Sei sulla pagina 1di 73

TABEL SINOPTIC CU REPARTIŢIA TESTELOR GRILĂ DE BIOLOGIE cls. a XI - a (ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE, SESIUNEA IULIE 2009 SPECIALIZAREA FARMACIE

AUTORI DE CARTE (BIOLOGIE cls. a XI-a) EDITURA TEMATICA
AUTORI DE CARTE
(BIOLOGIE cls. a XI-a)
EDITURA
TEMATICA

Ionel Roşu

 

Dan Cristescu Carmen Sălăvăstru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Cârmaciu

 

Stelică Ene Elena E. Iancu Gabriela Brebenel Ofelia Tănase

         

Călin Istrate

Aurel Ardelean

Tatiana Ţiplic

Ioana Ariniş

Aurora Mihail

Florica Macovei

TOTAL

NR.

Edit. CORINT

Edit. ARAMIS

Edit. CORINT

Edit. SIGMA

Edit. GIMNASIUM

Edit. BIC ALL

PAGINI

MEDIA

%

TESTE

 

PAGINI CARTE PER CAPITOL

 

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN

2

2

2

2

2

2

12

2

2,44

12

2. FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE CORPULUI UMAN

 

2.1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

 

SISTEMUL NERVOS

11

23

19

19

26

14

112

18,67

22,72

114

ANALIZATORI

12

9

8

10

14

8

61

10,17

12,38

62

GLANDE ENDOCRINE

6

9

7

12

15

4

53

8,83

10,75

54

SISTEMUL OSOS

4

4

5

6

4

5

28

4,67

5,68

28

SISTEMUL MUSCULAR

2

4

3

3

5

6

23

3,83

4,67

23

2.2. FUNCŢIILE DE NUTRIŢIE

 

DIGESTIA SI ABSORBŢIA

6

8

9

6

12

8

49

8,17

9,93

50

CIRCULAŢIA

8

7

8

9

16

8

56

9,33

11,36

57

RESPIRAŢIA

4

4

4

3

8

5

28

4,67

5,67

28

EXCREŢIA

3

5

4

3

5

4

24

4

4,87

24

2.3. FUNCŢIA DE REPRODUCERE

6

8

8

8

9

8

47

7,83

9,53

48

TOTAL

64

83

77

81

116

72

493

82,16

100%

500

TESTE GRILĂ DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI (BIOLOGIE cls. a XI-a) PENTRU EXAMENUL DE ADMITERE SESIUNEA IULIE 2009 SPECIALIZAREA FARMACIE

URMĂTOARELE TESTE AU FOST MODIFICATE:

18; 29; 65; 88; 96; 121; 127; 129; 130; 131; 132; 134; 140; 146; 183; 187; 229; 232; 248; 285; 286; 306; 310; 346; 354; 368; 382; 425; 432; 434

1. ALCĂTUIREA CORPULUI UMAN

1.

Planurile de orientare ale corpului sunt:

A.

longitudinal

B.

frontal

C.

sagital

D.

cranial

E.

ventral

2.

Planul frontal al corpului uman:

A.

merge paralel cu fruntea

B.

trece prin axul sagital

C.

împarte corpul într-o parte ventrală şi una dorsală

D.

trece prin axul longitudinal

E.

are un pol cranial şi unul caudal

3.

Axul longitudinal al corpului uman:

A.

se întretaie cu axul transversal în unghi ascuţit

B.

are 2 poli – unul cranial şi altul caudal

C.

pleacă din creştetul capului

D.

are un pol superior şi unul inferior

E.

este anteroposterior

4.

Planurile corpului uman:

A.

trec prin câte 2 axe

B.

se întretaie în unghi drept

C.

sunt şi sagital şi orizontal

D.

sunt în număr de trei

E.

corespund dimensiunilor spaţiului

5.

Axul sagital:

A.

este axul lăţimii corpului

B.

este anteroposterior

C.

este orizontal

D.

este axul grosimii corpului

E.

are un pol stâng şi unul drept

6.

Planul transversal ce trece prin corpul uman:

A.

împarte corpul într-o parte cranială şi una caudală

B.

este planul simetriei bilaterale

C.

străbate corpul dinainte înapoi

D.

împarte corpul în 2 jumătăţi: superioară şi inferioară

E.

trece prin axul sagital şi transversal

7.

Corpul uman este alcătuit din următoarele segmente:

A.

cap

B.

torace

C.

membre

D.

viscerocraniu

E.

gât

8.

Capul este alcătuit din:

A.

neurocraniu

B.

viscerocraniu

C.

parte craniană

D.

centuri

E.

faţă

9.

Gâtul, ca segment al corpului uman:

A.

are o parte superioară sau caudală

B.

are un pol inferior sau cranial

C.

leagă capul de trunchi

D.

se numeşte şi segment cervical

E.

are o regiune anterioară

10.

Încercuiţi răspunsurile corecte:

A.

coloana vertebrală este aşezată anterior

B.

ochii sunt situaţi cranial faţă de gură

C.

ochii sunt aşezaţi lateral faţă de nas

D.

gura este aşezată cranial faţă de nas

E.

ochii sunt situaţi medial faţă de urechi

11.

Trunchiul prezintă următoarele cavităţi:

A.

cervicală

B.

toracică

C.

viscerală

D.

pelviană

E.

nucală

12.

Membrele corpului uman:

A.

sunt alcătuite din centuri şi porţiuni libere

B.

sunt superioare şi posterioare

C.

cele inferioare au ca segmente libere braţul, antebraţul şi mâna

D.

cele superioare se leagă de trunchi prin centura scapulară

E.

cele inferioare prezintă şi centură pelviană

2.

FUNCŢIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

2. 1. FUNCŢIILE DE RELAŢIE

SISTEMUL NERVOS

13.

Funcţiile esenţiale ale sistemului nervos sunt:

A.

coordonarea activităţii tuturor organelor

B.

integrarea organismului în mediul înconjurător

C.

transportul gazelor respiratorii

D.

apărarea antiinfecţioasă

E.

coordonarea activităţii tuturor sistemelor

14.

Sistemul nervos al vieţii de relaţie:

A.

reglează activitatea organelor interne

B.

transformă excitaţiile în senzaţii

C.

reglează activitatea glandelor endocrine

D.

asigură legătura dintre organism şi mediul extern

E.

se numeşte sistem nervos somatic

15.

Centrii nervoşi:

A.

primesc informaţiile

B.

recepţionează informaţiile

C.

prelucrează informaţiile

D.

elaborează comenzi

E.

conduc comenzile

16.

Topografic, sistemul nervos se clasifică în:

A.

somatic

B.

central

C.

vegetativ

D.

periferic

E.

simpatic

17.

Mecanismul fundamental de funcţionare a SN este:

A.

arcul reflex

B.

centrul reflex

C.

reflexul

D.

sinapsa

E.

actul reflex

18.

Arcul reflex, baza anatomică a actului reflex cuprinde:

A.

calea sensibilităţii

B.

efectorul

C.

centrul nervos

D.

stimulul

E.

receptorul

19.

Receptorul răspunde la stimuli:

A.

prin transformarea energiei stimulului în impuls nervos

B.

proporţional cu intensitatea stimulului

C.

prin transmiterea comenzii către efector

D.

prin eliberarea mediatorului în fanta sinaptică

E.

prin variaţii de potenţial gradate

20.

Centrul reflex (nervos):

A.

cuprinde nervii cranieni

B.

este format din totalitatea structurilor din SNC care participă la actul reflex

C.

cuprinde nervii rahidieni

D.

reprezintă totalitatea structurilor din SNP ce participă la actul reflex

E.

primeşte informaţiile, le prelucrează şi elaborează comenzi

21.

Reflexele somatice care se închid la nivelul trunchiului cerebral sunt:

A.

masticator şi de deglutiţie

B.

statice şi statokinetice

C.

rotulian şi bicipital

D.

cornean de clipire

E.

achilean şi tricipital

22.

Răspunsul reflex poate fi:

A.

excitator

B.

conducător

C.

inhibitor

D.

receptor

E.

aferent

23.

Rolul de receptor poate fi îndeplinit de:

A.

terminaţii nervoase libere

B.

terminaţii butonate dendritice

C.

celule senzoriale vestibulare

D.

ganglioni spinali

E.

nervi motori

24.

În categoria efectorilor intră:

A.

ganglionii simpatici

B.

muşchii netezi

C.

ganglionii prevertebrali

D.

muşchii striaţi

E.

glandele exocrine

25.

Calea aferentă este formată din:

A.

axonii visceromotori de pe traiectul unor nervi cranieni

B.

neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali

C.

neuronii somatosenzitivi din ganglionii spinali

D.

axonii somatomotori din cornul anterior al măduvei

E.

neuronii viscerosenzitivi de pe traiectul unor nervi cranieni

26.

Influxul nervos ajuns la nivelul butonilor terminali determină:

A.

fuzionarea veziculelor sinaptice cu membrana postsinaptică

B.

ruperea membranei postsinaptice

C.

spargerea veziculelor sinaptice

D.

eliberarea mediatorului chimic

E.

eliberarea neurotransmiţătorului

27.

Care dintre răspunsurile de mai jos sunt false:

A.

depolarizarea membranei postsinaptice permite propagarea influxului nervos

B.

mediatorul chimic interacţionează cu receptorii membranei postsinaptice

C.

fanta sinaptică are 200-300 Å

D.

influxul nervos determină ruperea membranei postsinaptice

E.

componenta presinaptică conţine receptori pentru mediatorul chimic

28.

Selectaţi răspunsurile corecte legate de măduva spinării:

A.

este situată în canalul vertebral

B.

prezintă la exterior 3 membrane care o protejează

C.

după vertebra sacrală 2 se prelungeşte cu conul medular

D.

prezintă dorsal fisura mediană

E.

prezintă la exterior intumescenţele cervicală şi lombară

29.

Coarnele laterale ale măduvei spinării:

A.

sunt vizibile şi în regiunea lombară superioară

B.

conţin neuroni somatosenzitivi

C.

conţin neuroni vegetativi simpatici motori

D.

sunt vizibile în regiunea cervicală superioară

E.

conţin neuroni ce formează fibre preganglionare

30.

Legat de substanţa albă a măduvei spinării se poate afirma:

A.

este dispusă sub formă de cordoane

B.

are în cordoanele sale fascicule ascendente

C.

conţine neuroni simpatici motori

D.

are şi fascicule de asociaţie

E.

formează fibre preganglionare simpatice

31.

Unele dintre răspunsurile de mai jos sunt corecte. Încercuiţi-le:

A.

coarnele posterioare ale măduvei conţin neuroni senzitivi

B.

comisura cenuşie a măduvei formează coarnele anterioare

C.

în coarnele laterale se găsesc şi neuroni motori vegetativi

D.

canalul ependimar conţine limfă

E.

neuronii somatomotori alfa se găsesc în coarnele anterioare

32.

Encefalul cuprinde:

A.

diencefalul

B.

ganglionii spinali

C.

emisferele cerebrale

D.

cerebelul

E.

nervii rahidieni

33.

Mezencefalul este format din:

A.

tuberculii cvadrigemeni superiori

B.

pedunculii cerebeloşi mijlocii

C.

pedunculii cerebrali

D.

coliculii cvadrigemeni inferiori

E.

corpii geniculaţi externi

34.

Pe faţa dorsală a bulbului rahidian se observă:

A.

fasciculul gracilis

B.

piramidele bulbare

C.

olivele bulbare

D.

şanţul median dorsal

E.

şanţul ponto - mezencefalic

35.

Puntea lui Varolio:

A.

este formată din fibre longitudinale

B.

prezintă lateral şi anterior braţele punţii

C.

se leagă de cerebel prin pedunculii cerebrali

D.

face parte din trunchiul cerebral

E.

este limitată de pedunculii cerebrali prin şanţul ponto-mezencefalic

36.

Bulbul şi puntea prezintă:

A.

o faţă anterioară şi una posterioară

B.

substanţa albă şi substanţa cenuşie

C.

substanţa albă şi substanţa neagră

D.

pedunculii cerebeloşi

E.

pedunculii cerebrali

37.

Şanţul bulbo-pontin:

A.

limitează inferior bulbul de punte

B.

separă măduva de bulb

C.

separă bulbul de punte

D.

limitează inferior puntea de bulb

E.

limitează superior bulbul de punte

38.

Bulbul rahidian:

A.

prezintă elementele măduvei

B.

este separat de măduvă prin decusaţia piramidală

C.

prezintă pe faţa anterioară fisura mediană anterioară ce o continuă pe cea a măduvei

D.

este separat de punte prin şanţul bulbo-pontin

E.

prezintă dorsal olivele bulbare

39.

Care din următoarele structuri nu aparţin encefalului:

A.

diencefalul

B.

mezencefalul

C.

nervii rahidieni

D.

măduva prelungită

E.

ganglionii laterovertebrali

40.

Care din următoarele structuri nu aparţin trunchiului cerebral:

A.

pedunculii cerebeloşi

B.

pedunculii cerebrali

C.

tuberculii cvadrigemeni

D.

corpii geniculaţi

E.

arborele vieţii

41.

Pe faţa ventrală a trunchiului cerebral se observă:

A.

piramidele bulbare

B.

pedunculii cerebeloşi mijlocii

C.

piramidele pontine

D.

coliculii cvadrigemeni inferiori

E.

corpii mamilari

42.

Metatalamusul:

A.

este format din 2 perechi de corpi geniculaţi

B.

intervine în reglarea funcţiilor vegetative

C.

este staţie de releu şi pentru calea acustică

D.

se leagă de coliculii cvadrigemeni

E.

reglează ritmul veghe-somn

43.

Care dintre următoarele structuri nu aparţin diencefalului:

A.

corpii geniculaţi

B.

coliculii cvadrigemeni

C.

corpii mamilari

D.

corpii striaţi

E.

trigonul cerebral

44.

Emisferele cerebrale:

A.

reprezintă partea cea mai voluminoasă a SNC

B.

se leagă de diencefal prin pedunculii cerebeloşi inferiori

C.

conţin în interior ventriculii laterali I şi II

D.

au formă de fluture

E.

sunt legate între ele prin comisurile creierului

45.

Comisura albă anterioară:

A.

intră în structura emisferelor cerebrale

B.

este formată din fibre de proiecţie

C.

uneşte cele 2 emisfere cerebrale

D.

intră în structura sistemului limbic

E.

este formată din fibre de asociaţie

46.

Neocortexul de asociaţie cuprinde:

A.

aria de asociaţie prefrontală

B.

zona de proiecţie a sensibilităţii specifice

C.

aria de asociaţie parieto-occipitală

D.

aria motorie suplimentară

E.

aria de asociaţie temporală

47.

Ariile senzoriale ale neocortexului receptor sunt:

A.

vizuală

B.

vestibulară

C.

gustativă

D.

somatică

E.

somestezică

48.

Neocortexul de asociaţie:

A.

îndeplineşte funcţii psihice

B.

prin excitarea lui nu se obţin efecte sensitive

C.

cuprinde şi aria prefrontală cu rol în determinarea personalităţii

D.

prin excitarea lui se obţin efecte motorii

E.

cuprinde şi aria prefrontală cu funcţie vegetativă

49.

Aria de asociaţie parieto-occipitală:

A.

este zona de proiecţie a sensibilităţii specifice

B.

este aria de reprezentare corticală motorie

C.

realizează integrarea superioară a sensibilităţii somatice

D.

face parte din neocortexul de asociaţie

E.

face parte din neocortexul receptor

50.

SNC este conectat cu receptorii şi efectorii prin nervi:

A.

cranieni, la nivelul talamusului

B.

spinali, la nivelul măduvei

C.

spinali, la nivelul bulbului

D.

cranieni, la nivelul trunchiului cerebral

E.

micşti, la nivelul scoarţei cerebrale

51.

După modul de conducere a influxului nervos, nervii se clasifică în:

A.

cranieni

B.

senzitivi

C.

motori

D.

spinali

E.

micşti

52.

Ramura dorsală a nervilor spinali:

A.

conţine fibre senzitive somatice

B.

conţine numai fibre postganglionare amielinice

C.

are şi fibre motorii vegetative postganglionare

D.

are pe traiectul ei ganglionul spinal

E.

are pe traiectul ei ganglionul prevertebral

53.

Neuronii viscerosenzitivi din rădăcina dorsală a nervilor spinali:

A.

au dendrită lungă, ce ajunge la receptorii din viscere

B.

fac sinapsă în coarnele anterioare ale măduvei

C.

pătrund prin axonii lor în măduvă pe calea rădăcinii posterioare

D.

fac sinapsă în jumătatea dorsală a cornului lateral al măduvei

E.

conduc informaţiile de la receptorii profunzi ai aparatului locomotor

54.

Căile sensibilităţii proprioceptive cuprind:

A.

calea sensibilităţii epicritice

B.

calea sensibilităţii kinestezice

C.

tractul spino-cerebelos Gowers

D.

calea sensibilităţii de control a mişcării

E.

fasciculul spinotalamic anterior

55.

Protoneuronul tractului spinocerebelos dorsal:

A.

este situat în ganglionul spinal

B.

intră în substanţa cenuşie a măduvei pe calea rădăcinii posterioare

C.

se află în cornul posterior al măduvei

D.

trece în cordonul lateral de aceeaşi parte

E.

se află în cerebel

56.

Căile descendente ale măduvei spinării conduc:

A.

sensibilitatea interoceptivă

B.

motricitatea voluntară

C.

sensibilitatea epicritică

D.

motilitatea automată

E.

motilitatea involuntară

57.

75% din fibrele fasciculului piramidal:

A.

formează fasciculul spinotalamic lateral

B.

se încrucişează la nivelul bulbului

C.

formează fasciculul piramidal direct

D.

formează fasciculul corticospinal lateral

E.

se încrucişează la nivelul punţii

58.

Căile sensibilităţii exteroceptive:

A.

sunt căi ascendente

B.

sunt reprezentate de substanţa reticulată

C.

includ şi calea sensibilităţii protopatice

D.

cuprind 3 neuroni

E.

se proiectează în aria sinestezică I din lobul frontal

59.

Fasciculul spinocerebelos ventral:

A.

este încrucişat

B.

are drept receptori fusurile neuromusculare

C.

conduce sensibilitatea tactilă fină

D.

se numeşte Gowers

E.

are drept receptori corpusculii neurotendinoşi Golgi

60.

Dendritele primului neuron al sensibilităţii proprioceptive inconştiente:

A.

intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare

B.

ajung la receptorii reprezentaţi de fusurile neuromusculare

C.

aparţin neuronului pseudounipolar din ganglionul spinal

D.

trec în cordonul lateral al măduvei de aceeaşi parte

E.

formează fasciculul Flechsig

61.

Sensibilitatea kinestezică cuprinde:

A.

simţul poziţiei

B.

simţul mişcării în spaţiu

C.

reflexul de apărare

D.

reflexul de reglare a vasomotricităţii

E.

stările afectiv emoţionale

62.

Protoneuronul căii sensibilităţii protopatice:

A.

se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei

B.

se află în ganglionii prevertebrali

C.

este pseudounipolar

D.

se găseşte în ganglionul spinal

E.

are dendrita lungă ce ajunge la receptori

63.

Tritoneuronul căii sensibilităţilor termice şi dureroase:

A.

se află în ganglionul spinal

B.

îşi proiectează axonul pe scoarţa cerebrală

C.

se află în talamus

D.

se proiectează pe scoarţa cerebeloasă

E.

se află în diencefal

64.

Măduva spinării conduce:

A.

excitaţiile sub formă de influx nervos motor

B.

comenzile de la receptori la centrii nervoşi

C.

excitaţiile sub formă de influx nervos senzitiv

D.

comenzile de la centrii nervoşi la efectori

E.

excitaţiile şi comenzile sub formă de influx nervos

65.

Neuronii căii piramidale sunt:

A.

în număr de doi

B.

protoneuronul, de comandă, din cortexul cerebral

C.

situaţi în măduvă sau în nucleii motori ai nervilor cranieni

D.

al 2-lea neuron, periferic, de execuţie

E.

în număr de patru

66.

25% din fibrele fasciculului piramidal:

A.

se încrucişează la nivelul bulbului

B.

formează decusaţia piramidală

C.

intră în fasciculul cortico-spinal lateral

D.

formează fasciculul piramidal direct

E.

ajung în cordonul anterior al măduvei de aceeaşi parte

67.

Fasciculul spinocerebelos direct:

A.

se numeşte Gowers

B.

străbate numai bulbul

C.

ajunge în cerebel pe calea pedunculului cerebelos inferior

D.

are al 2-lea neuron în bulb

E.

are al 3-lea neuron în talamus

68.

Tractusurile căii sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării sunt:

A.

spinotalamic anterior

B.

spinocerebelos direct sau Flechsig

C.

spinocerebelos ventral sau Gowers

D.

spinocerebelos încrucişat sau Gowers

E.

tectospinal lateral

69.

Al III-lea neuron al căii sensibilităţii kinestezice:

A.

se află în diencefal

B.

îşi proiectează axonul în aria somestezică I

C.

se găseşte în talamus

D.

formează decusaţia senzitivă

E.

se îndreaptă spre măduvă

70.

Receptorii căii proprioceptive sunt:

A.

fusurile neuromusculare

B.

corpusculii neurotendinoşi Golgi

C.

corpusculii Ruffini

D.

discurile tactile Merckel

E.

corpusculii Meissner

71.

Calea sensibilităţii exteroceptive include:

A.

simţul mişcării în spaţiu

B.

sensibilitatea termică şi dureroasă

C.

sensibilitatea tactilă fină

D.

sensibilitatea dureroasă viscerală

E.

simţul poziţiei

72.

Motilitatea automată are rol în:

A.

realizarea stării de alertă corticală

B.

coordonarea mişcărilor

C.

pregătirea funcţională a scoarţei

D.

realizarea mersului

E.

menţinerea echilibrului

73.

Calea piramidală îşi are originea în :

A.

cornul anterior al măduvei

B.

cortexul cerebral

C.

aria motorie

D.

aria motorie secundară

E.

aria premotorie

74.

Fasciculul spinocerebelos încrucişat:

A.

se numeşte şi Gowers

B.

străbate măduva şi ajunge în trunchiul cerebral

C.

ajunge în cerebel

D.

se numeşte Flechig

E.

conduce sensibilitatea proprioceptivă inconştientă de la membrele inferioare

75.

Căile descendente:

A.

sunt piramidale şi extrapiramidale

B.

sunt numai voluntare

C.

se încrucişează în encefal sau în măduvă

D.

conduc comenzile sub formă de influx nervos

E.

sunt numai nespecifice

76.

Fasciculul spinotalamic anterior:

A.

se proiectează în aria premotorie

B.

se încrucişează în bulb

C.

în traiectul său ascendent străbate trunchiul cerebral

D.

are al treilea neuron în talamus

E.

se proiectează în aria somestezică primară

77.

Calea sensibilităţii epicritice:

A.

este calea sensibilităţii kinestezice

B.

este calea sensibilităţii tactile fine

C.

este o cale de conducere specifică

D.

utilizează calea cordoanelor posterioare

E.

utilizează calea coarnelor posterioare

78.

Al doilea neuron al sensibilităţii kinestezice:

A.

formează prin axonii săi decusaţia senzitivă

B.

se află în cornul anterior al măduvei

C.

formează prin axonii săi lemniscul medial

D.

se află în bulb

E.

se află în cordonul posterior al măduvei

79.

Fasciculele spinobulbare:

A.

sunt în număr de 4

B.

sunt în număr de 2

C.

sunt Goll şi Burdach

D.

sunt Gowers şi Flechsig

E.

sunt gracillis şi cuneat

80.

Căile ascendente ale măduvei:

A.

conduc influxul nervos senzitiv de la receptori la centrii nervoşi

B.

sunt căi ale motricităţii

C.

conduc motilitatea involuntară

D.

sunt căi ale sensibilităţii

E.

sunt specifice şi nespecifice

81.

Caile sensibilităţii exteroceptive:

A.

formează şi fasciculul spinotalamic lateral

B.

cuprind şi calea sensibilităţii tactile fine

C.

au al treilea neuron în scoarţa cerebeloasă

D.

cuprind şi sensibilitatea epicritică

E.

se proiectează în aria motorie suplimentară

82.

Fasciculul spinotalamic lateral:

A.

străbate măduva şi trunchiul cerebral

B.

are al doilea neuron în trunchiul cerebral

C.

are protoneuronul în ganglionul spinal

D.

are drept receptori corpusculii Ruffini

E.

are drept receptori terminaţii nervoase libere

83.

Sensibilitatea protopatică:

A.

are drept receptori corpusculii Meissner din piele

B.

are primul neuron în ganglionul spinal

C.

are al doilea neuron în cornul lateral al măduvei

D.

este sensibilitatea tactilă grosieră

E.

are al treilea neuron în talamus

84.

Sistemul nervos simpatic:

A.

are centrii nervoşi la nivelul măduvei spinării

B.

coordonează activitatea viscerală conştientă

C.

acţionează în condiţii neobişnuite

D.

structural şi topografic este organizat ca şi SN somatic

E.

are în componenta periferică 22 de ganglioni prevertebrali

85.

Efectorii sistemului simpatic sunt:

A.

muşchiul cardiac

B.

muşchii striaţi ai membrelor inferioare

C.

muşchii striaţi ai membrelor superioare

D.

muşchii netezi ai tuturor organelor

E.

glandele lacrimale, salivare, sudoripare, digestive

86.

Centrii parasimpatici sunt reprezentaţi de:

A.

parasimpaticul cranian

B.

centrii vegetativi din metamerele L 1 -L 3

C.

parasimpaticul sacral

D.

centrii vegetativi din coarnele laterale ale nervilor coccigieni

E.

parasimpaticul pelvin

87.

Parasimpaticul produce:

A.

uşoară relaxare a muşchilor ciliari

B.

contracţia muşchilor circulari ai irisului

C.

creşterea secreţiei salivare

D.

relaxarea muşchilor radiari ai irisului

E.

contracţia bronhiilor

88.

Asupra aparatului renal, simpaticul acţionează prin:

A.

reducerea secreţiei de renină

B.

creşterea debitului urinar

C.

relaxarea detrusorului

D.

contracţia muşchiului din trigonul vezical

E.

contracţia sfincterului vezical intern

89.

Nervul marele splanhnic:

A.

se formează din fibrele ce pleacă din ganglionii simpatici T 5 - T 9

B.

străbate diafragma

C.

ajunge în ganglionul postvertebral celiac

D.

îşi distribuie fibrele postganglionare la organele din abdomen

E.

are fibrele preganglionare amielinice

90.

Simpaticul acţionează în situaţii de:

A.

linişte

B.

frică

C.

spaimă

D.

apărare

E.

durere viscerală puternică

91.

Centrii nervoşi ai simpaticului se găsesc:

A.

la nivelul trunchiului cerebral

B.

la nivelul măduvei spinării

C.

în ganglionii latero-vertebrali

D.

în ganglionii cervicali superiori

E.

în coarnele laterale ale măduvei din regiunile C 8, T 1 – T 12 , L 1 – L 3

92.

Sistemul nervos central vegetativ cuprinde centrii de:

A.

control, din metatalamus

B.

integrare, din măduva spinării

C.

comandă, din trunchiul cerebral

D.

control, din hipotalamus

E.

integrare, din scoarţa cerebrală

93.

Componenta periferică a sistemului simpatic cuprinde:

A.

două lanţuri ganglionare simpatice

B.

22-24 ganglioni paravertebrali

C.

22-24 ganglioni prevertebrali

D.

3 ganglioni prevertebrali

E.

22-24 ganglioni latero-vertebrali

94.

Ganglionii prevertebrali simpatici sunt:

A.

otic

B.

celiac

C.

pterigopalatin

D.

mezenteric superior

E.

mezenteric inferior

95.

Nervul micul splanhnic:

A.

se formează din fibrele preganglionare din T 10 - T 12

B.

face sinapsă în ganglionul mezenteric superior

C.

inervează organele tubului digestiv şi rinichii

D.

inervează organele din pelvis

E.

face sinapsă cu al doilea neuron în ganglionul prevertebral celiac

96.

În cadrul sistemului nervos vegetativ, calea aferentă este reprezentată de:

A.

fibrele mielinizate viscerosenzitive ce aparţin nervilor spinali

B.

fibrele mielinizate visceromotorii din nevrax

C.

dendritele şi axonii neuronilor postganglionari amielinici

D.

fibrele mielinizate viscerosenzitive ce aparţin unor nervi cranieni

E.

dendritele şi axonii neuronilor pseudounipolari viscerosenzitivi din ganglionii spinali

97.

Mediatorii chimici de la nivelul sinapselor vegetative:

A.

la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară este acetilcolina

B.

la sistemul simpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este noradrenalina

C.

la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este adrenalina

D.

la sistemul parasimpatic, la capătul periferic al fibrei postganglionare este acetilcolina

E.

la ambele sisteme între fibra preganglionară şi cea postganglionară se eliberează monoxidul de azot

98.

Alegeţi variantele corecte de răspuns:

A.

există un număr foarte mic de fibre postganglionare simpatice care eliberează acetilcolină

B.

majoritatea viscerelor au inervaţie dublă simpatică şi parasimpatică

C.

simpaticul şi parasimpaticul pot acţiona şi complementar

D.

medulosuprarenalele sunt inervate numai de parasimpatic

E.

efectorii sistemului vegetativ sunt sub control voluntar

99.

Asupra viscerelor aparatului digestiv simpaticul acţionează astfel:

A.

relaxează musculatura vezicii biliare

B.

produce glicogeneză hepatică

C.

creşte tonusul sfincterelor

D.

reduce peristaltismul intestinal

E.

creşte tonusul musculaturii netede intestinale

100.

Parasimpaticul:

A.

nu are efect asupra arteriolelor din viscerele abdominale

B.

este sub controlul hipotalamusului anterior

C.

stimulează lipoliza cu creşterea lipemiei

D.

nu produce ejaculare

E.

produce bronhodilataţie

101.

Centrii de control şi integrare ai sistemului nervos vegetativ sunt situaţi în:

A.

hipotalamus</