HERNII , EVENTRATII,

EVISCERATII
CONFERENTIAR
DR.TRAIAN PATRASCU
HERNIILE
 GENERALITATI

 HERNIE-ORICE EXTERIORIZARE A UNUI ORGAN DIN LOCUL

SAU OBISNUIT
 IN CHIRURGIA ABDOMINALA-EXTERIORIZARE SPONTANA
SUBCUTANATA SAU INTRAPARIETALA , TEMPORARA SAU
PERMANENTA A UNUIA SAU MAI MULTOR VISCERE CARE
IMPING SI DISOCIAZA ELEMENTELE PERETELUI
ABDOMINAL LA NIVELUL UNUI PUNCT SLAB PREFORMAT ,
DECI PREVIZIBIL.
 HERNIILE VERITABILE SUNT CELE DE LA NIVELUL
ZONELOR HERNIARE CORESPUNZATOARE ACESTOR PUNCTE
SLABE
 SUNT SISTEMATIZABILE SI DESCRIPTIBILE CA ORIFICII SI
TRAIECT PENTRU CA SE PRODUC INTOTDEAUNA PRIN
ACELEASI LOCURI
 GENERALITATI

TREBUIE DEOSEBITE DE :

 EVENTRATII

 EVISCERATII

 HERNII DIAFRAGMATICE

 HERNII INTERNE
 ETIOPATOGENIE

 AFECTIUNE INTALNITA LA 3-5% DIN INDIVIZI

 BARBATI/FEMEI 3/1
 FRECVENTA LA COPIL , RARA LA ADOLESCENTI , FECVENTA
CRESTE DE LA ADULTI LA VARSTNICI
 PREDISPOZITIE EREDITARA
 DOUA VARIETATI ETIOLOGICE
6. HERNIA CONGENITALA
7. HERNIA DOBANDITA:
a)structura slabeste prin denutritie, slabire rapida, obezitate,
sarcini repetate, distrofia nervoasa, defect de colagen
b)cresterea efortului fizic brusca sau cronica (tusitori, constipati,
prostatici)
 EXISTA TIPURI CONSTITUTIONALE SAU ANATOMICE
PREDISPUSE LA HERNIE: ABDOMENUL IN DESAGA AL OBEZULUI,
TRIPLADISTENSIE A LUI MALGAIGNE , DUBLA DISTENSIE
ABDOMINALA A LUI BERGER
 ANATOMIE PATOLOGICA

ORICE HERNIE ARE CA ELEMENTE CONSTITUTIVE:

 TRAIECT

 INVELISURI

 CONTINUT
 TRAIECTUL

 a)un simplu orificiu(hernia epigastrica)

 b)un canal care comporta:

4. un orificiu(inel) intern sau profund , peritoneal
5. un traiect intraparietal
6. un orificiu (inel) extern sau superficial
7. traiect subcutan dupa ce a iesit prin orificiul
superficial
 INVELISURILE

 SACUL:
-diverticul peritoneal care trece prin traiect si in care se
angajeaza viscerele prolabate
-lipseste in herniile congenitale si in herniile prin alunecarea
unui viscer subperitoneal
-in herniile vechi prezinta ingrosari la nivelul coletului
-poate avea o forma complexa cu ingustari etajate, divericuli ,
cloazonari longitudinale
 INVELISURILE EXTERNE:

-lipom preherniar
-fascia transversalis
-tesut celular subcutanat
-piele
 CONTINUT

 Poate fi reprezentat de aproape orice organ cu exceptia

pancreasului

 Continutul obisnuit este format din epiploon , intestin

subtire si , mai rar , colon
 PROBLEME DE DIAGNOSTIC

 Diferite la hernia simpla fata de cea complicata

 Semne functionale in raport invers cu marimea:

-herniile mici, cu colet stramt , pot fidureroase cu exacerbare
la mers , ortostatism prelungit si effort
-herniile mari sunt adesea tolerate bine , dar pot deveni o
infirmitate
 EXAMENUL CLINIC

 INSPECTIE: tumefactie herniara mai ales in ortostatism

 PALPARE:

-se determina consistenta si pediculul

-se cauta reductibilitatea, reaparitia la manevrele de presa
abdominala
-se exploreaza traiectul herniar
 ESTE OBLIGATORIE CERCETAREA TUTUROR ZONELOR
HERNIARE MAI ALES CELE SIMETRICE CONTROLATERALE!
 PERCUTIE

 EXAMEN GENERAL AMANUNTIT(HERNIA POATE

REPREZENTA UN EPIFENOMEN)
 TUSEU RECTAL
 INDICATIILE OPERATORII

 RISCUL OPERATOR:
-starea generala
-varsta
-tare individuale
 RISCUL CONSERVARII HERNIEI:

-cresterea in timp a dimensiunilor pana la pierderea dreptului la

domiciliu
-boli cronice asociate (ex. Hernia ombilicala asociata cu ciroza)
 TRATAMENT ORTOPEDIC NUNAI IN CAZURILE CU
CONTRAINDICATII ABSOLUTE
 SCOPUL INTERVENTIEI CHIRURGICALE:

-reintegrarea viscerelor herniate

-suprimarea sacului
-refacerea solida a peretelui
 VARIETATIELE HERNIEI DUPA CONTINUT

 INTESTIN SUBTIRE
 EPIPLOON
 COLON
 APENDICE
 DIVERTICUL MECKEL
 VEZICA URINARA
EPIPLOON
COLON
DIVERTICUL MECKEL
 COMPLICATIILE HERNIILOR

 STRANGULAREA
 PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
 IREDUCTIBILITATEA
 CONTUZIA HERNIARA
 TUBERCULOZA HERNIARA
 TUMORILE HERNIARE
 I.STRANGULAREA HERNIEI
 Complicatia cea mai frecventa si mai grava
 Realizata prin constrictia brutala a viscerelor in sacul
herniar cu compromiterea irigatiei
 Agentii anatomici ai strangularii pot fi
4. Inelul fibros al orificiului profund
5. Coletul sacului
6. Coletul diverticulilor intrasaculari
 Leziunile intereseaza invelisurile herniei si organul
strangulat; sacul este destins , cu lichid initial citrin , apoi
rosietic , puriform si in final pio-gazos , chiar fecaloid
 In stadiul final se produce si inflamarea invelisurilor
externe
 Leziunile ansei trec prin 3 stadii evolutieve:
10. Stadiul congestiv
11. Stadiul ischemic
12. Stadiul de gangrena si perforatie
 STRANGULAREA HERNIEI
 STADIUL CONGESTIV:
-jena a circulatiei venose de intoarcere
-ansa edematiata , destinsa , rosu inchis
-la piciorul ansei apare inelul de strangulare
-leziuni reversibile
 STADIUL ISCHEMIC:

-se intrerupe si circulatia arteriala

-Intestinul devine violaceu-negricios cu numeroase sufuziuni
hemoragice subseroase
-leziunea cea mai severea e la colet
-straturile cele mai atinse sunt musculara si mucoasa
-lichidul din jurul ansei este intens hematic
-leziuni ireversibile , necesita rezectie
 STADIUL DE GANGRENA SI PERFORATIE:

-placarde de sfacel la nivelul ansei

-procesul de gangrena incepe din santul de strictiune
-in mezenter infarct localizat
-intestin in amonte destins hidro-gazos
-in marea cavitate lichid de ocluzie
 STRANGULAREA HERNIEI

FORME ANATOMICE SPECIALE

 CIUPIREA LATERALA

 STRANGULAREA RETROGRADA
 STRANGULAREA-ETIOLOGIE

 Apare mai frecvent , adulti si batrani

 Predispuse la strangulare herniile cu colet subtire , lung si

scleros

 In herniile mari strangularea se produce mai ales

intrasacular, pe brida
 MECANISMUL STRANGULARII

INCRIMINATI MAI MULTI FACTORI:

 Distensia gazoasa brusca a intestinului sau cudura ansei

eferente

 Factorul vascular
 CLINICA
SEMNE FUNCTIONALE:
 Durere

 Colici repetate

 Greturi si varsaturi

 Oprirea gazelor

 Oprirea fecalelor poate lipsi(golirea intestinului din aval, ciupire

laterala)
SEMNE FIZICE:
 Bombarea herniei

 Hernie dura , sub tensiune, dureroasa , mai ales la palparea

pedicolului
 Hernie ireductibila

 Fara impulsiune si expansiune la tuse

 Matitate la percutie prin prezenta lichidului in sac

 Abdomen meteorizat

 Stare generala initial buna(primele ore)

 EVOLUTIE

 Fara operatie : moarte in 3-5 zile prin ocluzie complicata

cu peritonita difuza
 Rar flegmon piostercoral
 FORME PARTICULARE:
4. Forme supraacute-in hernii mici , foarte stranse , evolutie
rapida cu sindrom hiperalgic, varsaturi fecaloide, semnte
toxinfectioase grave , letale in 36-48 ore
5. Forme subacute-mai ales in herniile mari cu strangulari
intrasaculare; hernie dura , dureroasa, se opreste
tranzitul , dar starea generala este buna , pacientul nu
varsa si ,eventual, totul intra in normal dupa cateva ore
6. Forme latente-manifestari herniare minime sau
inexistente , dar exista semnele ocluziei;apar mai ales la
batrani , debilitati, femei obeze.
 TRATAMENT

 Operatie de urgenta

 Manevrele de taxis sunt periculoase

 Viscerul herniat nu se reintegreaza decat dupa o atenta

examinare

 In flegmonul piostercorala abordul este dublu:abdominal si

local
 II.PIERDEREA DREPTULUI DE
DOMICILIU

 Apare in hernia giganta care ar putea fi reintegrata dar nu

poate fi mentinuta

 Reducerea se insoteste de dispnee , dureri abdominale si

tulburari de ritm cardiac

 Infirmitate grava care expune la complicatii: contuzia

viscerelor herniate , strangulari intrasaculare

 Necesita pregatire preoperatorie speciala

III.IREDUCTIBILITATEA PRIN ADERENTE

 Poate avea doua cauze:

1.Hernia unui organ acolat(cecoascendent , colon ileopelvin in
stanga)
-se mai numesc si hernii prin alunecare
-sacul peritoneal lipseste
-voluminoase , partial reductibile
-prezenta colonului poate fi obiectivata prin irigografie
2.Aderente inflamatorii
-apare in herniile vechi , voluminoase
 Risc mare de strangulare
 Tentativele de reducere sunt periculoase
 Timpul operator specific este desfacerea aderentelor
 IV.CONTUZIA HERNIARA

 Posibila mai ales in anumite tipuri de hernii(inghino-

scrotala)

 ORICE HERNIE CARE RAMANE DUREROASA CHIAR DUPA UN

TRAUMATISM MINIM TREBUIE OPERATA
 V.TUBERCULOZA HERNIARA

 Extensia intrasaculara a unei peritonite TBC

 Tratament chirurgical asociat cu tratament antituberculos

 IV.TUMORILE HERNIARE

 Se dezvolta la nivelul organelor herniate

 Complicatie rara
VARIETATI TOPOGRAFICE ALE
HERNIILOR
HERNIILE INGHINALE
 GENERALITATI

 80-90% din toate herniile

 De 4 ori mai frecventa la barbati

 Se produce prin canalul inghinal

 ANATOMIE

 CANALUL INGHINAL-interstitiu intre planurile musculo-

aponevrotice ale regiunii inghinale prin care la barbat trece
funiculul spermatic iar la femeie ligamentul rotund al
uterului
 PERETELE ANTERIOR-aponevroza oblicului extern
 PERETELE POSTERIOR-tendonul conjunct si fascia
transversalis intarite de ligamentul Hesselbach , ligamentul
Henle intern si bandeleta ileo-pubiana in jos
 ORIFICIUL PROFUND-situat la cca un lat de deget deasupra
mijlocului ligamentului inghinal
 ORIFICIUL INGHINAL SUPERFICIAL-imediat si deasupra
spinei pubelui , delimitat de pilierii tendinosi intern si
extern ai aponevrozei oblicului extern
 VASELE EPIGASTRICE INFERIOARE-merg subperitoneal si
impart peretele posterior al caalului inghinal in 2 zone:
-foseta externa
-foseta mijlocie
 Intre uraca si cordonul fibros al arterei ombilicale se
gaseste foseta interna
 EMBRIOLOGIE

 Canalul peritoneo-vaginal-evaginare a peritoneului care

insoteste testiculul in migrarea sa in abdomen

 In mod normal se oblitereaza in prima luna dupa nastere

 Hernia congenitala este intotdeauna o hernie oblica

externa formata prin persistenta canalului peritoneo-
vaginal:
-testiculara cand coboara pana la testicul
-funiculara cand persista numai o parte din canal
-chist de cordon cand persista o zona intermediara a canalului
peritoneo-vaginal
 HERNIA INGHINALA DOBANDITA

 HERNIA OBLICA EXTERNA

-prin foseta externa
 HERNIA DIRECTA

-prin foseta mijlocie

-sac total extrafunicular
 HERNIA OBLICA INTERNA

-prin foseta interna

-foarte rara
 HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA
 SIMPTOME
-jena la efort sau mers
-dureri inghinale moderate
 SEMNE

INSPECTIE
-tumefactie herniara
PALAPARE
-delimitarea formatiunii , precizarea consistentei si marimii
pedicolului
-aprecierea dimensiunilor defectului dupa reducere
PERCUTIA
-mat (epiploon) , sonor(intestin)
 DUPA MARIME SI POZITIE POATE FI:

-varf de hernie-apare in orificiul profund

-interstitiala-in canalul inghinal
-bubonocel-la orificiul inghinal superficial
-inghino-funiculara pana la radacina bursei
-inghino-scrotala coboara pana in scrot
 HERNIE INGHINALA DIRECTA

 Aspect globulos

 Deasupra si lateral de spina pubelui

 Frecvent bilaterala

 Se stranguleaza foarte rar

 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

-ectopia testiculara

-chistul de cordon

-adenopatia inghinala

-varicocelul

-hidrocelul
 TRATAMENT

PRINCIPIILE OPERATIEI:

 REINTEGRAREA CONTINULUI

 REZECTIA SACULUI

 REPARAREA DEFECTULUI PARIETAL

 TEHNICA OPERATORIE

 INCIZIE IN REGIUNEA INGHINALA

 DESCOPERIREA APONEVROZEI OBLICULUI EXTERN
 DESCHIDEREA TRAIECTULUI INGHINAL
 IZOLAREA CORDONULUI
 DESCHIDEREA FASCIEI SPERMATICE EXTERNE
 IDENTIFICAREA ELEMENTELOR FUNICULULUI SI SACULUI
HERNIAR
 DISECTIA SACULUI
 DESCHIDEREA SACULUI
 ELIBERAREA CONTINUTULUI
 LIGATURA SI REZECTIA SACULUI LA BAZA
 REFACEREA PERETELUI

 PROCEDEE ANATOMICE

 PROCEDEE RETROFUNICULARE

 PROCEDEE PREFUNICULARE

 PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE FEMURALE
 ETIOLOGIE

 Mai frecvente la femeie

 De doua ori mai frecvente pe dreapta

 Hernie de slabiciune

 Hernie mica

 Strangulare frecventa si grava

 ANATOMIE PATOLOGICA

 SE PRODUCE PRIN INELUL FEMURAL “CHIRURGICAL”:

-anterior ligamentul inghinal
-lateral vena femurala
-posterior muschiul pectineu si creasta pectineala acoperita
de ligamentul Cooper
-medial ligamentul lacunar Gimbernat
 COLETUL SACULUI ESTE DE OBICEI INGUST , PRINS IN
INELUL FEMURAL RIGID
 FORME RARE:

-prevasculara inaintea vaselor femurale

-Laugiet prin ligamentul Gimbernat
-multiloculara
-pectineala
 CLINICA
 SIMPTOMATOLOGIE:
-dureri de tip nevralgic la radacina coapsei exagerate de
extensie si calamte de flexie
 INSPECTIE:

-tumefactie herniara sub linia Malgaigne

 PALPARE:

-consistenta moale
-pedicul subtire care patrunde sub ligamentul inghinal
-lateral se percep pulsatiile arterei femurale
-frecvent ideructibila chiar in afara strangularii
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL(HERNIA NECOMPLICATA):

-adenopatia crurala
-dilatatia ampulara a crosei safenei
-abces rece vertebral osifluent migrat de-a lungul muschiului
psoas
 COMPLICATII

 Foarte frecvent strangulare

 Necroza ansei strangulate este de obicei rapida

 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL HERNIEI STRANGULATE:

-adenoflegmon femural
-tromboflebita a crosei safenei
 TRATAMENT

 CALEA INGHINALA:
-nu se sectioneaza ligamentul inghinal
-dupa deschiderea canalului inghinal se abdominalizeaza
sacul pe sub arcada
-deschiderea , ligatura si rezectia sacului
-inchiderea inelului femural se face prin sutura tendonului
conjunct la ligamentul Cooper
 CALEA INGHINO-FEMURALA:

-necesita sectiunea ligamentului inghinal

!RAPOARTE PERICULOASE CU VENA FEMURALA!
 PROCEDEE PLASTICE
HERNIILE OMBILICALE
 HERNIILE OMBILICALE ALE COPILULUI

 Apare in primele luni de viata

 Favorizata de stare generala mediocra si rahitism
 Sac peritoneal foarte subtire
 De obicei de dimensiuni mici
 Uneori se asociaza cu diastazisul dreptilor abdominali
 Nu se stranguleaza niciodata
 Se poate vindeca spontan
 Asociat se trateaza rahitismul si denutritia
 HERNIA OMBILICALA LA ADULT
 Mai frecventa la femeile obeze cu sarcini multiple si tesuturi slabe
 Sacula re de obicei cloazonari se septuri

 Continut reprezentat de intestin subtire, colon transvers si epiloon,

frecvent aderente intre ele si de sac
 Hernia mica:

-de obicei reductibila

-prost tolerata, produce dureri colicative
 Hernia mare:

-neregulata
-piele subtiata
-de obicei ireductibila
 Complicatii

-strangularea
-complicatii cutanate
-ruptura herniei
-cancerul organelor herniate
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

 Papilomul benign al pielii ombilicului

 Metastazele ombilicale

 Dilatarea inelului ombilical prin ascita

 Permeabilizarea venei ombilicale

 TRATAMENT

 Hernia mica se repara la fel ca la copil

 Hernia mare necesita omfalectomie

 Deschiderea sacului se face la vedere

 Rezectia sacului se face in bloc

 HERNIILE LINIEI ALBE

 Se produc prin orificiile vasculonervoase formate prin

incrucisarea fibrelor aponevrotice ale tecilor muschilor
drepti abdominali

 Clinic dureri abdominale

 Interventia – inchiderea orificiului

HERNIILE RARE
 HERNIA SPIEGEL
 Se produce printr-un punct
slab situat la locul unde teaca
posterioara a muschiului drept
inceteaza ( arcada Douglas)
 Clinic-apare la incrucisarea
intre marginea laterala a
muschiului drept abdominal cu
o linie care uneste spina iliaca
antero-superioara cu ombilicul
 Poate da dureri si se poate
strangula
 Se opereaza prin abord direct
 HERNIA LOMBARA
 Foarte rara
 Apare prin trigonul Petit:

-oblic extern
-creasta iliaca
-dorsal mare
 Si prin parulaterul Grynfelt:

-coasta a XII-a
-oblic intern
-micul dintat
-masa musculara sacro-lombara
 Colet larg
 HERNIA OBTURATORIE

 Se produce prin canalul obturator subpubian

 Apare aproape exclusiv la femeia varstnica

 Diagnostic imposibil in afara strangularii

 Semnul Romberg : durere pe fata interna a coapsei , coapsa

in flexie si rotatie interna

 Operatia: eliberarea si tratare a continutului

 HERNIA ISCHIATICA

 Se produce prin marea sau mica incizura sciatica

 De obicei mica

 Sub masa fesierilor

 Greu de recunoscut in afara strangularii

 Tratament pe cale abdominala sau combinata

 HERNIILE PERINEALE

 HERNIILE MEDIANE:
-de obicei congenitale datorita profunzimii anormale a
fundului de sac Douglas
-doua variante:
4. Hedrocelul-bombeaza in rect si se asociaza cu prolapsul
rectal
5. Elitrocelul –bombeaza in vagin si se asociaza cu prolapsul
genital
 HERNIILE LATERALE:
-foarte rare
-pot ajunge anterior in reginea vulvara sau posterior in zona
ischiorectala
 Se opereaza de obicei prin abord combinat abdominal si
perineal
EVENTRATII
 DEFINITIE

 EXTERIORIZARI SUBCUTANATE ALE VISCERELOR

ABDOMINALE LA NIVELUL UNEI ZONE SLABE ,
NESISTEMATIZATE A PERETELUI

 SE IMPART IN :
5. SPONTANTE

6. TRAUMATICE:

-ACCIDENTALE
-POSTOPERATORII
 EVENTRATIILE SPONTANE

 SUNT APLAZII RARE ALE PERETELUI ABDOMINAL DE

DIVERSE CAUZE
a.Malformatii congenitale la nou-nascut si copilul
mic(omfalocel , laparocel)
b.Rahitismul
c.Poliomielita

 La adulti ,mai ales la femeile cu sarcini multiple si batrani

obezi cu hipotonie musculara apare eventratia prin
diastasisul muschilor drepti
 EVENTRATIILE TRAUMATICE
SURVIN IN ANUMITE CIRCUMSTANTE:

 TRAUMATISME ACCIDENTALE

 POSTOPERATOR- CAUZE:
6. Perete abdominal slab , obezitate
7. Denutritie si hipoproteinemie
8. Coexistenta unor boli care cresc presiunea
intraabdominala
9. Sutura cu material inadecvat
10. Anumite incizi in zone mai slabe ale peretelui
11. Anumite incizii nesistematizate
12. Greseli tehnice
13. Supuratia
 ANATOMIE PATOLOGICA

DEFECTUL , CARE POATE AVEA DIMENSIUNI VARIABILE ,

PREZINTA:

 Pielea , de obicei subtiata, cu cicatricea vechii interventii

 O lipsa de tesut gras subcutanat impins si dislocat de sac

 Sacul peritoneal liber sau aderent la piele , uni sau

multiloculat , alunecat pe sub tegumente

 Orificiul de eventratie unic sau multiplu

 CLINICA

 APARE DUPA SAPTAMANI-LUNI-ANI DE LA INTERVENTIE

SAU TRAUMATISM SUB FORMA UNEI TUMEFACTII
SUBCUTANATE CU CARACTERE FOARTE ASEMANATOARE CU
ALE HERNIEI

 COMPLICATII:
-CRESTEREA IN VOLUM
-PIERDEREA DREPTULUI LA DOMICILIU
-IREDUCTIBILITATE
-STRANGULARE
 TRATAMENT

 INTERVENTIE LA CEL PUTIN 6 LUNI DE LA PRIMA

OPERATIE

 INCIZIE PE LOCUL VECHII CICATRICI

 IZOLAREA SACULUI

 TRATAREA CONTINUTULUI

 EVENTRATIILE MARI NECESITA TEHNICI SPECIALE DE

PLASTIE
EVISCERATIILE
 EVISCERATIILE

 DEFINITIE: exteriorizarea completa la suprafata

tegumentelor a viscerelor prin desfacerea unei plagi
operatorii recent suturate

 ETIOLOGIE:

6. Cauze favorizante generale:denutritie , hipoprpteinemie,

anemi, cancer, diabet

8. Cauze tehnice: incizii incorecte, afrontare defectuoasa ,

sutura cu fire resorbabile

10. Cauze locale: infectia si tensionarea suturilor

 CLINICA

 Se produce de obicei in zilele 5-10 postoperator

 Se manifesta prin secretie abundenta seroasa prin plaga ,

care este deprimata, daca mai exista firele de sutura

 Cand firele de sutura nu mai exista viscerele apar intre

versantii plagii hiperemice si cu depozite fibrinoase

 Semne digestive: greata , varsaturi , pareza intestinala

 Semne generale: febra , stare se soc

 Evolutie grava
 TRATAMENT

 Marginile devitalizate se excizeaza pana in tesut sanatos

 Sutura solida , intr-un singur plan cu fire neresorbabile

 Pansament sub forma de centura

 Ingrijire postoperatorie sustinuta

HERNIILE SI EVENTRATIILE
DIAFRAGMATICE
 GENERALITATI

 HERNIA DIAFRAGMATICA: patrunderea unui viscer

abdominal in cavitatea toracica printr-un orificiu
diafragmatic preformat sau posttraumatic

 EVENTRATIA DIAFRAGMATICA: proeminenta anormala a

diafragmului in torace prin atrofia fibrelor musculare dar
fara sa existe o solutie de continuitate

 HERNIILE DIAFRAGMATICE SE IMPART IN :

6. TRAUMATICE
7. NETRAUMATICE:
-CONGENITALE
-DOBANDITE
 HERNIILE DIAFRAGMATICE
TRAUMATICE

 MECANISME:
-DIRECT
-INDIRECT

 ANATOMIE PATOLOGICA:
-caracteristic este absenta sacului
-mai frecvente pe hemidiafragmul stang
-cel mai frecvent ruptura apare radiar de la hiatusul esofagian
-foarte rar apare ruptura ambelor cupole
-foarte rar hernia dubla diafragmatica si
intercostala(Moreaux)
Diaphragmatic rupture. A: CT image at the
level of the heart demonstrates an air–
contrast level within stomach (ST) which is
herniated into the thorax. B, C: CT images
more caudally demonstrate thickened,
disrupted left hemidiaphragm (straight
arrow) with herniated intraabdominal fat
and descending colon (curved arrow)
located lateral to the diaphragm.
Diaphragmatic rupture. A: A 5-
mm helical CT section
demonstrates herniation of a
portion of the right lobe of the
liver through the diaphragmatic
defect (arrows). Small,
incidental pulmonary nodule is
noted in the right posterolateral
lung base. B: Coronal
reformation demonstrates
herniated liver in the right lower
chest.
 CLINICA

 ETAPELE EVOLUTIVE(CARTER SI GUISEFFI)

I.ETAPA ACUTA
-dominata de semnele socului traumatic sau hemoragic
-interventie chirurgicala de urgenta
II.ETAPA CRONICA
-oligosimptomatica
-dureaza luni-ani
-bolnavul poate prezenta disfagie , dipnee , tuse , cianoza ,
palpitatii, tulburari dispeptice in special dupa mese
-diagnostic radiologic
III.ETAPA COMPLICATIILOR
-strangularea
 TRATAMENT

 Calea de abord de obicei toracica , rar mixta

 Ruptura diafragmatica se sutureaza cu fire neresorbabile

 In defectele mari e necesara protezarea

 Sparturile periferice se rezolva prin reinserarea

diafragmului
 HERNIILE DIAFRAGMATICE
NETRAUMATICE

 I.CONGENITALE

 II.DOBANDITE
 HERNIILE DIAFRAGMATICE
CONGENITALE
 DIAFRAGMUL SE FORMEAZA IN VIATA INTRAUTERINA DIN:
-septul transvers
-mezenterul dorsal
-pliurile pleuro-peritoneale
-peretele lateral

 HERNIILE EMBRIONARE: apar inaintea formarii seroaselor

pleurala si peritoneala

 HERNIILE FETALE: se produc prin oprirea dezvoltarii partii

dorsale a diafragmului in luna a III-a

 TRATAMENTUL CHIRURGICAL SE FACE INDATA CE S-A PUS

DIAGNOSTICUL
HERNIILE HIATALE
 HERNIILE RETROCOSTOXIFOIDIENE

 ANATOMIE PATOLOGICA –se produc intre insertiile

fibritendinoase ale diafragmului pe xifoid si la nivelul
insertiilor musculare ale diafragmului pe coasta a VII-a ;
pot fi uni-sau bilaterale si se pot asocia cu lipsa de
dezvoltare a xifoidului

 CLINICA –redusa si variabila

 DIAGNOSTICUL
-radiografie toracica
-tranzit baritat
-irigografie

 TRATAMENTUL –de obicei pe cale abdominala

 STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE
 ETIOPATOGENIE:cel mai frecvent in herniile posttraumatice
Cauze:
-sclerozarea marginilor defectului
-volvularea organelor herniate
-aderente
De obicei apare dupa un efort care creste presiunea
intraabdominala
 CLINICA

-semne de ocluzie
-dureri toraco-abdominale
-hematemeza in cazul strangularii stomacului
-dispnee
-zgomote hidroaerice toracice
-matitate in baza hemotoracelui
 STRANGULAREA HERNIILOR
DIAFRAGMATICE

 DIAGNOSTICUL
-explorari radiologice

 TRATAMENT
-chirurgical de urgenta
-interventie prin toracofrenolaparatomie

 PROGNOSTIC GRAV
EVENTRATIA DIAFRAGMATICA
 GENERALITATI

 DEFINITIE: ridicarea permanenta a unui hemidiafragm sau

a unei parti din acesta fara existenta unei solutii de
continuitate

 Poate fi congenitala sau dobandita

 Poate apare ca fenomen secundar in cazul unor boli care

afecteaza nervul frenic
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG

 SE PRODUC PRIN RIDICAREA ANORMALA A

HEMIDIAFRAGMULUI STANG

 DE OBICEI VISCERELE AFECTATE SUNT STOMACUL SI

COLONUL
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE DIGESTIVE:

 Dureri epigastrice postprandiale

 Varsaturi alimentare

 Balonare

 Daca este jenat tranzitul prin cardie apar si semne

esofagiene:
-durere retrosternala
-disfagie
-sialoree
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG

SEMNELE RESPIRATORII: dispnee accentuata postprandial

 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG
SEMNELE CARDIACE:

 Palpitatii

 Dureri pseudoanginoase
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
STANG

 EXAMENUL CLINIC: bombarea hemitoracelui stang cu

excavarea hemiabdomenului stang

 EXAMENUL RADIOLOGIC: ascensionarea hemidiafragmului

cu contur pastrat

 IRIGOGRAFIA SI TRANZIRUL BARITAT : diagnostic

diferential cu hernia diafragmatica
 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT

 Ascensionarea hemidiafragmului drept la persoane cu

predispozitie congenitala

 Favorizate de efort fizic repetat si obezitate

 Intereseaza mai ales regiunea antero-mediala

 Cele mai afectate ficatul si colonul transvers

 EVENTRATIILE HEMIDIAFRAGMULUI
DREPT
 CLINICA:
-frecvent asimptomatice
-rar dureri in baza hemitoracelui drept , dispnee si tuse
 DIAGNOSTICUL – radiologic

 TRATAMENT:

-bine tolerate nu au indicatie chirugicala

-la copii se opereaza cazurile cu insuficienta cardio-
respiratorie
-pe cale abdominala cand se adreseaza si organelor eventrate
sau pe cale toracica daca se adreseaza doar relaxarii.