http://www.e-scoala.ro/psihologie/testul_sociometric.

html

http://www.academia.edu/6640305/Metode_%C5%9Fi_tehnici_de_cunoa
%C5%9Ftere_a_personalit%C4%83%C5%A3ii_elevilor

5. Tehnica sociometrica

5. 1. Obiectul si metoda sociometriei.

Initiatorul sociometriei este sociologul american J. L. Moreno, originar din Romnia.
El afirma ca sociometria se ocupa doar de o parte a realitatii sociale, si anume de
relatiile interpersonale, acordnd o importanta deosebita aspectelor cantitative si
calitative ale acestora. "Sociometria are ca obiect studiul matematic al proprietatilor
psihologice ale populatiilor "n cazul nostru tehnica sociometrica se ocupa cu
studiul relatiilor interpersonale, ndeosebi acelor relatii simpatetice care se
bazeaza pe atractii si respingeri ntre membrii colectivului. Se realizeaza cu
ajutorul unor formule si calcule matematice surprinderea unor calitati/caracteristici
relationale ale grupului de elevi.

Tehnicile sau metodele sociometrice reprezinta un ansamblu de instrumente si

procedee destinate sa nregistreze si sa masoare configuratia si intensitatea
relatiilor interpersonale din interiorul grupului scolar. Sub aceasta denumire sunt
incluse att instrumentele de culegere a materialului faptic, ct si cele de
prelucrare, interpretare sau prezentare a materialului respectiv. De aceea ele sunt
indispensabile pentru cunoasterea concreta a interactiunilor ce se stabilesc n
cadrul colectivului de elevi/studenti. Studiul sociometric are o tripla orientare: n
primul rnd cunoasterea de catre diriginte/comandant/psiholog a afinitatilor
exprimate de membri grupului si implicit a relatiilor din cadrul colectivului; n al
doilea rnd o cunoastere mai buna de catre elevi a propriilor lor pozitii n grup; si
n al treilea rnd, dar nu cel din urma, mbunatatirea relatiilor si a climatului
psihosocial a grupului scolar prin actiuni psihologice specifice.

Prin testul sociometric ca instrument al metodei sociometrice se pot determina:

- amplasamentul, statutul unui elev/student n cmpul relatiilor interpersonale

(lider, popular, izolat, ignorat, respins, etc.),
- structura psihologica globala a grupului si a subgrupurilor din cadrul sau,
- diversele centre de influenta,
- perceptia grupului fata de un anumit membru,
- coeziunea de grup, etc.

Usor de administrat si prelucrat oferind foarte multe date asupra microgrupului

cercetat testul sociometric poate crea usor iluzia instrumentului "ideal". Totusi
trebuie atrasa atentia asupra unor limite privind utilizarea testului sociometric:
acesta nu epuizeaza totalitatea relatiilor interpersonale, ceea ce implica n mod
obligatoriu corelarea lui cu alte metode si tehnici de cercetare; criteriile testului
sociometric trebuie corelate cu orientarea valorica si cu motivatiile preferintelor
exprimate; pentru asigurarea succesului cercetarii trebuie creata o atitudine de
ntelegere, dispozitii si atitudini favorabile ale subiectilor fata de test; cercetatorul
trebuie sa dea dovada de delicatete si competenta psihosociala, el este
recomandabil a fi un observator participant care sa creeze la elevi sentimentul
utilitatii participarii lor la test, sa-i implice personal.

Modalitatea de alcatuire, administrare, prelucrare, interpretare a testului

sociometric precum si prezentarea rezultatelor va fi redata sub forma unui algoritm,
particularizat la colectivitatea urmarita. Putem sa le definim ca metode sau etape
ale tehnicii sociometrice:
- testul sociometric;
- matricea sociometrica;
- indicii sociometrici;
- sociograma (reprezentarea grafica a relatiilor);
- cadranele sociometrice;
- prezentarea n fata clasei/individual a rezultatelor.

5. 2. Testul sociometric este considerat instrumentul principal si punct de plecare

n cunoasterea diferitelor aspecte a procesului de interactiune ce se manifesta n
colectiv. El ofera doar materialul brut n legatura cu aspectele relationale ale

elevului si ale grupului n totalitatea sa. Ulterior acest material se va prelucra si

numai pe baza celor rezultate vom putea cunoaste aceste aspecte.

Toate aprecierile, interpretarile si rezultatele obtinute n urma prelucrarii sunt

dependente de fidelitatea datelor oferite de test. Fidelitatea depinde de sinceritatea
raspunsurilor la ntrebarile testului, sinceritate care la rndul ei este determinata
de felul n care a fost ntocmit testul si de modul n care a fost aplicat.

Testul sociometric consta n formularea unor ntrebari prin intermediul carora se

solicita fiecarui elev sa-si exprime simpatiile si antipatiile fata de ceilalti colegi ai
sai. Foarte important este ca ntrebarile sa aiba la baza criterii atent alese, care sa
fie n concordanta cu interesele, preocuparile si aspiratiile tuturor elevilor, dar si cu
interesele cercetarii. Este necesar sa li se ofere elevilor suficiente motive pentru a
raspunde ct mai sincer. n cercetarea pe care am ntreprins-o am folosit un test
sociometric cu 4 ntrebari solicitnd elevilor sa indice 3 nume ale unor colegi
pentru fiecare ntrebare (vezi anexa 1- testul sociometric). Aceste ntrebari pot
avea ca referinta diverse aspecte sau domenii de interes: petrecerea timpului liber,
participarea la sarcini profesionale, cooperarea n cadrul echipei sportive, etc. n
cazul nostru ntrebarile nu s-au referit la un anume aspect, ci s-a lasat un criteriu
general, tocmai pentru a acorda libertate elevilor, pentru ca acestia n raspunsurile
lor sa nu fie restrictionati. La fiecare raspuns dat s-a urmarit si motivatia deoarece
din aceste motivatii se poate realiza ntr-o oarecare masura evaluarea obiectiva a
elevilor.

Etapele aplicarii testului sociometric:

a) membri grupului primesc motivari, li se explica scopul cercetarii:
- fiecare si va cunoaste mai bine locul n grup,
- n repartizarea anumitor sarcini se va tine cont si de preferintele interpersonale,
- se va tine cont de relatiile sociopreferentiale si n structura formala a grupului;
b) se obtine ncrederea subiectilor n caracterul confidential al raspunsurilor la
ntrebari;
c) se distribuie membrilor grupului formularele cu ntrebari ce urmeaza a fi
completate si se explica clar modul de completare;
d) se precizeaza caracteristicile situatiei:

- grupul n cadrul caruia se fac alegerile si respingerile;

- sensul fiecarei ntrebari;
- limitarea la un anumit numar de raspunsuri, se recomanda 3
sau 5 raspunsuri n functie de marimea grupului;
- se explica faptul ca poate raspunde att ct corespunde
preferintelor sale dar sa nu depaseasca numarul maxim
indicat;
- se precizeaza faptul ca ordinea preferintelor este o ordine
valorica, cel de pe locul nti sa fie cel mai preferat, iar
urmatorii n ordine descrescatoare;
- nu se impune o limita de timp pentru completare.
e) se recolteaza raspunsurile.

Testul sociometric se poate folosi ntr-o cercetare transversala pentru a surprinde

evolutia relatiilor colectivului. Astfel testul urmeaza a fi administrat periodic, iar
rezultatele obtinute sa fie comparate ntre ele. Trebuie specificat faptul ca reluarea
testului la intervale prea scurte i diminueaza eficacitatea, subiectii orientndu-se
mai mult dupa raspunsurile anterioare, care sunt nca vii n memorie, dect
dupa ceea ce simt n momentul respectiv. De asemenea n cazul n care
intervalele sunt prea mari riscam sa pierdem din vedere dependenta stricta dintre
fenomene. Putem recomanda pe baza experientei reluarea testarii sociometrice
anual.

5. 3. Matricea sociometrica
Datele testului sociometric sunt nregistrate ntr-un tabel cu doua intrari, unde
att pe verticala ct si pe orizontala sunt trecuti elevii din colectivul respectiv. Pe
verticala se trec punctele atribuite din alegerile/respingerile colegilor nominalizati,
iar pe orizontala perceptiile pozitive si negative atribuite de asemenea colegilor.

Matricea sociometrica este mai mult un instrument tehnic dect unul de

cunoastere. Ea faciliteaza descoperirea si ordonarea datelor brute pe care ni le ofera
testul si asigura conditiile necesare pentru manipularea si prelucrarea lor.

Pe verticala se trec n ordine, corespunzator fiecarui elev, cu culoare rosie +3, +2,
+1 puncte n dreptul colegilor alesi, preferati, iar cu culoare albastra - 3, - 2, - 1
puncte n dreptul colegilor respinsi, nominalizati la ntrebarea a doua. Pe
orizontala se trec perceptiile pozitive reprezentate prin cercuri rosii si perceptiile
negative reprezentate prin cercuri albastre. Mai apoi n capetele de tabel ale
matricii sociometrice se calculeaza suma punctelor obtinute din alegeri si respingeri
si suma perceptiilor pozitive/negative.

Primul coleg ales la prima ntrebare primeste +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al
treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la ntrebarea a doua primeste - 3
puncte, al doilea - 2 puncte, iar al treilea - 1 punct. Toti cei trei nominalizati la
ntrebarea a treia primesc nediferentiat un cerc rosu, iar cei trei nominalizati la
ntrebarea a patra primesc de asemenea nediferentiat un cerc albastru (anexa 2).

5. 4. Indici sociometrici.
Pe baza datelor brute rezultate din testul sociometric si trecute n matrice se pot
calcula o multime de indici sociometrici. Prezentam mai jos ctiva din cei mai
importanti indici sociometrici:
a) indicele statusului sociometric arata pozitia ocupata de
o persoana n cadrul grupului si se calculeaza dupa formula:
I=n / (N- 1), unde n = numarul alegerilor primite de
respectiva persoana,
N = numarul membrilor grupului
L. D. Zeleny propune o alta formula de calcul mai adecvata lundu-se n
considerare att pozitia individului n grup, ct si stabilitatea acestei pozitii:
I = I D = i / (N- 1) (i- i) / (N- 1)
unde I determina pozitia persoanei n grup
D arata stabilitatea pozitiei

i reprezinta intensitatea alegerilor

b) indicele expansivitatii sociometrice permite determinarea cantitativa a orientarii
individului spre membrii grupului prin luarea n calcul att a expansivitatii pozitive
ct si a expansivitatii negative:
I = (E+) + (E-) = [(n+) / (N- 1)] + [(n-) / (N- 1)]
unde (n+) = numar de alegeri emise
(n-) = numar de respingeri emise
N = numarul membrilor grupului
* acest indice masoara si gradul de integrare a individului n grup, cu ct valoarea
e mai mare cu att individul e mai bine integrat n grup.
c) indicele sensibilitatii rationale exprima capacitatea individului de a-si evalua
propria sa pozitie n grup; exprima acuratetea perceptiei relatiilor sociometrice cu
privire la propria persoana.
I = Aa / Ap unde Aa = numarul asteptarilor de a fi ales
Ap = numarul alegerilor primite
d) indicele asocierii persoanelor n cadrul grupului se calculeaza dupa formula:
I = n / [ k(N- 1)/2 ]
unde n = numarul relatiilor simetrice
N = numarul membrilor grupului
k = numarul alegerilor permise
* cu ct valoarea indicelui asocierii e mai mare cu att relatiile n grup sunt mai
bune.
e) indicele coerentei grupului exprima, de asemenea, calitatea relatiilor
sociometrice la nivelul grupului; cu ct valoarea indicelui este mai mare, cu att
grupul este mai coeziv.
I = Rq / Up unde R = numarul alegerilor reciproce,
U = numarul alegerilor unilaterale
p = k / (N- 1), q = 1 - p
k = numarul alegerilor permise

N = numarul membrilor grupului

5. 5. Sociograma
Pe baza datelor cuprinse n matricea sociometrica putem ntocmi sociograma
care ne prezinta sub forma grafica relatiile interpersonale din interiorul colectivului.
Ea scoate n evidenta printr-un mod grafic nu numai locul fiecarui elev ci si diverse
tipuri de retele interpersonale. Aceste retele se cuantifica n sociograma prin
diferite simboluri grafice.

Exista doua categorii de sociograme, individuale si colective. Primele nu sunt

altceva dect un extras din sociograma colectiva si prezinta situatia unui elev asa
cum rezulta ea din totalitatea relatiilor cu ceilalti colegi.
O sociograma se poate prezenta sub forma moleculara (asemeni legaturilor dintre
molecule) sau sub forma "tinta" (relatiile sunt prezentate n cadrul unui numar de
cercuri concentrice). Numarul cercurilor din care e formata "tinta" poate fi mai mic
sau mai mare n functie de numarul elevilor din clasa sau n functie de distanta
sociometrica dintre elevi. Este recomandat un numar de cercuri impar astfel nct
cercul de nivel mediu (de ex. cercul 4 din 7) este nivelul corespunzator statutului
sociometric nul. Cercurile din interior corespund nivelului de integrare, n care se
afla elevii cu punctajul total pozitiv, iar cercurile din exterior corespund nivelului de
"neintegrare", n care se afla elevii cu punctaj total negativ. (vezi anexa 3)

Liderul informal al grupului (cu punctajul cel mai mare) este asezat n centrul
cercului numarul 1(cerc numerotat astfel de la interior spre exterior). Cu ct un
elev are un punctaj mai mic cu att se departeaza mai mult de centrul cercului 1
sau chiar de grup (vezi anexa 3).

Sociograma colectiva ne ofera posibilitatea cunoasterii structurii preferentiale ce se

stabileste n interiorul colectivului, indicndu-se n mod grafic cine cu cine
relationeaza din punctul de vedere al afinitatilor. Pe grafic alegerile sunt
reprezentate printr-o sageata rosie (A l alege pe B, adica A B), iar respingerile
printr-o sageata albastra (A l respinge pe B, adica A B). Relatiile reciproce ne
apar ca o linie continua dubla cu vrful spre ambele sensuri, n culoarea
corespunzatoare. Se pot realiza analize multiple si foarte complexe, ct si aprecieri
calitative diverse n functie de: numarul alegerilor/respingerilor, subgrupurile care
se formeaza, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul,
distanta dintre ei, etc. Daca un elev trimite alegeri spre colegi cu statut sociometric

mare are alta semnificatie dect un altul care trimite alegeri spre un coleg cu un
statut sociometric mai mic. Putem sa atribuim unui lider o semnificatie pozitiva sau
una negativa n raport cu pozitia subgrupului din care face parte n cadrul
colectivului clasei.

5. 6. Cadranele sociometrice ne ofera posibilitatea de a prelucra si interpreta

relatiile interpersonale sub aspectul dinamicii lor n timp. Comparnd datele ce
figureaza n cadrane se pot desprinde o serie larga de trasaturi ale colectivului ca
ntreg. Observnd ponderea distributiei elevilor n cadrane se pot cunoaste
influentele si "constrngerile" pe care colectivul le poate exercita asupra lor.
Procedeul cadranelor surprinde fenomenele sociale n intimitatea lor.

5. 7. Prezentarea sociogramei se poate face n fata clasei (punctnd pe aspectele

generale) dar si individual (punctnd pe aspectele particulare ale elevului). Trebuie
sa subliniem ca este recomandat a se scoate n evidenta partea pozitiva a
concluziilor astfel nct sa mbunatatim climatul psihosocial, sa ncalzim
relatiile dintre elevi. Se impune constientizarea fiecarui elev asupra rolului,
statutusului si pozitiei sale n grup n mod realist si consilierea acestora pentru a
diminua conflictele sau atitudinile negative.

6. Metoda aprecierii obiective a personalitatii

Metoda, dupa cum se poate constata din nsusi enuntul ei, urmareste cunoasterea
unor trasaturi de personalitate. Acest lucru se realizeaza cu concursul celor ale
caror trasaturi vrem sa le cunoastem. Datele necesare sunt obtinute de la elevi prin
aprecierile pe care sunt solicitati sa le faca asupra propriilor colegi n motivarea
alegerii sau respingerii lor. Ipoteza ce sta la baza metodei este aceea ca aprecierile
pe care le fac elevii asupra colegilor lor includ informatii reale despre personalitatea
acestora. Cu ct elevii convietuiesc mai mult mpreuna, cu att se cunosc mai
bine si ca atare aprecierile vor fi mai obiective. Elevii au posibilitatea sa se observe
reciproc n situatii concrete de activitate si comportare, aprecierile avnd un
suport real.

Se impune necesitatea mbinarii metodelor mai sus prezentate pentru a obtine n

cele din urma o cunoastere ct mai exacta a colectivului de elevi. Cunoasterea
clasei sau plutonului nu poate fi o actiune de campanie ce se desfasoara n
anumite momente, ci una continua.

BIBLIOGRAFIE

1. Filaret Sntion - "Aplicatii practice de psihologie militar", Editura Militar,

Bucuresti, 1983
2. Ioan Nicola - "Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi ", Editura didactic si
pedagogic, Bucuresti, 1978
3. Ion Radu - "Psihologie scolara ", Editura stiintifica, Cluj Napoca, 1974
4. Paul Popescu - Neveanu - " Manual de psihologie pentru cl. a X- a ", Editura
didactic si pedagogic, Bucuresti 1993
5. Catalin Zamfir - "Dictionar de sociologie " Editura Babel, Bucuresti, 1993
6. Marin Calin - "Teoria educatiei " Editura ALL, Bucuresti, 1996
7. Gheorghe Niculescu - "Sociologie militara, studii " Editura Militara, Bucuresti,
1977

Anexa 1
Testul sociometric

1. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?
1. 1.............
1. 2.............
1. 3.............
2. Daca s-ar reorganiza clasa cu cine nu ati dori sa fiti din nou coleg? De ce?

2. 1.............
2. 2.............
2. 3.............
3. Cine crezi ca te-a ales, ca te-a nominalizat la prima ntrebare? De ce?
3. 1.............
3. 2.............
3. 3.............
4. Cine crezi ca te-a respins, ca te-a nominalizat la a doua ntrebare? De ce?
4. 1.............
4. 2.............
4. 3.............