nghititura.
Ar fi bine sa n-o faca pe desteptu'. nca doua pahare!
A traversat ncaperea fara sa se grabeasca, cu miscari sigure si degajate. Spatele
sau enorm era mai lat dect usa aceea ncuiata. Scuturata putin, usa a cedat. Mallo
y a intrat si a trntit usa dupa el.
Era liniste. L-am privit pe barman si el pe mine. A lustruit tejgheaua, a oftat
si a lasat mna dreapta n jos.
M-am ntins peste tejghea si l-am prins de bratul subtire si fragil, i-am zmbit, ti
nndu-i bratul n continuare.
? Ce ai acolo, jos, baiete?
Si-a lins buzele, s-a lasat pe mna mea si n-a scos o vorba. Fata lui neagra a dev
enit cenusie.
? Tipul asta e puternic, am zis. S-ar putea sa faca mult mai mult dect ai vazut pn
a acum. Din cauza bauturii. Cauta o fata pe care o cunostea. Asta era un local p
entru albi. Te-ai prins?
Barmanul si-a lins buzele.
? A lipsit multa vreme. Opt ani. Nu pare sa-si dea seama ce mult nseamna asta, de
si m-as fi asteptat sa i se para o vesnicie. El crede ca cineva de pe-aici trebu
ie sa stie unde e prietena lui. Te-ai prins?
? Credeam ca esti cu el, a soptit barmanul.
? N-am avut de ales. M-a ntrebat ceva jos si apoi m-a trt dupa el. Nu l-am mai vazu
t pna acum, dar n-am avut chef sa zbor peste niste cladiri. Ce ai acolo, jos?