‘yazors Adminitat Bille casa guna Diverse ceric Gradina Management Socilogie Siete Ton tee PLANUR! SIHARTI TOPOGRAFICE Home Exprcece | @ PLANURI SI HARTI TOPOGRAFICE, ‘Aitectura construct PLANURIsI HARTI TOPOGRAFICE 7.1. Definitia planurilor si irtilor topografice Planul topografic este reprezentarca grafica, micsorata la sara a unei suprafete mici de teren, cate se realizeaza la scati ‘mai mari sau egale cu 1:10 000, Deoarece suprafata cuprinsa pe ‘un plan topografic este mai restrinsa, curbura Pamantului este neglijata si nu se foloseste un sistem de proiecti. Harta topografica este reprezentarea gratica, miesorata la cara a unor portiuni mari din suprafata Paméntului sau intreaga suprafuta a acestuia, Din acest motiv, la realizarea hartilor topografice se tine cont de curbura Pamdntulu si se foloseste un sistem de proiectie. Hartile topografice se intocmese la scari ‘mai miei de 1; 25 000. Spre deosebire de plan, care contine mai multe detalii, harta da o imagine de ansamblu, find mai saraca in detalii, Datorita avestui fapt, pozitia punctelor pe planurile topogratice are 0 precizie ‘mult mai mare decat pe harti, De accea, planurile topografice se folosese pentru lucrarile de proiectare si amenajare a teritoriului, pentru exploatarea unor resurse nat 333i88d_urale, pentru cconstructii ete 7.2. Clasificarea planurilor si hartilor Dupa scara, planurile topografice se impart in: - planuri topografice propriu-zise intocmite la scara 1:10 (000 sau 1:5 000; - planuri topografice de situatic intocmite la seara 1:2 000, 11000, 1:500; - planuri topografice de detaliu intocmite la seara 1:200, 1100 si 1:50, utilizate in constueti Dupa acelasi criteriu si hantile se divid in tei categorii - hart la scari mari, la care seara variaza intre 1:25 000 - 1:200 000; = harti Ia scari mijlocii, cu scara cuprinsa intre 1:200 000 si 1:1 000 000; - hart la scari miei, intocmite la seari mai mici de 1:1000 (000, de ex. :5.000 000; acestea find, in general, harti mural. Dupa continut, battle pot fi - harti generale; - harti speciale sau tematice. Din categoria hartilor speciale sau tematice fac parte acele harti care scot in evidenta un anurnit element al peisajului geogratic in cadrul acestora se deasebese harti fizico-geografice (barta gcomorfologica, harta retelei hidrografice, harta solurilor, harta ‘vegetatiei etc.) si harté economico-geografice (harta asezatilor, hnarta resurselor, harta industriei, harta agriculturi ete), Dupa teritoriul reprezentat, harile pot fi: itpihwaw seit comsintaleritectura-corstructi/PLANUR-SI-HART-TOPOGRAFICETS362:99 Upload JEssrXSasaer YVES ROCHER CEAS CU PROIECTIE LUMINOASA, 7. CULORI SUCCESIVE OFERIT a0‘yazors PLANUR! SIHARTI TOPOGRAFICE = hati universale, care cuprind intreaga suprafata a 5 Pamantului; dupa modul de reprezantare se deosebese _ pPlanigloburi (aarta sub forma de clips), planisfere (harta are fnvafi Engleza 20 min/2i format dreptunghiular) si mapamond (harta cuprinde cele doua ‘emisfere reprezentate sub forma circulara sau eliptica); Cte Cure Complet glen pt repr +80 Les if = hari ale oceanelor si marlor; Alo Veo = harti ale continentelor. Sitede AnunturiGratuite Dupa destinatie,hartle pot - hati scolae (idactie); Job Saudi Arabia - ~ hasta Medical Missions - = hari militar; ~ hart maritime Creste Porci din 2015 - Dupa numarul culoritor se pot deosebi: Free 2D/3D CAD ~ harsi monocrome(editate in alb-negr); Download - hari polierome (eu dous sau mai multe cur. Satellite Online - Invaja Germana de Acasi~ Pree Image Download - . ‘ Trade FairsinGermany —~ Pe 2 awe ALTE DOCUMENTE on ‘eSATA Pato euonec Ta Teh mae © mpenet Pre yroraseccnce cousTaucra.on pape srececs commmracn usta ‘on El ‘Search 1 Elementele planurilor si hartilor {nraport cu cadrol hari, la un plan sau bara se deosebesc:clemente din exteriorul cadrulu si elements din interior eadr 7.3.1. Elemente din exteriorul cadrului hartit Tidtul si nomenclatura reprezinta primul lueru care atrage atentia la © harta, Acesta este notat deasupra laturii de nord a hartii, aproximativ in partea centrala, si este reprezentat, in cazul hartilor la scart ‘mari, prin numele localitati celei mai importante din regiunea cuprinsa pe bara, in timp ce pe hartile la scari miei apare seris tertoriul reprezentat (tara, grup de tari, continent, ete.) Pentru planurile si hartile topografice editate in proiectia Gauss - Krier si stereografica - 1970, sa folosit un sistem de numerotare format din ltere mari si litere miei, cat si din ciffe, care poarta numele de nomenclatura, De exemplu: L-34-68-A-b. Aceasta nomenclatura are la baza impartirea conventionala a zglobului in zone si fuse geografice Zonele sunt trasate in se latitudinal, din 4° in 4° si sunt notate eu Titere majuscule de la A la V in pind de la Ecuator spre nord si sud, Teritoriul Roméniei, cuprins intre paralelele de 43°37 si 48°15" latitudine nordica, este acoperit de zonele K(40°-44°), L(44°-48°) si M(48°-S2°), Zona L acopera in intregime tara noastra, zona K aflindu-se in sudul tari, iar zona M in partea de nord, itpihwaw seit comsintaleritectura-corstructi/PLANUR -SI-HARTI-TOPOGRAFICETS362:9 20‘yazors PLANUR! SIHARTI TOPOGRAFICE 2 [3 [oa [os nn vee ree a Fig. 7.2. Nomenclaturafollor de hartalaseara I: 1000 000 Eusele geografice se obtin prin trasarea de meridiane din 6° in 6°, Rezulta un numar de 60 de fuse, ‘mumerotate de la 1 la 60, de la meridianul de 180° (opus meridiamului Greenwich), de ls vest spre est. Peste teritoriul tari noastre, cuprins intre 20 °15 si 29°41’ se suprapun fusele 34 (18-24%) si 35 (24-30%). Prin urmare, la scara 1:1 000 000 (fig.7.2), tertoriul Roméniei este cuprins in cea mai mare parte pe foile L34 si L3S si partial pe foile K34 si K35, in partea de sud, si M34 si M35, in parteade nord, Nomenclatura folor de harta pentru scarite 1: $00 000, 1: 200 000 si I: 100 000 se obtine pomindu-se de la trapezul de 4°x 6° corespunzator scari 1: 1000 000. Pentra a se obtine nomenclatura unei foi de harta la scara 1: 200 000, trapezul de la scara 1:1 000 (000 se imparte in sase parti, at in latitudine, edt si in longitudine, obtindndu-se 36 de trapeze, notate cu / GEESE fal ! roo Ha 1 7000000 ‘824 200000(0-36-x), ‘be 1700 609(-38-20) Pentru scara 1:100 000, trapezul de 1a scara 1:1 000 000 se imparte in 12 parti in latitudine si longitudine obtinddu-se 144 de trapeze, notate cu cifte arabe, fiecate avnd cit 20' in latitudine si 30" longitudine. Nomenclatura foilor de harta la scara 1:50 000 se obtine prin impartirea unui trapez corespunzator unei foi [a seara 1:160 000 fn patru parti a ete 10' in latitudine si 15" in Tongituine, acestea notandu-se cu primele patru tere mari ale alfabetului latin adiea A, B,C si D. A 5 a » L520 Lss208, c ° © a {150000 -95-29-8) 551/28 000(-36-20-8-€) itpihwaw seit comsintaleritectura-corstructi/PLANUR -SI-HARTI-TOPOGRAFICETS362:9 ano‘yazors PLANUR! SIHARTI TOPOGRAFICE Fig, 74, Nomenclatura fllor de harta las, 1:50 000 st 1:25 000 Din impartitea unei foi la scara 1: $0 000 in patru parti, avand in latitudine 5’ iar in longitudine 7'30", vor rezulta patru foi la scara 1: 25 000, Acestea se noteaza cu primele patru litere mici ale alfabetulvi latin (a,b, e sid). Deci, la nomenclatura hart la seara 1: 50-000 se adauga una din cele patra litere miei Pentru scara I; 10 000 se imparte foaia de la seara 1:25 000 in patru parti, cu dimensiunile de 2°30" {in latitudine si 3°45" in fongitudine, care se noteaza cu ciffe arabe de la 1 la 4, la nomenclatura foil de harta In sara 1:25 000 adaugéndu-se una din cele patru cifre dela scara 1:10 000. Pentru scara 1: 5 000 se imparte foais de la scara 1:10 000 in 4 parti cu dimensiunile de 1'15" in latitudine si 1'52" in longitudine, fiecare trapez nolandu-se cu cifre romane de la T la IV, care se adauga la ‘nomenclatura oii de la 1:10 000, Pentru planul la scara 1:2 000, foaia de la scara 1:5 000 se imparte in patru parti cu dimensiunile de 37'50" in latitudine si 5625" in longitudine, care se noteaza cu cifte arabe 1, 2, 3, 4, adaugate le nomenclatura planului de la sara 1; 5000. dite clemente inscrise deasupra laturit de nard « hai sunt ~ denumirea proiectei cartografice; + codul hart, pentra evidenta in sistem automavizat ~ caracterul hari. Blementele reprezentate sub latura de sud. hari se refera la: + indicati privind valorile declinatiei magnetice, a convergentei meridianelor si a abaterii medii @ acului magnetic; = schema dectinatiei magnetice, a convergentei meridianelor sia abaterii medii a acului magnetic; + schema si dimensiunile trapezulu = seara numeria si seara grafieasimpla; + graficl de panta; - schema frontierelor de stat si limitele administrative ale teritorilor judetene, municipale, orasenesti si comunale; + indicatii redactional Pe toate cele patra laturi ale hartii, cadrul exterior este intrerupt pentru a fi trecuta nomenclatura hartilor vecine. = SS oo enor xe grin spl !9 = Gf epi Sona foot det Bend le mre ud 7.3.2. Cadrul hartii Este reprezentat printr-un sistem de linii care marginese suprafata cartografica. Acesta euprinde: cadrul interior, cadrul geografic si cadrul ornamental, itpihwaw seit comsintaleritctura-corstructi/PLANUR -SI-HARTI-TOPOGRAFICETS362:9 a0