cunotinele adunate de filosofii i nvaii antici. Primele coli din Evul Mediu timpuriu erau sub controlul bisericilor. Pentru organizarea vieii sociale i economice apare necesitatea educaiei populaiei n diferite domenii (comer, legislaie, tiina,filosofie, muzica, gramatica etc.) n 1200 se formeaz asociaia Profesorilor i studenilor. Universitatea din Paris devine model pentru alte universiti din Europa.
Notre Dame
Oxford
de Paris
Krakow
Cambridge
Toulose
n Evul Mediu se consider c toate cunotinele au
fost deja obinute , iar adevrurile eseniale se conin n Biblie. Raiunea este izvorul cunotinelor. Piere Abelar Are loc familiarizarea cu lucrrile filosofilor antici. De la arabi se preiau cunostine n domeniul matematicii i medicinei. O figur important n tiina medieval este Roger Bacon.
Important filosof al Evului Mediu timpuriu.
tiina trebuie s se bazeze pe cercetrile naturii, experiment i matematic. "Fr experien nu se poate cunoate nimic temeinic. Exist dou maniere de a ajunge la cunoatere : prin raionament i prin experien.
Din cele mai populare tiine sunt: astrologia i
alchimia. O dezvoltare rapida are loc n domeniul inveniilor i tehnicii, se inventeaz aa aparate ca: cricul, pompa cu piston, vrtejul, macaraua, ceasornic mecanic, etc. Invenia busolei i astrolabul au un impact major asupra cltoriilor maritime i explorrii a noi teritorii.
n 1445 n Germania Gutenberg inventeaz
tiparul. Prima carte tiprit este Biblia. Utilizarea tiparului permite accesibilizarea crilor ceea ce a servit drept imbold pentru dezvoltarea stiinei si nvmntului.
Literatura religioas este omniprezent n aceast
perioad. Apar ns i opere laice: poezii, cntece lirice, opere epice, legende eroice interpretate si compuse de trubaduri(truveri). Cea mai renumit oper este Cntecul lui Roland scris n campania lui Carol cel Mare n Spania. Poemul epic german Cntcul nibelugilor, din timpul marilor migraii. Tristan i Isolda roman inspirat din legende. Se dezvolt si literatura satiric cel mai renumit reprezentant al acesti gen fiind Romanul vulpoiului
Arhitectura: stil Romanic catedrale mari cu
ferestre nguste i turnuri nalte. Aveau forma de cruci i acoperite cu boli semisferice.
Arhitectura: evoluia stilului romanic duce la
apariia stilului gotic. Bolta de forma unui arc frnt, nalte cu multe ferestre ce crea iluzia transparenii lor, mpodobite cu statui i vitralii.