Motivul pentru care am ales sa vorbesc despre Teatru absurdului este acela de

a-mi raspunde in primul rand unor intrebari care zburda tembele in minte
imediat cum ma gandesc la teatru absurd si anume:ce este cu adevarat
absurdul? si in ce consta el in teatru..., de ce este atat de controversat? si ce
este atat de neobisnuit in a alege sa vorbesti fara noima,totul avand insa o
mare insemnatate (aici referindu-ma la text).De ce in locul unei piese de
teatru absurd este ales mai degraba teatrul comicului(este comicul de situatie
cel ce ne scoate din orice incurcatura mult mai simplu si fara a pune
intrebari?).Scriu pe google absurd si primesc drept raspuns de cautare o
definitie din dex care suna cam asa: ABSRD, -, absurzi, -de, adj., s. n. 1.
Adj. Care contrazice gndirea logic, care nesocotete legile naturii i ale
societii, contrar bunului-sim; ilogic. Loc. adv. Prin absurd = admind un
raionament fals, o situaie aproape imposibil. Reducere la absurd =
metod de demonstrare a unui adevr, artnd c punctul de vedere contrar
este fals. 2. S. n. Ceea ce este absurd (1). Din fr. absurde, lat. Absurd.
Se raporteaza toate aceste caracteristici si la teatrul pe care il
guverneaza:teatrul absurdului?
Si spun,da, din cate am citit este un teatru care contrazice gandirea logica,
nesocoteste legile naturii si ale societatii, dar sa fie intradevar contrar
bunului-simt???Nu este asta o problematica des intalnita, dar cred ca
raspunsul vine imediat ce reusesti sa descifrezi substratul unei dramaturgii de
acest fel. Stiu ca traim intr-o societate care are nevoie de certitudini, are
nevoie de raspunsuri concrete si cat mai clar rostite fara a supune gandirii
prea mult timp intrebarea. Am sa incerc sa ma refer in urmatoarele randuri
strict la publicul iubitor de teatru. La fel se intampla si in randul acestora.
Totul trebuie rezolvat repede, timpul costa bani, bani se catiga greu,iar ei nu
trebuiesc irositi. Insa e trist cand pentru a rezolva totul repede pierdem ceva
esential si anume posibilitatea de a gasi raspunsurile cele mai bune
folosindun-ne de propriile capacitati. Alegem spre exemplu sa ne refugiem in
intr-o sala de spectacol unde piesa care urmeaza sa se joace sta sub semnul
comicului pentru a ne destresa in locul cautarii unei modalitati de a rezolva
problema de la radacina. Cred ca teatrul absurdului iti ofera aceasta
posibilitate.