TEST nr. 10 I. Se da textul: .Adevarul ¢ ca pare ciudat ceea ce va spun, dar daca ati fi sinceri cu voi insiva afi recunoaste ca se intampla destul de des ca ficcare dintre noi si descopere zone profunde ale spiritului, pe care numai o meditlatic introvertité poate s4 le scoata la suprafata, incerté pomiri si imponderabile sufletesti pe care nici un scriitor nu Ic poate prinde in cuvinte.” (dupa Mircea Eliade) Cerinte: 7 a) Realizali analiza sintactica. a ; frazei (delimitarca propozifiilor. felul lor, indicarca raporturilor sintactice) si analiza morfo-sintactica a cuvintelor subliniate. b) Extrageti din text neologismele. c) Menfionaji cuvintele compuse existente in textul de mai sus, indicand clementele alcatuitoare si valoarea morfologica a acestora. Il. Desprinde{i din ficcare enunt locujiunca (expresia) in care se afla numeralul cardinal wu(!), una, mentionati sensul flecareia si valoarea ci morfologica. dupa modelul: 1) de unul singur = izolat, fara a fi ajutat - locufiune adverbiala: 1. A pomit-o de unul singur in viata. 2. Vom lupta pentru cauza noastra pana la unul. 3. .Sat vechi. rizigese... cu gospodari tot unul si unul.” (1, Creanga) .Dumneata, domnule locotenent, egti-tot una cu avocatul Radu Comsa..:?° (Gezar Petrescuy 5. Mi-¢ totuna daca invala sau nuv-invafa. 6, ..De-aceca una-mi este mic De-ar vorbi. de ar tacé.” (M. Eminescu) + 36°7, .Ea tinea una si bund: A biliet ca baietul ci mu mai este altul ” (1. Creanga) 8. _Si una, doug la puptizii, de nu stiau'cei din casi ce tot caut prin pod asa de des.” (I. Creanga) ; 9. .Siambulachie insi nu este om si se dea cu una, cu doua.” (Al. Macedonski) 0. .,Sinici una, nici doud, o data incepe a bate in poarta.” (I. Creanga) (apud Gramatica limbii romdne, vol. I, editia : a’ Il-a_ revazuta si adaugita, Editura Academici, Bucuresti, 1966) IH. Indicafi un singur sinonim neologic pentru fiecare din urmatoarele locutiuni: - . l)a baga de seama 2) a-i parca rau 3) ada sfaturi 4) ‘a face rost 5) ada foc 6) a fine isonul (cuiva) 7) asc face de ras 8) a-si-bate joc 9) a duce cu vorba 10) a-si deschide sufletul. “11) ada drumul 12) a da de veste IV. Mentionati un sinonim neologic pentru urmatoarcle cuvinte: dezvinovati, ftigddui, impdrti, oglindi, opri, pedepsi, scrdnti, stdrpi, ugura, pldti. 37Vv. Rescrieti urmatoarele formule gi clisee internationale mentionand in dreptul fiecareia scnsul (ca de pilda: rqra avis - »pasare rara”; se intrebuinteazi cu sensul: ,,deosebit de rar si greu de giasit”): 1) tale quale : 6) ad hoc 2) tabula rasa 7) ad usum Delphini 3) magna cum laude 8) statu quo 4) pro domo 9) sine qua non 5) ad litteram 10) sui generis VI. Rescrieti urmatoarele enunturi alegand din dublete cuvintele adecvate contextului: ~ L 2. 3. Acest scriitor are un stil artificial / artificios. : Acrobatul a facut un salt mortar / mortal. Calitatea acestui produs complex depinde de elementele constituente / constituante. Contorul / Contoarul indic&i un consum mai mare de energie electricd dec&t in luna trecuta. A studiat profund curentii de conventie / cenvectie. . Ultima afirmatie a fost corolarul / coronarul intregii sale expuneri facute in fata studentilor. 7. il privea cu deferenta / diferentd. 9 ; Consoanele dentale / dentare se articuleazi atingand cu varful-limbii dinfii incisivi. . Se afld de mult timp in tara noastra, ca imigrant / emigrant din Rusia. . Mai multe rafindrii romanesti au fost luate in concesie / concesiune de firme straine. 38TEST nr. 11 I. Sa se realizeze analiza sintacticd a frazci si analiza sintactica . si morfologica a cuvintelor subliniate: 2 »E cu putinté ca Maiorescu, plictisit de prea desele interveniri in favoarea lui Constantin, sa fi incercat s4 scape delicat de Creanga, spunand ca nu ¢ acasd in ziua cdnd acesta /-ar fi céiutat, in alt zi decdt miercurca literara, dar se poate si fie si o parere a lui Creanga ci-Maiorescu era la fereastra...” : (G. Calinescu) IL Precizati ce fel de propozilii subordonate introduce unde in urmatoarele fraze: 1. Sa se duc unde stie. 2, Eun punct insa unde drumul nostri se bifurcd, 3. ,,Undle-si cuzea, Din curteni iesca Domunutlui vorbea.” (Folclor) 4. ,, M-am gandit c4 unde e aproape cu casa si era spre scara, vica sa. se scalde si ca.” (M. Preda) 5. ,Unde pdnd aci roménii ‘se luptase cu tnzeciti. oameni decdt dargii, acum trebuiau si lupte cu trisnetele tunurilor de oameni omordatoare.” (P. Ispirescu) 6. Nus-a gandit niciodal unde poate si ajunga cu marinimia sa. 7. Nui s-a spus unde trebuie si-si incerce norocul. 8. fntrcbarea este unde vrea s& plece. 9. Stia bine unde se aflet drunnul spre cabanéi. 10. ,,Bucuria tatalui stu era aga de mare unde vedea c& fiu-stu are 4 fie procopsit.” (P. Ispirescu) 39Ill. Mentionati cate un sinonim neologic pentru fiecare dintre urmatoarele adjective din fondul vechi al limbii: 1) ceresc 6) linistit 2) cite} 7) manos 3) fajarnic 8) molipsitor 4) ingamfat 9) nep&rtinitor 5) lacom 10) prielnic. IV. Indicafi, prin rescriere, adjectivele care nu pot avea grade de comparatie: grupali-le pe categorii si explicati, pe scurt, de ce sunt incompatibile cu gradele de comparafie: interesant, exterior, competent, vegnic, ultim, serios, infim, indolent, anterior, complet, intreg, roditor, optim, petrolifer, perspicace, desavarsit, putred, inalt, endemic, oral, scump, pulmonar, fundamental, major, terminat, constiincios, viclean, muncitoresc, variat, antrenant, mort, clujean, gol, excelent, admirabil, splendid, clorhidric. V. Indicafi cate un singur sinonim lexical (neologic sau din fondul vechi al limbii) pentru fiecare din urmatoarele unitati frazeologice verbale: 1) a face legi™ 2) a face zambre 3).a da zor 4) a lua pe cineva cu zorul 5) a lua pe cineva Ja zor -6) a da la lumina 7) a-si'da seama 8) a da socoteala . ~ 9) a-sida arama pe fata, : . 10) a se da pe brazda 11) ase da batut 12) a purta sémbetele 13) a se da in spectacol 14) a-i apune cuiva steaua™ 15) a sta cu mainile in san (sau in solduri) 40VI. Reconstituiti procesele derivate care au avut loc in cazul urmatoarelor cuvinte:. trdinicie, legatorie, sdmanatorism, infaptuire, (a) impamanteni, ftamicie. VII. Indicafi, prin rescriere, substantivele compuse (nume de localitati) ortografiate dupa regulile actuale: Baia de Arama / Baia-de-Arama Baia Mare / Baia-Mare Bistrifa-Nasaud / Bistrita Nasdud Gura Humorului / Gura-Humorului Miercurea-Ciuc / Miercurea Ciuc Ocna-Mures / Ocna Mures . Odorheiul Secuiese / Odorheiul-Secuiesc Piatra-Neamf / Piatra Neamt Poiana-Brasov / Poiana Brasov Poiana Tapului / Poiana-Tapului Ramnicul Sarat / Ramnicul-Sarat R&amnicu-Valoea / Ramnicu Valcea Rosiorii de Vede / Rosiorii-de-Vede Sighetul Marmatiei / Sighetul-Marmatiei Sannicolaul Mare / Sannicolaul-Mare Slanic-Moldova / Slinic Moldova * Targul Frumos / Targul-Frumos Targu-Jiu / Targu Jiu Vatra Domei / Vatra-Dornei Valenii de Munte / Valenii-de-Munte x 4lTEST nr. 12 I. Realizati analiza sintactica a frazelor cuprinse in urmatorul text: «Nu stiu cum se intémpla, ci, aproape de Bunavestire, unde nu da o caldura ca aceca, si se topeste omatul, si ‘curg paraicle. si sec umMa Bistrita din mal in mal, de cat pe ce sa ieie casa Irinucai. $i noi pe calduréle cele, ne ungceam cu lesic tulbure, sedeam afard la soare cu pelea goala, pand se usca cenusa pe noi, si apoi ne bagam in Bistri{a de ne scaldam.” - ne (Ion Creanga)y Il. Mentionati valorile morfologice si stilistice ale lui ,,s/” din cele doua fraze de mai sus. MI. Indicati cuvintele care fac parte din familia lexicala a verbului a fi si a substantivului /oc men{ionand procesul detivativ sau de compunere pentru ficcare exemplu dat (zece exemple pentru fiecare familic lexicala). _ IV. Mentionati sensul clementclor de compunere savanta din urmatoarcle cuvintc: 1) mezozoic 11) pedoclimatic 2) morfologic 12) periscop. 3) neologism 13) pirofil 4y omnivor . 14) prototip 5) omonim 15) pseudonim 6) ortografie 16) saprofita 7) paleolitic ° 17) sincronic 8) panamerican 18) diacronic 9) paranormal (para! ) 19) dicotiledonat 10) paratrasnet (para? )V. Rescrieti forma corecté (cf. DOOM) din urmatoarele variante grafice: ° _}) Eurasia (Europa si Asia) / Eur-Asia 2) Harap-Alb / Harap Alb 3) Mihai-Voievod Viteazul / Mihai Voievod Viteazul 4) Radu de la Afumati / Radu - de - la - Afumati 5) Alba - ca - Zapada / Alba ca Zapada 6) varful Ciucas /Varful Ciucas 7) Campia Romana / campia Romana 8) munjii Carpati/ Muntii Carpati 9) Oceanul Atlantic / oceanul Atlantic - 10) Facultatea de Drept / Facultatea de drept VI. Desparfiti in silabe urmatoarcle cuvinte: abstract, transgresa, altundeva, astfel, cinemascop, portavion, wattmetru, intrajutorare, nestabil, nestramutat, savantlac, targsor. VII. Scriefi cdte un sinonim (neologic sau din fondul vechi al limbii) pentru fiecare unitate frazeologicd verbalé (expresie, locufiune): a-i plange cuiva de mila a-si plange pacatele a pune la popreala - a face pe prostul a trece sub tacere a fi (a se avea) la cutite a se muta de pe vatra pe cuptor a-si deschide sufletul a se da in stamba a-i apune cuiva steaua ., ada la lumina ada din gura 43TEST nr. 13° I. Sa se realizeze analiza sintactica a frazci si ace ooo si morfologica a cuvintelor subliniate: ~Ne pare folositor s4 aratam prin mai multe citari cd aceasta glorioasa increderc iin sine nu se margineste la cAteva exemple izolate, ci se produce aga de des in scrierile romane, inct pare si fic una din tendintele caracteristice ale spiritului public.” (T. Maiorescu) II. Scoateti neologismele din textul de mai sus. scriindu-le in ordinea prezentei lor in fraz4 gsi indicdnd sensul,.contextual al acestora, fie printr-un sinonim, fie prin. perifraza. IU. Indicati felul subordonatelor introduse prin conjunctia ain ca sd din urmatoarcle fraze: Si fost-ar fi mai bine el ‘a niciodatd-n vied, sd ny te vdid pe tine.” (M. Eminescu) 2. Ca sd vad-un chip, se vita Cum alcarga apa-n cercuri. : (M. Eminescu), Veti crede c-aveli dreptul si voi ca sd traiiti.” (M. Eminescu) ° 4, Singura lui dorinta cra ca tara Ini sé fie libera. 5. M-am temut intotdeauna ca in timpul interventiei mele sa nu fiu intrerupt: 6. :Am jurat ca peste dangii sd tree falnic, fara pas.” (M. Eminescu) 7. ,Cand am ajuns acasa, am jnfeles de ce maiorul iesisce uh moment cu cheseaua in vestibul — ca sd-mi toarne dulceata in sosoni.” (LL. Caragiale) _8. .Rochia cra-astfel croita ca sd cada in fatd de sus panda jos ca un vesmdnt medieval.” 7 (G. Calinescu) 44IV. Mentionati scnsul clementelor de compunere savanta (sufixoide) din urmatoarele cuvitite, dupa modelul: bibliofi/: fil=pricten: hidrofor agronomie ortopedie caligrafie electrofizd microscop democrat logoped fonotecd V. Indicati cate un sinonim lexical (neologic sau din fondul vechi al limbii) pentru urmatoarcle unitati frazeologice verbale: 1) a trage sforile 9) a face din noapte zi 2) a trage’pe sfoara 10) a se face praf 3) a lua la picior Tl) a face (pe cineva) cum ii 4) a pune in disponibilitate : vine la guré 5) a pune umarul 12) a merge inaintea cuiva 6) a trage si moara ~ 13) a-i sani fandara 7) a-si da ochii peste cap 14) a-si sari din-mini 8) a face din {antar armasar 15) a-si sri din {tani ‘VL. Precizati. prin rescriere, care dintre cele dowd, variante accentuale este admisé de normele ortocpice in vigoare: autd — auto (adj. inv.) august - august (s.m.) avaric — avarice ~ antic - antic bolnav — bélnav batéric — baterié dusman — dusman diminica - duminica editor — editor fécrie - feeric intérimar — interimar mascul ~ mascul matur — matur regizor ~ regizor — veveritaTEST nr. 14 I. Sa se realizeze analiza sintactica a frazei gi analiza sintacticd si morfologica a cuvintelor subliniatc: »,Oricat m-ag lupta pe culmile disperarii, nu vreau $i nu pot sd renunt si sé parasesc iubirea, chiar daci disperarile si tristetile ar intuneca izvorul luminos al fiintei mele, deplasat in cine stie ce colturi indepartate ale existentei mele. [...] Tar atunci cand iubirii tale i s-ar raspunde cu dispret sau indiferenta, cand toti oamenii te-ar .abandona si cand singuratatea ta ar fi suprema parasire, toate razele iubirii tale ce n-au putut patrunde in alfii ca s-i lumineze ‘sau sa le faci intunericul mai misterios, se vor rasfrange si se vor reintoarce in tine, pentru ca in clipa ultimei parasiri stralucirile lor sd te faci numai lumina si vapaile lor numai caldura.” - (Emil Cioran) II. Scoateti din textul de mai sus derivatele -si aratati mecanismul lor de formare. III. Precizati ce fel de propozitii subordonate introduce cat in urmatoarele fraze: 1. Se poarta frumos cu mine cat siie c&-i sunt de folos. a». pamant cat sd-si facd pe el o casd a primit gi el.” 2 3. ,,Da-mi bani! Daca-| gasesti pe plac D&a-mi numai cdf socoti.” (G. Cosbuc) 4. ..A inceput dracul a tipa cdt fi ua gura.” (L. Creanga) 5. ,,Asa canta de cu jele, Cat si oitele-n valcele Prind a vérsa'ldcrimele.” - (Folclor) 6. Se mirau tofi cat de mult a crescut. 7. Cat era de timid, tot se manifesta zgomotos uneori. 8. ,,E de mirare cdt de mult s-a transformat acest oras de pe malurile’ Dundtrii\” 469. .Acum problema e cdtne costd...” 10. .E usor de intcles cdt ne costd... IV. Indicati cdte un sinonim lexical (ncologic sau din fondul vechi al limbii) pentru urmatoarele unita{i frazeologice verbale: 1) a calca pe coada (pe cineva) 9) a pune foc 2) a face picioare 10) a pune la cantar (saz in 3) a lua peste picior balanta) 4) a cilca in picioare T1) a pune ochii pe cineva 5)adacu picionil 5 12) a pune de fala 6) a prinde de veste 13) a pune la zid 7) a prinde viata _ 14) a pune ramasag, 8) a prinde radicini 15) a se pune cu gura pe cineva V. Precizati, prin rescriere, care dintre cele doud variante accentuale este admis de normele ortoepice in vigoare: august - august (adj.) precéptor - preceptor butélic - butelic _ prépelita - prepelita caracter - caractér conductor - conductor od “ ee 7 début - debut simbol - simbél : ag . a fi férfenita - ferfenita scrutin - scrutin metalic - metalic tril - trots médtrice - motrice j miristc - miriste ~ ean minuscul - minuscul tranzistor - tranzistor penuric - penurie vériga - verigad 7 VI. Desp€rtiti in silabe urmatoarele cuvinte: adopta abroga somptuos acuarcla adumbri subliniere adiacent delincventa sculptura analfabet dreptunghiular precmpliune anestezie” subiect psihanaliza 47TEST nr. 15 I. S& se facd analiza sintactica a frazelor si $4 se analizeze morfo-sintactic cuvintele subliniate: »Ni se pare ins4 c& exista gi o solidaritate internationala, iar un solidarism international ar trebui si explice cd daca romanii n-au produs dec&t ‘foarte putin in domeniul culturii universale este si datorité faptului cd aci la drumul mare al Orientului au luptat cu musafiri nepoftifi..Aparand- Europa ifitreagd, ci au suportat imprejurari prea grele. ca s4 se poata gandi la aseziminte culturale.” (Camil Petrescu) II. Indicafi ce valori morfologice are de in arméatoarele cnunturi: . Apoi de! ce si-ti fac! : 2. ,,lar stropsitul de Ion, cu talanga de la oi, cu clestele si cu vatraiul, face o hodorogeala si un taraboi, de-ti ie.auzul.” (I. Creanga) 3. Omul de-| vazusi este fratele theu. 4. Oita barsand, De esti nazdravana, $i de-a fi sé mor, In camp de mohor, S4-i spui lui Vrancean $i lui Ungurean Ca sé ma ingroape Aice pe-aproape.” ° (Miorita) 5, ,,Calul, dee cu patru picioare, si tot se poticneste.” ; (Proverb) 6. ,,Haide! luafi-] de-1 dati norodului.” (C Negruzzi) 48II. Indicati, 1) abundenta : 2) accelcratie 3) arid 4) autentic 5) apatic 6) avangarda 7) amicitie 8) apoli inic 9) activ 10) cumpanit 11) corectitudine 12) dificil 13) defensiv 14) inteligent - fara. a le defini, urmatoarelor cuvinte: antonimele neologice ale 15) insulta 16) inhuma 17) incomplet 18) facultativ 19) paradisiac 20) prolog 21) rigid 22) regres 23) tensionat 24) tacitum 25) volubil 26) zgomot 27) viguros . 28) nocturn IV. DespArtiti in silabe urmatoarele cuvinte: bancnota bibliofil coafezd cuantifica dizenterie diftongare dezinvoltura exacerba _ flied guasa 7 giroscop inegal inamic infrastructura V. Mentionati cate un sinonim pentru fiecare dintre. urmatodrele unitafi frazeologice (in componenta c4rora intra cuvantul siflet): 1) a avea pe suflet 2)a nu avea pe suflet (ceva, pe cineva) 3) a-i iesi sufletul 4) a fi (a se face).trup gi suflet (cu cineva) 5) agi vinde sufletul 6) a (mai) prinde suflet 7) a-i manca sufletul (cuiva) 8) aise mpe sufletul 9) a-i merge la suflet 10) a-i veni sufletul la locVI. Ortografiati (cf. DOOM) urmitoarele ncologisme scrise aici asa cum se pronunta: minion nau-hau miledi autsaider prerial Spicl joal splin picipain sou ewes secvoia penne! paip-lain scunar pens-ne suing titi self-servis tuist a scoci tuid VII. Rescricfi urmatoarele cnunturi, elimindnd gresclile de orice natura: 1. Cartea ce va apare in librarii apartine accluia ce, cu ani in urmi. se aratasc intrepid si cutezator. 2. Distrugerca a mai multor tercnuri impadurite au accelcrat poluarea acrului. 3. Datorita ghetci care s-a format, cram sa cad pe strada. 4. Dupa ce a luat la cunostin{a de conflictul care se crease ca insesi si-a retractat afirmatiile facute mai inainte. . Datele cercetarii devenisera inveterate, nu crau simple conjuncturi, ipoteze... wn VIII. Indicati cite un sinonim neologic pentru urmatoarcle cuvinte din fondul vechi al limbii: 1) arama 11) mat 2) calatorie 12) dezastru 3) chemare 13) nutret 4) cutremur 14) parere 5) dambla 15) prapastic 6) geamic 16) rasunet 7) greutate 17) sfetnic 8) imprejurare 18) tavan 9) inflorire 19) titei 10) insemnatate 20) teasta 50TEST nr. 16 I. Se da textul: . “,,§-atunci Harap-Alb se si infatosaza inaintea imparatului Ros, spunandu-i de unde, cum, cine si pentru ce anume au venit. lmp&ratului i-a fost de-a mirarea, vazAnd ca niste golani : au asemenea indrazneala, de vin cu nerusinare s&-i ceara fata, fie din partea oricui ar fi.” (on Creang’) | Cerinfe: a) Delimitati propozitiile din text, mentionafi felul lor si raporturile care se stabilesc intre ele (indicdnd elementele de relatie). b) Aritati valorile morfologice ale lui si aga cum se precizeaza in textul de mai sus. + c) Scoateti cuvintele compuse (mentionand pentm ‘fiecare elementele alcatultoare) si‘ derivatele (expticdnd mecanismul de formare). : II. Indicati ce fel de propozitii subondonate introduce ne ‘cd in urmatoarele fraze: 1. ,,Parea cd printre nouri s-a fost deschis o poartes Prin care trece alba regina nopfii moart’.” ° “(M. Eminescu) 2. Evident cd se impun méisuri urgente pentru redresarea economiei nationale. 3. ,,Si tocmai de asta ma bucur gi eu, cd de-abia m-oi mai incailzi oleacé... (1. Creanga) 514. »Dar ack a thou, asta nu inseamn’ ea n-a gdndit.” (LL. Caragiale) 5. ,,Graim, doamné, catra tine Nu din gura, ci din carte, Cai ne esti asa departe.” : : (M. Eminescu) 6. ,,Ca te-am iubit atdta putea -vei tu sa ierti?” (M. Eminescu) 7. La steaua care-a rasarit E-o cale-atat de lunga, Ca mii de ani i-au trebuit Luminii s& ne-ajung’.” (M. Eminescu) 8. ,,Cainele, ca-i cdine, dar si el igi ia lumea-n cap de la o vreme.” (Proverb) 9. Ar putea si se conving& pe deplin cd ele sunt rezultatele unor intémplari. ee ~« ©. Zamfirescu) 10. ,,As simfi-o eihei aproape ait ar sti c-o infeleg.” (M. Eminescu) I. Indicati cate un sinonim (neologic sau din fondul vechi al . limbii) pentru urmatoarele unitati frazeologice verbale: _ 1) a (mai) prinde inima ‘ : 2) a unge (pe cineva) la inima 3) a pune Ja inima, 4) a-si face inima rea . 5) aavea (pe cineva) la inima : 6) a-i tine cuiva inima 52IV. Rescriefi urmatoarele enunfuri evitand repetarea in succesiune direct a unor forme flexionare sau a unor constructii, a unor termeni, care produc efecte fonice neplicute: . 1. in timpul construirii clidirii se putea vedea hamicia oamenilor. 2. Acest detaliu prezinté o mare- importanfi in aceasti problema. 3. Despre aceasta vom vorbi in emisiunea aceasta. 4. Entuziasmul tineresc studenfesc m-a impresionat. 5, Proclamatia de la Izlaz de la 1848 a avut un putemnic ecou in sufletele romanilor. ‘6. El e omul pe care il cunosti atat de bine si pe care il prefuiesti att de mult, nu pentru modul in care g&ndeste acum, ci mai ales pentru faptele pe care le-a savarsit.” . 7. ,Casa sa a devenit acum. muzeu avard o importanfi culturala exceptionala.” . ° 8. ,,... dar asupra nofiunilor etice nu e in drept s& se ‘indoiasc& unul ca Noica, care a fost si este «insetat de omul now»...” V. Desparfiti in silabe urmatoarele cuvinte (aplicdnd dupa caz, regulile fonetice sau morfologice) _ 1) adoptatoare 7) diftong © 2) aproximatie - 8) deundzi 3) antarctic 9) doisprezece 4) biosfera 10) lichior 5) cooperare 1) machior 6) dezinvoltura 12) stioalna‘TEST nr. 17 I. Sa se realizeze analiza sintacticd a celor doua fraze si analiza sintactica si morfologica a cuvintelor subliniate: wi convenea sa radi, vroia parca sa spund ca Albei al ei N-avea s-o goneasca niciodata de-acasa orice i-ar face. Catrina fie c nu se asteptase sa-l vada pe omul ei venind dupa ea chiar in aceeasi zi in care venise Niculae, fie ci nu stia ce sA mai facd vazAndu-l ca se-apropie. de prisp4, ramase cAteva minute lungi ca nducita, timp in care toaté lumea se asezd pe aproape.” (Marin Preda) IL. Mentionati ce fel de propozitii introduce cum in frazele urmatoare: 1) ,,Toate-s praf... Lumea-i cum este... sica dansa suntem noi.” «.(M. Eminescu) 2) ,.M& uitam la ei cum eran absorbiti de invéitditurd.” 3) E bine cum ai procedat in aceasta imprejurare. 4) Asa e viata $i de-ai face ce-ai face, rimane cum este ea.” (lon Creanga) 5) ,,Si erauna la parinti i: $i mAndrii-n toate cele Cum e fecioara intre sfinti...” (M. Eminescu) 6) A fost o petrecere cum nu se poate mai frumoasé. 7) Si mi-i ciuda cum de vremea ° S& mai treacd se indurd...” . (M. Eminescu) 8) ,.Nu stiu cum s-au petrecut lucrurile de am ajuns aici.” 9) Cur rae mai eran decdt wreo dou siptimard pnd la examen, Mihai se hotart sd invefe. 10) $i cum o privea sultanul, ea se-ntuneca.... dispare. (M. Eminescu) 54IH. Construiti contexte adecvate pentru urmatoarele dublete fonetice accentuale: companie (subst. fem.) companic (subst. fem.) coréctor (subst. masc.) corector (subst. ncutru) director (subst. masc.) imobil (subst. ncutru) { diréctor (subst. mast.) { imobil (adj.) f mijloc (subst. neutru) l mijléc (subst. neutru) vestibul (subst. neutru) vestibul (subst. neutru) “IV. Rescrig{i urmatoarcle cnunturi climindnd dezacordurile: 1) Studentelor acestea li s-a oferit o excursie in Italia. 2) lubitci noastre mama i-am dAnuit un foarte frumos cadou. 3) fn cursul celei de-a treia zi, am parcurs cu ‘autocarul soseaua Constanja-Oradca. 4) Celor mai multor copii li se acorda burse. 5) Conul si orchestra dirijaté de vestitul muzician constituic un prilej de incantare. 6) Absent sau prezenfa constalate inseamni un indiciu pretios pentru cunoasterca lui. 7) Cursurile de istoric ale literaturii romane au fost foarte interesante. 8) Am cunoscut 0 poeta al carui volum de versuri a aparul.recent. ‘ 9) Nici mama. nici sora mea n-au venit acasa. 10) Doctorfil ‘sau sora medicalé ma vor ajuta sa ma insAnatosesc.V. Scrieti zece enunturi prin care si domonstrati cA verbul a tine ¢ polisemantic. : VI. Mentionafi cate un sinonim sau o expresie sinonimicd pentru ficcare dintee urmatoarele unitati frazeologice verbale: a-si lua lumea-n cap a fi in rand cu lumea a purta lumea pe degete a se da de gol a simti un gol in stomac * 7 a face haz a fi cu haz a se arunca in gura lupului a hrani (sau a creste pe cineva) cu miez de nucd acere mila VII. Despartit iti in silabe urmatoarele cuvinte (aplicand, dupa caz, regulile fonetice sau morfologice): 1) nailon 6) geografic 2) manopera 7) nedrept 3) metonimie 8) necuviincios 4) peninsula 9) ocean 5) panortodox 10) omniscienta VIII. Indicati forma corecti (cf. DOOM) din urmatoarcle variante grafice: 1) aisberg / iceberg 2) aisfild / icefield . 3) angro / cn gros 4) lider / leader 5) miting / mecting 6) sezlong / chaise-longue 7) vis-a- vis / vizavi 8) off-side / ofsaid a a9) cozeur (pron. ,,cozér”) / causeur 10) diesel / dizel 11) dizain / design 12) intermezzo / intermeto 13) splin / spleen 14) sufleor / souffleur 15) stewardesa / stiuardesa 16) stokes / stocs 17) swing / suing 18) svart (cafea neagra) / schwarz IX. Refacefi procesul derivativ al urm&toarelor cuvinte: 1) invalmaseala 6) desavarsit 2) ihstrainare 7) reinsanatosire 3) infiintare 8) dezlantuire 4) nedreptatit | 9) desfasurator 5) indepartat 10) desproprietariTEST nr. 18 I. Se da textul: | ..Ma intreba convins ce cu neputint& ca-un tip ca mine sA priceapd ceva din arta sau, in sfarsit, si aiba alte legaturi cu arta decat acelea de braconier al amorului. E adevarat ci desi venisem dintr-un oarecare snobism, eram tolusi.acolo pentru o manifestatie de arld si numai incidental acum arta gi tot restul lumii erau trecute intr-o zona de interese limitate, cum era expresia la moda, si intr-adevar numai 0 femeie polariza toate gindurile mele.” — (Camil Petrescu) Cerinte: a) Sa se realizeze analiza sintacticé a frazei (delimitarea textului in propozitii, felul fiecdreia, raporturile sintactice dintre propozitii, mentionarea elementelor de relatie). b) Analiza morfo-sintacticd a cuvintclor subliniate c) Identificati neologismele gi scriefi-le in ordinea prezentei lor in text. d) Scoatcti din tcxt cuvintele compuse si mentionati valoarea morfologica a elementclor alcatuitoare. . Indica{i sensul verbului a da in urmatoarele enunturi: . I-aim dat o carte. . Ionescu a fost dat in judecata. . 1 s-a dat un pret bun pe casa pusa in’vanzare. Sa dai la gunoi sticlele sparte!. . Isi déduse peste ochi sapca albastra. L-a dat la scoala. . Teatrul ,,Odcon” @.dat un spectacol in provincie. ‘ . Campia Baraganului a4 0 productie mare de grau. AR ww pn 589.-Dai de el unde nui te-astepti! 10. fi dé paul in ochi. : 11. Cainele-se.da la el furios. 12. Cred ca s-a dat de partea lui. 13. ,,Ipate si-a dat fata dupa primul flacdu care a cerut-o...” 14, ,,Am invatat sd dau cu pusca.” 15. ,,Pe campie a dat coltul ierbii...” II. Mentionati valorile morfologice ale lui ce! din urmatoarele enunturi: 1) Cel‘din fata avea dreptate. . 2) Stefan ce! Mare a domnit in Moldova intre anii 1457 si 1504: . 3) Elevul ce/ cuminte a luat premiul L 4) Cel de-al treilea copac e roditor. 5) Ela fost cel mai bun elev. , . -~ ’ IV. Indicati cate un sinonim (neologic sau din fondul vechi al limbii) pentru -urmatoarele locutiuni (in componenta carora intra cuvantul fata): ‘1)a fide fafa 2) a face fafé (cuiva sau la ceva) 3) a pune fafa-n fata. : 4) a se da pe fata 5) (om) cu doua fete 6) a-l prinde la fafa 7) a face fete-fete 8) a-i iesi fata (la soare, la spalat...) 9) a da fafa (unui lucru) l “59 ‘ :V. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: 1) neagresiune 2)neclar _ 3) necuviincios .4) necropsie 5) néologism 6) nevarstnic 7) ocean 8) obtuzunghi- 9) omniscienfa - 10) muzeografie 11) lavoar 12) leoarca 13) subestimare 14) sublim 15) suptastructura . XN “VI. Rescriefi. ciivintele care au” in structura’ lor morfologica prefixe, analizabile in limba romana: “alogic influenja impanzi analitic indispune implini ~ afocal indiciu inota afront ineligibil inchide {a) dezarma infantil . “fncorpora (a) dezvolta ingenuu ingriji - (a) destinde, insociabil exmatricula (a) desteleni insolubil exclamare (a) dezmetici insolit expresie (a) rasfata insuficient extemporal (a) rascula inimos (a) explora (a) rasfoi imbelsugat extrage (a) rasciti (a) imparti exterminare (a) razgandi inghesuiala extractie a (se) razvrati (a) inghigi extirpareTEST nr. 19 I. Se da textul: ' »Astfel, orice concurent4 neleala era inlturata si riménea si joace rol numai norocul, dupa gustul musteriilor. Mult lume a venit rand pe rand s4 vaz4 casele arnfindoua, si fireste ca, daci chiar se invoiau din pret, fiecdrui musteriu i-ar fi venit foarte grea pe care din dou’ si o prefere, pe 7, of pe 7-bis, deoarece nu era alt deosebire intre cele doud acareturi dect ci, daci veneai dintr-o parte a stradei, 7 venea mai aproape, dar dacd veneai pe partea cealalt, af atunci venea mai aproape 7-bis.” (LL. Caragiale) -Cerinte: a) Sa se realizeze analiza sintactic’ a frazei si analiza sintactica. si morfologica a cuvintelor subliniate. b) Mentionati seasul verbului a veni in fiecare din urmatoarele enunfuri: - 1) Vine spre noi.. 2) Vin apele Siretului spre satele noastre. 3) Trenul a venit la timp. 4) Zvonurile au venit pana la mine. 5) De la Paris‘au venit la Bucuresti pe calea‘aerului. 6) Anul ce vine va fi mai bun pentru agricultura. 7) li venea sa cnte, 4 alerge... 8) Cuvantul rdu vine din latinescul rivus. 9) Dupa ° Jung’ perioad’ de peregrinari, a venit, in .” ‘sfarsit, ac: 10) Oltul vine din Hasmasul Mare. c) Indicafi cite douad neologisme pentru fiecare dintre urmatoarele cuvinte din-fondul vechi-al limbii (avandu-se in - vedere sensurile lor din textul de mai sus): 1) a inlatura “+ §) ase invoi -. 4.2) noroc : 6) pret 3) gust 7) acareturi 4) musteriu 61IL. Indicafi felul propozitiilor introduse prin daca in unmatoarele fraze: 1. ,,Si dacd glasul adorat No | Spune un cuvant, Tot inteleg c4 m-ai chemat . Dincolo de morméant.” . , (M. Eminescu) 2. Eusor de vazut dacci se.va fine de cuvant sau m . . 3. ,,Sa nu fie cu suparare.dacd instiintiim pe cinstita gazd& sk mu treacd slujitori prin tinda asta.” (M. Sadoveanu) 4. Problema dacéi rdéispunde la scrisoare |-a obsedat foarte mult, 5, Dac el s-ar fi gandit mai bine la nestatornicia wi ticcilosia lucrurilor, negresit c& s-ar fi oprit aici... N. Filimon) 6. -Deee ved pul vee oma mai esse nmi, igi pune fn gand (. Creang’) 7. Tat ce intrebiim: dactt aceasté stare de lucruri mai poate dura mult, ° 8. Dacia veizut asa, nora impératului s-a mai domol it.” - 9. acd Titi era afabil, dar retinut, Aurica arata fati de Felix din ce in ce mai multé familiaritate.” : (G. Calinescu) 10. ,,Spune ca vine cu intentii bune, daca putem sd-l credem.” IIl. Indicati cate un sinonim pentru fiecare locutiune verbal’: 1) a-i pdrea bine 2)a-i parea rau 3) a fi de parere 4) a-si da cu parerea 5) a-si baga-nasul 6) a baga in cap ; 7) a baga zAnzanie (sau vrajba, intrigd) 8) a baga.seama 9) a se baga de seama 10) a-si baga mintile in cap z 62 ~IV. Desp4rtiti in silabe urmatoarele cuvinte: alcool, abreviatie, adumbri, agresiune; apreximatie, binoclu, cuaternar, dinadins, diaspora. disjuncfie, inedit, interbelic, fotoobiectiv, prognostic, psihanalist, tran: ilvanean, transport, unguent, unchias. V. Indicati varianta accentuala corecta (cf. DOOM): academic / académie academic / académic acolo / acold (..in acel loc” - adv.) acatist / acatist antic / antic apéndice / apendice (.,adaos”: s.n.) atistro-ungar / austro-ungar (adj. m.) autodcterminare / autédeterminare : autograf / autograf automobil / automobil auto / auté (adj. invar.) balonzaid / balonzaid bariton / bariton (instrument) s.n.; pl. baritoane barman / barman bitum / bitum buldog / buldog cabands / cabanos canénic / canonic cézar / cezar cimént / ciment VI. Introduceti intr-o propozitic un subiect, un nume predicativ si un complement direct. Transformati aceste parti de propozitie in subordonate corespunzatoare. 63TEST nr. 20 I. Se da textul: ,,Acesta le trimetea in fiecare saptam4na cu de-amanuntul stiri despre tot ce se-ntampla acolo, scrise cu semne invoite, asa c& s& fi cdzut, chiar o. scrisoare in m4na cuiva strain, nimica n-ar fi inteles din acea ingramadire de slove.” Cerinte: (I. L. Caragiale) a) Sase realizeze analiza sintactica a frazei. b) Sa se extragi pronumele gi adjectivele pronominale gi si se Il. analizeze sintactic si morfologic. ° —_ Indicati felul propozitiilor introduse prin adverbul relativ © cdnd din urmatoarele fraze: . Se stie cand lucim vacantd. . Ce @ cdnd ti se bate tampla a dreapta?” (LL. Caragiale) . »Cand m-ag potrivi eu babei la toate cele, apoi as lua campii.” a. Creanga) win minuta cand voiam a mé duce, puterile m-au lasat. (C. Negruza) . ei nu vedeau prea limpede la ce le-ar folosi s4 mai invete cand patruzeci sau cincizect de ani din viata lor se + scurseserd fard invdtdturd... (M. Preda) . Vestile neasteptate ne emotioneazd, pe cdnd cele pe care le banuim ne lasd indiferenti. 64If. Grupati in seri ‘sinonimice urmatoarele adjective: avar, desfranat, fastuos, hazliu, imbelgugat, pertinent, razbunator, fatarnic, parcimonios, luxos, -zgarcit, ignobil, ilar, imaculat, copios, anxios, potrivit, dusmanos, luxurios, ignar, inocent, curat, ranchiunos, prefacut, nelinistit, bogat, né&tins, ignorant, nimerit, mostenit, incordat, stramogsesc, ancestral, indestulat, abundent, ipocrit, “ incult, ‘lasciv, josnic, somptuos, infam, convenabil, concupiscent, abject, ingrijorat. TV. Aratafi care este sensul cuvantului sufer in urmatoarele enunturi: 1, E greu sa cunosti cu adevdrat sufletul unui artist: _ - 2. Nicolae Balcescu a fost sufletul Revolutiei de Ja 1848. 3. Avea sapte suflete. "4, Bucurestiul e un oras cu doud milioane de suflete. 5. fl durea sufletul de atata asteptare. V. Despartiti in silabe urméatodrele’ cuvinte: - cuiva, eclips’, . -inexpugnabil, noctambul, _niciodata, necropsie, _ pentatlon, Paronomazi, omucidere, onctuos, superarbitru, sinantrop, subinjelege, simptomatic, somptuar. VI. Rescrieti urmatoarele cuvinte alegdnd varianta corect§, (ch. , DOOM): \ (a) ticsi /tixi egzema/ eczema/ ecsemi. ~ (a) luxa /lucsa eragbie / ierarhie ruxac /Tucsac somptuoas’/ somptoasi cocs / Cox coagula / cuagula : discontinu / discontinuu . toalet’ /tualeta reziduu /rezidu /rezid - merituos / meritos vacum/ vacuum escadrili / excadrila loja /loje - ? excava / escava 2 cenuse / cenusa escroc / excroc (a) ingenunchia /ingenunchea- musculos / musculos intemeia /‘intemeea (@) strangula /strangula constituent / constituient a(se) sfi/sfii ‘ ‘6566Il. REZOLVAREA TESTELOR 67TEST nr. 1 ... | S-a dat - propozifie principala, regenta prop. nr. 2; 2. sd simtd-ntotdeauna / un dor addnc- si indérétnic foarte / 11. 12. Nota: De-o frumusete - propozitie subiectiva, subord. prop. nr. 1, introdusa prin conj. simpla sd, regenta prop. nr. 3; . cum nu e nici una - propozitie atributiva, subord. propozitiei nr. 2, introdusa prin adv. relativ cum; . $i... e dat de soarte - propozifie principala, regenta prop. nr. 5, in raport de coordonare copulativa cu prop. nr. 1; . S-0 ajungd chiar - propozifie subiectiva, subord. prop. nr. 4, introdusa prin conj. simpla sd; . Clici tinerettt neimbatranita / fi daruim si vaja far’ de moarte - propozitie circumstantiala de cauza, subord. prop. nr. 5, introdusa prin conj. cédici; . Dar nentrerupt e chipu-acei iubite / Ca si lumina... / A unei stele de demult pierite - propozitie principala, regenta prop. nr: 8; . ce in cer se suie - propozitie atributiva, subord. prop. nr. 7, introdusa prin pron. relativ ce. . El n-a fost - propozifie principala, regenta prop. nr. 10; . cand era - propozitie circumstantiala de timp, subord. prop. nr. 9, introdusa prin adv. relativ cand. el e - propozitie principala, regentaprop. ar. 10, in raport de coordonare prin juxtapunere cu prop. nr. 9 ; cand nu e - propozitie circumstantialé de timp, subord. prop. nr. 11, introdusa prin adv. relativ. cand; Repetitia: s-a dat (verb la diateza reflexiva, impersonal cu inteles pasiv) - e dat (diatezd pasiva cu valoare impersonala) creeaza duble relafii sintactice. 69