Printele Arsenie Boca n Dosarele

Siguranei i Securitii Un studiu

de Adrian Nicolae Petcu. 104 ani de
la naterea Sfntului Ardealului

Printele Arsenie Boca n percepia poliiei politice din Romnia

de Adrian Nicolae Petcu

Lupii vor fi sfsiati de catre oile atacate.

Indispensabila este cercetarea arhivei fostei Securitati pentru ntelegerea fenomenului religios din Romnia
anilor comunismului. Spunem aceasta deoarece regimul politic impus de tancul sovietic viza direct
credinta crestina, bine nradacinata, cu o mare traditie n mijlocul poporului romn, prin principalul sau
exponent, Biserica Ortodoxa Romna. Biserica, care, de-a lungul timpul, a daruit sfinti, traitori si modele

duhovnicesti, prin care credinciosii l-au putut cunoaste pe Dumnezeu. n aceasta privinta, n perioada
contemporana, greu ncercata de marile ispite, poporul romn avea sa cunoasca slujitori cu nalta traire
spirituala. Printre acestia, este de evocat parintele Arsenie Boca, un duhovnic care a ascultat porunca lui
Dumnezeu, aceea de a fi consecvent adevaratei credinte, fara a amesteca cele sfinte cu cele seculare,
politice, fara a se angrena n ispitele vremii. Cu toate acestea, politia politica, temuta Securitate, a ncercat
sa diminueze sau sa controleze activitatea spirituala promovata de parintele Arsenie, n functie de
aspiratiile democratiei populare. Despre acestea vom vorbi n cele ce urmeaza.

Istoriografie si izvoare istorice

n urma consultarii dosarelor de urmarire informativa ntocmite de fosta Securitate si aflate n custodia
Arhivei CNSAS (fond informativ, dosarele nr. 2637 si 2710), am gasit necesar ca informatiile gasite de noi
sa fie evidentiate spre a ntelege ct mai bine personalitatea parintelui Arsenie Boca.

Primul dosar este compus din patru volume (I cu 353 file; II cu 352 file; III cu 333 file; IV cu 42 file), cu
documente din perioada 19431968, de diverse tipuri: note informative, rapoarte, referate, adrese ntre
unitatile Securitatii, planuri de masuri, corespondenta, procese-verbale de interogatoriu al diferitelor
persoane intrate n contact cu obiectivul si al acestuia, declaratii, fise personale, cereri de verificare la
cartoteca Securitatii, note de cautare etc. Al doilea dosar informativ (20 file) contine date despre parintele
Boca din perioada 8 ianuarie 19857 octombrie 1989.

Treptat, n urma cercetarilor pe care le efectuam n legatura cu parintele vizat, am avut ocazia sa
consultam si dosarul penal 21 342 (167 file), aflat n custodia Arhivelor Ministerului Justitiei, Directia
Instantelor Militare. Acesta contine documente din perioada 19431952, de diverse tipuri: dosarul de
penitenciar, adrese ntre unitatile Sigurantei/Securitatii, procese-verbale, rapoarte, declaratii (copii), note
informative, referate etc.

Tot n ntreprinderea noastra asupra documentelor create de fosta structura de represiune, am apelat la
tomul de documente privitoare la Biserica Ortodoxa Romna, publicate la initiativa Institutului National
pentru Studiul Totalitarismului[69], dar si la alte surse, pe care am avut ocazia sa le studiem n urma
consultarii altor fonduri arhivistice.

Literatura despre parintele Arsenie Boca este extrem de bogata si aceasta datorita personalitatii sale. Multi
credinciosi care l-au cunoscut s-au straduit sa reconstituie frumoasele episoade n care au avut ocazia sa-l
ntlneasca si sa-i ceara marelui duhovnic un cuvnt de nvatatura. nca de la nceputul fenomenului
Arsenie Boca de la Smbata de Sus, teologi romni descriau atmosfera duhovniceasca care se instalase la
vechea manastire brncoveneasca. Ne referim la preotul profesor Grigorie Marcu de la Sibiu, care ntr-un

numar din Revista Teologica, prezenta frumoasele acte de credinta care se savrseau la manastirea
fagaraseana[70].

De cteva ori s-a ncercat reflectarea unor aspecte, care mai mult sau mai putin l prezentau pe parintele
Boca n postura unei persoane care stapneste metodele hipnozei sau parapsihologice, chestiuni care au
lansat dezmintiri, n care se aratau exagerarile cu privire la personalitatea parintelui, fabulatii care si au
sorgintea din timpul vietii sale, unele nascute din imaginatia credinciosilor, altele din ncercarile de
compromitere orchestrate de catre Securitate[71], dupa cum vom vedea.

n ultima vreme un important volum despre parintele Arsenie Boca a aparut la Editura clujeana Teognost,
care contine n principal o sinteza a gndirii n 800 de capete, nsotita de un bine alcatuit studiu
introductiv despre viata marelui duhovnic ardelean[72].

n ultima luna a anului 2002, n revista Formula As, a aparut o prezentare foarte generala a Dosarului de
Securitate al parintelui Arsenie Boca, ntr-un articol semnat de ziaristul Sorin Preda. nca din capul
locului trebuie spus ca acest material are o serie de pasaje tendentioase, confuze si chiar false. Spre
exemplu se vorbeste de ordinul de compromitere a parintelui dat de colonelul Gheorghe Craciun, pe
dosarul de urmarire informativa nr. 564, cnd de fapt acesta era cel care se ntocmea obiectivului
Patriarhia Romna, iar ofiterul amintit a fost seful Directiei Regionalei de Securitate Sibiu n anii 50.
Sau ca parintele Boca a fost condamnat la doi ani de Canal, ntr-un proces cu usile nchise, cnd de fapt
a fost arestat administrativ, deci prin decizia ministrului MAI, nu prin sentinta, iar Prislop, Draganescu si
Schitul Maicilor n-au fost locuri de pedeapsa si surghiun. Aceasta deoarece parintele Boca a facut
ascultare fata de ierarhul care depindea, ca un monah care respecta votul ascultarii pe care l-a depus la
intrarea n obstea monahala. Nu n ultimul rnd, autorul amintitului articol cauta raspuns la ntrebarea: De
ce era haituit, interzis, considerat o primejdie publica? si l gaseste n dialogurile parintelui cu informatorii
care l denuntau n anii 60, n loc sa dezvaluie maltratarile, umilintele si urmaririle la care a fost supus
parintele Boca de catre Securitate pe motiv ca ar fi fost un important lider legionar cu activitate si datorita
influentei pe care o avea asupra credinciosilor[73].

n cele de mai jos, folosindu-ne de materialul informativ strns zeci de ani cu asiduitate de organul de
represiune politica, dorim sa reliefam aspectele surprinse de documentele pe care am avut ocazia sa le
consultam, cercetate si confruntate cu alte lucrari despre marele parinte al ortodoxiei romnesti. Acest
studiu nu se doreste a fi unul exhaustiv, dar nici partinitor, ci unul care sa contribuie la reconstituirea unei
ample biografii pe care consideram ca noi, cei de astazi, suntem datori sa o facem. ntreprinderea noastra
se bazeaza pe materiale alcatuite de fostul aparat politienesc din perioada 19431989. Prin urmare,
prezentarea acestor date inedite vin sa acopere lipsa informatiilor despre marele duhovnic ortodox. Am

cautat totodata sa surprindem metodele folosite, mai ales de Securitate n munca sa informativa, mpotriva
parintelui Boca si n general asupra slujitorilor Bisericii.

Monahism n ara Fagarasului

Dupa actul de la 1918, alaturi de alte probleme care au intervenit n noua situatie politica, a fost si cea a
monahismului. Biserica Ortodoxa Romna trebuia sa se ridice la naltimea ceruta de credinciosi.
Monahismul trebuia sa-si revina si sa atinga prestigiul de odinioara. n cazul Arhiepiscopiei Sibiului,
mitropolitul Nicolae Balan a dorit sa refaca manastirea ctitorita de marele domnitor Constantin
Brncoveanu, parasita dupa actiunea armata antiortodoxa condusa de Bukow n secolul al XVIII-lea.
Totodata, acelasi ierarh era constient ca pentru aceasta trebuia sa strnga calugari cu studiile superioare
necesare (n speta teologice).

Dupa 1928, mitropolitul Balan a nceput restaurarea asezamntului, ncepnd cu biserica. Treptat a nceput
aducerea de frati cum au fost Zian Boca[74] n iunie 1939 si Sergiu Popescu din 1940[75]. Pentru putina
vreme, la ndemnul mitropolitului, cei doi au fost trimisi la Muntele Athos pentru o experienta
duhovniceasca, dar si pentru completarea studiilor, n cazul parintelui Arsenie n pictura, iar n cazul lui
Sergiu Popescu la Atena. Tot parintele Arsenie Boca, pe lnga studiile teologice absolvite n 1933, printr-o
bursa oferita de episcopul sau, urmeaza cursurile Institutului de Belle Arte din Bucuresti si le audiaza pe
cele de medicina predate de profesorul Francisc Rainer si de mistica crestina tinute de Nichifor Crainic. La
Belle Arte a fost ndrumat de profesorul Costin Petrescu, care i-a ncredintat pictarea la Ateneul Romn a
scenei privitoare la Mihai Viteazul[76].

Prin urmare, putem constata n acest caz ca mitropolitul Nicolae Balan ncerca sa creeze un centru monahal
format din elite, din oameni bine pregatiti si ntariti duhovniceste, probabil pentru lansarea unei pepiniere
de monahi pentru ntreaga sa eparhie. si aceasta s-a realizat. De altfel, n presa sibiana din 1940 se reliefa
miscatoarea si emotionanta tundere n monahism a diaconului Zian Boca, unul dintre luminatii
absolventi ai Academiei Andreiene, iar la manastirea fagaraseana se vor perinda numai teologii sibieni,
ndemnati fiind de arhiereul Nicolae si dornici de a descoperi tezaurul spiritual al ortodoxiei. Pe lnga
trairea cu adevarat monahala a parintelui Arsenie, fapt ce i-a creat o aureola de om al lui Dumnezeu, fiind
cautat astfel de multimi de credinciosi, s-a adaugat sustinerea arhiereului, care la fiecare mare praznic
oficia slujbe mari cu chemari catre toti credinciosii din eparhie.

Este cazul unor praznice care, dupa 1940, s-au desfasurat cu mare somptuozitate si prin participarea unor
multimi impresionante de credinciosi, la toate acestea adaugndu-se problemele ivite de desfasurarea
razboiului n defavoarea partii romnesti, situatie ce a determinat oficierea unor slujbe aparte pentru pace.
Asa a fost de pilda n Vinerea Izvorului Tamaduirii din anul 1940, la slujba Sf. Liturghii oficiind PS

Nicolae Balan, mitropolitul Ardealului, si PS Nicolae Colan, episcopul Vadului, Feleacului si Clujului, n
cadrul careia a fost tuns n monahism diaconul Zian Boca, lundu-si numele de Arsenie, cu participarea
unui numar impresionant de credinciosi. Cu aceasta ocazie, cronicarul scotea n evidenta destinul tragic al
manastirii brncovenesti n fata prozelitismului greco-catolic din secolul al XVIII-lea n spatiul transilvan,
la care s-a adaugat ofensiva militara austriaca, si nu a ezitat sa remarce veridicitatea ortodoxa n actul
religios si drepturile ortodoxe n acest spatiu crestin[77]. Prin aceste afirmatii, coroborate cu pozitia
mitropolitului Balan fata de greco-catolicism, exprimata nca de la ntronizarea sa pe scaunul de la Sibiu,
dar si prin actiunile ulterioare ale parintelui Boca dupa 1948 n fostul spatiu greco-catolic transilvan, putem
sustine ca initiativa arhiereului ortodox, de renastere monahala ortodoxa, se circumscria ofensivei sale
generale de recuperare a ntregului spatiu, pe care l arhipastorea, pentru ortodoxie. Manastirea, al carui
ctitor fusese un mare sustinator al ortodoxiei, mai ales prin lacasul sau din ara Oltului, trebuia sa constituie un important pilon n drumul spre readucerea greco-catolicilor pe terenul dreptei credinte.

Ulterior, praznicele arhieresti au continuat sa se desfasoare cu o amploare din ce n ce mai mare. n

prealabil, Mitropolia de la Sibiu si anunta credinciosii de slujbele care se vor oficia la Smbata. Credinciosii aveau astfel prilejul sa guste din maiestatea slujbelor oficiate de soboruri de preoti n frunte cu
mitropolitul, cum a fost cea din Vinerea dinaintea Floriilor (10 aprilie) a anului 1942. n ziarul Telegraful
Romn, foaia diecezana sibiana de larga circulatie, era anuntata oficierea tainei Sf. Maslu, program de
spovedanie cu preoti rnduiti pentru aceasta, daca credinciosii nu o facusera la parohiile de care apartineau
si mpartasirea la sfrsitul Sf. Liturghii tinuta duminica de mitropolitul Nicolae n fruntea unui sobor de
preoti. Pelerinii din tinuturile ndepartate beneficiau de adapost si toate cele necesare n parohiile din
mprejurimi, iar preotimea din protopopiatele din Fagaras, Avrig si Olt lua parte la pelerinaj n fruntea
credinciosilor, procednd potrivit dispozitiilor arhieresti. La acest pelerinaj erau convocati membrii Oastei
Domnului, care trebuiau sa asigure si colportajul[78]. Cu aceasta ocazie ierodiaconul Arsenie Boca era
primit n treapta preoteasca, iar proaspatul absolvent de Teologie, Vasile sortan, n cea de diacon, ridicnd
momentul religios la o nalta traire spirituala.

Miscarea de la Smbata (se numea asa datorita amplorii spirituale care o capatase) avea sa-l primeasca
pe maresalul Ion Antonescu cu sotia sa la praznicul Rusaliilor din 1942, unde mitropolitul a slujit alaturi de
monahi[79]. La sarbatoarea Sf. Apostoli (29 iunie) a anului 1944 mitropolitul avea sa slujeasca n fruntea
unui sobor format din protosinghel Ieronim Grovu, consilier mitropolitan, pr. Traian Ciocanelea, de la
parohia Fagaras, ieromonahii Arsenie Boca si Serafim Popescu si diacon Nicolae Mladin, profesor la
Teologie Sibiu, cu participarea a 3 000 de credinciosi[80].

Pe lnga trairea spirituala, centrul ortodox de la Smbata trebuia sa reprezinte si un focar de redescoperire
si promovare a valorilor duhovnicesti pe care ortodoxia le-a acumulat de-a lungul istoriei. Este vorba de
traducerea si publicarea celor mai exemplare trairi spirituale strnse n cunoscuta lucrare numita Filocalia.
Prin calatoria sa la Muntele Athos, parintele Arsenie Boca aducea parintelui-profesor Dumitru Staniloae

cteva manuscrise cu aceste nepretuite izvoare duhovnicesti. De altfel, acesta a si colaborat la traducerea si
ngrijirea primelor patru volume din aceasta serie, aparute ntre 1946 si 1948. Chiar preotul-profesor
Dumitru Staniloae spunea n prefata celui de-al doilea volum ca ajutorul hotartor la tiparirea acestui volum l-a dat nsa iarasi bunul meu fost student, parintele ieromonah Arsenie de la Manastirea Brncoveanu.
Datorita abonamentelor masive ce le-a procurat P.C. Sa am putut face fata unor greutati ce se ridicau ca
muntii n calea tiparirii acestui volum. P.C. Sa poate fi numit pe drept cuvnt ctitor de frunte al Filocaliei
romnesti. Dupa imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum sustine cu putere
neslabita lucrarea de tiparire. Daca Dumnezeu va ajuta sa apara ntreaga opera n romneste, acest act va
ramne legat ntr-o mare masura de numele P.C. Sale si de miscarea religioasa care a trezit-o n jurul
manastirii de la Smbata de Sus, pe cele mai autentice baze si cu mijloacele celei mai curate duhovnicii,
ale nvataturii staruitoare si ale dragostei de suflete[81].

Cnd poporul caut un duhovnic

ntr-o nota informativa din 4 februarie 1964, data de agentul Iulian Nicoara, de la MAI Sibiu, se spunea
despre parintele Arsenie Boca: Ducnd o viata extrem de severa si supunndu-se unei asceze riguroase, sa impus atentiei tuturor calugarilor si credinciosilor, care mergeau la manastire. El mnca f[oarte] putin si
numai legume, numai [de] post. El dormea jos pe podele si se ruga necontenit, stnd ceasuri ntregi n
genunchi la rugaciune. A nceput apoi sa predice si sa spovedeasca credinciosii care veneau la el. Att n
predica, ct si n spovedanie era sever, aspru cu greselile, cu pacatele oamenilor.

A fost extremist, era riguros si exagerat n pretentii de viata curata, de post, de rugaciune, de nfrnare, de
spiritualism. Pentru sine a nceput sa scobeasca n stnca muntelui, la naltimi mari, o celula [sic!], unde
voia sa se retraga si sa traiasca izolat de lume. Constructia fizica [fiind] putin rezistenta el a fost
totdeauna slab, palid, anemic s-a mbolnavit de piept. Medicii i-au interzis postul si i-au recomandat
hrana si odihna.

Faima lui de calugar riguros, de om al lui Dumnezeu, mersese pna la marginea tarii. Lumea venea nebuna
spre el []. Era n timpul razboiului. Dureri, necazuri si suferinte erau multe. aranii si intelectualii
veneau cu sutele, cu miile de pretutindeni sa-l vada, sa-l auda, sa stea de vorba cu Sfntul de la
Smbata[82].

De aceea aveau sa-l cerceteze multi credinciosi, inclusiv cei care doreau sa-si marturiseasca faptele
savrsite pentru idealurile politice, dupa cum aflam din declaratia din 16 iunie 1948 data Sigurantei: Dupa
ctiva ani de la calugaria mea si intrarea n preotie, mi s-a ntmplat un lucru pe care nu l-am urmarit: o
mare influenta n popor, o faima de predicator si de preot []. Printre pelerinii pocaiti, care vin la
manastire sa-si marturiseasca vinovatiile si sa-si puna constiinta n acord cu crestinismul sunt si multi

legionari[83]. Aceasta situatie a determinat ca Siguranta/Securitatea sa initieze urmarirea informativa

asupra parintelui Boca.

Prin urmare a fost anchetat pentru posibilele legaturi cu legionarii, potrivit declaratiei sale din 10 iunie
1948 data Sigurantei: n trecut si n prezent n-am fost nscris n nici o formatie politica, n-am activat n
nici un fel si nici n-am cotizat ca simpatizant. Dovada ca n-am facut parte nici din simpatizantii
legionarilor pot sa spun ca, desi amator de carti, n-am cumparat si n-am citi[t] nici o publicatie legionara.
M-am consacrat exclusiv propovaduirii religiei. Datorita faptului ca m-am consacrat cu toata viata
crestinismului si deci luarii n serios a preotiei, mi s-a raspndit un nume ca atare. Au venit multi oameni
sa-si mai puna sufletul n acord cu crestinismul. Au venit si legionari. Ca preot a trebuit sa-i primesc a sta
de vorba cu ei. Un preot sta de vorba cu orice fel de oameni. Pozitia mea preoteasca fata de ei a fost
urmatoarea: M-am silit din toate puterile sa-i dezpoliticianizez ntelegnd prin aceasta ce-i determina sa
arunce pistolul, razbunarea, conspiratia, subversitatea, juramntul reactionismului tacit sau manifest fata de
stapnirea constituita. Cred ca multi m-au nteles si lepadnd pozitiile gresite au revenit la crestinismul
care nu se cearta cu stapnirea []. Le-am propovaduit calea mpacarii cu Dumnezeu n functie de
mpacare[a] cu oamenii, deci si cu stapnirea[84].

n cursul anchetei din 11 octombrie 1955, Nichifor Crainic, anchetat pentru a da informatii despre parintele
Arsenie Boca, spunea ca acesta este de reala valoare spirituala, care s-a facut foarte cunoscut n partile
ardelene prin viata lui personala, riguros morala, prin predicile lui de o mare putere de influenta asupra
sufletelor si printr-o patrunzatoare arta de a lamuri starile de psihologie religioasa si de a da sfaturi
duhovnicesti []. n scurta vreme, Manastirea Smbata de Sus a ajuns un loc de pelerinaje religioase, sute
si mii de oameni venind sa-l asculte pe parintele Arsenie. Pna n anul 1945, data dupa care eu nu mai stiu
nimic, miscarea de la Smbata de Sus avea un caracter pur religios, fara nici un fel de amestec politic[85].

Celebru fiind, cautat de toti cei nsetati de izvorul adevarului de credinta, parintele Arsenie Boca era invitat
de maicile de la Manastirea Bistrita-Vlcea ca sa cerceteze din cnd n cnd obstea noastra de calugarite
pentru zidire sufleteasca, precum spunea ntr-o adresa maica stareta Olga Gologan catre mitropolitul
Nifon al Olteniei, n data de 10 noiembrie 1944[86]. Cererea de binecuvntare este data de Nifon al
Olteniei la 14 noiembrie 1944, pentru ca la 24 noiembrie maica Olga Gologan sa-l roage pe mitropolitul
Nicolae al Ardealului sa binecuvnteze venirea temporara a parintelui Boca la Manastirea Bistrita[87].
Vizita duhovniceasca a parintelui la Bistrita a fost interpretata de organele de Siguranta ca o activitate
politica subversiva si prin urmare, mpreuna cu monahul Ieronim stefan, a fost arestat.

Parintele Arsenie Boca a fost de asemenea solicitat de principesa Ileana de Habsburg, n vara lui 1947, care
a venit la Manastirea Smbata de Sus, pentru prima data si cu aceasta ocazie am cunoscut-o personal,
dupa cum spunea parintele nostru, n ancheta penala din 5 octombrie 1955. Ea venise, continua parintele,

cu scopul ca sa cunoasca manastirea, sa ma cunoasca pe mine si sa-mi asculte predicile mele. Dupa ce am
facut cunostinta personal cu ea, am condus-o la apartamentul mitropolitului si mi amintesc ca i-au placut
aranjamentul de la manastire si peisajul. n discutiile purtate, ea si-a exprimat dorinta ca eu sa merg n
vizita la Castelul Bran, unde avea locuinta. I-am raspuns ca nu pot sa merg altfel, dect numai cu aprobarea
mitropolitului Balan.

Dupa obtinerea binecuvntarii de la mitropolitul Nicolae Balan al Ardealului, principesa Ileana l-a invitat
la Bran n mai multe rnduri, dupa cum si aceasta l-a vizitat de mai multe ori la Manastirea Smbata. La
Bran, spune parintele, tineam predici cu caracter religios n fata domnitei Ileana si a unor doamne care
compuneau anturajul domnitei, nsa numele [lor] nu le cunosc. La predicile tinute de mine mai veneau
surorile din spital, medici si farmacisti [].

Tot la Castelul Bran a mai venit si regina Elena, [care] cred ca era nsotita de doamnele de onoare. Am
cunoscut si pe regina Elena; personal, am avut discutii personal[e] cu ea, nsa foarte putin, discutii care sau rezumat la starea sanatatii ei. Alte discutii nu am avut cu ea [].

Alte preocupari pe care le aveam la Castelul Bran, n afara de predici, talmaceam anumite parti din
Scriptura si raspundeam la diferite ntrebari care mi se puneau n legatura cu credinta. Am facut o slujba
mpreuna cu preotul din Bran, Lascu, la asezarea pietrei fundamentale a capelei din curtea spitalului de la
Bran.

n afara de preocuparile duhovnicesti, vizitam pe domnita Ileana, n apartamentul ei, unde am avut si
discutii cu ea. Astfel, mi amintesc ca am discutat despre moartea lui Zelea Codreanu, spunndu-mi ca n
ceea ce o priveste ea l-a simpatizat si ca regreta moartea lui, comisa de fratele ei Carol al II-lea, exprimnd
urmatoarele cuvinte: Romnia este singura tara n care succesul nu are succes (subl. ns. A.N.P.). S-a
referit la succesul pe care l avea Codreanu, nsa care nu a dus la nici un succes, facndu-l vinovat n acest
sens pe Carol al II-lea[88].

Acelasi parinte va merge cu principesa n diferite locuri din Bucuresti, unde se aflau mai multi cunoscuti,
bolnavi, printre care Maria Antonescu si mama maresalului. Aici, de retinut este urmatoarea secventa
redata de parintele Boca n cursul anchetei din 1955: n discutiile care s-au creat acolo, stiu ca Maria se
plngea ca o duce greu, ca este parasita de toti cunoscutii ei si nu are cu ce se ntretine, iar mama lui Ion
Antonescu spunea ca nu se poate mpaca n constiinta ei: Cum Dumnezeu a dat posibilitatea acestora (se
referea la conducerea actuala din RPR) [sic!] sa-i omoare fiul?

I-am recomandat sa nu se razvrateasca mpotriva lui Dumnezeu, pentru ca El stie ce face si i-am indicat ca
duhovnic pe preotul Gala Galaction, despre care nu stiu daca a fost sau nu. ntlnirile cu principesa Ileana
au durat pna n noiembrie 1947[89].

La Manastirea Prislop fiind duhovnic, avea sa fie cautat de foarte multi credinciosi. Conform unei adrese a
Biroului de Securitate Hateg catre Serviciul Judetean de Securitate HunedoaraDeva, din 9 august 1950, se
spunea: Am constatat ca ntr-adevar n ziua de 24 iunie 1950 (nasterea Sfntului Ioan Botezatorul, n.n.
A.N.P.) au fost la aceasta manastire foarte multi oameni pentru rugaciuni, din regiunile Brasov, Alba-Iulia
si Sibiu. La fel n ziua de 4 august 1950 (ajunul praznicului Schimbarii la Fata, n.n. A.N.P.), s-a ndreptat
spre manastire un numar de circa 30 barbati si femei din judetul Sibiu.

Tot n aceasta zi, un alt grup de circa 20 barbati si femei au trecut la manastire, care erau din regiunea
Bradului, judetul Hunedoara. Se observa zilnic trecnd asemenea grupuri, n special femei la aceasta
manastire, care sunt atrasi de preotul Arsenie Boca [] [si] este cautat zilnic de persoane din Brasov,
Sibiu, Fagaras si Bucuresti, ale caror vizite se par foarte suspecte sub pretextul credintei (spovedanie), care
se prelungesc 37 zile si chiar mai multe saptamni[90].

Autoritatile au intrat n panica din cauza masei imense de credinciosi care mergeau n pelerinaj, hotarnduse astfel diminuarea fenomenului prin arestarea celui cautat pentru ndrumari duhovnicesti.

Un pericol pentru regimul lui Ion Antonescu

Urmarirea sa informativa nu a evoluat n timp, dat fiind ca pistele urmarite de Securitate erau mai vechi,
chiar daca erau nejustificate pentru politia politica. Astfel, daca parintele Boca era urmarit nca din 1943 de
serviciile secrete de pna la 23 august 1944, pe motiv ca era n legaturi cu legionarii, atunci si Securitatea a facut acelasi lucru, nsa aceasta din urma s-a convins ca de fapt aceste legaturi nu existau. Cu
toate acestea, urmarirea a continuat, nsa, de data aceasta, probabil ca ofiterul care instrumenta cazul
parintelui dorea sa aiba activitate n cmpul muncii. n acelasi timp se poate considera ca personalitatea
parintelui si carisma lui puteau manipula grupuri impresionante de credinciosi, aspect de care Securitatea,
n special, s-a temut pe parcursul actiunii informative. nsa, aceasta dupa ce fusese anchetat n mai multe
rnduri: Rmnicu Vlcea 1945, Brasov 1946, iunie 1948 Fagaras si octombrie 1955 Timisoara[91],
pentru ca dupa iesirea din nchisoare sa fie obligat sa nu mai revina n monahism.

n dosarul de urmarire informativa ntocmit parintelui Boca de fosta Securitate, gasim cteva documente
din arhiva Serviciului Secret al Jandarmeriei, cu referire la urmarirea care s-a efectuat n anul 1943. De
pilda, n urma semnalarii n nota informativa nr. 91/5 iunie 1943, ntocmita la postul de jandarmi Smbata
de Sus, a faptului ca preotul Arsen[i]e Boca de la aceasta manastire (Brncoveanu) este un nfocat

legionar si credem ca face parte chiar din conducerea clandestina legionara, nsa este foarte greu de prins,
fiind chiar sub scutul IPS mitropolit Nicolae al Ardealului[92], Serviciul Secret al Jandarmeriei a trecut la
urmarirea informativa a acestuia.

Concret, conform unui ordin de cautare nr. 1 dat agentului nr. 2, pentru perioada 16 iulie 1943 se
nota: 1) Misiunea: Veti supraveghea pe calugarul Arsen[i]e de la manastire (Smbata de Sus, n.n. A.N.P.)
asupra activitatii, n sensul ca-l banuim ca are legaturi cu legionarii. Se supravegheaza ce persoane
legionare iau contact cu el la manastire. Se identifica orice persoana legionara care vine la manastire (nu
personal). Se urmareste ce fac acestia la manastire (scopul venirii). Se noteaza ct sta fiecare. Se urmaresc
daca stau numai la manastire sau urca si n munti si revin la manastire. 2) Metoda de lucru: vizitator al
manastirii si excursie. 3) Timp de lucru: zilele 1, 234, 5, 6 4) Legatura: ce[a] stabilita. Cl. Legiunei
ss/indescifrabil. Am luat la cunostinta, Ag. inf. nr. 2[93]. si astfel notele informative au nceput sa apara.

n majoritatea notelor informative din 1943, pe care le-am consultat, referitor la parintele Boca, se descrie
o serie de aspecte legate de orice persoana suspecta care mergea la manastire, cum decurgeau si ce fel de
slujbe se oficiau, atmosfera din manastire si legaturile cu femeile care veneau n pelerinaj, informatii
prezentate pe zile[94].

nsa, cel mai important aspect semnalat de informatorii Jandarmeriei este cel privitor la chilia din munti a
parintelui Boca. Semnificativ parea informatorilor cnd consemnau ntr-o nota informativa din 1
decembrie 1943 ca parintele Boca si-a construit o chilie construita n piatra n munte pe Valea Smbetei
n apropiere de cabana, unde ar avea de gnd sa se retraga pentru a-si face rugaciunile ca un pustnic.
Scopul construirii acestei chilii ar fi nsa pentru a se da adapost n timpul [i]ernii unor anumiti legionari
urmariti. Ar fi vorba despre legionarul Nicolae Petrascu[95].

n acest caz, de remarcat este ca parintele, din dorinta de a preveni orice manifestari cu nuante politice n
cadrul Manastirii Smbata, a solicitat un post permanent de jandarmi n zona asezamntului monahal,
conform declaratiei date Sigurantei n data de 10 iunie 1948: [] n ce ma priveste, declar cu toata
constiinta mpacata ca: n toata perioada de la 1940, de cnd am venit la manastire pna astazi, nu s-a tinut
cu stirea sau ncuviintarea mea nici o sedinta legionara. N-as fi ngaduit treaba asta nici n ruptul capului.
Am auzit ca nu toti pelerinii sunt cuminti. Drept aceea am cerut verbal, n repetate rnduri, d-lui
comandant al Legiunii de Jandarmi Fagaras un post fix de control, care sa crute manastirea de implicatii
ntr-un domeniu nengaduit [], ntruct preotul trebuie sa ramna preot, dar nici certatii cu stapnirea sa
nu poata abuza de ngaduinta crestina[96]. Initiativa parintelui Boca nu se poate explica dect n situatia
n care legionarii, n timpul guvernarii lor, obisnuiau sa ncheie orice manifestare, fie culturala, fie
religioasa, printr-un epilog legionar. n ceea ce priveste prezenta Jandarmeriei la manastire si urmarile

acesteia, putem spune ca parintele Boca, din dorinta lui de a se feri de legionari, a ajuns sa fie el urmarit ca
un legionar.

Ulterior anului 1943, nu posedam informatii privitoare la urmarirea parintelui Boca de catre vreun serviciu
secret romn. nsa, dupa cum era si de asteptat, urmarirea sa avea sa se declanseze dupa instaurarea
regimului comunist n Romnia. Evident ca datorita afluentei pelerinilor la Manastirea Smbata,
autoritatile comuniste cautau sa ndeparteze poporul de cel numit Sfntul.

Iubiti-i pe preoti acum, pna-i mai aveti!

n contextul unei cautari permanente pentru iesirea din razboi, printr-o pace separata, n rndurile
guvernantilor, dar si al intelectualilor si politicienilor din opozitie, n perioada 194323 august 1944,
parintele Arsenie avea sa fie urmarit n continuare de Serviciul Secret al Jandarmeriei si de Siguranta. Mai
exact, Mitropolia Ardealului organiza la nceputul anului 1944 o serie de misiuni religioase, cu ajutorul
celui mai eminent calugar al Manastirii Brncovenesti, de la Smbata de Sus, Fagaras, anume Arsenie
Boca. Prima misiune de acest fel a avut loc duminica (30 ianuarie 1944 praznicul Sfintilor Trei Ierarhi,
n.n.) la Saliste si va urma apoi la Sibiu si pe Valea Hrtibaciului. Din predicile sus-numitului se retine [ca]
lumea desprinde o grava acuzatie la adresa Germaniei, care s-ar fi ridicat cu razboi mpotriva rnduielilor
firii si ale lui Dumnezeu[97]. Actiunea era ncurajata si popularizata de Biserica prin publicatia rurala
Lumina Satelor[98]. Rugaciunile initiate de mitropolitul Nicolae Balan mpreuna cu parintele Arsenie
Boca au continuat la Sibiu, la data de 20 februarie unde, conform unei note informative, catedrala a fost
transformata n loc de pelerinaj, ea dovedindu-se nencapatoare pentru marele numar de credinciosi si ostasi ai Domnului veniti din diferite parti ale Ardealului pentru a asculta predicile calugarului Arsenie
Boca[99].

Dupa evenimentele de la 23 august 1944, parintele Boca avea sa fie din nou urmarit, de data aceasta de
Siguranta comunizata, din cauza documentelor care l incriminau de activitate legionara. Mai exact, n
cadrul campaniei de purificare de elementele legionare si fasciste a aparatului de stat, actiune ce a atins
si Biserica Ortodoxa Romna, din ordinul expres al ministrului Cultelor, preotul Constantin Burducea,
monahii Arsenie Boca si Ieronim stefan de la Manastirea Smbata, aflati la Manastirea BistritaVlcea,
sunt retinuti. De ce? Nu se spune n adresa Sigurantei Rmnicu Vlcea catre Directiunea Generala a
Politiei-Siguranta, din data de 23 iulie 1945. Dar, putem sustine ca aceasta s-a facut din cauza suspiciunii
de activitate legionara de la Manastirea Bistrita, dupa cum se reflecta n raportul comisarului Filip
Nicolae, seful Sigurantei Rmnicu-Vlcea, din iulie 1945: n ceea ce priveste activitatea politica [la
Manastirea Bistrita], putem lansa presupunerea (subl. ns. A.N.P.), bazata pe un adevar mai mult dect
propozabil, ca n aceasta manastire mai dainuieste nca o atmosfera de simpatie vadita pentru legionarism,
aceasta cu att mai mult ca aici a fost locul n care a fost internat ex-maresalul Antonescu, care era vizitat

des la timpul sau de corifeii si promotorii politicii naziste si legionare, astfel ca acestia au stiut sa lase urme
adnci si reminiscente care nu pot disparea cu usurinta, dect printr-o completa despartire a celor ce au fost
n trecut prin aceste locuri, n caz contrar germenul conducator al distrugerii si subminarii noastre politice
va gasi aici un teren slab si propice dezvoltarii lui.

Iar prezenta preotului aici, n viziunea aceluiasi comisar, era urmatoarea: Venirea calugarului Arsenie
Boca prin aceste locuri, desi nu este dovedita (subl. ns. A.N.P.) cu probe materiale, ca ar putea fi pusa n
legatura cu vreo activitate politica subversiva, nsa cum am aratat, presupunerile noastre, fiind bazate pe
realitati politice, nu pot fi dezmintite. Adevarat este ca sus-numitul era des vizitat de mult tineret (studenti,
studente) si tineri ofiteri, iar la Manastirea Smbata era n contact strns cu tineretul ce nutrea idei si avea
legaturi cu cercurile maniste. si totusi comisarul ajunge la concluzia ca ieromonahul Boca nu si-a
manifestat niciodata si sub nici o forma n predicile sale vreun crez politic, aspect constatat si n urma
tinerii predicilor la [Manastirea] Horezu[100].

Altfel spus, datorita popularitatii de care se bucura parintele si n conditiile n care fusese chemat la o
manastire legionara, organele Sigurantei aveau n vedere o posibila manifestare legionara de proportii, n
circumstantele n care acestea ncercau sa prentmpine orice actiune de initiativa legionara.

Cnd a fost arestat parintele Boca nu rezulta din filele dosarului penal, nsa aflam ca acesta si monahul
Ieronim Stefan au fost predati la 23 iulie de Siguranta Rmnicu Vlcea catre DGP-Siguranta. Astfel, seful
Sigurantei Generale hotara la 25 iulie sa se execute completarea cercetarilor si [a unui] referat de situatie.
Vor fi cautati la fisele A[rhivei ] S[igurantei] si se vor cere antecedentele telefonic prin politiile respective,
ss/Cernaianu. n jurul datei de 30 iulie 1945, cei doi au fost eliberati din arestul Sigurantei Generale, la
ordinul ministrului Afacerilor Interne[101].

Potrivit documentelor consultate de noi, cei doi monahi arestati la Rmnicu Vlcea au dat doua declaratii,
sub forma de autobiografii, datate 17 iulie 1945, n care acestia si-au descris viata n linii mari, pna la
momentul retinerii. Parintele Boca a relatat ce l-a determinat sa se nchinovieze si a afirmat raspicat
neaparteneta sa la Miscarea Legionara, dar mai ales despre modul sau de traire monahala, de fapt ceea ce la facut celebru si att de cautat[102]. Al doilea monah, Ieronim stefan, desi fusese ncurajat si el de
membrii legionari sa adere si sa se manifeste n spirit legionar, a declarat ca nu a dorit sa se implice n
politica, alegnd n cele din urma viata monahala de la Smbata de Sus[103].

n aceeasi ordine de idei, arestarea parintelui Boca, suspectat de activitate legionara nca din 1943 si
prezenta sa la Manastirea Bistrita trebuie ncadrate n contextul evenimentelor care se desfasurau dupa
momentul 23 august 1944. Potrivit art. 15 din Conventia de armistitiu semnata de statul romn la Moscova,
se prevedea ca organizatiile fasciste sa fie interzise. Ceea ce s-a si facut de altfel. n acest sens avem

Ordinul circular nr. 23987 din 22 decembrie 1944 al ministrului Afacerilor Interne prin care dispunea
procedura de arestare a celor care au facut parte din fosta Miscare Legionara sau care simpatizasera cu
aceasta[104].

Fiecare popor si merita guvernantii

Cu toate acestea, urmarirea informativa asupra parintelui Boca avea sa continue, conform documentelor
studiate. si aceasta din cauza suspiciunii de activitate legionara, n trecut si dupa 23 august 1944, prin
legaturile ce le avea cu membrii legionari, n perceptia organelor Sigurantei. Astfel, n adresa Sigurantei
Fagaras catre Inspectoratul Regional de Politie Brasov, din iulie 1946, se arata ca parintele Boca a militat
n Miscarea Legionara, lucru ce se poate confirma, ca imediat dupa sosirea sa, la Manastirea BrncoveanuSmbata de Sus, a luat contact cu toti cunoscutii legionari din jur si anume preotul Cocan din Smbata de
Sus, preotul Nichita Balescu din Dragus si inginerul silvic Prapescu Gheorghe din Arpasul de Jos-Fagaras.
Acestia au tinut contactul cu preotul Arsenie si dupa rebeliunea din ianuarie 1941, nsa fara sa poata fi
prinsi asupra faptului, dar ca masura de siguranta s-a cerut mutarea preotului Arsenie Boca de la aceasta
manastire, lucru ce s-a si aprobat. A fost mutat la o manastire din judetul Vlasca, unde a stat timp de doua
luni, dupa care a revenit la Smbata de Sus[105]. Dupa aceasta a fost semnalat Mitropoliei Ortodoxe din
Sibiu, care i-a si atras atentia a nu mai lucra cu elementele ramase credincioase Miscarii Legionare, data de
la care numitul se stie supravegheat de organele de Siguranta. Dupa instaurarea regimului comunist,
Siguranta considera, prin referatul sau: Pna n prezent, numitul preot n-a fost dovedit ca face propaganda
antiguvernamentala de la om la om si nici ca este n strnsa legatura cu elementele reactionare maniste.
Face nsa o intensa propaganda religioasa la Manastirea Brncoveanu-Smbata de Sus, unde este vizitat de
foarte multa lume, n majoritate nsa de diferite persoane suferinde, zvonindu-se ca preotul Arsenie are
darul de a vindeca si de a preciza viitorul celor credinciosi.

Mai mult, Siguranta observa ca pna si n predicile care le tinea se dovedeste a fi reactionar, precum
acelasi document ne relateaza: n predicile sale catre populatie ntrebuinteaza expresii cu subnteles
religios, dar care pot fi interpretate si n sens politic, asa cum este aceea semnalata prin nota informativa a
Politiei Fagaras: Lupii vor fi sfsiati de catre oile atacate, care a fost explicata n felul urmator:
Credinciosii, desi mai putini la numar, nu vor putea fi suprimati de puterea numerica a celor lepadati de
credinta, att timp ct vor fi strnsi n jurul Bisericii[106].

n concluzie, comandantul Legiunii de Jandarmi Fagaras, autorul referatului amintit, era de parere ca
parintele Arsenie Boca nu poate fi anchetat pentru acest fapt, ntruct nu ndeplineste elementele unei
infractiuni. n ce priveste exercitarea misiunii sale, la Manastirea Smbata de Sus-Fagaras, este cunoscuta
n amanunt att de Mitropolia Ortodoxa din Sibiu, ct si de Ministerul Cultelor, care de fiecare data trimite
asistenti la hramurile ce se tin la aceste manastiri. Este tinut de noi n stricta supraveghere, prin agentii

rezidenti si bine pregatiti, care pot analiza si pot da adevaratul nteles al fiecarei exprimari a predicilor
tinute de acest preot[107].

n anul urmator, parintele Boca era tinut n supraveghere de Siguranta, n continuare, deoarece activitatea
sa este condusa de ideea mistica religioasa, conform unei adrese a Inspectoratului Regional de Siguranta
Brasov catre DGSS, din data de 27 octombrie 1947. n acelasi document se spune cum calugarul n cauza
este foarte bine vazut de mitropolitul Balan al Sibiului si arhiducesa Ileana de Habsburg[108].

si ntr-adevar urmarirea a continuat atta vreme ct notele informative date la Siguranta prezentau un preot
care lupta contra intereselor statului. Este cazul notei din 14 martie 1948, n care sursa VI arata cum
parintele Boca nu face altceva dect instiga credinciosii sa saboteze si sa refuze ce li se cere catre stat.
De asemenea, este unul care ascunde n jurul si incinta manastirii fel de fel de elemente suspecte si
urmarite de Siguranta. Sau, conform unei note informative date de sursa VIII, n data de 18 noiembrie
1947, se semnala ca parintele Arsenie Boca este unul dintre cei mai nfocati legionari prin faptul ca vara,
n timpul vacantei, se duc diferiti legionari din judet si din alte parti, unde, sub pretextul ca se distreaza si
fac excursii, se duc si tin sedinte n locuinta acestuia. La fel, acesta mai e si un dusman al regimului, dupa
care se exprima chiar si n public ca el lupta contra comunismului[109]. Acesta nu a fost dect un pretext
pentru ca politia politica sa puna n aplicare masuri represive.

Alte note informative, date n perioada martieaprilie 1948, l incriminau pe parintele Boca ca e unul care
ascunde n jurul si incinta manastirii fel de fel de elemente suspecte si urmarite de Siguranta sau ca n
cursul anului 1947 numitul preot a mprumutat de la avocatul Lutu Vasu din Fagaras, inspector de
vnatoare, una arma de vnatoare [] fara a poseda permis de portarma si nici nu s-a putut stabili pna n
prezent motivul pentru care acest preot a tinut ascunsa aceasta arma, motivnd nsa ca a luat-o pentru a se
apara de lupi[110]. Aceasta informatie este deosebit de importanta, deoarece nu este exclus ca Siguranta
sa fi dorit ncadrarea parintelui Boca n prevederile Legii 91/1946, care se referea la portul ilegal de
armament, fapta care se pedepsea foarte aspru.

n cele din urma, la jumatatea anului 1948, parintele Boca este retinut si anchetat de Siguranta Fagaras,
conform unor declaratii pe care le-am analizat. Ancheta, condusa de comisarul-sef Stelian Preda, a cautat
sa elucideze apartenenta legionara sau simpatia parintelui Boca pentru aceasta miscare, respectiv legaturile
cu Nicolae Petrascu si alti legionari, dar si tinerea de sedinte legionare.

Potrivit documentelor consultate, constatam ca ancheta penala s-a desfasurat n iunie 1948 la Fagaras[111],
n acest sens existnd declaratiile parintelui Arsenie Boca si ale unor persoane care intrasera n legatura cu
el. Este vorba de Vasile si Maria Ioan, Victor Dobrin si Grigorie Glatcov.

Parintele a raspuns acuzatiilor, sustinnd ca nu a fost membru al Miscarii Legionare, ca nu a participat la

rebeliunea legionara si la sedinte legionare, iar legaturi cu legionari, mai ales cu Nicolae Petrascu, nu a
avut dect n cadrul relatiilor duhovnic-credincios. Mai mult, a condamnat purtarile legionarilor, legnduse n special de asasinatele savrsite de acestia, si a subliniat faptul ca n-am cumparat si n-am citit nici o
publicatie legionara. M-am consacrat exclusiv propovaduirii religiei. Tot acum a fost ntrebat daca
intentioneaza sa se ascunda n munti, la care parintele Boca a raspuns ca doreste sa se izoleze n chilie,
ntr-un spatiu ct mai retras[112].

Observam ca n afara legaturii cu Petrascu, acuzatiile care i se aduceau parintelui Boca sunt aceleasi din
anul 1943, si care se vor mentine n urmarirea ulterioara.

ntorcndu-ne la Nicolae Petrascu, trebuie sa facem cteva precizari. Dupa parasutarea lui Nicolae Petrascu
n Romnia n anul 1944, pentru a regrupa Miscarea Legionara si, fiind originar din Smbata de Sus, se
pare ca acesta a cautat linistea spirituala la manastirea din zona, unde se afla parintele Boca, sau poate
chiar atragerea staretului de la Smbata n miscarea de rezistenta initiata de legionari. Astfel, n primavara
anului 1946, Nicolae Petrascu, cautat de autoritatile comuniste, merge la parintele Boca, celebru la vremea
aceea, pentru a se spovedi, gest calificat de autoritatile comuniste ca o ntarire a legaturilor cu forurile de
conducere ale Legiunii. De aici si acuzatiile care i se vor aduce parintelui Boca n cursul anchetei din anul
1948.

De fapt, conform anchetei penale din 4 octombrie 1955, parintele Arsenie Boca spunea: [] prin anul
1946 primavara, [] el a venit la Manastirea Smbata de Sus si mi s-a prezentat ca el este Patrascu,
cerndu-mi sa-l spovedesc. n calitatea mea de preot, am acceptat si l-am spovedit. n discutiile purtate cu
el, mi-a marturisit calitatea lui de legionar si ca nu se mpaca cu noua ornduire sociala din Romnia. Nu
mi-a spus concret ce activitate subversiva desfasoara. Eu mi amintesc ca l-am ndrumat sa se ncadreze n
noua ordine sociala, ntruct aceasta este scrisa si prevazuta de religie. stiu ca i-am dat sa citeasca, pentru a
se convinge de cele ce i-am spus eu, Scriptura. I-am explicat tot atunci ca religia este mpotriva fortei si a
folosirii pistolului si i-am dat ca exemplu greseala lui Codreanu, care folosind pistolul si-a gasit pna la
urma moartea. Cu aceasta ocazie nu-mi amintesc sa mai fi discutat alte probleme cu Patrascu.

Dupa un an de zile, adica n anul 1947, Patrascu Nicolae a venit din nou la Manastirea Smbata de Sus,
nsa de data aceasta n trecere si cu aceasta ocazie el m-a rugat sa-l iert, deoarece nu a citit Scriptura,
ntruct a fost ocupat cu alte treburi. Nu mi-a concretizat ce treburi a avut. Alte discutii nu am avut cu el si
de atunci nici nu l-am vazut[113].

Aici trebuie remarcat faptul ca potrivit celor relatate de mitropolitul Antonie Plamadeala, parintele Arsenie
Boca le transmitea si le dadea traistele acestea pline cu alimente pentru cei din munti. Eu am fost martor,

de mai multe ori, la convorbirile parintelui Arsenie cu Nicolae Patrascu, cel care a fost dupa Codreanu si
dupa Sima []. Eu am asistat la convorbirile pe malul lacului ale parintelui Arsenie cu cei parasutati prin
anii aceia din Germania, care veneau sa organizeze rezistenta romneasca. Cred ca printre ei era si Vica
Negulescu, cel care a scris de curnd o carte si nu spune ca parintele Arsenie era legionar cumva. Nu! El o
facea n numele credintei crestine si n numele datoriei lui pentru cei persecutati[114].

Alte acuzatii de legaturi cu legionarii sunt cele privitoare la unii frati care urmau sa se nchinovieze la
Smbata sau care prestau diferite servicii pentru manastire.

Cele mai importante sunt cazurile: Grigorie Glatcov, care a fost primit provizoriu n vara anului 1947
pna n martie 1948, al lui Gheorghe Apostol, urmarit de Politie si care a fost ncadrat ca frate n
manastire (perioada de proba) si al lui Victor Dobrin, toti legionari, care s-au spovedit la parintele Arsenie.
nsa, primirea acestora a facut-o pe considerentul ca stapnirea a facut o ntelegere cu legionarii[115].
Arestarea lui Gheorghe Apostol, survenita ulterior perchezitiei efectuate de Siguranta la manastire, se pare
ca a fost determinata si de materialul subversiv gasit: icoanele cu Arhanghelul Mihail pe peretii camerei
unde dormea, potrivit declaratiei date de parintele Boca n 7 iunie, dar, continua el, eu n-am dat
icoanelor alta semnificatie dect aceea pe care o da Biserica: semnificatia religioasa. stiu de semnificatia
politica ce s-a dat Arhanghelului, dar la implicatia Arhanghelului n politica am zmbit ntotdeauna.

Grigorie Glatcov a fost primit provizoriu, adica pe un timp de observatie a purtarii, printre fratii
manastirii, n vara anului 1947, conform declaratiei parintelui Boca din data de 9 iunie 1948, [si] mi-a spus
ca a fost legionar, ca a facut nchisoare la Aiud.

nsa, privitor la acesta, lucrurile se complica din momentul n care, mpreuna cu alti camarazi din Moreni,
Prahova, dupa eliberarea din nchisoare (27 septembrie 1944), se pregateste pentru preconizata rezistenta
anticomunista declansata de legionarii din exil. Ulterior, potrivit declaratiei sale din 1948 m-am dus la
Manastirea Smbata pentru a cunoaste pe parintele Arsenie, de care auzisem ca este un preot bun. M-am
dus la biserica si am spus parintelui ca vreau sa ma spovedesc, spunndu-i ce am de facut, adica: am fost
legionar, am fost nchis si sunt zbuciumat sufleteste. Parintele Arsenie mi-a spus ca nu ma spovedeste pna
nu ma mpac cu stapnirea si cu toata lumea si pna nu renunt la ideile mele politice, la razbunare, acte de
violenta si juraminte n afara de cele facute lui Dumnezeu. Apoi, dintre legionarii pe care-i cunosteam
eu, i-am adus la manastire pe Bologan Ioan si Morea Ioan, primul n vara anului 1945, iar Morea n
primavara anului 1948, n postul Pastilor. Nu am vorbit nimic cu ei despre politica[116].

De aici au rezultat probabil acuzatiile aduse parintelui Boca de anchetatorii Sigurantei referitor la sedintele
legionare de la Manastirea Smbata. Mai mult, parintele Boca se arata chiar surprins de nvinuirile care i se
aduceau, potrivit declaratiei din 10 iunie 1948: n constiinta nu ma simt nici vinovat de atitudinea crestina

ce le-am cerut-o, daca au venit sa mi se spovedeasca, nici implicat n sedintele ascunse ce le-or fi tinut, cu
totul fara stirea mea[117].

Prin urmare, presupusele legaturi politice cu legionari ale parintelui Boca nu existau. Mai mult, conform
anchetei din 4 octombrie 1955, aflam ca: n anul 1947 a fost la Manastirea Smbata de Sus o femeie cu
numele Titi Gta, o data sau de doua ori. Despre ea am auzit de la diferiti studenti din Bucuresti, nu le pot
preciza numele, ca este sefa femeilor legionare. Nu cunosc daca ea a desfasurat sau nu activitate
subversiva. Titi Gta a venit la mine si m-a tras la raspundere ca de ce trimit fete la calugarie. Alte discutii
nu mi amintesc sa fi avut cu ea. mi amintesc ca dintre femeile legionare am trimis la calugarie pe o
profesoara de limba franceza la fostul liceu al Manastirii Bistrita, R. Vlcea, a carei nume nu mi-l
amintesc. Alte legaturi nu am avut cu Titi Gta[118].

nsa ce au nteles anchetatorii din toata aceasta poveste este subliniat n referatul comisarului Vlad
Leonida, seful Biroului Informatii din Serviciul Judetean de Siguranta Fagaras catre Inspectoratul Regional
de Siguranta Brasov, din data de 11 iunie 1948, n care se spune: Calugarul Arsenie Boca, preot si
administrator al Manastirii Brncoveanu, din comuna Smbata de SusFagaras, a initiat si a condus o
forma religioasa mistica a Miscarii Legionare, n care probabil, pentru a atrage ct mai multi adepti,
combatea tendintele teroriste specifice miscarii n anii 19401941 si cerea tuturor celor ce doreau a face
parte din Miscare sa renunte la revolver, ura si terorism. Aceasta era o conditie pe care o punea celor ce
veneau si luau contact cu el.

Acelasi calugar dadea adapost sub nume false unor legionari care veneau si aveau adapost la manastire. De
acest fapt se pare ca avea cunostinta si mitropolitul Balan al Sibiului, care are resedinta si la Manastirea
Smbata de Sus. n sprijinul acestor concluzii preliminare comisarul Leonida aducea ca argumente una
din declaratiile parintelui Boca, din care rezulta ca recunoaste faptul ca a adapostit legionari, si cea a
Mariei Ioan din 10 iunie, care sustine ca acest calugar ndemna la forma legionarismului rustic [sic!].

n finalul anchetei, comisarul Leonida sustinea: n regiunea Smbata de Sus (Manastirea Brncoveanu) sa dezvoltat o forma de legionarism religios condus de calugarul Arsenie Boca. Membrii acestuia se
numeau ntre ei frati si surori. Se pare ca Oastea Domnului este de asemenea o forma a acestei miscari.
Fata de devotamentul pe care toti cei ce fac parte din aceasta miscare l arata fata de conducatorul lor,
calugarul Boca Arsenie, este sigur ca acestia ar face orice act le-ar fi comandat de conducatorul lor, chiar
de teroare, desi aparent ei afirma numai practici religioase. Apreciem ca trebuie adncita aceasta problema
religioasa, n a se urmari n mod deosebit activitatea Asociatiei Oastea Domnului, care are asemanari
morale cu doctrina calugarului Arsenie Boca[119].

Aceste aspecte prezente n actul final al anchetei nclina mai degraba, n viziunea organelor de Siguranta,
spre o comunitate religioasa aparte, poate chiar o secta, asa cum era considerata Oastea Domnului. Poate
ca ciudat li se parea agentilor Sigurantei faptul ca un preot crestin-ortodox cerea n primul rnd o lepadare
de instrumentele raului armele de foc si neimplicarea n politica. Pe de alta parte, multimile de oameni
care mergeau la Manastirea Smbata si ascultarea fata de parintele Boca dadeau de gndit autoritatilor,
care au ajuns astfel la concluzia gresita, daca nu tendentioasa, ca o comunitate religioasa aparte poate
afecta oricnd ordinea statului. Asimilarea fenomenului de la Smbata cu Oastea Domnului era mai
degraba o ncercare a autoritatilor de a ncadra miscarea religioasa din Fagaras la activitatea legionara
nationala, stiut fiind faptul ca asociatia lui Trifa era considerata legionara.

Din toata aceasta poveste reiese staruinta de care agentii Sigurantei au dat dovada n acuzatiile de
legionarism aduse parintelui Boca. si ntrebarea care se pune este de ce. Un raspuns ar fi ca de fapt si de
aceasta data anchetarea parintelui se ncadreaza n comportamentul autoritatilor fata de Miscarea
Legionara. Antecedentele legionare ale parintelui, vizitele lui Nicolae Patrascu la Smbata, mai ales ca
existau banuieli si referitor la cele de dinainte de 23 august, credem noi, au dat de gndit autoritatilor
nsarcinate cu pastrarea sigurantei statului. Mai mult, recrutarea de fosti legionari n obstea monahala,
legatura cu principesa Ileana, dar mai ales pelerinajul credinciosilor la manastirea fagaraseana erau
considerate de autoritati ca etape menite sa declanseze oricnd o revolta mpotriva noii ordini politice
instalate.

n plan general, Miscarea Legionara, ncepnd cu primavara anului 1948, a cunoscut un val de represiune
din partea partidului cu care n 1945 cazuse la pace. De fapt, potrivit unui sinteze privind activitatea
Miscarii Legionare din perioada 19471949, ntocmite de Securitate, aflam ca: Pna n primavara anului
1947, activitatea consta n mentinerea contactului de la om la om, ntre vechile cadre legionare din tara,
precum si mentinerea legaturilor cu comandamentul legionar din strainatate, prin diferiti curieri care intrau
si plecau clandestin din tara[120]. Astfel se poate explica de ce anchetatorii parintelui Boca au cautat sa
dovedeasca legaturile cu secretarul Miscarii Legionare, Nicolae Patrascu, vechi cadru legionar, care fusese
nsarcinat de Horia Sima cu pregatirea rezistentei anticomuniste.

Promotor al ortodoxiei si dusman al poporului

nca din 1946, parintele Arsenie Boca era trecut pe lista propunerilor de episcopi venite din partea unor
lideri ai partidelor democratice. Asadar, n raportul politic al sursei Barbu cu privire la evolutia BOR
naintea alegerilor eclesiastice din 1946, printre altele, se spunea: De la 15 martie la 1 aprilie a.c. va fi
pensionat prin cerere, solicitata tot de Ministerul Cultelor, episcopul Cosma Petrovici, de la Galati, n
vrsta de 76 ani, bolnav de ctiva ani. n locul sau sa fie numit locotenent de episcop PS Antim Nica, daca
va fi cstigat cum am spus mai sus sau arhimandritul Arsenie Boca, de la Manastirea Smbata de Jos [sic!],

jud. Fagaras, cunoscut de domnul ministru Gheorghiu-Dej si Teohari Georgescu si pe care dnsii vor sa-l
promoveze ntr-un post de episcop; nu ar fi rau daca ar trece la Maramures, n cazul cnd PS Morusca se
rentoarce la locul sau n America[121]. Nu stim ct de mult doreau cei doi lideri comunisti sa-l
promoveze pe parintele Arsenie Boca ca episcop, nsa detinem marturia IPS Bartolomeu Anania care
sustine ca: Patriarhul se gndea sa-l cheme la treapta arhieriei, dar, precum se cunoaste, Arsenie a fost
arestat, dus n lagare de munca fortata si apoi, practic, obligat sa ramna inactiv[122]. Prin urmare, se
pare ca ideea ridicarii la treapta de arhiereu a monahului Arsenie Boca revenea n discutie dupa 1948.

Totusi, referitor la vreo nsarcinare data parintelui Boca de tnarul patriarh Justinian, avem o nota
informativa a Departamentului Securitatii Capitalei, din 16 mai 1949: Arsenie Boca a fost chemat la
patriarh []. Arhimandritul Teoctist Arapasu crede ca a venit pentru ca patriarhul sa-i dea n conducere
manastirile din Ardeal[123]. Prin urmare, n acest caz, parintele Arsenie putea fi numit exarh, iar pentru a
fi episcop, dupa cum ne marturiseste IPS Bartolomeu, nu ar fi fost dect un pas.

Ultima mare slujba de la Smbata pna la arestarea parintelui Boca a fost cea de praznicul Izvorului
Tamaduirii a anului 1948 (7 mai). A fost poate ultima data cnd au participat mii de credinciosi n haine
de sarbatoare din Dragus, Visti, Arpase, Smbete, Lisa, din partile Brasovului, ale Branului, ale
Trnavelor si studenti de la Bucuresti. Au slujit Sf. Liturghie 24 de preoti n frunte cu mitropolitul Nicolae
Balan si a fost sfintita fntna cladita de parintele Arsenie n mijlocul gradinii cu pomi a manastirii. Cu
aceasta ocazie s-au rostit noua predici[124].

Evident ca un astfel de pelerinaj nu putea fi admis n noua ornduire socialista, fapt pentru care preotul va
fi mutat ntr-un alt asezamnt monahal. Astfel, parintele Arsenie a ajuns la Prislop, probabil la presiunile
Securitatii, dar si pentru readucerea greco-catolicilor din zona Hategului la ortodoxie.

n octombrie 1948, Manastirea Prislop, care fusese a greco-catolicilor, ramasese n parasire dupa plecarea
superiorului Teodor Bonteanu[125]. n luna urmatoare, aici avea sa ajunga parintele Arsenie, ca detasat si
ncredintat cu unificarea[126]. Nu este exclus ca n noua situatie pe care Securitatea o crease el sa fi fost
trimis de autoritatile bisericesti pentru a ntineri si a da un impuls vietii monahale din zona Hategului. Nu
avem date exacte despre acest aspect, nsa unele indicii ne conduc spre o astfel de afirmatie[127].

Dupa unele marturii, aflam ca la Manastirea Prislop parintele Arsenie era adus de mitropolitul Nicolae
Balan n data de 25 noiembrie 1948. La sosirea acestora, manastirea era ntr-o stare jalnica, parasita de
ultimii trei vietuitori uniti[128]. Ulterior, cnd Manastirea Prislop a ajuns n Episcopia Aradului, parintele
Boca a fost chemat de mitropolitul sau la Smbata, nsa prin rugamintile scrise catre consilierul Ieronim
Grovu, marele duhovnic avea sa ramna la asezamntul nicodimian ca sa consolideze relatia dintre
ortodocsi si fostii greco-catolici[129].

Oficial, motivatia mutarii parintelui Arsenie la Prislop era pentru lamurirea poporului revenit la
ortodoxie, urmnd ca pna la reluarea deplina a vietii monahale de la aceasta manastire []
P.C. ieromonah Arsenie si fratele Zaharia sa fie pentru tinerea rnduielii monahale[130]. n orice caz,
Securitatea si ncepea activitatea informativa la acest asezamnt monahal.

Prima slujba arhiereasca ortodoxa la Manastirea Prislop avea sa se oficieze de hramul acestui asezamnt
(naltarea Sfintei Cruci 14 septembrie), prin participarea episcopului Andrei Magieru. Slujba desfasurata
n curtea manastirii, cu o participare importanta de credinciosi, avea sa fie ncununata de hirotesirea ca
protosinghel a parintelui Arsenie si cu tunderea n monahism a lui Stelian Manolache (monahul Dometie)
si Leonida Plamadeala (monahul Antonie), ultimul avndu-l ca nas pe celebrul Agaton Sandu Tudor[131].

Noua situatie de la Prislop a impus totodata o afluenta impresionanta de credinciosi, organele de Securitate
propunnd ca parintele sa fie mutat nca din anul 1949 la alta manastire unde nu este cunoscut de
populatie, ca n felul acesta sa fie remediate toate aceste acte ce dauneaza regimului nostru de democratie
n drum spre socialism[132]. Securitatea urmarea astfel ca parintelui Arsenie sa-i fie aduse o serie de
acuzatii menite sa-l anihileze, mai ales ca recomandata mutare la alta manastire nu se facuse auzita.

Printre pistele urmarite de Securitate, n cazul parintelui Boca, se numara si cea de cunoscut ca avnd
sentimente legionare si care blagosloveste legionarii ce pleaca n munti, conform unei adrese a DRSP
Sibiu catre DGSP, din 5 iunie 1949. La aceasta se adaugau o serie de informatii despre diferiti indivizi
suspecti care veneau la manastire si nu puteau fi recunoscuti de Securitate[133]. Mai mult, unul din fratii
de chinovie, Vasile Pralea, care s-a deplasat de mai multe ori n muntii din apropierea Manastirii Prislop,
napoindu-se dupa trei-patru zile, trimis de parintele Boca, era urmarit pas cu pas de Securitate[134].

Daca mutarea lui nu s-a facut auzita la organele competente, Securitatea Hateg propunea la 18 iulie 1949
sa i se interzica preotului Arsenie Boca sa mai primeasca valurile de credinciosi care se revarsau spre
manastire, mai ales la sarbatori. Motivatia plutonierului de Securitate Ujfalvi Alexandru era ca, mai ales la
praznice, cei de la distante mari pierd multe zile de lucru, care daca ar fi facute n cmpul muncii, ar da
rezultate mai bune si pentru ca n acest fel pierd timpul umblnd dupa prostii, ca sa vina la manastire, la
preasfntul cum l numesc taranii[135].

Situatia devenea astfel stringenta pentru organele de Securitate. Spunem stringenta, deoarece n adresa
DGSP catre DRSP Sibiu, din data de 27 septembrie 1949, se spunea: Problema semnalata trebuie urmarita
cu toata atentiunea, cunoscnd priza n mase a lui Boca Arsenie si manevrele antidemocratice pe care le
ntreprinde acesta. n consecinta informatiile trebuie adncite, crendu-se si antene informative de
profunzime n mediu[136].

nsa, una din metodele folosite de Securitate, diabolica daca putem spune n acest caz, a fost si ncercarea
de compromitere. Astfel, conform adresei DRSP Sibiu catre DGSP, din 5 noiembrie 1949, locotenentul de
Securitate Ion Cleju sustinea ca parintele Arsenie Boca este un fanatic religios si, atribuindu-si rolul de
facator de minuni, rapeste pretiosul timp al taranilor chiar de la munca cmpului cu mrsavele lui
minciuni, cu care duce n eroare acei tarani naivi. Pentru ca acelasi ofiter sa propuna: Ca aceasta
influenta sa dispara din rndurile taranimii muncitoare, facem propunerea ca sus-numitul sa fie schimbat
din functia de staret al Manastirii Prislop, pentru a remedia aceste dificultati din partea acestuia. Totusi,
fata de acestea se nota urmatoarea rezolutie: Ordin sa [se] strnga material compromitator mpotriva lui.
Mutarea lui n alta parte nu rezolva problema[137].

Prin urmare, conform unei adrese DRSP Sibiu catre Serviciul Judetean de Securitate Deva, din 21
februarie 1950, se ordona: Sa ni se raporteze n termen de 1 ora situatia actuala a lui Arsenie Boca. Luati
masuri sa se strnga material compromitator mpotriva sus-numitului, cunoscnd ca mutarea lui n alta
parte nu rezolva problema atta vreme ct nu e compromis si care trebuia naintat pna la 20 martie.
Autorul ordinului era de parere ca, daca parintele Boca n repetate rnduri a facut minuni si actiune prin
care a cautat sa strnga lumea, credem ca se poate strnge material compromitator si din care sa reiasa
activitatea lui ilegala[138].

Ca atare, Biroul de Securitate Hateg, ntr-o adresa catre Serviciul Judetean Deva, din 4 iulie 1950, detalia
primele informatii compromitatoare la adresa parintelui Boca. Astfel, era caracterizat cu o atitudine
dusmanoasa fata de regim, ca i instruieste pe calugarii din manastire sa defaimeze regimul, n special
fata de tineretul din jur; ca primeste diferite produse pentru ca vindeca oamenii; ca si-a vndut
fotografia cu suma de 200 de lei si ca a adapostit un calugar timp de 9 luni, care a fost condamnat la 7
ani temnita grea, iar dupa descoperirea acestuia de catre organele de Securitate, a fost ncurajat sa
dispara. n concluzie, sublocotenentul de Securitate Ujfalvi Alexandru propunea ca parintele sa fie
ncadrat n UM, fiind un dusman activ al regimului actual si clasei muncitoare[139].

Cu toate acestea, pentru Securitate informatiile erau ndoielnice, dar nu motivabile. Ca atare, DRSP Sibiu
se adresa Securitatii Deva, la 13 septembrie 1950, cu o serie de masuri pentru obtinerea informatiilor
compromitatoare. Astfel, se ordona ca sa se execute o patrundere informativa serioasa n mediul
manastirii, prin studierea sorei Maria Culeac, care avusese cteva conflicte cu parintele Boca, iar pe
lnga aceasta si alte elemente din manastire care pot fi recrutate. Se mai cerea, sa se instruiasca douatrei femei pe care le veti trimite la manastire n scopul de a-l compromite pe Boca Arsenie (subl. ns.
A.N.P.); trimiterea la manastire a unor oameni bine instruiti deghizati n haine de tarani, intelectuali sau
n haine preotesti, care sa se dea drept fugari din alte regiuni mai ndepartate. Totodata se ordona ca
organele de partid din zona sa fie contactate pentru combaterea influentei pe care o are acesta n rndurile
oamenilor, pe care i face sa-si vnda animalele de munca si diferite alte lucruri, pentru a-i duce bani si a-i
face sa-si lase barbi si sa-si distruga familiile, parasind sotiile.

n ncheiere, locotenent-colonelul de Securitate Gheorghe Craciun dadea urmatoarea rezolutie: ntruct

cazul este destul de grav si deoarece pna n prezent nu s-au luat nici un fel de masuri pentru
compromiterea acestui escroc, rugam procedati imediat la executarea celor mentionate mai sus, raportnd
rezultatul actiunii ntreprinse de dvs. n termen de 10 zile de la primirea prezentului ordin[140].

Primul raport al celor executate de Biroul Hateg este trimis Securitatii Deva la 27 septembrie 1950, n care,
printre altele, se spunea: Maria Culeac refuza sa dea informatii despre viata monahala de la Prislop; ca s-au
trimis oameni la manastire, dar pna n prezent nu am putut ajunge la nici un rezultat, deoarece nu a vrut
sa primeasca sa ramna acolo pe noapte sau mai mult timp dect o zi. Acelasi Birou Judetean Deva era
informat ca, n ziua de 30 septembrie a.c. vom trimite o femeie pentru a compromite pe numitul Boca
Arsenie, conform ord. dvs. si ca organele locale PMR fusesera contactate pentru combaterea influentei
parintelui Boca n rndul populatiei din zona[141].

Desi Maria Culeac daduse doua declaratii, acestea erau nesemnificative, deoarece contineau diferite
afirmatii referitoare la mizeriile care i se fac n manastire din cauza pozitiei sale democrate. Totodata
fratele Gheorghe Andreas, n data de 28 august 1950, dadea o declaratie n care relata despre diferitele
munci prestate n folosul manastirii de catre diferiti credinciosi care veneau n pelerinaj, iar calugarul
Nicodim Zaharia de la Schitul Dragoslavele declara despre grupurile de pelerini care mergeau la
Prislop[142].

Pe de alta parte, partidul avea sa sesizeze cele ce se ntmplau la Manastirea Prislop, conform adresei
Sectiei Administrativ-Politice a Comitetului Central al PMR catre DGSP, colonelului Gavril Birtas, din
data de 29 mai 1950. n aceasta, printre altele, se spunea: Dupa informatii cetatenii comunei sugag [jud.
Alba] au nceput sa mearga la o Manastire Prislop n partea Orastiei, unde este un preot calugar care, spun
oamenii, ar fi vindecat pe o femeie ce a suferit doi-trei ani si n au putut-o vindeca nici un doctor de boala
ce suferea, dect acest calugar []. Oamenii spun ca a fost arestat de partid, ca comunistii sunt contra
credintei si alte lucruri ce dauneaza foarte mult. Cred ca ar fi cazul de luare de masuri de combaterea
acestor minuni si vindecatori de boli[143].

Drept raspuns, locotenentul Chiricu D. de la Securitatea Bucuresti ntocmea un referat, la data de 2 iunie
1950, prin care prezenta toate antecedentele parintelui Arsenie Boca. Acesta din urma era denuntat ca a
facut parte din Miscarea Legionara, cnd era la Smbata; ca mutat la Prislop este un om sfnt si ar face
minuni; de afluenta populatiei din ce n ce mai mare, ca duce o propaganda mistica religioasa, n
sensul ca ar dispune de puteri supraomenesti si ca astfel s-a creat o atmosfera asemanatoare cu aceea a
lui Petrache Lupu, nsa ntr-o masura mai mica si nu n ultimul rnd ca fata de mai multi credinciosi a
afirmat ca, daca Securitatea ar vrea sa-l aresteze, masina care l-ar duce s-ar opri pe drum. n final, ofiterul
de Securitate propunea: ncadrarea de urgenta n UM pe timp de doi ani a arhimandritului Boca Arsenie,

staret al Manastirii Prislop-Hunedoara. A se comunica CC al PMR ca s-au luat masurile necesare ca

activitatea sus-numitului sa nceteze[144].

Dupa gratiile comuniste

La 10 ianuarie 1951, printr-o adresa a DGSP catre DRSP Sibiu, colonelul Gavril Birtas ordona arestarea
parintelui Boca. Acesta trebuia sa fie naintat (cu dosar individual tip) la Centrul de Triere a U[nitatii de]
M[unca], ntruct cel n cauza prin decizia MAI nr. 150 din 14 octombrie 1950, a fost ncadrat n UM pe
timp de 12 luni[145].

Motivele arestarii sale administrative au fost: Sus-numitul nainte de 23 august a facut parte din Miscarea
Legionara; dupa aceasta data, cu ocazia predicilor pe care le tinea n biserica a instigat populatia mpotriva
regimului democrat-popular. De asemenea, mai rezulta ca n anul 1947 a gazduit la Manastirea Prislop pe
legionarul Glatcov Grigore, care era urmarit de organele de stat. Pentru faptele enumerate mai sus a fost
ncadrat n C[olonie de] M[unca] pe timp de 12 luni, conform deciziei MAI, nr. 150 din 14 octombrie 1950
si a fost pus n libertate la 19 martie 1952, prin expirarea pedepsei[146]. Prin urmare, n noaptea de 1516
ianuarie 1951, ora 5 dimineata, parintele Arsenie Boca a fost ridicat de un grup de 10 oameni, din partea
autoritatii. n continuare, ieromonahul Dometie l informa pe episcopul Aradului ca nu ni s-a prezentat
nici un ordin. Procedeul a fost brutal. Au intrat n chiliile surorilor vorbind foarte necuviincios, toate
acestea fara nici o motivare[147]. La 16 ianuarie 1951, parintele Boca era naintat centrului de triere a
Unitatilor de Munca, com. Tudor Vladimirescu, regiunea Bucuresti[148].

Precum se poate constata, acuzatiile imputate de Serviciul Secret al Jandarmeriei n anul 1943 aveau sa fie
preluate de Securitate si folosite ca dovezi n supravegherea informativa ce i s-a deschis dupa 1944. Mai
mult, parintele Arsenie era arestat n anul 1951 pe motivul ca instiga credinciosii mpotriva regimului
politic, cnd de fapt acesta cerea chiar o mpacare cu stapnirea. Nu n ultimul rnd trebuie remarcata
confuzia privitoare la ascunderea calugarului cautat de organele de Securitate, care era Antonie Plamadeala
si nicidecum fratele Grigore, care fusese numai la Smbata de Sus[149].

Imediat, Securitatea avea sa constate starea de spirit din zona dupa arestarea parintelui. Astfel, conform
notei informative din 25 ianuarie 1951, populatia din comuna Silvasul Inferior si alte localitati din jur
comenteaza n mod discret ridicarea preotului-calugar Arsenie []. Acest calugar este discutat si de catre
alti locuitori care vin din alte localitati la manastire pentru rugaciuni[150]. Mai trziu, la 16 aprilie 1951,
ntr-o nota a Securitatii Hunedoara se afirma ca populatia din comuna Silvasu Superior si Inferior, care
sunt n apropierea manastirii, este linistita, [oamenii] fiind obisnuiti cu plecarea lui Boca Arsenie si nici nu
mai comenteaza, iar manastirea este vizitata de mai multi sateni, femei si barbati, din mprejurimile
Sibiului, si mai ales din comuna Smbata, raionul Fagaras, unde Boca Arsenie a fost calugar[151].

Nu au lipsit nici comentariile credinciosilor despre anumite fapte savrsite de parintele Boca. Este vorba
despre zvonul despre Boca Arsenie, cum ca n timpul ct a fost la Canal s-a[u] ntmplat mai multe
minuni. Ca unde lucra el se surpa pamntul si era mutat de la o lucrare la alta, dar pna la urma a fost
nevoie sa fie pus n libertate[152].

Dupa arestarea parintelui Boca la 16 ianuarie 1951, stareta Manastirii Prislop, maica Zamfira
Constantinescu, trimitea o scrisoare la 26 ianuarie 1951 episcopului locului, Andrei Magieru: Cu strngere de inima va aducem la cunostinta si n scris, precum ni s-a spus, ridicarea parintelui nostru staret si
duhovnic, Arsenie, de catre autoritati. O facem din ascultare. Pentru noi sta mereu prezent n formarea
crestina pe care ne-a dat-o. si o mai facem cu nadejdea ca cel pe care-l socotim ca pe parintele nostru mai
mare, ca pe episcopul nostru n mentalitatea de crestinism primar cu care ne-a desprins parintele Arsenie,
Prea Sfintia Voastra, veti sprijini tnara obste a Prislopului, ncercnd, personal sau prin delegat, sa aratati
IPS patriarhului activitatea parintelui Arsenie n aceasta manastire si, prin ea, n aceasta regiune.

Cunoasteti caracterul pur religios al activitatii parintelui Arsenie ncadrata n ntregime n spiritul curat al
Bisericii. Cunoasteti nflorirea pe care a luat-o manastirea noastra sub ocrmuirea Sfintiei Sale. Cunoasteti
caracterul ortodox pe care [o] imprima, pe nesimtite, n rndul fostilor uniti[153].

Ulterior, maica Zamfira Constantinescu va ntocmi o adresa la 11 martie 1951, n numele ntregului cin
monahal, catre patriarhul Justinian, prin care l ruga sa intervina la autoritati pentru ca parintele Arsenie sa
fie eliberat din lagarul de munca de la Canal. Patriarhul a trimis scrisoarea la cabinetul ministrului MAI, cu
rezolutia: Secret/Confidential, 12.III.951, n original domnului ministru Teohari Georgescu cu
rugamintea de a gasi o solutie pentru linistirea spiritelor, nu numai n snul manastirii, ci si n rndul
credinciosilor din Transilvania, unde Arsenie are multe mii de adepti. Arsenie este la Canal-Cernavoda.
Daca va fi lasat arestat, noi putem sa confirmam anticipat ca miile de credinciosi, adepti ai lui Arsenie, vor
porni spre Cernavoda, ss/ Justinian[154]. Altfel spus, patriarhul Justinian solicita autoritatilor comuniste
sa nu mai tulbure obstea de la Prislop si cerea eliberarea parintelui Arsenie, care se impunea mai ales prin
forta mprejurarilor.

n timpul detentiei de la Canal, parintele Arsenie Boca a fost anchetat n legatura cu presupusele relatii cu
episcopul Nicolae Popovici, fost titular la Oradea si exilat la Manastirea Cheia, informatii pe care
Securitatea le detinea si le dorea confirmate si detaliate[155]. n declaratia sa, data la 9 iunie 1951,
parintele sustine ca pe episcopul Popovici l cunoaste de cnd i-a fost profesor la Teologie Sibiu, apoi n
timpul misiunii de readucere a greco-catolicilor din zona Beiusului la ortodoxie, n anul 1949, trimis fiind
de patriarhul Justinian. Despre eventuale relatii cu episcopul exilat la Cheia sau predicile acestuia, cu
continut anticomunist, parintele Boca nu spune nimic.

La 17 martie 1952 va fi eliberat. La 3 aprilie 1952, aflat la Prislop, parintele Boca i scria episcopului sau:
De Buna Vestire, cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns, acasa, la Prislop: sanatos, mult folosit si tot atta
de senin. Bucuria n-are multe vorbe, de aceea, dimpreuna cu obstea, v-o mpartasim asa cum e: cu
recunostinta si smerita metanie, pentru ca faceti parte, n toate privintele, din motivele ei. Am aflat ca dupa
Pasti veniti la noi. Va asteptam, asa cum vechii crestini si asteptau Parintii. Dar, pe lnga motivul
stravechiu mai e si unul local, mai nou: ndeplinirea ultimelor forme n conducerea obstii de aici, ceea cemi va asigura si mie ragazul preocuparii si de ceilalti talanti ce-i am, cu care nca n-am lucrat nimic pentru
Iisus[156].

Urmariti si urmaritori. Reteaua informativa din jurul parintelui

Chiar si dupa arestarea parintelui Boca, Manastirea Prislop constituia pentru Securitate un obiectiv de
urmarire informativa. n cadrul masurilor luate de organele de Securitate pentru studierea acestui obiectiv
s-a trecut la folosirea unei retele informative, la monitorizarea corespondentei si observarea tuturor
pelerinilor care veneau la manastire.

Ca atare, n referatul sublocotenentului de Securitate stefan Kraibik, de la Deva, din data de 16 februarie
1951, se raporta despre: Identificarea persoanelor care au fost la Ministerul Cultelor din Bucuresti pentru
a interveni [pentru] eliberarea calugarului Boca Arsenie misiune fara rezultat; despre recrutarea unui
informator si instruirea sefului de post de Militie din Silvasul Inferior si daca vin cetateni din alte
localitati (regiuni) sa-i legitimeze pe toti si numele lor sa ni [se] comunice noua si de unde sunt, ca noi pe
urma sa putem comunica la regiunile respective pentru [ca] sa ia masurile necesare[157].

Neidentificarea persoanelor care au mers la Bucuresti pentru eliberarea parintelui Boca nu s-a putut face
conform adresei DRSS Deva catre DGSS, din data de 20 februarie 1955. Totodata se raportau cele
executate la obiectivul Manastirea Prislop, printre care mbunatatirea retelei informative cu mai multi
informatori n aceasta problema[158]. De fapt, stareta Zamfira fusese la Ministerul Cultelor, si nca de
doua ori, ocazii cu care se ntlnise cu patriarhul Justinian, caruia i daduse si o cerere n scris pentru o
interventie la Ministerul Afacerilor Interne n favoarea parintelui Boca[159].

Lansarea retelei informative s-a facut n preajma revenirii parintelui, asa cum se poate constata n special
din rezolutia pusa de Biroul 4 din DRSS Hunedoara pe adresa trimisa de Biroul Raional Hateg, din data de
26 februarie 1951: Se va crea o retea informativa n manastire pentru a cunoaste ndeaproape activitatea
celor din manastire si care l viziteaza[160]. Obiectivele atinse n notele informative erau legate de
numarul celor veniti n pelerinaj, atitudinea staretei Zamfira fata de credinciosi si intimi, izolarea parintelui
Arsenie Boca, starea de spirit din manastire, situatia economica a lacasului, amploarea slujbelor oficiate
etc.

ncepnd cu anul 1951, n jurul Manastirii Prislop avea sa se dezvolte o retea informativa care urmarea
cunoasterea si supravegherea activitatii religioase din acest asezamnt. Astfel, avea sa intre n functiune o
ntreaga retea informativa, ntretinuta de informatorii: Valea fetelor, Inf. 15, Inf. GI, Inf. Prislop si
surse ocazionale.

Reteaua informativa din Manastirea Prislop era calificata, potrivit adresei DRSS Deva catre Biroul Raional
Hateg, din data de 13 februarie 1952, ca inexistenta, dat fiind faptul ca nu reusise sa identifice motivele
relatiilor dintre calugarul Niculae Zaharie, staretul de la Schitul Dragoslavele, cu parintele Boca si
comunitatea de la Prislop[161].

O interesanta nota informativa vorbeste despre nvatatorul Ionescu din Lingina, regiunea Hunedoara, si un
elev al sau care au vizitat Manastirea Prislop n data de 18 aprilie 1952, la intrare fiind legitimati de maica
stareta cu buletinele de identitate. Situatia a luat o alta turnura atunci cnd acesta s-a adresat cu apelative
deloc respectuoase, fapt ce a determinat-o pe stareta sa-i traga o palma peste fata. nvatatorul era secretarul
UTM din localitate[162].

Dupa acest episod, prin referatul sublocotenentului de Securitate Ioan Staicu, Manastirii Prislop i s-a
deschis dosar de actiune informativa de grup a personalului, ntruct staretul Arsenie Boca care avea
mare priza n masele credinciosilor ortodocsi si manastirea era vizitata, si este si azi, de credinciosi din
toate partile tarii, iar dupa Boca Arsenie a urmat Constantinescu Julieta (maica Zamfira stareta, n.n.
A.N.P.), fi[i]ca de ofiter deblocat, care duce si n prezent o politica ostila fata de regimul actual din RPR,
prin anumite manifestari. Actiunea era necesara, n viziunea ofiterului Staicu, pentru a stabili activitatea
personalului de la aceasta manastire, care prin activitatea lor dauneaza intereselor statului[163].

Astfel au fost directionati informatorii Penusca cu posibilitate de a patrunde n obiectiv, fiind n

comitetul de conducere al manastirii. Totodata se efectua si filaj asupra calugaritei Julieta Constantinescu, pentru a vedea daca are legaturi cu orasul Hateg[164]. Dar se pare ca si acestia nu au dat
informatii, dat fiind faptul ca notele informative lipsesc pentru aceasta perioada.

Ulterior, la 1 noiembrie 1952, Biroul Hateg raporta DGSS Hunedoara: Aceasta manastire este acoperita
de catre reteaua noastra informativa, la care avem un numar de doi inf. calificati, cu numele conspirativ
P.D. informator recrutat de catre DRSS Deva si inf. Valea fetelor, recrutat de acest raion de Securitate.
Iar un numar de doi inf. necalificati cu numele de Prislop si Parau. Manastirea are un efectiv de 17
persoane[165]. Ca metode se spunea, printre altele, ca n luna iulie 1952 se va efectua un filaj asupra
calugarului Boca Arsenie, pentru a se vedea daca are legaturi cu orasul Hateg[166].

ntr-un referat din 21 iunie 1954, ntocmit de plutonierul Petru Cornea de la Biroul Raional Hateg, privind
actiunea informativa asupra parintelui Boca si a staretei Zamfira de la Manastirea Prislop, se spuneau
urmatoarele: n ce priveste agentura informativa n aceasta actiune, mentionam ca nu avem n prezent. Cei
ce au semnalat anumite sesizari exemplu informator Valea fetelor s-a abandonat fiind batrn si n
prezent fara posibilitati de a se prezenta la manastire si cele furnizate fiind fara importanta.

Informatori existenti din cadrul regiunii nu au fost trimisi la aceasta manastire pentru a culege informatii n
tot cursul anului 1953 si pna n prezent 21 iulie 1954. Informatori n prezent, n aceasta actiune
informativa, nu avem deoarece necesita informatori din rndul acestora, unde noi nu am reusit sa recrutam
nici un informator, desi am cerut sprijin Regiunii. Ca masuri concrete n aceasta actiune informativa nu
putem sa facem nimic, ntruct studierea pentru recrutarea informatorilor n aceasta manastire este imposibila, bazndu-ne pe cele doua elemente suspecte, Boca A. si Julieta sunt cei pe care i urmarim, iar restul
calugaritelor existente nu putem trece n nici un caz la recrutare, necunoscnd ce metode sa ntrebuintam.
Ca sprijin n aceasta actiune informativa solicitam n problema recrutarii de informatori, cernd ca prin
minister sa se trimita o calugarita de la alta manastire din tara ce este recrutata ca informatoare, pentru a
putea informa activitatea acestora, ct si actiunile duse mpotriva regimului prin religia si propovaduirea
acesteia n cadrul manastirii ca activitate ostila regimului nostru[167].

Ulterior, la 8 iulie 1954, acelasi plutonier Cornea Petru de la Raionul Hateg propunea un alt plan de masuri
n actiunea informativa Prislop. La capitolul sarcini de rezolvat erau prevazute urmatoarele: 1)
Stabilirea legaturilor ce le are aceasta calugarita (Zamfira Constantinescu, n.n. A.N.P.) n orasul Hateg si
Silvasu Inferior ct si Superior; 2) identificarea si cererea investigatiilor asupra lui, medicul de la Silvas[u]
Superior pentru a fi pus n studiu de recrutare; 3) stabilirea daca acest calugar (Arsenie Boca, n.n. A.N.P.)
si calugarita primesc bani pentru slujbe si daca gazduiesc timp mai mult persoane straine; 4) stabilirea n
mod sigur ce persoane frecventeaza regulat manastirea, adica persoane din Silvasu Superior si Lingina ce
fel de persoane sunt acestea si ce discuta acestea la rentoarcere[a] de la manastire; 5) n urma stabilirii
unei persoane corespunzatoare se va pune n studiu pentru recrutare. Urmau sa fie folositi Bradulet, ce
este padurar avnd cantonul n raza manastirii, prin dirijare, si informatori din Hateg. n legatura cu
pelerinii veniti la Prislop, informatorul Bradulet va discuta cu cetatenii ce vin la slujba, straini, ct si cu
cetateanul din Silv[asu] Sup[erior] la care Julieta (stareta Zamfira n.n. A.N.P.) vine mereu. Pentru
executarea acestor puncte se viza perioada 1530 iulie 1954. nsa, la punctele privitoare la identificarea si
comportamentul pelerinilor de la Prislop, termenul prevazut era: permanent[168].

Treptat, Securitatea Deva avea sa treaca la un plan de masuri mai drastice. Astfel la primul punct din
planul de masuri, de la jumatatea anului 1954 se prevedea: Se vor strnge probe pentru ca Boca sa fie
trimis n justitie, deoarece i-a cunoscut pe Petre Itu, Nicolae Pavel si Hant Draghici, fugari pe care i-a
gazduit. La aceasta se adauga faptul ca a fost prieten bun cu numitul Gogu Ioan, fost legionar, care a

activat n organizatia subversiva a ing. Caragea, dar si pentru faptul ca miscarea folosea casuta postala a
Manastirii Prislop[169].

La punctul 4 din amintitul plan de masuri se spune: Se va studia posibilitatea recrutarii staretei manastirii
care are relatii intime cu calugarul si cunoaste activitatea lui. nainte de a trece la recrutare va fi naintata n
justitie, deoarece a lovit pe secretarul Org. de Baza UTM din comuna Hunedoara, n care sens se va sta de
vorba cu el pentru trimiterea ei n justitie[170].

Ca atare, se pare ca organele de Securitate ncercau compromiterea parintelui Boca prin participarea sa la
miscarea de rezistenta din Hateg. Totodata, acestea urmareau recrutarea staretei pe materialul
compromitator, legaturile intime cu parintele, de fapt o delatiune fara nici un fundament, dar si prin
trimiterea n justitie pentru agresarea importantului membru de partid.

Mai mult, tot la jumatatea anului 1954, la nivelul regiunii Deva se va propune un plan de actiune.
Materialul ncepe cu un scurt istoric n care se rezuma legaturile parintelui Arsenie Boca cu elemente
legionare fugare ca Draghici Horia, Plamadeala Leonida si Hanot Petru, cu Patrascu Nicolae sau
organizatia subversiva din Hateg a numitului Pavel Nicolae. n momentul redactarii acestui act, organele
de Securitate considerau ca parintele Arsenie Boca si maica Zamfira Constantinescu poarta corespondenta
cu unele elemente neidentificate de organele noastre, corespondenta foarte suspecta, ntruct scrie n baza
unui cifru ce da exemple din Biblie. De asemenea apar o parte din elemente neidentificate, ce sprijina
materialiceste pe cei doi. De catre organele noastre s-au luat masuri ca sus-numitilor sa li se deschida dosar
de verificare, urmnd ca prin informatorii existenti ai raionului sa se studieze posibilitatile infiltrarii lor
asupra celor doi, pentru a se cunoaste activitatea ce o depun n prezent pentru organizatia legionara.
Termenul de executare era ntre 20 iulie20 august 1954 si-i implica pe locotenentii Achim, Ioan Tatu,
Cornel Costea si plutonierul Petre Cornea, iar raspunzator pentru ndeplinirea acestui plan era capitan
Florin Baicu, seful Serviciului III din Regionala Deva[171].

n a doua parte a anului 1955, locotenentul David Golea, de la Serviciul Regional Deva, aducea n atentia
organelor competente un alt plan de masuri privind descifrarea activitatii calugarului Boca Arsenie de la
Manastirea Prislop. Gestul se motiva n actiunea informativa deschisa asupra calugarului Boca Arsenie
n anul 1950, [care] nu s-a putut ajunge pna n prezent la nici un rezultat pozitiv, datorita unei lipse de
agentura calificata. Ca atare, printre altele, se propunea strngerea de material compromitator si studierea
lui asupra numitului Gogu Ioan, fost legionar, n prezent cu domiciliul n raionul Hateg, care a fost agentul
de legatura al staretei Constantinescu Julieta si al lui Boca Arsenie, fiind omul de ncredere al acestora
[]; se vor lua masuri de marsrutizarea inf. Mironescu la Manastirea Prislop, pentru a ne da unele
informatii referitor la calugarul Boca Arsenie si Constantinescu Julieta, la relatiile existente n manastire,
precum si scopul de a discuta cu calugarul Boca Arsenie despre diferite probleme pentru a vedea parerea

acestuia. n acest scop se va crea o legenda de acoperire a informatorului n vederea marsrutizarii lui.
Termenul de executare al noului plan era 30 decembrie 1955[172].

n privinta retelei informative, vom prezenta succint cteva aspecte despre munca informativa desfasurata
de informatorii plasati de cei care orchestrau actiunea mpotriva parintelui Arsenie Boca.

Despre traiul monahal de la Prislop, informatorul 15 semnala la 2 mai 1951 ca maica Zamfira fusese la
Canal pentru a-l vizita pe parintele Boca, de unde a aflat de la sfintia sa ca este multumit de tratament.
Acelasi informator spunea, n nota din 31 mai, ca exista o stare de nemultumire n Manastirea Prislop, din
cauza unui ordin adus de la Episcopia Aradului de monahul Stelian (Dometie) Manolache, n data de 30
mai, prin care n acest asezamnt trebuia sa ramna numai maici[173]. Informatorul 15 este semnalat n
materialul consultat de noi cu sase note informative, date ntre 2 mai3 noiembrie 1951.

Tot n aceasta privinta note informative a dat Valea fetelor, un localnic din Silvasu, care se cumineca
periodic la manastire. Astfel, referitor la noua conditie impusa de Episcopia Aradului, Valea fetelor
informa organele de Securitate la 18 iunie 1951 ca parintele Dometie Manolache a ramas pe mai departe
n manastire pna la noi ordine si ca maicile stau prost cu mncarea si, daca va merge tot asa, vor merge
acasa, problema cu care manastirea avea sa se confrunte[174]. n general, acesta a dat informatii despre
cei veniti n pelerinaj la manastire, uneori cu numele fiecaruia si localitatea de provenienta. Astfel, pentru
anul 1951, n dosarul parintelui Boca gasim noua note informative date de acest informator n perioada
28 mai26 noiembrie 1951.

n anul 1952 Valea fetelor si va desfasuta n continuare activitatea de informator. Astfel, ntr-o nota din
8 aprilie semnala refuzul parintelui Boca de a comunica cu cei din exterior, dar si reticenta maicii Zamfira
fata de cele peste 30 persoane [] din satele si comunele vecine venite la manastire, ndrumndu-le sa
nu mai vina[175]. La 5 mai 1952, acesta informa despre putinii oameni care mai merg la manastire, de
izolarea parintelui Boca, de maica Zamfira, cu care a vorbit si s-a panicat, n momentul n care la intrarea
n manastire erau sase persoane, care se declarau rude cu vietuitoarele. nsa, spune informatorul, eu, fiind
carutas al manastirii, am cunoscut ca nu sunt rude sau frati, ci erau persoane straine[176].

La 31 mai 1952, informatorul Valea fetelor constata ca parintele Boca, chiar daca slujeste, imediat se
retrage n chilia sa. Cu toate acestea, informatorul se pare ca a fost instruit sa intre n discutie cu parintele
pe orice cale, precum spune n nota amintita: Le-am gasit pe toate calugaritele lucrnd mpreuna cu
calugarul la gradina, nsa el cnd m-a vazut ca vin a lasat lucru[l] si aplecat sus la camera lui, lasndu-ma
ca sa ma primeasca stareta, care a nceput sa ma ntrebe ca ce vnt m-a adus la manastire, [iar] eu i-am
spus ca am venit cu caruta ca sa vorbesc cu parintele creznd ca l gasesc mai liber, nsa ea mi-a spus ca nu
am a vorbi fiindca parintele nu vrea ca sa mai vorbeasca cu nimeni[177].

Informatorul Prislop la 27 aprilie informa despre numarul redus al pelerinilor la manastire, fapt provocat
de cererile repetate ale maicii Zamfira catre credinciosi de a nu mai vizita manastirea si de parintele
Arsenie Boca, care refuza sa mai stea de vorba cu credinciosii si chiar sa mai slujeasca si sa spovedeasca,
roluri ndeplinite de parintele Dometie Manolache. Nu n ultimul rnd, informatorul finalizeaza nota cu o
lista a credinciosilor care veneau frecvent la manastire, cu datele de nastere[178]. La 5 mai acesta informa
Securitatea cum n timpul unei vizite la Manastirea Prislop, maica stareta era foarte agitata de sosirea
unor pelerini[179]. Informatorul Prislop, la 9 iunie 1952, informa organele de Securitate ca de naltarea
Domnului la Prislop nu au fost dect 60 de persoane si predica nu s-a tinut, remarcnd totodata interdictia
manastirii de a mai primi credinciosi n pelerinaj[180].

Alta sursa care furniza informatii Securitatii era mputernicitul Cultelor pe regiunea Hunedoara. Acesta,
periodic, n urma vizitelor efectuate la Manastirea Prislop, ntocmea referate n baza carora Securitatea
dispunea. Astfel, cu ocazia hramului din 1951, acesta informa despre atmosfera de la praznicul manastirii,
raportnd cum a reusit sa o minimalizeze, n asa fel nct sa devina o slujba din rutina manastirii, totodata
provocnd nemultumirea generala a pelerinilor fata de noile reguli si comunitatea care organizase acest
eveniment. n acelasi referat, insera si cteva informatii n care lasa sa se nteleaga o stare de spirit negativa
n rndul cinului monahal, provocata, conform semnatarului, de maica Zamfira Constantinescu, stareta,
care executa ordinele ce le primeste de la Arsenie Boca, atunci cnd merge n vizita la el[181].

n anul 1952, mputernicitul Cultelor, n urma unei vizite din ziua de 2 februarie, acesta prezenta situatia n
care se afla Manastirea Prislop. Printre altele, acesta sublinia pelerinajul unor credinciosi din regiunile
Sibiu si Stalin, care petreceau noaptea acolo n manastire, pentru a asista a doua zi la rugaciuni si slujbe,
multi dintre ei fiind bolnavi; ca stareta s-a plns de greutatile prin care trece manastirea de la arestarea lui
Arsenie Boca, deoarece sunt ca niste oi ratacite; ca maica Zamfira i-a spus ca libertatea religioasa exista
numai pe hrtie, dar n practica se lupta mpotriva credintei, ca satele din jur nu duc o viata religioasa
intensa si ca nu doreste ca de praznice incinta manastirii sa se transforme n blci. Totodata, acelasi
mputernicit nota ca la mplinirea unui an de la arestarea parintelui Boca au avut loc rugaciuni si
solemnitati religioase si despre respectul si autoritatea de care se bucura stareta n rndul cinului monahal.
n concluzie, mputernicitul arata necesitatea schimbarii conducerii manastirii sau chiar, pentru
desfiintarea manastirii, propun a se instrui un om bine pregatit din punct de vedere politic. Acest om se va
prezenta la manastire ca refugiat politic. Daca el va sti sa joace bine rolul, Zamfira l va primi si adaposti,
urmnd a se lua masurile impuse fata de asemenea fapte[182].

La 17 aprilie 1952, mputernicitul pentru Culte dadea un nou raport asupra vizitei sale la Manastirea
Prislop, efectuata la 12 aprilie 1952, mai ales ca parintele Arsenie Boca se ntorsese de la Canal. Printre
altele, acesta nota ca, imediat dupa ce s-a raspndit vestea ntoarcerii parintelui la manastire, au nceput sa
apara grupuri de oameni cu desagi si ranite pline, veniti din Cluj, Braila, Sibiu si alte localitati ndepartate
[], n majoritate tarani. Chiar la manastire erau circa 20 persoane, n majoritate tarani, mai ales femei,

dar socotind dupa numarul bagajelor, care erau depuse pe iarba si n sala de pelerini, numarul lor a fost
mult mai mare, ei fiind ascunsi n spatele manastirii, atunci cnd am fost vazut apropiindu-ma; ca forta
economica a manastirii este nsemnata si camara este plina. ntr-o convorbire cu parintele Boca, acesta
i spunea ca taranii nu traiesc viata sufleteasca interioara, deoarece lor le place numai latura externa,
spectaculoasa a religiei, ca pelerinaje [si] slujbe[183]. Acelasi mputernicit informa organele de Securitate
la 25 aprilie 1952 ca seful garii CFR de la Bretea Streiului ajuta manastirea cu pachetele pe care le
primeste si le expediaza[184].

La 7 august 1952, trimisul Cultelor n regiune dadea un alt referat privitor la informatiile strnse de acesta
la 2 august, cnd a vizitat manastirea. Printre altele, acesta sublinia scandalul provocat de preotul Toma
Gherasimescu, care venise la manastire cu propunerea de a aduce cteva surori pentru nchinoviere si a
impune cteva reguli monahale. Totodata, conducerea manastirii l anunta pe trimisul guvernului ca de
praznicul Adormirii Maicii Domnului nu se va face pelerinaj, chiar si de hram, cu toate ca, mai ales la
ultima sarbatoare, nu este exclus sa vina cei din mprejurimi[185]. O saptamna mai trziu, acelasi
functionar solicita conducerii Ministerului Cultelor ca parintele Arsenie Boca si stareta Zamfira
Constantinescu sa fie mutati la o manastire din regiunea Bihorului[186].

Imediat dupa praznuirea hramului, mputernicitul avea sa ntocmeasca un alt raport catre Securitatea Deva,
datat 15 septembrie 1952, prin care informa ca la Manastirea Prislop, n ajun (13 septembrie), au fost 25
persoane, n majoritate femei, unele din Sighisoara sau Sibiu, pentru ca a doua zi, dupa terminarea slujbei
(se oficiase ntre orele 46,30) sa mai apara alte 60 persoane, care aveau sa se ntoarca acasa, mai ales ca
nu fusesera spovedite si cuminecate[187]. La aceeasi data, dar n alt raport informativ, mputernicitul
sustinea ca, n urma discutiilor cu parintele Boca si stareta Zamfira, fostul duhovnic Dometie Manolache se
mutase la manastirea la Cioara, deoarece, aprins de dorinta gloriei personale, chema pelerini, fapt ce a
provocat probleme cu autoritatile[188].

O ultima sursa pentru anul 1951 este una ocazionala, n care se afirma ca manastirea primea saci cu
produse alimentare de la Sebes, cu expeditor necunoscut, cu ajutorul sefului de gara din Bretea Strei, iar
sotia acestuia ntretinea corespondenta manastirii cu Bucurestiul si Canalul, unde se afla parintele
Boca[189].

n anul 1952, reteaua informativa se mbunatateste cu mai multi informatori: Bebe, Dragota Pavel,
Fugaru, 19048, ST, 000, Bolklor, Rosu.

Informatorul Dragota, valoare sigura, anunta organele de Securitate la 6 aprilie 1952 ca de la venirea
la Manastirea Prislop, dupa cum sunt informat, parintele Arsenie Boca sade mai mult retras, apare la
slujbe, iar la terminare se [retrage], pentru a nu fi oprit de oameni. Ziua sade foarte putin cu oameni de

vorba[190]. La 20 mai 1952 informa despre aceeasi situatie, lume din ce n ce mai putina la manastire,
mai ales din cauza refuzului maicii Zamfira de a primi pelerini si a tinerii slujbelor la ore nefavorabile, de
exemplu liturghia nainte de ora 8. Slujbele si predicile sunt tinute de parintele Boca, la care participa
cteva femei batrne, care mai lucreaza la manastire[191].

Informatorul Fugaru dadea o nota informativa, la 7 aprilie 1952, despre persoanele care mergeau la
Manastirea Prislop si stateau de vorba cu parintele Boca. De pilda, intrnd n vorba cu o cunostinta, l-a
ntrebat daca au ramas persoane peste noapte la manastire, la care i s-a raspuns afirmativ. Atunci, spune
informatorul, am urmarit acest lucru si ntr-adevar au trecut pe la mine, pe la poarta, oameni f[oarte] bine
mbracati, cu geamantane n mna si am ntrebat pe unul daca parintele Arsenie a stat de vorba cu ei si
acesta mi-a spus ca toata noaptea au vorbit mpreuna si i-a invitat sa mai vina cnd au timp la casa lui
Dumnezeu[192].

Informatorul 19048 la 20 aprilie 1952 informa organele de Securitate despre vizita parintelui Boca la
Ioan Gogu, din Hateg[193].

Informatorul ST informa n data de 25 aprilie 1952 ca maica Zamfira, stareta manastirii, n lunile
trecute a colectat n regiunea Stalin alimente pentru manastire cca doua vagoane, care au fost expediate la
manastire[194].

Informatorul Bebe afirma, n nota din 6 mai 1952, ca n nenumarate rnduri vine si stationeaza la Ioan
Gogu, legionar din Hateg, parintele Boca, vizita ntoarsa de familia lui Gogu prin pelerinaje n fiecare
duminica la Manastirea Prislop[195].

Alte informatii despre Manastirea Prislop au fost date Securitatii prin informatoarea B/422, ntr-o
singura nota informativa din 29 septembrie 1950. Printre altele, aceasta relateaza cum s-a prezentat la
manastire pentru a se spovedi, cerere care i-a fost refuzata de preotul Stelian Manolache, cel care i
spovedea pe credinciosii veniti la manastire, pe motiv ca era de religie romano-catolica. nsa i-a promis ca
o va ajuta, mai ales ca informatoarea avea sotul nchis si ca atare a fost ncurajata sa-i ramna credincioasa
acestuia. Totodata aceasta a dat cteva informatii privitoare la cei veniti la manastire si despre discutiile ce
s-au purtat la masa data de parintele Boca[196].

La 25 iulie 1955, informatorul Mironescu al regiunii Deva dadea o nota informativa locotenentului
Cornel Costea, potrivit planului de masuri din 1955. Acesta detaliaza pelerinajul sau la Manastirea
Prislop, relatnd izolarea acesteia fata de restul lumii, despre reticenta maicii starete fata de cei care vin si
atunci dupa un control n prealabil al actelor, despre precaritatea cazarii acestuia, despre separarea

parintelui Boca fata de celelalte membre ale obstii chiar si prin nonparticiparea la slujbele prevazute de
rnduiala monahala[197].

Sursele ocazionale au depus eforturi n munca informativa ndreptata mpotriva Manastirii Prislop si n
anul 1952. Alte note informative care se gasesc la dosarul informativ Arsenie Boca sunt nesemnate de
delatori. Astfel, la 12 martie 1952, organele de Securitate erau informate despre atitudinea vehementa a
staretei Zamfira Constantinescu fata de ncalcarea legii libertatii religiei n RPR, despre legaturile acesteia
cu chiaburii care viziteaza asezamntul de la Prislop si ca sus-numita este un element foarte periculos si
daunator statului nostru [], se manifesta pe fata chiar cu riscul oricarei urmari, mai ales de cnd a fost
adus Arsenie, cu care n mod precis a trait n concubinaj. Aceeasi sursa propunea ca cei doi sa fie
ndepartati de aici si plasati n alte parti, lucru ce am propus si la Ministerul Cultelor, pentru a nu mai avea
asa influenta mare asupra populatiei[198].

Alte surse de informare pentru Securitate se pare ca erau chiar organele de Militie din zona, care raportau,
spre exemplu, la 7 aprilie 1952, despre persoanele venite la Manastirea Prislop, deoarece se aflase de
revenirea parintelui Boca de la Canal, unele din ele stnd chiar patru zile[199].

Tot prin informatori sau persoane de sprijin, Securitatea era informata despre comportamentului
vietuitoarelor de la Prislop fata de cei care veneau n pelerinaj. Este cazul unui informator sau persoana de
sprijin (nota este anonima) din 1953, care a fost trimis de Securitate pentru a culege informatii, venind la
manastire ca un pelerin. Acesta relateaza cu lux de amanunte cum a fost primit de maica stareta: reticenta
acesteia fata de straini, legitimarea cu buletinul de identitate si datele referitoare la locul de munca si
ocazia n care s-a prezentat la manastire (concediu sau nvoit), studiile, interdictia de a fuma n incinta
asezamntului monahal, primirea n manastire ntr-un spatiu bine precizat cu stiinta unei calugarite care
avea n vedere toate miscarile celor veniti, permisiunea de a participa la slujba de a doua zi cu conditia de a
pleca din manastire imediat, suspiciunea care plana asupra informatorului din partea maicii starete, atunci
cnd acesta nu si-a respectat angajamentul de a pleca imediat dupa slujba si eliberarea buletinului n anul
1953 (stareta considera ca a fost n nchisoare)[200].

O pista de urmarire a constituit-o si monitorizarea corespondentei prin notele informative (dactilografiate)

date de informatorii 15 si G.I. si interceptarea ei. Referitor la aceasta, maica Zamfira si exprima
temerea fata de informatorul 15, la 2 mai 1951, ca o parte din scrisori sunt oprite de Securitate, pentru
ca acesta sa se ofere ca cea mai mare parte a corespondentei sa o primeasca chiar el, evident gest pentru
cstigarea ncrederii n ochii staretei[201]. Ulterior, la 26 mai 1951, Securitatea Hunedoara era din nou
informata de G.I. despre corespondenta primita la Prislop si ca: Va fi chemat la noi, prelucrat si
esentialul exploatat la DGSS, conform ofiterului superior de la Biroul 4[202]. Apoi, periodic, acesta avea
sa informeze organele de Securitate despre corespondenta primita la Prislop. Tot n urma acestei

monitorizari a corespondentei, toate persoanele care ntretin corespondenta cu personalul de la manastire

au fost semnalate de noi directiunilor respective pentru a fi tinute n supraveghere[203].

Asupra acestei forme de urmarire credem ca trebuie sa ne oprim putin pentru a ntelege mai bine activitatea
care s-a exercitat asupra Manastirii Prislop. n dosarul ntocmit parintelui Boca, exista mai multe scrisori
din perioada anilor 19501954, cele mai multe primite de marele parinte. Pe ani, scrisorile sunt distribuite
astfel: 17 pe anul 1950, noua pe 1951, 22 pe 1952, una pe 1953 si una pe 1954. Majoritatea sunt primite de
la credinciosi cu multumiri aduse parintelui care i ajutase spiritual, de la parintele Ilie Cleopa, staretul de
la Slatina[204], de la diferiti preoti etc. Exemplarele aflate n dosar sunt fie originale, fie copii
dactilografiate. Daca originalele exista n dosar, nseamna ca acestea nu au mai ajuns la destinatie.

Dupa ntoarcerea parintelui Boca de la Canal, activitatea n manastire a fost mult diminuata. Potrivit unei
adrese-raport a Biroului Hateg catre DRSS Hunedoara, din data de 23 aprilie 1952, parintele Arsenie Boca
toata ziua munceste n gradina manastirii, la slujbe si se mai ocupa si cu pictatul. La manastire nu vrea sa
ia legatura cu nici o persoana straina, deoarece n tot timpul prin calugarite spune la persoanele straine ca
sa-i lase n pace, fiindca au si ei n satele si comunele respective biserici si popi, la care se pot
mpartasi[205].

Organele de Securitate aveau sa-l includa pe parintele Arsenie Boca n cercul antroposofilor din Romnia.
Conform unei adrese, din 21 noiembrie 1953, a DRSS Deva catre DRSS Ploiesti: Referitor la activitatea
calugarului Boca Arsenie ne-a fost semnalat ca [face parte] din organizatia subversiva contrarevolutionara
antroposofica din RPR, bucurndu-se de o mare apreciere din partea membrilor acestei organizatii. ntr-o
sedinta antroposofica ce a avut loc la Cluj n 31 mai 1953, n casa numitului Givulescu Cornel, a reiesit ca
Boca Arsenie are legaturi cu unul din conducatorii cercului antroposofic din Cmpia Turzii, numit Iustian
Iustin, ct si cu Ionascu Ioan, antroposof din Timisoara[206]. ntr-o adresa a DRSS Cluj catre DRSS Hunedoara, din data de 6 iunie 1953, referitor la aceeasi sedinta se mai spunea ca: Acest calugar are darul
clarviziunii si dupa ce a intrat n gruparea antroposofica a facut progrese rapide, participantii la sedinta au
vorbit cu multa admiratie fata de acest calugar[207].

Imediat dupa revenirea parintelui Boca, Securitatea, dar si partidul au ncercat diminuarea vietii monahale
si a fluxului de pelerini la Manastirea Prislop prin Ministerul Cultelor, prin diferite metode: oprirea
credinciosilor de a mai merge la manastire si savrsirea slujbelor cu mare fast, apoi nchiderea manastirii si
compromiterea parintelui Arsenie ca membru al miscarii de rezistenta anticomunista de nuanta legionara.
n cele din urma, Securitatea va trece la arestarea monahului, ca sustinator al Miscarii Legionare si al rezistentei anticomuniste.

Din nou arestat

La 11 noiembrie 1955, parintele Arsenie Boca avea sa fie din nou arestat, n baza mandatului 184/955 emis
de Procuratura Militara Teritoriala Timisoara. Acuzatia a fost cea de omisiune de denunt pentru Nicolae
Bordasiu, un legionar cautat de autoritati. Pentru aceasta, preotul Boca a fost condamnat de instanta
Tribunalului Militar Timisoara la 6 luni de detentie. La 7 decembrie 1955 se afla la nchisoarea Jilava, iar
de la 17 decembrie 1955 pna la 7 aprilie 1956, la Penitenciarul Oradea. La eliberare a semnat angajamentul de a nu spune cele vazute n puscarie si n anchete[208].

Dupa arestare, parintele Boca a fost anchetat la Securitatea Timisoara, n perioada septembrieoctombrie
1955. n dosarul de urmarire informativa consultat de noi se gasesc sapte procese-verbale de interogatoriu,
cuprinse n segmentul de timp 27 septembrie5 octombrie 1955. n aceasta privinta de remarcat este faptul
ca au fost mai multe procese-verbale consemnate, sinteza din 21 septembrie vorbind de o ancheta din
aceasta data. n cursul anchetei, parintele a fost interogat pentru unele legaturi cu legionarii amintiti n
ancheta din 1948, despre relatiile cu Antonie Plamadeala si Nicolae Bordasiu, Nichifor Crainic, principesa
Ileana si unii profesori legionari. Altfel spus, anchetatorii au ncercat sa-l determine pe parintele Arsenie
Boca sa recunoasca activitatea n cadrul Miscarii Legionare. El a afirmat clar: Precizez ca eu nu m-am
ncadrat n organizatia legionara si nici nu mi s-au facut propuneri n acest sens[209].

Tot n acest caz au mai fost anchetati Zamfira Constantinescu, stareta Manastirii Prislop, Nichifor Crainic,
Antonie Plamadeala, Nicolae Pavel, Dumitru Ceteanu si Horia Draghici, ultimii trei fiind din Deva. Stareta
Manastirii Prislop, potrivit documentelor consultate, a fost anchetata de Securitatea Timisoara n perioada
2029 septembrie 1955, desi sunt mentionate si alte procese-verbale de interogatoriu consemnate. Aceasta
a fost interogata privitor la legaturile cu Nicolae Bordasiu, prezenta la conferintele Rugului Aprins, pelerinajul lui Nicolae Bordasiu, Leonida Plamadeala si Roman Braga n 1947 la Smbata si la prezenta lui
Antonie Plamadeala la Manastirea Prislop, dar mai ales despre pretinsa activitate legionara a acestora[210].

Nichifor Crainic a fost anchetat la Bucuresti, interogatoriile fiind consemnate la 11 si 14 octombrie 1955.
Acesta a fost ntrebat asupra legaturii sale cu parintele Boca: ascunderea la Manastirea Smbata,
verificarea traducerilor din primul volum din Filocalia, traducerea lucrarii lui Ignatiu de Loyola, Exercitii
spirituale, si ascunderea lucrurilor personale la Smbata. De asemenea, a fost anchetat si asupra legaturii
parintelui Boca cu principesa Ileana si a vederilor politice ale fostului staret de la Smbata. La
anchetarea celorlalti ca martori s-au avut n vedere posibilele legaturi legionare ale parintelui Boca[211].
Ultimul anchetat ca martor n dosarul parintelui Boca a fost Antonie Plamadeala. Acesta a fost ntrebat de
scopul venirii diferitelor persoane la parintele Boca si despre statutul manastirii. Anchetatorii au ncercat
ca prin prezenta parintelui Antonie la Prislop sa contureze vietii monahale o activitate legionara, mai ales
din cauza pelerinajului efectuat de credinciosi cunoscuti de Securitate ca legionari.

Dupa eliberare

La 12 ianuarie 1958 se deschidea Dosar de actiune informativa individuala asupra calugarului Boca Zian
Arsenie de la Manastirea Prislop, conform hotarrii locotenentului-major Viorel Boian, aprobata de
maiorul Kasza Iosif, seful Directiei Regionale Hunedoara. Aceasta se baza pe materialele verificate si
nendoielnice pe care le posedam asupra calugarului Boca Zian Arsenie [din care] rezulta ca o data cu
intrarea lui la manastirea ortodoxa din comuna Smbata de Sus [], adica din anul 1939, a avut legaturi cu
elemente legionare urmarite de organele de stat. Documentul continua cu ascunderea unor legionari ca
Nicolae Petrascu, Grigore Glatcov sau Antonie Plamadeala. Mai mult, se sustinea ca parintele Boca
desfasoara activitate dusmanoasa, face dese deplasari la Bucuresti si Manastirea Smbata de Sus, raionul
Fagaras, unde are legaturi cu elemente dusmanoase. Acelasi act propunea ca parintele Boca sa fie trecut la
categoria de evidenta operativa ca un element legionar, care are legaturi si cu elemente legionare. Scopul
deschiderii noului dosar era de a stabili daca n prezent mai desfasoara activitate legionara; n ce consta
activitatea lui legionara, daca desfasoara activitate n mod organizat sau numai izolat; cu ce elemente
ntretine legaturi si de cine e vizitat la Manastirea Prislop; unde se deplaseaza si pentru ce[212].

n anul 1958, atunci cnd la 31 ianuarie se deschisese actiune informativa individuala asupra legionarului
Boca Zian Arsenie, agentura la Manastirea Prislop era absenta. Situatia era foarte grava, n viziunea
organelor de Securitate, deoarece acesta mpreuna cu stareta Zamfira Constantinescu si luau masuri
perseverente de verificare, potrivit unei adrese din data de 17 februarie 1958 a DRSS Hunedoara catre
MAI, Directia a III-a. Problema se vedea rezolvata prin marsrutizarea informatorului Tudor, agent al
Directiei a II-a din MAI[213].

ntr-un alt plan de masuri pentru urmarirea informativa a parintelui Boca, de la nceputul anului 1958, dat
fiind faptul ca face dese deplasari la Manastirea Antim din Bucuresti, unde ia legatura cu alte elemente
dusmanoase [si] pentru a se stabili activitatea acestuia, se impune a se deschide actiune informativa
individuala asupra legionarului Boca Zian Arsenie, pna la data de 30 ianuarie 1958. Raspunde: lt.-maj
Bora Vasile.

n planul de masuri al actiunii se va prevedea folosirea pentru nceput a agentului Cartescu Ioan, care
cunoaste pe Boca Zian Arsenie, n timp ce se afla la manastirea ortodoxa Smbata de Sus, raionul Fagaras.

Sub o legenda plauzibila ce va fi ntocmita din timp agentul Cartescu se va deplasa la Manastirea
Prislop, unde va lua legatura cu calugarul legionar Boca Zian Arsenie. Termen pentru marsrutizarea
agentului: 1 februarie 1958. Raspunde: cpt. Stanciu Ioan.

Prin marsrutizarea agentului Cartescu Ioan scontam sa ne facem idee daca Boca Zian Arsenie n prezent
desfasoara activitate legionara, cu cine, daca face deplasari, unde anume, cu cine ia legatura si de cine este
vizitat la manastire etc. Termen: 25 martie 1958. Raspunde: lt. Bora Vasile.

Pentru recrutarea unui agent pe lnga Boca Z. Arsenie, vor fi pusi n studiu si recrutati daca corespund
seful garii CFR din Bretea Streiului si calugarita cunoscuta sub numele de Birjerita.

seful garii CFR din Bretea Streiului are strnse legaturi cu personalul Manastirii Prislop. Primeste si
expediaza scrisori si pachete pentru manastire. Boca Z. Arsenie nu primeste la manastire pe nimeni fara
recomandatia sefului de gara din Bretea Streiului. Studierea acestora si recrutarea celui mai pretabil va fi
facuta pna la data de 1 aprilie 1958. Raspunde: lt. Bora Vasile[214].

Conform unei note din 3 ianuarie 1955, sursa Marcu preciza ca n noiembrie 1954 parintele Arsenie
Boca ar fi solicitat bani de la Departamentul Cultelor si patriarhului Justinian aprobarea pentru executarea
unor lucrari de pictura la biserica Manastirii Prislop. Justinian a raspuns pozitiv la 2 decembrie acelasi an,
nu nainte ca preotul Boca sa execute lucrarile de pictura de la o biserica de la Galati, unde exista un
santier bisericesc n plina activitate[215].

nainte de aplicarea Decretului 410/1959, comunitatea monahala de la Prislop va fi dispersata,

interzicndu-i-se sa-si mai desfasoare viata religioasa, iar membrii ei izgoniti din manastire. nsa, n acest
caz actul episcopului Aradului nu trebuie interpretat unilateral, ci ca rezultat al presiunilor exercitate de
puterea comunista de diminuare a vietii monahale n etapa premergatoare instituirii Decretului 410[216].
Astfel, n mai 1959 parintele Arsenie Boca si stareta Zamfira Constantinescu, n urma deciziei episcopului
Andrei Magieru, erau nevoiti sa paraseasca manastirea, iar maicile obligate sa intre n lume[217]. Locul
celebrei manastiri va fi luat de un camin de batrni pna n 1976, anul n care s-a renceput slujirea lui
Dumnezeu prin ruga monahilor.

Motivul principal al desfiintarii manastirii din 1959 era afluenta credinciosilor la acest important obiectiv
monahal, lucru pe care comunistii nu-l vedeau cu ochi buni. De fapt, chiar parintele Arsenie Boca sustinea
aceasta n fata patriarhului, la 1 martie 1967, potrivit unei note date de Vasile: Spune Boca ca i s-a facut
observatie nu numai de ai nostri (prelati ortodocsi, n.n.) si chiar de la altii mai mari: Ca la mine venea
multa lume. Eu nsa nu le faceam nimic, dect stateam de vorba cu ei, i ndrumam si cnd plecau spuneau
ca au fost schimbati, si atunci ei ma considerau facator de minuni[218].

n lume

Referitor la noua situatie a parintelui Arsenie, interesanta este caracterizarea facuta de sursa Florica n
nota din 5 februarie 1965, dupa expulzarea lui din Manastirea Prislop: Din anul 1959 a venit n Bucuresti
dimpreuna cu fosta stareta de la Prislop Julieta Constantinescu. Unii spuneau chiar ca Arsenie Boca este
casatorit cu aceasta. n momentul de fata, Boca este angajat la atelierul de pictura de la Patriarhie. Nu are
nca buletin de Bucuresti. Acum a fost trecut pe tabel pentru a i se elibera buletin. El nu mai umbla n haine

clericale si nici nu mai poarta barba. Este nca devotat Bisericii si este privit de patriarh si de ceilalti sefi ai
lui ca un om capabil si priceput n arta picturii. Participa cu regularitate la slujbele religioase de la
Patriarhie, n sarbatori. Se fereste nsa ca sa mai aiba legaturi cu diferiti credinciosi si credincioase, care l
admira si ar vrea sa stea de vorba cu el. El este destul de prudent si calculat. Din timpul de cnd era
student, era socotit ca un om de caracter, cu multa vointa si destul de modest. Ori de cte ori am vorbit cu
el, mi-a spus ca lumea i-a facut o falsa reclama, a exagerat anumite lucruri si din aceasta cauza a avut de
suferit[219].

n continuarea prezentarii noii situatii n care se afla parintele Boca dupa 1959 avem si relatarea facuta de
informatorul Rafael la 15 aprilie 1966: Boca Arsenie este responsabilul atelierului de pictura si email de
la Schitul Maicilor. Nu este numit sef de atelier oficial, dar el face toate proiectele si desenele tuturor
comenzilor cerute de institutie. Ca pregatire, Boca A. este un desenator f. bun, pictor si cunoscator al artei
emailatului. Este un om priceput si bun organizator al muncii n atelier si de aceea este socotit ca un om de
valoare n Patriarhie si dupa cte am vazut patriarhul l apreciaza mult datorita talentului pe care-l are. Arta
emailatului si-a nsusit-o cu multa dibacie (furata propriu-zis) de la doamna Otetelesanu, care, avnd o
mentalitate nvechita, pastra acest secret al emailatului. Dupa ce se initiaza, Boca si pregateste doi elevi,
pe Neagu Gh. si Tudorache.

Din cele discutate cu el referitor la nvatatul unor secrete ale muncii de la cei batrni el mi-a spus asa:
Mai, deoarece cei batrni care cunosc secretele meseriei nu vor sa transmita celor tineri, noi trebuie s-o
furam. De asemenea i este necaz cnd unul tnar nu vrea sa nvete. El pune multa baza pe elementul
tnar care are alta mentalitate dect cei batrni. n atelier se comporta frumos si respectuos cu toata lumea.
n timpul lucrului nu vrea sa se discute n atelier, ci doreste liniste, spunnd ca discutiile distrag de la lucru.

Emisiunile de radio nu le asculta dect pe cele cu caracter stiintific, literar si informatii de cultura generala.
Muzica moderna nu-i place s-o asculte, l enerveaza, spunnd ca-i o muzica de tam-tamuri, lipsita de
frumusete si armonie. i place muzica populara si corala, indiferent de continutul ei.

Timpul liber si-l ocupa citind, completndu-si cunostintele. Din revistele literare si stiintifice care se aduc
n atelier citeste cu mult interes tot ce apare n domeniul stiintific. Din ziarele care vin la atelier este abonat
la Scnteia, pe care atunci cnd vine l citeste cu mult interes []. Boca Arsenie este un om cult si
vorbeste calculat. El nu face risipa de cuvinte n convorbirile avute[220].

Despre o eventuala ntoarcere a sa n manastire detinem o singura informatie, si anume cea din nota data de
Giar la 27 februarie 1967, n care se spune: n ziua de vineri 24 februarie a.c., sursa se afla n cabinetul
patriarhal mpreuna cu Boca Zian Arsenie. Acesta a ntrebat pe patriarh daca este adevarat ce se aude, ca se
vor ntoarce n manastiri calugarii ndepartati aici, la care patriarhul l-a ntrebat daca vrea sa-l paraseasca si

sa mearga la manastire. Acesta a spus ca ar dori sa mearga la aceeasi manastire la care a fost Prislop. I sa raspuns ca va trebui sa mearga nu acolo unde vrea el, ci acolo unde va gasi de cuviinta biserica. Totodata
patriarhul a spus ca nu peste multa vreme se va rezolva problema calugarilor ndepartati n asa fel ca sa nu
mai fie nici o manastire fara calugari, ei sa fie reprimiti n manastiri, binenteles numai cei care mai
ntrunesc conditiile. Ct despre pozitia patriarhului, parintele Boca spunea ca se va supune si va merge n
orice loc unde va fi trimis, asteptnd momentul cnd va fi chemat si trimis acolo unde doreste el[221].
Evident ca Securitatea, stiind de toate acestea, va influenta decizia Departamentului Cultelor de a nu
permite parintelui Boca ntoarcerea la vreo manastire, tocmai pentru a nu se confrunta cu veche problema:
afluenta credinciosilor.

Dupa expulzarea din manastire, parintele Arsenie Boca avea sa picteze Biserica Sf. Elefterie, dupa cum era
semnalat la 10 ianuarie 1962, n nota informativa a agentului Ionescu Ion. De fapt, se arata cum parintele
Boca lucreaza foarte putin si n schimb sub motiv ca spovedeste (desi nu mai e preot si nu apartine de
Biserica Elefterie) are convorbiri ndelungate n biserica cu diferite persoane[222].

Despre urmarirea sa la un alt santier de pictura se vorbeste n adresa Directiei a III-a din MAI catre MAI
Brasov, din 2 august 1962, unde se spune despre parintele Boca ca executa o lucrare de pictura la o
biserica din comuna Bogata si prin urmare era necesar a se dispune masuri pentru supravegherea lui
informativa [], ct va sta pe raza regiunii dvs[223]. La fel se va ntmpla n anul urmator, cnd n urma
semnalarii de catre agentul Neacsu, n nota din 9 mai 1963, care informa: Boca urmeaza sa plece n
deplasare pe timp de circa trei luni de zile n satul Bogata, din reg. Brasov, unde trebuie sa lucreze n
continuare pictura bisericii din sat. Plecarea este programata pe 28 mai 1963, Directia a III-a a luat
masuri. Prin adresa MAI Brasov catre Directia a III-a din Bucuresti, din 15 mai 1963, se raporta ca s-au
luat masuri de marsrutizare a agentului Nicoara Iulian al raionului Sibiu, care l cunoaste pe
obiectiv[224].

La 16 ianuarie 1962, seful Directiei a III-a din MAI aproba deschiderea unui dosar de urmarire informativa
parintelui Arsenie Boca, pentru activitatea politica din trecut, si anume legaturile strnse cu elementele
legionare, cum ar fi comandantul legionar Petrascu Nicolae, fostul prefect legionar Mateias Virgil si altii;
ca l-a gazduit n anul 1949 la Prislop pe calugarul Antonie Plamadeala si pentru cele doua detentii ale sale
(19511953 si 19551956). Acelasi document continua cu afirmatia: n prezent este semnalat ca ntretine
legaturi cu diferite elemente neidentificate care-i aduce pachete si scrisori. De asemenea este semnalat ca
face deplasari n tara.

La capitolul III din acest document, categoria evidenta operativa, [cu] datele compromitatoare aratate,
reiese ca desfasoara activitate de subminare a regimului democrat din RPR si urmeaza a fi trecut n
evidenta operativa ca suspect de activitate legionara prezenta. Scopul deschiderii dosarului, n viziunea

cadrelor de Securitate, era de a stabili n ce consta activ[itatea] c[ontra] revol[utionara] a obiectivului; cu

cine ntretine legaturi pe linia organizatiei legionare si rolul lui Boca A. n aceasta activitate; cum sunt
cunoscute legaturile contactate de Boca A. si rolul lor n relatiile cu ob[iectivul]; daca legaturile existente
sunt de natura legionara si daca Boca le stimuleaza n activ[itatea] lui c[ontra] revol[utionara]; de stabilit
daca are legaturi superioare; de documentat activ[itatea] dusmanoasa a obiectivului si legaturile lui[225].

De fapt, deschiderea dosarului de urmarire informativa parintelui Boca poate fi motivata de planul de
masuri de actiune informativa ntocmit de locotenentul-major Dumitru Ene din Directia a III-a, Biroul 2
din MAI, n data de 13 ianuarie 1962. Ofiterul Ene, plecnd de la urmarirea informativa deschisa
legionarului Petru Oprea, deschisa de MAI Crisana si vizita acestuia la Manastirea Smbata de Sus n iulie
1961, n cautarea parintelui Boca (amndoi fusesera detinuti n acelasi penitenciar), ajunge la concluzia ca
acesta din urma rennoada legaturile cu vechii legionari, mai ales daca se adaugau celor de cnd era
staret la manastirea fagaraseana. De altfel, legaturile parintelui Boca cu legionarii sunt prezentate
detaliat, constituindu-se astfel imaginea unui legionar notoriu, care mereu, pe unde a fost preot si staret, a
cautat sa sustina actiunile subversive ale celor din munti. Ca masuri prezentate sunt cele precizate n
referatul de deschidere a dosarului, exceptie facnd: Prin serviciul K se va stabili comportarea n
penitenciar a lui Boca Arsenie si elementele cu care a avut contingenta si relatii n Penitenciarul Jilava si
anchetarea unor detinuti care erau banuiti ca aveau legaturi cu parintele Arsenie: legionarul Virgil Mateias
aflat n Penitenciarul Aiud sau Iordan Mitrea (pe marginea textului este scris: A fost anchetat rezultatul
negativ). Termenul de executare a masurilor era perioada 30 ianuarie30 martie 1962[226].

O alta masura importanta n urmarirea informativa a fost crearea unei retele informative n jurul
obiectivului. nca din raportul ofiterului Ene din 13 ianuarie 1962 se spunea ca pentru ndeplinirea masurilor, pna la recrutarea unei agenturi personale cu care sa tinem legatura, se vor folosi agentii
Tudoran Ion si Ionescu Ion, pentru a ne informa cu date privitoare la Boca Arsenie. si totusi, acestia
nu au dat informatii despre parintele Arsenie, chiar daca primul care se afla la Manastirea Antim, iar al
doilea era fratele unuia din pictorii cu care Arsenie Boca lucra la Biserica Sf. Elefterie.

Primul, de altfel, era dirijat pe lnga parintele Boca de locotenentul-major Ene Dumitru, la 20 februarie
1962, potrivit celor spuse n nota biroului: La domiciliu n ce relatii se afla cu locatarii si natura acestor
relatii []; ce elemente se cunosc ca viziteaza pe Boca Arsenie la domiciliu si cum sunt cunoscute acestea
din punct de vedere politic; intereseaza de asemenea daca-l viziteaza la serviciu anumite elemente, la locul
de munca, cunoscute ca fiind venite n acest scop din provincie; de stabilit cercul intim al relatiilor pe care
Boca Arsenie l are si care dintre acestea se bucura de o ncredere deplina din partea obiectivului; este
necesar a cunoaste daca Boca Arsenie la locul de munca munceste sau nu n mod cinstit, iar daca nu, n ce
constau relatiile lui pe aceasta linie; care este atitudinea lui morala (vazuta din punctul nostru de vedere);
daca este casatorit, relatiile lui etc.; din punct de vedere politic, intereseaza care este atitudinea pe care o
adopta n ceea ce priveste respectarea legilor RPR, ce afirmatii face, care sunt manifestarile si cum sunt

cunoscute legaturile lui din acest punct de vedere; intereseaza daca face deplasari, unde, cu ce scop si cu
cine ia legatura n asemenea mprejurari; este necesar ca atunci cnd se stabileste ca va face vreo deplasare,
sa fim anuntati la timp pentru a putea lua masurile necesare[227].

Tot Securitatea a ncercat recrutarea unor elemente care domiciliaza la aceeasi adresa cu Boca Zian
Arsenie, potrivit unei cereri de verificare a locotenentului Ene din data de 6 iulie 1962[228]. Pentru acest
caz au fost dirijati informatorii Timotei si Neacsu, nsa abia n iulie, respectiv noiembrie 1962, potrivit
notelor informative date de acestia si existente la dosarul pe care l-am consultat[229].

Primul informator, Timotei, era pentru locul de munca al parintelui Arsenie Boca atelierul de pictura al
Patriarhiei, aflat la Schitul Maicilor. Acesta a fost recrutat la 19 iulie 1962, de locotenentul Dumitru, cel
care coordona actiunea informativa mpotriva lui Arsenie Boca. Noul agent era dirijat pentru a ne informa
referitor la legaturile, discutiile si atitudinea lui Boca, conform rubricii Sarcini din nota informativa
data n momentul recrutarii[230]. Acesta a dat informatii n perioada 19 iulie 196211 martie 1964, n 18
note informative, potrivit celor gasite n dosar. Locul de ntlnire, initial era loc conventional, ceea ce
presupunea un spatiu public, mai ales ca la nota din 2 noiembrie 1962 maiorul Gheorghe Nichitiu, seful
biroului, ordona locotenentului Ene: Sa nu va mai ntlniti pe strada cu agentul[231], apoi casa
Victoria. Interesant este faptul ca, ncepnd cu nota informativa din 27 noiembrie 1963, ntlnirile se
faceau n casa Azur, iar ofiterul era capitanul St. Alecsuc, de la Biroul 3 (de acum Boca este considerat
legionar la fiecare nota). Deci actiunea fusese mutata la alta problema, probabil cea legionara (acum se
cauta a se dirija informatori din mediul legionarilor).

Prin notele sale, Timotei dadea informatii despre persoanele care l cautau pe parintele Boca la locul de
munca, pentru executarea unor icoane pictate sau emailate, despre discutiile care le aveau cu acesta pe
marginea celor citite n presa, subiecte referitoare la problemele internationale. Privitor la comportamentul
parintelui Arsenie, o referire interesanta ni s-a parut cea data n nota din 8 august 1963, la care ofiterul
concluziona n nota sa: Analiznd interpretarea data acestora, se poate spune ca Boca Arsenie este un
element cu o atitudine ct de ct corespunzatoare, pentru ca pe margine ofiterul superior sa adnoteze:
Corespunzatoare conceptiei lui, dar nu si a noastra, ss/indescifrabil[232].

Despre munca informativa n care a fost dirijat, n nota biroului la nota informativa din 8 august 1963,
ofiterul Ene spune despre Timotei: n raport cu posibilitatile ce le are, el reuseste de multe ori sa ne faca
cunoscute legaturile obiectivului si unele discutii pe care acesta le poarta[233]. Chiar daca, potrivit celor
scrise de ofiterul de Securitate n nota din 21 februarie 1963, agentul Timotei a relatat la ntlnire felul
cum a deconspirat legatura cu organele noastre, comunicnd agentului Neacsu ca lucreaza cu noi[234].

Un aspect interesant este cel din nota din 27 noiembrie 1963, unde Timotei relateaza o discutie cu
parintele Boca, n care acesta se exprima pentru continuarea revolutiei din octombrie n America, la care
ofiterul superior scrie: Cred ca Boca l-a mirosit pe agent si acum l serveste n functie de ntrebarile ce i
se pun, ss/indescifrabil[235]. ntr-adevar, dupa aceasta discutie, parintele Boca a mai refuzat sa mai
comenteze critic evenimentele internationale cu agentul Timotei. Agentul a fost instruit de ofiter sa
aduca n discutie chestiuni legate de sfinti, ca de exemplu Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, primul fiind
patronul legionarilor, sau de unificarea Bisericii, relativ la vizita papei Paul al VI-lea la Ierusalim.
Referitor la acestea, Boca a raspuns superficial, facnd numai cteva precizari.

Al doilea informator important dirijat n aceasta actiune a Securitatii a fost Neacsu, care era tot coleg de
serviciu cu obiectivul. ntlnirile cu ofiterul Dumitru Ene aveau loc initial la loc conventional, apoi la
casele conspirative Victoria, Miorita, Urziceanu, apoi la Unirii si chiar la domiciliul agentului
cnd era bolnav sau n afara casei de ntlniri, la cererea agentului. n cteva situatii, ntlnirea s-a
efectuat ca urmare a unei convorbiri telefonice prin care agentul a solicitat-o. De la 1 octombrie 1963
agentul a fost predat la Biroul 3, deci ofiterului stefan Alecsuc, unde parintelui Boca i s-au cautat
legaturile cu legionarii. Acesta, potrivit celor gasite la dosar, a dat un numar 24 note informative n
perioada 2 noiembrie 196221 martie 1964, desi n ultima se specifica faptul ca urmatoarea ntlnire va
avea loc n data 26 martie.

Agentul a fost dirijat si instruit sa-l supravegheze informativ si sa stabileasca comportarea si relatiile
parintelui Boca, dar numai n cadrul serviciului si sa pastreze linia de conduita trasata n sensul ca la locul
de munca sa aiba o comportare obisnuita si sa nu se preocupe n mod vizibil de a contacta fel de fel de
persoane si sa nu-si faca de lucru n mod artificial, fapt care poate atrage atentia celor din jurul
sau[236]. Cu toate acestea, parintele Boca este prudent n mprejurarile cnd de fata sunt si alte
persoane. El respinge si evita a discuta cu acestea pentru a nu da loc la comentarii[237].

Interesant este faptul ca ofiterul care coordona activitatea informativa mpotriva parintelui Boca considera
toate vizitele celor din provincie la locul de munca al obiectivului, unde comandau diferite obiecte de cult,
ca fiind doar pretexte, potrivit sintezei informative din 19 iunie 1963. n viziunea ofiterului de Securitate,
toate aceste vizite erau considerate ocazii pentru ca provincialii sa-l revada pe parintele Boca. n general,
agentura nu a semnalat aspecte de natura dusmanoasa, fiind foarte prudent pe de o parte, iar pe de alta
parte nici agentura nu are posibilitati de informare. Prin urmare, a aparut necesitatea recrutarii unui agent
cu posibilitati care sa ne poata informa cu privire la activitatea lui prezenta concreta. Un astfel de candidat
va fi studiat din rndul elementelor fost[e] arestate pentru activitate legionara sau din rndul acelora pe
care Boca le-a gazduit la Manastirea Smbata. O alta masura prevazuta n amintitul plan era instalarea
tehnicii operative la domiciliu[238].

Alte surse s-au dovedit a fi ocazionale, dnd note informative dupa ntlnirea cu obiectivul. Spre exemplu,
sursa Musat N., a maiorului M. Amarandei, dadea o nota informativa la 4 martie 1964, n casa
Frunzelor, n care relata ntlnirea cu parintele Boca, fara sa dea informatii importante, si chiar daca era
n intimitate cu cel urmarit, acesta era nsarcinat sa discute numai la ntlnirile ntmplatoare[239].

O alta sursa a fost Ileana Constantinescu, care initial era n legatura capitanului Savin Danila din MAI
Galati. Aceasta a dat informatii n perioada 13 aprilie 19645 noiembrie 1965 (sapte note gasite la dosar).
Din prima nota reiese ca aceasta era o fosta calugarita de la Manastirea Vladimiresti, ca n vara lui 1944
parintele Arsenie Boca s-a oferit a fi duhovnicul ntregului sobor de la Tudor Vladimirescu si ca dupa
amnistia din 1964 dorea sa stea de vorba mai mult cu aceasta. De fapt, nota este rezultatul cererii Directiei
a III-a din MAI catre Directia Regionala Galati, din 18 martie 1964, ca agenta Ileana Constantinescu sa
fie instruita pentru a furniza informatii despre parintele Boca si mai ales daca l poate contacta n
Bucuresti, la Patriarhie sau domiciliu[240]. Totusi, aceasta se va muta cu domiciliul n Bucuresti, unde va
fi preluata de Directia a III-a din MAI, care i va solicita informatii despre parintele Boca. ncepnd cu 3
februarie 1965, Ileana Constantinescu dadea note informative locotenentului-major stefan Bajenaru,
fiind instruita pentru a da orice informatie despre Boca, cautndu-l mai ales la Biserica Domnita Balasa (pe
care o frecventa). ntlnirile cu ofiterul de legatura aveau loc n casa Borsec. Informatiile date de aceasta
agenta cuprind referiri la parintele Ioan Iovan (fostul duhovnic de la Vladimiresti), despre o organizare a
maicilor initiata de fosta maica Zamfira Constantinescu (de la Prislop) considerata de coordonatorii
actiunii informative ca dusmanoasa, despre relatia dintre parintele Boca si maica Zamfira (n acceptia
Securitatii concubinaj) si despre aceasta din urma etc.[241].

Alti informatori au fost: Stoleru Valeriu care la 16 august 1965 l ntlnise pe Boca la locul de munca,
dnd informatii fara valoare, dar fiind dirijat, de ofiterul Paduraru N., sa intre n anturaj n vederea
obtinerii unor probleme ce ne intereseaza[242]; Tatiana de la MAI Suceava, care a dat doua note la 29
martie si 3 august 1965, cu informatii sumare despre parintele Boca si maica Veronica[243]; Florica n
doua note, din 1 iulie si 9 noiembrie 1965, cu date sumare despre Boca[244]; Dragomir Maria, dirijata
nainte de 12 ianuarie 1965, cnd a dat prima nota despre Boca, a furnizat informatii sumare, mai ales pe
tema tehnicii picturii n email, n perioada 22 decembrie 19644 martie 1965; Valeanu Ion, agent al
locotenentului stefan Bajenaru, cu o singura nota data la 29 iunie 1965; Dan al locotenentului N.
Paduraru cu doua note din 10 februarie, respectiv 24 iunie 1965, dirijat pe lnga Boca, dar fara
succes[245].

n aceasta operatiune a fost urmarita si maica Zamfira, acum Julieta Constantinescu. De exemplu, la 5
noiembrie 1962, locotenentul-major Dumitru Ene raporta ca n ziua de 3 noiembrie a fost la domiciliul
acesteia si a constatat ca poseda o masina de scris, marca Hermes cu autorizatie[246]. ntr-o nota
referitoare la Julieta-Zamfira Constantinescu, din 2 iunie 1965, ntocmita de locotenentul major stefan
Bajenaru, de la Biroul 304, se spune despre aceasta ca din dosarul informativ ce l avem asupra lui Boca,

dupa izgonirea din manastire traieste cu acesta ntr-o casa cumparata de amndoi n Bucuresti, dar nu sunt
casatoriti. Despre acest ultim aspect, se vorbeste n adresa Directiei a VII-a catre Directia a III-a din data
de 22 octombrie 1963, unde se spune n mod clar ca Arsenie Boca nu este casatorit[247].

Tot acum s-a ncercat recrutarea parintelui Boca ca informator, potrivit notei biroului la nota informativa
din 1 august 1962, data de Timotei: Boca Zian Arsenie va fi studiat n vederea recrutarii. Acesta este
cunoscut cu o mare influenta n rndul credinciosilor ortodocsi si al legionarilor, crendu-se n jurul lui un
adevarat mit, pentru ca n observatia capitanului Cornel Culcea, seful biroului, sa se spuna: Deocamdata
noi trebuie sa stabilim cu se ocupa el[248]. Aceasta dupa ce n planul de masuri din 2 martie 1963, printre
altele, se spunea: Sa avem n vedere eventuala recrutare a lui Boca Arsenie si folosirea lui n rndul
elementelor legionare din [i]erarhia legionara. Sarcina cu control permanent. Ulterior, la 8 august 1964,
ntr-o nota analiza se spunea: Data fiind pozitia corespunzatoare a lui Boca Zian Arsenie, opinam pentru
contactarea lui n vederea atragerii la colaborare cu organele noastre, date fiind posibilitatile lui de
informare n Bucuresti, ct si n provincie [249].

O alta problema cu care Securitatea s-a confruntat n urmarirea parintelui Boca este cea referitoare la asazisa retea de curieri formata de episcopul Nicolae Popovici, exilat la Manastirea Cheia, care fusese preluata
de alti calugari. Interesul organelor de Securitate era att de mare deoarece aceste legaturi erau considerate
ca fiind subversive si cu caracter legionar. De fapt, n planul de masuri din data de 30 martie 1963, se
spune: Din nota furnizata de Tica la data de 12 februarie 1951 rezulta ca episcopul Popovici Nicolae a
creat o retea de agenti n rndul calugarilor care a fost predata lui Boca Arsenie, iar acesta la rndul lui a
dat-o lui Gheront[i]e Gherasim de la Manastirea Lainici. n legatura cu aceste aspecte, se va lua legatura cu
Serviciul 4 pentru relatii [][250]. n cele din urma, Securitatea a abandonat aceasta pista.

O alta metoda folosita n actiunea deschisa mpotriva parintelui Arsenie Boca a fost supravegherea
operativa sau altfel spus filajul. Aceasta s-a declansat dupa predarea raportului din 9 iulie 1962, n care se
propunea punerea n supraveghere operativa pe timp de 20 de zile[251]. Aceasta s-a desfasurat potrivit
propunerilor locotenentului Dumitru Ene, care l urmarea, n nota explicativa din 20 iulie 1962: Este
necesar ca la domiciliu sa fie instalat un post fix care sa aiba n atentie persoanele care se identifica ca
elemente n vizita la domiciliul lui Boca Zian.

De asemenea, se va tine seama ca aceste situatii sa fie fotografiate. Este necesar sa se efectueze
fotografierea lui Boca Zian, a legaturilor principale, locurilor de ntlnire si adresele pe care le
frecventeaza. n situatia ca cel n cauza se va deplasa n aceasta perioada n provincie, rugam sa fim
anuntati pentru a lua masuri informative. Precizam ca obiectivul este precaut, prudent si destul de
inteligent si ar fi posibil sa se controleze n timpul supravegherii.

ntruct cunoastem ca Boca Zian este vizitat si la serviciu de anumite persoane pe care din prudenta refuza
a discuta cu ele, nu se va organiza supravegherea la serviciu ntruct avem agentura[252].

De fapt, aceasta prezentare venea n ntmpinarea sarcinii date de Directia a III-a Directiei a VII-a, din 20
iulie 1962, pentru supraveghere operativa de la 25 iulie 1962 pna la 15 august 1962. Ca date
compromitatoare despre obiectiv erau enuntate: Suspect de activitate legionara prezenta cu legaturi pe
aceasta linie, iar la mentiuni speciale: Se va efectua fotografierea obiectivului, a legaturilor, precum si
locul unde au fost plasate, inclusiv locurile de ntlnire[253].

Obiectivul Bratu, fiindca asa se numea Arsenie Boca n timpul filajului, a fost urmarit zilnic n perioada
21 august9 septembrie 1962. Actiunea s-a desfasurat pas cu pas, notndu-se orice amanunt, orice gest
facut de obiectiv: La ora 17,20 Bratu a iesit de acasa, avnd asupra sa o servieta de culoare neagra si a
mers spre Strada Litovoi Voievod, sos. Armatei Sovietice si din statia ITB Teiul Doamnei s-a urcat n trv.
I, cls. II a scos un bilet de 0,25 lei si a ocupat loc pe partea stnga a vagonului, iar la statia Baratiei Bratu
a cobort din trv. si a mers pe Cal. Mosilor, Bd. 1848, oprindu-se n fata magazinului cu autoservire, unde
ntmplator s-a ntlnit cu un individ (popa) cu care a discutat cca 2, dupa care s-au despartit [][254].
Interesant este faptul ca nca de la filajul din 22 august obiectivul si-a dat seama ca este n atentia
permanenta a Securitatii, deoarece chiar lucratorii operativi constatau cum Bratu se uita de doua ori
napoi sau a privit n urma sa[255]. Toate persoanele cu care Arsenie Boca intra n legatura si erau filate
aveau sa fie identificate si verificate n evidentele Securitatii, potrivit unei adrese a Directiei a VII-a catre
Directia a III-a din data de 29 octombrie 1962[256].

La 12 noiembrie 1965, dosarul de urmarire informativa 3483, privitor la Arsenie Boca avea sa fie nchis,
conform hotarrii locotenentului-major Bajenaru stefan, cel care l-a operat informativ n ultima perioada.
Motivele erau: Materialele obtinute n desfasurarea actiunii sunt de mica importanta []. Desi rezulta ca
Boca Arsenie a avut pna n ultimul timp legaturi cu diferite elemente din tara, nu s-a stabilit ca aceste
legaturi sunt cu caracter dusmanos, ci sunt fostii credinciosi pe care i-a avut sub influenta, pe timpul cnd
era preot duhovnic, care voiau sa-l vada si sa-i ceara diverse sfaturi []. Din toate datele existente la dosar
se poate trage concluzia ca n prezent Boca Arsenie nu desfasoara activitate dusmanoasa[257].

Acelasi document releva mijloacele folosite n urmarirea informativa desfasurata mpotriva preotului Boca
si caracterul materialelor compromitatoare. Astfel sunt enuntati informatorii Timotei, Neacsu,
Constantinescu Ileana si Dan, iar ca mijloace folosite sunt supravegherea informativa, investigatiile si
controlul corespondentei. n privinta materialului compromitator, acesta este enuntat ca un simpatizant
legionar, cu legaturi cu comandanti legionari ca Nicolae Patrascu, Mateias Virgil; ca nu l-a denuntat pe
calugarul Leonida Antonie Plamadeala (condamnat la temnita grea); ca a fost retinut la Canal si la

Timisoara, ultima oara tot pentru omisiune la denunt n cazul preotului Nicolae Bordasiu, si ulterior suspectat de activitate legionara[258].

Cu toate acestea, parintele Arsenie Boca avea sa fie trecut n evidenta operativa pasiva, la dosarul de
obiectiv Administratia Patriarhala, nr. 564, de la Directia a III-a, indicativ ofiter 304/1[259]. Altfel spus
nu mai constituia un obiectiv de urmarire informativa individuala, ci intra n supravegherea generala
desfasurata n cadrul dosarului care era deschis pentru Patriarhia Romna si aceasta din cauza locului de
munca Schitul Maicilor.

Prin urmare, informatorii care au dat date despre activitatea parintelui Boca nu mai erau dirijati pe lnga el,
ci n cadrul notelor acestia furnizau informatii pe lnga cele solicitate de ofiterul de legatura. Astfel, au
existat zece informatori (potrivit notelor informative gasite la dosar), de la diferite birouri de probleme
(cultul ortodox sau cea legionara), unii mai vechi (Musat, Dragomir Maria, Giar), altii noi, dar care
au dat mai multe referinte (Rafael, Vasile, Sarateanu, Popa Victoria sau Tudoran) si altii de la
directii de Securitate regionale (Paltinis Sibiu si Poenaru Ioan Brasov). Informatiile sunt din
perioada 19 ianuarie 196618 aprilie 1968. Ofiterul care strngea informatiile privitoare la acesta era
locotenentul-major N. Paduraru.

Notele sunt lipsite de substanta, cu exceptia unora care vorbesc despre activitatea parintelui Boca pe
vremea cnd activa n viata monahala. O nota interesanta este si cea data de Giar, la 31 mai 1967, n care
declara ca pictorul Boca Zian, salariat al Patriarhiei Romne, s-a retras din postul acesta ncepnd cu data
de 1 iunie a.c. Sursa nu cunoaste cu exactitate planurile de viitor ale acestuia. Din cte a aflat el, acesta
sufera de o slabire a vederii din cauza lucrarilor de miniatura. Vrea sa mearga sa picteze cteva biserici
unde conditiile de lucru sunt cu totul altfel si-l ajuta sa-si refaca vederea. n completarea celor de mai sus,
sursa informeaza ca Boca Zian Arsenie a mai informat ca ar intentiona sa picteze lui Spiridon Cndea de la
Bogata Oltenia din Transilvania, precum si la pr. Savian Bunescu ntr-o comuna lnga Mihailesti[260].
Aceasta informatie se confirma ntr-o alta nota data de Tudoran, la 26 iunie 1967, n care reproduce cele
afirmate de Boca privitor la acestea. Mai ales ca n nota din 29 iunie 1967 acelasi Giar spunea ca
parintele Boca va ncepe lucrarea de pictura de la Draganescu[261].

Spre cele vesnice

Ultima actiune de urmarire desfasurata de Securitate mpotriva parintelui Arsenie Boca, pe care am gasit-o
consemnata n dosarul de urmarire informativa, o avem din perioada 5 februarie 197529 septembrie 1989,
cu ntreruperi mari. Primul document gasit este o adresa a Inspectoratului de Securitate al Municipiului
Bucuresti catre unitatea speciala S, n care se cereau date despre persoanele cu care are relatii pe linia
cultului ortodox din Capitala si provincie. n caz ca acestia urmeaza sa se ntlneasca, sa ni se comunice

din timp pentru a se lua masurile respective. Problema era urmarita de capitanul Gheorghe Simion cu
indicativul 111/SG, deci de la Directia I Informatii Interne, problema cultul ortodox[262]. Probabil ca
acest demers era rezultatul unei relatari sau precizari despre parintele Boca ntr-o nota informativa din
munca de Securitate desfasurata n cercurile ortodoxe din Bucuresti.

Abia la 3 septembrie 1975 mai avem informatii n nota data de sursa Barbu, atunci cnd acesta fusese
instruit de ofiterul de legatura pentru a merge n vizita la santierul de pictura de la Biserica Draganescu (azi
orasul Mihailesti, jud. Ilfov), unde lucra parintele Boca. Dar nu-l va gasi, deoarece acesta se afla n concediu. Privitor la acest document, trebuie spus ca nu face parte dintr-o munca organizata, ci este ceva
secvential, un caz care ulterior, n supravegherea informativa deschisa n anii 80 mpotriva parintelui
Boca, avea sa constituie material probatoriu n urmarire[263]. Afirmatia este ntarita de cteva documente
emise ulterior si care sunt simple verificari ale Securitatii strnse de ofiterul care l va urmari n anii
ultimului deceniu comunist.

Pentru anul 1984 mai apar documente. Este vorba de doua note informative date de informatorul
Tmplaru Ion maiorului Constantin Cocrlea de la Securitatea orasului Sinaia, n care vorbeste de noua
situatie a parintelui Arsenie Boca retragerea la pensie din activitatea de pictor bisericesc, din cauza
vrstei si a problemelor de sanatate cu care se confrunta, la Sinaia, cu pensie asigurata de Patriarhia
Romna si despre fostele maici cu care se ntlneste. n privinta acestor doua documente sunt de precizat
cteva amanunte interesante. Se face referire n cadrul dialogului dintre parinte si informator la perioada
detentiei Tmplaru Ion relateaza: A fost cercetat si de securitatea sovietica, nsa nu a fost gasit vinovat,
aspect pe care nu l-am gasit n alta parte. Se mai vorbeste despre viata sa cotidiana: Nu primeste si nu face
vizite, neavnd relatii n Sinaia. Uneori face plimbari prin zona mpreuna cu fostele maicute. Lunar merge
la Bucuresti pentru a-si ridica pensia de la Patriarhie, nsa intentioneaza sa-si transfere pensia la Sinaia.
Un ultim aspect este cel privitor la instructiunile date informatorului de ofiterul de legatura. La prima nota,
din 4 iunie 1984, i se da ca sarcini sa stabileasca daca poseda la domiciliu literatura necorespunzatoare si
legionara; deplasarile pe care le face si scopul lor; comentariile ce le face, privitoare la relatiile cu diferiti
preoti; daca are un rol de ntrunirea si coordonarea activitatii celor 12 calugarite cu care domiciliaza[264].

La 8 ianuarie 1985 se va aproba raportul cu propunerea de supraveghere informativa a parintelui Arsenie

Boca pentru stabilirea pozitiei si activitatii actuale, fost membru legionar. Masurile propuse erau:
Dirijarea s[urselor] Florea si Tmplaru cu sarcini pentru stabilirea pozitiei si comportarii prezente a
relatiilor pe care le are si natura acestora []; efectuarea de investigatii la domiciliu pentru a stabili
preocuparile ce le au relatiile si natura lor []; contactarea periodica n scop de descurajare si influentare
pozitiva; masuri pe linia gr. S Sinaia. Termenul era ntre 30 septembrie30 decembrie 1989[265].

De fapt pe cine urmarea Securitatea? Pe un parinte haituit aproape toata viata de politia politica, un om
care n februarie 1988 avea paralizie faciala si la piciorul stng si suferea de inima facuse un infarct,
motive pentru care a fost internat ntr-un spital din Bucuresti, un slujitor al Domnului care nici rugaciunile
nu le mai putea rosti.

si totusi ofiterul Constantin Cocrlea raporta catre superiori ca n data de 10 aprilie 1989 l vizita pentru a
verifica datele furnizate de informatorul Tmplaru, unde a constatat: Am ncercat sa discut cu el, nsa
cu greu am putut comunica cu el, deoarece are o pareza faciala si abia se poate percepe ce vrea sa
spuna[266]. Iar note informative se dadeau n continuare, cum este cea data de Florea Gh. la 28
septembrie 1989, n care spunea: Cei apropiati lui sunt ngrijorati de starea sanatatii si au facut pregatirile
necesare pentru situatia n care ar deceda[267].

La 29 septembrie 1989 maiorul de Securitate Constantin Cocrlea propunea scoaterea din supravegherea
informativa a parintelui Arsenie Boca. Acesta motiva propunerea astfel: Din masurile ntreprinse rezulta
ca nu desfasoara activitate dusmanoasa mpotriva ornduirii noastre socialiste si nu ntretine relatii cu elemente urmarite. n prezent este grav bolnav, imobilizat la pat si nu mai prezinta interes pentru securitatea
statului [] si ramne n evidentele de Securitate. Cererea a fost aprobata la 7 octombrie 1989[268].

n ziua de 28 noiembrie 1989, parintele Arsenie Boca a trecut n rndul celor drepti. A fost prohodit n ziua
de 4 decembrie 1989 la Manastirea Prislop cu participarea unei multimi impresionante de oameni care au
dorit sa-i aduca omagiu.

Concluzii

Dupa acest parcurs istoric, ncercam sa tragem cteva concluzii privitoare la marele duhovnic. nca de la
nceput am observat un apetit al organelor informative din Romnia, indiferent de perioada istorica sau
regimul politic, pentru a-l acuza pe parintele Boca de activitate n Miscarea Legionara.

nca de la nceput, n acele perioade tulburi n care Romnia cunostea transformari politice marcante,
parintele a ncercat sa previna politizarea vietii religioase care se cladea la manastirea lui Brncoveanu.
nsa, din dorinta de a preveni a ajuns ca el sa fie acuzat de ceea ce se ferea. Apoi, dupa instaurarea
regimului de sorginte sovietica, noii democrati, n cadrul amplului plan de distrugere a vietii religioase
din Romnia, l-au adus pe parinte pe scena activitatii legionare, acuzndu-l de colaborare cu vrfurile
Miscarii. De fapt, pentru ca aici este cheia problemei n cazul lui Arsenie Boca si poate servi ca model
pentru alte situatii, acolo unde se crea un grup de traitori crestini dupa coordonatele unui duhovnic exista
temerea, din partea puterii politice, ca acesta poate fi manipulat mpotriva sigurantei statului. Astfel de
miscari religioase mbracate n haina legionara care n cazul parintelui Boca nu s-a putut dovedi, n ciuda

suspiciunilor existente apoi asocierea acestuia la grupurile de rezistenta din munti constituiau, n viziunea
factorilor politici, un atentat la siguranta statului. Precum ne ncredinteaza si maica Zamfira
Constantinescu: Parintele a fost cercetat ntotdeauna pentru popularitatea pe care a avut-o, fiindca se
banuia ca acolo unde este adunare de oameni trebuie sa fie si instigatie[269].

Mai mult, vacantele spirituale pe care studentii le faceau dupa 1946 la Smbata parintelui Boca reprezenta
un pericol pentru intentiile de viitor ale comunistilor pentru generatiile tinere, educarea n spiritul socialist
si formarea omului nou.

Din conceptiile parintelui Boca pe care de altfel le-am gasit n documentele consultate o putem reliefa pe
cea referitoare la relatiile stat-Biserica, mai ales n perioada n care a suferit cel mai mult. n aceasta
privinta redam un pasaj din nota data de Rafael din 22 iunie 1967: Eu n-am facut politica niciodata si
nici nu voi face. Ma voi ncadra si voi respecta legile tarii, dndu-mi exemplu din Biblie cnd la I[i]sus au
venit evrei cu o moneda cu efigia mparatului, voind sa vada ce spune. I[i]sus a spus: Dati Cezarului ce-i
al Cezarului si lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu. Referitor la comunism, informatorul a declarat: Mia spus ca o doreste din suflet ca sa se coboare si cei din zgrie-nori cu picioarele pe pamnt. I-am spus ca
daca ar nvinge comunistii peste tot globul, n timp s-ar desfiinta Biserica[270].

n anul 1976, parintele Boca, n timpul pictarii Bisericii Draganescu, spunea n dialog cu informatoarea
Vicol Tatiana: Conducerii de astazi nu i trebuie manastiri. Ei au lasat cteva manastiri istorice si att.
Ei vor ajunge sa cuprinda ntreg pamntul [si] vor conduce lumea. Pna atunci va fi bine de noi. Atunci se
va vedea care este crestin adevarat, ca va rabda toate. Care nu va cadea n valul lumii.

Eu am zis: eu nu cred ca vor ajunge sa cuprinda tot pamntul, mai ales ca sunt oameni fara credinta.
Arsenie Boca a raspuns: Sunt ngaduiti de D-zeu si le ajuta sa puna stapnire pe ntregul glob pamntesc
[]. Nu te pune cu ei rau, ci fii credincioasa, ca Dumnezeu este n orice loc ca si la Ierusalim ca si la noi.
Caci biserica din inima noastra nimeni nu o poate darma.

Eu am zis ca dupa desfiintarea manastirii au venit mai multe maici aici la mine sa ma vada si cineva m-a
prt si am fost chemata la partid, unde mi-a[u] facut observatie.

El mi-a raspuns: pentru vina lui s-au scris 800 de pagini. nsa acum cine stie cte or fi. Or fi trecut de
1 000. Sa stii ca sunt pndari pusi (subl. aut.) de ei, sa ne pndeasca pe fiecare n parte. nsa, D-zeu cere de
la noi faptele si sufletele, att. Trebuie sa fim dezbracati de orice si numai pe Dumnezeu sa-l avem n
suflet[271].

Aici este de remarcat conceptia parintelui privitoare la trairea religioasa a monahilor dupa scoaterea fortata
din manastiri. Se poate constata o adaptare a fostilor vietuitori n conditiile impuse de regimul comunist si
anume refugiul n inima, spre o traire spirituala interioara, permanenta, impusa de noile conditii politice.
Credem ca numai astfel puteam ncheia acest excurs n viata unui Om, a unui Slujitor de oameni, a unui
slujitor care a ascultat de porunca lui Dumnezeu.

Extras din volumul colectiv CNSAS, Arhivele Securitii, Editura Nemira, Col. Biblioteca de Istorie,
Bucureti, 2004

Sursa: MRTURISITORII

Note:

[69] Cristina Paiusan, Radu Ciuceanu, Biserica Ortodoxa Romna sub regimul comunist (19451958),
vol. I, Bucuresti, INST, 2001, p. 363.

[70] Revista Teologica, nr. 910, 1940, p. 524.

[71] A se vedea Daniil Stoenescu, ntre contestari si exagerari, n Gndirea, serie noua, an III (1994),
nr. 34, pp. 9495; Zamfira Contantinescu, Ati ntrecut masura, d-lor intelectuali de la revista
Transilvania, n ibidem, pp. 9798.

[72] *** Parintele Arsenie Boca mare ndrumator de suflete din secolul XX, cuvinte de pretuire de
arhimandrit Teofil Paraian, Cluj-Napoca, 2002, p. 262 cu foto.

[73] Formula As, an XII, nr. 545, decembrie 2002, p. 19. Acelasi autor vorbeste de rapoartele care
mergeau direct la generalul Nicolschi si pe care noi nu le-am descoperit n dosarele consultate.

[74] Parintele Arsenie Boca s-a nascut la 29 septembrie 1910 la Vata de Sus, jud. Hunedoara. Urmeaza
Liceul national ortodox Avram Iancu din Brad, pe care l absolva n 1929, apoi cursurile Academiei
Teologice din Sibiu. Cnd a fost nchinoviat la Smbata era diacon celibatar, fiind hirotonisit la 29
septembrie 1935 (cf. M. Pacurariu, Istoria Manastirii Prislop, Arad, 1986, p. 158).

[75] Parintele Serafim Popescu s-a nascut n 1927. A facut Teologia la Sibiu, absolvind-o n 1936, a fost
secretar al Academiei Teologice n timpul rectoratului parintelui D. Staniloae. La 20 noiembrie 1938 este
hirotonisit diacon si trimis la Athos, apoi la 25 aprilie 1940 este tuns n monahism pentru obstea de la

Smbata, iar la 21 februarie 1941 este hirotonit preot. La 15 decembrie 1949 este hirotesit protosinghel, iar
la 8 mai 1959 arhimandrit. ntre ianuarie 1943mai 1944 si continua studiile n Germania. n 1948 scoate
la Sibiu cartea de predici Iesit-a semanatorul si scrie articole n Telegraful Romn si Lumina Satelor.
Traduce din scrierile Sf. Marcu Ascetul pentru vol. I din Filocalia ngrijita de parintele-profesor Dumitru
Staniloae (cf. Teofil Paraian, Un om de care s-au bucurat oamenii: Arhim. Serafim Popescu, n Telegraful
Romn, an 139, nr. 14, 115 ianuarie 1991, p. 7).

[76] Romulus Neag, Parintele Arsenie Boca n Alma Mater Zarandensis, n Gndirea, serie noua, an VI
(1997), nr. 56, p. 29; *** Parintele Arsenie Boca, pp. 1415. Pentru bursa de studiu la Arte Frumoase a
intervenit profesorul Nicolae Popovici, episcopul de mai trziu al Oradiei (ibidem). Potrivit ultimelor dezvaluiri din Arhiva Bibliotecii Mitropolitane din Sibiu, rezulta ca teologul Zian Boca a primit o bursa de la
mitropolitul Nicolae Balan, n valoare de 199 000 lei (una dintre cele mai mari), pentrun a studia teologia
la Bucuresti si Athos, n perioada 19341940 (cf. Pavel Cherescu, Bursierii mitropolitului Nicolae Balan,
n *** Slujitor al Bisericii si al Neamului: Parintele Mircea Pacurariu, membru corespondent al
Academiei Romne la mplinirea vrstei de 70 ani, volum tiparit cu binecuvntarea PS Bartolomeu,
arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, Cluj-Napoca, Editura Renasterea, 2002, p. 637).

[77] Haralambie Cojocaru, n pelerinaj la Smbata de Sus, n Telegraful Romn, an 88, 12 mai 1940, p. 6;
Revista Teologica, nr. 910, 1940, p. 524.

[78] Telegraful Romn, an 90, nr. 13, 29 martie 1942, p. 1.

[79] Ibidem, nr. 22, 31 mai 1942, p. 1.

[80] Ibidem, an 92, nr. 28, 9 iulie 1944, p. 1.

[81] *** Filocalia sau culegere din scrierile Sfintilor Parinti cari arata cum se poate omul curata, lumina
si desavrsi, vol. II, trad. prof. stavr. Dumitru Staniloae, Sibiu, 1947; Romulus Neag, op. cit., p. 29.

[82] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 1, ff. 161162. Despre regimul alimentar riguros pe care
parintele Arsenie l tinea, vezi si la Teodor Bodogae (n amintirea parintelui Arsenie Boca, n Telegraful
Romn, 1990, nr. 24, p. 4) care sustine ca acesta refuza regulat portia de carne de la Institutul Teologic.

[83] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 311.

[84] Ibidem, vol. 2, f. 109.

[85] Ibidem, ff. 8585v.

[86] AMJ, fond penal, dosar 21.342, f. 22.

[87] Ibidem, ff. 2324.

[88] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, ff. 4041. n ancheta penala din 11 octombrie 1955,
Nichifor Crainic sustinea ca parintele Boca a fost invitat n toamna 1944 sau iarna 19441945 de
arhiducesa Ileana la castelul familiei regale de la Bran, unde ea conducea un spital. Scopul invitatiei a fost
ca sa se informeze mai ndeaproape de miscarea spirituala de la manastire si sa cunoasca personal pe
Arsenie, despre care se vorbea asa de mult n aceea vreme (Ibidem, ff. 8888v).

La 5 februarie 1965, informatorul Florica spunea: Faima lui era cunoscuta n toata tara si ajunsese sa fie
apreciat chiar si la fostul palat regal de mama fostului rege Mihai. El a fost de mai multe ori la fostul palat
dimpreuna cu fosta stareta Veronica Gurau de la T. Vladimirescu (ibidem, vol. 1, f. 143).

[89] Ibidem, vol. 2, ff. 4243. Se pare ca principesa Ileana a vizitat-o de mai multe ori pe Maria
Antonescu. nainte de executia maresalului, Ileana avea sa o viziteze pe aceasta la mama sa, cnd i-a
povestit de cele patimite n detentie si cum a ncercat sa-si taie venele (Marcel D. Ciuca, Maria Antonescu,
n Dosarele Istoriei, an. III (1998), nr. 9 (25), pp. 2527). De aici si ispitele razvratirii fata de Dumnezeu
care le avea si la vizita efectuata de parintele Arsenie.

Aici trebuie sa remarcam ca principesa Ileana de Habsburg, n memoriile sale Traiesc din nou, Bucuresti,
Ed. Humanitas, 1999 care le-a scris n 1951 n SUA, nu aminteste absolut nimic de legaturile sale cu
parintele Boca sau maica Veronica de la Vladimiresti, pentru ca, spune n multe locuri, nu doreste sa aduca
daune persoanelor care nca se afla n tara condusa de comunisti: Nu pot sa povestesc despre multe din
eforturile mele ncununate de succes, caci daca as face asta as pune n pericol multi oameni care nca se
afla n Romnia (p. 284).

De asemenea, tot n memoriile sale, principesa Ileana vorbeste despre cele doua vizite facute la mama lui
Antonescu si despre ncercarea de sinucidere a vaduvei maresalului (pp. 329363), marturii care confirma
fragmentul din ancheta pe care l-am reprodus.

[90] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 61.

[91] Ibidem, f. 85 (Autobiografie din 27 noiembrie 1949). Conform lucrarii lui Vasile Manea, Preoti
ortodocsi n nchisorile comuniste, ed. a II-a, Ed. Patmos, [2001], p. 53 aflam ca parintele Boca ar mai fi
fost anchetat n perioada 19461948, apoi se afirma ca n anul 1948 a fost nchis la Brasov si Jilava. Autorul se bazeaza pe marturiile parintelui Ciprian Negrea din Cluj-Napoca.

[92] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 252.

[93] Ibidem, ff. 259259v.

[94] Ibidem, ff. 253254, 256258.

[95]Ibidem, f. 255. Anterior acest aspect fusese prezentat ntr-o nota informativa, din iunie 1943, a
informatorilor 548 si 2615. Tot aici, parintele Boca este prezentat ca un afemeiat de prima clasa, iar
n ultimul timp suntem informati ca a tinut ascunsa n munti ntr-o chilie o femeie timp de aproximativ un
an de zile (ibidem).

Chilia fusese construita cu ajutorul mai multor credinciosi si se dorea a fi un loc de retragere pentru
parinte, nsa s-a renuntat la aceasta din cauza infiltratiilor de apa, dar si a partizanilor care vor activa n
zona dupa instaurarea regimului comunist (cf. Romulus Neag, op. cit., p. 31; *** Parintele Arsenie
Boca, p. 26 marturia parintelui Paraian).

[96] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 125.

[97] AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 155 (nota Agenturii Ardeal-Sibiu, din 3 februarie 1944).

[98] Ibidem, ff. 155156 (cu un fragment din acest ziar, despre evenimentul de la Saliste).

[99] Ibidem, f. 158 (nota din 23 februarie 1944 a Agenturii Ardeal-Sibiu). n dupa-amiaza acelei duminici
parintele Boca a tinut o predica n care, printre altele, a spus urmatoarea fraza: Iubiti-i pe preoti acum,
pna-i mai aveti n mijlocul vostru, caci va veni o vreme cnd nu-i veti mai avea (subl. ns. ANP). Aceasta
este considerata n amintita nota ca enigmatica si care a provocat multa nedumerire n rndurile lumii
laice (ibidem).

Interesant este faptul ca n aceste circumstante asociatia Oastea Domnului este banuita de sectarism de
organele Sigurantei si chiar preotii au o atitudine de rezerva fata de acesta (ibidem).

[100] Ibidem, ff. 58. n acest context este interesanta pozitia aceluiasi comisar Filip Nicolae, seful
Sigurantei din Rmnicu Vlcea si membru al filialei ARLUS-Bistrita-Vlcea, cu patru luni nainte, despre
sezatoarea culturala din 17 martie 1946 de la Liceul monahal de la Manastirea Bistrita olteana: Acest
sfnt lacas poarta pecetea celei mai desavrsite vieti spiritualicesti, o curatenie perfecta si o ordine la fel.
Din toate se desprinde un spirit, gospodarie perfecta, un tact pedagogic desavrsit care face pe eleve si
ucenice sa nteleaga ca nvatatura sa le fie crez de viitor, totul facndu-se cu duhul blndetii, nefiind nimic
fortat sau mpovarator pentru aceste viitoare slujitoare ale altarului []. ntelegatoare pe deplin a
vremurilor epocale ce le strabatem, un corp profesoral majoritatea recrutat dintre maicile cu studii
universitare se straduieste zi de zi ca realitatea sa le fie crez, iar introducerea si mentinerea democratiei,
credinta (ANIC, fond DGP, dosar 81/1945, f. 45).

[101] AMJ, fond penal, dosar 21 342, ff. 13 (adresa si procesele-verbale de predare a celor retinuti). La
predarea acestora, Siguranta Vlcea nainta Sigurantei Generale un numar de opt acte personale, doua
declaratii luate sub forma de autobiografie si referatul comisarului Filip Nicolae [], ca un prim rezultat al
cercetarilor facute la fata locului (ibidem, f. 1). n urma verificarii la Arhiva Sigurantei, att parintele
Boca, ct si monahul stefan erau necunoscuti (ibidem, f. 1v).

[102] Ibidem, ff. 1721.

[103] Ibidem, ff. 1416. Dosarul ntocmit la Siguranta Vlcea era compus din 23 de file, adica cele
conexate la dosarul penal la care facem referire (ibidem, f. 25v).

[104] SRI, Cartea Alba a Securitatii, vol. 1, Bucuresti, 1997, d. 58, pp. 147151.

[105] Nu stim la care manastire din Vlasca se face referire.

[106] AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 88. Vezi nota informativa din 22 iulie 1946 a Politiei Fagaras,
unde se aminteste de afirmatia enigmatica a parintelui Boca din ziua de Sf. Ilie, dar mai ales cum duce din
amvon o propaganda antiguvernamentala si n favoarea partidelor reactionare, dupa cum au auzit si
reprezentantii Ministerului Cultelor si Mitropoliei Ardealului, prezenti la marea sarbatoare praznuita la
Smbata (ibidem, f. 89).

[107] Ibidem, f. 88. Acelasi document se regaseste n adresa Inspectoratului Regional de Politie Brasov
catre DGP-Siguranta, nr. 5134/26 august 1946, semnata de inspector regional Kalousek Iosif si comisar sef
de Siguranta Mihali Alexandru (ibidem, ff. 144144v). Raspunsul DGP-Siguranta catre Brasov, din 17
septembrie 1946, este: Va rugam a ne raporta la timp orice constatari facute n urma supravegherii susnumitului (ibidem, f. 146).

[108] Ibidem, f. 26.

[109] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 247; AMJ, fond penal, dosar 21 342, ff. 9697.

[110] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, ff. 245249. Pe nota informativa din 7 aprilie 1948
este rezolutia unui ofiter: 9.4.948 ntocmeste dosar preotului Arsenie Boca. n declaratia lui Vasu Lutu
daca a mprumutat pusca lui Arsenie, ss/indescifrabil.

Referitor la folosirea armei la Manastirea Smbata, se pare ca este justificata, deoarece Nichifor Crainic,
care a locuit o vreme la aceasta manastire, spunea: n fiecare dimineata observam n jurul bisericii urme
proaspete de salbaticiuni. Coborau n singuratatea noptii din padurea muntoasa si se plimbau pe-aici. Urme
de caprioara, urme de cerb, de iepure, de lup si alte lighioane. Calugarul le distingea cu precizie (Nichifor
Crainic, Pribeag n tara mea. Marturii din nchisoare. Memoriu-raspuns la actul meu de acuzare, ed. ngr.
Al. Condeescu, Bucuresti, Muzeul Literaturii Romne, f. a., p. 41).

[111] Din declaratia lui Grigore Glatcov din 20 aprilie 1963, data la Aiud, rezulta ca parintele Boca a fost
arestat n luna mai a anului 1948, pentru ca n iunie acelasi an sa fie arestat si el (ACNSAS, fond
informativ, dosar 2637, vol. 1, f. 234). Despre arestarea parintelui Boca ne vorbeste Otilia Radulescu
Aroneasa, care l-a ntlnit la Securitatea din Brasov n iulie 1948. Tot aceasta vorbeste despre enoriasii
din Schei care aduceau zilnic, n grupuri compacte, mncare la poarta pentru parintele Boca, iar despre
duhovnicul de la Smbata spune ca era mbracat n alb si parea detasat de tot ce-l nconjura si ca fusese
arestat ca legionar (*** Parintele Arsenie Boca, pp. 2930). Probabil din cauza afluentei de
credinciosi la arestul Directiei Regionale de Siguranta, parintele Boca a fost mutat la Fagaras pentru a fi
anchetat.

[112] Ibidem, vol. 2, ff. 2728, 31, 32, 108, 109, 110111v, 112, 113113v, 114115, 124126, 308313
(declaratii din 7 doua, 9, 10, 11 si 16 iunie 1948 date n Fagaras, nsotite de copii dactilografiate); AMJ,
fond penal, dosar 21 342, f. 39, 40, 9091, 92, 98, 100, 111bis112, 116. O particularitate a acestei anchete
este ca declaratiile pe care parintele Boca le-a dat la Siguranta, n iunie 1948 (n numar de sase), initial sunt
scrise de el, inclusiv ntrebarile puse de anchetator (ibidem).

[113] Ibidem, ff. 3738. n 11 iunie 1948, acelasi preot spunea: Dintre conducatorii legionari am cunoscut
mai [n]deaproape pe Patrascu Nicolae, originar din Smbata de Sus. El mi-a fost unul dintre cei ce mi-au
cerut ndrumarile duhovnicesti. nteleg ca s-a spovedit si mi-a cerut povetele din partea Bisericii. El m-a
ascultat si, rugndu-l sa-si sfatuiasca legionarii n acelasi sens, mi-a fagaduit ca o face (ibidem, f. 32,
111v). Aici se observa si superficialitatea de care a dat dovada parintele Boca n raspunsurile date n cursul
anchetei, dat fiind faptul ca nu putea sa dezvaluie cele primite la spovedanie.

ntr-o copie-extras a unei note informative date de agentul Ungureanu Nicolae, la 11 martie 1959,
legionarul Calin Aurel spune urmatoarele: O vreme dupa ce N. Patrascu a facut ntelegere cu Ministerul
de Interne, a trebuit sa ma ocup att de judetul Fagaras, ct si de organizatia de Sibiu. Una din greutatile pe
care le-am avut a fost provocata de preotul-calugar Arsenie Boca, de la Manastirea Smbata. Activitatea
religioasa a acestuia a smintit (subl. ns. A.N.P.) pe multi legionari, care ntelegeau sa se dedice n mod
strict numai problemelor de ordin religios. Astfel, legionarul Schiau din Brasov (originar din fostul judet
Sibiu), stabilit la Brasov, condamnat n 1941, eliberat n 19441945, era cotat ca unul dintre cele mai bune
elemente legionare din org. Brasov. n prezent sursa stie ca era prieten cu Trifan Traian, Marian Traian,
Mihailescu Victor si Baicu Petre. Toti acestia pot sa dea referate despre el []. Eliberat din nchisoare, s-a
dus la parintele Arsenie si, dupa ce a stat de vorba cu el, nu a voit sa mai activeze. Am raportat imediat dlui Patrascu, socotind ca popa Arsenie ne ncurca treburile. D-l Patrascu a plecat la Manastirea Smbata si
acolo a vorbit cu Arsenie.

n acelasi timp a venit aici si maica Mihaela Iordache, care a avut o mare trecere la Arsenie. D-l Patrascu si
maica Mihaela l-au convins de necesitatea luptei noastre si asa l-am cstigat definitiv pentru cauza noastra.
Calugarita Mihaela Iordache Marieta era comandant ajutor legionar facuta de C.Z. Codreanu. S-a
calugarit la Manastirea Vladimiresti. n prezent este condamnata. Dupa aceasta ntrevedere cu d-l Patrascu,
am avut n parintele Arsenie nu numai un aliat, ci de-a dreptul un camarad de lupta (ibidem, vol. 2,
ff. 231232). Evident ca nu putem lua n considerare aceste afirmatii, care faceau obiectul unei delatiuni.
Despre Mihaela Iordache, care fusese o apropiata a lui Codreanu, ca de altfel si fratele sau, vezi la Flor
Strejnicu, Crestinismul Miscarii Legionare, editia a II-a revazuta si adaugita, Sibiu, Editura Imago, 2001,
pp. 160162.

[114] *** Amintirile mitropolitului Antonie Plamadeala, convorbiri cu Dragos seuleanu si Carmen
Dumitru, Bucuresti, Ed. Cum, 1999, pp. 139142. Despre ajutorul dat legionarilor, probabil din munti, de
parintele Arsenie se precizeaza ntr-un document din 25 martie 1949 al DGSP: n decembrie 1948,
staretul Arsenie Boca de la Manastirea Smbata de Sus, jud. Fagaras [] strnge ajutoare pentru legionarii
ce vin sa-l viziteze (Cristina Paiusan, Radu Ciuceanu, op. cit., d. 61, p. 121).

[115] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 125. Aici de mare folos a fost celor care doreau sa
abandoneze activitatea n Miscarea Legionara si sa intre n monahism precum cerea parintele Boca,
ntelegerea legionaro-comunista din decembrie 1945, n urma careia o parte dintre fostii activisti legionari
s-au legalizat (SRI, Cartea Alba a Securitatii, vol. I, d. 383, pp. 456457).

[116] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, ff. 315315v. La fel sustinea ntr-o declaratie din data
de 20 aprilie 1963, la Aiud: Am cunoscut pe parintele Arsenie Boca la Manastirea Smbata de sus,
Fagaras, cu ocazia unei vizite pe care am facut-o la manastire ca pelerin, n anul 1945 toamna.

Manifestndu-mi dorinta de a ma spovedi, parintele m-a refuzat. Am revenit la manastire n anul 1946 pe
vara, cnd am vrut si am cerut sa fiu primit n monahism ca frate. Cererea am adresat-o staretului care era
mitropolitul Nicolae Balan, dar parintele Arsenie s-a opus, aflnd ca am fost nchis ca legionar si nu am
studiile corespunzatoare. Eu am absolvit patru clase de scoala industriala de ucenici. Staretul [sic!] Nicolae
Balan intentiona la vremea aceea sa primeasca la manastire elemente cu cel putin bacalaureat. Staretul m-a
refuzat, dar spunndu-i ca ma pricep la pescuit m-a acceptat, cu obligatia sa studiez cresterea pastravilor,
deoarece societatea de vnatoare din fostul jud. Brasov intentiona sa faca crescatorii de pastravi pentru
popularea rurilor din fostele jud. Brasov si Fagaras, cernd permisiunea prea sfintitului Balan sa faca o
crescatorie chiar n manastire. Staretul, convenindu-i aceasta, a consimtit, iar pe mine m-a gasit bun pentru
aceasta treaba. La consimtirea staretului de a ramne acolo, parintele Arsenie Boca i-a spus ca o sa-mi
ceara sa aduc un act de la stapnire prin care sa le arat ca nu sunt urmarit de nici un organ al statului si ca
sunt mpacat cu stapnirea si retusndu-mi eventualele idei sau conceptii, daca nutresc n mine gnduri ca:
ura politica sau razbunarea mpotriva aproapelui meu []. Obligat de aceasta situatie, m-am prezentat la
Ministerul de Interne, unde am aratat cine sunt si ce vreau si mi s-a eliberat un certificat, prin luna august
sau septembrie, nu mai retin data exacta. Am fost oprit la manastire ca frate n anul urmator, vara, dupa ce
am primit toate actele care mi s-au cerut (ibidem, vol. 1, f. 233).

[117] Ibidem, vol. 2, f. 126.

[118] Ibidem, f. 37. n cursul anchetei din 1955, Nichifor Crainic, ntrebat daca parintele Boca a avut vreo
orientare politica, a raspuns: Era cu desavrsire apolitic (ibidem, f. 88v).

Titi Gta considera, se pare, ca si n cazul Mihaelei Iordache (comandase Corpul Legionarelor), ca
retragerea n manastire era o grea pierdere pentru Miscare (cf. Flor Strejnicu, op. cit, p. 162).

[119] AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 111.

[120] Dana Beldiman, Gheorghe Buzatu, Cu ochii pe miscarile Miscarii, n Document, buletinul Arhivelor
Militare Romne, an III (2000), nr. 2 (10), pp. 4952. Maica Zamfira Constantinescu sustine ca parintele
Arsenie Boca a fost arestat n vara lui 1948 pentru ca era considerat legionar (Ieromonah Arsenie Boca,
Cararea mparatiei, ed. ngr. pr. Simion Todoran, monaha Zamfira Constantinescu, Editura Sf. Episcopii
Ortodoxe Romne a Aradului, 1995, p. 340).

[121] Cristina Paiusan, Radu Ciuceanu, op. cit., d. 6, p. 53.

[122] Bartolomeu al Clujului, Amintiri despre patriarhul Justinian, n Biserica Ortodoxa Romna, an
CXVI (1998), nr. 16, pp. 121122.

[123] ANIC, fond DGP, dosar 78/1946, f. 98.

[124] Telegraful Romn, an 96, nr. 78, 16 mai 1948, p. 6. Despre situatia survenita la Smbata n 1948
aflam si din nota din 16 decembrie 1949 a DGSP, unde se vorbeste de prezenta patriarhului Justinian la
manastirea fagaraseana, ocazie cu care a spus: Aceasta manastire a stat zid n fata dusmanilor si contra
papalitatii nca de acum 250 de ani, iar n ultimul timp a devenit o cauza a ortodoxiei. Calugarii sa fie
vrednici si sa pastreze renumele manastirii asa dupa cum a fost ridicat n ultimul timp de Arsenie Boca.
Toti cetatenii sa devina credinciosi. Arsenie Boca, se continua n nota, a trebuit sa fie mutat de la
manastire dupa dezvaluirea legaturilor sale cu grupurile subversive (Cristina Paiusan, Radu Ciuceanu,
op. cit., d. 83, p. 166).

Potrivit maicii Zamfira Constantinescu, parintele Arsenie se afla la 1 septembrie 1948 la Smbata, dupa
eliberarea din arestul Sigurantei (Ierom. Arsenie Boca, Cararea mparatiei, p. 340).

[125] n adresa DRSP Sibiu catre DGSP, din data de 23 mai 1948, se spune: Aceasta manastire (Prislop,
n.n.) a fost administrata de calugarul Bo[n]teanu Teodor, care a fugit n luna octombrie 1948, parasind
manastirea, de teama a nu fi tras la raspundere pentru neregulile care le-a facut si pentru faptul ca a dus o
propaganda contra unificarii bisericilor n rndul populatiei (ACNSAS, fond informativ, dosar 2637,
vol. 3, f. 10). Dupa mutarea parintelui Boca la Prislop, la Manastirea Smbata vizitele credinciosilor au
devenit mai mari (AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 68); Vasile Manea, op. cit., p. 53.

[126] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 85. n nota nr. 46 111/ 19 aprilie 1949 se afirma ca
sus-numitul calugar se afla la acea manastire (Prislop, n.n.) de la data de 11 decembrie 1948, detasat la
cerere, dupa ce a facut un drum de convertire a gr[eco]-cat[olicilor] din Muntii Apuseni (AMJ, fond
penal, dosar 21 342, f. 64).

[127] Vezi parerea calugaritei Nicodema Vasilache de la manastirea Tismana, prezentata de informatoarea
Popa Victoria, n nota din 24 octombrie 1966: [] Arsenie a dorit sa ridice ordinul calugarilor la o
treapta morala mai nalta; ca n acest scop a plecat la Manastirea Prislop (Hateg) si a ncercat sa nfiinteze
o comunitate model cu barbati, dar n-a reusit, caci ei s-au risipit si atunci a reusit cu femeile, ca le-a impus
o viata stricta si lipsita de cea mai mica proprietate particulara, exact cum se spune ca au trait primii
crestini (ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 4, f. 32).

[128] *** Parintele Arsenie Boca, pp. 3031.

[129] Vezi Ierom. Arsenie Boca, Cararea mparatiei, p. 339. Judetul Hunedoara a intrat n jurisdictia
canonica a Episcopiei Aradului la 1 aprilie 1949.

[130] Telegraful Romn, an 96, nr. 23, 16 ianuarie 1949, p. 3.

[131] *** Amintirile mitropolitului Antonie Plamadeala, p. 114.

[132] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 8, 10; AMJ, fond penal, dosar 21 342, ff. 5858v.
n adresa din 23 mai 1949, se spunea: Pentru a nu nt[r]etine si pe mai departe aceasta atmosfera n
rndurile populatiei n acea regiune, propunem ca Boca Arsenie sa fie schimbat de la aceasta manastire, de
catre Ministerul Cultelor, ntr-un post care nu are legatura cu populatia. ntruct este un mare impostor si
prin misticismul sau loveste direct n regim; suntem de parere sa fie mutat la Mitropolia din Sibiu ntruct
ar fi tinut mereu n stricta supraveghere (ibidem).

Adresa catre Ministerul Cultelor se va face n iunie 1949 nr. 60 614, semnata de colonelul Gavril Birtas,
nsa, asa cum se va vedea, cererea Securitatii nu va fi onorata (AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 105).

[133] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, ff. 288288v.

[134] Ibidem, vol. 3, f. 11. Ulterior, ntr-o nota din 12 septembrie 1949 a DGSP, este semnalat cu vizite la
Manastirea Bistrita, la episcopul Iosif Gafton si n Muntii Prislop. Totodata este considerat: Nu este
normal, suferind de alienatie mintala. La Masuri luate: Vasile Pralea este tinut de DRSP Sibiu n supraveghere (ibidem, f. 7). Tot n documentele din anul 1949, mai exact la 13 septembrie, se spune: Din
informatiile ce le detinem rezulta ca sus-numitul (Arsenie Boca, n.n. A.N.P.) a fost numit ca inspector
peste toate manastirile din tara, aceasta sarcina i-a fost ncredintata de catre episcopia Ara[dului] (ibidem,
f. 5; AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 51). Informatia este incerta, nsa daca ar fi adevarata, atunci
parintele Boca nu putea fi dect exarh al manastirilor n Episcopia Aradului de care apartinea acum.

[135] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 293.

[136] AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 79.

[137] Ibidem, f. 29.

[138] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 63, 68, 70. Primele investigatii vor fi insuficiente
pentru compromiterea parintelui, conform unei adrese a DRSP Sibiu catre DGSP, din 10 martie 1950
(AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 33).

[139] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 60. n rezolutia ofiterului superior este scris:
Raportati dv. zilnic si faceti propuneri pentru U.M. ss/cpt. Popa Iacob. ntr-o alta adresa a Securitatii
Deva catre DRSP Sibiu, din data de 6 iulie 1950, aceleasi informatii erau transmise si nsotite de cunoscuta
propunere (ibidem, f. 57).

Calugarul adapostit de parintele Boca la Manastirea Prislop era Antonie Plamadeala. Student la
Facultatea de Teologie Bucuresti, fusese pus sub urmarire n anul 1948 si condamnat n contumacie pentru
crima de organizare si participare la organizatiuni de tip fascist politice si paramilitare prevazuta si
pedepsita de art. 209, p. III C.P., prin sentinta 210/14 februarie 1949 a Tribunalului Militar Bucuresti,
Sectia a II-a, la sapte ani temnita grea (ACNSAS, fond penal, dosar 202, vol. 1, ff. 260262). Locuieste la
Baia Mare, Cluj, Bucuresti, la Schitul Crasna (jud. Gorj) si la Manastirea Slatina. si finalizeaza studiile
teologice la Cluj, sub ndrumarea profesorului Nicolae Balca, apoi la 14 septembrie 1949 intra n obstea de
la Prislop fiindu-i nas Agaton Sandu Tudor, dupa ce la 6 august acelasi an fusese hirotonit ca diacon la
Episcopia Aradului. Episcopul Andrei Magieru, obligat de autoritati, l cateriseste, apoi l reabiliteaza
partial prin excluderea din comunitatea de la Manastirea Prislop, cu dreptul de a se stabili n orice alta
manastire. De altfel, chiar episcopul Magieru l-a ajutat sa se mute, dndu-i cartea canonica si bani de
cheltuiala, pentru a se stabili la Manastirea Slatina condusa de parintele Ilie Cleopa. La 6 august 1953, a
fost hirotonit preot de episcopul Partenie Ciopron (ibidem, f. 103; idem, fond informativ, dosar 2637,
vol. 3, f. 302; ibidem, dosar 1015, vol. 1, f. 159; Mircea Pacurariu, Dictionarul teologilor romni, ed. a IIa, Bucuresti, Ed. Enciclopedica, p. 366; cf. Vasile Manea, op. cit., pp. 197198).

Parintele Boca este semnalat pentru prima data ca vindeca bolnavii ntr-o adresa a DGSP-Secretariat
catre Ministerul Cultelor-Cabinet, nr. 60614/iunie 1949, semnata de col. Gheorghe Birtas, n care se
evidentiau si toate celelalte aspecte, pentru ca n consecinta sa se dispuna masurile necesare (AMJ, fond
penal, dosar 21 342, f. 105).

[140] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 51. Securitatea Deva a trimis instructiunile de la
Sibiu catre Securitatea Hateg la 17 septembrie (ibidem, f. 50).

[141] Ibidem, f. 49. Raportul a fost transmis la Sibiu n data de 7 octombrie 1950 (ibidem, f. 47).

[142] Ibidem, vol. 2, ff. 103104, 116117, 118, 119123, 127128, 298; vol. 3, ff. 3940. Printre altele,
Maria Culeac l acuza pe Gheorghe Andreas ca o batuse dupa ce cntase Internationala lnga manastire.
Ulterior, Maria Culeac a ajuns la Manastirea Bistrita-Vlcea, deoarece la 26 aprilie 1952 trimitea o
scrisoare parintelui Arsenie Boca, n care scria: Ca sa nu mai plec de aici sunt motive destule []; n
primul rnd este binefacatorul Sf. Grigorie [Decapolitul], care ma ajuta la fiecare moment de decadere.

Totodata, ea i cerea iertare parintelui Boca pentru plecarea de la Prislop neblagoslovita, preciznd ca
numai la Manastirea Bistrita si-a regasit linistea sufleteasca (ibidem, vol. 3, f. 118).

[143] AMJ, fond penal, dosar 21 342, ff. 4243. n rezolutia colonelului Birtas se spune: S[erviciul] III,
tov. cpt. [H.] Stanescu: I-a (sic!) vedeti ce este cu omul acesta cu minuni. Daca se verifica 2 ani U[nitate
de] M[unca], B (ibidem).

[144] Ibidem, ff. 101102, 117118.

[145] Ibidem, f. 121.

[146] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, f. 44. Arestarea din data de 16 ianuarie 1951 este
confirmata si de scrisoarea Manastirii Prislop catre patriarhul Justinian, unde acesta din urma era rugat sa
intervina pentru eliberarea parintelui Boca (ibidem, ff. 1617v).

n dosarul individual al parintelui Boca la DRSS Sibiu, ntocmit la 16 ianuarie 1951, la rubrica
Apartenenta politica n trecut si n prezent este scris: n trecut necunoscut, n prezent nencadrat (AMJ,
fond penal, dosar 21 342, f. 80v).

[147] Arhiva Episcopiei Ortodoxe a Aradului, dosar III-2131948, f. 396; *** Parintele Arsenie Boca,
p. 33. i multumim si pe aceasta cale parintelui diacon lector Mihai Sasaujan, de la Facultatea de Teologie
Ortodoxa de la Arad, pentru bunavointa cu care ne-a pus la dispozitie cele doua valoroase documente
despre parintele Arsenie Boca.

[148] AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 122, 163.

[149] Despre o vizita a lui Grigore Glatcov la parintele Boca, dupa 1948, vezi procesul-verbal de
interogatoriu luat acestuia din urma, n data de 4 octombrie 1955, n care spune ca Grigore Glatcov a fost
la Prislop abia n primavara lui 1955 (ACNSAS, fond informativ, vol. 2, f. 39).

Ct despre Antonie Plamadeala, n scrisoarea Manastirii Prislop catre patriarhul Justinian, din data de 11
martie 1951, se spune ca parintele Boca n-a stiut de condamnarea parintelui Antonie. n afara de asta, a
plecat de aici n lipsa parintelui, iar plecarea i-a fost anuntata la Episcopie, de la care s-a primit nstiintarea
de caterisire si excludere din snul manastirii cu nr. 1901/950. Mai mult, parintele Antonie a venit aici ca
profesor de limba rusa [de] la un liceu de stat la Baia Mare si ca proaspat licentiat al Institutului Teologic
din Cluj, sustinea stareta Zamfira (ibidem, vol. 3, f. 17). Probabil ca n cursul arestarii parintele Boca a

fost acuzat de securisti ca ascunde persoane urmarite de autoritati, att timp ct n scrisoarea amintita se
vorbeste despre acest lucru.

[150] Ibidem, vol. 2, f. 205.

[151] Ibidem, f. 281.

[152] Ibidem, f. 307 (adresa a DRSS Hunedoara catre Biroul Hateg, din data de 23 iunie 1951).

[153] Arhiva Episcopiei Ortodoxe a Aradului, dosar III2131948, ff. 394395.

[154] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 3, ff. 1617v (scrisoarea n original). Rezolutia
patriarhului Justinian a fost considerata de organele de Securitate ca o instigare a maicii Zamfira
Constantinescu catre credinciosi, asa cum se spune n sinteza informativa din 19511952 (ibidem, f. 293).

[155] AMJ, fond penal, dosar 21 342, f. 127, 128 (adrese ale DGSS catre DRSS Constanta, din data de 27
aprilie 1951).

[156] Ibidem, f. 130; Arhiva Episcopiei Ortodoxe a Aradului, dosar III-2131948, f. 173; *** Parintele
Arsenie Boca, p. 33; Mihai Sasaujan, Preoti ortodocsi din Eparhia Aradului detinuti si arestati n anii
19481953, n Facultatea de Teologie la 10 ani de existenta, Ed. Universitatea A. Vlaicu, Arad, 2001,
p. 255.

[157] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 316. De precizat ca la instruirea sefului de post nu
se mentioneaza daca acesta a devenit informator al Securitatii.

[158] Ibidem, f. 287.

[159] Ibidem, f. 302; *** Parintele Arsenie Boca, p. 33. Scrisoarea a fost trimisa n original cu rezolutia
patriarhului catre ministrul T. Georgescu (vezi capitolul Cnd poporul cauta un duhovnic). i multumim
si pe aceasta cale parintelui diacon lector Mihai Sasaujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa de la
Arad, pentru bunavointa cu care ne-a pus la dispozitie cele trei valoroase documente despre parintele
Arsenie Boca.

[160] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 2, f. 284.

[161] Ibidem, vol. 3, f. 312.

[162] Ibidem, f. 135.

[163] Ibidem, f. 4. Daca mai devreme am vazut reteaua informativa lansata n mediul monahal de la
Prislop dupa arestarea parintelui Boca, acum se pare ca avem de a face cu o deschidere de dosar de
obiectiv, fara sa se mentioneze initierea unui dosar anterior de acest gen. Nu este exclus ca initial sa fi fost
la Prislop continuarea dosarului de urmarire informativa a parintelui Boca n care erau urmarite si alte
persoane care intrau n legatura cu acesta.

[164] Ibidem, f. 8, 10.

[165] Ibidem, f. 314.

[166] Ibidem, vol. 2, f. 10.

[167] Ibidem, vol. 3, f. 34.

[168] Ibidem, vol. 2, ff. 1314. Documentul este scris cu creionul.

[169] Ibidem, vol. 3, f. 22.

[170] Ibidem, ff. 2223.

[171] Ibidem, vol. 2, ff. 1518. Asimilarea legionara pentru organizatia de rezistenta din Hateg este
explicabila att timp ct organele de Securitate considerau n 1948: n toate organizatiile subversive este
prezent elementul legionar, uneori plasat chiar de la conducere, scopul acestei prezente fiind coordonarea
activitatii acestor organizatii cu Miscarea Legionara si de a le imprima dinamismul legionarilor (Dana
Beldiman, Gheorghe Buzatu, op. cit., p. 50). Astfel se poate explica de ce Securitatea conexa activitatea
parintelui Boca cu activitatea rezistentei din Hateg, considerata legionara. Situatie care o ntlnim si la
Smbata dupa 1945.

[172] Ibidem, ff. 77v.

[173] Ibidem, f. 210.

[174] Ibidem, f. 212.

[175] Ibidem, f. 157.

[176] Ibidem, f. 139.

[177] Ibidem, f. 176.

[178] Ibidem, f. 138. Parintele Dometie a plecat pe data de 15 mai 1952 la Manastirea Cioara, jud. Alba,
conform notei din 19 mai 1952 date de Valea fetelor (ibidem, f. 146).

[179] Ibidem, f. 139.

[180] Ibidem, ff. 179179v.

[181] Ibidem, ff. 224226.

[182] Ibidem, ff. 174175.

[183] Ibidem, f. 160.

[184] Ibidem, f. 162.

[185] Ibidem, f. 194.

[186] Ibidem, f. 195.

[187] Ibidem, f. 198.

[188] Ibidem, f. 199.

[189] Ibidem, f. 238.

[190] Ibidem, f. 152.

[191] Ibidem, f. 148. Conform notei date de Valea fetelor, la 2 iunie 1952, slujba era terminata la ora
7,30 (ibidem, f. 177).

[192] Ibidem, f. 154. Nota este manuscris, probabil a celui care a primit informatiile.

[193] Ibidem, f. 161.

[194] Ibidem, f. 163.

[195] Ibidem, f. 143.

[196] Ibidem, f. 204, 239242; vol. 3, ff. 4143.

[197] Ibidem, vol. 2, ff. 130131v. Tot aici informatorul aminteste si de o superstitie a credinciosilor din
zona despre asa-zisa chilie a sfntului: I-am cerut sa vie si sa ne arate chilia sfntului pna nu se face
seara. A spus ca ne-o arata, numai ntruct vede ca suntem oameni seriosi, altfel nu o arata nimanui,
deoarece ntr-o vreme taranii din jur ncepusera sa lanseze zvonul ca n pestera sfntului picura apa sfintita,
care vindeca orice boala si lumea dadea navala cu sticlute dupa acea apa. E adevarat ca dupa ploaie apa
care se infiltreaza prin stnci picura acolo. Atunci ea a blocat toate cararile spre chilie si n-a mai lasat pe
nimeni sa o vada. Ne-adus la pestera, dar nu picura apa. Ea lupta mpotriva superstitiilor (ibidem).

[198] Ibidem, f. 151. Acesta ar putea fi mputernicitul Cultelor.

[199] Ibidem, f. 155.

[200] Ibidem, vol. 3, ff. 273274.

[201] Ibidem, vol. 2, f. 206. Tot aici informatorul da o lista cu expeditorii scrisorilor trimise la manastire,
pentru ca n rezolutia ofiterului superior sa scrie: 3.5.951. Raportati la D.G. sa ia masuri ca toate
persoanele semnalate sa fie tinute n supraveghere la regionalele respective, ss/indescifrabil (ibidem).

[202] Ibidem, f. 208.

[203] Ibidem, ff. 273274.

[204] Adrian Nicolae Petcu, Epistolar monahal: Pr. Ilie Cleopa catre pr. Arsenie Boca, n Rost, manifest
romnesc, an I, nr. 2, aprilie 2003, pp. 3335.

[205] Ibidem, f. 270.

[206] Ibidem, vol. 3, f. 289.

[207] Ibidem, f. 319. De la a avea legaturi si pna a fi participant la sedinte nu a fost dect un pas
pentru Securitate, delatiune care nu se poate proba.

[208] Ibidem, vol. 1, f. 33; vol. 3, f. 84.

[209] Ibidem, vol. 2, f. 35. n ancheta din 27 septembrie se vorbeste de anchete anterioare (21 si 26
septembrie). Anchetele consemnate si consultate de noi sunt din 27, 29, 30 septembrie, 1, 35 octombrie
1955 (ibidem, ff. 3348, 335352).

[210] Ibidem, dosar 1015, vol. 2, ff. 5162. Procesele-verbale de interogatoriu gasite si studiate de noi sunt
din 20, 21, 28 si 29 septembrie 1955.

[211] Ibidem, dosar 2637, vol. 2, ff. 9296. Anchetele penale consemnate sunt din 5 ianuarie (Nicolae
Pavel si Dumitru Ceteanu) si 12 septembrie 1955 (Horia Draghici).

[212] Ibidem, ff. 13.

[213] Ibidem, vol. 3, f. 18, 19.

[214] Ibidem, ff. 3333bis.

[215] Ibidem, f. 35.

[216] Adrian Nicolae Petcu, Chestiunea monahala n RPR, n Dosarele Istoriei, an VII (2002), nr. 10 (74),
pp. 5558.

[217] *** Parintele Arsenie Boca, p. 34.

[218] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 4, f. 27.

[219] Ibidem, vol. 1, ff. 143144. Dupa nchiderea Manastirii Prislop, MAI Hunedoara a trimis dosarul
parintelui Boca la MAI Bucuresti, Directia a III-a, Serviciul 4, la 5 septembrie 1959 (ibidem, f. 345). Ceea
ce nseamna ca urmarirea informativa putea continua la Bucuresti, acolo unde parintele Boca se refugiase,
nsa aceasta se va ntmpla, dupa cum vom vedea, abia din 1962.

[220] Ibidem, vol. 4, ff. 3839.

[221] Ibidem, f. 25, 28. La nota biroului de la acest document, printre altele, se spune: Nota se refera la
afirmatiile patriarhului n legatura cu reprimirea n monahism a fostilor calugari. Aceste zvonuri circula cu
destul[a] intensitate n rndurile calugarilor (ibidem).

[222] Ibidem, vol. 1, ff. 225226. Parintele Arsenie picta ca secund, alaturi de pictorul Vasile Rudeanu (cf.
*** Parintele Arsenie Boca, p. 34).

[223] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 1, f. 29. Initiativa Securitatii a pornit de la nota data de
Timotei la 1 august 1962, n care se spunea: Boca este plecat n concediu de odihna de la data de 30
iulie pna la 13 august. A plecat la Biserica Bogata sa lucreze acolo pictura (ibidem, f. 213).

[224] Ibidem, f. 13, 179. n aceeasi adresa se mentiona ca n cursul anului 1962 preotul Boca Arsenie nu a
putut fi supravegheat informativ pe timpul ct a stat n comuna Bogata, deoarece agentul Nicoara Iulian
era n concediu n acea perioada, iar raionul Rupea nu a avut agentura pentru a-l ncadra pe acesta
(ibidem).

Agentul vizat pentru anul 1962 va da o nota abia la 4 februarie 1964, probabil singura, n care prezinta
cteva aspecte despre parintele Boca fara mare importanta pentru Securitate (ibidem, ff. 161163).

[225] Ibidem, ff. 35. Interesant este faptul ca punctul relatiile parintelui Arsenie Boca cu legionarii este
trecut la categoria materiale verificate si nendoielnice care exista n arhiva (ibidem).

Vezi si adresa Directiei a III-a catre Directia Regionala MAI Banat, Serviciul II, din 19 ianuarie 1962, n
care se solicita: Luati masuri si naintati ntregul material ce-l posedati. O data cu naintarea materialului,
rugam faceti cunoscut si Serviciului C, pentru a efectua schimbarile necesare n evidenta operativa
(ibidem, f. 42).

[226] Ibidem, ff. 110117, 348351. ntr-un raport privitor la punerea n supravegherea informativa a
parintelui Boca din 9 iulie 1962 reiese ca: Nu posedam informatii cu privire la activitatea desfasurata
eventual n penitenciar (ibidem, f. 315). Probabil aceasta adnotare s-a facut dupa ce au fost anchetati,
conform adresei UM 0123/T catre MAI-Formatiunea 0622 Aiud, din 4 aprilie 1963, n care se spunea:
Deoarece Boca Arsenie n prezent este suspect de activitate legionara, datorita relatiilor avute cu Patrascu
Nicolae si alte vrfuri legionare, rugam dispuneti anchetarea lui Patrascu Nicolae, Gladcov Grigore si
Bordasiu Nic. Prin anchetarea acestora si n special a lui Patrascu Nicolae ne intereseaza a se obtine date
care sa precizeze rolul lui Boca Arsenie pe linia organizatiei legionare, sarcinile si instructiunile primite n
ducerea activitatii legionare (ibidem, f. 12).

n acelasi sens este adresa Directiei a III-a catre MAI Crisana, din 26 aprilie 1963, n care se cerea: Pentru
perioada ct Boca a stat n detentie, rugam dispuneti a se stabili: comportarea, activitatea desfasurata si
legaturile avute cu elementele arestate. n situatia ca nu posedati materiale privind aceste aspecte, sa fie
luate masuri de a ne comunica datele de identificare a elementelor cu care Boca Arsenie a fost n detentie
si a locuit n aceeasi celula, pentru a fi exploatate de catre noi (ibidem, f. 19).

[227] Ibidem, ff. 220221). Aceleasi prevederi se gasesc n planurile de masuri din 2 si 30 martie 1963
(ibidem, f. 103, 107). La 31 octombrie 1962, potrivit unei note, locotenentul Dumitru Ene a apelat la
capitanul Moise sa-l dirijeze pe agent [Tudoran Ion] n directia elementelor cu care obiectivul are legaturi
pentru a stabili caracterul acestora, ceea ce nu s-a ntmplat deoarece la 30 martie 1963 acelasi ofiter
revenea cu solicitarea sa (ibidem, f. 218, 219).

[228] Ibidem, f. 324.

[229] Conform notei-analiza din 20 octombrie 1962, ntocmita de capitanul I. Marinescu, rezulta ca
Timotei fusese dirijat n aceasta actiune informativa nainte de aceasta data (ibidem, ff. 352353).

[230] Ibidem, f. 215.

[231] Ibidem, f. 204.

[232] Ibidem, f. 176.

[233] Ibidem, f. 176.

[234] Ibidem, f. 196v. Aceeasi idee se regaseste n Planul de masuri din 2 martie 1963, ntocmit de
locotenentul Dumitru Ene, si ca atare: Vom lua masuri a sta de vorba cu acestia si comunica rolul pe carel au fiecare si felul n care sa rezolve sarcinile ce le au la locul de munca al celui urmarit. n aceasta idee
preconizam a dirija pe Timotei pe lnga Boca Zian n asa fel ca acesta n discutii sa-l prezinte pe agentul
Neacsu ca un baiat bun, de ncredere, care este nsa suparat ntruct are neajunsuri n familie. De
asemenea i va spune ca acesta (Neacsu) i-a vorbit cu multa admiratie fata de calitatile si pregatirea ce o
are Boca Zian Arsenie si ca se simte atras de el. l vom dirija n acest fel pentru a determina pe Boca sa
acorde mai multa ncredere agentului Neacsu, ct si pentru a ntari atitudinea manifestata de ag.
Neacsu de a se declara de acord cu unele idei ale lui Boca conform dirijarii facute de organele noastre.
Prin aceasta masura urmarim ca agentul Neacsu sa patrunda mai mult n intimitatea lui Boca Arsenie si
sa ne poata informa asupra conceptiilor pe care Boca le are, ct si atitudine[a] pe care o va manifesta fata
de regimul nostru (ibidem, ff. 107108).

[235] Ibidem, ff. 172172v.

[236] Ibidem, f. 202. n nota loctiitorului sefului de birou de la nota informativa din 2 februarie 1963 se
spune: Agentul Neacsu nregistreaza o serie de fapte si legaturi ale lui Boca. El nsa nu ne poate
informa despre activitatea acestuia; agentul sa fie dirijat pentru a se apropia de Boca, sa-i cstige
ncrederea si sa poata discuta cu el si probleme politice, sa discute despre activitatea trecuta a lui Boca.
Este necesara o noua recrutare cu mai multe posibilitati de informare, avnd n vedere ca agentii Neacsu
si Timotei s-au descoperit ntre ei (ibidem, f. 200).

[237] Ibidem, f. 189. Se pare ca Arsenie Boca stia ca este urmarit de Securitate, deoarece n dialogul sau cu
informatoarea Dragomir Maria din 6 decembrie 1966 a spus ca unul dintre colegii de serviciu l
urmareste pas cu pas (ibidem, vol. 4, f. 29).

[238] Ibidem, vol. 1, f. 347.

[239] Ibidem, ff. 158159.

[240] Ibidem, ff. 154155.

[241] Ibidem, f. 118, 124, 127128, 134, 145. Organizarea la care se face referire nu poate fi dect o
regrupare a maicilor izgonite din manastire, n conditiile n care o puteau face.

[242] Ibidem, f. 119.

[243] Ibidem, f. 140 (Casa: ntr-un magazin primita de mr. I. Banciu). Din nota informativa din data de
3 august 1965, primita de mr. Ion Necula, n casa Libelula, putem evidentia: Filofteia a mai comunicat
sursei ca ntr-una din zile a mers la Patriarhie, la atelierul de pictura, unde lucreaza Boca Arsenie, caruia ia povestit situatia ei, iar la rndul lui Boca a certat-o ca de ce a trecut la stilisti si s-a casatorit cu un preot
stilist, care sunt suspectati si urmariti, si de ce nu ia exemplul lui, ca s-a lasat de uniforma de cnd a iesit de
la manastire si astazi nimeni nu are nimic cu el si se supune ordinelor. La observatii: Furtuna Filofteia
fost[a] Tanasescu este o legatura principala a lui Ota Sabin si care n prezent se dezice de activitatea
clandestina a acestuia si regreta faptul ca s-a casatorit formal cu Furtuna Dumitru, pr. hirotonit de Ota
(ibidem, f. 120).

[244] Ibidem, f. 121, 143144.

[245] Ibidem, ff. 123123v, 141, 142, 145, 147, 149. De mentionat ca unele note informative sunt preluate
de diferiti ofiteri de Securitate, n functie de reteaua informativa. Astfel locotenentul stefan Bajenaru nu a
dat dect cteva instructiuni pentru obiectivul sau si ulterior a preluat notele care l interesau (ultima din 10
noiembrie 1965).

[246] Ibidem, f. 31.

[247] Ibidem, f. 317, 320.

[248] Ibidem, f. 214.

[249] Ibidem, f. 109, 344.

[250] Ibidem, f. 105.

[251] Ibidem, ff. 314316. Interesant este faptul ca la prezentarea obiectivului, printre altele, se spune:
Detinem informatii verificate ca n anul 1945 a avut legaturi legionare cu Patrascu Nicolae, comandant
legionar, n prezent arestat. Legaturile lui Boca Zian Arsenie cu Patrascu Nicolae au constat n aceea ca a
executat instructiunile primite de la Patrascu de a ajuta organizatia legionara, concretizate prin aceea ca n
anul 1949 a gazduit la Manastirea Prislop pe calugarul Plamadeala Leonida, condamnat la 7 ani temnita
grea (ibidem).

[252] Ibidem, ff. 312313.

[253] Ibidem, ff. 311311v. n Sinteza privitoare la activitatea desfasurata de Boca Zian Arsenie, urmarit
prin actiune inf[ormativa] ind[ividuala], din 26 februarie 1963, se precizeaza ca la data de 21 august 1962
Boca Arsenie a fost pus n supraveghere operativa pe timp de 20 zile, rezultnd ca obiectivul a vizitat mai
multe adrese si [a] stabilit legaturi care intereseaza organele noastre (ibidem, f. 351).

[254] Ibidem, f. 302 (filaj din 21 august 1962).

[255] Ibidem, f. 300, 307. Interesant este episodul din 8 septembrie 1962, cnd Arsenie Boca, nsotit de
Julieta Constantinescu, a obligat organele de Securitate care l urmareau sa-l fileze pe distanta Calea
Mosilor-Calea Dorobantilor timp de o ora, probabil pentru a se convinge ca este supravegheat si poate a
arata supraveghetorilor sai ca stie acest lucru: La ora 21,35 Bratu mpreuna cu Beti (Julieta
Constantinescu, n.n. A.N.P.) au fost vazuti venind pe Str. Litovoi Voievod din directia domiciliului si ncet
au mers discutnd si tinndu-se de brat pe sos. Armatei Sovietice (azi Colentina) au traversat sos. stefan cel
Mare mergnd pe Calea Mosilor, Str. Sf. Ion Mosi, Fainari, Episcop Radu, pna la colt cu Str. Ardeleni,
unde s-au oprit si s-au uitat napoi (subl. aut.), dupa care au continuat sa mearga pe Str. Episcop Radu, M.
Eminescu pna n statia ITB Viitor. Bratu a ramas n statia ITB Viitor, n timp ce Beti a mers la Cofetaria
Lacramioara de unde a iesit imediat si a mers la Bufetul Herculane. Dupa 3, Beti s-a rentors la Bratu si
mpreuna au continuat sa mearga ncet pe Str. Mihail Eminescu pna n statia ITB Polona unde s-a oprit,
au privit napoi (subl. aut.) si au continuat sa mearga pna n colt cu Cal. Dorobanti, de unde Beti s-a urcat
n autobuzul 33 ce era n statie; era ora 22,35.

Bratu a ramas putin n statie uitndu-se dupa autobuz, apoi a mers pe Str. M. Eminescu pna n statia ITB
Polona, de unde s-a urcat n autobuzul 33, a scos un bilet de 0,50 lei si a avansat. La statia ITB Calea
Mosilor, Bratu a cobort si a mers pe Str. M. Eminescu, Cal. Mosilor pna n statia ITB M. Eminescu. n
statie a privit atent la persoanele ce stationau. La venirea tramvaiului 21 s-a urcat la cls. a II-a, a scos un
bilet si a avansat. La statia ITB Teiul Doamnei, Bratu a cobort si a mers pe sos. Armatei Sovietice, Str.
Litovoi Voievod, intrnd n casa; era ora 23,00, cnd postul a fost ridicat (ibidem, ff. 274v275).

[256] Ibidem, ff. 244271.

[257] Ibidem, vol. 3, ff. 328, 330.

[258] Ibidem, f. 328.

[259] Ibidem, vol. 4, ff. 11v. De mentionat ca volumul 4 din acest dosar are material documentar numai
cu note informative din perioada 19651968.

[260] Ibidem, f. 5, 9, 10.

[261] Ibidem, f. 9. Dupa iesirea la pensie, n anul 1968, parintele Boca a pictat n Biserica Draganescu, la
care a lucrat vreme de 15 ani (*** Parintele Arsenie Boca, p. 34).

[262] ACNSAS, fond informativ, dosar 2710, f. 10.

[263] Ibidem, ff. 56. De mentionat ca aceasta nota este o fotocopie cu sublinieri ulterioare.

[264] Ibidem, ff. 1115v.

[265] Ibidem, f. 2.

[266] Ibidem, ff. 1618v.

[267] Ibidem, f. 19.

[268] Ibidem, f. 20.

[269] Ieromonah Arsenie Boca, Cararea mparatiei, p. 341.

[270] ACNSAS, fond informativ, dosar 2637, vol. 4, f. 7.

[271] Idem, dosar 2710, ff. 99v. Adunnd filele dosarelor ce i s-au ntocmit pna la data la care vorbea,
rezulta 1 270; este interesant cum parintele Boca putea sa stie acest lucru. Mai ales ca cel putin n dosare
nu reiese ca el ar fi fost chemat la Securitate dupa 1962.