Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Microeconomie
1
Cuprinsul
6.Sistemul economic:esenta,tipuri,caracteristici........................................................8
9.Piata:Esenta;Functii;Tipuri.................................................................................1
2
Ştiinţa economică studiază realităţi cu caracter dublu: atît obiective, cît şi subiective. În
antichitate ideile economice erau formulate şi integrate în alte sisteme de gîndire. Abia
în sec. 18 ele se deprind de alte ştiinţe, constituind o ştiinţă aparte. Iniţial, ştiinţa
economică avea denumirea de „economie politică”, însă treptat de la ea încep să se
deprindă ştiinţe autonome(statistica, contab., marketing).Acestea se constitue în
„sistemul ştiinţelor economice”, unde economia politică ocupă un loc central. Teoria
economică este doar una din ştiinţele economice.
3
• Ştiintele economice funcţionale (statistica, contabilitatea, finanţele şi creditul, relaţii
economice internaţionlae)
Şcola clasică:
fondator-Adam Smith
Şcoala marxistă :
fondator-K. Maex;
Şcola naţionalistă:
fondator-Flist;
producţiei autohtoni.
4
Teoria economica este compusă din 2 compartemente de bază, doua părţi organice a
unui întreg:
Economie pozitivă- are ca obiect studierea vieţii reale şi explicarea cauzelor diferitelor
fenomene economice, acestea servind drept temei a unor legităţi, ipoteze şi tendinţe.
• cognitivă
• metodologică
• practică,
• instructiv-educatvă.
5
Principalele metode folosite în cercetarea fenomenelor economice sunt:
Metoda abstracţiei ştiinţifice- procedeu prin care fenomenul cercetat este “curăţat”
de fapte şi trăsături mai puţin importante, ajungindu-se astfel la nucleul acestuia.
Metoda dată scoate în relief trăsăturile caracteristice, dominante pentru fenomenul
cercetat. Sunt definite aspectele esenţiale ale vieţii economice, numite „categorii
economice”(banii, profit, buget, marfa , capital).
Metoda logică- fenomenul e reprodus doar prin ceea ce acesta are mai important, mai
esenţial.
Metoda teoretică
Metoda anologiei
Experimentul economic.
6
• Nevoi fiziologice- de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă etc.
A. Maslow propune ca nevoile umane să fie sistamatizate sub forma unei piramide. In
partea de jos sunt situate nevoile cele mai elementare, iar în vărf cele spirirule,
aspiraţiile oamenilor.
Trăsătura principală a nevoilor este caracterul lor nelimitat. Numărul nevoilor creşte
odată cu dezvoltarea societăţii-legea creşterii nevoilor umane.
Clasificarea resurselor:
a)Res. materiale- capital tehnic sub formă de maşini, utilaje, construcţii, sisteme de
transport
7
d) Res. informaţionale-ce permit agenţilor econ. să cunoască realitatea,să ia decizii, să
acţioneze.
Clasificare:
după origine:
după tangibilitate:
8
sunt utile
sunt rare
9
Omenirea este pusa in situatia sa raspunda la 3 intrebari principale care ii indeamna sa
faca o alegere ce ar permite sa faca o alegere c ear permite economisirea si folosirea
cit mai eficienta a resurselor rare:
Acest cost ii permite intreprinzatorului sa se orienteze spre afacerea care i-ar adduce cel
mai mare profit. Totodata acest cost permite de a determina limita pina la care ar fi
rentabila sporirea volumului de productie.
6.Sistemul economic:esenta,tipuri,caracteristici
10
Economia naturala reprezinta o forma de organizare a activitatii economice,in care
bunurile produse sint destinate autoconsumului,nevoile fiind satisfacute fara a se apela
la schimb.Economia naturala este un system economic inchis.
Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina,se constata ca:
12
c)proprietatea mixta.Acest tip de proprietata combina,in diferite proportii,proprietatea
private cu cea publica,iar in unele cazuri proprietatea nationala cu cea
internationala.Proprietatea mixta poate fi:privat-publica nationala,privat-publica
multinationala.
Stiinta economica contemporana acorda o atentie tot mai mare institutiilor,care joaca un
rol crescind in viata societetii.
Institutiile formale
Religia.
Institutiile informale
Proprietatea ca institutie
Intrucit sensurile economic si juridic ale proprietatii merg mina-n mina,se constata ca:
9.Piata:Esenta;Functii;Tipuri.
In sens ingust, piata poate fi definita drept locul unde se confrunta cererea si oferta de
bunuri,servicii si capitaluri.
Functiile pietei:
15
1.Functia de intermediere
2.Functia de reglementare
4.Functia de informare.
Prin jocul liber al ratei profitului si al ratei dobinzii,piata ofera agentilor economici
informatia necesara despre mersul afacerilor in diferite domenii de
activitate.Piata”trimite”semnale producatorilor despre produsele ce urmeaza a fi
confectionate,despre calitatea si volumul lor,despre pofiturile ce pot fi obtinute.
Tipurile pietei
16
1.Din punctul vedere al nivelului de maturitate,al modului de acces la piata,exista:
*piata capitalului;
*piata muncii;
*locala;
*nationala;
*mondiala.
17
4.Dupa masura in care se manifesta concurenta,piata se imparte in:
*piata de monopol;
*piata mixta.
a)cerere pentru bunurile substituibile,adica cerea pentru bunuri care satisfac aceleasi
nevoi.
Cererea poate fi :
18
Marimea cererii este determinata de factorii:volumul cererii,pretul cererii,functia sau
factorii cererii.
Legea cererii
Cu alte cuvinte , atunci cind preturile scad, cumparatorul tinde sa procure mai multe
marfuri,iar atunci cind preturile cresc,cererea scade.
Exceptii sunt:
bunurile Giffen
Bunurile Veblen
Cel de al doilea factor important (dupa pret) care determina comportamentul cererii
este venitul.Daca insa in raport cu cresterea pretului cererea se afla in pozitie
descrescatoare,atunci o data cu cresterea veniturilor se mareste si cererea.
19
Elasticitatea cererii se calasifica in:
elasticitatea la pret
elasticitatea la venit
elasticitatea incrucisata
Elasticitatea cererii fata de pret ,de exemplu,se masoara prin raportul modificarii
procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca raspuns la modificarea procentuala a
pretului acestuia.Elasticitatea cererii masoara sensibilitatea cererii consumatorilor ,in
sensul maririi sau micsorarii cantitatii de bunuri cumparate fata de variatiile pretului la
produsul respective sau fata de alte conditii ale cererii.
a)elastic,
b)inelastica(rigida)
c) cu elasticitatea unitara
d)perfect elastica
e) perfect inelastica
Oferta reprezinta cantitatea de produse pe care vinzatori sint dispusi sa o vinda, intr-o
perioada de timp ,la un anumit nivel al pretului.
Cantitatea de bunuri vinduta este mai mica decit cantitatea de bunuri oferita pe
piata.Spre deosebire de cerere ,dependent ofertei de pret este directa ,altfel spus ,cu
cit pretul este mai ridicat ,cu atit este mai mare cantitatea de bunuri oferita.
20
Oferta poate fi:
Factorul principal care determina schimbarea ofertei este pretul.Cu cit pretul creste ,cu
atit cantitatea de bunuri oferita este mai mare
Factorii de influenta:
1.pretul;
2.costul de productie,care ,de exemplu, poate fi redus in urma utilizarii unor noi
tehnologii.El poate sa creasca din cauza sporirii pretului la resursele limitate.Daca
costul de productie se va reduce, atunci oferta pentru bunurile respective se va mari. Si
invers, cind costul de productie va creste , oferta se va reduce.
3.Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a
noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prêt.
4.Schimbarea pretului la alte bunuri, fapt care va conditiona trecerea resurselor la alte
domenii de activitate prin plecarea unor firme din ramura data , ceea ce va contribui la
reducerea ofertei.
7. Anticiparea preturilor
21
• unitara-cind oferta se modifica (creste) in aceasi masura cu modificarea (cresterea)
pretului.
• inelastica-oferta bunului creste intr-o masura mai mica decit sporirea pretului
lui.
Perfect inelastica
• gradul de substituire- daca gradul de substituire este mare, atunci creste elasticitatea
ofertei.
Analizind cererea si oferta, precum si pretul, care este factorul principal care le
determina pe ambele, observam faptul ca ele toate se afla intr-o interdependenta. Atit
cererea, cit si oferta determina marimea pretului, ba chiar mai mult: Pretul de piata se
stabileste in urma confruntarii dintre cerere si oferta.
Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu
cantitatea oferita. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de
piata,cum ar fi:concurenta,politica economica a statului.
22
16.Utilitatea totala si marginala.Legea utilitatii marginale
descrescinde.Echilibru consumatorului in abordarea cardinalista.
Utilitatea este satisfactia obtinuta de individ in urma consumului unui bun oarecare.
Utilitatea marginala reprezinta satisfactia suplimentara care se obtine la consumarea
unei unitati suplimentare dintr-un bun. Astfel sumind succesiv toate utilitatile marginale
vom obtine utilitatea totala.
Consumatorul v-a aloca venitul sau in asa mod incit utilitatile marginale impartite la
pret, sa devina p/u diferite bunuri, egale.
• Nivelul preţurilor
• Tradiţiile
• Gusturile şi preferinţele
• Mediul economico-social
Nevoile consumatorului sunt nelimitate, pe cînd resursele băneşti sunt limitate, de aceea
el este obligat să aleagă , sa procure acele bunuri şi în asemenea combinaţii care i-ar
aduce o satisfacţie maximală. Consumatorul măsoară indirect utilitatea fiecărui bun,
prin prioritatea ce o acordă unui sau altui bun. El clasifică bunurile în ordinea
preferinţelor sale. Datorita constrîngerii bugetare şi a nivelului preţurilor, consumatorul
are posibilitatea să stabilească o anumită ordine de preferinţă a bunurilor ce urmează
să le procure, precum şi un mod anumit de combinare şi substituire a acestora.
23
Curba de indiferenţă constituie o reprezentare grafică a ansamblului de combinaţii de
bunuri şi servicii de la care consumatorul aşteaptă să obţină aceeaşi utilitate totală,
adică acelaşi nivel de satisfacţie. Aceasta reprezintă mulţimea combinaţiilor a două
bunuri pe care consumatorul le consideră echivalente, deoarece îi aduce aceeaşi
satisfacţie, adică aceeaşi utilitate.
Totalitatea curbelor de indiferenţă care pot exista pentru un consumator şi care descriu
preferinţele acestuia pentru anumite „coşuri” de consum constituie „harta de
indiferenţă”.
xPx+yPy=I
Echilibrul consumatorului
Consumatorul va tinde să atingă curba de indiferenţă cea mai ridicată posibilă. Din cauza
constrîngerii bugetare, el nu poate atinge acest obiectiv. Echilibrul consumatorului este
24
echilibrul dintre venitul acestuia şi combinaţia optimă, care se stabileşte în punctul în
care curba de indiferenţă este tangentă cu dreapta bugetară.
25
• Produsul mediu (APL) – cantitatea de bunuri ce revine unei unităţi din factorul muncii
(APL=TPL/L)
Concluzii:
Pe termen lung toti factorii de productie pot deveni variabili, adica pot fi modificati. In
acest caz, poate avea loc atit combinarea, cit si inlocuirea unui factor cu altul. Acest
lucru se intimpla din cauza ca, sub influenta noilor tehnologii, tehnici si a evolutiei
preturilor, intreprinzatorul schimba mereu raportul dintre factorii de productie si
inlocuieste un factor de productie cu altul, mai productive, mai ieftin, mai modern.
Combinatia a doi factori de productie care asigura acelasi nivel de productie se numeste
izocuanta.
- Izocuantele nu se intersecteaza.
Panta liniei izocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din
preturile la ele.
Costul total (TC) sint cheltuielile suportate in vederea producerea unei cantitati date de
bunuri. Acest cost cuprinde costul fix si variabil. Fluctuatiile costului total reproduc
evolutia costului variabil: TC= TFC+TVC. Pe termen scurt, TC se schimba in functie de
de modificarea costului variabil TC= TFC+ f(Q).
Costul mediu (AC) sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun.
AC=TC/Q. El poate fi fix sau variabil. Costul mediu difera de la o perioada la alta in
functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii.
In evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste.
Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina
la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile
este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale.
Costul marginal (MC) sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun
suplimentar. El se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea
productiei.
MC= ∆ TC/∆ Q. Costul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fix ramine
acelasi. Pe termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de
reducere, dupa care creste intruna.
Pe termen lung toti factori de productie sunt variabili. In acest caz intreprinzatorul
urmeaza sa faca fata unor noi probleme:
28
a)efectului economiilor de scara
Esenta:
29
Profitul constituie diferenta ce apare in cayul in care incasarile totale sint mai mari deict
costul total. Profitul, este , astfel un cistig obtinut de persoanele care organizeeaza si
desfasoara o activitate economica, adica o activitate de producere si comercialiyare a
bunurilor si serviciilor.
Tipuri
Dupa criteriul motivelor sau a factorilor care stau la temelia obtinerii profitului , acesta
este format din 2 componente:
a)profit normal
Costul explicit sau contabil presupune plati in afara intreprinderii. Pentru munca
proprietarului, pentru amortizarea utilajului si cladirilor intreprinderea nu efectueaza
plati. In acest fel, chiar si in cazul in care bunurile produse se comercializeaza la pretul
ce corespunde ca marime cu costul de productie, intreprinzatorul obtine un venit
oarecare ca diferenta dintre incasarile totale si costul contabil, care se numeste profit
normal. Insa in cazul in care intreprinzatorul nu dispune de nici un factor de productie
si este obligat sa-i inchirieze de la alte persoane, el va putea obtine doar un profit
supernormal. Daca insa intreprinzatorul este proprietarul factorilor de productie folositi
de intreprindere la fabricarea de bunuri, atunci el va putea obtine si un superprofit, si
30
un profit normal. Deorece in cele mai multe cazuri intreprinzatorul este si proptietarul,
el va obtine un profit total numit si „contabil”.
Profit brut-diferenta dintre incasari totale, nai exact cifra de afaceri, si costul total.
Esenta
Metode
1)pret
2)produs
31
3)calitate
Tipuri
a) concurenta perfecta(pura);
b)concurenta imperfeta
Piata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice , se
prezinta sub urmatoarele forme:monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol
absolut, de monopson:
32
Criterii de
33
28. Caracteristicile si modelul pietei cu concurenta perfecta
Piata de monopol- este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui
singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator.
Monopolul este contrariu concurentei. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de
cumparator.Cind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de
monopol, iar cind domina cererea- de monopson.
34
In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica:
volumul si pretul productiei pe piata. In urma fixarii pretului de piata care in cazul
acestui tip de piata este mai inalt, permite obtinerea unui profit mai mare, numit “profit
de monopol”.
4.Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele
intreprinderi cu privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este
socotit ilegal.
Legislatia antimonopolului.
Marimea cererii
Liberalizarea comertului exterior
Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibile
Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri sau subramuri, in care un
numar redus de intreprinderi controleaza producerea si comercializarea unui bun
oarecare. O piata este considerata oligopolista daca in ea activeaza mai mult de 2
intreprinderi si mai putin de 20.
*Concurenta redusa
35
*Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica orice decizie influienteaza si pe
celelalte intreprinderi.
Piata muncii- reprezinta locul abstract in care se intilnesc cererea de munca cu oferta
de munca. Aici are loc negocierile intre cumparatorul si vinzatorul fortei de munca.
Piata muncii se afla intr-o strinsa interdependenta cu celelalte piete, caci cererea de
munca din partea intreprinderilor depinde de cererea menajelor de bunuri si servicii.
Aceasta interdependenta se manifesta prin faptul ca veniturile pe care le obtin poserii
de forta de munca stimuleaza cererea de bunuri si sevicii.
Particularitatile ei:
Clasificarea salariului:
Formele de salarizare:
• Nivelul salariului
• Productivitatea muncii
• Cererea de bunuri şi servicii
37
• Alegerea populaţiei între muncă şi odihnă
• Raportul cerere-ofertă
• Statul
• Patronatele
• Sindicatele
• Costul vieţii
Renta este venitul pe care il obtine posesorul unui factor de productie disponibil in
cantitati limitate si oferta caruia este rigida. Renta este un surplus peste venitul
normal.
Renta funciara sau renta pamintului ramine forma principala de renta. Ea exista ca:
Factorul principal in determinarea pretului terenului este venitul care poate fi obtinut
prin utilizarea acestuia.
Mai exista si alti factori:
• marimea si evolutia rentei- adica venitul care poate fi obtinut prin exploatarea
terenului.
38
Exista o formula prin care se poate calcula pretul pamintului:
Pp= (R / d¹ ) *100%
Pp-pretul pamintului
Marimea ratei se satbileste in functie de mai multi factori, dar cel mai important
raporte e dintre oferta si cerere de capital.
2)Economiile manajelor
4)Economiile guvernului
Cu cit rata dobinzii e mai inalta cu atit oferta de capital de imprumut e mai mare.