Curs 1.

Semiologia medicala

Semiologia medicala reprezinta o disciplina clinica care are drept obiectiv evidentierea si
interpretarea diferitelor forme de manifestare ale bolilor cu scopul de a stabili
diagnosticul..
Diagnosticul-determinarea precisa a bolii de care sufera cineva.
Exista 2 elemente principale cu care lucreaza semiologia medicala:
1. simpton-categorie de manifestare a bolilor care se exprima exclusiv in sfera de
perceptie a subiectului aflat in suferinta(durerea,vertjul,dispneea)-sunt elementele
de care se plang bolnavii
2. semnul-manifestarea patologica care se releva derect semnurilor
medicului,observate chiar de bolnav,ex.:paloarea,tumefierea,respiratie
suieratoare(wheezing)
Ce reprezinta anamneza?
Se intelege ca fiind ansamblul informatiilor obtinute de catre medic in legatura cu
pacientul si anturajul sau raportat la starea de boala.
Anamneza + examen obiectiv-sunt cele 2 componente fundamentale ale studiului clinic
al bolilor .
Anamneza consta in culegerea datelor ,a simptomelor la care se dauga statusul biologic
actual,conditii de mediu ,starea emotionala a pacientului.
Metodologic practic avem o conversatie intre noi si pacient,avand ca subiect suferinta si
exista mai multe etape ale anamnezei.
Etapele anamnezei:
Noi trebuie sa fim interesati ,sa avem pacienta,politete,optimism si flexibilitate.
Anamneza contine:nume,varsta,ocupatie,mediu rural/urban.
Toate in final au rolul de a realiza starea subiectului.
In timpul acestei conversatii exista anumite tipuri particulare in functie de personalitatea
bolnavului.
Tipuri de personalitate:
-bolnav inteligent
-bolnav confuz
-bolnav logoreic
-bolnav retinut,circumspect
-bolnav “informat”
-bolnav nesincer
-bolnav in varsta
Anamneza consta intr-un interogatoriu.
Este vorba despre un interogatoriu medical.Intrebam simplu corespunzator cu gradul de
inteligenta a bolnavului.Nu punem intrebari sugestive..Toate aceste date trebuie
inregistrate in foaia de inregistrare clinica care are rolul medico-legal statistic si de
evidenta.
Interpretarea anamnezei trebuie sa asocieze investigatiile paraclinice pentru a pune in
final un diagnostic pozitiv.
Etapele tehnice ale anamnezei:
1.Varsta:
 prevalenta crescuta a anumitor boli la anumite varste :

1
  nou-nascut(0-30 zile)-reumatism
 infectarea placa ombilicala,malformatii
 sugar(30zile-1 an)-tulburari digestive
 prescolari-bolile infecto-contagioase(rujeola),infectii acute(amigdalita,
cu streptococ beta hemolitic)
 adolescenti-tulburari hormonale care induc tulburari ale comportamentului-
tuberculoza pulmonara,reumatism articular acut
 adulti-TBC pulmonar,infarct miocardic acut
 persoane in varsta-arteroscleroza,artroza
2.Sexul:
Femei-afectiuni genitale-metroanexitele,patologica obstreticala,tulburari ale ciclului
Barbati- orhiepidimita,adenomul de prostata
La femei-boli cardiovasculare,stenoz mitrala,trombofleblita
-afectiuni respiratorii-astm bronsic
-afectiuni digestive –ulcer gastric,litiaza biliara,colecistita
-reumatic-poliartrita reumatoida
-boli endocrine-hipertiroidismul
La barbati:-infarct miocardic,cordul pulmonar cordic,bronsita cronica,neoplasm
pulmonar
-boli digestive-ulcer duodenal,neoplasm gastric
-boli renale-litiaza renala
-boli reumatice-spondiloza anchilopoetica
3.Locul nasterii si domiciliul:
gusa endemica-apar in zona in care solul si apa au un continut scazut de
iod(Maramures,Pod.Transilvaniei)
flouroza(dinti patati)
apa bogat in floruri
Motivele internarii:trebuie investighat dupa criteriul dominantei.
Antecedentele heredolaterale->agregare familiara a unor boli.Bolile se pot transmite ca
atare sau ca predispozitie.
Dupa legile mendeliene au la baza anomalii cromozomiale(genetic si se transmit
recesiv(dominant)-rinichi polichistic,polidactil.
Boli recesive-albinismul
Exista boli comune in care factorul ereditar se transmite ca predispozitie(HTA)
Coabitarea –factor care induce aparitia unor boli la mai multi membri ai
familiei,conditionat de mediul familial.
Rahitism-prezent la toti copii unei familii care locuiesc intr-o casa intunecoasa fara
expunerea la soare.Posibilitatea contagiunii intrafamiliare a unor boli: lambriaza,
pediculoza(paduchi),scabia(raie).
Antecedente personale fiziologice:
Sex.feminin:
-primul ciclu(menarha)-incepe in jurul varstei de 13 ani;menstruatie intarziata 18 ani
-succesiunea menstrelor:28-30 =ciclu la interval regulat
-succesiunea regulata poate fi la un moment dat intrerupt-amenoree
-sarcina si alaptarea poate fi o cauza de amenoree
-menopauza poate fi o cauza de amenoree

2
 -tahiamenorea-cresterea freventei ciclurilor
-bradiamenoreea-succesiunea mai rara a ciclurilor
-durata fluxului poate fi:crescuta-polimenoree
scazuta-oligomenoree
menoragia(hipermenoree)-cresterea duratei peste 10 zile a
ciclurilor
metroragie-sangerare intre cicluri
hematuria(urinarea cu sange)-context patologic
-numarul sarcinilor
-numarul avorturilor
-numarul nasterilor
-data ultimei menstruatii
-varsta de instalare a menopauzei 42-45 ani
Antecedente personale patologice(A.P.P):
apendictomíe-18 ani
colecistectomie-pentru litiaza biliara multipla
1.bolile copilarie-pot lasa sechele
2.boli infectioase-cronice(TBC pulmonary)-infectii focare,amigdalita,infectii dentare
3.boli venerice-sifilis,gonoree,tricomonaza
4.boli organice:respirator,cardio-vascular,digestive,renale,endocrine,neurologice
Interventii chirurgicale,hemoragice,intoxicatii
Conditii de viata si de munca(C.V.M)
-locuinta
-aglomerarea-boli cu transmitere infectioasa-anginele streptococice
-rahitism
-alimentatia-principii alimentare,exercitii fizice cotidiene
-aportul de bauturi alcoolice-ocazional,cantitate,tip alcool(vin,spirtoase)
-consumul de toxice-fumat(boli ale ap.respirator)
-aportul de droguri-hasis,”alte finete”(dependenti)
-bauturi energizante
-abuzul de cafea-boli cardio-vasculare,neuropsihice(insomnii,irascibilitate)
Conditii de munca:
-minerii-
-cofetarii-diabet
-centralistii-nevroze
-doctori-ulcer
-manageri-infarct
-in pulberi organice-pneumoconioza
-in industria chimica-anemii
-organofosforice;e de camp-infectii cu organo fosforice
-functionarii publici-sedentarism-risc cardiovascular,obezitate
Istoricul bolii actuale(I.B.A)
1.Debutul bolii
-data,felul debutului(brusc/insidios),conditii de debut,simptomele initiale
-atitudinea bolnavului in fata suferintei
-evolutia bolii de la debut si pana la situatia actuala

3
-evolutia periodica-...
in criza-epilepsie,angina pectorala
progresiva-tumori maligne
Ce anume la determinat pe bolnav sa se aprezinte pentru consult.
Durerea-cele mai frecvent ......
Analiza semiologica a durerii:
1)localizarea- topografica-retrosternala,......
2)caracteristicile durerii-torsiune
sfasiere
intepatura
arsura
3)intensitatea durerii-mica
suportabila
mare
atroce
4)iradierea durerii-tipic
atipic
5)durata durerii-secunde / minute /ore / zile
6)conditii de aparitie:-efort fizic
alimentele acide(in ulcer)
coles.....
7)conditii de dispozitie a durerii-aparitia antalgica
efort fizic
repaus
alimentatie(alimente alcaline)
caldura(antispastic)
8)simptome de acompaniament –transpiratii
cefalee
greturi
temperatura
dispnee
tulburari de tranzit
Manifestarile generale-temperatura ,grupa ponderata,diureza(pe 24 ore),tranzitul
intestinal.

Curs 2.Examen obiectiv general

Se bazeaza pe 4 lucruri importante(metode):
 inspectia
 palparea
 percutia
 ascultatia
1.Inspectia:
Defineste practic observarea vizuala directa a unor semne de boala care se manifesta la
suprafata corpului sau care constau la modificarea mobilitatii.Evident este obligat ca

4
pacientul sa fie dezbracat si se incepe inspectia cranio-caudal.Uneori si noi omitem
anumite zone:perineul,cavitatea-bucala,regiunea sacrata.
Incaperea sa aiba lumina (cea naturala) corespunzatoare.
Ex.cianoza-pare intensa in lumina de neon
Pacientul in postura statica(pe pat)-observare topografica,comparativa.
Se incepe cu extremitatea cefalica-par,ochi,mucoasa conjuctivala ,buze,nas,cavitatea
bucala.Comparam simetria si analizam mimica fetei,gat,torace,sani,membre
superioare,abdomenul,membre inferioare.
Ginecomastie(marire sani barbati)
Rogi bolnavul sa se ridice pentru a examina partea posterioara a corpului de sus in jos.
Rugamintea ca sa execute anumite miscari-ridicare din pat,mersul si mobilizarea la
comanda dumneavoastra a unor membre.
2.Palparea:
Se face superficial.Exista si palpare profunda.
Se utilizeaza pulpa degetelor si intreaga suprafata palmara.Presiunea poate fi simpla cu
pulpa degetelor............................................................
Cu intreaga suprafat palmara(intregime) serveste la palparea freamatului.
Pulsarea intre 2 degete-serveste la volumul tesutului adipos,precum
consistenta,mobilizarea.
Masaj usor de rotire in suprafata corpului sau tesut muscular-circular cutanat
Palparea organismului profund-intreaga suprafata palmara printr-o miscare de
framantare.
Tumefactii-abcese
Formatiuni-adenopatiile(ganglionii)
Mase tumorale
Sunt obligati
-spunem localizarea
-volumul-mic/mare/mijlociu
-forma rotunda/ovalara.neregulata/specific formatiunilor
-tumorilor maligne
-consistenta si fluctuenta-moale/elastica/dura/pietroasa
-abcese(puroi)
-conturul-difuze,marginile rotunjite,ascutite
-sensibilitatea
-mobilitatea sub planurile adiacente
-plan superficial-se cauta prin 2 degete prin ciupirea pielii
3.Percutia:
Metoda artificial de vibratii in organism si tesuturi prin lovirea repetata a suprafetei
corpului
Directa cu varful degetelor indoite produce un zgomot infundat care devine clar asupra
proeminentelor osoase.
Se utilizeaza percutia digio-digitala degetul mare stang functioneaza ca si pleximetru,iar
degetul mare dreapta perpendicular pe pleximetru are rolul de “ciocanel”.
Percutia poate sa fie superficiala-exploreaza starea zonelor pana la 3-5 cm sub piele
profunda-isi extind aria pana la 7 cm
Percutia este orientativa si topografica.

5
Calitatea sunetului ,a zgomotului are urmatoarele caractere:intensitate;tonalitate;timbru;
durata.
Toate acestea depind de urmatoarele aspecte:
1. prezenta/absenta aerului
2. volumul sau raportat la cel al tesutului dens
3. presiunea
a)sunetul mat(matitatea)-intensitate mica,tonalitate ridicata,durata scurta.
Ex.:asupra muschilor,ficat,splina,inima
b)sunetul sonor-intensitate mare,durata lunga
se obtine prin percutia zonelor cu continut aerian(plamani)
c)sunetul timpanic(timpanism)
caracteristic organelor cu continut aerian
in spatii circumscrise cu pareti regulati(stomac,intestin,cazuri patologice,cavena
pulmonara)
se reproduce percutand abdomenul normal
d)sunetul submat(submatitatea)
il obtine la zona trecere a unui organ parachimantos(ficat) si un organ cu continut
aerian(plamani)
4.Ascultatia:
Metoda de perceperea zgomotelor care iau nastere spontan in conditii fiziologice sau
patologice.

Etapele examenului obiectiv la modul general:

starea psihica a bolnavului
exista bolnavi cu tulburari de perceptie(hiperestezie,hipoestezie,anestezie)
unii bolnavi pot avea halucinatii,iluzii,fobii,psihice,crize de epilepsie,
tulburari de memorie-scaderea memoriei(hiponemzia)
anemzia
hipernemzia
tulburari de gandire-fuga de idei
bradispihia(hipotiroidism)
brahidilatatia(hipotiroidism)
baraj psihic
tulburari de afectivitate(timie)-hipertimie
hipotimie
tulburari de constiinta-somnolenta
...................
aflati in sincopa
comatosi
Sincopa-este o pierdere de durata scurta a constiintei.
Cauze:oprirea brusca a activitatii inimii
scaderea brutala a presiunii in circulatia cerebrala(sincopa alba)
Ex.paloarea
oprirea brusca a respiratiei (sincopa albastra ex.:cinozeaza bolnavul

Cauzele cele mai frecvente de sincop:

6
-hipoTA
-hipovolemia-induce scadere tensiunii cerebrale
-tahicardiile
-bradicardiile
Bolnavii de iminenta sincopa se plang de o stare de rau-“am niste slabiri”, tulburari
vizuale (puncte negre-cotoane),prezenta unor greturi si transpiratii reci si extrem de palid
sau cianotic.
Starea este urmata de pierderea constiintei si cade la pamant.De regula fara sa se
loveasca.Isi revine dupa cateva minute.
Coma-prin pierderea de durata a constiintei,a sensibilitatii,a motilitatii si a reflexelor,dar
cu pastrarea functiilor vitale(respiratie,circulatie.metabolism).
Bolnavul comatos pare sa doarma ,nu raspunde stimulilor interni si externi.
Exista 4 grade diferite a constiintei:
-precoma-bolnavul mai raspunde prin gemete si miscari necordonate
-coma vigila-apar intermitent unele de relatie cu mediul
-coma profunda-stari avansate
Cauzele comei :
1.intoxicatiile exogene-alcool,opiace,barbaturice
2.cauze metabolice(acidoza diabetica)-hipoglicemia,insuficienta hepatica,uremia
3.infectiilegrave-pneumonia,septicemia
4.boli ale sistemului nervos central-tumori cerebrale,hemoragia cerebrala,hemoragia
subparatiroida
Tipul constitutional:
Din punct de vedere al aspectului psiho-somatic si metaabolic putem avea mai multe
tipuri constitutionale.Trasaturi fizice(antropometrice)atunci atunci se numeste habitus.
Tipul constitutional cel al lui Sheldon in care distingem :
1. tip endomorf-dezvoltat,predomina tesiturile rezultate din endoderm si corespunde
tipului picnic si trasaturi psihice ale tipului extrovertit si exemple de
boliarteroscleroza,diabet zaharat,obezitate,guta,HTA
2. tip ectomorf-aspect fizic al leptosomului,astenic si trasaturi psihice ale tipului
introvertit si exemple de boli ulcer,tuberculozaa pulmonara,boli psihice
3. tip mezomorf-infatisare de om musculor,astenic intermediar si exemple de boli
reumatism,diferite miopatii
Modificarea statica si dinamica a pacientului:
Atitudinea pacientului:activa,pasiva,fortata
Atitudine activa-este caracteristica in general bolnavilor cu suferinte mai putin grave
Atitudine pasiva-pacientul este tintuit la pat,incapabil sa-si schimbe pozitia,lipsa
mobilitatii unui pacient poate sa fie limitata la un anumit segment al corpului datorita
scaderii fortei musculare-pareze sau pierderea definitiva duce la paralizie
Paralizia extinsa-care realizeaza un membru
intregime-monoplagie
jumatatea corpului-hemiplegie(dreapta/stanga)
Paralizia membrului inferior-paraplagie,toate membrele-tetraplegie.
Atitudine fortata-o intalnimfie ca o nevoie imediata de a calma durerea dispneea,tusea,fie
contracturii musculaturii ,fie se datoreaza unor deformatii axiale ale scheleticii cum ar fi
coloana de bambus-in scolioza anchilopoetica.

7
 Exista atitudini antalgice:
ex.:in pleurita/jung toracic intens
Bolnavul adopta o pozitie de decubit pentru contralateralu jungului.In ulcer gastric-in
criza de penetratie,se ghemuiesc de durere si apasa cu pumnul zona epigastrica.
Atitudine dispneica:
ortopneea-suferinta inimii stangi,bolnavul sta in pozitie sezanda pe un scaun la marginea
patului,;semisezand cu jumatatea superioara corpului sprijinita pe catva perne
Atitudinea fortata prin contractura musculara.
Tetanos-pozitie de ...........se realizeaza prin contractura musculara generalizata mai
accentuata la extensorii corpului care face ca bolnavul sa zaca in decubit dorsal sprijinit
de fata si calcai.
Contractura muschilor paravertebrale-situatia antalgica in hernie de disc-induce scolioza
limitata dand asa spatele in baioneta.
Torticolis-inclinare laterala a capului secundara contracturii muschilor laterali cervicale
sau discopatiilor cervicale.
Tetania-datorita hipocalcemiei induce contracturi musculare ale extremitatilor foarte
evocatoare la muschiul superior se constata extensia degetelor comune si adductia si
aparitia policelui realizand mana de manos.
Tulburari dinamice ale pacientului.Analiza tulburarii de mers:incet,obosit,cu opriri
frecvente,in astenic,covalescenta.
Opririle frecvente induse de dureri in gambe(..........) si se intalneste in scolioza
anchilopoetica obliteranta a membrului inferior.Nesiguranta in mers intalnita in afectarea
cerebeloasa vestibulara
Mersul stepat-consta in atingerea solului mai intai cu varful piciorului apoi cu calcaiul se
intalneste in paralizia muschilor pretibial si peronieri.
Analiza miscarilor involuntare:
tremuraturi
fine si rapide-fiziologic-stres,emotii sau patologice-alcoolism,hipertiroidism
tremur hepatic-flapping tremor
Miocloniile-constau din surse musculare rapide si apar in comele hipoglicemice.
Spasmele sunt niste mise involuntare cu valoare functionala care intereseaza un grup
muscular determinat ex.:crampa scriitorului-mana de violonist
Ticuri de origine psihongena si au o explicatie.
Inspectia fetei/facesuri:
Facesuri in boli endocrine:
Basedow-
 hipertiroidsm
 gusa difuza
 exolftamie-ocluzia laterala a globilor oculari,privire fixa stralucitoare,senzatie de
facies speriat
 bolnavii prezinta HTA,tremor al extremitatilor
 dermatopatie
 hipotiroidism-fta de luna plina,rotunda cu fruntea ridicata,nas aplatizat,pleoape
edematiate,buze ingrosate(uneori li se vad dintii),tegumente ppalide uscate,reci
asociat hipotermiei,voce ingrosata,hTA

8
Faciesul in sindromul Cushing:
 fta de luna plina,dar cu coloratie rosie a pielii in zona obrajilor
 hipertricoza(mustat la femei) asociat sunt obezi si au vergeturi rosii la baza
radacinii membrelor
Faciesul in tuberculoza pulmonara
 “facies de papusa” –pe un fond de paloare
 pometii sunt rosii mai ales pe partea plamanului afectat de TBC
Faciesul ....
 datorat febrei in pneumonii,franca lombara
Faciesul in boli cardiace:
Faciesul din stenoza mitrala:
 “facies fardat” cu pometii,varful barbiei si nasul cianotic
Facies cianotic:
 Insuficienta cardiaca congestiva
In bolile digestive avem faciesul hipocratic subpamantaie cu ochi infundati in orbite
Facies in bolile de colagen:
in stenodermine-faciesul este inexpresiv.Este un facies de masca semanad cu icoanele
bizantine.In lupusul eritimatos-eruptia cutanata la nivelul fetei cuprinzand nasul si
pometii obrazului(forma de fluture)
Inspectia culorii tegumetelor:
Modificarea culorii pielii in conditii patologice:paloare,roseata,cianoza,icterul,tulburari
de pigmentare melanica
Paloarea:
-din punct de vedere semiologic este impartita in paloarea
a)generalizata-se datoreaza in general unei anemii,initial se decoloreaza palmele si nu
cutele palmare
-aprecierea gradului de anemie se poate face practic comparand palma
noastra cu cea a bolnavului
-lipsa coloratiei cutelor palmare indica un grad sever de anemie
(hemoglobina sub 7 g/100 ml)

b)localizata-in faza initiala a sindromului Raynaud

-in cazul debutului emboliilor arteriale
-roseata-fie secundara-dilatatiei excesive ale vaselor
-datorita cresterii de hemoglobina in sangele periferic
trecatoare-in caz de emotii,efort fizic,expunerea la
caldura,U.V,boli febrile
persistenta-in diabet zaharat sau in sindromul Cushing
-etilismul cronic-ciroza hepatica,cianoza-culoarea albastruie/albastra a pielii
si mucoaselor datorita cresterii nivelului hemoglobinei reduse peste 5g/100
ml.
Cianoza-centrala-generalizata,afecteaza atat tegumentul cat si mucoasele
-este calda,se intensifica la efort,iar dupa digitopresiune coloratia
cianotica se reface fara roseata intermediara
-cauze de tip cianoza de tip central-obstructia ca respiratia care
impiedica ventilatia alveolara(alpinisti,aviatori)

9
 -periferica-vasoconstrictie
-poate fi generalizata-dupa expunerea la frig sau insuficienta
cardiaca congestiva
localizata-prin obstructia trunchiurilor venoase si arteriale
interesand segmentul corespunzator
Tulburari de pigmentatie:
-secundare fie excesului de melanina
Acestea pot fi in minus-hipomelanoze
plus-hipermelanoze
Hipomelanoze:
albinism
-oculocutanat,boli ereditare,pigmentul lipseste din piele si parul de culoare alba,irisul
este transparent
vitiligo
-disparitia pigmentului in arii pigmentare
-pe fond de stres accentuat
Hipermelanoze:
pistruii(eferide)
-caracter familial,constitutional
melasma
-apar la femeile gravide,o linie mediana alba
facies patat
-masca gravidica
icter(galbinare)
-se intelege coloratia galbena a tegumentelor,scleroticelor,mucoaselor determinata de
impregnarea cu bilirubina peste 1 mg/100 ml
-avem mai multe tente –submit scleral-nivelul mucoaselor palatine,labial,sublingual
-cauze icter-pot fi mai multe:
1.excesul de producere de hemoliza-icter hemolitic(prehepatic)
2.defect in preluarea,conjugarea si excretia bilirubinei de catre ficat: icter hepato
celular/hepatita virala,hepatita cronica,cianoza hepatica
3.obstructia(infundarea)partiala/totala a cailor biliare extrahepatice-icter obstructive post
hepatic(litiobiliara,neoplasm de cap de pancreas)
4.ictere false(pseudoicter)-la personae care mananca foarte multi morcovi-carotenemia
xandon............-intalnite la diabetici,se datoreaza metabolismului carotenic
Eruptii cutanate:
Exantem in eruptii cutanate cu aparitia la suprafata tegumentului de formatiuni si
coloratii si dimensiuni variabile
Enantem-eruptii la nivelul mucoasei
1. macula(pata
2. papula(0-5 cm2)
3. nodul
4. vezicula
5. pustula
Boli infectioase:
scarlatina-eruptia micropapuloasa rosie,stacojie,aspect de rac fiert

10
rujeola-eruptia maculopapuloasa de culoare roz,apare in spatele pavilionului
urechii,merge spre frunte pna la linia cu parul si se intinde de la cap spre membre
-dispar la digitopresiune,pielea apare catifelata,disparitia eruptiei se face cum o
aparut
rubeola-eruptie de culoare roz
-apare cefalic(fetei),pruriginoasa(mancarimi)
-dispare in 2-3 zile
varicela-eruptii raspandite pe intregul corp,respecta pielea paroasa acapului si lasa urme
herpesul-leziuni maculopapuloase,pruriginoase,apar vezicule cu lichid ,apoi opalescenta
-localizare la nivelul nasului,buzelor,genital
zona Zooster-eruptie,seamana cu cea herpetica
-se localizeaza mai frecvent intercostal,oftalmic,caracteristic este durerea
care precede,insoteste eruptia
hemoragii tegumentare(cutanate)-denumire de purpura
-fie la nivelul tegumentului/nivelul muucoaselor
petesiile-pete hemoragicecutanate si sau mucoase cu dimensiuni mici sub 1 cm,apar in
sindroame hemoragipale
echimozele-la digiopresiune
tulburari trofice-reprezinta modificari ale pielii ,fanelelor si tesuturilor subadiacente
Modificarile pielii si fanerelor:
atrofia pielii-sclerodermia
-in anemia severa,paloareaa si atrofia pielii sunt insotite de: parul devine mat
este uscat,cade usor si se rupe usor,unghiile se rup repede si apr niste
santuri transversale
Modificarea fanelelor-degetele hipocratice-modificari trofice caracterizate prin
hipertrofia ultimei falange de la degetul mainii transforma degetele in degete de tobosar
Degetele hipocrate se intalnesc in 3 situatii
-boli cardiovasculare digitale-persistenta de canal...
-boli pulmonare-cord pulmonar cronic
-boli ale aparatului digestiv-polipoza intestinala

Curs 4.Escara
O gangrena umeda,circumscrisa,dar profunda(pana la os).Localizata in zonele supuse
presiunii externe(fese,calcai,regiunea sacrata):exemplu:bolnavii cu accident vascular
cerebral,comatosii.Circulatia colaterala-la inspectie observam vasodilatie pe trunchi in
stari patologice are loc dilatarea vaselor colaterale si acestea devin vizibile pe trunchi-
circulatie colaterala venoasa si arteriala.
Circulatia colaterala arteriala.este mult mai intalnita.Se manifesta prin cordoane arteriale
pulsatile care apar in spatiul interscapular vertebralsi sau spatiile intercostale.Aici ele
produc eroziuni costale,vizibile radiologic.Acest tip de circulatie-este vizibil in
stenoza,coarctatia de aorta.
Circulatia colaterala venoasa este mult mai frecvent intalnita si este secundara unui
obstacol la nivelul celor 3 trunchiuri principale:vena cava superioara si inferioara si vena
porta.

11
Obstructia la nivelul primelor doua determina circulatia coloanei vertebrale-cavocava,iar
obstructia venei porte duce la circulatia colaterala venoasa-portocav.
Starea de nutritie:
Se defineste ca o relatie actuala intre aportul alimentar,caloric si calitativ si cheltuielile
energetice care realizeaza o anumita greutate si dezvoltare corporala diferita in functie de
varsta si sex.
Organismul contine 60% apa,18% masa slaba, 6% minerale,16% grasime.La femei este
20% grasime.
Metode de apreciere a starii de nutritie:
Cantarirea pacientilor nu este suficienta atunci cand se coreleaza cu inaltimea,exista un
indice de masa corporala.
Greutatea ideala ar fi h(cm)-100
Excesul ponderal realizat pe seama tesutului adipos poarta numele de
obezitate.Obezitatea este frecventa si se pare ca exista o pandemie de obezitate si
reprezinta un factor de risc pentru bolile cardiovasculare,diabet zaharat,artroza,guta.
Cauze:aport in exces de calorii,fata de consumul zilnic.Exista mai multe clasificari ale
obezitatii:
 tipul android-cu acumulare de grasime la nivelul cefei,radacinilor
membrelor,partea superioara a abdomenului
 tipul genoid-predomina masa adipoasa pe coapse,fese,maini
Dupa aspectul clinic:
-obezitate generalizata(difuza)si variantele localizate(lipomatoaze—la nivel
cervical,fesier,centurii)
Emacierea si casexia   :
-deficit ponderal sub 15% din greutatea ideala poarta denumirea de emaciere
-deficit ponderal sub 30% din greutatea ideala poarta denumirea de casexie
Clinic bolnavul este cu tesutul subcutanat celular absent,proeminenta
obrajilor,pometilor,abdomenului retractal,membrele superioare si inferioare subtiri si
asociat se prezinta o hipertrofie musculara.
Cauze:-aport alimentar scazut
-diete restrictive
-boli digestive
-boli endocrine
Edemul:
Tumefierea tesuturilor ca urmare a cresterii lichidului interstitial.El poate interesa
viscerele,cavitatile seroase
Edem subcutanat-
-poate fi pus in evidenta prin inspectie si palpare
-modificarile conturului anatomic cu cresterea in volum
-modificarea locala a pielii care eevine subtire,lucioasa,intinsa
Ne vom ajuta de semnul godeului.
Acesta consta in apasarea timp de cateva secunde cu pulpa degetului,secundar ramane o
depresiune(godeu)care dispare dupa un timp,dupa revenirea lichidului
Semnul ciupitului:
.......plica ridicata persista in timp prin pierderea elasticitatii normale a tesuturilor

12
Din punct de vedere fiziopatologic:
1. cresterea presiunii hidrostatice din capilare
2. scaderea presiunii colidoosmotice a plasmei
3. obstructia limfatica
4. actiune directa care creste permeabilitatea capilara prin alterari ale peretelui
Din punct de vedre clinic edemul poate fi:
a)generalizat
b)localizat
a)Generalizat: cardiac,renal,hepatic,endocrin
Edem cardiac-se intalneste in insuficienta cardiaca.Are urmatoarele mecanisme:
1. reducerea debitului renal cu sacderea filtratului,retentia de apa si
hidrogen,hipervolemie
2. cresterea presiunii hidrostatice cu staza
3. cresterea permeabilitatii capilare ca urmare a hipoxiei de staza
Caracterele semiologice ale edemului cardiac:
-edem generalizat initial in zonelede clive,frecvent retromaleolar,daca bolnavul este in
decubit prelungit.;edemul prezent la regiunea sacarata,se poate accentua progresiv pana la
anasarca.(ascita +hidrotorace)
La inceput ....edemul este...apare spre sear dupa o zi de efort si dispare dimineata ca in
timp ele sa devina p.....
Edem de consistenta moale care datorita hipoxiei vechi.....pilea de la suprafata are
culoarea albastruie.Tegumentele sunt reci.
Semne cardiace-dispneea ,cianoza,oliguria,hepto-megalia
Edem renal
Se intalneste ....afec...renal-sindromul nefrotic,glomerulului,poststretococica.
Caracterele semiologice ale edemului renal sunt urmatoarele:
-edem generalizat-evident in zonele cu tesut conjunctiv lax,ploape,fata,organe genitale
externe.este pronuntat dimineata,tinde sa ......in timpul zilei
-este moale,alb si se asociaza cu manifestari renale
-tulburari renale
Edem hepatic:
-survine in hepatita cronica si frecvent intalnita in ciroza hepatica.
Mecanisme principale-lipsa de sinteza a proteinelor
Edem endocrin:
Hipotiroidism
Edem generalizat,progresiv,dispus facial,alb de consistenta elestica uso de recunoscut
-hiperfoliculinemie-perioada de mijloc a ciclului menstrual se constat o crestere in
greutate a femeii,mai evident la pleoap,sani,membre inferioare-sindrom premenstrual
Edeme localizate pot fi:
-edem venos,limfatc,inflamator,alergic
Edemul venos:
-intalnit in ocluzia venoasa prin compresia extrinseca-tumori arteriale
intrinseca-coagulare vasculare,tromboflebita
Adenopatiile:
Doua mari grupuri de ganglioni pot fi:

13
-superficiale(retroauriculare,occipital,preauriculare,submandibular,latero
cervical,supraclavicular,axilar,epitroclear,inghinal,superficial,popliteal
-profunzime-mediastinali,abdominali
Ex.:obiect al acestor ganglioni se bazeaza pe metoda inspectiei si palparii.Palparea se
face sistematic,bimanual si se precizeaza urmatoarele aspecte:localizarea,numarul
ganglionilor,volimul,cocsitenta,sensibilitatea,mobilitatea.
Adenopatiile pot sa aiba mai multe cauze:
-boli infectioase-se datoreaza patrunderii unor microorganisme in circulatia limfatica
-acute/cronica
Adenopatiile secundare-boli metabolice
-metastatice
In neoplasmul mamar afectati ganglionii axilari
gastric aflat intr-o evolutie avansata- subclavicul stg-semnul .....limfoame
si leucoza
Modificarile temperaturii corporale:
Tehinica de masurarea cu termometru in axila cu bratul lipit de trunchi-masuram
temperatura superficiala
Temperatura centrala-termometre-trebuie plasat intr-o cavitate(rectall,vaginal,bucal)
Temperatura axilara normala-36-37 0C
rectala/bucala -37,50C
Diferenta din temperatura axilara si cea rectala depasete un grad se pune problema unui
proces inflamator abdominal
Febra-cresterea temperaturii axilare peste valoarea normala de 37 se numeste
febra/hipertermie.
Temperatura este insotita de fenomene locale/.....
Frisoane-prezinta cefalee,mialgii,insomnii,iar traspiratiile la sfarsitul perioadei febrile
Subfebril-37-380C
Febra moderata-38-390C
ridicata-39-400
hiperpirexie-peste 410C
Termometrizarea se face matinal si visperal si se inregistreaza sub forma unei curbe.
.............................termica face parte din foaie de temperatura a pacientului
Cauze:
-infectioase acute.insidios instalate treptat
-gripa,erizipelul,scarlatina,angina,malaria,tuberculoza,neoplasmel
Din punct de vedere al duratei-scurta
-lunga-sindrom febil
In functie de aspectul curbei pot fi mai multe tipuri de febra
Bolnavul prezinta frissoane tot timpul zilei fara diferente de 1 0C.Febra ciontinua-
pneumonii................
Febra remitenta-tuberculoza pulmonara
Febra intermitenta-in cursul unei zile alterneaza temperatura normala,dimineata cu
valori termice ridicateprecedate de frison seara.Cand valoarea normala apare sera si
ridicata dimineata,febra intermitenta se numeste inversa-supuratii
Febra recurenta-se caracterizeaza prin perioade febrile de mai multe zile alternand cu
perioade afebrile

14
Hipotermia-scaderea temperaturii corpului sub 360.
Cauze:trecatoare in perioada de defervescenta a unor boli infectioase si se asociaza cu
tahicardie,puls slab,transpiratii reci asociate cu hipertensiune arteriala,starea de colaps in
cursul inanitiei si starile casexice grave
Hipotermia poate fi severa impunerii la frig si in starile casexice grave.

Curs 5.Aparatul respirator

La sugari infectiile respiratorii foarte usor-bronhopneumonie.
Copii mici-infectii ale cailor respiratorii (rinofaringitye,traheobronsite).Aceste persoane
trebuie izolate din timp.
Copii,adolescentii si tinerii sunt foarte frecvent infectati cu virusul de primo-infectie
bacilara(tuberculoza pulmonara).
La adulti si la varstnici-boli cronice ale aparatului respirator-bronhopneumonie,bronsita
cronica,neoplasmul pulmonar.
80% sunt intalnite la barbati
La femei-astmul pulmonar bronsic,embolia pulmonara
In ceea ce priveste antecedentele heredocolaterale:
astm bronsic alergic
bronsita cronica si emfizem pulmonar => agregare familiala
Antecedente personale patologice:
-boli infectioase caracteristice copilariei-gripa
-se pot complica cu obstructia glotei,prin aparitia de false membrane
-crup difteric/gripal –face-asfixie
Pneumopatie,procese inflamatorii nazofaringiene-favorizeaza bronsita cronica si astm
bronsic.Diabetul zaharat favorizeaza aparitia tuberculozei pulmonare.
Modificarile(manifestari alergice-urticarie-pot precipota astm bronsic)
Conditii de viata si de munca:
-locuinta
-alimentatia
-noxele(in gaz,fum,aer rece)
-pulberile minerale/organice-favorizeaza aparitia unor boli profesionale-pneumo-
conioze(silicoza)
-ciobani,medicii veterinari care vin in contact cu caini infestati-chist hidatic cu localizare
pulmonara
-persoanle din spitalul de pneumofiziopatologie-risc cu pacientii infectati
Debutul poate fi brusc cu aparitia unor simptone tipic respiratorii(dispnee,durere
toracica,febra).Debutul acut se caracterizeaza bolilor acute respiratorii-
rinofaringiene(traheobronsica,bronsita acuta bacteriana/virala)
Alte manifestari:frison,cefalee,febra,alterarea starii generale,jung toracic,tusa
seaca/productive.(jungul-simpton inaugurat in pleurezie)
In debutul sinidios-infectie pulmonara,chist hidatic,neoplasm pulmonar.
Evolutia in timp al bolilor cronice poate sa fie 2 aspecte:periodic-astm bronsic
progresiv-tuberculoza pulmonara
Simptomele aparatulului respirator:
-durerea toracica poate fi:

15
retrosternala-insoteste procesele respiratorii ale traheei(traheita),durerea apare
precoce,se accentueaza la tuse si inceteaza la expectoratie
plurala-aspect de jung,este localizata toracic;caracter conjunctiv,ascutit,se accentueaza
la respiratie,este insotita de tuse,stranut si imbraca mai multe forme:
la nivelul toracelui-durere toracica de cauza parietala
Celulita-inflamatie acuta nesupurativa a pielii si a tesutului celular
cutanat,tumefiere,roseata,durere
Durerea de origine musculara-se asociaza la musculatura cu contractura
-insoteste boli infectioase-cirozele Kocsi
Fractura costal,post traumatica-dureri intense,in punct fix.
Nevralgia intercostal-origine vertebrala (ex.:artroza,discopatie)
Zona Zoster intercostal,dureri,artoze
Dureri de umar-periost scapulo-humerala->dureri de torace
1.Dispneea
-dificultatea/lipsa de confort in repiratie
-sete de aer pana la sufocare
-actul respirator fiind un efort
-conditii fiziologice si secundare un efort fizic
-simpton respirator si cardiac
Clasificarea dispneei:
-cu accelerarea frecventei respiratorii peste limite normale 16-18/min
-in efortfizic,emotii,febra
-60 resp./min-fara sa ne creeze disconfort
-dispnee+ polipnee-anemii,hipertiroidism,acidoza metabolica
-avem frecvente care reduc-obezitatea excesiva,paralizia respiratorie
2.Bradipnee
-dispnee+rarirea frecventei cardiace sub 16/min
-bradipnee inspiratorie-secundar obstructia cailor de calibru mare(laringe,trahee)
-bradipnee expiratorie-in boli care realizeaza obstructia cailor respiratorii cu calibru
mic.......de astm bronsic
Prototipul clinic al dispneei respiratorii este criza de astm bronsic:
-apare brusc in timpul noptii cu senzatie de sufocare,expirul zgomotos
-dispnee-seaca,iragativa,obositore,productiva perlata
-mixta-in boli cardio-vasculare,emfizem pulmonar
Ritm respirator+dispnee-psihogena
-respiratie Chain-Stochos
-respiratia Kusmaull
-respiratia Biot
Tusa-act reflex,voluntar cu semnificatie de aparare
-in bolile respiratorii
Tuse de origine laringiana in laringita acuta-este aspra,ragusita insotita de
durere.Inter...epiglotei confera tusei un aspect latrator.
In timpul crizei de astm-tusa seaca,productiva in bronsioto...-intensa dimineata,dureaza
mai multe minute si urmeaza o expectoratie abundenta.

16
Tuse respiratorii-tusa cardiaca intalnita la bolnavii cu afectiuni cardiace grave,apare
nocturn,se accentueaza dupa efort fizic,tuse extrapurulente,tusa nervoasa de origine
corticala
Sputa-totalitatea materialului eliminat din caile respiratorii in urma tusei
-trebuie recoltat in vase sterile gradate
-recoltatea se face pe 24ore
-conconiile? cu recoltarea tusei se recolteaza cu plagi sterile,spute cu antibiograma
-are mai multe forme-mucoasa
-purulenta
-mucopurulenta
-seromucopurulenta
-sangvinolenta
-poate avea miros fetid-gangrena pulmonara
Vomica-eliminare masiva pe cale bronsica a continutului.......de materiale patologice din
parenchimul pulmonar; chisr pulmonar,abcesul
Examen microscopic al sputei:
microscopic-prezenta elementelor patologice in secretia cailor respiratorii
ex.:bacteriologic-drept scop identificarea germenilor normali siagentii patologici

17