Caiet de Sarcini CR - Slabi

Beneficiar :IFIN-HH
Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP

ROMANIA
Adresa : Str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. DINU VINTILA nr. 11
Etaj 8, camera 8, sector 2
BUCURESTI
Str. Iacobeni, nr.4, Sector 5, Bucuresti
Pr.nr.: 26/2011
Faza : P.T. + C.S. revizia 1
Data : mai 2012
CAIET DE SARCINI
INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI
Intocmit,
ing. Mircea Stefan
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Faza:P.T.+C.S revizie1
Data :mai 2012
Pag 1 / 42
Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
CAIET DE SARCINI
INSTALATII CURENTI SLABI
1. DATE GENERALE
Prezenta documentatie stabileste sarcinile care le revin executantilor si
beneficiarului instalatiilor electrice de curenti slabi la proiectul EXTREM LIGHT
INFRASTRUCTURE-NUCLEAR PHYSICS avand ca beneficiar Institutul
National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara-Horia Hulubei
(IFIN-HH).
Obiectivul pentru care se proiecteaza instalatiile electrice este amplasat in jud.
Ilfov, oras, Magurele, str. Reactorului, nr. 30, si reprezinta un complex de cladiri ce
vor fi construite pentru a deservi o infrastructura de cercetare a carui realizare tehnica
se bazeaza pe tehnologii de ultima generatie in domeniul laserilor de mare putere, al
acceleratoarelor de electroni si instrumentatiei din fizica nucleara.
Solutiile tehnice sunt stabilite cu respectarea normativelor si legislatiei in
vigoare, fiind indeplinite cerintele esentiale de calitate stabilite de Legea nr. 10/1995
impreuna cu legea nr. 123/2007; rezistenta mecanica si stabilitate, securitate la
incendiu, igiena, sanatate si mediu, siguranta in exploatare, protectie impotriva
zgomotului si economie de energie.
Caldirile obiectivului sunt urmatoarele:
Caldiri speciale
o Cladire Laser
o Cladire Sursa Gamma si Experimente
o Laboratoare si ateliere
Cladire Birouri S+P+5 etaje
Cladire Casa Oaspeti S+P+2 etaje
Cladire Cantina-parter
Casa poarta-parter
Cladiri obisnuite
Categoria de importanta: C
Clasa de importanta: III
Grad de rezistenta la foc:II
Cladiri speciale
Categoria de importanta: B
Clasa de importanta: II
Grad de rezistenta la foc:II
Categoria pericol de incendiu: E
La baza proiectului stau solicitarile beneficiarului, avizele obtinute, datele culese din
teren si colaborarile cu celelalte specialitati.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 2 / 42

Caietul de sarcini aduce precizari complementare datelor din memoriul tehnic

si planselor din proiect.
Anterior inceperii executiei lucrarilor, executantul (autorizat) are urmatoarele
obligatii:
- studierea si insusirea documentatiei tehnice;
- intocmirea unui grafic de executie a lucrarilor, grafic coroborat cu
evolutia lucrarilor de constructii;
- organizarea de santier;
- organizarea echipelor de executie a lucrarilor.
2. STANDARDE SI NORMATIVE
La executia lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele standarde si
normative:
- Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006, actualizata la 25 septembrie
2010;
- HG1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii
in munca;
- PE 118/99 Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- Ord. MAI nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare
impotriva incendiilor;
- Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor- care
reglementeaza cerintele integrate PSI, republicata M.Of. nr.419/04 iunie 2008;
- Legea 333/08.07.2003 privind paza obiectivelor , bunurilor , valorilor si
protectia persoanelor , completata cu OUG 16/2005 , Legea 151/2005 si Legea
9/2007;
- HG 1010/25.06.2004 Norma tehnica privind proiectarea si realizarea
sistemelor tehnice de protective si de alarmare impotriva efractiei, completata
cu HG 1698/2005;
- NP I7 2011 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice
pana la 1000Vca si 1500Vcc;
- I18/1/2001 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice
interioare de curenti slabi aferente cladirilor civile si de productie;
- I18/2/2002 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de
semnzalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare impotriva efractiei din
cladiri;
- NP 086-05 Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
de stingere a incendiilor
- Prevederile standardelor aplicabile , in vigoare;
- Normele tehnice emise de IGP;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 3 / 42

- Normele tehnice emise de Comandamentul pentru situatii de urgent;

- EN 50131 Standard european pentru Sisteme de alarma impotriva efractiei
utilizate in aplicatiile de securitate;
- EN 50132 Standard european pentru Sisteme de supraveghere TVCI;
- EN 50133 Standard european pentru Sisteme de control al accesului utilizate
in aplicatii de securitate;
- EN 54 Standard european pentru Sisteme de detectie si alarmare la
incendiu;
3. CONSIDERATII REFERITOARE LA EXECUTIA LUCRARILOR
3.1. Generalitati
Instalatiile electrice se vor executa cu respectarea normativelor si standardelor in
vigoare. Inainte de inceperea lucrului, Executantul trebuie sa confirme in scris ca
toate cerintele privind spatiile, deschiderile structurale sau nestructurale pentru
accesul echipamentelor sau instalatiilor, caminele, etc. indicate in proiectele de
arhitectura sau de alt tip, sunt indeplinite corespunzator. Oriunde se impune,
Executantul va furniza informatii suplimentare de lucrari structurale necesare.
In oferta vor fi incluse toate lucrarile, echipamentele si accesorile acestora,
materialele de baza si auxiliare necesare realizarii si punerii in functiune a
instalatiilor electrice proiectate, inclusiv cele care nu sunt mentionate explicit in lista
de cantitati.
In oferta facuta se considera ca au fost prevazute de catre Executant toate
costurile pentru montarea si manipularea materialelor, a echipamentelor si a
accesoriilor acestora, in zonele sau spatiile finale destinate pentru acestea.
Executantul trebuie sa cunoasca toate datele despre incarcare si dimensiunile
limitative impuse. Pozitiile exacte ale echipamentelor trebuie stabilite la fata locului
de catre Executant si trebuie aprobate de Dirigintele de santier (responsabil cu
executia lucrarilor de instalatii electrice), tinand cont de ultima varianta a proiectului
de arhitectura si structura, ca si de cerintele impuse de alte lucrari.
3.2.Coordonarea lucrarilor
Executantul trebuie sa aiba ultimile informatii tehnice, detalii despre modul de
desfasurare a celorlalte lucrari, ultimele planuri de arhitectura si structura si trebuie
sa-si coordoneze lucrarile cu celelalte specialitati. Coordonarea trebuie sa fie
reflectata in desene de executie si instalarea efectiva.
Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia
lucrarilor de instalatii electrice) si beneficiarului, pentru aprobare, programul de
lucru, informatiile tehnice, detalii si modul de amplasare a instalatiilor, realizand
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 4 / 42

coordonarea continua a executiei lucrarilor pe santier.

3.3.Depozitarea materialelor, intretinerea santierului
Executantul trebuie sa fie la curent cu spatiile si posibilitatile de depozitare
disponibile pe santier si trebuie sa organizeze livrarea echipamentelor si materialelor
astfel incat sa fie concordanta cu planificarea constructiei si in acelasi timp cu spatiile
de depozitare alocate pe santier pentru echipamentele si materialele sale.
Depozitarea si manipularea pe sortimente si categorii, pe suprafete plane, in
incaperi amenajate special pentru depozitare. Se vor respecta temperaturile maxime si
minime de depozitare indicate de producator. Materialele, lucrarile finalizate sau nu
de pe santier, vor fi protejate impotriva accesului neautorizat, a influentelor datorate
vremii sau a altor factori care pot produce deteriorarea materialelor sau a lucrarilor
deja executate.
La terminarea lucrarilor, Executantul va indeparta toate ambalajele provizorii si
va curata eventualele pete, semnalizari sau insemnari facute in timpul executiei,
pentru a preda lucrarea gata de functionare.
3.4.Diferente, neconcordante
Pentru ofertare va fi studiat proiectul si vor fi semnalate beneficiarului sau
proiectantului orice neconcordanta dintre proiect si listele cu cantitati de lucrari si
specificatii.
3.5. Intretinerea in perioada de garantie
In perioada de garantie se va inlocui orice material care se defecteaza in
conditiile unei utilizari normale. Perioada de garantie va fi stipulata in contractul de
executie incheiat de executant. Pentru interventiile in perioada de garantie va fi
stipulat prin contract timpul maxim in care executantul se prezinta la beneficiar
pentru constatarea problemelor aparute.
Toate lucrarile de reparatii se vor inscrie in jurnalul de bord al lucrarii.
3.6. Instruirea personalului (de exploatare si intretinere) al beneficiarului
Executantul va efectua instruirea personalului de exploatare a instalatiilor,
pentru ca acestia sa fie complet familiarizati cu operarea si intretinerea instalatiei.
Executantul va pune la dispozitie Dirigintelui de santier (responsabil cu executia
lucrarilor de instalatii electrice) programarea cursului si a orarului de instruire.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 5 / 42

3.7. Informatii tehnice

Orice informatii tehnice necesare vor fi puse de catre Executant la
dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de instalatii
electrice).
3.8. Planificarea lucrarilor
Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu
executia lucrarilor de instalatii electrice), spre aprobare, planificarea lucrarilor in
conformitate cu specificatiile tehnice. Planul va include etapele, ordinea de executie
impreuna cu estimarea timpului necesar pentru fiecare etapa. Planificarea comenzilor
si a livrarilor echipamentelor majore, a materialelor si locul de depozitare pe santier a
acestora vor fi de asemenea specificate.
Executantul va fi responsabil cu verificarea si realizarea programului propus de
el si de coordonarea acestui program cu celelalte lucrari.
3.9. Mostre
Executantul va pune la dispozitia arhitectului, Dirigintelui de santier
(responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) si a proiectantului spre
aprobare, cu cel putin 30 zile inainte de procurare, fise de catalog cu datele tehnice si
aspectul produselor care urmeaza sa fie utilizate. Daca este posibil si acest lucru este
stipulat in contract se vor prezenta si monstre ale produselor. Fiecare monstra va fi
etichetata si va fi in stare buna, astfel incat sa poata fi demontata pentru examinare.
Aprobarea produselor (conform fisei de catalog sau a monstrelor prezentate) nu-l
absolva pe Executant de responsabilitatea de a furniza materiale conforme cu
cerintele acestei specificatii si a normativelor in vigoare.
3.10 Desene de executie
Dispunerea in proiect a tuburilor, jgheaburilor, cablurilor, etc. nu indica
neaparat pozitia exacta pentru executie. Detaliile de executie prezente in proiect au la
baza informatiile din aceasta faza de proiectare. Pentru executie aceste detalii vor fi
verificate si confruntate cu situatia reala din teren, urmand ca lucrarile sa fie
executate conform acestora, sau, dupa caz sa fie intocmite prin grija executantului
alte desene de executie.
Desenele de executie se vor baza pe proiectul tehnic dar vor fi completate
pentru a corespunde oricaror modificari ale constructiei sau instalatiilor care ar fi
putut avea loc si pentru orice adaptare datorata echipamentelor efectiv oferite.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 6 / 42

3.11 Testarea si receptia lucrarilor

Toate echipamentele vor fi testate. Executantul va asigura toate instrumentele,
forta de munca si alte facilitati necesare pentru aceste teste pe cheltuiala lui.
Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu
executia lucrarilor de instalatii electrice), spre aprobare procedura de testare cu 14
zile inainte de efectuarea testului.
Dupa ce lucrarile de instalatii au fost executate, echipamentele au fost montate
si au fost realizate circuitele aferente acestora, Executantul va efectua testele
necesare, in prezenta Dirigintelui de santier (responsabil cu executia lucrarilor de
instalatii electrice). Defectele aparute vor fi remediate pentru a obtine cerintele din
contract.
3.12 Desene conforme cu executia (as built)

Functie de clauzele stipulate in contract, in termen de 30 zile dupa incheierea
procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor, Executantul va intocmi
documentatia conforma cu executia sau va pune la dispozitia Dirigintelui de santier
(responsabil cu executia lucrarilor de instalatii electrice) datele necesare (scheme,
dispozitii de santier, etc.) intocmirii acestei documentatii.
3.13 Manuale de operare si intretinere
La finalizarea lucrarilor inainte de incheierea procesului verbal de receptie,
Executantul va pune la dispozitia Dirigintelui de santier (responsabil cu executia
lucrarilor de instalatii electrice) manualul de operare si intretinere si instructiunile
tuturor echipamentelor.
Manualul de operare si intretinere va cuprinde, dar nu va fi limitat:
- scurta descriere a instalatiilor;
- pentru echipamente manuale de instalare, operare si intretinere;
- programarea lucrarilor de intretinere recomandate
4. NIVELUL DE PERFORMANTA AL LUCRARILOR
Solutiile tehnice au fost elaborate cu respectarea cerintelor esentiale de calitate
prevazute in Legea 10/1995:
o rezistenta mecanica si stabilitate
o securitate la incendiu
o igiena, sanatate si mediu;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 7 / 42

o siguranta in exploatare;
o protectia impotriva zgomotului;
o economie de energiei si izolatie termica.
Executia lucrarilor se va face cu respectarea cerintelor esentiale de calitate
prevazute in Legea 10/1995.
5. ORDINEA DE DESFASURARE A LUCRARILOR
- Studierea si insusirea documentatiei tehnice;
- Stabilirea traseelor de jgheab, tubulatura, a dozelor de aparat, etc;
- Fixarea jgheaburilor, tubulaturii de protectie, a dozelor de aparat;
- Pozarea cablurilor in jgheaburi, tuburi, si executia legaturilor in doze;
- Pozarea cablurilor de alimentare in tablourile de distributie pentru surse;
- Montarea aparatelor (detectoare, butoane, sirene, tastaturi, etc.);
- Executia probelor de functionare, punerea sub tensiune si programarea
sistemelor.
6. MATERIALE. CONDITII DE MONTAJ
Pentru executarea instalatiilor electrice de securitate din cladire se vor utiliza
materiale cu marcaj CE.
Categorii de materiale utilizate:
6.1
Jgheaburi, tubulaturi si doze
Jgheaburi metalice zincate, cu elemente prefabricate pentru racord (coturi,
T- uri, schimbari de plan, jonctiuni, separator);
Elemente prefabricate pentru fixarea jgheabului metalic
Tub PVC rigid, flexibil si spiralat, cu diametrul cuprins intre 20 si 110mm,
pentru montaj aparent si ingropat;
Racorduri prefabricate pentru tuburile montate;
Elemente prefabricate pentru fixarea tubulaturii;
Doze de pardoseala sau doze montate ingropat in pereti pentru prizele de vocedate;
Doze de conexiuni
6.2
Cabluri
Pentru instalatiile electrice de curenti slabi se vor utiliza cabluri electrice cu
intarziere la propagarea flacarii si emisie redusa de gaze toxice si corozive si cabluri
rezistente la foc 30min., E30;
Cablurile folosite sunt urmatoarele:
Sistemul de detectie si avertizare la incendiu
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 8 / 42

o cablu de semnal JE-H(St)H E30, 2x2x1mmp, protejat astfel incat

circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru cladirile obisnuite
o cablu de semnal JE-H(St)H E90, 2x2x1 mmp, protejat astfel incat
circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru cladirile speciale
o cablu de semnal JE-H(St)H E90, 2x2x0.8 mmp, protejat astfel incat
circuitul sa reziste 30 de minute la foc pentru fabrica de azot
o cablu alimentare, rezistent la foc timp de 90 min pentru cladirile
speciale si 30 min pentru cladirile obisnuite
Sistem stingere incendiu
o Cablu J-H(St)H-E30 2x2x0.8 pentru conectarea elementelor
o Cablu rezistent la foc timp de 90 min. pentru alimentarea centralelor
de stingere
Retea voce-date
o Cablu UTP, 4 perechi, cat.6 pentru conectarea postului de lucru;
o Cablu FO, multimode, pentru conectarea rack-urilor ,,Floor
Distributor la rack-ul ,,Building Distributor, precum si a prizelor
de voce-date de fibra optica la rack-uri
o Cablu FO, single mode, pentru conectarea rack-urilor,,Building
Distribuitor la rack-ul principal ,,Campus Distributor
o Cablu telefonic TCYY 50x2x0.5 pentru conectarea repartitorului
telefonic din cladirea Birouri la firida de bransament din Cabina
Poarta
o Cablu telefonic TCYY 100x2x0.5 pentru conectarea rack-ului
,,Building Distribuitor din cladirea Casa Oaspeti la repartitorul
telefonic
o Cablu telefonic TCYY 25x2x0.5 pentru conectarea rack-ului
,,Building Distribuitor din cladirea Casa Poarta la repartitorul
telefonic
o Cablu telefonic TCYY 100x2x0.5 si TCYY 25x2x0.5 pentru
conectarea rack-ului ,,Building Distribuitor din cladirea Laser la
repartitorul telefonic
o Cablu telefonic TCYY 50x2x0.5 sau 25x2x0.5 pentru conectarea
rack-urilor ,,Floor Distributor la rack-urile ,,Building Distribuitor
din cladirea respectiva
Sistem sonorizare
o Cablu CRF E30 2x1.5 si 2x2.5mmp pentru conectarea incintelor
acustice din cladirile obisnuite
o Cablu CRF E90 2x1.5 si 2x2.5mmp pentru conectarea incintelor
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 9 / 42

acustice din cladirile speciale

o Cablu CRF E30 5x2.5 mm pentru alimentarea rack-ului de sonorizare
din cladirile obisnuite
o Cablu CRF E90 3x2.5 mm pentru alimentarea rack-ului de sonorizare
din camera de comanda Laser
o CRF E90 5x2.5 mmp pentru alimentarea rack-ului de sonorizare din
Sala de achizitii Gamma
Sistem control-acces
Cladiri obisnuite
o Cablu FTP Cat. 6 pentru bus-ul de comunicatie din cladirile obisnuite
o Cablu CYYF 3x1.5 pentru alimentarea controllerelor
o Cablu UTP Cat. 5 E pentru conectarea card reader-elor la controller
o Cablu MYYM 2x1.5 pentru conectarea yalei electromagnetice si a
butonului de urgenta
o Cablu CS 4x0.22 pentru conectarea butonului cerere iesire si a
contactului magnetic
o Cablu J-Y(St)Y 2x2x0.8 pentru conectarea turnichetilor
o Cablu NHXH FE180/E90 3x1.5mm pentru alimentarea motoarelor de
poarta
Cladiri speciale
o Cablu SFTP pentru bus-ul de comunicatie
o Cablu J-Y(St)Y 4x2x0.8 pentru conectarea controllere-lor de usa si a
tuturor elementelor ce se leaga la controller
o Cablu rezistent la foc timp de 90 de minute pentru alimentarea
controller-elor
Sistem antiefractie
Cladiri obisnuite
o Cablu FTP Cat. 6E pentru conectarea expandoarelor de zone
o Cablu CS 6x0.22 pentru conectarea echipamentelor la expandoare
o Cablu de alimentare CYYF 3x1.5 pentru alimentarea expandoarelor
Cladiri speciale
o Cablu J-Y(St)Y 2x2x0.8 pentru conectarea expandoarelor si a
echipamentelor la expandoare.
o Cablu rezistent la foc timp de 90 de minute pentru alimentarea
expandoarelor
Sistem de supraveghere video
o Cablu RG 6 pentru semnal video
o Cablu fibra optica pentru camerele aflate la distanta si a speed domeEditia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 10 / 42

urilor
o Cablu tip CYYF pentru alimentarea camerelor din cladirile obisnuite
si perimetru
o Cablu rezistent la foc timp de 90 min. pentru camerele amplasate in
cladirile speciale
6.3
Elementele sistemului de avertizare la incendiu
Sistemul de avertizare la incendiu este realizat din mai multe centrale

antiincendiu legate intre ele in sistem de tip bucla.
Locul de amplasare al centralelor este urmatorul :
o Cladire Birouri camera B-P-11 Spatiu echipamente BMS
o Cladire Casa Oaspeti in camera Birou receptie
o Cladiri speciale in camera Sala achizitii date , din zona
laboratoarelor
Sistemul de Baza Sistemul de detectie si alarmare la incendiu trebuie sa fie
unul complet supravegheat electric, cu un sistem de operare cu microprocesor, avand
urmatoarele capabilitati, functii si capacitati:
Sistemul trebuie sa asigure un port de iesire pentru scopuri de monitorizare de catre
sistemele externe. Comunicarile catre un sistem extern trebuie sa fie de tipul
Ethernet, RS-232 sau RS-485.
Structura de retea trebuie sa fie omogena, astfel incat sa fie necesara doar o
singura transmisie catre serviciile de urgenta.
Orice panou trebuie sa fie configurabil pentru a afisa si opera toate mesajele de
la celelalte panouri din retea.
Trebuie sa fie furnizata o redundanta completa la toate nivelurile de structura
de retea.
Sistemul trebuie sa asigura o conexiune de acces la distanta prin Ethernet
pentru a programa si controla complet sistemul de detectie si avertizare la incendiu.
Sistemul local trebuie sa aiba indicatori de status si switch-uri de control pentru
urmatoarele functii:
Alarma sonora si vizuala pentru zona de circuit.
Orice stare sau functie de control suplimentara indicata pe desene, inclusiv dar nu
limitat la: functiile generatorului de urgenta, functiile pompei de incendiu, deblocarea
usii de securitate, cu capabilitati de bypass.
Fiecare dispozitiv inteligent adresabil sau zona conventionala a sistemului vor fi
afisate la Terminalul Central de Primire a Alarmelor si la panoul local de control al
alarmelor de foc printr-un cod alfanumeric unic, astfel identificandu-se locatia lui.
Centrala de incendiu trebuie sa aibe capabilitatea de a se conecta la Sistemul de
Management al Pericolului (DMS). Sistemul de Management al Pericolului trebuie sa
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 11 / 42

fie bazat pe un PC cu display si software de monitorizare EN pentru aceasta aplicatie.

Sistemul trebuie sa asigure urmatoarele conditii minime:
Interfata grafica intuitiva.
Posibilitati de comanda globala si locala.
Control bazat pe timp pentru intregul sistem.
Parole multi-nivel.
OPERAREA SISTEMULUI
Sistemul trebuie sa monitorizeze si sa actioneze in urmatoarele conditii:
Conditii de alarma la foc:
Sistemul trebuie sa intre in starea de alarma de foc in urmatoarele conditii:
Activarea oricarui punct manual de apel.
Primirea unui semnal de alarma de la orice detector automat.
Primirea unui semnal de pre-alarma de la mai mult de un detector automat.
Activarea comutatorului de presiune al instalatiei de sprinklere.
Semnal de alarma de incendiu de la sub-sisteme.
In caz de stare de alarma de incendiu trebuie sa se asigure:
Iluminarea indicatorului general de alarma de incendiu.
Afisarea pe panoul de control cu detalii privind numarul dispozitivului si zona, tipul
alarmei, numarul de dispozitive in alarma si un text de locatie programabil cu un
minim de 40 de caractere.
Activarea sirenei de avertizare din panoul de control.
Activarea sirenelor solicitate in functie de cauza si efectul programat.
Activarea iesirilor solicitate in functie de cauza si efectul programat.
Activarea iesirilor la distanta de tip LED pentru detectorul solicitat in functie de
cauza si efectul programat.
Activarea echipamentului de comunicare cu Serviciul de Pompieri sau inceprea
verificarii starii de alarma in functie de cauza si efectul programat.
Afisarea timpului ramas de intarziere a starii de alarma.
Inchiderea tuturor usilor de incendiu tinute in mod normal deschise de catre unitatile
de eliberare.
Inchiderea tuturor usilor din zona unde este prezenta starea de alarma, usi tinute
deschise in mod normal de catre unitatile de eliberare.
Deschiderea tuturor usilor de incendiu exterioare.
Operarea barierelor de incendiu in functie de cauza si efectul programat.
Oprirea echipamentelor de manipulare a aerului in functie de cauza si efectul
programat.
Activarea opririi de urgenta a centralei.
Activarea opririi centralei dupa intarziere de 3 minute.
Conditia de pre-alarma:
Sistemul trebuie sa intre in starea de pre-alarma la:
Primirea unui semnal de pre-alarma de la oricare dintre detectorii automati.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 12 / 42

In starea de pre-alarma trebuie sa fie:

Sa se afiseze pe panoul de control detalii cu privire la numarul dispozitivului si zona,
numarul de dispozitive in alarma si un text de locatie programabil cu un minim de 40
de caractere.
Activarea sirenei din interiorul panoului de control.
Activarea sirenelor solicitate in functie de cauza si efectul programat.
Activarea iesirilor solicitate in functie de cauza si efectul programat.
Starea de defectiune:
Sistemul trebuie sa intre in starea de defectiune in urmatoarele conditii:
Orice scurtcircuit, circuit deschis pe buclele de detectie, circuitele de sirena si
echipamentul de conexiune cu Serviciul de Pompieri.
Orice defectiune aparuta la impamantare capabila sa afecteze operarea in regim de
siguranta a sistemului.
Orice eroare CPU prevazuta in EN54-2.
Orice defectiune aparuta in alimentarea cu energie electrica.
Orice defectiune aparuta in retea.
Eliminarea oricarui dispozitiv adresabil.
Semnale de defectiune de la modulele conectate.
Orice semnal de defectiune generat functiile interne monitorizate ale dispozitivelor
adresabile.
In cazul starii de defectiune trebuie sa se:
Afiseze numarul dispozitivului si/sau descrierea defectiunii.
Activeze sirena interna a panoului de control.
Activeze iesirile solicitate in functie de cauza si efectul programat.
Activeze comunicarea cu Serviciul de Pompieri in caz de defectiune sau sa se initieze
procedura de interventie in caz de defectiune in functie de cauza si efectul programat.
Afiseze numaratoarea inversa pana la initierea procedurii de interventie in caz de
defectiune.
Functionalitatea in modul de degradare:
Sistemul trebuie sa includa o functionalitate in mod de degradare astfel ca in cazul in
care un participant din retea cedeaza sau intreaga retea nu mai functioneaza sa fie
generata o alarma la incendiu obisnuita astfel incat echipamentul de comunicare cu
Serviciul de Pompieri sa fie activat.
Redundanta software-ului
Sistemul trebuie sa includa un mod de redundanta a software-ului astfel incat in caz
de defectiune sau eroare, sa se declanseze o restartare.Daca restartarea esueaza,
panoul trebuisa sa intre in modul de redundanta a software-ului.Ca ultima solutie,
panoul intra in modul de degradare.
Comunicarea cu Serviciul de Pompieri: Sistemul trebuie sa fie conectat la un sistem
de comunicare sigur cu Serviciul de Pompieri prin iesiri separate de alarma la foc si
defectiune. Sistemul trebuie de asemenea sa fie capabil sa primeasca un semnal
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 13 / 42

obisnuit de defectiune de la echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri.

Sistemul trebuie sa ofere semnale catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de
Pompieri in concordanta cu urmatoarele concepte privind verificare la alarma:
Modul de Mentinere cu participare umana Alarmele de la detectoarele automate vor
activa sirenele de sistem si vor initia un cronometru (T1), programabil de la 10s la 5
minute.Daca in acest timp o persoana calificata ia la cunostiinta de starea panoului
niciun semnal nu va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de
Pompieri. Se va porni un al doilea cronometru (T2) programabil de la 10s la 10
minute, perioada in care daca sistemul va fi resetat nu se va trimite niciun semnal
catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri.
Operarea oricarui punct manual de apel va anula intarzierea cronometrelelor si un
semnal va fi trimis catre echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri.
Modul de mentinere fara participare umana Alarmele provenite de la orice punct
manual de apel sau de la orice detector automat va trimite imediat un semnal catre
echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri.
Semnalele de confirmare: Toate dispozitivele auxiliare critice ce necesita activarea
din sistemul de detectie la incendiu vor trimite un semnal de confirmare catre panoul
de control confirmand functionarea corecta.Orice operatiune neconfirmata va fi
raportata de catre panoul de control ca fiind o defectiune.
LIVRARE, DEPOZITARE SI MANIPULARE
A. Produsele livrate trebuie sa ajunga la site-ul proiectului in ambalajele
originale, nedesfacute si cu etichetele producatorilor intacte, pe care trebuie sa se
identifice: produsul si producatorul, data fabricarii si termenul de valabilitate daca
este cazul.
B. Materialele trebuie stocate inauntru, acoperite, deasupra solului, pastrate
uscate si protejate la loviri pana in momentul utilizarii lor. Materialele ude
sau deteriorate vor fi aruncate.
De asemenea, centrala de avertizare la incendiu comanda si centrala de desfumare.In
caz de incendiu, aceasta comanda deschiderea trapelor de fum.
6.4
Elementele sistemului de voce-date
S-a prevazut un sistem de cablare structurata pentru transmisii voce si date

care va asigura o buna administrare a retelei, o flexibilitate mare in ceea ce priveste
organizarea, modificarea tipului de echipament de comunicatie folosit, reconfigurarea
retelei fara a fi necesara recablarea.
Lungimea unui traseu orizontal (de la rack pana la priza de perete) nu va depasi
90 de metri, astfel incat lungimea totala a intregului tronson (inclusiv patch-cordul
din rack si patch-cordul de conectare de la priza la calculator ) sa nu depaseasca
100m. Pentru Camera Laser si Camera Experimente Gamma s-au prevazut prize de
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 14 / 42

fibra optica montate aparent.

Rack-ul principal al retelei cu rol de Campus Distributor se va amplasa la
parterul cladirii Birouri, in camera B-P-11 Spatiu echipamente BMS .
Rack-ul principal se va interconecta cu rack-urile ,,Building Distributor din
cladirile Casa Poarta, Casa Oaspeti, Cladiri Speciale cu cabluri de fibra optica singlemode intr-o arhitectura tip bucla pentru reteaua de date si cablu telefonic TCYY de la
repartitorul telefonic la fiecare rack ,,Building Distributor.
Pe verticala rack-urile de nivel ,,Floor Distributor se interconecteaza cu
rack-ul ,,Building Distributor cu cate un cablu de fibra optica multimode si cu cate
un cablu de telecomunicatii TCYY.
Rack-urile ,,Building Distributor au in componenta:
Unitate de ventilatoare in partea superioara pentru circulatia aerului
Unitate cu prize si protectie la scurtcircuit pentru alimentarea
echipamentelor
Patchpanel-uri date 24 porturi cat.6 UTP pentru cladirile obisnuite si
SFTP cat.6 pentru cladirile speciale
Patchpanel-uri telefonie cu reglete tip Krone
Patchpanel-uri telefonie 50 sau 25 porturi RJ45 cat.3
Patchpanel FO 19/1U MM 24xSC
Patchpanel FO 19/1U SM 24xLC
Organizatoare de cabluri
Patch corduri cat.6 UTP pentru cladirile obisnuite sau SFTP cat. 6 pentru
cladirile speciale
Rack-urile de nivel ,,Floor Distributorau in componenta:
Unitate de ventilatoare in partea superioara pentru circulatia aerului
Unitate cu prize si protectie la scurtcircuit pentru alimentarea
echipamentelor
Patchpanel-uri date 24 porturi cat.6 UTP sau SFTP
Patchpanel-uri telefonie 50 sau 25 porturi RJ45 cat.3
Patchpanel FO 19/1U MM 24xSC
Organizatoare de cabluri
Patch corduri cat.6 UTP sau SFTP cat.6
La fiecare post de lucru s-a prevazut o priza dubla cu cate doi conectori RJ45
Cat.6 UTP pentru cladirile obisnuite sau SFTP cat.6 pentru cele speciale. Prizele
de voce date se vor monta ingropat, sub tencuiala, pe rama separata de prizele de
230V, dar la aceeasi inaltime cu acestea. In camerele Laser si Experimente
Gamma se vor instala aparent prize optice cu adaptori SC. In camerele
Experimente se vor instala prize telefonice, cablul pentru aceste prize va fi protejat
impotriva pulsului electromagnetic cu ajutorul filtrelor EMP
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 15 / 42

La realizarea traseelor de cabluri pentru voce-date se va tine cont de reteaua de

curenti tari, pastrandu-se o distanta de cel putin 30 cm fata de acesta.
Pentru distributia orizontala a cablurilor s-au prevazut jgheaburi de sarma deschise
pentru traseul din tavanul fals si tub PVC pentru traseul din incaperi, de la jgheab
la priza.
6.5
Elementele sistemului de stingere incendii
Instalatia automata de stins incendiu cu NOVEC 1230 este compusa dintr-un

sistem mecanic, care asigura depozitarea agentului de stingere, transportul si
refularea lui in zona protejata si un sistem electronic care asigura declansarea
sistemului mecanic. Sistemul se va instala in Sala control cladire Sursa Gamma si
experimente, in camerele tinta din cladirea Gamma, in Sala achizitii date din cladirea
Ateliere si laboratoare, Camera control laser din cladire Laser si in dispeceratul din
cladire Birouri.
Sistemul este compus din urmatoarele echipamente:
unitate centrala de comanda
detectori de fum
detectori de fum prin aspiratie
soclu pentru detectori
buton pentru declansare manuala a stingerii
buton de intarziere a efectuarii stingerii
Panou avertizare cu sirena si flash optic incorporate;
Toate componentele vor respecta cerintele minime din fisele tehnice atasate,
sistemul fiind adaptat la tipul produselor utilizate.
Materialele si echipamentele utilizate vor fi de calitate foarte buna, produse de
firme consacrate in domeniu.
6.6
Elementele sistemului de sonorizare
Sistemul de sonorizare se va instala in toate cladirile precum si pe perimetru in

dreptul parcarii. El permite difuzarea de mesaje in toate zonele obiectivului, precum
si de mesaje specifice vocale pentru evacuarea spatiului alarmat conform unui
scenariu prestabilit. Sistemul este compus din trei rack-uri amplasate astfel: 1 rack in
Cladirea Birouri la camera BMS, 1 rack in Cladire Laser in camera de control si 1
rack in Sala de control din Gamma. Ele vor fi comandate de catre sistemul de
avertizare la incendiu prin intermediul unor module adresabile. In interior vor fi
prevazute difuzoare de interior cu o putere de 6W pentru inaltimi mai mici de 5m sau
12W pentru inaltimi mai mari de 5m. Pentru zona de parcare se vor monta difuzoare
cu grad de protectie corespunzator si o putere de 20W.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 16 / 42

Acesta asigura functii basic de adresare publica , cat si functii complexe de Alarma
Vocala:
Generarea automata de mesaje pre-inregistrate;
Monitorizari ale echipamentelor sistemului;
Monitorizarea suportului digital pe care este stocat mesajul / mesajele de
urgenta.
Componentele sistemului:
1. Controller de sistem;
2. Amplificatoare;
3. Consola de apel;
4. Difuzoare;
5. Accesorii sistem.
Echipamentele centrale (Controller, amplificatoare, consola de apel) vor fi
interconectate printr-o retea redundanta de fibra optica.Redundanta este necesara
pentru a asigura un inalt nivel al securitatii sistemului.Echipamentul trebuie sa fie
certificat EN 54/16, noul normativ international pentru standarde EVAC.
Controllerul de retea:
Controllerul de retea va putea fi configurat pentru cele mai complexe sisteme de
sonorizare si are rolul cel mai important in cadrul uni astfel de sistem.
Controllerul gestioneaza intreaga arhitectura a sistemului de sonorizare , putand
controla si ruta in acelasi timp pana la 28 de canale audio simultan, sau poate afisa
informatii despre starea sistemului.
Configuratia sa poate fi facuta prin intermediul unui PC, dar va putea opera si
independent fata de PC dupa ce acesta a fost configurat. Controlerul va dispune de
asemenea de un panou frontal cu min. 2 x16 caractere afisaj LCD si un buton rotativ
pentru a naviga prin meniu.
Echipamentul va fi complet digital avand patru intrari audio si patru iesiri cu interfata
pentru alte sisteme de securitate, cu intrari de control-supraveghere si iesiri de
comanda.
De asemenea va fi echipat si cu o interfata Ethernet pentru configurare, control,
diagnosticare precum si de logare.
Controllerul va permite controlul a pana la 50 de noduri care pot fi echipamente de
genul amplificatoare de putere, unitati de extensie audio, statii de apel, kituri de
sunet, etc.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 17 / 42

Controllerul de retea va avea min. patru intrari analogice audio. Dintre acestea, doua
vor fi selectabile intre microfon si linie, iar celelalte doua intrari vor fi fixe. Intrarile
de microfon / linie vor putea fi folosite ca apeluri de intrare, daca acestea sunt
programate in mod conditionat la oricare dintre intrarile de control, care sunt liber
programabile pentru activarea functiilor sistemului si activarea prioritatilor.
Pentru a satisface cerintele pentru sistemele de alarma audio de urgenta, controllerul
va include un sistem automat de mesagerie; va fi prevazut de asemenea un card de
memorie integrat pentru a corespunde cerintelor de stocare pentru mesaje audio.
Patru mesaje vor putea fi administrate simultan, iar mesajele memorate cat si cel
ecare sosesc simultan sunt monitorizate permanent, masajele audio pot fi descarcate
de pe un calculator prin intermediul unui link Ethernet.
Controlerul va memora o gama de semnale de avertizare, de test sau de alarma, toate
accesibile prin orice statie de apel sau prin intrarile de control pentru anunturi sau de
alarma. Un ceas intern de timp real permite controllerului de retea sa opereze in mod
automat, cum ar fi la redarea anunturilor regulat sau la schimbarea volumului muzicii
background.
Controllerul de retea va accepta o retea redundanta de cablare. Aceasta poate fi ca o
retea cu fir sau o bucla redundanta ramificata.Sistemul va putea accepta pana la 256
prioritati, pentru zone.
Controllerul monitorizeaza starea tuturor echipamentelor din sistem, raporteaza
schimbarile de stare, si memoreaza ultimele 200 mesaje de eraoare din sistem.
Aceasta monitorizare se intinde de la capsula unui microfon al statiei de apel si pana
la sfarsitul unei linii de difuzoare.
Cablurile externe conectate la intrarile de control vor fi monitorizate la scurtcircuit si
la circuite intrerupte. O tonalitate interna de test va fi disponibila pentru
monitorizarea iesirilor audio.
Controllerul va functiona atat pe o sursa de alimentare normala cat si pe o sursa de
alimentare de urgenta ( baterie de back-up ) de 48 V, cu trecerea automata la aceasta
la nevoie.
Controllerul va putea supraveghea cele doua surse de alimentare.
Se va putea monta intr-un rack 19, iar la livrare va avea toate accesoriile incluse.
Amplificatoare de putere 1x500 W
Setarea amplificatoarelor de putere, la iesirea in fider, va putea fi facuta la 50V, 70V
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 18 / 42

sau 100V. Ele vor avea integrate functii de punere la pamant si protectii la
scurtcircuit si vor putea genera tonalitati proprii de test in scop de supraveghere.
Amplificatoarele vor fi de asemenea prevazute cu doua intrari audio auxiliare pentru
semnalul audio local.
Intrarile de comanda vor putea fi programabile liber prin comanda de la tastatura
sistemului. Fiecare intrare de control are capacitatea de a monitoriza linia respectiva
la scurtcircuit si suprasarcina.
Un display cu min. 2 linii de afisaj 2 x 16 caractere si un buton rotativ permanent va
permite vizualizarea, respectiv controlul volumului pe unitate. Pe display se va afisa
si un control de volum atunci cand modulul audio de monitorizare este activ.
Semnalul audio va putea fi receptionat prin casti.
Amplificatoarele de putere vor trebui sa aibe si o functie de automatizare si de raport
continuu al starii controller-ului de retea. Ele vor putea suporta doua ramificatii de
fider si o bucla redundanta de cablu.
Amplificatorul de putere va dispune de facilitatea de a comuta automat pe un
amplificator de siguranta percum si relee de comutare automata integrate. Va fi, de
asemenea prevazuta o intrare pentru alimentarea de siguranta de 48 Vcc.
Statia de apel (microfon)
Aceasta statie va fi folosita pentr a face anunturi in zonele asignate, manual (prin
voce) sau prin apasarea pe un buton pentru mesaje preintegistrate.
Microfonul va fi amplasat pe un suport flexibil astefel incat sa permita transmiterea
anunturilor usor, va avea disponibil de asemenea un buton de push-to-talk care prin
apasare va activa microfonul, si o mufa pentru casca, astefel incat la activarea ei
microfonul si difuzorul propriu vor fi dezactivate.
Statia de apel va dispune de un filtru limitator al sunetului la o frecventa joasa,
precum si indicatoare de stare si de defect, si de activare, prin LED-uri luminoase.
Microfonul va permite un control individual al volumului pentru casca si pentru
difuzoare si de asemenea va dispune de functii de programare cu pana la 256 de
prioritati asignate.
Statia va trebui sa faca conversia audio analog-digitala si trebuie sa poata fi conectata
la pana la 16 tastaturi de apel prin intermediul unei interfete seriale.
Un comutator DSP va putea fi folosit pentru procesarea audio, inclusiv ajustare si
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 19 / 42

sensibilitate, precum si pentru setarile unui egalizator de volum de limitare sau

parametric.
Tastatura (normala) pentru statia de apel
Tastatura normala va fi utilizata in asociere cu statia de apel de baza pentru a face
anunturi predefinite catre zonele asignate. Ea trebuie sa aibe min.8 butoane (taste)
care sa fie programabile pentru functii de control al sistemului cum ar fi reapelare,
anunturi live, anulare background music, control al volumului BGM, taste
programabile pentru actiuni diverse, pentru selectia surselor cum ar fi selectia BGM,
selectia mesajelor preinregistrate , si selectia sunetelor de alarma si avertizare precum
si pentru selectia zonelor si selectia iesirilor de control ale sistemului.
La tastatura trebuie sa fie disponibile pentru fiecare tasta cate un LED indicator
luminos cu 2 culori si trebuie deasemenea sa existe o interfata seriala pentru intrari,
iesiri si alimentare.
Tastele vor fi transparente, pentru a putea nota pe fiecare numele de identificare al
apelantului sau numarul de apel specific zonei asignate. Optional, trebuie sa fie
prevazute functii de siguranta pentru taste,iar alimentarea tastaturi terbuie facuta din
statia de apel (microfon).
Tastele vor avea posibilitatea sa fie programabile pentru memorare, iar la o statie de
apel (microfon) se vor putea monta pana la 16 astfel de tastaturi.
6.7
Elementele subsistemului antiefractie
Sistemul antiefractie va fi gestionat de 6 centrale de detectie si avertizare la

efractii. Centralele vor fi amplasate in cladirile : Casa de Oaspeti, Birouri, Laser,
Experimente Gamma, Laboratoare si Cabina poarta. Fiecare centrala va fi extinsa
atat cu module expandoare de zone efractie.
Subsistemul antiefractie de fata are ca scop realizarea protectiei contra
efractiilor, a spatilor in care se detin valori, a centralei termice, a intrarilor si a cailor
de acces din interiorul cladirilor obisnuite (Casa de Oaspeti , Birouri , Cabina Poarta )
si cladirile speciale ( Laser , Ateliere si Laboratoare si Gamma si Experimente).
La realizarea proiectului s-a avut in vedere faptul ca manipularea sistemului se
va realiza de catre personalul de paza.
Pentru marirea eficientei sistemului propus s-au avut in vedere urmatoarele
masuri speciale de securitate:
Protectia zonelor de intrare si circulatie este asigurata cu detectoare de
miscare pe cablu si contacte magnetice.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 20 / 42

Pentru asigurarea continuitatii functionarii sistemului de paza fara

alimentare de la retea timp de 24h si 30 min.in alarma s-a prevazut 1
acumulator tampon in centrala si cate 1 acumulator in cutia modulelor de
extensie. De asemenea, circuitul de alimentare al centralei sistemului de
efractii va fi separate de alte circuite electrice din tabloul general.
Subsistemul are urmatoarea structura:
o centrala generala de avertizare la efractie
o modul de extensie a zonelor
o tastatura de comanda si control
detector de miscare PIR
detector de miscare PIR+MW
contacte magnetice
butoane de panica
sirena de interior
sirena de exterior
Pentru protectia unui spatiu se foloseste unul din detectorii de mai sus ,acestia
sunt completati de camerele de luat vederi ale subsistemului de supraveghere video.
Zone de supraveghere
Supravegherea fiecarei zone se realizeaza cu detectoare de tipul celor
mentionate mai sus.
Dupa dezarmare raman active zonele de supraveghere de tip permanent 24 ore
pe zi, precum si zonele de protectie circuite/detectoare.
La orice patrundere neavizata spre zonele supravegheate si la orice atentat
impotriva sistemului (taierea cablurilor, deschiderea unui detector, tastaturilor sau a
cutiei centrale) se declanseaza alarma, semnalizata acustic de sirena de interior aflata
la dispecerat.
6.8
Elementele subsistemului de control acces
Subsistemul control acces va fi gestionat de 5 centrale de control acces.

Centralele vor fi amplasate in cladirile : Case oaspeti, Birouri, Experimente
Gamma, Laboratoare si Cabina poarta. Fiecare centrala va fi extinsa cu module de
control acces conectate pe magistrala.
Deasemenea pentru camera B-P-11 Spatiu echipamente BMS va fi instalat un
videointerfon.
Sistemul de control acces se compune din urmatoarele echipamente:
cititoare de proximitate
contacte magnetice
controllere
yale electromagnetice
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 21 / 42

butoane de eliberare a usii amplasate pe sensul de iesire

buton deschidere usa in caz de urgenta
Amortizor de usa
Turnicheti la cabina poarta
Motoare actionare poarta
Pentru camerele de hotel din cladirea Casa Oaspeti se va instala un control

acces hotelier pentru fiecare usa. Acesta va functiona pe baza de cartele magnetice ce
vor debloca usa de intrare a camerei. Alimentarea acestor yale se va realiza din
bateriile proprii nefiind necesara cablare la 230V.
Monitorizarea sistemului se va realiza din camera B-P-11 Spatiu
echipamente BMS de la statia de lucru cu ajutorul soft-ului specializat
6.9
Elementele sistemului de supraveghere video
Sistemul de supraveghere video cu circuit inchis are rolul de a supraveghea

interiorul tuturor cladirilor cat si a perimetrului acestora. Semnalele de ca camerele
video se vor concentra in rack-ul amplasat in cladirea Birouri in camera B-P-11
Spatiu echipamente BMS .
Rack-ul din cladirea Birouri, va avea in componenta : inregistratoare video
digitale, receptoare active de semnal, sursa de curent neintreruptibila, matrice video
Achizitia de imagini se va realiza cu urmatoarele tipuri de camere :
- Day/Night de interior cu iluminator IR inclus
- camere de exterior in incinte termostatate
- camere Speed-Dome.
Pentru vizualizare pe timp de noapte a perimetrului se vor prevedea si iluminatoare
IR.
Vizualizarea imaginilor se va realiza in camera BMS de la Birouri , precum si in
Camera Comanda Laser si Sala Control Gamma pe statiile de lucru.
Alimentarea de rezerva a subsistemului TVCI timp de 30 min. fara tensiune de la
retea se va realiza cu ajutorul celor 2 UPS-uri instalate unul in cladire Birouri
Camera BMS si unul in cladire laboratoare in camera Sala achizitii date.
6.10. Subsistem de televiziune comerciala
Acesta este alcatuit din amplificatoare si splitere si are rolul de a furniza
semnal TV in camerele din cladirea Casa Oaspeti.
Cablarea va fi realizata cu cablu coaxial.
Modul de pozare a circuitelor de interconectare este urmatorul:
o montat pe jgheab de sarma pe traseele principale;
o protejat in tuburi PVC montate in plafonul fals si aparent;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 22 / 42

o protejat in tuburi PVC montate ingropat de la plafonul fals la locul de

amplasare al echipamentelor.
Alimentarea amplificatoarelor se va face de la tabloul electric
7. Sistem BMS (Building Management System)
Aceasta va permite implementarea unor functii de monitorizare, gestionare si
control a echipamentelor cladirii utilizand ecrane grafice sugestive.
Sistemul BMS poate fi mprtit n trei nivele:
1. nivelul de management:
- statie de management amplasata in Cladirea Birouri, in Camera
Supraveghere BMS
- statie de lucru
- software BMS pentru 1 Server + 3 Clienti
2. nivelul de automatizare:
- tablouri de automatizare contin statii de automatizare, module
In/Out, module RS232/RS485, switch FO
3. nivelul echipamentelor de cmp:
- detectoare de inundatii
- contacte mecanice
Datorit inteligentei distribuite, fiecare dintre aceste nivele opereaz att n mod
autonom ct i ntr-un sistem.
Sistemul BMS va realiza monitorizari si comenzi pentru urmatoarele
instalatii:
Instalatie de monitorizare CO2 si O2
Instalatii electrice de curenti tari:
o Grupuri electrogene
o Tablouri generale
o Tablouri locale
Instalatii de monitorizare clase de curatenie
Sistem interblocare
Monitorizare sistem DDC
Sistemul BMS va fi administrat si monitorizat de la statia de management
amplasata in Camera BMS din - Cladire birouri. Deoarece comunicatia dintre
statia de management si serverul BMS este bazata pe IP, monitorizarea si
managementul se poate realiza si de la distanta.
Alarmele de sistem, jurnalele de evenimente sunt stocate pe un server pentru a
asigura o arhiva a evenimentelor de incredere si in care se poate cauta in functie de
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 23 / 42

drepturile de acces.
Monitorizarile si comenzile se vor realiza fie direct cu ajutorul unor interfete de
comunicare, fie indirect prin contacte DO libere de potential preluate printr-un
controller liber programabil ce va fi echipat cu o interfata TCP/IP Ethernat pentru
comunicatia cu server-ul central al Sistemului BMS.
Server-ul de baza va ndeplini urmtoarele funcii generale:
Management de reea
Interfaare operator
Sistem de afiare n mod grafic
Sistem de achiziie de date i istoric de evenimente
Management-ul alarmelor
Istoric alarme, trend-uri
Generare de rapoarte
Sistemul poate fi mprtit n trei nivele:
1. nivelul de management,
2. nivelul de automatizare i
3. nivelul echipamentelor de cmp.
Datorit inteligentei distribuite, fiecare dintre aceste nivele opereaz att n mod
autonom ct i ntr-un sistem.
Componentele principale ale sistemului :

statia de management, pentru nivelul ierarhic superior de operare si
monitorizare, displayuri grafice de proces, o distributie automat a alarmelor si
o gam larg de posibilitti de analiz a datelor.
sistemul de automatizare pentru control, operare si monitorizare a aplicatiei
primare. Prin utilizarea modulului pentru WEB, sistemul de automatizare poate
fi operat via Web client.
Modulele I/O (intrri/iesiri), care asigur interfata cu echipamentele de cmp,
senzori si motoare.
integrarea unui numr foarte mare de aplicatii la toate nivelele din sistem.
Topologia sistemului
Unul din punctele cheie ale sistemului este scopul su de a asigura o extindere
gradual, de la cel mai mic sistem ctre unul complex, distribuit. Scalabilitatea este
ilustrat n paginile urmtoare.
Functiile sistemului
Operare si monitorizare
Operatorii sistemului de automatizare si control au la dispozitie o gam larg de
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 24 / 42

echipamente care le asigur un acces facil si convenient la sistem sau la fiecare dintre
centralele de nclzire / tratare aer, puncte termice sau abur.
Statie de operare
Statia de management este o interfat puternic si foarte prietenoas pentru
monitorizarea global a unui sistem. Accesul utilizatorilor la sistemul poate fi
controlat n functie de nivelul de responsabilitate dat de ctre utilizatorul final. Web
Access permite accesul la nivelul de management prin utilizarea tehnologiei Web.
Software-ul utilizeaz tehnologia Web pentru realizarea unei comunicatii ntre
aplicatiile si sistemele informatice de la nivelul de automatizare la un browser Web
standard.
Operarea n panoul de control
Unittile de operare, usor de utilizat si bazate pe display-uri grafice, asigur o
operare locala total a statiilor de automatizare.
La fel se comport si gama de produse mai complex .
Operare manual
Modulele de I/O (intrri/iesiri) includ facilitti pentru operare manual / urgent a
centralelor.
Statia compact ncorporeaz butoane care pot fi configurate pentru operare
Trenduri / Istoric
Procesarea datelor ntr-un mod integrat asigur evaluri si analize de date n timp-real
(on-line) si date istorice (offline). Caracteristica trendurilor simplific monitorizarea
si ajustrile fine ale proceselor. Aceast stare este implementat n sistemul sub forma
arhivelor de trenduri.
Datele pentru analiza trendurilor pot fi arhivate sub diverse forme, satisfacnd o gam
larg de cerinte:
Optiuni de arhivare trenduri: Optiuni de exemplificare
Continuu
O singura trecere
Trecere periodic n revista (arhivare pentru o perioad definit)
Optiuni de exemplificare
Sondaje valori
COV polling (Change of Value Schimbare de Valoare)
Evenimente create de sondaje
Graficele de trenduri pot fi vizualizate fie pe unitatea de operare fie pe statia de
management. Statia asigur totodata si display-uri color 2D sau 3D.
Managementul alarmelor
Una dintre cele mai importante functii ale unui sistem de control si automatizare al
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 25 / 42

unei cldiri / aplicatii este abilitatea de a genera n mod automat alarme ca rspuns al
unor defecte ce pot aprea n aplicatia HVAC sau a altei centrale (nclzire / tratare
aer / termoficare) sau n sistemul de automatizare propiu-zis. Managementul
alarmelor (generare, afisare si rezolvare) trebuie s fie simplu, eficient si consistent la
toate nivelele sistemului. Sistemul utilizeaz functiile de alarm si suport
urmtoarele trei tipuri de alarme cu pn la 256 nivele de prioritate:
Alarme simpl (pentru cele care nu necesit interventii)
Alarme de baz (cele care necesit luarea la cunostint)
Alarme extinse (cele care necesit luare la cunostint si resetri)
Mesaje alarme
Cnd o alarm apare, este automat detectat, nregistrat si transferat la unitti de
operare, sau la statia de management.
Mesajele de alarm informative sunt de asemenea transmise la portabile precum
telefoane mobile, fax-uri, imprimante sau PCs si Web browsers, via SMS si e-mail. O
list clar de alarme asigur o vizualizare a tuturor celor n asteptare, avnd trecute
timpul aparitiei, si permit o procesare rapid. Operatorii sunt alertati de aparitia unei
alarme prin ferestre cu auto-deschidere si semnale auditive si/sau vizuale.
Trimiterea alarmelor
Alarmele sunt transferate pe baz de timp, prioritate si / sau tip de central / aplicatie,
utiliznd un sistem puternic si unic de prelucrare a alarmelor la statia de management.
Aceasta asigur o rulare nentrerupt a alarmelor, chiar dac exist sau nu un operator
prezent la statia de management. Utilizatorii sunt ajutati n munca lor de o varietate
de optiuni de supravehere care asigur un rspuns rapid si corect.
Programe de timp / Calendar
Una din functiile de baz ale unui sistem de control si automatizare o reprezint
controlul timpului pentru proceduri si procese.
Centralele (ncalzire / tratare aer) sau cele de termoficare sunt utilizate tinnd cont de
orele de lucru si de zilele de weekend / vacant.
Drepturi de acces
Drepturile de acces pot fi utilizate pentru a filtra informatia de la central / aplicatie si
sistem bazat pe cerintele individuale ale utilizatorului. Inginerul de sistem rezident
permanent sau cei de la service, de exemplu, au acces doar la nivelul de informatie de
care au ei strict nevoie. O distinctie poate fi facuta de asemena ntre drepturile de
scriere si cele de citire. Unii utilizatori vor putea doar citi o valoare fr a avea
posibilitatea de a o modifica, pe cnd altii pot avea drepturi extinse de acces,
asigurndu-le posibilitatea de a citi dar si de a modifica valori.
Drepturi de acces liber programabile
Doar personalul autorizat are drepturi de acces la sistem prin intermediul unittilor
operator. Cnd un utilizator introduce un nume si o parol, sistemul verific
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 26 / 42

drepturile asociate si asigur accesul la sistem sau aplicatie. Drepturile de citire si

scriere pot fi definite n detaliu, pn la nivelul de informatie individual.
Sisteme de acces permise
Urmtoarele clase de acces sunt suportate de sistemul BMS
Service extins
Service de baz
Administrare
Operare extins
Operare standard
Operare de baz
n plus fat de cele de mai sus, este posibil s asiguri / interzici utilizarea anumitor
aplicatii, accesul la paginile cu grafice individuale sau accesul pe ntreaga retea a
sistemului pentru diverse grupuri de utilizatori specifici. Croirea mediului de lucru
pentru fiecare utilizator, asigur o arie de responsabilitate clar.
Instalatii de monitorizare CO2 si O2
In urmatoarele spatii se vor monitoriza concentratiile de CO2 si O2:
- Camera Laser
- Laborator A
- Laborator C
- Laborator D
- Laborator Laser interactiune fotofusiune
- Laborator Laser interactiune RFN
- Laborator Laser
Structura sistemului
- Centrala monitorizare 8 linii analogice
- Detectori de CO2
- Detectori de O2
- Module 8 IN
- Module 8OUT
- Sirene cu flash
- Surse de alimentare cu energie electrica
Centralele de monitorizare se vor amplasa in Camera Control Laser si in Sala Control
Gamma.
In cazul in care concentratia de CO2 si O2 se modifica fata de valoarea impusa, se va
alerta personalul local din spatiile monitorizate, in camerele de control din cladire
Laser si cladire Gamma, precum si in Camera de Supraveghere BMS din Cladire
Birouri.
Amplasarea detectorilor se va realiza conform partii desenate a proiectului.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 27 / 42

Semnalele de monitorizare se vor prelua de sistemul BMS de la iesirile programabile

din centrala de monitorizare si din modulele 8OUT.
Instalatii electrice curenti tari
Monitorizarea tablourilor generale si locale se va realiza prin preluarea de semnale
digitale, de la contactele auxiliare ale intrerupatoarelor acestora.
Monitorizari prin interfete de comunicatii Modbus:
- grupuri electrogene
- analizoare de energie electrica (tablouri generale)
- surse neintreruptibile de energie
Instalatii de monitorizare clase de curatenie
Pentru monitorizarea claselor de curatenie s-au prevazut numaratoare de particule
care vor fi supravegheate prin interfete de comunicatii Modbus.
Sistem interblocare
Sistemul de interblocare are rolul de a restrictiona accesul in camerele de
experimente in functie de activitatile in desfasurare.
Aceste conditionari permit efectuarea de experimente fie cu Laser-ul sau cu
Acceleratorul de particule, precum si simultan, Laser si Accelerator.
Pentru fiecare usa din Cladire Gamma aferenta camerelor de experimente, s-a
prevazut cate un sistem de interblocare local compus din:
- Tablou de automatizare (statie de automatizare, module in/out, switch
FO, controller 1 usa)
- Panou cu 2 chei unice, cu contacte 2NO si 2NC, pentru fiecare
camera de experimente
- Contact mecanic monitorizare usa
- Buton in caz de urgenta
- Cititor cu tastatura
- Lampi de semnalizare radiatii
- Pentru usile care nu sunt actionate electric s-au prevazut yale
electromagnetice sau yala electromagnetica tip strike
In camerele de control Laser si Gamma s-au prevazut:
- un panou cu chei interblocare general;
- un panou cu o cheie Master si mai multe chei Slave ( cheia Master se
poate scoate din panou doar daca celelalte chei Slave sunt in acesta )
- panouri comanda echipament Laser/Accelerator cu o cheie Master.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 28 / 42

Instalatie HVAC
Sistemul DDC va fi monitorizat de catre sistemul BMS prin interfete de comunicatie
Modbus.
Parametrii monitorizati sunt:
- temperatura
- umiditate
8. Descrierea Sistemului de Control Inteligent al Cladirii
SCIC furnizeaza o interfata unica pentru un control centralizat al cladirii
imbunatatind functionalitatea activelor cladirii, imbunatatirea securitatii si
reducerea costurilor operationale.
SCIC va fi administrat si monitorizat de la statia de management din dispecerat
Camera BMS si monitorizat din Sala Control Accelerator , Camera
Control LASER (1 server si 3 clienti), asigurand monitorizarea subsistemelor
de securitate si sistemului BMS.
Alarmele de sistem, jurnalele de evenimente sunt stocate pe un server pentru a
asigura o arhiva a evenimentelor de incredere si in care se poate cauta in functie
de drepturile de acces.
8.1. Arhitectura sistemului
SCIC va avea la baza o arhitectura de sistem deschis, utilizandu-se standarde
industriale pentru sisteme de operare, reele i protocoale de comunicaie,
putandu-se adauga componente fara schimbarea nucleului de baza .
Tolopogia sistemului se va realiza schemei de mai jos(Figura nr.1) .
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 29 / 42

SCIC va fi impartit in trei nivele: nivelul de management, nivelul de automatizare si

nivelul echipamentelor de camp.
Componentele principale ale SCIC:
- Statia de management pentru nivelul ierarhic superior de operare si monitorizare,
display-uri grafice de proces, o distributie automata a alarmelor si o gama larga de
posibilitati de analiza a datelor;
- Sistemul de automatizare pentru control, operare si monitorizare a aplicatiei
primare;
- Module de intrari/iesiri care asigura interfatarea cu echipamente de camp;
- Echipamente de camp : senzori , detectori.
8.2 Interfata operator
Interfaa operator va fi conceput n scopul obinerii unei comunicri eficiente cu
sistemul, tranzacii de date i tratarea cazurilor de funcionare anormal, fiind
structurat sub forma unei structuri grafice piramidale de ferestre de operare.
Interfaa operator va fi interactiv i bazat n totalitate pe simboluri grafice i
iconie. Funcionarea interfeei operator se va baza pe ferestre de lucru i va respecta
standardele Windows pentru a reduce pe ct posibil instruirea operatorilor. n
particular, barele de comenzi, iconiele i meniurile de tip cascad vor fi accesibile de
pe fiecare afiaj pentru a permite un acces simplu la funciile de baz.
Sistemul de monitorizare afiseaza parti ale cladirii/ aplicatie si ale centralei intr-o
forma grafica. Utilizatorul lucreaza interactiv cu acest vizualizari pentru a monitoriza
si controla punctele de date din cladire. Valorile pot fi modificate si alarmele
confirmate prin simplu click pe obiectul in cauza. Valori masurate, valori de
referinta, moduri de operare si alarme sunt afisate pe ecran in timp real si
reactualizate continuu.
Schimbarile sunt indicate fie prin simbolul obiectului (de ex. prin animarea ori
schimbarea culorii sau formei), fie prin miscare, culoare, forma sau text a valorii
efectate.
Alarmele vor fi semnalizate printr-un indicator de stare, a carui culoare se poate
modifica functie de starea instalatiilor sau a alarmelor care apar.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 30 / 42

Daca toate sistemele sunt in parametrii de functionare si nu exista nici o alarma

(aparitie defect), toate indicatoarele de stare vor fi de culoare albastra (sau verde se
va stabili de comun acord cu beneficiarul).
In momentul aparitiei unei alarme sau defect, functie de gradul de alarmare setat
acesteia (functie de gravitatea acesteia), indicatorul de stare al nivelului respectiv isi
va modifica culoarea in portocaliu (nivel scazut de importanta), galben (nivel mediu
de importanta) sau rosu (nivel ridicat = critic de importanta).
In acest moment, este necesara interventia operatorului de serviciu de la Dispecerul in
cauza pentru vizionarea si rezolvarea alarmei aparute.
In cazul unei alarme , luarea la cunostinta a acesteia se poate face:
Prin deschiderea ferestrei Lista de Alarme.
La partea superioara a ferestrei, se gasesc afisate butoanele insiruite dupa gradul de
importanta al alarmelor si in interiorul fiecarui buton numarul de alarme de acest gen
existente in cladire la momentul respectiv.
In fereastra propriu-zisa sunt afisate detaliat, pe randuri, toate alarmele existente la un
anumit moment, structurate atat dupa gradul de importanta (cele critice la nivel
superior (culoare rosie), cele cu grad scazut la partea inferioara a paginii) cat si dupa
ora aparitiei acestora, chiar in cadrul aceluiasi grad de importanta.
Fiecare alarma dintr-o anumita categorie de importanta are o denumire, o ora / data
de aparitie si locatia in cladire.
Daca se selecteaza o alarma, rezolvarea acesteia se poate face, functie de gradul de
importanta al acesteia, fie la libera alegere a operatorului (cele de culoare galbena /
portocalie), fie prin respectarea anumitor proceduri prestabilite (cele de culoare
rosie).
Prin dublu click cu mouse-ul pe nivelul de cladire in cauza.
In acest moment se deschide o alta fereastra cu desenul 2D al nivelului respectiv si se
poate vizualiza pe acest desen cauza alarmei vizualizand starea echipamentelor /
senzorilor de pe acest nivel.
Daca se doresc detalii suplimentare, prin dublu click pe desenul unei camere video de
pe acest etaj, se poate accesa printr-o fereastra noua imagini live de pe nivelul / locul
respectiv daca exista camere video in zona respectiva.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 31 / 42

8.3. Caracteristicile interfeei operator

Sistemul va oferi o interfa operator sub sistemul de operare Windows cu
caracteristicile minime descrise mai jos. Sistemul va permite prin propria structur
urmtoarele funcii:
Redimensionarea ferestrei, zoom in, zoom out
Butoane dedicate deschiderii de meniuri care conin:
Afiaj asociat
Cuprins alarme
Meniu de tratare alarme
Secven de afiare nainte/napoi
Reintrarea n afiajul precedent (minim 8)
Call-up grafic
Call-up de urmrire
Group Call-up
Comand intrare/ieire din serviciu
Detalii puncte
Zona de alarme va arta alarma cu prioritatea cea mai mare, cea mai recent
(cea mai veche) alarm netratat
Zon de indicare a datei i orei interne a sistemului
Nivelul de acces curent
Numrul staiei
Raportare alarme
Raportare eroare de comunicaie
Dispozitive de marcare i introducere date
Interfaa operator va permite utilizarea simultan de mouse i tastatur. Interfaa
operator va utiliza bare de comenzi pentru operaii comune. De asemenea, se va
permite deschiderea/nchiderea de meniuri i ferestre n sistem cascad.
Ecranele grafice vor cuprinde simboluri animate pentru elementele n micare .
Este obligatorie implementarea apelrii automate a ecranelor n cazul apariiei unui
anumit tip de alarm. Aceast funcie este cerut pentru ecranele referitoare la
sistemul de incendiu.
8.4. Funciile interfeei operator
Interfaa operator va dezvolta urmtoarele funcii:
Afiarea i controlul echipamentului de cmp
Luarea la cunotin a alarmelor funcie de prioritatea acestora
Tiprirea rapoartelor
Arhivarea i tratarea evenimentelor
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 32 / 42

Schimbarea parolei
Generarea on-line a bazei de date i a afiajului grafic
Monitorizarea datelor transmise pe canalele de comunicaie
Configurarea parametrilor sistemului
8.5. Rapoarte i grafice
Rapoartele trebuie s poat fi definite de ctre utilizator. Sistemul trebuie s cuprind
cel puin urmtoarele grupe de rapoarte:
Rapoarte de alarme i de evenimente
Rapoarte referitoare la evoluia parametrilor (temperaturi, stri utilaje,
etc.), precum i reprezentri grafice ale acestora
Rapoarte privitoare la activitatea operatorilor
Toate rapoartele trebuie s poat fi organizate pe perioade (de exemplu toate alarmele
aprute ntr-o perioad anumit). Trebuie s existe posibilitatea tipririi periodice
automate a rapoartelor (de exemplu o dat pe zi).
Toate rapoartele trebuie s poat fi exportate automat n fiiere de tip Excel.
8.6. Nivele de securitate

SCIC-ul va avea 6 nivele de securitate. Funciile permise de fiecare nivel vor fi dup
cum urmeaz:
Nivel 1:
Modul Sign-Off - Vizualizarea ecranului de start-up
Nivel 2:
Permite funciile nivelului anterior, n plus, operatorul poate recepiona
alarmele care apar. Nivelul este specific operatorilor fr experien.
Nivel 3:
Permite funciile nivelelor anterioare, n plus, operatorul poate utiliza
funcii simple cum ar fi activare/dezactivare, etc.
Nivel 4:
Permite funciile nivelelor 1-3, n plus, accesul la programele de timp,
alocarea sistemelor periferice, schimbarea parametrilor de msur unui punct,
rapoarte i folosirea relativ integral a configuraiei standard de afiaje. Este tipic
pentru inginerul operator.
Nivel 5:
Permite funciile nivelelor 1-5, n plus, accesarea funciilor ca afiaje de
cldire, de legtur, alocare de funcii pentru butoane, etc. Este rezervat pentru
supervizorul operaional.
Nivel 6:
Cel mai nalt nivel de acces. Permite accesul nelimitat n toate staiile de
operare ale sistemului. Rezervat pentru managerul operaional.
8.7.Specificaii hardware
Componentele hardware i software minimale ale serverului principal de date si a
statiilor de lucru pentru cele trei dispecere ale SCIC sunt prezentate n fia tehnica.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 33 / 42

8.8. Controlul i achiziia de date

Sistemul SCIC va dispune de faciliti pentru control i achiziie de date utiliznd
drivere soft standard care nu necesit operaiuni separate de implementare. Toat
configuraia de sistem va fi accesibil n timpul achiziiilor de date sau utilizrii altor
canale de comunicaie. Nodurile SCIC nu vor necesita reporniri pentru a implementa
schimbri n bazele de date.
8.9. Comunicaii
SCIC-ul va conine obligatoriu interfee cu urmtoarele protocoale de comunicaie:
BACNet / IP
Modbus pe RS485
TCP / IP Ethernet (OPC Server 2.0)
Interfa cu Microsoft Excel Data Exchange
8.10. Baza de date a sistemului
Sistemul va dezvolta o baz de date n timp real, incluznd date culese de la intrri
analogice, digitale sau logice. Aceast baz de date va putea fi configurabil de ctre
utilizator fr a fi necesare alte operaii de programare i fr a ntrerupe funcionarea
sistemului. Aceast baz de date va asigura un istoric de informaii referitoare la
evenimente sau intrri de tip analogic, digital sau logice. Aceste informaii vor fi
accesibile la fel ca alte funcii de baz ale sistemului cum ar fi afiaje, rapoarte,
urmriri, etc.
9. DESCRIEREA CATEGORIILOR DE LUCRARI
Categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate sunt:
9.1
9.2
9.3
9.4
9.5
Montarea jgheabului metalic pentru instalatiile electrice de curenti slabi;

Pozarea tubulaturii si a cablurilor
Montarea elementelor subsistemelor
Verificari
Punerea in functiune, programarea si exploatarea sistemelor
9.6. Montarea jgheabului metalic pentru instalaiile electrice de cureni slabi

- traseele de jgheaburi metalice pentru instalaiile de cureni slabi, vor fi montate
lng jgheaburile metalice destinate instalaiilor electrice, conform desenelor;
- elementele de susinere a jgheaburilor metalice vor fi dimensionate i montate
(ca distan ntre ele), conform indicaiilor productorului;
- jgheaburile vor fi montate deasupra conductelor de ap, sub cele de gaz, i
distanate fa de sursele de cldur;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 34 / 42

- deasemenea vor fi conectate, prin conductor flexibil VLPY cu seciunea de

minim 16 mmp, la o bar de echipotenialitate.
9.7. Pozarea tubulaturii i a cablurilor pentru sistemele de curenti slabi
Pentru pozarea cablurilor se va ine cont de prevederile NP I2- 2002, I18/22002, I18/1-2001, NTE 007/08/00.
- cablurile sistemelor vor fi pozate n jgheaburile metalice pentru cureni slabi i n
tuburi PVC rigide fixate cu cleme i bride din material plastic;
- pe vertical, ntre etaje, cablurile instalaiilor de cureni slabi vor fi pozate pe
jgheaburile metalice montate n ghena prevzut pentru instalaiile de cureni
slabi;
- traseele de tuburi PVC pozate deasupra tavanului fals sau ngropat n perei, vor
fi fixate cu cleme i bride din material plastic;
- coborrile la butoanele de incendiu, prize de voce-date aflate n perei, etc. se vor
face prin tuburi PVC montate ngropat n perei;
- cablurile de alimentare ale sistemelor instalate, ale surselor suplimentare de
alimentare vor fi pozate n tuburi PVC separate i n jgheabul metalic destinat
instalaiilor electrice de cureni tari;
- traseele de cabluri ale instalaiei de voce-date vor fi pozate pe jgheaburile
metalice de cureni slabi aflate deasupra tavanului; prin tuburi de PVC pentru
coborarile la postul de lucru, dup ce n prealabil au fost stabilite poziiile
definitive ale posturilor de lucru;
- trecerile traseelor de cabluri ntre compartimente cu funciuni diferite vor fi
realizate rezistente la foc o perioad de timp egal cu rezistena la foc a
elementului traversat;
- n tuburi spaiul va fi ocupat cu cabluri n proporie de max. 60 %;
- distanta intre instalatiile de curenti slabi sau transmitere de date si cele electrice
cu frecventa de 50 Hz si tensiuni pana la 1000V, atat in montaj ingropat cat si in
montaj aparent, trebuie sa fie de minimum 25 cm, cu conditia ca izolatia sa fie
corespunzatoare si sa nu existe innadiri la conductoarele electrice pe portiunea
de paralelism. Daca conductoarele sunt protejate in tub metalic, acesta va fi legat
la pamant la ambele capete.
- Pe trasee comune, circuitele pentru instalatiile de curenti slabi se vor monta sub
cele ale instalatiilor electrice.
- in cazul cladirilor de locuit aceasta distanta se poate reduce pn la 15 cm daca
lungimile de paralelism nu depsesc 30 m.
9.8. Montarea elementelor subsistemelor
- la montarea echipamentelor se vor respecta planurile din proiect;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 35 / 42

Sistemul de avertizare la incendiu:

- detectoarele de fum si temperatura se vor monta pe tavan la minim 0,5m de pereti si
0,6m de grilele de introducere si evacuare a aerului;
- detectoarele de fum montate deasupra tavanului fals vor avea indicatoare optice la
distanta, acestea fiind montate pe tavanul fals si indicand pe cat posibil pozitia
detectorului aflat deasupra tavanului fals;
- butoanele de incendiu vor fi dispuse pe perete la 1,4-1,5 m fata de pardoseala finita;
- modulele adresabile, sursele de alimentare, se vor monta deasupra tavanelor false,
acolo unde acest lucru este posibil; in caz contrar, acestea se vor monta la 5cm sub
nivelul tavanului;
- sirenele acustice montate in interior vor fi montate pe perete sau pe tavan;
- centralele de avertizare la incendiu, se va monta perete, inaltimea de montaj h=1,6m
fata de pardoseala finita;
- centralele de avertizare la incendiu si sursele suplimentare de alimentare vor
dispune de circuit separat de alimentare, din tablourile de curenti slabi;
- terminale de incendiu si panoul repetor vor avea inaltimea de montaj h=1,6m fata de
pardoseala finita;
- centralele de desfumare se vor amplasa la o inaltime de 1.6m fata de pardoseala
finita
- trapele de fum se vor instala la partea superioara a geamurilor
- butoanele de desfumare vor fi dispuse pe perete la 1,4-1,5 m fata de pardoseala
finita
- fiecare centrala de detectie si avertizare la incendiu va fi prevazuta, cu 2
acumulatori de 12V care vor asigura functionarea acestuia de minim 48 ore in stare
de veghe, plus 30 de minute in stare de alarma;
- carcasele centralelor vor fi obligatoriu legate la priza de pamant.
- in Subsol la Cladirea Gamma si Experimente echipamentele aferente sistemului de
detectie si avertizare la incendiu se vor monta in rack-uri cu protectie EMC.
-In camera de experimente E7 liniile de detectie care vin din subsol vor fi protejate
impotriva pulsului electromagnetic cu filtre EMP.
Sistemul de voce-date:
Prizele de voce-date aflate vor fi montate in felul urmator:
- Prizele de voce date se vor monta ingropat, sub tencuiala, pe rama separata de
prizele de 230V, dar la aceeasi inaltime cu acestea.
- la realizarea traseelor de cabluri pentru voce-date se va tine cont de reteaua de
curenti tari, pastrandu-se o distanta de cel putin 30 cm fata de acesta.
- prize de fibra se vor monta pe jgheab metalic cu capac pentru camera Laser si
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 36 / 42

Experimente Gamma;
Prizele telefonice din camerele experimente E1/6, E4, E7 vor fi protejate la
pulsul electromagnetic cu filtre EMP.
rack-urile se vor monta pe holuri sau in camere dedicate conform planselor;
rezistenta prizei de pamant trebuie sa fie sub 1 ohm;
carcasa centralei telefonice va fi obligatoriu legata la priza de pamant.
Sistemul de stingere incendii

- detectoarele de fum se vor monta pe tavan la minim 0,5m de perei i
0,6m de grilele de introducere i evacuare a aerului;
- butonul pentru declansarea manuala a stingerii se va amplasa in afara
spatiului protejat la o inaltime de 1,4 1.5 m fata de pardoseala finita
langa usa
- butonul pentru intarzierea efectuarii stingerii se va amplasa in spatiului
protejat la o inaltime de 1,4 1.5 m fata de pardoseala finita langa usa
- sirena de avertizare se instaleaza in interiorul spatiului protejat, la
inaltime
- panoul opto-acustic de avertizare se instaleaza in afara spatiului protejat
deasupra usii, la inaltime
- Centrala de stingere se amplaseaza in spatiul protejat, la o inaltime de 1.6
m fata de pardoseala finita, cu exceptia camerelor de experiment unde
centralele se monteaza in rack-uri cu protectie EMC
- Depozitarea agentului de stingere se face in butelii iar amplasarea
buteliilor se realizeaza interiorul camerei in care se executa stingerea, cu
exceptia camerelor de experiment, unde buteliile se amplaseaza la subsol.
- In camerele de experimente E1/E6 , E4, E5, liniile de detectie care vin
din subsol vor fi protejate impotriva pulsului electromagnetic cu filtre
EMP.
Sistem sonorizare
- Difuzoarele de 6W se vor monta la inaltimi mai mici de 5m atat aparent
unde nu exista plafon fals, cat si ingropat in plafonul fals acolo unde
exista.
- Difuzoarele de 12W se vor monta aparent sau ingropat pentru inaltimi
mai mari de 5m
- Pe perimetru difuzoarele de 20W se vor instala pe stalpi in dreptul
parcarii
Sistem antiefractie
- centralele de efractie se vor instala in locurile indicate in planse la o
inaltime de 2.3m;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 37 / 42

- tastaturile de armare/dezarmare a sistemului se vor monta conform

planelor, nlimea de montaj h=1,6m, fa de pardoseala finit
- sistemul de avertizare la efracie va fi prevzut, pe lng sursa proprie de
alimentare, cu acumulator care va asigura o funcionarea acestuia de
minim 24 ore n stare de veghe, plus 30 de minute n stare de alarm
- modului expandor se monteaza in plafonul fals sau pe perete la inaltime
- alimentarile cu 230Vca se va realiza din tabloul de curenti slabi, iar
cablul de alimentare al acestora se va monta pe traseul de curenti tari
Sistem de control acces
- centralele de control acces se vor instala in locurile indicate in planse la
o inaltime de 2.3m;
- controller-ul pentru usi se monteaza in plafonul fals deasupra usii care
este controlata;
- cititorul de proximitate, butonul de cerere-iesire si butonul de urgenta se
se monteaza aplicat, la o inaltime de 1.4-1.5 m fata de pardoseala;
- alimentarile cu 230Vca se va realiza din tabloul de curenti slabi, iar
cablul de alimentare al acestora se va monta pe traseul de curenti tari
Sistem de supraveghere video
- Camerele video de interior se vor instala prin prindere pe tavan sau pe perete la
inaltime
- Camerele video de exterior se vor monta pe stalpi sau pe cladiri la inaltime
- Iluminatoarele IR se vor monta pe perimetru la inaltime
- Alimentarea camerelor video se va realiza din tablourile de supraveghere video
- Alimentarea de rezerva se va realiza din surse de curent neintreruptibile
9.9. Verificari
a) Verificari preliminare (verificari executate pe parcursul lucrarii):
- verificarea functionalitatii aparatelor si concordanta dintre caracteristicile acestora,
proiect si prevederile normativelor si standardelor in vigoare;
- verificarea legaturilor intre aparate (conform schemei).
- verificarea modului si calitatii fixarii aparatelor si dispozitivelor montate;
- verificarea inaltimilor de montaj admise, si a distantelor admise pana la elementele
de pe traseu (circuite electrice, conducte de apa, termice, etc.).
b) Verificarea definitiva (inainte de punerea in funciune):
- verificari prin examinare vizuala (conform I7 2011)
- verificari prin incercari, care constau in:
- verificarea conformitatii ansamblului cu schemele si datele tehnice din proiect;
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 38 / 42

o verificarea continuitatii electrice a circuitelor;

o verificarea rezistentei de izolatie.
- se verifica modul si calitatea fixarii aparatelor;
- existenta tuturor elementelor de fixare la aparate.
Prin aceste verificari se pun n concordanta prevederile din proiect cu
caracteristicile functionale ale sistemelor. Verificarile se fac vizual si prin incercari
de calitate. Toate verificrile se vor face conform normativelor si standardelor n
vigoare, iar pentru verificarile efectuate se vor incheia procese verbale sau buletine de
masuratori.
9.10. Punerea n funciune, programarea i exploatarea sistemelor
Dupa executia verificarilor sistemelor montate acestea vor fi puse n functiune
de personal autorizat. Programarea centralei de avertizare la incendiu si a sistemelor
montate se va face conform cerintelor beneficiarului, tinand cont de normativele in
vigoare. In incaperile unde se vor monta centrala de avertizare la incendiu, monoxid
de carbon, etc., vor fi asigurate conditiile legale, conform I18/2-2002. Asigurarea
acestor conditii intra n sarcina executantilor sistemelor si a constructorului cladirii.
Pentru exploatarea sistemelor se vor realiza urmatoarele:
- numirea unei persoane ca responsabil pentru exploatarea sistemelor;
- scolarizarea personalului de supraveghere si exploatare a sistemelor montate;
- intocmirea unui registru de evidenta a interventiilor la sisteme si inregistrarea
tuturor evenimentelor care afecteaza sau au ca sursa instalatiile sau sistemele.
10.MASURATORI SI DECONTARI
Decontarea se face pe baza unor situatii de lucrari, acceptate de beneficiar, care
au la baza cantitatile masurate in teren si preturile unitare din antecalculatie.
Tuburile si jgheaburile metalice se masoara la metru liniar;
Dozele de conexiuni si de aparat sunt calculate la bucata;
Cablurile si conductoarele se masoara la metrul liniar;
Echipamentele sunt calculate la bucata.
11.CONDITII DE RECEPTIE
Receptia lucrarilor se va efectua in urmatoarele faze:
a) Receptia la punerea in functiune
b) Receptia la finalizarea lucrarilor
c) Receptia finala
La receptie se va verifica aspectul estetic si functional al lucrarilor prevazute.
Procesul verbal de intocmit cu ocazia receptiei, trebuie sa cuprinda:
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 39 / 42

- data efectuarii receptiei

- functia, calitatea si numele persoanelor care au efectuat receptia
- problemele constatate la receptia si modul de rezolvare a acestora
Componenta si functionalitatea comisiei de receptie preliminara se stabileste de
catre beneficiar.
Verificarile de calitate prevazute pentru receptia preliminara vor fi efectuate de
comisia de receptie care isi va exercita atributiile conform Regulamentul de receptie
a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HGR Nr.
273/1994.
La incheierea unei faze de lucrari, respectiv la terminarea unor portiuni de
instalatie, care pot functiona sau se pot aproba independent, verificarile si probele se
fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se inscriu in registrul de
procese verbale.
La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea
tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de
executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si beneficiar, inclusiv
marcarea lucrarilor.
Receptia finala se va face de catre comisia de receptie care isi va exercita
atributiile conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii
aferente acestora, aprobat prin HGR Nr. 273 / 1994.
12.SANATATEA OAMENILOR.PROTECTIA MEDIULUI
Se vor respecta si aplica toate prevederile de securitate si sanatate in munca in
vigoare, in scopul asigurarii conditiilor normale de munca si evitarii accidentelor..
Planul de securitate si sanatate este un document scris care cuprinde ansamblul
de masuri ce trebuie luate in vederea prevenirii riscurilor care pot aparea in timpul
desfasurarii activitatilor pe santier. Planul propriu de securitate si sanatate cuprinde
ansamblul de masuri de securitate si sanatate specifice fiecarui antreprenor sau
subantreprenor. Pe durata lucrarilor se va intocmi un registru de coordonare care
cuprinde ansamblul de documente redactate de catre coordonatorii in materie de
securitate si sanatate, informatii privind evenimentele care au loc pe santier,
constatarile efectuate si deciziile luate.
Lucratorii si/sau reprezentantii lor trebuie sa fie informati asupra masurilor ce
trebuie luate privind securitatea si sanatatea lor.
Factorii de risc sunt urmatorii: lucrul la inaltime, lucrul cu unelte de mana,
contact cu corpuri ascutite, caderi de obiecte, electrocutare prin atingeri directe sau
indirecte.
Pentru evitarea accidentelor se vor lua (fara a se limita la acestea) urmatoarele
masuri:
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 40 / 42

Dotarea personalului cu echipament de protectie adecvat mediului de

lucru si activitatii desfasurate;
Protectia impotriva electrocutarii
Instruirea personalului pentru lucrul la inaltime
Instruirea personalului pentru lucrul cu unelte de mana;
Alte instructiuni stabilite de antrepenorul general;
Beneficiarul (direct sau prin reprezentatii sai) isi va indeplini toate obligatiile
rezultate din legislatia de securitate a muncii, pe toata durata derularii investitiei.
Executantul isi va indeplini toate obligatiile rezultte din legislatia de securitate
a muncii, pe toata durata derularii investitiei.
13.SECURITATEA LA INCENDIU
In proiectare s-au respectat prevederile din P118-99 Normativ de siguranta
la foc a constructiilor si Norme generale de aparare impotriva incendiilor,
aprobate prin ordinul MAI 163/2007.
In consecinta la executia instalatiei se vor utiliza, conform proiectului:
Cabluri de alimentare cu intarziere la propagarea flacarii
Protectii la suprasarcina si scurtcircuit dimensionate in concordanta cu
sectiunile traseului si lungimea acestuia
Legaturi de echipotentializare pentru toate carcasele metalice ale
echipamentelor
Materiale si echipamente electrice omologate
Trecerile traseelor de cabluri intre compartimente cu functiuni diferite vor fi
realizate rezistente la foco perioada de timp egala cu rezistenta la foc a
elementului traversat.
Proiectarea si executarea constructiilor, instalatiilor si ale altor amenajari se
realizeaza astfel incit in cazul unui incendiu produs in faza de utilizare a acestora sa
asigure urmatoarele cerinte:
a) protectia si evacuarea utilizatorilor, tinind seama de varsta si de starea lor fizica
b) limitarea pierderilor de bunuri
c) preintimpinarea propagarii incendiului
d)protectia pompierilor si a altor forte care intervin pentru evacuarea si salvarea
persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si
inlaturarea unor efecte negative ale acestuia.
Criteriile de performant privind cerina de calitate "sigurana la foc" sunt:
riscul de incendiu, rezistenta la foc, preintmpinarea propagarii incendiilor,
comportarea la foc, stabilitatea la foc, caile de acces, de evacuare si de interventie.
Nivelurile de performanta, modalitatile de evaluare a factorilor de determinare si
limitele medii sau extreme sunt stabilite prin reglementari tehnice.
Obligatia si raspunderea pentru realizarea deplina a masurilor de prevenire si
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 41 / 42

stingere a incendiilor, a instructajului si pregatirii personalului, potrivit atributiilor

ce le revin, o au cei ce conduc, organizeaza si controleaza executia.
Lista de prescriptii mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia
sa cunoasca toate actele normative in vigoare.
In conformitate cu standardele in vigoare in Romnia la punerea in functiune a
instalatiilor se va aplica urmatoarea procedura:
- se va verifica existenta buletinelor de verificare a prizelor de pamint si
conformitatea valorilor continute cu normativele in vigoare
- se va verifica continuitatea conductoarelor si conectarea corecta la echipamente
- se va verifica legarea conductorului de protectie si legarea la priza de pamint
(unde este cazul) a echipamentelor electrice
- se va verifica ca tensiunea de alimentare a echipamentelor sa fie corespunzatoare
cu cea inscris pe eticheta aparatajului sau a echipamentului electric
- se va verifica functionarea corecta a tuturor instalatiilor si echipamentelor
electrice.
Lista de activitati mentionate nu este limitativa, executantul avind obligatia sa
cunoasca si sa execute toate verificarile specifice impuse de prescriptiile normative
in vigoare.
In timpul exploatarii se vor respecta prevederile de aparare impotriva
incendiilor din legislatia tehnica in vigoare.
14. CONSIDERATII FINALE
Pentru lucrarile de instalatii electrice executantul va efectua verificarile
necesare, conform I7-2011 Verificarea instalatiilor electrice. Vor fi respectate
metodele si valorile cuprinse n normativ. Executia si verificarile se fac in mod
obligatoriu de catre persoane autorizate, intocmindu-se buletine de verificari sau
procese verbale. Beneficiarul are obligatia conform L 10/95 si ordinul MLPTL
77/N/28.10.96 de a obtine viza unui verificator atestat MLPTL. Se mentioneaza ca
orice fel de modificari aduse proiectului de instalatii electrice de curenti slabi se pot
face numai cu acordul proiectantului de specialitate S.C. ROMTEST ELECTRONIC
S.R.L. Bucuresti.
In oferta vor fi incluse toate lucrarile, echipamentele, materialele de baza si
auxiliare necesare realizarii si punerii in functiune a instalatiilor proiectate,
inclusiv cele care nu sunt mentionate explicit n listele de cantitati.
Editia 1
Revizia 1

CAIET DE SARCINI
Pr.nr: 26/2011
Data :mai 2012
Pag 42 / 42

Caiet de Sarcini CR - Slabi

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Caiet de Sarcini CR - Slabi

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Beneficiar :IFIN-HH

Denumire : INFRASTRUCTURA DE CERCETARE ELI-NP

S.C. HACHIKO DESIGN S.R.L.

Str. Iacobeni, nr.4, Sector 5, Bucuresti

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

Caietul de sarcini aduce precizari complementare datelor din memoriul tehnic

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

- Normele tehnice emise de Comandamentul pentru situatii de urgent;

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

coordonarea continua a executiei lucrarilor pe santier.

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

3.7. Informatii tehnice

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

3.11 Testarea si receptia lucrarilor

3.12 Desene conforme cu executia (as built)

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

o cablu de semnal JE-H(St)H E30, 2x2x1mmp, protejat astfel incat

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

acustice din cladirile speciale

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

Elementele sistemului de avertizare la incendiu

Sistemul de avertizare la incendiu este realizat din mai multe centrale

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

fie bazat pe un PC cu display si software de monitorizare EN pentru aceasta aplicatie.

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

In starea de pre-alarma trebuie sa fie:

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

obisnuit de defectiune de la echipamentul de comunicare cu Serviciul de Pompieri.

Elementele sistemului de voce-date

S-a prevazut un sistem de cablare structurata pentru transmisii voce si date

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI

Data :mai 2012

Beneficiar :Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei

fibra optica montate aparent.

INSTALATII ELECTRICE CURENTI SLABI