I.

GHEREA
(C. Dobrogeanu)

STUDIT CRITICE
YOLUMUL I

BUCURESCI

Tipografia Romnula", Vintilii C. A. Rosetti

16, Strada 33rezoianu, 16

1890.
www.dacoromanica.ro

GATORIE OE GARTI'
P. TUDOR VLADIMIRESCU

FOND.1910
UDOR N.IONESCU
TR. ACADENUE1 16,

www.dacoromanica.ro

STUDII CRITICE

www.dacoromanica.ro

AUTGR

caY aAe/-w

VOLeSt4dlaz?ke-wl.ri...44-.

PREFATA._
Articolele coprinse in acest volum au fost
tiphrite in revista Contemporanul" afara
.de douh inedite : Vlhhuth" i Caragiali".
Toate articolele slut revzute i adhogite,
mai ales acela despre Eminescu. In acest articol am sthruit sh strhbat mai adinc" creatiunea genialului nostru poiet, de cit am fh-

cut'o mai innainte. Bine inteles, cu toate aceste complectri, articolul despre Eminescu
remine o incercare i un fragment critic. Un
articol complect, o adevhrath, adeinch gi sigurh lucrare critic& asupra creatiunei genia-.

lului polet va fi cu putinth numai atunci,

cind vieata lui va fi mai bine cunoscuth,

chid vom avea date biografice precize gi chad

vor fi tiphrite toate scrierile, toate poleziile

gi proza poletului nostru. Chiar volumul al
doilea, tiphrit acuma de V. G. Mortun gi din
care mi-a fost cunoscuth nmnai o parte, de
Pagi fi cunoscut in totul, mi-ar fi dat mult

www.dacoromanica.ro

II
material i multe argumente pentru deducerile mele.
Asupra comediilor lui Caragiali am avut
un articol in Contemporanul" dar mi-a
phrut acuma prea incomplect, i de aceea am

scfis pentru acest volum alt articol despre

comediile lui Caragiali in care din cel trecut

au intrat numai 3 pagine.

In volumul al doilea afarh de articolele ce

au fost tiphrite, vor mai intra i cite-va inedite.

Data aparitiei volumului al doilea atirnh

de primirea ce o va face publicul cetitoriii
acestui

volum.

Fiind-ca s'au strecurat in acest volum mai

multe greeli tipografice pri'ntre cari unele
schimbh chiar intelesul, rughin pe cetitori
consulte erata de la sfirit.

I. GlIEREA

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI
Am vroit sh scriern o schit critich despre
talentosul i simpaticul nostru nuvelist, Barbu

Stefnescu, De la Vrancea. Pentru a face aceastil schit, am mai cetit multe din criticile
ce
scris despre dinsul i cetindu-le mi-

am schimbat ideea, m'ain hothrit sh spun

cite-va cuvinte despre critica noastra, despre

cum leste lea i cum ar ti ebui s fie. Aceste
cite-va cuvinte despre critic& ne par trebuitoare innainte de- a urma cu cercetrile
noastre.
Ori-cine va arunca ochii asupra criticelor

ce se fac la nol, fie In foiletoane, fie in reviste, nu va putea fi de cIt foarte mhhnit.
Critica romneasch le, cu foarte midi esceptii,
cit se poate de dearth, de frunzreal. In literatura noastr . ie mare seceta, dar mai mare
www.dacoromanica.ro

ASUPRA. GRITICEI

Inch In critic. Critica la nol nic n'are o

vie* neatirnat, lea treste pe lng literatura artistich, din vieata acestel literatur i
nu pentru a da vre un ajutoriii literaturei,

ci mal de grab pen tru a o incurca. Duph ce

Iese vre-o lucrare a unul scriitoriii al nostru,
criticil se impart de obiceiii in douh tabere :
uni, dusmani a artistulu, Il ocresc, Il numese om fr talent, nulitate si totul aa
priedin senin, Mr& niel o motivare
tenii, II rdic la cerin i fear:Ali fr de motivare. Ast-felid scriitoriul ajunge duph unii
o nulitate, dupii altil un malestru, un talent
fr phreche. Tear prieteugul i dusmniea se

pricinuesc de chtr niste factori cari In de

niel o leghtur cu literatura; astobte
feliii le de pild: colaborareala aceea-1 revist,

inregimentarea in aceea- gasch literar, de

multe ori i 1/r:A coada i politica de partid,
politica zilnich. Aa c un scriitorM care le
malestru, talent mare, genM, and face parte
din partida politicil a criticulul, ajunge nu-

litate chid trece In alt partid. Pricina stre

atit In cafoarte triste a critice noastre
racterul criticilor, nu-1 atit In insusirile morale i intelectuale ale criticilor, ci in metoda veche, gresitil, care fi eluzeste. Innainte de a dovedi, c avem dreptate, vom Ma
o pildh, pentru a areta cum se face la nol
critica. Ca pihl void lua nu un om fr ta-

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

lent, nu vre-un bhiat de pe la jurnalele zilnice,

care face administratie, le reporter, corectorid,

lear .cind remne vreme slobodh, ca s facit

economie ziarului, directorul 11 pune de scrie

i. criticA,nu,ea pild void .lua un om cu

talent, un orn cult, care urmind alt metod,

de critie, ar putea ajunge critic de valoare.
Luilm asemenea exemplu una pentru c le
mai doveditorid 1 apol pentru o pricin foarte

egoist, marturisim, pentru c le mai plheut

s, stai la vorb eu un orn cu minte de eit

c'un . . . Mai bine nu mal mintuid fraza!
Vom lua pe confratele nostru Sphynx de
.

la Romania libera. Dacg, vorbim mai ales des-

pre criticile din Romania libera, pricina mai

leste eh aste critice sint singurele cari a vorbit

mal pe larg despre scrierile lui De la Vrancea, despre cari voiam s scriem i nol ;
far de aceasta criticile lui. Sphynx Ant
scrise cu talent i cuprind multime de observatil i fine i adevrate. Totu-i nici
confratele Sphynx n'a putut sh se mintuie
de semnul earacteristic al criticel noastre, de
excluzivism. Criticul gsete de pild cd tot
ce-a scris De la Vrancea le perfect, desvirit

din toate punctele de vedere. De la inceput

fgduete s fac''a nite rezerve, dar afar
de una midi, de tot i filcut, duph o mie i
una de explichri, Intru cit privete limba din
Sultnica", criticul n'are nici o observatie
www.dacoromanica.ro

ASUPR k CRITIGEI

de fcut. Despre Sulthnica" ne spune : Ar

trebui s citez toad', Sultnica, atit de frumos

si de mhiestrit le scrish. Ie un sir neintrerupt

de mrgritare i seenele, care de care .mal
colorate, urmeazh unele duph altele." In V6duvele" si in Odinioarh` , autoriul a aretat
un dar de care remil mirat, pretiosul i neasemuitul dar ce are autriul, dar exceptional, care '1 va face neimitabil, far:A phreche
intre toti scriitori notri de a-zi". Despre Zo-

bie i Milogul", criticul ne dice ch

perfecte, frurnoase .

de adevrat maiestru"

Iancu Moroi" le o schit&, care singur ar

fi de ajuns sh ne arete phtrunderea i mhiestriea autoriului". Trubadurul", Ziva",
Noaptea" sint capo d'opere de stil", lear in
11

Linite", in sfirit, desertind sacul de laude,

criticul ne spune, eh De la Vrancea s'a
intreeut pe lel Insu-si". i lirig acest potop
de laude, nici o imputare ! Mai
:
criticul se supr, grozav cind cine-va incirzneste s fach vre-o obiectie critich.
Dar poate in adevr creatiunea lui De la
17

Vrancea le aa de perfect& in cit nu i se poate

face nici o obiectie ? Cum ? Victor Hugo,

Alfred de Musset, Balzac, Flaubert ail fost
criticati; in creatiunile lor
gsit, cu drept
cuvint, multe i insemnate neajunsuri ; in
Goethe se afl gresell; in Shakespeare chiar,
in marele soare al poeziel, se afi& pete si nu-

www.dacoromanica.ro

ASIJPRA CRITJCEI

mai creatiunile lui de la Vrancea sh nu le

aibh ? Am zis ch trebule s le aib. Mai
mult, chiar void susthrea acurn o tezh care
va phrea multora ciudath, paradoxalh, dar
care le un stint adeviir i a nume : un critic,
dach are inaintea sa o productie literarh artistich. apol chiar innainte de a o ceti, poate
spune ch va cuprinde greeli, va avea lipsuri.

Pentru ce ? Pentru ch absolutul in arth le

peste putinth, de oare ce arta le prea complexa

pentru ca in lea sa fie o dezlegare exacth a

problemelor ca in matematich, pentru ch un
artist, un artist adevhrt, aleargh duph un
ideal pe care inse nid o dath nu poate
ajungh. Noi nu putem sh ne oprim aice ca
s dhm lrnuriri mai pe larg, le vorn da inse
alth data aice putern sk aducem chiar mhrturisirile lui De la Vrancea. In Memoriile
trubadarului" ghsim o paginh pe cit de frupe atita de adinch, i de adevrat.
Arta imputineazh natura, arta le nhscocith
pentru eel ce aud i vhd pe sfert din cte
natura le desfdur innainte-le. Tot ce creeazh

ornul e o shrhcie vicleanh a realithtif. Cteva nsuiri marl_ ale une'l pajite, ale until
suflet, ale unui trup scos din marmurh, cdteva insuiri cari domnese pe d'asupra celorl-alte 1 pe cari artitii le schilodesc mrindu-le
le morfolesc potrivindu-le cu puterea simturi-

lor ori-chrul nesimtitor. Each arta. Each de ce

www.dacoromanica.ro

fl

ASUPRA CRITICET

marile genii ail simtit in toath vieata lor o

durere thrh repaus In fata naturei. Ei earl
vedea, auia i phtrundea adinc tainele
colorilor, ale sunetelor, ale formelor 'ale sim-

tirilor, el cari remnea departe de ceea-ce

vroiaii se apropie, de cte ori n'a reInceput
earh-i i ear.-i acelati subject, aceeati inimh
ochi vii, feluriti In clipire,
muncith,

in luminh, In umbr i 'n espresie, acela-i

trup perfect ale chrui linii, nlddise, moi i
patimae, se Impletesc cu atta noroc i cumphnire, In cat marmura nu le poate tura de
ct pe sfert de sfert din adevrata lor cldur! De ate ori n'ad rupt volume Intregi,
spart pnze cat zidurile i n'a aruncat
cu dalta In fata Venerii lor, albh, neted i
moart!" [Ziva (Memoriele Trubadurului) pag.
56 i
Aceasth frumoash paginh care trebuie sh are-

te opiniile artistice ale Trubadurului, arat

in adevhr sentimentele artistice ale lui De

la Vrancea, pentru eh De la Vrancea are

netghduit sunt artistic i deci, Huh a fi mare

geniu, a simtit acea durere tr, repaus In

fata naturei." Ca artist, De la Vrancea, a
trecut prin toate acele comotiuni dulci i dureroase prin cari tree toti acei cari shnt inte

inii chemarea de a crea. Iel a simtit acea

emotiune, acel entusiasm, care cuprinde sucind in gindu-ti se 'ncheagh creatiuni

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

11

sublime, desvirite, mhiestre i cari din nenorocire zboar. pier chid vrai s le aterni
pe hirtie, dud vrai sh dai acestor vedenil
frumoase trup i suflet. De la Yrancea de
bun samh a simtit acea dureroas descurajare, cind cetind ce-a scris, a vilzut cit de
departe leste ceea ce-a visat, a vrut s intrupeze In scrierea sa, de ceea ce-a reuit s
fac ! De cite ori i-a venit s azvirl in foc
tot ce-a scris i cIt va fi i zvirlit !.., De unde
le tim noi toate acestea ? Garantie ne le pentru adevrul spuselor noastre pagina citath
mai sus, precum i temperamentul artistic
al scriitoriulul. Dach scriitoriul insuli nu le,

nu poate s fie, cu desvirire multmit de

creatiunea sa, simtind unele lipsuri fr a le

pricepe bine, pricepind pe altele fr a le

putea indrepta

daca, insu-i scriitoriul nici

o dat nu poate fi deplin multdmit de opera sa,

fiind c vede cit le de departe opera fcut

de cea visath ; cum ar putea fi multmit
criticul, care are i lel iclealul s? Pentru
ca i criticul trebuie sh aib idealul s literar i artistic i acest ideal poate sa, fie deo- .
sebit de idealul artistului, cind critic i artist
fac parte din dou coale literare deosebite.
Dar chiar chid artisul i criticul sint din
aceea-i coal literar, intre idealurile lor va

fi o deosebire, pe cit le deosebire in caractere i in temperament. *i cind arnintim de

www.dacoromanica.ro

12

ASUPRA CRITICEI

deosebiri de caractere, de temperamente,

deci i de gusturi literare, ni se lrnurete
cum o opera, de artii nu poate sh plach necondifionat, s5, plach tuturor filei nici o rezerva, (And cugetilm la imposibilitatea de a

ajunge la o creatiune perfecta absolut perfecta. *i leata de ce, chid ne desmetecim de

puternica i coviritoarea intiparire ce face
asupfa-ne Shakespeare, acest colosal evocatoriii de vieata, incepem sh judechm mal lini-

tit i chiar in lel gasim greell. In dramele

i tragediile istorice adevarul istoric nu le
tocmai observat, Romanil lui Shakespeare
in adevar Milt Engleji. Greala nu-i mare,
dar leste. Persoanele comice is exagerate. Cite

o data aflm i cite o greala de logica.

Aa Hamlet in vestitul monolog A fi ori

a nu fi", zice, vorbind de moarte eh e o Ora

necunoscuta al 6,1.6 hotar nu l'a mal trecut

indrept nici un calatorie ; i putin ianiainte vorbise cu umbra tatine-su. care nu numal

eh trecuse indret granita mortel, dar

des-

coperise lui Hamlet i o multime de taine 1).

Nu-i vorta toate aceste neajunsur sint midi
1 arata mal mult ghibaciea I'll Louis Blanc
de at vre o greala reala a lui Shakespeare.
Dar aice le vorba de Shakespeare !
Cite-va exemple din literatura critic& strain&
') Aceastg observatie Te facutil, de Louis Blanc.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

vor dovedi i rnal bine ziselo noastre. Un talentat critic din Frantiea, Emile Faguet,
studiul critic asupra lui Balzac 1):

Ie up curiOs capritiu *al suveranului fabricatori de a fi unit intr'o zi temperamentul unuf

artist cu spiritjil unul Cornis-vdiajor. Balzac
a fost vulgar i profund, gk.solan i fin, plin

de projnai0 comune i in acela-i timp nem4rgenit de parunzhiorid i profund; platitudinea4 no uimote ca i iaginatiea lui;
are vederi de genii"' alhturi cu gindiri de imbed]."

Cel cari nu cunose critica contemporanh

i shit
cu critica noastat unilatei;a1A cu drept onvint se vor miera do aceaStii ana1iz cnitic, unde alaurea de cuVintul geni sta cuvintul imbecil i vor crede
poate c feliul de critich al lui Faguet le c ex-

ceptie ori c lei ar fi un scriitora necuno'scut care cauta sh *net celebru prin paradoxe. Acel inse cari cunosc literatura contemporanil, francedt tth c Faguet. le unut
di'ntre eel mii talentati
Pentru a fi inse i mai convinghtori sti 1-

85m la o parte pe Fagnet i s citm 'pe

alt critic, care le o celebritate europeafiA,

pe cari multi l'afi cetif; iear acei cati
cetit, de sigur a auzit de dirisl ; le vorba.
') Etudes littraires sur le dix-neuvime siele par Emile:

Faguet.

www.dacoromanica.ro

19

ASUPRA CRITICEI

de H. Taine, H. Taine a scris i lei un stadia. critic ') asupra lui Balzac i mnc un
studi admirabil. In acest studia TaMe analizeazh puternica personalitate artistich a lui
Balzac. TaMe are o admiratie profund pentru gedialul scriitori francez.
Nu numal in studiul despre care vor-

him, (jar i in alte articole lei merefi i intoarce ochil la Balzac. Aa de pild in istoliteraturel engleze, vorbind de Shakespeare, TaMe, aretind nemrgenita-i admiratie
pentru acest genial evocatoriii de vieat, plin
de mindrie nu nurnal ca critic ci i ca Francez, zice c numal unul l'a ajuns Toe Shakespeare, ca evocatori de vieat, i acela le Bal-

zac. Cu toate acestea cind in analiza lui critic Taine iicepe sh vorbeasch despre neaj un-

smile creatiunilor lui Balzac atunci nici admiratiea pentru artist, nici mindriea de Francez nu Pail oprit sa% spuie crude adevruri
cari in unele locuri intrec cu mult cele zise
de Faguet. Vorbind de caracterul lui Balzac,
Taine zice, intre altele : Scrisorile salo atit
de iubitoare t un ce trivial ; gluma lui le
greoale. Gesticuleaz, cint, lovete peste pintecele oamenilor, face pe bufonul".

Cind le vorba de obiceiul lui Balzac de a

pune In mijlocul scenelor celor mai intereI) Nouveaux essais de critique et d'histoire par H. Taitte.

www.dacoromanica.ro

ASUPR P. GRITICEI

15

sante lungi tirade filosofico-metafizice leat ce

zice TaMe : Se mintuie o comedie plcuth

i. michtoare, vieata unui ski-man canonic a-

lungat de la gazda sa i de-o-dath ne ghsim

cufundati in acest galimatias enifatic..." Chid
vorbete de stilul lui Balzac inegal, de multe
ori exagerat, fal, ernfatic, TaMe zice : cuvintele sublime, placute, supraumane revin
la fie-care pagink. De sigur d. de Balzac
are rele depinderi; leste grosolan (grossier) i
arlatan (charlatan) ; are risul rsunktoria i.
vocea strightoare a oamenilor din popor. Stilul lui sail surprinde saii ametete, pentru
ca sk fie puternic il silete ; pentru ca sk-1
inchlzeasc, se aprinde. Aceasta ie bolnvicios
i m opresc aice."

Cind ie vorba de idealul moral al lui Balzac, ascultati, rogu-v, pe Taine: Idealul lipsete naturalistului, lipsete inc.& mai mult
naturalistului Balzac... "
Adevrata nobletk ii lipete, luerurile
17 '

delicate nu le bag in sail* minele sale de

anatomist pingresc caracterele curate, slutesc sluteniea".

Chid vrea Taine sii ne arete idealul i

innltimea moral a eroilor lui Balzac i indirect a autoriului insu-i ne spune : Virtutea
a st-felia aretat nu ieste de eh un imprumut
cu camt i cu amanet. Aceasta leste cea
mai urit ideie a lui Balzac. Cind naturawww.dacoromanica.ro

II;

ASUPR

CRITICEI

listul ne desiluzioneaza, ne supunem, dar and

artistnl inlatura din nol imialtarea sufleteasch
i delicateta, ne revoltam ,1 11 respundem
ca le distrnge
altii poate pentru

nu le afla de loc In sine insull." Aeeste snit

cite-va pilde destul de batatoare la ochl. De
signr Taine mi. se margenete In studiul s
a {la numal aceste caracterizarf negative,
lei gasete i merite, merite foarte mari, cari

fac din Balzac, duph opiniea lui, cel niai mare

artist al Frantiei. Studiul saa asupra lui Balzac Il mintuie prin urmatoarea fraza care da
o caracterizare definitiva lui Balzac : Cu
Shakespeare si Saint Simon, Balzac leste cel
mai mare magaziu de documente di'ntre cite
le avem asupra naturel omeneti."

fiti siguri ca asta fraza lese Intr' un

mod logic i necesar din tot articolul.

Taine le un prea mare logician pentm ci din
premise sa nu leash'de la sine incheerea. Ieu
nu sint en totul de parerea lui Taine
despre Balzac. Cred ea, Taine exagereaza

partea pozitiva i cea negativa a lui

Balzac. Asemenea cred ca putem sa, ne lip-

sim de cnvinte prea aspre ca charlatan"

llcoquin" imbcile", chiar chid sint Introbuintate ca metafora ori termeni de comparatie. Am adus aceste esemple din Taine

i Faguet .pentru a area cit de impartiala relativr ie critica din occidentul Europei, de

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

17

ce spirit relativist eminamente tiintfic le insufletit. Iea pricepe c un om in general,

mai cu sarn un om genial; le ce-va prea
complex; cd o creatiune artistich le prea multi-

lateral ca sh poat fi caracterizat numal

prin laude sa prin huliri, cari prin faptul
eh slut numal laude ori huliri sint unilaterale. Critica european a inteles c im-

perfectiea omeneasch find In natura

imperfectiea artistich le in natura artistului i

mai mult de cit atita lea a inteles c meri-

tele i neajunsurile, partea negativ i cea po-

zitiv a unei creatiuni artistice se tin stains

legate, se conditioneazh una pe alta i nu se
poate pricepe bine chiar partea pozitiv a crea-

tiunel, dach nu se pricepe partea negativa.

Ni se va dice, poate, c in strinhtate asprimea criticel le la locul lei ; dar ch la noi,
unde literatura le aa de srach, ar trebui
s fie critica mai ingduitoare. Foarte bine !
Sti, fie inghduitoare ! Dar exclusivismul ce domnete a-zi le departe cit ceriul de phrnint. de ingduinta cerut, le chiar thgad.uirea desvirith

a ori chrei ingduiri, pentru eh pe unil Il lauda

numal, pe altii ii ochrete numai. Unde dar

poate fi vorbA de Inghduire In ast critic?
Noi nu numai c sintem pentru
dar Intelegem chiar c poate critica s5, fie
inriurit de prieteug, de dragoste pentru

autoria. In adevr arta le una di'ntre cele

2

www.dacoromanica.ro

lg

ASUPR A CRITICEI

mai complexe manifestri ale spiritului ome-

nesc i tot o dat le foarte putin supus la

legl tiintifice. Arta le departe de a avea axiome ca 2X2=4 ; pe de alt parte critica
estetica le Me ma de slabk instrumentele
cercetrilor critice moderne slut ma de imperfecte, In cit de multe ori intuitiea, un fella

de g1cire a criticulul, tace mai mult de

c1t

analiza ; de multe ori criticului i se cere inspiratie ca i artistului i feat de ce un prieten

i admiratoriii al scriitoriulul, sub inriurirea

acestui indoit sentiment de dragoste i admiratie, poate s simt i s afle multe Insu-

irl i frumuseti pe cari n'ar fi putut sh le

vacl cel mai iscusit critic cu analiza lui

(Firete ch vorbim de prietenie i admiratie

sincer). Aa dar repetam : noi intelegem
ca o critic s, fie inriurit de sentimentele
deosebite

ce are criticul pentru scriitoria ;

tim ca, o obiectivitate absolutd le envint deert, mai mult credem c ast Inriurire le folositoare cu conditie 1nse ca criticul s nu fie
excluzivist. Criticului, In aceast imprejurare,
li leste i mai putin iertat a fi exscluzivist ; iear
confratele Sphynx le excluzivist : nici nu d
vole sa se facAvre-o observatie In privintascrie-

rilor lui De la Vrancea. Am pricepe Inch nemultknirea in contra criticului de la Nafiunea

care isclete banalithti rom5net1 cu litere

grecetl. In criticele acelui domn gsim In

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

19

a devtr lucruri ciudate. Aa vorbind de nuvela

Milogul", criticul o gasete nahleastrh, deshvirith, inse toatti aceast cicsaviqire se strich,

prin cuvintele din urnah ale Tigancei : Sint

o nuTiganch, nu 'mi lepad copiii". Ieat
velh maleastrh, deshvIrith, pierzind toate aeeste .insuiri din pricina a trei euvinte din.

urmh, aa eh pentru a o preface In capo

d'oper, ar fi de ajuns la alt editie sh, lipseasch aste cuvinte ! Aceast ciudath critich,
nu paate fi alt-feliii inteleash de cit prin aceea

eh criticul a wait s arete ch tie a ghsi

nu nun-ml insuiri bune intr'o scriere, ci i

greeli; intr'un cuvint a vroit sh arete eh

tie a critica. Am pricepe Inch asprimea confratelui nostru In potriva acestuf domn, dar
miniea d-sale In potriva criticului de la.
Lupta, C. Mille ! C. Mille a scris douh foiletoane despre De la Vrancea, unul despre
Sulthnica" i unul despre Trubadurul".
Dine inteles ch o dare de seamh. fcuth
intr'un singur foileton, nu poate s, fie complect ; dar ori cit de necomplecte, aceste
foiletoane grit pline de bunii, vointh pentru
Aa ne aducem a mints ea foiletonul mnti

Il incepu comparind pe autoriul Sulthnichi."

cu Hristos" i '1 mintui prin o comparatie

a operei lui De la Vrancea eu un izvor de apa
recoritoare; care recorete pe cititori In chi-

www.dacoromanica.ro

20

ASUPRA CRITICEI

durile tropicale ale capitalel. 1) Al doilea

foileton le de asemenea bine voitoriii, dar
sint i cite-va rezerve, lucru foarte Inteles,
avind In vedere marea deosebire ce leste
intre De la Vrancea i Intre Mille, ca temperament, ca mod de scriere, ca coald literar. Vorbind de Vduvele" i, ludind aceast nuvel, criticul Luptei le In potriva
impcrei mamel G-hira i a mainel Tana.
Confratele nostru, C. 'Mille judec, ast-feliii :
77

Cind o sfadh, mInie, ur, s'a inceput intre

dol oameni ; chid aceast ur a mers tot creseind, apol orl ce i-ar fi stat n cale tre-

buea s o atite i mal tare, deci cind babele

a gsit pe copiii lor shrutindu-se, dupti

logic, s'ar fi cuvenit

apuce la btale, dar nu

sh se impace. Intr'o nuvel vestitul scriitori

rus, Tolstoi, In imprejurri analoage inchele

povestirea prin dare de foe i nu prin im-

p care". Cam aa judec Mille i, cum vhd

cetitoril, observatiea le serioash i, deipoate sh

nu fie dreapth, dar merit sh fie discutath.

Totu-1 aceast observatie Il mnie grozav pe
d. Sphynx. Citind aceast observatie a lui C.
Mille, d. Sphynx o caracterizaz prin cuvintele : alandala" dice ch Mille n'are

bun simt," c asta le revolttor" i In sfirit

mintule cu Mi-e sil s discut."
1.) N'avem foiletonul la indruninI, decl nu putem cita
textual.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

21

Dar, pentru Dunmezefi, de ce atita suphrare i nervozitate ?

noi cu atita mai mutt avem drept

sh facem aceasth intrebare eu cIt sintern
de o prere cu d. Sphynx i nu cu Mille.
bintem de-o phrere cu d-1 Sphynx eh' imphcarea intre babele Ghira i Tana ie foarte
cu putint i foarte logic, pentru ch suphrarea lor iera din nemich, pentru c suphrarea
lor lera chptuith cu dor de irnphchciune, pen-

tru eh in sfirit bhtrinele ii iubeau copiii

i copiii 1i spuneau unul altuia c, se vor
omori (adhughm eh asta nu iera vre-o amenintare cu scop de-a sphriea pe bhtrine, pentru

c Rhducanu i Irina nici nu tieau ch mamele ti ascultau) i aceste cuvinte a trebuit

sh bage groazh in inemile bor. Vora mai adhogh ch la mahala in fie care zi se intimplh sfezi i mai tot deauna se mintuie cu imphcare ; mahalagioaicele parch innadins se
cearth pentru a avea prilej de-a se imphch
sfada care atith nervii, inlocuete pentru din-

sele atithrile nervoase ce le primim noi de

la cetire ori de la teatra, de la indeletnicirile intelectuale. Lipsa de asemenea atithri

unele clase o inlocuesc prin betie, sfad, oievetire etc.

Sfada i ura intre mama Ghira i mama

Iana nu ie doar ca ura neimphcath, adinch,
selbatech intre Montaigu i Capulet.
i
www.dacoromanica.ro

22

ASUPRA CRITICET

find c vorbele de Montaigu i Capulet ne-au

venit pe buze, apol ne vom opri la o corn.paratie Intre ura acestor Italieni, mIndri i
nobili, i intre ura babelor Ghira i Iana ;
ne vom opri, dei tim c multorali se va phrea

deantath aceast comparatie intre trufail

gentiloml al Veronel i intre nite mahalagite
din Bucuretl. Verona le zguduith phnh In
temelii de ura a dol nobili, capii familiel
Montaigu i Capulet. Aceasth lupth i ur a
doua familil tine veacuri intregi. Interese de
domnie, de mindrie, cele mai feliurite, cele
mai arzhtoare sentimente grit puse la rnijloc
pentru a inflhch"Th ura. Ura ai unge traditionalh, le supt de copil cu laptele, a intrat
"in nervi, s'a fcut aproape organich. Aceasth

ur le hrnith cu singe, pentru ch nu trece

un timp mai Mdelungat fr ca unul din

casa Montaigu s nu caz, ucis de Mina until

Capulet, saa di'mpotrivh. Montaigu i Capulet
ail dol copil, Romeo i Julieta, cari se hided.gostese (intocmai ca Rducan i Irina) i amindol cad jertf acestel iubiri, omorindu-se.
In fata acestor morti, grozavil vrjmai, Mon-

taigu i Capulet, dau mina, hothresc a face

pentru copiii morti, ,ceea ce n'ar fi fhcut pentru dinii vii : vrhjmaii de moarte se Impach
i 'i ingroaph copiii unul llng altul. Durerea,

durere ingrozitoare pentru nite parinti, de

a-i vedea copii morti, a invins o urh uriah,
www.dacoromanica.ro

ASIJPRA CRITICEI

23

urh de moarte. Din doll& sentimente duse la

extrem, durerea phrinteasch i ura, cel
a Invins. Se Intelege ch leste mare deosebire,

intre frica de all plerde copiii i amara durere de a-I fi vhzut morti ? Dar leste deosebire

i intre ura nobililor de la Verona i ura babelor din mahalele Bucuretilor. Deci repetAm

noi credern c& d-1 Sphynx are dreptate ; dar

de acolea nu urma ca D-sa sa se mInie a-Ma
pe Mille. Ba di'mpotriva. Observatiea lui Mille
a .dat prilej d-lui Sphynx s pule In luminh,
sh explice logica sfiritului nuvelei Vhduvele", precum ne-a dat i nou& prilej sh mai
adughm cite-va consideratil pe ling& ale
d-lui Sphynx. Sint multi cari gindeau ca i
Mille, dar duph explicatiile
Sphynx i
ale noastre, poate unii II vor schimba prerea,
leat& decl c i noi i d-1 Sphynx i De la

Vrancea i publicul cetitori, trebuie s& fim

multmitori lui C. Mille, ch a fcut observatiea de mai sus. Ne-am oprit cam prea
mult la pilda aceasta pentru cd, de aice urmeaz un fapt foarte Msemnat pentu critica
literar i a nume c observatiile i rezervele
criticel, cInd is facute contiincios (nu pentru a nchji Innadins pe scriitoriii, dac& al
vre-o chid& personal& "in potriva lui) i nu's
prostil, folosesc nu numai cInd Is bune, ci
i cind Is greite. Ca sh vedem ce spirit greit Imple articolele d-lui Sphynx trebule
www.dacoromanica.ro

24

ASUPRA CRITICEI

citdm inc5, o bucath de la sfirit, ieat'o ; Dostul numal eh, frd, s am pretentiunea de a

fi adus pe Barbu in adevrata lui lumina,

m'am silit s fiu clrept fath cu o munch contiincioash i de un caracter cu. totul original
am intins o mnd, prietensch unui scriitorill de talent, malmit fard, indolh, c, s'aa
ghsit sh-1 judece tocmai acele mimi rele chrora i velintd, de florl sh le aterni, ele tot
ciulini i phlmidh caut."
Nu tiu dach a simtit d-1 Sphynx ce spirit
excluzivist, mai mult, ce spirit de zizanie se

introduce in literatura romneasch prin astfeli de critich. In adevr ce insemneazh aceste

cuyinte ? D-1 De la Yrancea a aternut numai
trandafiri prin scrierile sale, iar criticl, cuni le de
pildh Mille, mimi rele ce sint, cauth ciulini, vor
sh-1 innece, s5,-1 nemiceasch pe scriitori ; inse

Sphynx, care are inem bunh i care le

prieten cu scriitoriul, Ii intinde mind, de ajutoa-1 schpa de inemi rele, de duTnani.
ri
Teath dar criticil until autori imphrtiti in
oameni buni i rel, in prieteni i in dumani ai
autoriului. ; lear pentru ca sh cazi in categoriea
de Ca sh faci o observatie
celor rei

critich, aa cum a fost cea facuth de Mille.

Nu voim sh-1 aphrdm pe Mille, lei tie sh se

apere i singur ; avem un scop cu totul egoist, vroim sh ne aprhin pe noi ini-ne,
pentru c i. noi, cu toate cd, am scris aa
www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

25

ile putin, am cazut de pe acuma In cate-

goriea reilor, i. leat cum. Cetitorii ti c

am scris clou d. articole despre Eminescu.
Ca i d Sphynx noi n'am avut pretentiea de
a pu ne in adevarata, lumina pe Eminescu,

ci a m inirat mai multe consideratii prin

cari am vrut .s aretam talentul mare,
neasemnat de mare, al lui Eminescu 'fear
pe de alta parte s punem In evidenth citeva pricini cari a hothrit directiea, senzul
scrierilor poietului nostru Eric. In aceste articole am fcut cite-va obiectii, cari se explic foarte uor avind in vedere deosebirea

cea mare ce leste intre directiea social a

poletului 1 intre a noastr. A fost destule

, aceste obiectiuni pentru ea d. Morna, criticul
de la Liheralul din Iai, s scrie c noi am

criticat pe Eminescu cu multh reutate".

bgati de sama, noi, cunoscind spiritul

criticei din -tam noastr, am i. adaugat :

rezer7ele cari le fac nu trebuie de loc s mimuneze pe nimeni, pentru. c 1111-1 artist care
cusururi i greeli ca, 'n Byron,

Musset, In Goethe chiar se afl multe i

grele
noi avem sincer stim i
admiratie pentru cel mai mare polet liric
contemporan. Dar de geaba ! Poti s affi
lipsuri In Byron, in Musset, In Goethe, pin
i in Shakespeare, dar dac vel gsi in Eminescu, atuncia iefi om re i duman al
www.dacoromanica.ro

26

ASU PR A. CRIME

poletului. i trebuie s se noteze ca reutatea

in cazul de fatil, ar fi i mielie, tinInd sam
de soarta poletului 1).

Ori ieata alta pild.

Vroesc sa scrid acuma un articol despre De la

Vrancea. In acesta void avea de facut unelb

observatil, duph mine, esentiale. Nu-s de loc
sigur, ca, a doua zi dup ieirea articolului,

nu se y rdica vre-o unul i va scrie

sIlt o inem rea, care tot ciulini i
cauta" i ca slat un durn an al auto-

deci acel cine-va s'a crezut datorid

a-i intinde mina de ajutorid etc... i ieat,riulul

m, pe neateptate

nu numai orn reu,

dar 1 duman jurat al autoriului ! Se lutelege ca noi protestm cu atita mai mult, cu
cit avem stima personala pentru De la Vransea i sincera stima fath cu o munca contiincioasa i eu un caracter original", sinceril stima fata de un om cu talent. Credem
eh ori-cine va admite eh atare critica le o
o anormalitate Intr'o literatura., i trebuie s,
spunem sincer prerea noastra : nu invinuim
de loc nici pe d-1 Morna ; parerile lor sint
o urmare neinlturata a directiel greite a
criticel noastre In general (pentru eh orl cit
de neinsemnat, dar tot avem i nni o eriEat). Aceasta directie nu ieste a criticei mo1) Intr'o brosura aparuta de eurind si serisa de d-1 I. N.
Roman ni se fae maT =lie observatil In privinta eriticel noastre despre Eadnessu ; vom respuude alta, data.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

27

derne, ci a criticei care a fost in Frantiea

pe la Inceputul veacului. Critica se credea
pe atunci judecatorifi, chemat a judeca pe
scriitorl i operele

bor.

Critica &Idea sen-

tinte, Impartea titluri : cutare opera le bunk,

cutare rea ; cutare magistralgt, sublima, geniala ; cutare stupidk etc... Bine inteles cgt
In ast-feli de imprejuraii critica trebuea
ajung6, un judecatoriii partenitoriii i aducatoriu de Mtunerec i zavistie In literatur.
Pentru ce ? Pentru un cuvInt foarte simplu.
Care leste conditie.a esentiala ca judecatoriul
sgt nu cada in arbitrarik ? Conclitiea de ehpetenie leste ca regulele, legile, dupgt cari
judeca sgt fie bine hotarite, foarte lmurite ;
judecatoriii va fi arbitraria. Ce

legl, ce regule avea Mse critica pentru a

judeca, dup5, lele operele de art& ? Nid o regul, niel o lege. La sfiritul veaculul trecut
i la Inceputul veacului nostru, sub domniea
absolut a clasicismului, s'au facute regule, un
cod intreg de legl, dupa cari artitii trebuea shI creeze operile. Aceste regule tineau ca
'ntr'un corset strimt literatura, zugramInd'o.
Victor Hugo, incunjurat de-o legiune Intreaga
de talente, a dat asalt In potriva clasicismulul,
l'a invins, a rupt buchti corsetul clasicismulul romantismul a sfdrimat toate regulele i
legile estetice ale clasicismului. Rernasgt far&
regule, fara legI, critica de la Inceputul epowww.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

eel romantismului nu putea sh nu fie cu total

arbitrar. Neavind legi, criticii a chptat
putere prea mare, nemic nu-i oprea de-a judeca duph gustul i placul bor. Puterea prea
mare, atit In politich dt i'n litera tur5,,ie
strichtoare. Criticii dhdeail numele de talente,
de maietri, de genii, dupa, hatir, duph prietwig : leath de unde vine i plingerea arti-tilor de la inceputul veacului In Po trivacriticel, de acolea vine i superficialitatea criticei cu mici esceptii. i nici nu putea sh fie
Operh bun& rea, mheastrh, talentat,
genialh... ce cuvinte largi i. cu ce inteles
nehothrit i. relativ ! Aa din douh opere de
.arth cu valoare de o potriv, ie foarte uor de
aretat ch una-i talentoash i alta slab, pentru

acesta n'ai de cit s schimbi termenii de

comparatie. Aa cind vrai. sh aret ch opera

le cu valoare n'al de cit s'o asameni cu a lui
Prod hnescu. In adevr ce scriere nu va fi
talentoash fath cu opera acestui. bard ?in cazul. al doilea asemeni scrierea cu a lui Shakespeare. i ce scriere nu va piirea slab& fat& cu opera colosala, a genialului Shakespeare?

Acest exemplu arath limpede cit de superi tot o data eh de putin folositoare
a trebuit s& fie critica literarh. Eminentul
nostru critic, d-1 T Malorescu, in articolul
s Poieti 1 Critici", arath o phrere care
a trebuit s fach pe multi sh se miere. D-sa
ficial&

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

99,

zice c In tara romneasc n'are ce mai cauta

critica, la noi a avut lea un rol de indeplinit, dar acuma nu mal are. D-sa judeca
In tara romaneasca, leste o vreme, literatu-

ra mai ca nu exist, de abiea se incepea ;

atunci critica a avut un rol, a trebuit s ehlauzasca paii copilareti ai literaturel, sa

Incurajeze operile mai bunioare sa nu lase.

sa se strecoare opere cu totul rele, critica
trebuea sa fie ca o straja pusa innaintea edificiulul literaturei romaneti i &A lase sa intre .

acolo numai pe acei cari meritad asemenea

cinste ; iear pe eel lipsiti de talent sa-i jutereasca. Cind literatura inse s'a dezvoltat, na
mai are nevoie de critich ; slujba de a interi
nulitatile o face insali literatura artistich.
Talente ca Alexandri i Eminescu alunga
din literatur nulitati ca Prodanescu ; deci
acum critica n'are nic_;1 un rol de 'ndeplinit.
Cam a judec, d-1 Maiorescu i... credem

ca are cu desvirire dreptate, pentru ch le

vorba, cam vad cetitoril, de acea critic pecare am numit'o judeceitoreascei. Aceasth ciiti-

ca a fost i folositoare i trebuitoare i, prin

Maiorescu, reprezentantul lei cel mai de
frunte, aceasta critica
facut datoriea.
1) N'avem articolal la tudAminl, de aceea cidim numat

Intelesul.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA SRITICEI

D-1 Maioresen, om luminat, instruit, care

format cunotintele i gustul s literar
dup geniile cele marl ale Germaniei. dup
Lessing, Schiller, Goethe,conoschtoriii al
literaturel europene. om cu gust artistic i
cu tact critic, d-1 Malorescu i-a &cut datoTiea in intelesul de mai sus, a stat straj
innaintea edificiulul literaturel. Acest merit
va face ca numele d-lui Malorescu sgt fie insemnat In dezvoltarea literaturel romIne. Se
intelege, va fi fost i D-sa prtenitoriii, lucru
firesc i aproape de neinlturat, cind critica
ie critick judechtoreasch, dar trebuie sd, tinem

-sam i de greuthtile cu cari a avut sgi. se

lupte ; trebule numal sgt cetim In Criticele"
D-sale, acele probe de polezh monstruoase
strinse de D-sa, pentru a vedea ce stupidittl,
dorinta i ince nulitdt, ce sechturl
drgtzneala de a se da la ivealgt In literatura
romgmeasch i d-1 Malorescu a avut glas destul de tare i destulgt autoritate pentru a da
In lturi pe acefi indrznefi pretentio1 ; pe
kle altk parte D-sa a putut cunoate numal
de pe cite-va polezil un om adevgtrat talentat
i l'a Incurajat, le vorba de Eminescu. Repetam, acesta le un merit foarte mare al D-sale.
Dar leat a trecut un timp care i care, liteTatura s'a dezvoltat, gustul publiculul s'a dezvoltat i lei, i chid until public ii place
Alexandri, Eminescu, Vlgthutk, scrierile lul

www.dacoromanica.ro

ASUPR A CRITICEI

31

Prodnescu & Comp. vor stirni ris obtesc

i, frg, nicl o strj, acestea vor fi izgonite
din literatur. Vdzind aceasta, d-1 Malorescu
scrie eh critica nu mai are nici. . un rol
incredintat c critica i-a fcut datoriea, zice
cu o mindrie foarte la locul lei.
Maurul i-a fcut datoriea, maurul poate s
se duce 1).
Repethm, dl. Maiorescu are dreptate. Chiar

articolul critic din urm al d-sale arat c

oritica, cum se fcea innainte, i-a &hit traiul.

Dar, lipsind critica judechtoreasc, nu va remnea nemic, in locul lei ? D-1 Maiorescu
nu Ile spune nemica, mcar nici nu face vre-o
aluzie oh ar fi criticA modern, care nu numai

c nu piere Indat ce literatura se dezvolt

dar care, di'mpotrivh, ajunge tot mai puter-

filch. Nu cunoate oare d-1 Maiorescu

de critic& ? Ori o cunoalte, dar nu o primete,
nu socoate de trebuint s vorbeasc de dinsa,

pentru c pe orizontul nostru literar nu vede

oamenl destul de destoinici. pentru a face atare
critic (lucru de altmintrelea foarte adevrat)?
Nu tim care le pricina, dar le neindoios ch. d-1
Maiorescu nu pomenete citu-1 de putin de-

spre acest feli Dal de critica !

* *. *

Critica in Europa a luat mare dezvoltare,

') Die Verschwdrung des Fiesco, Schiller.
Contemporanul An. VI. No. 3.

www.dacoromanica.ro

32

ASUPRA CRITICEI

dar o critica Intemeiat pe alte baze, o critic& plink de putere, care privete o opera
literal& ca un product i ea atare Il analizaz, cum fac tiintele naturale, cAutindu-i
pricinile ce i-au dat natere. Chid critica are
Innainte o oper& literal* se Intreabh care ie
Tricina cea mai apropiat. Bine Inteles aeast& pricink leste artistul, creatoriul operei,

deci cea di'ntai grija a criticei leste de-a

statornici o legatura do cauz Intre opera
artistic& i artistul creatoriii. Critica, analimnd vieata artistului, sufletul lui, ne explic&

de ce i cum a facut lei ast oper artistic,

ne arath cum, luInd In samh temperamentul
artistului, psihicul lui, cutare i cutare Intimplare din vieata lui, opera artistic a tre-

buit sh fie toemal ma cum ieste i nu alt; ne explica pricinile cari au hothrit caracterul operei artistice, ori cum am zis, arat& leghtura Intre artist i creatiunea. sa.
Un exemplu va lanTuri mai bine gIndul nostru. Ieat& un poiet. Trksturile caracteristice
ale poieziilor lui sInt inelancoli adinch, lubire pentru fantastic, In cIt poletul zboar&
'n aler ori se cufunda In prphstii adInci, In
loc de-a gusta frumusetile ce sInt Impratiete
pe pmInt ; a treia trasktura caracteristic&
ieste ura, inveromat& catr femee. Critica ne
va areta pe. polet nervos, uor de atitat, ne-

multmit,de unde se Intelege melancoliea

www.dacoromanica.ro

33

ASIJPRA CRITICEI

poleziflor lui. Critica 11 va areta &hind inteun

ora mare, crescut in ora, intr'o ulicioard

ingustd, inteo casi fdra curte, din care nu

putea s6, vadd toate frumusetele naturei, phduffle, cimpiile, muntil, lanurile intinse sealdate In lumina aurie a soarelui ori in lumina
argintie a lunei poletul ta copil6riea ..sa, a
stat sub inriurirea unei mame bigote, care
Umplea capul copilului cu. basme religioase,
eu grozdv.eniile ieadnluL. Ieath dar explicarea
fantasticului in poiezile artistului _i neplce-

rea lui peutru natura mreat pe care n'a

putut s'o observe de Mt pe fereastra ingustd
a unei uliti necurate. In sfirit critica arath

cum poietul s'a indrgostit, a pus tot

su-

fletul sau, toat nclejdea , toath vleata

hate() femee i, aceasta l'a inelat mielete,
fcindu-i o rand, adinch in inemd, rand cu atit
mai dureroasd, cu cit poietul a fost mai naiv,
mai increzdtoriii, mal nervos, mai pasionat.

Ieatd de ce rana nici o dath nu s'a mai in-

dais, de ce ii sfdie venic inema i ori-ce

amintire face sa, vibreze dureros aceastii serman& inemd. Ieath explicarea urei, dezn2
dejduirei, bldsthmului, plinsului cu
cari zbucnesc, chid vorbete de femee, in care
poietul vede numai pe cea care l'a tradat.

leatd pas cu pas ni se explica toate pr-

tile caracteristice ale creatiunei poietuluil fir

cu fir se tese leghtura intre polet i operw

3

www.dacoromanica.ro

34

ASUPRA CRITICEI

i dach reuete critica s aduch innainte-ne pe poiet, s ni-1 zugrhveasch tocmai cum
lui.

le, atunci intelegem lhmurit de ce

i.

cum

creatiunea poietulul, leste aa. i curn nicl nu

putea fi
Deci temellea criticel, pe
cit le vorbh de a statornici leghtura intre
artist i operd, va fi o analizh psihich a ,artistul

Ast-feliti rornantierif de a-zi i criticil au

acelati scop.
Romantieriul i criticul, zice Brandes In
11

admirabila-5 scriere '),

asth-zi in schith-

rile lor de la acelati punct : atmosfera

spi-

ritual a epocei. In aceasta se arath formele.

Unul vrea s ne infhtorze i sh ne explice
faptele unul om, altul vrea sh ne inftoeze
i explice o opera literarh, i ambil cauth
ne arete ch faptele oamenilor i operele

literare trebuie sh fie privite ca nite producte, pe care omul le face fatal, indat ce
se intrunesc anumite inuiri nhuntrice i

inriuriri esterne. Deosebirea esential leste numai aceasta, c poletul face ca persoanele nchipuite de dinsul, de obicei zugrvite duph
modele din vieata realh, sh lucreze i se vol.beasch clup5, imprejurrile date, in timp ce
criticul leste ou desvrgire legat de realitate,
Vezi: Die Literatur des nemzelynten Jahrhunderts in
ihren Hauptstrmungen" V. Baind pag. 386.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA. CRITME1

35

aa In cit .Ineh,ipuirea lui trebule s lucreze

numai i numai pentru a afla i reconstrui
stares sufleteasek pricina Ban conditiunea tap

telor. Romantierul de la caracterul observat

trage Incheieri In privinta faptelor probabile
ale insului, criticul scoate Ineheeri In privinta
caracterului artistului, din insuirile operei
observate".
Dacii, In multe privinti creatiunile artistice

ale romantierulul slut Mult mai pre sus,

mult mai pretioase de ell criticele, leste lase

i o parte in care lucrarea critieului modern
le i mai Insemnat de cit a artistului. Aqta,
Insemnatate mal mare urmeaz din subieetele tractate de critiel. Artistul studieaz oameni In. general, oatneni de rind, criticul studieaz pe artiti. Artitii inse ea modele, stilt
cele mai de multe ori, mai interesanti, maI

instructivi, pentru dt In sufletul lor se oglindete mai bine epoca, In toata, complitatea lei, de eit In sufletul until simplu mu-

Aa de pilda, Flaubert a creat tipuri

admirabile, ea arth; pe madame Bovary, ipe
Qharles Bovary (spiteriul), pe Leqn etc. Istorieul veaeului nastru nu va putea
eunoase6, tipurile lul Flaubert, eaci lele Il vor
lumina In privinta vietel oamenilor din Fran.-

tiea n veacul acesta. par eu

t mai igistructiv va fi pentru istosicul veaculul al

X1X-le atipul complex al luljnaubertlusuli?

www.dacoromanica.ro

3a

ASUPRA CRITICEI

Cu cit mai mult s'a oglindit in Flaubert vieata

veacului nostru In toat complexitatea lei !

Cred c5, aste putine cuvinte slut de ajuns
pentru ca sh poat& vedea ori cine deosebirea
intre critica modern& i intre cea judechtoreascA, ; dar n'ain mintuit inch. Am zis c
criticul trebule s analizeze psihicul artistului pentru a explica opera lui ; inse asth
stare psihic& le pricinuit, atirna, de psihicul cercului In care se invirtete artistul, de
al poporulul din care fac parte ; deci,
dup, ce am aflat legiitura intre opera artistic& i intre artist, trebule s aflm i leg&tura intre opera artistic& i poporul din care
face parte artistul. Alturi deci cu analiza
psihic& a until ins, critica face i analiza unui popor. Mai departe. Psihologiea until popor atirn& de mediul natural in care trhete
poporul, a-Urn& i

in mare parte de intoc-

mirile politico-sociale ale acestui popor, deci

trebule de aflat legtura intre opera artistic& i mediul natural i social in care trete artistul. Aa s luhm din noii exemplul
nostru. Melancoliea ce o vedem in opera artistic, am explicat'o prin nervozitatea i cacarcterul trist al poletului ; fantasticitatea,

prin creterea fanatic& religioas care i-a

dat'o poietului m&-sa ; ura cd,tr femel, prin

o &Mare mieleasc suferit& de insu-i pole-

tul. Rdicindu-ne de la poiet la mijlocul In

www.dacoromanica.ro

ASLTPRA CRITICEI

37

care trhea lel, vom afia ch Intristarea i melancoliea lui a fost insuirea pe care o aveail

toti cei din cercul in care trhea poietul ori

chiar toti cel din clasa lui; lear aceast melancolie i intristare se datorete unor cauze
politico-sociale. Fanatismului religios, pe care
a vroit sa i-1 insufle mh-sa i care s'a aretat
In creatiunea poletului prin iubirea catra fantastic, II voila afla pricina in starea religiel,
in faptul ca religiea avea mai mare inriurire
asupra femeilor. Lucru care la rindul shu se
datorete unor cauze anumite : strei femeei
in societate. In sfirit faptul trhdarei, analizindu-1, yarn vedea ch nu-i un fapt izolat,

ci foarte obichauit in mediul in care trhea

poietul i vom afla cA, se datorete sthrel ce

s'a creat pentru femei in societate, creterei
fale ce li se d5, etc...

Se poate urma alth cale In investigatiu--

nile critice i a nurne o cale inversh : in loc

de a pleca de la opera artistich pentru a

ne ridica phnh la natiunea in care s' a ivit

putem, duph exemplul dat de Taine, sh plechin de la rasa, natiea, din care face parte
poietul, sh analizhm mai nti poporul, tara
in care s'a nhscut lei pentru ca s definina
toate conditrunile cari a influentat asupra
lui, pe urm5, sh trecem la poiet, la analiza
luI psihica i apoi s trecem la oper; cu alte
cuvinte in loc de a ne ridica cu analiza de

www.dacoromanica.ro

33

ASIJPRA CRITICEI

la opera poletului phnil la mijlocul natural

i social s, ne coborira de la mijlocul natural i social prn d. la opera artisticii. Drept

pild despre ast-felni da luerare putem lua

monumentala operh a lul Taine Istoriea litra.turei engleze." Tampa Incepe cu analiza
configuratiunef geografice (mijlocului natural)

apoi studieaz rasa i influenta acestor dol

factori asupra intocmirel natiunel engleze.
Pe urm analizeaza societatea e1T1glezL, i Inajunge
riurirea ie asupra poletulul

la polet i de la poiet la creatiunea poletulul.

Dup, Taine o societate, o natie, leste productul mijlocului natural i al rasel, poletul
leste produetul natiunel. lear opa. a literar
le product-al poletului; deel analiza unei lucrri artistice trebule Inceput de la factorul.
de la cauza primh. Aceast cale invers a lui
Taine, le prea vast, prea putin sigur,
sIntem inse departe de a o nega dup,

cum fac Brandes, Hennequin, Guyau (1), ci

(1) Henuequin in cartea lui La critique scientitique", o

carte care coprinde cite-va vederl ingenioase, dar mat multe
gresire, se ridicA cu drept cuvint contra exageratiilor teorief
luI Taine, dar, cum se intimpla adesea, cade singur inteo
exageratie contrarri. Influentat de teoriea absurd& a Id Ba-

gehot (ideiea central& a MI' Bagehot ieste c5, nu summum conditiunilor istorice face pe erol, pe oamenit superior): ; ci emit,

oamenil superiort, fa3 istoriea) sustine di nu medial face pe

artist, ei artistul face mediul. Brandes trite() conferent public& tinutI in Petersburg dezvolt1 aceea-si teorie, Guyau
bite() opera admirabilA, apAruta acum (L'art au point de vue
sociologiqne) ie mult mat' aproape de adevitr. Not credem,

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

39

credem cd, i drumul indicat mal sus duce

la acelati rezultat i smut cazuri dud le mai
potrivit de eh cel
Dacd, pentru a-

naliza unel opere artistice le mult ma potrivit a lua ca pullet de plecare chiar aceastd, operd artistich, in schimb dud le vorba

de a analiza o dnumittI literaturil intreagd,

un curent literar intreg, cum ie de pildd,
clasicismul ori romantismal, atunci drumul
indicat de TaMe le mai potrivit. Pan acum
am vorbit despre inriurirea mijlocului social asupra creatiunei literare 1 de stabilirea legaturei intre mijlocial natural i social, intre polet i creatiunea artisticL Dar
o datd, opera artistic& creath, iea la rindul
lei, are influenth asupra millocului social in
care a fost creat'A.

De aici decurge a doua nu mai putin insemnat datorie a criticului. Considerind o-

pera artisticd ca un fapt implinit critica o

analizeaz1 caatare. Mai inthiu criticul pudup. cum, am am mal zis, c toate dine indicate de Taine,

Sainte-Beuve, Brandes, Hennequin, Guyau, duc la acela-SI rezultat, critica va areta relativa lor importantrt to. cind anume
va trebui sit ne servim, de un metod orl de altul. i Doi
in prezentul
sintem contra exageratief lui TaMe
articol. care a apilrut mal innainte de cit cartea lui Hennequin,

de eft a lui Guyau, i de eft conferinta luf Brandes, am recomandat un drum Myers de eft al lul Taine. Bine inteles

nu cAdem in exageratiea ca sR neglin cu totul un metod

caruia ii datorim Istoriea literaturei engleze". In volumul
al doilea al criticelor noastre, care sperRna crt va apRrea Iii
mind, vom avea un articol special in aceasta privintg.

www.dacoromanica.ro

40

ASUPRA CRIME I

ne Intrebare operel artistice : De unde ai venit ? Cum a venit pe lumea aceasta ?

le creatoriul ? etc. Dupii rnult trud, in care
adese orl critica pierde ndejdea de a c-

pta un respuns mcar aproape lrnurit (im

respuns pe deplin lrnurit ie peste putint)

dup inult struint, cind In stirit

res-

punsul le dat, critica: pune o al intrebare

Acurna, leti aice intre noi, vrind ne vrind
trek& sh te primim ma, cum Ietl, spune
dar, tu copil rsftat i sublim al muzelor
ce al s fad i. intre noi i cu no ? Ne vel
face oare sh ridem ori s plingem ? Ne vel
face s bine-cuvintrn or sa blestemilm ? Ne
vel face sh iubim ori sh urirn. ? Ne vei face
oare s ne inchinm, lui, marelul idol, izvorul luminel, iubirel i drepttel orl s ne
inchinm Satanel sa vitelului de aur? Spune! "

Dar filnd-ca ast copil sublim respunde numal celor cari singuri gsesc respunsul, de
aceea critica va trebui acurn s caute ce anume icoane, ce idol, ce idealur sociale
morale stilt intrupate in opera artistului; chci
simtimintele a condus mina artistulul? Carl
slat acele sentimente ce
intrupat in opera lui i cari Sint idealurile, sirntirile ce

ne va excita i sugera opera artistic, Intr'un cuvint care le tendinta social i moral a operel artistice ? Ce influent social

moral, le menit, sh aibh, ce inriurire ewww.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

41

duchtoare va avea lea ? i cind critica a primit respuns i la aceast Intrebare lea trefach alt, intrebare. Iea
bule sa fadt ori
acuma, intru cit-va
trebule sh-i zick

eel putin, de uncle a venit opera artistich, i

ce a nume influent va avea,ce tendint are
aceast forth, social din noii creat. Acurna
sh vedem : cit de mare le aceast forth; simtimintele, ce ne va sugera cit de puternic
vor fi sugerate; daca lea ne cheam la un anumit ideal, cit de puternic le aceast chemare ; clack sugereaz anumite coneeptil
losofiee ori sociale, cit de tali sInt aceste
conceptil i eft de puternic vor fi sugerate?
Intr'un euvint criticul se intreaba : cit de
mare, ell, de vast le creatiunea artistului ?

cind va avea un respuns i la aceasta,

atunci lei i va face cea din urm intre-

bare : Prin ce a nurne mijloace artistul lucreaz asupra psihiculul nostril ? Prin ee anume mijloace creatiunea lui ne influenteaz
pe nol ? Aid va fi vorb de stil, ritm,
descriptiea naturel, combinatiea feliurit de icoane, atingerea cuthrei ori

cutrel coarde a Memel, cutrei ori cutrel

coarde a creerilor etc.
Intr'un cuvint In aceste patru intrebri se
concentreaz toat lucrarea criticului. Cri.

tica trebuie s respund, dupil opiniea noastr:

de unde vine creatiunea artistic, ce inwww.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

A2

\flu-tenth va avea lea; cit de sigur i vasta, va

fi accea influent i in sfirit prin ce mijloace

aceast creatiune artistich lucreaz asupra

noastr. Un respuns mai mult ori mai puin
i sigur la aceste intrebri rezum o lucrare critich. Se intelege c aici
am indicat ceea ce ar fi o critich perfectk
dar daca, critica va face un sfert din
sfert din aceasta lucrare Inca, va fi o opera
meritorie. Apucind drumul criticel contim-

porane tiintifice vom face putin mhcar, pe

cind =find druuml vechi ; or nu vom face
nemic ori, ceea ce le i mai rea, vom face
ce-va anapoda.

Aici trebule s facem neaphrat o abatere

pentru a Indepkta o neintelegere. Chad zicem critica, tiintifica, prmind alaturi cu vorba
critic:a epitetul tiintifich, shatem departe de

a crede c. critica a ajuns o tiint pozitiv.

Nu; sintem departe de a fi de pkerea lui

Zola, care vorbindu-ne de critica niodernk

ne spune de legi fixe, de teoreme geome-

trice. In critica literar nu putem Inca, avea

legi nestramutate, teoreme tot aa de lamurite ca In geometrie, cum nu avem nici In
sociologie. Un socilog care ar spune oh im
sociologiea tiintifica, avem teoreme tot aa
de lknurite i de neindoeluice ca'n geometrie,
ori nu -tie matematick ori nu cunoalte sociologie, ori nu se pricepe la amindoud ; sowww.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICET

4 q,

ciologiea tinde a fi tiiiita exacta, dar pana

acuma n'a ajuns tot aa trebuie sa zicem
i despre critich : critica literara tinde a ajunge cu totul exacta i tiintifica, dar, ie
Inca departe, foarte departe, de acest ideal
acuma intuitiea ajuta pe critic mai mult
de cit tiinta. Pentru a ne zugravi, a pune
1nnaintea noastra pe artist, pentru a'l face

sa treasch, pentru a ne areta oum s'a creat

opera artistica, cle sigur pe critic Il va ajuta
psihologiea moderna, dar criticului Ii va trebui

intuitiea, inspiratiea, un talent deosebit, fara

care cea mai desviritil cunotinta a psihologiei nu-i va ajunge. Pentru. a larauri inriurirea mediului social asupra artistului, i
'decf i asupra operei artistice, criticul trebuie
s", cunoasca societatea in eare s'a dezvoltat
artistul, deci trebuie sh analizeze starea iei
culturalk dezvoltarea le intelectuala, conditiile politice i economo-sociale in care se
gsete precum 1 starea moral& Aceste
toate negreit trebule sa le cunoasca criticul,
fhra aceste cunotinti nici nu poate fi vorba
despre o critica bun din toate punotele de
vedere. Dar care din aceste multiple puteri
sociale a inriurit opera artistului i mai
ales relativa insemntate a multiplilor factori
') De altmintrelea
cepatoare.

i psihologiea le nnma

www.dacoromanica.ro

tiin

44

ASUPRA CRITICEI

sociali ? In toate acstea tactul i talentul

eriticului, inspiratiea, Il ajuth minunat; deci
intuitif a joach rol cumphnitoriii in critica estetich.. Gustul literar, cultura literal* adech
studiarea operelor mari din literaturele celor
mai inaintate nai, in sfirit intuitiea artistich, leat insuiri neaphrat cerute pentru a
judeca valoarea artistich a op erelor pentru a j u-

deca dach o oper literar ie insemnath,

geniald. Talent, geniii ! Dar ce sint acestea

de Mt vorbe prin earl zugrvim lucruri neintelese ? Firete, cum am zis, chiar in critica estetich, tiinta modernh incepe s aibh

rol din ce In ce mai mare. In cite-va cuvinte leath, ce vroim sh zicein

critica mo-

dernh tinde a fi din ce in ce mai tiinti-

fica, chiar acuma le peste putinth a fi critic

thrh, mare culturh tiintifich; dar critica, intocmai ea i arta, n'a ajuns inch a fi tiint i
unui critic i se cere intuitie, inspiratie, un
talent deosebit, innascut, ca i artistului. Dar
primind. intuitiea, inspiratiea In critich, nu
o aducem care iear la rolul criticei vechi, metafizice? Nu, de loc. Mai nti pentru. ch lutemelie tiintele i afarh de acestea
m
critica modern, se deosebete de critica trecutului prin metod, prm scop, prin tot. Fiind-ch, nu mai putem lungi acest articol, vom
da un exemplu care va lumina uriaa deosebire intre critica explichtoare i intro cea
www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

45

judechtoreasc. Am fost de o parere cu d-1

Maiorescu, critica judechtorease pierde din
insemnatate cu cit se dezvolta mai mult literatura i la un timp poate lipsi fdra a chuna vre-o pierdere. Critica modern& esplichtoare, cu totul di'mpotrivh, cu cit se desvolt literatura artistich i lea ajunge tot mai

insemnath. In adevr s ne inchipuim un

popor la inceputul dezvoltrei sale literare.

Literatii de atuncia v or fi oameni simpli, ca
talente, ca psihic ; asemenea i intocmirile
sociale, mijlocul social in care se dezvolth
artistul primitiv, le relativ simplu. Criticul
care va trebui s ne fach analiza psihic a
until artist, cu psihic foarte putin complex,
ori analiza unui mediu social simplu, nu ne

va putea spune multe lucruri. Cu cit inse

se dezvolt literatura, cu atita i artitil sine

mai dezvoltati, cu atita i psihicul lor le mai
complex, cu atita i relaiile sociale sine mai
complexe i deci cu atita i lucrarea criticului le mal grea, mai complex, mai folositoare. A ne da analiza psihologich a
lui Musset, a ne da o analiz a mijlo-

culul socidl din Frantiea modernd, le lu-

cru pe at de greu, pe cit de complex,

dar i pe atilt de talentat i de folositoriii.

Acela-l lucru trebule s spunem in general
despretoat lucrarea criticulul modern. Aa,

noi am zis, ch una din problernele elided

www.dacoromanica.ro

4 (i

ASUPRA CRITICEI

moderne le analiza sentimentelor si ideilor

eari aii insufietit pe artist in luerarea sa,

a simtimintelor si ideilor ce vor fi sugerate
prin creatiunea artistic in concetetenii ar-

tistului : analiza Insemnttel sociale, educaAoare, moraliztoare a lucrrel artistice. Dar

cu cit se dezvolt societatea, cu atit se dezvolt ideile si simtimentele, au atit lele ajung
mai bogate, mai variate, mal complexe i In
acela-si grad ajung mai bogate, mai variate,
mai complexe simtimentele si ideile artistului
si deal 1 simtimintele i ideile ce sint intrupate in creatiunea sa. Analiza insemnttel
sociale, influentel sociale, a unel ast-feliii de lu-

crri inteo ast-feliii de societate le peste msur de grea, dar si peste msur de irnportant si e folositoare. Critica dar se dezvolth, capt tot mai mare insemntate,
junge tot rnai folositoare, in acela-si grad in
care se dezvolth societatea, literatura si artistul. Cred ast deosebire le indestulatoare
pentru a areta i deosebirea criticel moderne
de cea trecut i relativa lei important.
ori mal bineimi nchipui, &A se vor gsi multi,

poate chiar confratele Sphynx, care ne va

zice zimbind :
le foarte frumos, chid
ne vorbiti de critica literar modern, lutexneiat pe tiint6, di'nteo parte, lear de alta
pe un talent puternic intuitiv ; dar de nude
vroiti s ham asemenea critici, cine e acel

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

47

care ar putea fi un Sainte-Beuve, un Taine

ori un Brandes romnesc ?". Intimpinarea,

mkturisim, ie foarte adevkat. In adevr

n'avem inc un Taine; dar n'avem nici un

Musset ori Flaubert i. noi totli cari facem

acuma critich literar, sintem numai locPori"' aceluia care va ti s pun critica
noastr la innltirnea la care a pus'o un Taine
Dar nid i.
sintem, nu trebuie oare, nu ne
le ingkluit, s ne cilluzim de un metod
stiintifia, o datd, ce '1 vom ti adevkat
Se intelege n'avem un Taine, dar nu. le mai
putin adevrat c6, critica noastrA indreptat
pe calea modern poate s aducii, mare fo;

los. Dac critica nu ne va da o tesItur

complexii i fin, care se lege opera literar

cu artistul; dac nu ne va da figura arti-

stululin toat milrimea lei, poate hase s nel

lknureascii, unele din imprejurkile principale
cari au avut inriurire asupra unei opere artistice, ceea-ce poate s aducA, mare luminh
In privinta acestel opere, lucru lear-i foarte
hasemnat pentru istoricul viitoriti al litera_-,
turei romine. Dac nu putem s, d'Am un trablou intreg despre mi,jlocul social i sA, lAmurim eum i fl ce chip acest mijloc a hariurit

asupra operel artistului, vom patea _lase ,aret Inriurirea cuthrui ori cutrul factor -social asupra artistului. Acesta le Ilse un lucru
pe atit de folositoria pentru contemporanii

www.dacoromanica.ro

49

ASUPRA CRITICEI

notri cit le i de insemnat pentru istoricul

viitoria al Romniel. In aceea-1 vreme polemica critick va schimba caracterul Invrtindu-se pe Hugh chestil generale, tiintifice i sociale, dar nu pe lingh chestiea tittrebuie sh dhin artitilor. Intre alte
foloase, schimbarea directiel criticel noastre
va avea de urmare nemicirea spiritului de cumtril 1 de chrdhil literare, i acest rezulluriIo

tat pe cIt le de inseumat le pe atita i de

*

Sint inch' doua chestil in privinta caxora

am vroit sa ne intelegem cu confratele nostru de la Romnia libera". D-lui Sphynx
pare a nu-i plcea Qbiceiul de-a critica pre
un scriitoriii de al notri, fcind citatil din
maletri strini, pomenind cu prilejul until
artist mediocru orl putin talentat, artit1 celebri 1 geniali ca Dante oil. Shakespeare. Se

intelege, vom zice i nol, confratele nostru

are dreptate, dac le vorbh de exageratiile
de ris in earl. cade i pildh criticul de la Napunea", cu care d-1 Sphynx face polemich.
Ast critic in adevr le foarte ciudat cu citatiile lui. Aa spre a spune eh a cugeta le
greu, d-1 TS citeaz pe filosoful Schopenhauer. Mine vr'un alt critic pentru a spune ch
omul imbl cu picioarele, va zice: omul imbl

cu pioioarele, cum a zis un mare filosof" etc.

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

49

Intr'un cuvint sIntem de o prere cu Sphynx,

dac le vorbi de criticul de la Natiunea".
Nu vom fi Inse de loc de-o phrere dach
D-sa ar vroi sh generalizeze osindind in
general citatiile i pomenirea de nume marl,
chid le vorb de s craw_ ii notri putin Insemnati.

D-1 de la Vrancea a scris o critich In Lupta

literar" i pe eh le vorb de analiza amruntelor i tehnicel poletilor despre cari tracta

De la Vrancea, critica ler cit se poate de

bun. In aceast critich In care le vorb de
Veronic, Miclea, de Scrob etc. d-1 De la
Vrancea a citat pe Dante, pe Heine etc...
D-1 Scrob i Dante ! Nu le prea curios ? i
cu toate acestea d-1 De la Vrancea a avut
deplin dreptate. Literatura noastr se dezvolt sub Inriurirea literaturelor europene.

De ce dar de o parte n'am bothri cam ce

Inriurire, a cutrul maletru strin se oglindete IDtr'un scriitoriii al nostru i pe de

alt6, parte de ce n'am areta exemple marl
scriitorilor notri, fie lei ori cit de mici ?
Nou nu ni se pare nici pretentios nici de ris
lucru, chid un scriitori de-al notri cu mic
talent, ar avea innaintea ochilor pe Shakespeare, ar tinde a ajunge un Shakespeare.
Nu-1 pretentie de ris a vroi s6, fil un Shakes-

peare, ci de ris le credinta c al ajuns a fi

ast-feli de geniu, cInd nu-1 ajungi nici la

glezne ; ambitiea base de-a ajimge un Shakes4

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

peare le o ambitie aleash, innalt. De ce dar

un critic, vorbind scriitorilor notri, sh nu le
arete exemple marl din strhinhtate. Bine
inteles ca toate acestea trebuie s aibh rostul lor; in aceasth privinth sintem de-o prere cu d-1 Sphynx.

A doua chestie, despre care nu sintem

de ideea d-lui Sphynx, le clasificarea scri-

itorilor in cutare s'au cutare gruph ori

coalh. D-1 Sphynx leste contra inregimen-

trei scriitorilor in cutare sau cutare coal.

Se intelege dach leste learh-i vorba, de criticul de la Natiunea", care ghsete coala
Flaubertisth. Maupassantisth etc., apol s'intem
o phrere. Dar d-1 Sphynx pare a generaliz dumhniea in potriva clasifichrei ori

cel putin D-sa protesteaz pe cit le vorba

despre De la Viancea. inirind tot ce-a scris

i simpatiatil nostru nuvelist, d-1

talentosul

Sphnx zice: Dac o data en inirarea

a-

cestei variethti de subiecte, voift mai spune

ch multe din aceste buchti 10' au limba lor
proprie i un f eli de constructie de fraz
particular& s'ar mal putea sustinea ch Barbu
le de cutare coal& etc ?" S'ar putea i chiar

trebuie de sustinut i leath de ce. Chad o

(lath se crede ca un scriitori, un talent literar, o operh literar le un dar dumnezeesc, le ce-va czut din ceriii, atuncia de bun
samh ori-ce imprtire In coll, ori-ce clasifiwww.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

51

care ar fi absurdh. Acuma inse, cind critica

modernh socotete un talent literal', o oper
literark ca un product al unor imprejurrl
anumite, ca 1 orl care alt product, atunci
se schimbh chestiea. Cum in zoologie intrebuintm clasificarea, aa putem i trebuie s'o
intrebuintm i in literaturh. Nid feliurimea
celor scrise de De la Vrancea, nicl faptul
eh nu se asamhnk in totul cu cutare ori cu
cutare scriitorth, n'ar fi un argument pentru.
critich de a nut clasa bate() gruph ori in
alta, inteo coal ori in alta. Turghenief a

scris i din vieata de la OA. i din vieata

de ora, din vieata aristocratimei, din a terhnimel, din a studentimel, a scris i buchti
de teatru 1 chiar o polemh in versuri, i cu
toate acestea totl Il numrh in coala naturalist. Victor Hugo a Kris romane, tragedii, drame, poiezil lirice i ce n'a mai scris
iel, i cu toate acestea toti Il pun In cpala
romantich. Intre Turghenief, Tolstoi , Di'ckens, Georges Elliot, Flaubert le deosebire
colosalh cu toate acestea 11 clashm pe toti
in coala naturalisth duph nite semne esentiale tuturor. Aa intre oarece i elefant le
deosebire foarte mare i totu-1 pe amindol Ii
,punem intre mamifere. Clasificarea in lite-

ratur are acelail inteles i aceeati insemnhtate ca i clasificarea in zoologie.

Nu face natura clasificatiel, ci omuL Natura

www.dacoromanica.ro

52

ASUPRA. CRITICEI

a produs fiinti vietuitoare, noi le ImprVm

in vertebrate, artropodare, molute etc ; Imprtim pentru a putea mai uor pricepe fenomenele naturei. Tot aa In literatur. Ni
se va spune poate c clasificarea le departe
de a fi ajuns la acea exactitate la cari ie
In zoologiea orl In botanica. Foarte adevhrat. In aceasth privinth n'avem nemic de zis,
clasificarea In literatura, le indt pe eh se
poate de primitiva. ; le tot aa de putin esact5, i. clar ca elasifichrile ce se fa,ceau
odinioar In zoologie, dar acest fapt arat

numai trebuinta, dorinta noastr de a ajunge la clasifichri mai perfecte, dar nu c

nu trebuia s ne folosim de clasificarea de
acuma, piln la alth mai bun.
Ar fi tot aa de nerational dack un zoolog
veehi ar fi respins ori-ce clasificare sub

cuvint c va veni vremea cind va fi o

sificare mai bunh; ori Jac& un zoolog modern ar spune ca nu trebuie sh Intrebuin-

thm de loc clasificarea modern, sub cuvInt;

c dup, vre-o doua veacuri vom avea o clasificare mult mai desvirit. De aceea i Incepe ori 6e tiintd, cu ori cit de nedesAvirit,
clasifi care de cit far& clasificare de tot. A
clasifica

le o nevoie a

contiintei.

ome-

neti. Ar fi de prisos lnse se adogm d. i

noi simtim i. sintem nemultamiti de imperfectiea clasificatiilor de ast-zi, cari de multe

www.dacoromanica.ro

ASUPRA CRITICEI

53

orl n'au alt pricinh de cit fantaziea enticului; dar noi pricepem i necesitatea absolut a gruprilor i a clasificatiilor. N'am
putea sh mIntuirn ma bine a ceste cite-va
cuvinte despre critica modermi de cIt citind
frumoasele cuvinte ale lui G. Brandes despre spiritul criticei care a ptruns poeziea
modernk romanul, i critica propri zisk
despre spiritul critic al veacuhil in general
i din care critica literar le numal o parte
mick dar destul de insernnath.
Critica , adec darul de a trece peste marginile primitive ale caracterulul shu propriu,
ajutat prin darul une simpatii neunilate-

rale, a fost o insuire de chpetenie a celor

mai marl poiet a veaculu nostru. Emile
Montegut intelese ast-feli critica, numind'o
geniul mezin intre spirite. Critica, zice
leste a zecea muzk Cu dinsa iera dtstorit
In tain6 marele Goethe. Tea a fd.cut din lel
douh-zeci de -poletL Care-I temeliea literatu-

rei germane dach nu critica ? Poieii engleji

de astfl-ii ce-s ? Critici emotionati. Ce leste
nobilul Leopardi al Italiel ? Un critic Inflchrat. Din tot'i poieii noi numa Byron i
Lamartine n'au tost critici, i de aceia au

fost lipsit de varietate i au ajuns att de

monotoni". Dae lum critica intr'im in-

teles mai larg i mai propriu, atuncl cade a-

www.dacoromanica.ro

54

ASUPRA. CRITICEI

ceast, din urmit mrgenire. ChcI ea insuirea

de a spun e realitatea la o cercetarea a fost lea

puterea insufltoara i a liricilor celor marl

al veaculul. Tea leste inspirtoarea 1E11 Vic-

tor Hugo, a lul Byron, a lul Georges Sand,

ca i a lui Lamartine ! Indat ce poleziea
inceteaz de a se inchide de ideile i de
vieata lumel contemporane, Indat ce poieii
lirici-dramatici se prefac in organe ale ideiloy, se simtete ca element viu in poieziea

lor critica. Iea a fcut pe Hugo s scrie

lies chatiments" i pe Byron, pe Don Juan"

Iea arath spiritulul omenesc drumul. Iea ingrdete drumul i-1 lumineaz, cu facie. Tea
deschide drumurl nou. i inehide pe cele

vechi. Chcl critica mut muntil din loe, lea

calch sub picioare toate inltimile uriae ale
autorittei, ale prejuditiilor, ale puterei fr
idel i ale traditiel moarte".

www.dacoromanica.ro

j)eceplionismul la literatura

rorna

tnnainte de toate s deauim acest titlu.

Yroind s scriern cite-va articole asupra literaturel noastre contemporane, asupra celor
mai talentati reprezentanti al lei, am chibzuit
cu ce cuvint am putea caracteriz, mai bine

epoca noastra literark care le trstura caracteristic prin care aceast literatur se

deosebete de cea care a precedat'o 1 de cea

care probabil o va urina ? Cum s numim

curentul nostru literar ? Socoteam sh-i zicem
pesimist ; inse, dei In multe privinti potrivit

pentru a caracteriz, literatura noastr contemporan, acest termen leste prea ingust
dupa, intelesul ce-i dab. unii 1 prea larg, prea

general, dup altil. Unii ar fi vrut s inteleag sub numirea de pesimism numal forma care s'a manifestat mai cu sam, la G-ermani in veacul nostru, primind formulrea

www.dacoromanica.ro

50

DECEPTIONISMUL

ajungind sistem filosofic.

ast-felid pesimiti n'ar fi d cit Schopenhauer, Hartmann, Leopardi i urmaii 'Dr;

pesMaismul flu ar fi de cit un fenomen al

veacului nostru care in trecut nu s'a aretat
de cif, in Indiea cu Budha i Budhismul. ')
Altil inteleg prin pesimism o boalh care
bintuie toate rasele, toate civi1izaiile, o boalh
care leste tot aa de veche ca i omenirea

1 care a bintuit cu mal multh thrie acolo

unde imprejurdrile sociale II ierad mai prielnice. Imprejurri sociale anormale, reaua alchtuire a vietel dnui ins, anomalii sociologice (intelegind sub sociologie fiziologiea societtel) ori anomalii fiziologice, leath pricinele

i fiind ch n'a fost inch societate in care sh nu bintule asemene anomahi, in care sh nu fie asernenea pricini, n'a
fost nici o societate pe care pesimismul s
nu o fi amrit cu fierea sa.
Acest chip de-a intelege pesimismul ne-ar
veni mai mult la socotealh, dar totu-i are
un red; chef ducindu-1 la estrern putem ghsi
in fite-care om seminta pesimismului.
Dach duph inthiul inteles trebuie sh zicem
Oh pesirrismul nu a fost in soietatea grecoroman, dad, trebuie s zicem ch nu se arapesimismului.

VezI E. Caro. Le pessimisme au X1X-me sicle.

Gontemporanta An. V. No. 8.

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

57

ta nu numal in Sophocle, Euripici, liegesias, 11

Lucretiu, d tr chiar nici in Byron, Musset

ci altii din vrernea noastra ; apol dupa al
&ilea inteles, ducindu-1 la absurd trebule sa
zicem ca mai toti oamenil slut pesimisti.
Din aste rindurl cetitorii vor putea vedea
cit de incurcat i nedesluit Iete cuvintul pesimism. Noi am primi intelesul al doilea, dar
far& a-1 duce pan& la estrern.
Nehotarirea cuvintulul le intlea pricina

care ne-a facia sad inlocuim prin altul mal

limpede, mal deslusit. A doua pricinh pentru
care l'am inlhturat ieste intelesul ce a c&patat a cest cuvint din pricina pesimitilor de
contraband& de tagma celul de la Soleni
despre care vom vorbi in alt articol 2) ;
din pricina acestora vorba pesimism va ajun -

ge in curind o batjocur, desi ceea despre

care vorbim acuma le un lucru serios, serlos

trist. i de aceasta ne-am hotarit s intrebuintani cuvIntul deceptionian, care, desi nu
are inteles ma de larg ca pesimismul, hotareste mai bine ce vroim sh zieem, ceea ce vroim s vorbim cu cetitoril nostri. Dar deceptionism ori pesimism, cuvintul nu are made mare
Acest Hegesias, filosof pesimist al Grecid, filosoful si artistul descrietori al durerel si nemicnicieI vieteI, a avut atita
Inriurire asupra vremel sale, In oft regele Ptolemeu a fost
silit sa-I fnchida, scoala, peutru a stavill molipsirea sinuciderel care cuprinsese pe colarif !at
') V. Contemporanul Au. V. No. 6

www.dacoromanica.ro

58

DECEPTIONISMUL

insemnhtate, de chpetdnie leste pricina acestul

deceptionism. Do unde purcede adinca mhni-

ciune ? Care le pricina strigatelor de durere,

a deznhdjduirel, a deceppunel care caracterizazh literatura noastra contemporank care
i-a ghsit resunet In Eminescu, De la Vrancea
o multime din scriitoril notri,
Vlhhut&

in eel earl au ce-va de talent, precum i

in eel cari sint cu totul lipsiti ? Aceasta nu

poate fi o intimplare. IntImplare nu poate fi

cind le vorba despre intreaga micare literar

a unei generatil. Oare inriurirea maul singuom, de pildh Eminescu, sh fi impins literatura noastrh contemporan in acest desceptionism, duph cum zic unii ? Mai inthi aci
nate aceea-i intrebare care o fac ateitii
teitilor : Dach nu le D-zeu, zic teitil, atunci
cine a fhcut lurnea" ? Dach Dzeu a fcut'o,"

respund ateitii prin alth intrebare apoi pe

D-,zeu eine l'a fhcut?" Aceast intrebare o putem face 1 1101 celor cari atribuie lui Erninescu

deceptionisrnul literaturel noastre. Dach pricina curentului desceptionist care bintuie literatura noastrh leste inriurirea deceptionatului Eminescu apoi care le pricina deceptionismului la acest scritoriu ? Sh fie oare
pornirile4 fireti ? Bine. Dar atuncia cum ar

putea s prina, rdcini, sh se desvolte in

societatea noastr, s ne copleasch literatura
dach mijlocul social, imprejurrile sociale, nu

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

59

i-ar fi prielnice ? Dac mijlocul social, imprejurrile sociale nu i-ar fi prielnice, deceptio-

nismul nu ar putea s se desvolte in tara

noastr, cum nu se poate desvolta o planth
tropical strmutath In gheturile Siberia Deei,
ori i cum, trebule s chuthm aiurea, trebuie
s cutm mai adinc pricina acestui fenomeu.

Altii socot c deceptionismul in literatura

noastr, le pricinuit de inriurea apusafi, de
inriurirea literaturei europene. Dup dinii
pricina deceptionismului nostru ar fi c ne-a
molipsit boala de care sufere veacul nostru.
de care le covirit literatur european ; dupil

dnii plinsul poetilor notri nu le de cit un

resunet al acelm stright de durere, al acelui
plins cu hohot, al deznadejdel fr de margeni,
al blstemului in potriva vietei, blsthm care
a resunat In Europa prin gura unui Leopardi
unui Byron ; lear melancoliea poetilor notri

leste resunetul adincel melancolii a lui Alfred de Musset ori a lui Henri Heine. Acest
respuns, dei mult mai adine de cit
totu-i nu ne multiimete, cci ea i cel di'ntiu lei impinge intrebarea mal departe fr
a ne da respuns convingtoriu. Dac deceptionismul in literatura noastr le pricinuit de
literatura deceptionist, a apusului . apol care
le pricina acestui curent european? i fr de
aceast, dac deceptiunismul literaturei noastre contemporane leste produs sub inriurirea

www.dacoromanica.ro

110

DECEPT1ONISMUL

strainatatei, de ce nu a inriurit aceasta asupra literaturei mult mai intinse de .cit a

noastr, asupra literaturei parintilor notri ?

De ce nu dam Deste aceea-1 adinch' durere
aceea-i deznAdhj.duire, acela-i deceptionism,

in scrierile lui Alexandri, Bolintineanu, Mu.

repanu, Cirlova, Rosseti, C. Negruti etc etc?
Chestiea ie de de chpetenie i, dup curn
vedem, toate respunsurile ce n1 se dan smnt
departe de a areta adevArata pricin, a deceptionismului in literatura noastr. Pentru a o
gsi sa ne intoarcem car& Europa apusan
i sa intrebm pe criticil iel : uncle giisese,
de unde socot lei oil purcede acest trist fenomen, boala aceasta a veacului, dupa cum

s'au obicinuit a o numi acolo ? In Europa

dam peste o literatura, Intreag in aceasta

privinta,, peste o giiimada de respunsuri, unele mai de duh de eit altele, i ne-ar trebui
un articol intreg numai pentru a le Inira.
Lase cea mai mare parte din respunsuri slut
departe de a fi hadestulatoare i chiar cele
mai bune nu ne pot multAmi de oil In parte.
Vricina deceptionismului In societate i literatur leste pierderea religiel i a credintei, lumea mai innainte a fost naiva, dac'a
vreti, ne zic apostolii trecutului, daril a avut
credintele iel, credea in basme, in vremea
de apoi, in raid i
; acuma Inse tiini au rpit aceste eredinti naive,
tele

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

dar cari liniteau, i nu i-au dat nemica in

schimb. Dar omenirea nu poate, ca un simplu muritoria, s trheasc frd, credintgt i
de aicea pornete deceptionismul ori pesimismul; aceasta le pricina boalel veaculul".
Invinovtesc ba filosofiea metafizic, ba pe cea
pozitivistgi. Filosofiea metafizicgt, zic unil, a
ridicat pe om sus de tot i-a fiighduit dezlegarea
tuturor vecinicilor i nedezlegatelor intrebiirl i
a sfirit prin fraze goale i deerte.
tiinele
pozitive, zic a1ii, filosofiea pozitivistgt, des-

chid innaintea oinuhil largi orizonturi i in

acelail timp Ii zic : leat pn unde vei
merge, leath hotarul cnnotiintelor tale dedeeartgl-til va fi truda, de vel cerca s affi
absolutul, lel le in atark de cunotintele omene6. Filosofiea modern& a descurajat spiritele, lea leste pricina deceptionismului vea-

cului". Democratiea modern, zic altil, a

atitat rivnele i ambitiile fr6, a le putea
multami, lea este pricina desceptionismului ".

Thine vorbind de poietii veacului nostru

zice 0 : Jelaniea i plingerile lor au umplut

tot veacul i ne-am npustit spre dinii

scultind cum Mema noastrgt repetgb incet strigaele lor. Ieram mahniti ca dmnii, i ca dmni
porniti spre revoltgl. Democratiea statornicit
1). Taine. Histoire de la littrature anglaise. Tome IV,
pag. 419-423.

www.dacoromanica.ro

62

DESCEPTIONISMUL

atith rvnele noastre fdrh a le indeplini. Filosofiea ce se intemeiese zorea pofta noastrh
de a dezvhli cele ce nu cunoteam, fdrd, a
ne-o multhmi. i in intinsa cale ce se deschisese plebeeanul tinjea de slhbiciune i scepticul chdeau prad unel nielancolil timpuril i
ofeliti de o esperienth pripith, dragostile i
pornirile i le robeau poietilor cari clutau

ericirea ce nu poti avea, adevdrul ce nu

poti descoperi, societatea reu Injghebath

omul nesfirit 1 stricat !"
mai departe : *i multh vreme inch
oamenif vor fi rnicati de suspinele i gemetele marilor poetf. Multh vreme inch se
vor amhri in potriva unel. soarte care des-

chide ndzuintelor drumul slobod al intin-

derei nemdrgenite i apol le zdrobete la

pragul Intl-Arel de o stavilh ce le std. In cale,
de-o nemica toat ce n'o biigaii in samh.

Multd, vreme inch vor duce, cum duce

ocnaul chtuele sale, nevoile cdrora se supun, cum s'ar supune legilor. Generatiea
noastrh, ca i cele d'innaintea sa, zav de
boala veacului i nici odath nu se va inshnatoh pe deplin. Vom da de adevr, dar de
linite nu. Acuma nu ne putem lecui de cIt
Inteligenta n'avem ce face sentimentelor.
Dar avem dreptul de a alchtui pentru
altif nddejdile ce nu mal putem avea. Avem
4reptut de a preghti urmailor notri o fe-

www.dacoromanica.ro

ECEPTIONISMUL

63

ricire de care nu vorn avea parte. Crescuti

inteun aler mai sdnaos poate vor avea o
fire mal sntoasii. Schimbarea ideilor cu
vremea schimb& totul i, luminind mintea,
liniteste inema. Pna, acum judecam omul
luindu-ne dupil inspiratil, duph poie i ca
i &MO' am socotit c mindrele visuri ale
inchipuirei i indemnurile puternice ale inimel noastre leran adevrurl ce nu se pu-

teau tgdui. Ne-am dat de bunh voie cu

gicirile p'rtenitoare ale religiel i cu in-

exactitatea devinatiilor literare i am chutat

s Impchm doctrinele noastre cu pornirile
i ncazurile ce avem. *tiinta in sfirit se
apropie i se apropie de mu; lea a trecut de
lumea ce o vedem i o pipim, de stele, de
pietre, de plante, la cari o mrgeniser cu
dispret, i, ajutath de instrumente esacte
ptrunzAtoare, pe cari le pusese la prutd i
cari dovediser putarea lor timp de trel sute
de anl, incepe a cerceta sufletul. Gindirea
i desvoltarea sa, treapta pe care stk stru ctura, legturile sale. rhdcinile ce o robes c
trupuluI, nenum'eratele roade ce-a adus In istorie, minunata-i inflorire la culmea fiinte.
lor, leat strAdniea i tinta lei, tint care
de el-zeci de ani acum le urnagifita% pas cu

pas, cu aceleall metode cu cari s'a urmrit

luraea fizic i tiinta va transforma innaintea noastr lumea psihick cum a transwww.dacoromanica.ro

64

DECEPTIONISMUL,

format'o pe cea fizic. Tea o schimbh chiar

acum i am lhsat In urma noastrA chipul
CUM vedeau Byron i poieti notri. Nu, omul nu le o sthrpiturh ori un monstru ; nu,
poleziea nu trebule nici sh-1 rhscoale niel si-1_
batjocureasc6 ; lel le la locul s, incheie o
serie ; sa chtLim cum se nate, cum crete i
vorn inceta de a-1 lua in ris ori de-a-1 bmstama.
Nedesvirirea-i fireaseil le normaliii ca i

inchircirea ce se intImpl foarte adesea la

stamina unei florI, ca i neregularitatea fetiparelor intr'un cristal. Ceea ce ni se phrea o schilodire le o formA ; ceea ce ni se
phrea rasturnarea unel legi le implinirea
alteia. Judecata .i virtutea omeneasdt au
ea material instinctele i imaginele animale ; cum fornaele viqutoare au ca instrumente legile fizice, cum, materiile organice au ea elemente substantele minerale. De ce se ne cuprind mierarea dadt virtutea sa judecata omeneasc, Intocmal ca
forma vietuitoare sau ca materiea organich,
slbete une-orl sau se descompune, pentku
ch intoemai ca lele i ca ori ce fiint5, superioar i complex, lele sint sustinute 1
stpinite de puterl inferioare i simple, cari
duph imprejurri chid le sustin prin armoniea lor, and le desfac prin dezlntuire ? De
ce s ne cuprind5, mierarea, dae elementele
fiintel, ca i ale eantit'atel, primesc clin chiar
www.dacoromanica.ro

65

DECEPTIONISMUL

natura lor proprie legi neinfrinte, cari le silesc i le reduc la un oare-i care feli i la
oare-I care ir de formatiuni ? Cine va ridic glasul in potriva, geometriel i mai cu
samh cine va ridica glasul in potriva unei
geometril
? Din potriv cine nu se va
simti micat la vederea acestor mrete puteri cari implintate In inema lucrurilor rhpad necontenit singele in membrele btrinei
lumi, imprktie valu-i in reteaua nesfiritA, a
arterelor i fac de inflorete peste tot floarea
vecinic a tineretel ?
In sfirit cine nu se va simti innltat descoperind ca ast md,nunchi de legi se sfirete

intr'un ordin de forme, c, materiea ajunge

la gindire, c natura se desvirete cu ratiunea i c ast ideal de care se atirnk dupd
atitea greeri, toate nzuintele omului ieste
i sfiritul chtr care tind peste multime de
stavili toate puterile universului ? In aceasta,
intrebuintare a tiintei 1 in aceast Poncepere a lucrurilor Ieste o artk o moral, o
politick o religie nou i Ie de datoriea noastr s le descoperim".
Am citat o bucat mare din Tain.e, una
din cele mai frumoase din cite a scriS lei, poate
chiar prea mare, vor zice unil din cetitorii
notri dar iie va fi foarte trebuincioask

Numal Taine, marele critic i stilist, tie i

poate s puie o chestie mare la innltimea
5

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

la care trebule s stea. Acurna cetitoril notri pot sh, vad cit de mare, cit de intins,
cit de Insemnat le chestiea cu care ne indeletnicim In acest articol. In aceast citatie
afar de meritul i talentul lul Taine ni se
arat ca inteo oglindh lipsurile, grealele lul,

i In general ale celor mal multi criticl europenl. Se intreab care le obiqiea deceptionismului in veacul nostru in general i a
deceptionismului In polezie i In art in particular. Aceast intrebare le pus minunat
de criticul nostru, In fraze puternice, In fraze
simtite i mirtoare lel arata cit le de mare
aceast chestie, cit de groznic atinge vitalele
i scumpele interese ale omenirel.
Duph ce ni se arat atit de bine cit de
vital, le chestiea, ne-ar trebui, i chiar atepdim un respuns limpede i neovhitori. Dar

tocmai nice se arat In Taine, ca i In multi

din tovariiil lui, lipsurile criticilor. In loc

s ni se spule ce-v limpede i curat, ni se

fraze frumoase, ni se vorbete de-o mul-

time de luormi ihinunate, cari ori n'au nemic

a face cu subiectul ori foarte putin, ni se

vorbete intr'o limbh cored& i bogath, In.-

tr'un stil *aa de frurnos, de sinitit, de o multime de lucrur, in at sfirind sintem ptrunl
de emotie, sintem trnotionati, dar luminatl
nu. In adevar, ce vroim sh tim noi ? Pricina
(Ai pricinele deceptionismului veacului no-

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONI6MUL

6-7

stru, pricina ori pricinele boalei veacului.

SA vedem ce respuns gsim intrebrei

noastre. tntd : Democratiea statornicit

atith rivnele si ambitble noastre frd, a le
Indestula". Aa dar democrqiea ie pricina.

losofiea ce se Intemeiese zorea pofta de a

dezvli cele ce nu cunoaltem, dar niqi lea
nu ne multhmea.!`
dar filosofiea le pricina. Deci avem dou
:
democratiea
filosofiea. Plebeeanul tinjea de slbiciime

i scepticul de Indoieli." Din aceste doui,

pricini ale deceptionismului fite care'i are

un eimp deosebit : democra(iea ie pricina decepionismuTui intre plebeieni cari tInjau de

slbiciunea lor ; filosofiea le pricina deceptionismului la oamenii culti, la aristocratiea intelectual. Mai jos Inse nu nu mai ie vorba
nici de filosofie nici de democratie ; lear pricin le c26, am urmat simturilor i pornirilor
noastre, ne-am luat duph, poietii i revelatorii
eari ne-au fdeut sceptici, decepOeniti. Dar putin mai jos md_ge zice : Plebeeanul ea i Beep-

ticul cdeau prad, unel melancolii timpurii

e ofeliti de e experient pripith Ii robeau

dragostile i pornirile la poietii cari eIntau
fericirea ce nu poti avea.. . etc." Caxi
din doi a fcut pe celhlalt sceptic, deceptionist : noi pe poieti ori poietii pe
nol P i daeh, treeem de la pricinele boalei

la leacul sftuit nu vorn

fi mal.

www.dacoromanica.ro

68

DECEPTIONISMUL

Leacul In potriva boalei veacului le stiinta :

Schimbarea ideilor cu vremea schimba totul
i luminInd mintea linisteste inima"!
*tiinta ? Dar cum se face atuncl, cum de
nu vede ca avem o puternica dezmintire a
.acestel pareri Inteaceea c pesimismul modern,

german, extrema manifestare a boalei veacu-

lui, le respIndit, de unil din eel mai mari

oameni de tiint,, de sornitti stiintifice ca

Schopenhauer, Hartmann, Bahnsen etc.? Cum
se face cd, pesimismul barbarilor budhisti g-

sete formultori, apostoli, tovarki pri'ntre

eel mai marl oameni de stiint, ? CombtInd

pesimismul. TaMe zice : Omul leste un product ca ori-ce alt lucru". D-1 TaMe poate s
cread c asta le foarte mgulitori, dar sigur

c pesimistil nu vor fi de prerea sa. Ne-

desvIrirea-1 fireasch", adec a omului, le

normal ca i inchircirea ce se Intimpla toarte adesea la stamina unor flori". i asta o fi
socotind TaMe c le o mingIere, dar sigur lea
nu va mingle pe pesimistl, &del tocmai Intea-

ceasta lei vhd unul din argumentele lor pen-

tru formula vieata le pricina relelor". Cine

se va rscul In potriva legilor fireti ale
naturel?" Cine va ridich glasul In potriva
geometriel vietei Intreab Taine?" Apoi toc-.
mai pesimistii ridic glasul, blastm natura.
prin semne de exclamatie nu se lmuresc
Mel nu se arata pricinele. Greala lui Taine,
www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

69

ca a mal tuturor criticilor, cari au vorbit

despre boala veacuini, despre pricinele i vindicarea lei, leste c iea drept pricinele boa-

lei chipurile sub cari se aratA, efectele i

ImprejurArile ce o Insotesc. Pentru a lmuri
i a limpezi cugetarea noastr vom lu un
exemplu. S ne Inchipuim un om greii bolnav de nervi. Toate lucrurile Il vor 'Area
acestul om rele, proaste i greite, masa Il
va }Area strImb pusk patul ontit, perdelele
Intr'o parte, zimbetul slugel Ii va pArea batjocoritorifi i toate acestea Il vor neliniti, 11

vor supAra, Il vor face sh strige i s blsthme. SA ne inchipuim acuma cA am vroi

s cunoatern pricina boalei : A ! pricina
boalei ?" ni se va respunde pricina boalei

le vAdit, pricina boalei leste masa, perdeaua,

patul, zimbetul slugel". Dar toate aceste arat
numal c omul le bolnav ; caci, dacA ar fi
sAndtos, aceea-1 mask aceea-i perdea, acelai. pat nu l'ar supra, lear zimbetul slugel
poate chiar l'ar Inveseli. Ceea ce se pare des-

luit and vorbim de un singur om bolnav,

le mult mai Incurcat cInd je vorba de o

societate bolnavh, greala base le aceeati.

DacA vre-o speculatie filosoficA micA dureros
inema oroeneasc Imprktie melancoliea, desnAdejdea Inteo societate, asta Insamn c
societatea lera bolnavA mai 'nnainte. Acelea1 i acelea-l speculatii filosofice n'ar putea

www.dacoromanica.ro

70

DECEPTIONISMUL

SA, se arete late() societate shniitoask orl are-

thadu-se ar da loc la efecte contrare adec:

ti loc de descurdjare i melancolie ar incuraja lumea. Cretinii zic : Pierderea credintei i a ndeidei inteo vieat viitoare le pricina nenorocirei i a dezniidejdel". Religiea
cretin", respund ateitii culti. cu D-zeu-i
rzbuntoriii, cu demonii, cu ascetismul, eu
infernul lei, nu putea de cit s fach pe om
nefericit, temindu-se tri vieata asta ca
s) nu nenmItmeasc dumnezeirea, temindu-

se ca in vieata viitore s nu ard vecinic

In focul nesting. Pe cind conceptiea tiintifia

hanalt, onaul sus, sus de tot, deschide 'nnaintea lui orizonturi intinse, Ii arat unde
merge omenirea, pan& unde poate ptrunde
i, scAphadu-1 de spaimele religiei, il face

pe atita de fericit pe aft religiea Il nenorocea". Deitii i ateitii nu a dreptate, ori

mai bine zis, fie-care are dreptate numal in
parte. In& o societate care prin dezvoltarea-i

intelectuahi nu a ajuns la ateism, deismul

le trebuitoriii, dar formele ce va lua religiea
deist atirn de imprejurrile istorice in cari
se zbuciumh acea societate. tntr'o societate
normal, sntoasii, Dzeul cretinilor va fi
tm zeu blind, milos, Ingerii buni vor fi pentru inscenarea apoteozelor, demoni i infern
nu se vor afia, ori nu vor fi un lucru esenfial al religiel. hateo societate anormal, pawww.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

71

tologica, esenta religiel va fi un zeu Ingrozitori

razbuntorib. ca Iehova i ieadul
va fi infernul ini Dante. Ace la-i lucru putem
spune despre ateism. Pe chid Intr'o societate
anormala, patologica, ateismut va priciuui o
jale nemrgenit, un dor dupii credintilb pierdute ; Inteo societate normala lei va pricinui efectele de cari ne vorbete Taine
ori Dichner. S luam alt esemplu.
toti
zic c'a dezvoltarea contiiutei omenet1 eu

progresul omenirei le un lucru atit de vadit pe cIt i de bucpratoriii, Wit da, dar
cIt e -vorba de bucuratoriii, atirna, de om;
Leopardi i pesimitil germani zic c. toomal
aceasta le dovada inferioritatei i mizeriei omeneti ; &del. In vreme ce animalele, i mai
ales plantele i lucrurile neinsufletite, nu simt

nefericirile, nol oamenii le simtim : Contihata nenorocirel face nenorocirea mal a-

dine& i Ingreule vindecarea 1)". In zadar teal incerca s, le areft ca

dreptate, In
zadar
incerca s convingi pe un, Lea-

pardi, cael pentru dinsul, pentru marele i

nemIngilatul polet, creterea contiiiatei a fost
numal creterea durereL Intelegerea creterei

contiintei omeneti, care pare vadit ca or

trebui sa aduch o Inriurire Imbucuratoare,.
sa, Imbiirbteze spirital omenesc are asapra
Vezi Caro. loe-eit.

www.dacoromanica.ro

72

DECEPTIONISMUL

unor oamenii inriurire contraril 1 in a nurne

imprejurri poate sh imprhtie melancoliea
i desperarea asupra unor bitregl phturi sociale.

Margenile articolului ne silesc sh ne oprim

la aceste cite-va exemple, dar ndjduesc

ca ati priceput chipul cum vedem nol lucrurile. Nol zicem : niel conceptiile filosofice nici

cutare ori cutare credint religioas nu pot fi

pricina unor anomalii spirituale ca pesimismul, deceptionismul; cci aste conceptil i cre-

dint' religioase slut simptome c societatea le

bolnav i c tocmal fiind c societatea le bolnav de aceea se pot areta asemenea speculatii,
asemenea credintl Nu, religiea budhist nu le
pricina desndejdei. in Indiea; nu, religiea budhist nu le pricina boalel ce bintule societatea
indiean ; ci budhismul leste efectul In loc de
pricina boalel; o religie, o speculatie atit de bol-

nav a fost urmarea inbolnvirei corpulul social. Tot aa le i In chestiea cu care ne hideletnicim acuma. Pesimismul, deceptionismul,
In societate.i literatur, boala veaculul, nu-i
are obiriea in cutare ori cutare credint, in
pierderea cutrel credinti. Toate acestea ca
i boala veaculul sint produsele unel socie-

tti

mai de mult, a unel societti

anormale. Intr'o societate normal unele speculatil filosofice i credinti religioase niel c

s'ar putea areta i lti ; altele, chiar dac

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

73

s'ar fi aretat,ar fi avut cu totul alta Inriurire

asupra vietei spirituale a acele societt.
Bine inteles, nu tgduim efectul speculatiilor filosofice or al religiilor asupra viete
spirituale a unel societt. asupra curentelor
literare, etc. De Indat, ce s'a aretat o con.ceptie filosofica religioas dauntoare, lea
poate s aib la rindul s foarte mare Inriurire asupra societte, ltind dezndjduirea pesimismului, desceptionismulu, In soietate i literatur dar pricina, Intiea pricilia, nu va fi iea. Care-I atuncl ? Pricina
trebue s se caute In vleata material a societtel, In fiziologiea social, In relatiile politico-economico-sociale, Intr'un ouvInt In In-

tocmirea social a societte. Cum medicul

caut pricinele une anomalii a spiritului individual, de pild a melancolie, In starea
organismulul, In fiziologiea organismulu, ghsindu-le une-ori pricina In turburarea aparatului mistuitoni, alte-orl In anormalitatea
cutrul ori eutrui membru, etc., tot aa i
noi trebue s chuthm pricinele anormalelor
manif estati ale spiritulul social In veata
material a societte, In relatiile politico-economico-sociale. Numa asemenea analiz,
poate s, ne arete adevratele pricini ale boalei veacului.

www.dacoromanica.ro

74

DECEPTIONISMUL

S ajungem acum la veacul trecut i mai

ales la a doua-i jumatate. Aceast epoca le
de mare insemnatato in istoriea omenirel. 0
intocrnire social, care o ducea de sute de
anl, mergea spre pieire i in locu-1 trebuea s
se alcAtueasch alta. Intocmirea feudala, cu

clasa magnatilor, cu servii, cu monopolurile-i

de tot feliul. cu grozava-I neegalitate politich
i grozavele-i nedreptti, cu siluirile-I, cu bestialitatea i dispretul de vieata, onoarea
i averea oameiailor cari nu fcea parte

din clasa stpinitoare, mergea spre pieire.

Tot ce-a fost maI cinstit, mai inteligent lu
acea societate, tot ce-a fost mai umanitar,
mal altruist, mal Indrznet, a dat mina ,
a dat lovitura de moarte grozavului i bAtrInulai feudalism. In presimtirea izbinzei
toti lerau veseli, plini de sperante mrete.
cum DU lerau sa fie veseli P lei cari alcburghezimea,

tueafi intocmirea viitoare,

clasa care trebuea s intemeeze noua stare

de lucruri, care trebuea sa vie, In& un chi
atit de atrgatoriii, atit de frumos ; ideologii
i utopitii lor fgOdueau
in loc de neintrerupte rzboaie va &mini veclnich pace ;
in loc de shrcie, boghtie ; in locul grozavel
nedreptOti, justitiea in locul siluirilor de
tot feliul, intreaga i nemrgenita libertate ;
In locul neegalittel, dreapta egalitate ; in locul urel 1 al dispretulai di'ntre oameni, iubiwww.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

75

rea frateasc : Libertate, Egalitate, Fraternitate !

aste vorbe lerau crezute, chci ideologil
i. utopitii burghezimel lerau sinceri, credeau,

toate ce ziceau, cum le credea chiar i cea

mai mare parte a burgheziel. i cum putea
poporul

sd,

nu i se

increazd,, vzind'o a-

tit de struitoare, atilt de indrzneatk, atit de devotata, atit de umanitar i atit

de marinimoash ? Dupd, revolutie cea mare,.

burghezimea, care lera de mult clasa sta-

pinitoare de fapt, ajunge stpinitoare i

drept. Tea a Capatat dreptul de a preface societatea dupa cum vroea, de a o preface dupa
chipul i asemanarea sa. i 'n adevar lea a
prefacut'o atit de mult dupd chipul i ase-

mnarea sa, in cit mare a fost deosebirea

di'ntre cele ce s'au implinit i cele ce se ateptau. Chiar la inceputul domniel burgheza

in loc de vecinica pace s'a inceput lungul,

grozavul rzboi, nesfiritul nacel sub Napoleon I-id; aceste maceluri au secerat toat
tinerimea, toatd, inteligen, toata floarea societatei europene aceste nesfirite rdzboaie
au ruinat Europa economicete. i daca s'a
pus cap& astor vrsri de singe, Chad au
trimes pe marele rzboinic la St. Elena, indreptatu-s'au oare lucrurile? Nu, din potriv
iele au mers i mai reu. Stinta tripla aliantd,
a strins In hidoasele-i brate, a inchtuat toat

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

Europa i o reactiunea puternicA, neagrA i

miravh s'a lAtit peste barinul continent. Acestea au fost ImprejurArile politice in urma
victoriel burgheze.

SA vedem acum i cele economice. In adevr dupA infringerea lul Napoleon

a-

cestea s'au indreptat, boghtiea nationalA a

Inceput a crete puternic, dar cul au folosit

aceste bogAtil ? Iele se stringeau i se string

in mina burgheziei, terhnimea le expropriat
de pAminturile strAmoeti pe cari le stropise eu sudoarea i singele lei i, ajunge pro-

letarA ; proletar ajunge muncitoriul meseria ca i teranul. In locul bogAtiel fgduite, sAraciea i nesiguranta vietel. Mai

micd le deosebirea di'ntre mretul Apolon

i scirbosul Silen de ell di'ntre societatea

fgduit de utopitii burgheziel i cea intemeiath in adevAr. In loc de dreptate; obijduirea seracilor i celor mici ; in loc de linite
i pace, un rzboiii singeros care se urmeazA
in sinul societhtei sub forma liberei concurenti in locul egalitAtel, o groznicA neegalitate economicA, ne mai pomenif pe pmnt. In locul liberttei, o crud robie economic5, : minele intunecoase, fabricele &fa
aler, nesiguranta zilei de mine Da, burgheziea a prefcut societatea dupA chipul i asemAnarea sa : lubirea le mart& ; familiea,
gherft cinstea, morala, idealurile mArete
www.dacoromanica.ro

DEEPTIONISMUL

77

n'au nid i. un rost. Toate grit fleacuri, babanul leste ideal, banul religie, banul zeu i pintecosul burt
verde prorocul sau. i 'n fata astor mizeril,

nul s trheasc

noi eel despre cari vorbete TaMe, nol toti

sermanil, nenorocitil, obijduitif nol, cari in
mijlocul scufundarel, In nemicirea i. vinzarea contiintelor, am phstrat idealuri mai
innalte, contiinta nevindut, ne stringeam
in jurul poiePlor piitrunl de deceppe i de
suferinta 1 poiePl ne ziceau: ...Fericire nu
pop avea, adevr mi pop afla, societatea le
reu injghebat...". Cum aduni razele soarelui int'o lentil ca s poti arde i aprinde,
tot aa suferintele, decepponismul, nenoroci-

rile i revoltele noastre in potriva mizeriel

vietel se aduna, se injgheabrA, in inima poietilor, o umplu i apol se revars in afar
in sublime strigrl de revolt, de durere, de
suferinth i dezndejde. Pricina cl ecepionismului nostru, a decepionismului poietilor nostri.,
obirsiea lui, sint anomaliile ociettitei burgheze.
Pricina boa le veacului ie starea patologica a
civilizaiei burgheze,

Dar, zice-vor unii, societatea burghez

toate ticloiile lei, totull le mal buri6, de
eft societatea feudal:6. Aa leste, dar6, cel
ce ateptau cu totul alta societate, nu fceau

comparatie Intre cea trecut i ast de acnma, ci intre societatea intemelat

www.dacoromanica.ro

i cea.

78

DECEPTIONISMUL

atjteptat !.. Ieat de ce au suferit atita. Noi

strferim chid d, peste nol o nenorocire,
-suferinta noastr crete chid: nenorocirea
leste neprevhzuth, neateptat ; dar cit de
groznich, cu cIt mai mare le suferinta, cind
te ateptai la alt ce-va, chid leral sigur de
-fericire ? Societatea feudal& a fost

i mal

rea". Prea bine, aceasta poate minglea pe

un filosof, pe un sociolog ; dar nu mIngile
pe eel ce sufr. Nu cum-va yeti otede ch
voi suferi mal putin de foame, &oh, mi se
va dovedi c moil i strmoil miel nu min-

cau nici cIt mine ? Nu tia dach poetil au

priceput deplin adevrata pricinh a nenorocirel omeneti, pricina durerilor noastre ; dar

de bung, samh marea lor inem a sinatit'o.

Ne pare reu ca nu putem analiza acum genialele scrieri ale multimel de poieti cari au
umplut veacul cu gemetele lor; aceasta vom
face-o alth data. Acum ne vom
numal cu curentul deceptionist In literatura
romInh, aducijA un singur esemplu din liteTaturele strine, exemplu luat di'ntr'un poiet,

al chrul nume le strins legat cu deceptio-nismul veaculul, din Byron, polet mare ohiar
-Intre morii poeti : le povestirea unui vis a
-chrui realitate le izbitoare.

Am visat, dar visul 'Area cam aievea.

Luminhtoriul soare se stinsese, i stelele
Ttceau In bezna veciniculul vzdula,lele
11

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

79

n'aveau raze i calea nuti vedeau ; lear

mintul receorb i innegrit se catina in

vazduhul frh lunh. Demineata venea i

trecea i venea din nou i de ziuh nu se lumina... Ca sh goneasch Intunerecul, oamenii
ddurh foc phdurilor ; din ce In ceiele catulpinele pilpieau, se stingeau trosnind
1 bezna se ltea din nou... lei trheau in jurul astor focuri de noapte ; i tronurile, palaturile crailor incoronati, colibele, locuintele

tuturor se mistuir in flachri gonind ne-

greata noptei. Iei aprinserh oraele,i satteau math In jurul caselor ce se mistueau
chtau until spre altul vrind sh, se mai vadh
o dath... Fruntile lor sub asth luminh desnAdhjduith luau inatohri diavoleti, cInd
lumina flachrilor bhtea In fata bor. Unii trIn-

titi la phmInt,-10 copereau ochil i lcrimau. Altil, zImbeau,

barba cu mlnile'nc1etate. Altil zoreau din colo'ncoace
hrhnind para rugurilor br, Innltau ochil
cuprmi de spaima nebuniei spre ceriul posomorit, giulgiul unei lumi moarte ; i din
nou, se nhpusteau la phmInt bldsthmind,
scrinind cu dintil i urlind. Paserile selbatece tipau, i ingrozite chdeau flifiind. din
aripile ce nu le mai slujeau. Selbhtciunile
cele mai fioroase, veneau imblInzite i tremurInd, erpii se strecurau i se incolothafeau

prin multime uerind, lei nu mai murau.

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

Oamenii li ucideau ea ki se hrnease. Raz-

boiul care incetase de o vreme se incinse

din nou : 10 cumphrau hrana cu singe, 0
cu totil posomoriti, se indeprtau unii de al-

tii, mineind in intunerec. Dragoste nu se

mai incpea ; un singur gind cuprindea phmintul, gindul mortei, al mortel ce li sta In
fatk al mortei fr glorie, i colti foamei
le sflieau mdruntalele. Oarnenii mureau
hoiturile nu se ingropau, slabil le mincau intre dinil. Chiar cinil se npusteau pe stilpinil Mr, toti afar:A de mml ; i acesta credineios leului, goni prin urletele sale pserile, fiearele i oamenii hmesitl, phn'ce foamea'i strinse de gib, pn'ce mortil cari cdeau stimprau fbamea slabelor br flci. Tel
niel nu-i cta hrank gemea jalnic i nein&erupt, hmhea des i sfietoriii, ling-Ind
muri.
mina ce nu-1 mai minglea,
Treptat, treptat foamea Inghiti omenirea
numal doi oameni mai remseser inteo mare
cetate, i aceia lerau dumanl. Tel se intil-

nir mai morti ling, sfilrmturile unui al-,

tari unde se adusese o gramad de odajdii
pentru intrebuintri profane. Tel le strinserh,
0, tremurind, cu recile lor mini de scheleturi seormolir cenua remask i slaba lor
suflare chth, s'o invietuease ; i se aprinse
o flachr de-ti lera mai mare mila. Apoi dup.

ce lumink imprtiind intunerecul, lei ridi-

www.dacoromanica.ro

SI

DECEPTIONISMUL

car ochii i chtar until la altul ; se vzur,

rcnird,

i czura morti. Murir de spaima

groaznicei lor inftNri..."

Ieat un tablou negru, groznic i infior-

toria. Gel mai infiortoriii tablou ce-a ie&

vre-odath din penelul unui maestru. Cit de
mare trebue s fi fost nefericirea poietului
care-a scos din trista-i

bolnava-i

in-

chipuire acest infiortoria tablou ! Ce grozav fantazie ! Dar cercetati mai de aproape
tabloul i yeti vedea ca poietul nu zice degeaba ca, ast vis : iera c'am aievea, nu lera
eu totul vis". Pe un fond negru, ca noaptea
fr lun i stele, pe un fond fantastic slut
cusute imagini vii, imaginele reale ale vie-

tel. Toat ura di'ntre oameni, lupta de in-

terese, tot antagonismul care constituie baza

vietei noastre sociale, toat dezlntuirea celor mai josnice porniri ale omului din societatea modern, rezultat al intovmirilor sociale, toate vitiile societtei noastre, sint tesute pe acest fond negru, slut zugrvite In
acest tablou infiortoriii. tn aceast pieire
universal, ling cea din urm scinteie dttoare de vieat, se Mt-fines eel din urrna,
dol oameni i aceti oameni slut vrjmali
mor vrjinall. In tot tabloul un singur punct
luminos: duele. Poietul paech zice: Oamenilor, ieath ce sinteti. In ziva pierei, Ind se
vor dezliintui cele mai groaznice patimiura,
6

www.dacoromanica.ro

82

DECEPTIONISMUL

cruzimea, bestialitatea, cMd toate virtutile

vor pieri o data, cu iubirea, o singurd fiint

va areta sentimente mai innalte, dar acea

fiintd, nu a fi orn, ci cine. Da, toate mizeriile vietel moderne. rezultat al intocmirilor
anormale ale societtei, lovesc inema poletulul i marea-i inemd, scoate sunete mrete

i sublime: dar eh de triste, eh de jalnice,

at de deZndjduite i pline de suferint,
cit de plinghtoare !
Am fit cut mare incunjur i poate ne-am
cam depArtat de telul, articolului nostru, care

le de a gsi pricinele curentulul deceptionist in literatura romneasch din zilele noa-

stre. Dar nu, nu ne-am dephrtat, ba chiar

; ne-am apropiat atit
de tare in cit vom putea respunde pe data
ne-am apropiat de

Intretarel ce ne-am pus. Pricinele curentu1111 deceptionist in literatura romneasc sint

intocmirife sociale orI mal bine ziss lipsurile,
anomaliile, acestor intocmirl. Aceasta se va
dovedi i mai mult cind vom analiza
notri. Totu-I aci putem s ne esplidim cu ajutoriul celor de mal sus un fenomen despre care am pomenit la inceputul
articolului, a nume : de ce in literatura phrintilor notri nu s'a produs curentul decep-tionist i s'a produs, se produce acum
muririle lui Taine, i ale altor critici, In privinta pricinelor curentului. deceptionist mli-

www.dacoromanica.ro

DECEPTIONISMUL

83

teraturk de sigur ne vor incurca i mai mult

i ne vor rasa in mai mare nedumerire. In
adevar dac speculatiile filosofice ori religicase au fost pricinele curentului deceptionist
in literatura european, apol cum de nu s'a
produs acest curent In literatura parintilor
notri, literatur cu totul supush Inriurirei
apusului european ; cci lei au trait i. scris

pe vremea Cind Europa apusana lera mai

tare, lera reprezentata de cei nai mari poieti?

Cum sa, ne talmcini neivirea curentului de-

ceptionist la noi, de ce nu a fost asemenea

curent caracteristic In literatura de atuncia?

DE) vom cata lmurire In filosofiea epocei, in

micarea ideilor de pe vremea aceea, de sigur

ca nu fie vom dumeri. Dar de indath ce o

vom cauta In vieata materialk In relatiile
economice, politice i sociale, acest ciudat
fenomen se va lmuri de minune. Ceea ce
fu 1789 pentru Europa, 1848 fu pentru nol.
La 1848 vechea stare a intocmirilor sociale cdea i In locul lei trebuea sa se aeze
o intocmire nouk societatea burghez, i
celea-i pricini socialea dadeau loc acelora-i

efecte morale. Iluziile apusului s'au remit :

la nol, ca i la dnii, s'a zis c intoemirea
liberal burghez va aduce buntti nesfirite,
va preface natiea inteo familie de parinti, copii
i frati; la noi, ca i. la dinii, s'a strigat tra-

easca libertatea, egalitatea, fraternitatea !...

www.dacoromanica.ro

84

D EC EPTIONISMUL

Ie vdit ea in ma vreme nu se incapea

vorba de literatur deceptionista. Cuprini
de innalte iluzil, de marl sperante; poetii de
atuncia ne chemau la deteptare, ne strigau
s ne trezhn din somnul de moarte, ne Invau s ne iubirn tara, s slvim libertatea i umanitatea, ne cintau dragostea vesel
i zburdalnic, ne ziceau doMe jahrice i tInguioase, ne cintau marirea terel, splendoarea
ctmpiel i a plaiurilor, vieata cimpeneasch.
care, dei trist, i pe acea vrerne, dar putea

ndajdui intr'un traiu mai fericit. In acest

cor ierau glasurl triste i dureroase : glasul
lui Boliac care zieea nefericirile iobagulul,
ne areta lanturile Tiganului; dar iel vorbea
ast-feliu pentru a ne indeparta de acele rele,
cerea dreptate pentru totl, ne vorbea in numele unui vlitoriii Mai bun i descurajarea
si desceptionismul nu se arata In eintecele
1111. Acea stare social, at:it de dorit 4de
mteptata, s'a intocmit ; dar mindrele vihsf
nu s'a intrupat. Aceleati pricinl sociale dt
loc la aceleall efecte ; aceea-I intocmire sociala burgheza care a inelat atit de tge
nadejdile apusulul, a inelat i pe ale noastre i

deceptiunea noastr trebuea sa dea loc i la

nol curentulul deceptionist In. literatura.
Analiza acestel literaturi va dovedi i maI
bine zisele noastre.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU
Ieste o fraza foarte obinuit In privinta
criticel. a nume : A critica le uor, a crea
greu". Cu toate inse c fraza cuprinde mult
adevr, noua ni se pare c i una i alta
leste greu sau uor, dupa cum intelegi critica ori crearea.
E user a scrie versurl

Chid nemic nu al a spune".

zice

talentatul nostru poiet. Dar a a

se

poate spune i despre critic. Ie uor, a face

criticl, cind n'al de spus nemic, orl chid al

a in0ra cite-va vorbe deerte, cite-va fraze
cunoscute i intrebuintate de totl, de pild :
Asta le bun, asta le reu, In general -Limarul are talent 0 sperm, foarte mult etc. etc.
17

Dar and mintea IT ffgrant

Gindurl vii

Cind vrel s fad analiza estetic, adinca

www.dacoromanica.ro

86

EMINESCU

i contiincioash, a unel creatii poetice, tInd

i pe altil
vrel sh iielegi i sA faci(4-sA Inteleagh legAtura ce leste intre creatiea
poletulul i mijlocul ce-lIncunjoarA; chid vrei

areti Inriurira ce plhzmuirea poietich va avea

la rindul lei asupra mijlocului social In care

s'a produs ; circa Intr'un cuvint, Intrebuintand
o analogie vrei s priveti plAzmuil ea pole-

tului ca o creatie durnnezeascA ori natural,

ca un organism, i vrai sA analizezi acest organism In legAturA cu puterile creatoare, sh
descoptri legAtura de cauze Intre orgasism i
nnjlocul Imprej
atunci lucrarea le
grea foarte grea, serioas, foarte serioas$A i
nid i. vorbA nu mai poate fi, despre fraza :
77

Critica le uparh."Sint i altele celea cari

Ingreueaz i mai mult critica. S luAm un

exemplu. Am zis ca intre altele critica tre-

bufe sh arete, sA vadeasch, leghtura intre

poiet i plAzmuirea lui. Pentru aceasta critica modernA cerceteazA vieata poletului ori
biografiea i arath ast-felia legAtura di'ntre
polet i opere. Dar pentru a face destul de
nephrtenitoare aceastA parte a lucrArel, trebrae ca poletul sA fi murit, i chiar atunci
sint multe de tinut In sanah i nu poate criticul sA spule tot ce trebuie de spus. Dar cInd.
poletul le In vieat atunci le i mai gred !

Trebule sA tie sainh de conventii sociale ;

apol chiar bunul simt nu va lsa pe critic
www.dacoromanica.ro

87

EMINBSG U

s spun multe lucruri cari ar fi trebuit poate

sh le spuie. Cetitoril cari au inteles din aceste cite-va cuvinte, cit de grea le critica,
aa cum o pricepem noi, nu vor cere

le facern acuma critic mare i arnmm-

tith, care sh cuprindh i s explice toate lucrrile poletului nostru. Nu trebule sh cear
din dou5, pricinl : inti, pentru ch ast-felin
de critich leste mai pe sus de puterile noastre
i al doilea pentru eh unei asemenea lucrAri
nici nu i-a venit Inc vremea. Vroim sh,
scriem un fragment critic despre Eminescu,
s expunem cite-va din vederile noastre asupra insemnhttel i intelesulul social al operei poetice a lui Eminescu, precurn i unele
vederi ale noastre in privinta valorei lor e-*
steti ce.

Din aceast, pricin vom i imprP arti-

colul In dou phrp, in cea di'nthin vom

vorbi mal ales despre intelesul soeial al lu-

crrel lui Eminescu, in a doua vona vorbi

mal ales despre insemntatea lei estetich.

Zicem mai ales, pentru c leste peste putinth

sh vorbim de una

fr,

ceealalt.

a atinge

pe

In uticolul din urm DeceptionismuL "

am al-Oat cum pricina curentului pesimistdeceptionist in literatura european, a fost
civilizapea burghez, care a inelat atept6,-

www.dacoromanica.ro

88

EMINESCU

rile ce se puneau intr'insa ; asemenea am zis

eh pricina de frunte a curentului deceptionist In literatura noastr leste pciitoeniea

civilizatiel burgheze introdush la noi dup.
1848. Seracirea teranilor. coruptiea claselor
mai luminate, alergatul duph bani, lipsa de
idealuri", intrigile, nemicirea caracterelor, sint

atitea i atitea lucruri pe cari nu s'au ateptat btrnii liberali s le vad5, ca urmare
a intemeierel civilizatiel burgheze apusane
acolea. Se atepta bogtie, infrtire, caractere innaltejertfire de sine 1 aa mai departe !... A fost dar de ce sh se desnddejdueasc un poiet cu Mima simtitoare, in care
inem aceste ticAloif loveau ca'n ilu ciocanele, i acest serman ilau-inima, se otere,

dureros i blhsthma i plingea mizeria acepoezil ale

stei vie-V. In una din cele
sale, Epigonii", Eminescu compar5, litera-

tura poietilor ce au lost la noi innainte de

introducerea civilizatiel burgheze : Vcrescu,
Beldiman, Eliade, Boliac, Mureanu, Alexan-

dri... cu poieii contemporani, cari au urmat

duph introducere i, duph co laud& pe eel
zice :
TearA n I? Doi epigonif ?... simfirl reel, harfe sdrobite
Mid de zile marl de patim1; Mime batrne-urite,
MtT rizinde puse bine pe-un caracter
Dumnezeul nostru : umbra, patriea noastrl : o fraza,
In nol totul le spoealA, tot le lustru Met baa,
Vol credeatl In scrisul vostru, noi nu credem in nemicl
de-aceea spusa voasta, lera sfint i trumoasl.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

89

C.11.c1 de multi lera ginditu, cud din ineml lera scoasu

literal marl, tinere iuc desi vol sintetl buttrinl,
S'a intors masina lumel, cu voi viitoriul trece ;
Nol sintem lear-s1 trecutul flrit mimi trist si rece.
Nol in nol n'avem nemica, totu-1 calp, totu-I
Voi pierdurl in ginduri sfinte, convorbeay cu
Nol eirpim ceriul cu stele, nol minjim marea cu valuri ;
Cilel al nostru le sur si rece, marea noastrI-I de inghet,
Vol urmari cu rApejune cugetririle regine .

Nol ? privirea scrutatoare, ce nemica nu visazE,

Ce tablourile minte,ce simtirea simuleazA,

Privim reel la lumea asta vd nuntim vizionarl. etc.

In aceste versuri pline de simt i energie

.se arat ea de bine a simtit Eminescu deosebirea intre literatura renaterei Romaniel
(dach putem s o numim aa) i intre liteTatura deceptionista contemporaMi. Voi, lite-

rati ai trecutului, ati avut visuri frumoase,

voi credeati in scrisul vostru", lear noi am
77

pierdut aceste credinti, am pierdut idealurile,

lau mai visam, noi, nu crecieni n nemica",

pentru c In vieata real& nu s'au intrupat

acele idealuri In cari atl crezut vol. In Epigonil" se vede tot Eminescu, cu toate inlui alese, dar i cu toate lipsurile.
Limba le energiek versul muzical, plin de
putere, plin de inteles, de simt adinc, de
protestare vie i barbAteasch In potriva mizeriilor timpului de fata. i tot o dath se vede
respect din cale afar, din nefericire cu to-

tul din cale afar6 pentru trecut.

Nu-i vorb aice pune ling trecut vorbele

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

9n

fetra ining trist i rece, cari par a-1 areta nu

tocmai ideal, dar In marea apologiilor aceste

vorbe par mai mult o scpare din vedere.

Trecutul Il idealizazd pi.'m'ntr'atita in at,

Cichindeal i Mureanu i se par uriei, lear
lel, Eminescu, inaintea chruia aceia sint in
adevr nite pitici, iel se pune in rindul epigonilor. Un orn nu poate s nu creazd, in
nemic i poietul mai putin do ct ori cine i
leatd, in fata ticlo&ilor timpulul de astd-zi,

ne avind putere pentru a merge I,nnainte,

lei intoaree ochil plini de jale Innapoi, caut

acolo idealul sau. Nu-i vorbk in epigonii, lei
a ajuns numal pnd, la Cichindeal, dar acesta-i intiul pas, care Insamnd, mult. Alergarea dupd un ideal poate fi asemnat cu
o suire pe munte. Dac vrei
croeti un
ideal Innainte, trebule s te urci sus, tot mai
sus. Muntele le nalt, n cale sint piedeci, prdpAstil, stInci ascutite. Cltoriul merge innainte cu greu, cade, lear se scoal, picioarele Ii sint rinite, hainele zdrentuite, In unele locuri pentru a nu cdea trebuie sh se

aghte cu minele de tiuul colturilor de

stinch. ;.

dar i.eath-1 In sfirit sIngerat, mort

de oboseald, leatd-1 sus, sus de tot, pe vrf.

Ce privelite mreat ! CIt mai departe
vede iel de cIt nefericitil lui semeni, cari
staa la poalele muntelui ! Ce orizonturl intinse i se desclnd ochilor, CA de adnc resu-

www.dacoromanica.ro

EMINESC1T

91

fl alerul curat din virful muntelui. Cit i se

lrgete pieptul. cit i erete Mema !... Dar
ieat altul, in loc de a merge in sus, face
un pas inddret ctr vale i atunel fil,rh greu-

tate merge tot mai la vale, tot mal lute,

pn ce se trezete cu idealul pierdut.
. .

. In noaptea unei lumi ce nu mai leste".

Eminescu nu i-a strmutat idealul in tre-

cut fll impotrive, fr lupth nhuntric ;

ast-feliii de lupt a trebuit s fi fost, se intelege de la sine.

In unele polezil de ale lui ni se zugrvete
asta stare sufleteasch a poletulul i mai ales
in Inger i demon".
Noaptea intr'o domb' sta de se ruga o
un inger, i tot aeolo sttea rzemat cu coa-

tele pe bratul crucei un demon. Cine grit

lei ?
Ica un Inger ce se roag4
Iel un demon ce viseaa
lea o inimA, de aur
Iel un suflet apostat,
Id In umbra luf fatala. stl'ncitirAtnic
La picioarele madonel frist sfint, ea vegheazd.

Iel, aeest demon ce viseaz", acest suflet apostat le eroul unor vechl basme, foarte
vechl, dar earl. remin tot de a una nouh. De
la Aeschyl pin in zilele noastre, cite capete

marl, cite inemi n'a chinuit, n'a atitat acest

mret lei ? Citi. poleti -marl plini de entusi-

asm nu l'au cintat, l'au slvit ori l'au blsttmat ! Acest Iel, poart multe i. feliurite

www.dacoromanica.ro

92

EMINESCU

nume. La Greci II ziceau Prometheus, la

cretini, Lucifer. La poieti cl poarth nume
feliurite, foarte feliurite, dupii, cum se deosebete i. .inchipuirea ce'i face fie-care despre
iel. Aa unii it numesc Prometheus, altii Lucifer, altii Manfred, Faust sau Mephistophe-

les, Demon etc. Iear chinmte de ast mhret

chip au fost genii ca Aeschyl, Milton, Byron,
Schelley, Goethe, Lermontof i multi altii.

Acest demon" leste simbolizarea rscoalei,

leste duhul rscoalei impotriva lui dumnezeu,
Impotriva legilor fatale ale naturei, impotriva legilor omeneti. Prometheus se ridic
asupra lui Zeus, stpinul ceriului i al oamenilor, fur din cerin focul. i-1 d oame-

nilor pentru a-1 face fericiti. Nu-i vorb oamenu a intrebuintat focut nu numai pentru
fericirea lor, ci i pentru rugurile in cari
ardeau de vii pe semenii lor i mai ales pe
Prometheil ce se iveau In mijlocul lor ; dar
de unde putea s6, tie acestea vechiul Prometheus ? De la Aeschyl in coace Prometheus i-a schimbat de multe ori numele,
caracterul i tot tipul su. Chid absolutul
Iehova a inlocuit pe constitutionalul Zeus,
lui Prometheus i-au zis Lucifer, Satana. Ideea
despre dinsul s'a schimbat dup vremi, duph
caracterul fie-crui popor, dup caracterul epoeel istorice i dup credintile, mintea i morala

fie-crui poiet. Simbolizarea duhului rscoa-

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

93

lei, chipul lui ieste aa de feliurit, aa de

mare, Intr'insul poate sh se cuprindh tot risul, tot plinsul, toath binecuvintarea, tot
bl.sthinul : tot cuvintul dumnezeese, pe care
poletul le chemat a-1 spune aice pe
Ieath de ce poieii marl au pus tot sufletul,

tot ce au avut In cap i pe inemh in acest

duh al rscoalel. Milton in Raiul pierdut",
Byron in Cain i In Manfred", Shelley

In Prometheus unbound", Goethe in Faust"

Lermontof In Demon". Cum am zis chipul
demonului se va deosebi dup vremea in care

a fost plzrnuit. duph poporul la care s'a

ereat, duph pletul care l'a alchtuit, pentru
ch. In aceste creatil se oglindete vremea in
care sint create, spiritul poporului i i sfirit
i mai ales se oglindete poietul-creatoriii. In-

su-I. hat& de ce acest demon le intunecat,

posomorit, puritan, la Milton; mindru, trufa
la Byron; adinc, ginditori, filosof la Goethe,
sublim la Shelley, sublim ea insu-i Shelley,
marele fii al revoltel. Acelaii chip a ispitit
pe talentatul nostru polet Eminescu : i lei
a scris Inger i demon". SA vedem dar cine

le demonul" lui Eminescu, ce inftoaz,

lel? Lucrul leste interesant, ccl cum am zis,

ast, pl5zmuire le mai in stare a ne oglindi
poletul. Din versurile citate s'a putut vedea

eh demonul" lui Ejainescu le un suflet apostat", un spirit /19u, cruia i se pune In

www.dacoromanica.ro

94

EMINESCU

contrast iea, Intruparea binelul, frumosului,

iubirei. Rath i cite-va versuri tot cu acest

hate les ;
Iea ?-0 flicl le de rege, blindl In diadem de stele,
Trece'n lume fericitA, inger, rege si femee,
lrAscoalA In popoare a distf ugerel scintee

Si in inimi pustiite sam 'and gindiri iebele.

lea '1 vedea miscind poporul cu idel red, indrAznete"...

Demonul moare i leatii cum ne descrie

poietul starea lui sufleteascil
,.Ah I acele &duet toate Indreptate contra lumel,
Contra le, ilor ce-s eerie, contra ordinembrAcate
Cu-a luI D-zen numireastft-d toate's indreptate
Contra inimel muiindesufletul vor BA-I zugrume

muri fart sperantl! Ciue stie amAriciunea

Ce-i a scunan aste v orb e PSA te simp neliber, mic,
SA ved marile aspirant cit-s reduse la uemic,
CA domnese In lame rele, cAror nu te pon opune,
CA-opuilindu-te la lele tu vieata-tt rAsipesti
Mind mort, sit ved ca'n lume vietuit'al in sadar :
0 ast-feliti de moarte-I ieadul. Alte lacrimi, alt amar
Mal crud, nid le cu putintl, Simti c nemica tzu leti.

Si acele &dud negre mai Did a muri nu-I lasA ;

Cum a intrat Tel in vieaitI Cit amor de drept si biae,

CitA sincerii frAtie adusese lel cu sine

rAsklata P
AmArirea, care sufletu'I apasA".

Aici demonul" ni se arath sub alt fat,

le un demon modern, un demon pesimist,
deceptionat, care a adus cu sine In vleat
amor, fratie, dreptate, dar pe care puterile
dumane

zdrobit i ne mal ateptind newww.dacoromanica.ro

EMINESCU

95

mica pentru dreptate, de la bine, intrtire,

moare thril peranth". Mai mare amariciune
in adevr nu se afl pe lume. Dar leste o
nepotrivire Intre aste strofe i intre cele
di'nnainte. Dacd demonul a intrat In vieat
purtAtoriii de veste btu* de lubire, de frdtie, dreptate, de ce Il aratd, pe Tel duman
lei, de ce-1 numete suflet apostat"? Demonul nu leste decl duhul reulul i dach samn gindiri rebele" apoi le sanan in ineml pline i lele de dorint pentru bine, de
dragoste. de fra,tie, lear nu in inemi pustiite.
Stinitul poleziel arat i mai multh nepo-

trivire : La murindul demon" vine lea sarl

impace, atuncl, lel razvritoriul, a priceput'o 1-1 zice :
Am voit vieata'ntreagg sa pot rascula poporul
Cu gindirile-ml rebele contra ceriulul deschis

Iel n'a vrut ca sit condamne pe demon, ci a trimes

Pe un Inger, sA, mii'mpace, fi'mpAcarea-le amorul".

Ieata learll demmul ca o intrupare a

duhului reu, lertat de ceriii i pentru imphcarea chruia ceriul trimete un inger, pe lea,
simbolizarea amo:ului. Dar cine leste acest
aria, acest dumnezeu ? Una din dou : Ori
le icoana binelul, drepttel, lubirei i. atunci
demonul n'avea pentru ce se sfdi cu ceriul
pentru ch aducind cu sine in vieat drept,
bine, frie, dreptate, amor", lel ar fi fost
trimesul ceriulul, Imfiltntoriul lui dumnezeu;

ori acest ceria le o putere cu totul duman

www.dacoromanica.ro

96

EMINESCU

binelui, drepttei, iubirei i atunci solul lui

nu putea fi Ingerul iubirei, care-I Infatoeazh
In Impcarea cu demonul. Ce palidd, ce neInsemnata figura ieste In adevar demonul
Jul Eminescu ! Un demon poait, deceptionat,

pesimist ! at Ie ceriul de la pamint, aa de

departe le acest demon de Prometheus care
s'a razvratit In potriva lui Zeus. OsIndit,
ferecat cu lanturi pe o stinch din Caucaz,
chinui- de o pasere fra de mil, care veclnic II sfkie mruntaiele, prada unui chin
groaznie, Prometheus arunch In fata dumanului tot adevrul ! Ce uriah figura ! Ce
mic e deceptionatul, pochitul i mal ales inconsequentul i nelogicul demon al lui Emi-

nescu ! De o data acest demon ne Inftitoaza dou principii cu totul protivnice. A-

cest demon reprezinta epoca noastr cu deceptionismul lei i mai ales ne oglindete pe
poletul Insu-I. Da. Poate greim, dar aa le
phrerea noastr, demonul deceptionat 1 pochit al lui Erninescu le chiar singur poletul
In unul din stadiurile evolutiel sale , iear
cele dou principil dumane ce se lupt In
pieptul demon ului sint principiele dumane
ce se luptau In Mema poietulul, principiul
viitoriului i principiul trecutulul : fondul
prim de idealism i optimism al poletuldi
cu pesimismul german conservatoria cltigat
mai tIrzirt sub Inriurirea mediului social. Vom

www.dacoromanica.ro

97

EMINESCU

areta mai jos cum Intelegem aceasta. Ca i

Faust, Erninescu ar fi putut zice :
Zwei See len wohnen in meiner Brust
Die einc will sich vom der andern trennen" ').

Aceeati lupt se vede i in polema admirabil tin-phi-at i proletarie : Aceasta ie

imprtita in patru tablouri :
Cel di'ntaiii.. Intr'o taverna intunecoasii,
mohorith, leste strins o ceata de proletarl.
Innaintea acestora, un rzvrtitoriii, proletarid i lei, rostete o cuvintare plin de foc,
de entusiasm, de putere. Poletul zugrvete

minunat, foarte cu simtire arata cele mai

innalte sentimente omeneti, ne descrie mizerfile sociale, infricoatele neegalitati, coruptiea, toath minclun intocmirei sociale de astazi. Proletariul cere rascoal in potriva acestor
nedreptti, nemicirea strei sociale de acuma

i inlocuirea lei prin alta mai bun, mai moral:a. Tabloul, cum am zis, le minunat, versurile suna ca trimbita care chiama la lupta
i rar se aude cite o noth tal ca urmatoarea:
Setrmati statuca goalA a VenereI antice,
Ardep acele pinze cu corpurt (le ninsori !
lele stirnesc In suflet ideea neferice
A perfectiel umane si Tele fac sa, pice
In ghiarele uzurel copile din popor".

) Doug suflete loeuesc, ah ! In pieptul mieti

Si vreau sit se despartii unul de altul".
7

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

De ce ar protest tocmal a, proletariul"

lui Eminescu in potriva perfecpei umane",
chid cu cite-va versuri mai in urm zugrvete un tablou atit de desvirit al ,,perfeciei

In eit i inoartea va phrea un

inger cu prul blond i des"? Si care statuele

antice, oare arta, face pe copila din popor

sh cad in gbiarele desfrindrel ? Si, ce vrea
s zich versul urmtori Atunci yeti muri
lesne, fr de amor i grij"? Cum, atunci,
cind vor lipsi toate pchtoeniile de a-zi, vor

muri oamenii Mr amor i acuma mor cu

amor ?! Cum am spus, afar de eite-va trsturi fale, tabloul je adevrat j admirabil.
Cum se vede lel ieste produs aproape Intotul
numai de unul din cele dou suflete.
Tabloul al doilea...
Pe malurile Senel In faeton de galA,
Cezarnl trece palid In ginduri adincit

Poporul 11 face ginditoriii, Cezarul. tie c

nu-1 iubit, eh minciuna i nedreptatea domnese in lume :
Convins ca vol lei leste In nAltimea solitarA
Lipsitl de Iubire, cum ea principinl reu
Nedreptul i minciuna al lumel duce frill.
Istoriea umana In veci Be deafaBoarX

Povestea-I a ciocanulul ce cade pe ilau".

Tabloul al treilea. Parisul le In flachrl, poporni s'a riisculat.

www.dacoromanica.ro

99

EMINESCU

Evul le un cadavruParis al lui mormnt".

In acest tablou se gasesc versuri minunate
ca urmaloarele :
0 ! luptl-te

in pletele-ti bogate,
Eroic leste astrt-zl copilul cel pierdut
Cud flaroura cea rosit cu umbra-I de dreptate.
Sfinteste a ta vieata de tina i pacate.
Nu 1 gu lestl tn de vinit, ci cei ce te-au vindm"

In tabloul al patrulea de o data% se arat

celalalt suflet. Cezarul le pe malul mrel
pe di'nnaintea ochilor lui trece tot intelesul
tablourilor vietel. i intelesul leste c vieata
n'are nici un nteles, ca, toate's In zadar, c
mizeriea le de neinlturat i c lea a fost, leste
i va fi. Tabloul din urmil, le o amestechtur
de panteism, misticism i fatalism, o mixtura,
metafizich nemtasca; in care poletul inneac
tot intelesul tablourilor di'nthia. Urinal-i ale
astel metafizici nemtetl, pesimiste, snt urmtoarele :
Ast fen umana road in calea Tel ingheatl,

Se petriticit unul in Belay altu 'mpitrat

Acoperind cu noime sitrmana luT viaVt

Si aretind la soare a mizeriel lui fatE

Fag, cud intelesul i-acelall la toll dat

......

In veci acelea-si dorurt mascate cu altit hain5,

orn"
$i in toatA, omenirea in veci
.

Iear strofa de la urm suna, ast-felia

CE vie al morti-eterne le vieata lumi'ntregi".

Frumoasa mingiere pentru. copila din popor", care moare Invlita In pletele bogate.

www.dacoromanica.ro

1110

EMINESCU

Unul se petrific in slav, altu'mphrat" aa

a fost i aa, va remnea pe vecil vecilor.
17

Frumoas mingiere ! Nu vom sta la polemich

in privinta metafizicel lui nouroase, nu-i vom

areta c omul le departe de a fi fost tot

deauna aa cum leste ast-zi i c va ajunge
cu totul altul In viitori ; nu vom incepe dezbaterl filosofice cari nu pot s intre in acest
articol. 0 Intrebare insa trebule sh ne punem.
Dach le adevarat, dac le fatal, neinlturat
ca unul s se petrifice irnprat altul sclav,
unul in liberal-national i altul in conservatoriii-junimist, de ce atita despret i ur chtra
liberalil notri pe cari poletul il numete rel.
i fameni", ba chiar cere lui T ep e Vod
ard6, de vil ? Daca le adevrul c ....in toath
omenirea Ie'n veci acela-i om", de ce pe de

o parte atita ur asupra liberaliior i atita

lubire i entusiasm pentru cavaleril i damele

de la o mie patru sute", 'fear pe alta o fiTosofie rece, pesimist-metafizic-fatalist pen-

tru copile din popor, cari mor pe baricade ?

Dac le adevrat 6, a fi le o nebunie i

trist i goal" , atuncia i ura i entusiasmul

i to:_te preferintele poletului I11,1'i gsesc
explicatie. De unde dar acest neconsequent?
Pricina lei, duph nol, le urmtoarea : Eminescu
duphintima luf natur fost idealist, pesimismul
lui se datorete inriurirel mijloculul social. In

sufietul lui lera dar lupt intro idealismul

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

101

n atu rel. sale i intre Schop enh a uerismul altoit

de mediul social. Lupt Intre aceste douh prin-

cipii deosebite trebuea neaphrat sh duch la

nePonsequenth. Aa dar lupta intre idealismul
naturel poletului i intre pesimismul provocat

de mediul social pe de o parte, lear pe de

alth intre nhzuintele idealiste ale poletulul
Intre Inriuririle conservatoare ale mediului
In care till ea, leath cauzele neconsequentel caracteristice intregei opere poletice a

lui Eminescu. Mal jos vom vedea 1 mal

lhmurit acest lucru atit de insemnat. Aice
trebule s spunem numal ch de la o ereme
principiul viitoriulul a fost biruit. De Eminescu
putem spune ceea ce Heine zicea despre Schle-

gel : Tel nu pricepea viitoriul i nu avea Incredere inteinsul, de aceea durerile timpului
nostru i se preau nu durerile facerel, ci ale
agoniel". Admirabile cuvinte !
Urind prezentul necrezInd In viitori, de

unde ar putea poletul sh mai lea material

pentru plzmuirile sale ? Douh izvoare i-au

remas inch : trecutul i fantaziea ; din acestea
paate s scoath material. Dar nol sintem
potriya amindurora. Impotriva trecutului pen-

tru ca le un izvor prea putin trainic i creatiile scoase din lel nu pot sh, fie de cit lipsite de putere i trinicie, deci tot moarte.
Noi credem ch vieata le mal poetich de cIt

moartea. Chiar dach vom plictisi pe cetitoril

www.dacoromanica.ro

102

EMINESCIT

notri, tot vorn vorbi mal pe larg despre

chestiea aceasta, adecLdespre poletizarea trecutuluii despre poeziea fantasti ch. Noi credem

chiar ch avem negreit datorie de a vorbi

i leath pentru ce. Eminescu

le polet In toath puterea cuvIntului, le cel
mai de frunte polet contemporan i ca atare
Incepe a avea mare Inriurire asupra tinerei
nnastre literaturi. Multi tineri II imitcazil.
Poietul a fhcut coalk lucru care nu ne poate
pricinui de cIt mare multhmire. Eminescu
are versificare bogath, muzicalh, frumoash,
limbh admirabilh i tot atit de admirabile
tablouri, Eminescu le artist. Toate aceste Insuiri poietice dorim sh aib, nit de multh
despre acestea.

Inriurire asupra literaturel noastre, sh gsasch

imitatori ; dar Eminescu are i lucrurl greite

nu-i polet care sh nu aibh. Poetil cel mai

mari ai Europei, Victor Hugo, Alfred de Mus-

set, Byron, Goethe chiar, au avut greell,

cum le de pildh la acest din urmil prea marea
lui iubire pentru simbolizare, pentru metafore,
alegorii, lucru care face atit de slab& partea

a doua din. Faust". i cu cIt le mai mare

artistul, cu atIta slut mai primejdioase greelele lui. trnpreunh cu Insuirile cele alese
1'0 afl imithtori i greelele, pentru eh putin
pot analiza lucrarea poletului i alege ce-I bun
din ce-i reu. Mai mult, tocmal greelele poietilor
celor marl ghsesc mai multi admirtori. Se tie,
www.dacoromanica.ro

Ifl 3

EMINESCU

de
citi apologiti iadmiratori a gsit alegorio -maniea i simbolo-maniea hil Goethe.

Datoriea criticel leste s arete aceste groell.

Ieste chiar mal mare datorie sh arete gre-

elele de cit insuirile bune, de oare ce

alese 1i fac drnmul i fdr,i critich.
rolul criticului leste de mina a doua In
privinta acestora Pe Cind In privinta arethduel greelelor, rolul criticului le cu. totul
precurnpnitori ;
greelele, sub pavza calittilor i a numelui poietului, cauth
s-i fac, drum In lume ; datoriea criticului
leste a le opri in drum.
Am spus aceste cIte-va cuvinte pentru
admirtoril poletului, ca s nu se creaz
cum-va c pnin critic noastra voim numal
s micurm insemntatea celul care, &rIndoeal, leste cel mal genial polet contemporan la noi.
*

Poletizarea trecutulul, intrebuintarea 1111

ca materie pentru creatiile poietice le veche

i a fost o vreme chid coale ntregi ziceau

c6, numal trecutul poate da materiale pentru

poelzie i socoteau ca o erezie, ca o ocar

Impotriva muzelor, dad', oare-cine ar fi vroit

s se foloseasch, de vieata contemporan lui

ca de un lucru pentru polezie, pentru plzmuiri

Sh ne aducem aminte de coala

www.dacoromanica.ro

I 04

EMINESCU

clasiea franceza, care socotea ca numal Gre-

ciea i Roma ail privelegiul de a insufla

poetii ori de coala romantich germana, care

cerea tot asemenea privelegi pentru veacul

de mijloc, cu feudalismul lui. CH de inr&dacinath le Inca si pna acum ast prere nA

slujete de dovadall. Spencer care in articolul
sau Folositoriul i frumosul" generalizaza c&
lucrurile sa faptele ce-au fost folositoare pentru stramoii notri, stilt pentru nol, urmaii
lor, frurnoase". Aa de pild un castel, care
mai innainte vreme lera de mare folos, pen-

tru noi leste pitoresc ; un idol ciudat care

pentru selbatecil preistorici lera un chip sfint,

pentru noi le lucru de de petrecere. " Aceast teorie alit de general& nu poate sk

infrunte niel cea mai uoara critica, noi,

cum zice un critic plin de spirit al lui Spen-

cer, putem tot aa de bine, tot cu atita

sa, facem generalizarea contrar, adeca

sh zicem ca lucrurile

ce lerau frumoase
pentru strmoii notri mai indephrtati sint
folositoare ppntru noi.. Aa, podoabele selbatecilor preistorici au ajuns pentru nol lu-

cruri foarte folositoare, pentru c de pe

dinsele putem afla starea culturala a selbatecilor i Bind ch slut dovezi puternice pentru evolutiea social. Spencer gasete cu
cale sA, se joace cu vorbele folositoriii" i
frumos". De altmintrelea i. aceasta gene17

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

05

ralize a facueo pentru c i-a trebuit pentru

alta uia intinsa. Dar ori cum ar fi, le lucru
mare ca un cugetatoriii ca Spencer, a putut
face asemenea generalizare. Faptul arata cit
de respindith le parerea greaa c trecutul
poate fi izvor pentru frumos, ba chiar c
numal In trecut se poate gsi materie pentru alcatuiri poletice. Din pricina acestel parer' i find eh lucrarea poietich a talentatulul
nostru polet poate sh intareascil, s latasca
asemenea idel, trebuie sh spunem In potriva
acestei teoril cite-va cuvinte, pentru eh noi
o socotim mai mult de cIt greit, o privim

ca absurda. Am aretat una din pricinile acestel trecuto-poeto-manil Aceast pricina

leste reactionarismul poietilor notri

Poietii cari au idealul ion social in trecut se
poietizeze. Teste
intelege c4 vor cauta
inse i alta pricina isnemnath i care arata,
pentru ce nu numal reactionarii poietizaz
vremea trecuth. Aceasta pricina le urmtoarea : Deptirtarea trecutalai face sti se poata
fterge toate trdstiturile nepoYetire ci s rei mind cele
poietice, cum de la un cor de muzich afi-

tori In deprtare, se pierd notele fahe

nearmonioase, ba de departe poate s ne
par un cor chiar foarte armonios. Pentru
a deslui cit mal bine ideea noastra vom da
urmtoriul exemplu... Teat& un tablou. 0 p-

dure fr margenl, o padure batrna din

www.dacoromanica.ro

lot;

EMINESCU

America, La dreapta o vale intinsa, apol

preriea verde ca zmaragdul, acoperita cu
imbatatoarea vegetatie tropicala. In vale,

linga pdure, imprejurul unul foc s'a aezat

o ceata, de selbteci. Luna arunc de sus o
lumina argintie i In aceasta lumina pare scaldata i. pdurea i preriea i ceata de selbateci
adunata in jurul focului. Niel un zgomot. Pare
o vraja, nurnal din and in cind in del:al-tare
se aude mugetul mret al unei flare ori tipetul

jalnic i plingatorih al alteia. Strightul se

pierde in dephrtare i In urm fear tacere
adinch, sfint, vrajith.... Ah ! eh de poletich
fe vieata aceasta a selbatecilor. Numal, cetitoriule, sh nu te prea apropil, chci atuncl
vel putea vedea lucruri foarte nepoletice.
De pilda in foc vel putea deosebi buci
mari de carne frigindu-se un picior, un cap
pe jumatate prlit, pe jumatate fript. Nu te
spariea, le un cap de om. Mai intr'o parte
un tInr voinic spinteca un prins, scotindu-i
matele, preghtindu-1 pentru fript ; mal la o
parte o batrina respectabilh, inabracata ca
mama Eva, sparge capul unui mort, scoate
crierI cu minele i-i inghite lacoma ; iear o
tinra domnioara a scos inima, o sfaie cu
i se pregatete a o inghiti. S'a
nu crezi, cetitoriule, c scena aceasta le o
alegorie, o simbolizare, in care batrina ce
inghite creeril ar fi vremea, care soarbe ginwww.dacoromanica.ro

EMINESCU

I h7

durile noastre; lear tinhra fath co stkie inema ar fi simbolul amorului, care cu micele-i

minuti ne sfhlie cite o dath aa de dureros

inima, ba cite o dath chiar ne-o inghite ca
totul ; lear tinhrul care spintech i eintuete pe cel prins In rzboiii ar fi simbolul
criticel care despich pe scriitoriul ce i-a chzut in mini, rhsfoindu-i mruntaiele.... Nu,
cetitoriule, nid o simbolizare ! Poleticii sel-

bateci au prins In lupth citi-va dumani i

acuma 1i fac mincare Toate poletizhrile
trecutului Sint mai mutt ori mai putin de
acest

In tabloul nostru contrastele sint

numai mai marl. Poietul scoate din vieata

veacului de mijloc un grhunte frumos poletic,. care ori n'a fost de loc, ori dach a fost
iera amestecat cu o minh de noroiti i pe
urin ne zice : poftim cum iera vieata la
o mie patru sate".
s'a format le77

genda despre poleticul i cavalerescul ' veac

de mijloc. Feudalii, betivi, mojico0, dobito-

citi, stricati, eruzi, oameni cari au umplut

toath acea vreme de singele i de lacrirnile
celor apsati, se arath, ea nite ingeri curajoi
i blinzi, cari numal ofteazd, la teretile lu-

bitelor, se primblh, eu dinsele pe lac la lumina lunei ! Admirabilul publicist german,

Ludwig Borne, fiind inteo With veche, rui-

nath din Frankfurt, unde parch se credea

strhmutat in veacul de mijloc, a zis :
www.dacoromanica.ro

108

EMINESCU

Betrachten Sie diese Gasse undruhmen Sie

mir alsdann das Mitellalter ! Die Menschen
sind todt, die bier gelebt und geweint haben,
und knneu nicht widersprechen, wenn unsere verrckten Poeten und noch verrcktern
Historiker, wenn Narren und Schlke von
der alten Herrlichkeit ihre Entzuckmigen
drucken lassen ; aber wo die todten Menschen

schweigen, da sprechen desto lauter die lebendigen Steine. ") Poate prea energic, prea
amar, dar Cit de adevrat ! Aceast poletizare a trecutului leste cu atit mai primeidioash, cu cit publicul, din pricina lipsei de
cunotinti mai adinci istorico, nu poate s
se incredinteze de adevrul tablourilor poletului ; lear pe de alt parte Ant corbi negri
al trecutului, cari se folosesc de aceast poletizare pentru scopurile lor necurate. Poietul
poate cinta ca paserea nu -tie e una din
urmrile acestor cintece va fi plinsul amar.
Inch o pricinh trebuie sh arethm pentru ce
poietii snit plecati a poietiza i anta trecutul

mai degrab de at prezentul. Pricina ie ch

a cinta trecutul le mai uor. Da, cetitoriule;
mult mai uor. i ieat pentru ce. Vieata le
1) Privitl aceastti ulitA si apoi lAudati-ml vrista de
Oamenil, cari au trAit i plins aice au murit si nu pot sA se
impotriveascA, and poietil nostril smintitT i istoricii si mal
smintitf, 'cind nebunil si sarlatanil tipArese incintarea lor
despre mAretiea vremurilor
dar dacA oamenii mortl
pietrele vii vorbesc cu atta mai cu tArie".

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

103

atit de mare, atit de complicat, ch nu le

nemic mai greu de Ca a crea productii vii
pentru aceasta &Oa-Lie geniu. Dach plzrnuirea

artistului le fr vieat, le un cadavru, atuncia nol, publicul, putem sh judedirn foarte

bine opera, noi vii simtim indat c ni s'a
adus innainte ce-va mort i aretind cu degetul, zicem : mortuu est ! Cu totul alta ce-va
le cu trecutul. Aice poletul creeaz dup5, inchipuirea sa i le chiar sigur c multi vor
lua cadavrele drept fiinti vietuitoare. Pentru
a mintui cu asta chestie vom cita o fat5, minu-

nat de la o scriitoare englezk polet mare

i lea, o pagin frumoask una din cele mai
vrednice de admirat, din cite ni s'aintimplat

a ceti. Ast fat le scris de poleta Elisa-

beth Browning in cunoscuta-1 poiema Aurora

Leigh" 9.

Ori-ce vristachiar din pricina perspectivel prea apropiete, se intelege reude ehtr5, contemporani. S presupunem

mun-

tele Athos ar fi fost spat dup vrointa lui

Alexandru,in formil de statule de om uriak Teranii cari ar fi cules ghteje in urechea lein'ar fi gindit mai mult de cif, caprele ce ar fi pscut pe acele locun s afle acolo o forma asemenea omului ,i nil
i). Vezi Gabriel Sarrazin. Potes modernes de l'Angleterre,

pag. 209-212.

www.dacoromanica.ro

110

EMINESCU

indolese, ar fi trebuit s, se indeprteze

la cinci milepentru ea uriaul chip s, se

alctueasc, innaintea ochilor lorsub formi
de profil omenesc, de nas i de barb bine
dosebite,de gur, optitoare de ritmuri thcute spre
hrnit sara cu singele
sorilor ;un boiii mare, o mn care s fi

vrsat pe vecieun nu imbelugat de argintpeste pkunile imprejurimei. Tot asa-i

pentru vremile in cari trirn, cle sint prea

maripentru ale putea vedea de aproape. Dar
poietii trebules, fie inzestrati cu dou fehurl de vedere : s aiba ochipentru a ve-

dea lucrurile apropiate tot atit de bineca

i cum le-ar privi de departe,

i pe cele
indepartate aa de cu amruntul ca 1 cum
le-ar pipai. La aceasta trebuie s tindem

Jell nu am incredere Inteun poiet care nu

vede nici caracter, nici mretie in vremea
sa,i-i trebuie sh-i strmute stifletul cinci
sute de ani Indaret
in dosul anturilor
i a podurilor, In curtea unui castel
ca sa cinte, o ! nu vre-o opirl ori vre-o
broasc, riloash
care traea acolo in ant
(asemenea cintare s'ar mai putea ierta) dar
vre un cap posomorit, jumtate cavaleria,
jumtate tlhari de vite
ori vre-o dam
trufa, jumtate mobil 1 jumtate regin
atilt

de morti cit pot fi mai toate,

polemele serise despre ciolanele lor cavalewww.dacoromanica.ro

EMINESCU

111

moarte de felifi nefireasch: moartea

motenete moarte. Nu, dacA leste loc pencam prea plinh
tru poieti in asth lume
reti ;

sin(i cred ch leste loc pentru

gura lor datorie leste de a infhtoa vremea
nu pe a lui Carol cel Mare, vremea
Ion,

care strigh, inalh, se Inlor, vietuitoare,

i cheltuete
sphiminth, socotete, dorete,
mar multh patimh, mai mult foc vitejesc,--de cit Rointre oglinzile saloanelor sale,
S fugim
land i cavaleril lui la Roneevaux.
de lustrul, de postavul sau de falbalalele din
vremea de a-zi, sh ne extaziem pentru toge

i pentru pitorese --leste tot atita de vthmAtori pe GU de caraghioz. Regele Artur

insu-i lera ce-va banal pentru lady Gueneveri Camelot li se phrea menestrelilor tot
atit de prost lucrucit se pare Fleet-Stree-

tul pentru poiei notri.Nu, nu fugitii

di'mpotrivh, epici fhrh nazuri pricepeti-vh a

apucaprin lava infocath a cintului vostru

titele pline de vie*, ghiftuitoare, ale vremei voastre,
pentru ca mai apoi and va
veni vremea urinhtoare.fiii leis, poath piphi
urma minelor voastre i pEni de respect s
priviti acestea 's titile din cari am
supt cu totii !--Aceste tite vor 'Area inch vii,

ori, cel putiniele vor face sh palpite piepturile noastre, asta-i arta vietuitoarecare ne
reprezinth i ne amintete vieata adevrath".

www.dacoromanica.ro

112

EMINESCU

In aceasth paginh minunath talentata poiet

englez, judech, osindete i executh ten-

dinta de a poietiza trecutul. Noi nu vom

mai adhogi nici un 'cuvint. Chci ce am pu
tea sh mai spunem duph asta fath admirabild, In care nu tii ce sh admiri mai mult :
adincimea, bunul simt, spiritul ?
A doua tendint, In potriva chreia sintem
leste intrebuintarea fantasticului In polezie,
ori mai bine zicInd, cum. vom vedea indat
exagerarea fantasticulul. kith dath vom vorbi

mai pe larg despre aceasth apuchturh, aice

vom spune numai cite-va cuvinte. Noi nu
putem aice s examinm pe larg pricinile
cari dau natere acestel tendinti, inse putem
sh arethm una din pricinile de chpetenie,
despre cari am mai vorbit, a nume despre
tendinta poletizhrei trecutului, aceasth pricin le lipsa de Incredere In propkirea omenireI. Cind poletul socotete durerile prezentului ca durerile facerel, din cari trebule
FA leash o societate mai frumoash, mai omeneasc, mai inteligenth ; oh, atunci de bunh,

sam chiar n durerile de a-zi va ghs in-

teres nespus de mare. Chad poietul Inse, lipsindu-i credinta In viitori, va socoti durerile

de a-zi drept agonie, atunci le foarte firesc

lucru sh ne spuie eh :
0, moarte ic un baos, o mare de stele
and vieata4 o balta de vise rebele,

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

113'

0, moartea-I un secol cc son Inflorit

and vicata4 un basin pustiu ei urit."

leara-I foarte firete le ca poletul

s'a

Intoarca ochil de la aceasta, balt de vise

rebele", de la acest basni pustiu i urit",
sa Intoarca ochil In alta parte i sa caute
material poletic In trecut oil In adhacinaile
Inchipuirel i ale fantaziel. Dar scoaterea
creatiilor poletice excluziv din adincimea In-

chipuirel le tot una de vatamatoare pentru

polet cit i pentru polezie.A scoate creatiile poletice excluziv din adincimea imaginatiel sale, 'le tot una ca i cInd ar vroi cineva sa, se hrneasca mIncIndu-1 singur trupul, far& a primi hran din afar. Nu-1 vorba
s'ail gasit unii cari pot tri ast-feliil pan& la
40 mi. 50 de zile, dar la urma urmel tot la
modrte prin inanitie se ajunge. Fantasticul
are local sail In polezie, numal trebule sh
slujasc, drept unelt pentru creatiile poletice, nu ca material i scop. Fiind-ch nu putem vorbi mai pe larg, dam aice numal dou
exemple, cari trebule s, lmureasch In 61va gindul nostru. La Dickens, in mimmatele-1

Poveti de Crciun", un bogat industrial adoarme i visaza pe tovarau4 mort , care,

leind din groapa, Il duce prin Londra, aretindu-1 familiea seraca a comptabilulul acestul industrial. Tabloul mizeriel ce se desaura, In aceste poveti" ie Infioratoria i
17

www.dacoromanica.ro

114

EMINESCU

ingrozitori de real. Fantasticul a fost dar

unelta ori mai bine zis rama tabloului, base
coprinsul tabloului le real ca
vieata.
Ieath o pild. Goethe o Mat o poveste poporan german, fantastici, i In .margenile
acestel poveti a plzmuit o polem, care oglindete vieata Germaniel contemporane lui,
mai ales vieata Germaniel inalectuale, cu credintile, indoielele, ateptrile lei. Faust (par-

tea 1-i) nu le numal una din cele mai uriae plzmuiri ale geniului omenesc, dar ie
i. una din cele mai reale. tntr'o ram fantastic. Goethe a turnat un cuprins nemhsurat de mare, real, ca Insll vleata. Pn
la alt prilej credem c aste exemple atung
pentru a areta in cit-va cam in ce inteles
primim rolul fantasticului in polezie.
*

Dup a Vita, ocol se Ile intoarcem

la poletul nostru.
Eminescu a scris putin i ne-ar fi greii s
gsim trsturi me, ales caracteristice pentru

dinsul, prin care s putem spune c face

parte mai ales din cutare ori cutare coal;
dar le de netgAduit ca aste dou trsturi
poietice despre cari am vorbit mal sus, adecA poletizarea trecutului. i fantasticitatea,

sint destul de lmurite la dinsul. In satira

a patra se idealizazh vrista de mijloc pe
www.dacoromanica.ro

EMINESCU

115

care o arath ca un ideal pentru timpurile

noastre. lin satira a treia idealizaz veacul
de mijloc al nostru, national. Poletul face
un tablou al coruptiel, al nemerniciei contemporane. Pentru a face ca nemicniciea a-

ceasta st leash i mai tare, ne arath o

coana, din trecutul ideal i o pune In fath cu
phchtorniea epocel liberalismului burghez

ast contrast le menit sh ne arete eft, de marl

viteji iera Rommnil In trecut
prin
contrast, sh leash mai bine la ivealh pchtoeniea de azi. Pentru acest sfirit poletul ne arata
pe Romini omorindu-se foarte poletic cu Tur-

cii pe malurile Dunhrel. Pentru ca oamenii

de a-zi s fie O. lei vrednici de numele de
brbati marl pe cari sh-1 cinte rapsozil", ar
trebui s leash la Dunrea, sh se apuce la
spintecat cu Turcil ori ca alti straini. Phcat
numai c spintecarea cu cutitul ori cu poletice Una sageti.... nu se mal obinuete
acum avem chassepot, mitrailleuses, tunuri
Krup puti cu repetitie i altele cari spre
a ajunge poletice cu totul trebule sh alb&
o vechime de vre-o patru cinci sute de ani
sh nu mai fie intrebuintate ! tn ori ce alta
am putea s hulim impotriva civilizatiel liberalo-burgheze, numai In privinta lipsel de
,

mijloace pentru meteugul spintechrel i o-

morului, nu. tn aceast privinta: am ajuns

mult mai depate de ott pe vremea lui Mirwww.dacoromanica.ro

110

EMINESCU

cea, Balazit etc. Satirea a treia le nethghduit minunath. Ironie amar desfkur poietul In potriva domniorilor veniti de la BalMabile din Paris, cari se cred meniti a ch.-

mui tara, dar cari In adevr numai banul

Il vineazh i citigul fin-A munch". Aceast
ironie le tare ca otelul, 'le nemicitoare Sin-

cera rhscoal a poietului cade zdrobitoare

peste capulprotivnicilor, cum li se i cade. Dar

contrastul cu vremea lui Mircea Vodh, menit a

cl i mai mare putere satirel, In adevar o

slhbete. Sh, nu fim ren inte1e1. Inceputul
satirei a treia, mai ales descrierea bthliel
le o bucath epich foarte puternich ; Inse tendinta, menirea, ce-a vrut sh-i dea autoriul,
punind'o ca ideal, contrast cu vremea de
mreasch i mal mult
a-zi, vroind
le
greit, satira lui
puterea satirel sale,
pierde In loc de a ci:tiga. Poietul a vroit
ca mIntuind bucata, cetitoriul s zica : Oh!
eh de mich, de stupidd, de stricath le lumea

de a-zi i mal ales fath cu vremea slhvit

a lui Mircea Vodh i a strmoilor notri".
In adevar inse, coi mai multi din cetitori,

dach vor cugeta, vor zice : Da, tristil vreme

trecem noi, multh micime, stupiditate, coruptie ! Dar dach am fi pul In trista dilemh
s alegem intre vremea noastr i intre a
spintechrilor cu Turcil, a thierilor de capete,
a buzduganulul i a tapei, apol tot am alege

www.dacoromanica.ro

EMINESCIJ

117

mai bine vremea noastr". Se intelege c

nu ast intiprire a vroit s fac poletul.
In frumoasa-1 doin poletul cihem pe Stefan cel Mare, aiurea pe Tepe Vod si asa
mal incolo. Nu tim dacii i-a luat de sam

inse c dach s'ar scula din morminte acei

volevozi btrini, apol pe dinsul, copil sceptic
i necredinclos al veacului, l'ar pune mai

nti in tap. Aceasta tendint a poletului

micsureaz valoarea creatiilor liii i sintem
cu deshvirsire Incredintati eh tot lea n'a dat
vole sh se desfsure in intregime talentul
celui ce-a sm.'s , Ginn", Satirele" i Luceafrur
Fantasticul romantic ori romanticul fantastic nu le asa de earacteristic pentru. Eminescu ca poletizarea trecutului Ilse leste
si lel destul. Asa de pild in Strigoil,' vedem : vechea beserec, &chile de cear, bhtrinul mag care ridich genele cu cirja, scularea mortilor din groaph, alergarea acelora-si morti cAlrl, cu toate drcoveniile
cari fceau s ni
zburleasch prul in cap,
ne ghemuim tremurind lingh mama bhtrinh care ne spunea aceste grozvil. Dar acuma am crescut si credinta in drcil a pierit o dath cu intiphrirea poetic de odinioarh. Acuma am lesit din copilrie i pricepem c Infricosatul si dramaticul leste In
vieata de toate zilele, ascuns cite o (lath sub

www.dacoromanica.ro

118

EMINESCU

forme ala de simple i de nebttoare la

ochi i totu-i acest drarnatism ne mirk ne
ptrunde mai adInc Mema de oh toat grozveniea fantastich, de cit nenorocirea lui
Ara ld". Nu-4 corb6, se gsesc foarte frumoase versuri In Strigoii," lueru foarte firesc pentru ca-s scrise de Eminescu, dar
toat creatiea mirose a morn:Lint, nu -le vieat
i de aceea nid i. nu poate sh lucreze asu-

pr-ne aa de mult.
Poletului care innoat In ceriul fantaziei
i al trecutuldi, putem
spunem Impreunh

cu fata din Luceafrul".

O lesti frumos cum numa'n vis

Un inger se aratA ;
Dar pe calea ce-al deschis
merge niel o datl.

Strain la vorbA si la port

Lucestl fArA de vie4A ;

aid feu Pint vie, tu ieti mort

ochiul tAu mA 'ngheatA

Dar dacA vrel ea crezAmint

SA te 'ndrAgesc pe tine
Tu te coboarA pe pffmlnt
Fil muritoriti ca mine."

Da, fiti muritorl ca noi i Intrebuintatf

sublirnul vostru dar de a putea Intrupa in

tablouri poietice fieata, intrebtfintati acest

dar pentru a ne face tablouri In care

www.dacoromanica.ro

di,

119

EMINESCU

s pricepem vieata in toat, intinderea i maretiea lei, in cari sa% putem ve-

vedem i

dea i pricepe ce avem pe inema noastra.

Coboriti v pe pamint i.

impreju-

rul vostru Ca de intins, cit de feliurith, cit

de adinc le vieata, ce nesecate izvoare cuprinde lea pentru intristare i bucurie, pen-

tru plus nebun i pentru ris omeric. N'avem

cuvinte, n'avem destul putere ca sh satuim

in destul pe toti poieii

scriitoril notri
sa-I intiphreasch in minte i inemh adincele
cuvinte ale marelui Goethe, povata ce d
lei poietflor :
i

Greift nur hinein in's voile Menschenleben

Ein jeder lebt's, nicht vielen ist's bekannt
Und wo ihr's packt. da ises interessant"

Tear dac yeti asculta de sfat :

Dann sammelt sich der Jugend schOnste Biddle

Vor euren Spiel, und lauscht der Offenbarung.
Dann sauget jedes zrtliche Gemthe
Aus euren Werke sich melancholische Nahrung,
Dann wird bald dies, bald jenes aufgeregt ')
Ein jeder sieht was er in fierzen trgt"

Eminescu a fast pesimist. Ce fella de pesimist ori deceptionist a fost Eminescu, care
'). Strilbatell numal in vieata intreagl a omenirel I Fiecare o trIeste, dar nu multora le leste cunoscut.
i orI
de unde yeti zugrvi, Teste piing de interes . . . .Atuncl
se adun, cea mai frumoas floare a tinereteliInnaintea eIntuluf vostru IT asteapt revelatiea.
Atund fle-ce simtire
fraged sug.
Din operile voastre melancolia hran,
Atuncl se atit clad una clad alta
Fie-care vede ce are,
in inemV.

www.dacoromanica.ro

1:0

EMINESCU

le feliul pesimismului lui i cari-i slut cartzele. Ieath lucrurl cari -neaphrat trebule pricepute, dacil dorim sa intelegem pe polet i
creatiunea lui. In privinta cauzelor pesimismulul, acuma in urm au incept a se respindi nite pAreri cu totul greite i cari
vin din nestudiarea mai adincita a creatiunei lui Eminescu. Unil zic : Pricina pesimismulul poletulul nostru leste filosofiea pesimi-

st a veacului, Schopenhauerianismul. Cit

de greit le aceasta parere pot s inteleag

acel ce-aia eetit articolul nostru. Deceptionismul in literatura romin`.. Cei cari slut de
aceast parere nu vAd oare c prin explica-

Tea lor nu explic nemic ? Nu vhd c fac

numal s fie alt-feliii pus ? *i a nume : De

ce filosofiea Schopenhauerian a inriurit aa

de mult asupra creatiunel lui Eininescu ? Pe
cind Eminescu invata in G-ermaniea, marele
filosof pesimist murise, in sChimb trhea i
tun de la tribun, alt invtat, alt filosof,

care a fcut mare zgomot in

Germani-

ea prin propaganda sa optimist, prin violenta-1 ne mal pomenit in potriva pesimismului lui Schopenhauer, Hartmann. Vorbim

de E. Diihring. Cum dar mortul Schopenhauer a avut mai mare inriurire asupra lui
Eminescu de Mt viul Diihring, despre care,
fie zis in treacht, Eminescu vorbe cu mult
xespect ?

www.dacoromanica.ro

121

E MINESCU

Altii, ca mult mai mare .aparent de adau urmtoarea explicatie cauzelor

pesimismului. lui Eminescu. Aceast cauzil
ar fi caracterul intim al poletului insu-i :
.semInta nebuniel, boala fiziologic5, i psiholo-

gica motenith, care mal apol a flicut sk se

declare nebuniea la polet, tot lea l'a fcut
i pesimist. Pesimismul lui Emineseu dup,
aceast explicare are rdcini adinci organice : fondul prim al poietului, dac, putem
s ne exprim5,m ast-felia, le pesimist. Bine
inteles dach fondul prim ar fi fost pesimist,
acest pesimism s'ar fi manifestat In ori-ce
-tar ar fi trit poietul, in ori ce conditll ar
-fi trit, s'ar fi manifestat sub alte forme, dar
tot ca pesimism in fond. Aceasta din urm
phrere captit i mai mult aparent de adevr prin moartea tragic5, a poietului la
casa de nebunl. Totu-i prerea le greith,
.cum vom vedea analizind pesimismul lui
Eminescu.
*

Pesimismul lui Eminescu se manifesteaz

mai ales i mai caracteristic in Mortua est",
-in tmprat i proletarid" i In Satira I-a.
*

Tea le moart, in cociug, cu. bratele albe

Tie plept puse cruce, ccu fata galbenh, cu

www.dacoromanica.ro

122

EMINESCU

ochil inchii.. LInga, patul lei, cu buzele tremurind de emotiune, cu lacrirni in ochi, poletul repeta Meet: .mortua est.. i innaintea
acestel moarte un ir intreg de gnduri rebele bleep sa-i munceasca sufletul. Moarta,
le mort trupul, dar sufletul ridicase-va in
cerifi unde va trai vecinic ?Copilarie, basmet.
Sufietul poletului rinit de Indoeala i rinit
de malt nu poate s creaza, atunci dar
AtuncI gralu4i dulce In vecl leste mut
Atuncl acest feger n'a fost de eft lut"

Atunci nici o data nu o vom mai vedea

nici o data, nici o data ! 5i atuuci de ce a
trait ? Pentru ce &him noi, ce ne tine aice
in aceasta vie* de mizerii, dac traim numai o clip i apoi ne cufundrn in vecinicul intunerec ? Atunci : A fi leste nebunie i trista i goala ; urechea te minte i
ochiul tnal". Atunci lc de cit un vis sarbad mai bine nemici i ast-felia in fata acestel imense imagini care se chiam ?Hoartea, innaintea coriugului deschis al unel fiinte
scumpe, o multime de gindurl se inghesuesc
in capul poletului i toate se rezurna in vecinica intrebare : a fi sau a nu
Poieziea.
Mortua
est"
le
inegala,
cam
incurcat.
dupa
It
cum incurcate trebuie s fi fost gindirile i
sentimentele poletuluf. In Imparat i proleavem alta manifestare a pesimismului. In ,<Mortua est" Eminescu le muncit de-

www.dacoromanica.ro

12&

ENIINESCU

In Imprat

proletarie
de a vietel sociale, a luptelor de clase, a

enigma mortel

revolutiilor sociale.., ce inteles au toate aceste lupte i. suferinti ? Am vhzut mai sus
respunsul poletulul : eh vis al mortei esterne le vie* lumel intregi" i de ce ?'
Pentru eh :
Nedreptul i mincluna al lumel duce frIu
storiea umana fa yea se desfasoarri
Povestea4 a clocanului ce cade. pe

Nedrepthtile, suferintele, In veal a fost,

In veci vor fi, forma se schimb, fondul remine acelati.
Dar innaltimea conceptiunei Eale pesimiste

poletice ajunge la apogeu in satira in-

tla. Cind artistul a ajuns s-i exprime

desvirit sentimentele sale, atunci le un

mare talent, dar numal cind a izbutit

arete 'hate() form poletich o mare conceptie

filosofick o mare generalizare a mintel omeneti, atunai lei ajunge geniu ; i ceea ce

ridic aa de sus creatiunea poletic a lui

Eminescu le vasta sa conceptie despre vleat,

o conceptie care poate sa nu fie a noastr,

care inse le de netgilduit mare. Imensele

probleme ale universulul, cum le crearea i

Inchegarea lumel ori maI bine zis a sisteinu1111 nostru solar, o inchegare imens in timp
i.
;
micimea planetel noastre fat5, cu

www.dacoromanica.ro

124

EMI NESCU

aceste imensitti, i mai cu sam scrutimea

vietei omenirel, care pare numai o clip In
vieata total a lumel. Intunerecul ce se arat
Indretul omenirei ping, la ivirea vietel organice i innaintea omenirel dupa stingerea
acestei vieti, micimea vietel unul om cu toate
microscopicile lui interese fata cu aceste probleme imense.. , toale aceste slut minunat
.de bine exprimate in satira intlea. De ce
oare Eminescu pentru a descrie inchegarea
sistemului nostru solar a intrebuintat o cosmogonie indiean in loc de teoriea evolutiel
moderne, care putea la urma urmei,
dea
tot atita material pesimist ? Probabil c a-sta cosmogonie ie mai plastic. i in adevr ie admirabil de plasticd cosmogoniea
exprimat In versurile urmatoare :
La mnceput, pe cind fling, nu lera. niel nefiint/,

Pe end totul lera lips/ de vieatl si vointa,

Cind nu s'aseundea nemica, desi tot lera ascuns,

Cind patruns de sine insu-si odihnea cel nepltruns.
Fu prripas ie ? genuna ? Fu nolan intins de apa?
N'a fost lume priceput/ si niel minte s'o priceapa,
CcI lera un Intunerec ca o mare fAr'o raza,
Dar nici de vlzut nu fuse si nici ochiii care s'o vaza,
Umbra celor net/cute nu 'neepuse a se destace,
in sine impacata stlpinea eterna pace!' ').
IeatA cum ne expune F. Lenormant (in Manuel d'histoire

ancienne v. III p. 618) cosmogoniea vedia : La'nceput

nu iera nemica niel in nici nefiintl nici ceri niel orizon.
Ce Lnvluia deci: totul? Co cuprindea pe acel tot? Fu apl ?
Fu pia ,astie adinec ? Nu iera nici moarte nicI nemurire. Nu
se lumina de zita in noapte. Numal iel singur respira PAL./

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

125.

Incheerile pesimiste scoase de Eminescu

din asti cosmogonie vedich, din metafizica
Sehopenhaueriean i din esoterismul indiean,
care se oglindete in satira
nu-s ce-va

personal i original al lul Enainescu. Astea

sint incheerile tutnror pesimitilor. Ca filo-.
sof pesimist Eminescu nu-1 original, iel a im-

prumutat asta filosofie gata de la pesimitii

germani. Dar cu totul original i personal.
le poletul nostril in modul cum a simtit lel
acest pesimism. Lucru de altmintrelea limpede. 0 conceptie filosofica, una i aceeaTI,
poate fi primita de mal muti artiti, dar in
fie-care va sugera alte sentimente i. dupa
feliu 1 dup, grad. Dacil ne dam &Lind, desentimentele lui Eminescu, pe cit le vorba
de pesimism, vedeni c sint cu totul neconsequente i. nelogice ca sentimente pesimiste.
In adevr din filosofiea pesimista orl trebule
s urmeze ca o consequent, ceea-ce Nemtil
numesc, cam energic i brutal, dar prea.
adevarat
das Eckel des Lebens , greata
.

suflare i nemica nu lera In afar.), de dinsal. Intunerecul

domnea, acoperind total ca un ocean Intunecos. Slmburele
ascuns in adineimile Intunereculut a reeirit siligur prin puterea cAldurti". Lassen ne spune
mit indiean numat cu ce-va alte euvinte. (Vezi scrierile filosofice ale lui Lessewicl .

Conceptie modernil a eternel miscIrl, conceptie dap:A care

n'a fost, nu le 0 nu va

fi

o clipfi de pace in sine tmpA

catA," le 0 mai mreatA i mal poleticA de cit eterna

www.dacoromanica.ro

126

EMINESCU

de vleat, or cel putin nep6sarea pentru a-

-ceasdi vie*. Se tie

ch. efii pesimismului

german propuneaa f eli de fe1ii de mijloace

pentru stingerea neamului ornenese de pe

-fata pdmintulul. Si In adevr, daca vleata
le im

vis urit, o baltit de vise rebele, o min-

ciunh, un chin .., atunc:i mai bine

se Intelege de la sine. Si aceast'cl great de

vie*, dach nu In Intelesul cu totul nebu-nesc de mal sus, dar ce-va mai slbit, i-a
gsit poletii sl. Dacii natura i lea chiar le numai un vis al nefiintei, o nemic, un non
sens, atunci le foarte la locul lei exclama-

Tea trufal, dar cam egoistdt a lui Alfred

de Vigny.
Vivez, froide nature, et revivez sans casse
Vous ne recevrez pas un cri d'amour de moI?

Dacdt vleata omului le numal o vale de mi-

zerii, fiir niai un Inteles, fr nici un

; dadt lubirea le numal o iluzie ingrozitoare i urit care se mintuie cu moartea,
atuncl le consequenth cintarea brutart
nesiMiltoasfl a lui Beaudelaire, care primblin'). Vietueste, naturA, rece, i 1ear vietueste netneetat,

Nu ve1 avea de la mine un striglt de lubi;e."

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

127

du-se cu lubita-i d peste ,un holt puturos,

putred, verde, in care folesc viermil, de la

care se imprktie o duhoare ciumath, lear

poletul aretindu-i toate aceste grozvil zice :
--Et pourtant vous serez semblable a cette ordure.
A cette horrible infection". ').

Nu trebuie mai multe exemple, aste douh

i mal ales cel din urmh slut de-ajuns pen-

tru a areta eh de departe, eh de enorm de

departe le acest pesimism consequent, dar
brutal i bolnav, cit de strin le de geniul lui
Erninescu. Iel, Eminescu, sh nu arete nici
un pic de lubirel naturel, lei care a lubit'o
mai mult de cit ori-care din poietii notri
Iel care tremura impreun eu tremuratul
razel de lunh, remnea cu ochil marl i. visa
treaz la vederea lunel pline, alunecind pe
!

ceria ; lei care se extaziea ta fata unui asfintit de soare ori a resrirel lunel lei care

lubea aa de mult natura in ell, inriruit de-o

noapte de varh, cu luna plin i melanho
lick, repeta entuziasmat :
Totul le vis si armonie
Noapte bunl.

Eminescu sh arete lubitel sale un holt

descompus i sa i zic : aa vei fi i tu Iel,
$i totu-si vel fi ca si astg murarie, ca i ast
stirv linputit".

www.dacoromanica.ro

128

EMINESCU

blindul lubitoriul polet, care, strins de pieptul lubitel sale, se pierdea in ochil lei, in aeel ochi frumoi, cuminfi 1 marl, in acel
ochl mari, vistori i albatri, in cari se adunau toate basmele iel blindul, iubitoriul,
polet care scaldh pe lubita sa in lumina lunei, fcea s ning asupra lei flori de teiil
o intreba de o mie de ori lear-i
:
MA fube01, spune drept".

Nu doar eh nu tiea, dar le aa de bine

ca dup o mie de ori sh mai auzi o dat

un da. In sfirit iel care stergea cu inbire

lacrimele copilei lubite, repetind incet : Nu
mai pillage, nu mai pillage " 1
Eminescu iera bun, blind, lubitorid; fondul
prim al caracterului su a fost mai curinel optimismul i idealismul de at pesimismul. Acel
care va ptrunde i va sianti adinc creatiunea
poletului, va pricepe tot o data cit dreptate
avem. Idealizarea trecutului, cmn am mal
spus, a fost o urmare a pesimismului, dar a
unul pesimism sui-generis, special lui Emi-

nescu, care in fondul lui prim a fost idealist in toat puterea cuvintului. Altmintrelea niel nu s'ar explica ast idealizare. A
fi ? Nebunie i trist i goald" Dar a fi" cuprinde in sine nu numal vieata de ast-zi
ori cea viitoare, ci i toat, vie* omenirei,

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

129

ci viata universului intreg. Fiind atit de

vast acest a fi", cuprinzind toard vieata in

general, cu atita mai mult acest a fi" va

cuprMde vieata aceea de care se invrednicirh cronicarii. i rapsozii", o vieati de care

ne desparte ablea o cliph, dach luAna in

sama cursul vremei in total. Ie vazut lucru

6, din punctul de vedere al pesimismului
vieata despre care ne vorbesc 'cronicarii i
rapsozil" le de o potrivh cu. cea de asth-zi,
o nebunie i tristd, i goalh". Aa ar fi trebuit sh o priveasch un poiet pesimist consequent. Dar Eminescu n'a fost consequent
n'a fost pentru c avea un mare fond de
idealism, de bunhtate, blindet, simt de armonie i simpatie universal i acest sentiment idealistic cerea o vieath socialh pentru a fi cheltuit in zugrvirea lei. Neputind
cheltui acest idealism pentru vieata socialh
prezenth, pe care o urea, nici pentru
cea viitoare pe care n'o pricepea, iel s'a ntors indhret i. a schldat vieata socialh trecuth In idealismul lui, fcind'o blind, bunh,
mare, armonioask ajungind in aceast zugrhvire cite o dath la curath naivitate. Aa
le de pildk dind face genii pe Cichindeal,
Mumuleanu, Mureanu. Ie toarte caracteristich In aceasth privinth Satira a treia. Nu
numal Mircea le blind, bun... aceasta se pricepe, dar idealistich i. armonica le natura
77

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

1 30

toata, ideal i armonic le visai sultanului,

frumoasa Malcattun, Balazit insuli chiar. Dar
mai caracteristica de cit toate acestea le descrierea razbolului. Ie un razboift in care nu
numai nu se vad capete thiete de la truachiuri, picioare i mini rupte, dar nu le nici o
picAtura de singe in toata aceasta vijelie pe
care-o mina Mircea i care vine, vine, vine `.
Niel o *aura de singe ! Acest razboid mad
curind ne face impresie de-o trinth mare,
zgornotoasa, facuth pentru petrecere. Atit de
mare lera nevolea de-a idealiza la Eminescu!
In scurt leata adevarul adevrat, fondul prim

al hi Eminescu le o doza mare i

toare de idealism ;

coviri-

lear pesimismul, care,

ea filosolie i ea sentiment, strabate toat

creatiunea poietului, dindu-i de multe ori o
eolorare aa de intunecata, acest pesimism
e rezultatul influintel mijlocului social in in-

telesul larg al cuvintului..

Strui aa de mult asupra acestui dualism
al poletului, asapra acestor doua suflete cari

traeau in pieptul luI, pentru ca pun mare

pret pe acest fapt i fiira dinsul nu se poate
pricepe niel Eminescu Mel ereatiunea

Idealismul nu-1 1uin fireste In futeles metafizic. Nu voxbim do un idealism care ar avea otarsie supranaturalg, si care
s'ar realiza In afarIL de viea-ta realL ci -de un idealism care
isi are izveral In vienta reala i e rcalizazit nice pe pAiniat,.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

131

Dm aice o pild foarte interesanta. Dach

adncim volumul de polezil, ni se inftisaza
urmatoriul fapt, la prima vedere foarte dudat : le deosebirea spiritului care Msufleteste
poieziile consacrate iubirel de eel care patrunde pe cele filosofice si sociale. In cele
poletul le aproape cu totul naturalist, aproape optimist idealist. Polemele Cahn" i Luceafrul" cu umorul, cu
tatea, cu naturalismul br, ar putea sh fi fbst
scrise de-un poiet al Greciel antice. Pesimismul spiritualist si metafizic nu numal ea
nu-i esential poleziilor de lubire, dar le mai
mult ntmpltoni i se manifesteazA numal,
ea In satira a III-a, cind sentimentele de lw
bh-e -ale poletului sint nesocotite, se manifesteaz numal ea urmarea geloziel, lueru
perfect explicabil. In schimb Inse poieziile
sociale i filosofice sint aproape cu totul pesimiste, slut patrunse de un spirit pesimist
spiritualist metafizic, idealismul se manifesteaza numal Intimpltori.
Asa dar Eminescu in poieziile de lubire
leste idealist si naturalist,
pesimismul spiritualist irr.d ce-ya. neesential i lutimplato,
poieziile sale sociale i filosofice ie
di'mpotrivA pesimist, Metafizic si spiritualist,

idealismul naturalist Mud ee-va neesetial

intiMplatori. Cum dar se explica dewebirea aceasta ? Prin cele zise de alai *cost
www.dacoromanica.ro

132

EMINESCU

fapt atit de stranin la prima vedere le perfect explicabil. Iubirea fizic le un sentiment
puterilic natural, care are adinci thdciui
in organizatiea fiziologic i psihologica a
omului i atirn mal ales de fonclul prim
al poletului i acest fond find idealist i naturalist le foarte natural ca i lubirea s fie
idealist i naturalist:A. Idealul social inse i
ideile filosofice atirnh mai ales de educatie,
de mediul social Incunjuratorifi. Organizatiea
fiziologic h. joacd, un rol mult mai putiu in-

semnat. Mediul social inse, de care mai ales atirn creatiunea. sociali i filosofici,
inriurind pe poiet in senzul pesimismului le
natural ca poieziile sociale i filosofice sti, fie

pesimiste. Aice vedem asemenea care parts

a creatiunei poletului nostru s'ar fi schimbat,

dac ar fi fost pus in alte conditif sociale.

Fondul prim care le intemeiat mai ales pe

organizatiea fiziologich i psibologic i) a po-

letului se schimbh mai putin, fondul al doilea inse, cel care atirng, mai ales de edu'). Orgaumatieit fiziologicit i psihologica la rindul lor admit de organizatiea socialg, Intre aceasta ei Intre cele

leste o legAtua ei Inriurire reciprocA.De multe ori fuse

mal multl factorI fiind legati mnpreunl i influentindu-ee unul a-

supra altuia, nol, pentru a analiza, abstragem un singur factor ea srt-I areVim InsemnAtatea elativrt. .AceastA desagregare a mal multor factori, izolarea lor.., le de multe orl neaparat trebuitoare pentru cunoetintele noastre. Toatg, aceasta
chestie, atit de Incilcitti si de insemnatA, va fi tractatA Intr'un articol deosebit.

www.dacoromanica.ro

EMINESCIJ

1 33

catie i de mediul social se schimbh in totul o (lath cu mediul social. Cit le vorba de
Eminescu, in alte Imprejurhrl sociale la dinsul poleziile sociale i filosofice ar fi fost cu
totul altele. Thai inchipuiil ce ar fi fost, dach

Eminescu s'ar fi nhscut cu 30 de ani

in-

nainte i,--eum lera lei, i cum ni'l descrie

un prieten al 1111 i tot o dath artist ca i
dinsul, L. Caragiali,
s'ar fi Intlinit cu C.
Roseti, lei cel mai mare polet-artist in literatura noastrh, C. Roseti, cel mai mare polet-artist In politich. i leath-1 pe dinsul polet, entusiast, vistoriil, idealist,care fuge
duph o truph de actori, se imbath de poleziea largh urnanitarh a lui Schiller, intilnindu-se cu alt artist idealist care i-a jertfit
vieata pentru a lucra la regenerarea terel...
Ar fi remas oare atunci creatiea artistului
aa cum le acuma ? De sigur nu. In loc de
Inger i demon" am fi avut poate un feliii

de Prometheus unbound" in loc de Ira-

phrat i proletariiI", am fi avut poate, ca

tendinth general firete, Queen Mab" ori
//Lam and Cythna" , dar nu probabil, ci cu
totul sigur leste ch creatiunea lui n'ar fi fost
aa cum leste.
Dar nebumea lui ? Nebunia lui nu hotrete nemica in chestiea ce ne intereseazANumal tiinta medicalh, dar nici lea, ar putea sh ne spule dacii in adevr nebuniea lera
www.dacoromanica.ro

114

EMINESCU

fatal, dacil in adeviir germenii nebuniei

motenite trebuic s izbucneasc5, negrqit,

ht ari-ce conditii ar fi trit poletul. i dack

In adevr aceastii, nebunie lera fatalt i In
caz neinhIturath, atunci la un timp hothrit ar fi izbucnit i atita tot. Nu vedem
Inc de uncle ar urma c tocmai acel germeni ai nebuniel (sail mal bine acea aplecare la nebunie) s fi fost pricina pesimismului. De alt-mintrelea chiar poletul respunde la multe din intrebrile ce ne intereseaz, i fiind-c sinceritatea cea mai absolut caracterizaza, pe Eminescu, n'avem
cel mai mic drept de a nu-1 crede. Pricinile
pesimismului ni le explich
poletul.
In satira a doua, respunzind unui prieten,
zice :
CAci intreb, la ce-asi incepe sA incerc in lupta dreapta
A turna in forma noua limba veche Bi'nteleapta ?
Acea tainieA simtire, care doarme'n a mea harfl,
In cuplete de teatru s'o desfaC ca pe o marfit ?
Sali cu Bete sl cant forma ce sA poatA sit le'ncap.i?
SA le scriu, cum cere lumea, vr'o istorie pe apl? I

Inse tu 1mi vel respunde, cit Te bine ca in lume

Prin frumoasa stihuire sit pAtrunzA al miell nume,
SA-mI atrag lnarea-aminte a bArbatilor din Oa
SA-ml dedic a mele versuri, la cocoane bunAoarA,
Si desgustul mieil din suilet sa-1 impac prin a mea minte
Dragul miefl, cArarea asta B'a bAtut de mai 'nnainte.
Nol avem in veacul nostril acel sou(' ciudat de barzl.
CarPncearcl prin poleme BA devie cumularzi ;
Inchinind ale lor versuri la puternici, la cucoane,
Sint chit* in cafenele i fac zgomot in saloane ;
Iear cgrarile vletel find grele i inguste

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

115

IeY Ineearea sa, le treacii prin proteetie de fuste,

Dedicind brosuff la dame, a cilror barbati Tel spera
C'ajungind chid va ministri le-a desehide eariera.
De ee nu voia pentru nume penten glorie ea scriu!
Oare glorie sa fie a vorbi fntr'un pustiu ?
A-zI and, patiu ilor propril muritorif toff slut robl,
Gloriea-f fnchipuirea ce o mie de neghiobl
Idolulul lor Inchina, numind mare un pitie
Ce-o besica le de spuma intr'un secol de nemie.

Incorda-voiti a mea lira sa cfnt dragostea

Nut,
Ce se'mparte cu frittie fntre doi si trel amanfi !
Ce ? Sii'nginf pe coarda dulce ca de voie te-ai adaos
La eel cor ce'n opereta le condus de Menelaos ?
A-zi adese-orl femeea, ca si lumen, le o scoala,
Unde'nveti numai durere, frijosire si spoleala ;
La aceste academil de stiinti a zinel Vinerl
Tot mai des se perindeazil si din tined fn mai tineri,
Tu le vezi prilnind elevil eel imberbi In a lor clas,

Pina and din scoala toata o mina a remas".

poletul 11 amintete anii din copilkie,

cind avea iluzil, chid lumea Ii prea cu totul alrnintrelea.

Atuncl lumea cea gindita pentru nol avea fiinta
Si, din contra, cea aievea ne !Area eu neputinta.
A-zi abiea vedem, ce stearpa si ce aspra cale ieste
Cea ce poate sa convie unef ineme oneste
lear fn lumen cea comma a visa le un pericol,
Si de al cum-va iluzil, lesti plerdut i Testi ridicul".

Sfrimarea iluziilor, coruptiea social neauzith, mijlocul social pchtos, leat cauzele
pesimismului poletului. Aeum vom mai spune

cte-va euvinte in privinta tendintei sociale

etiee a pesimismului lui Eminescu. Dac,
ni s'ar face Intrebare In privinta intelesului
social i etic al pesimismului propriii zis, ca

www.dacoromanica.ro

130

EMINESCU

o conceptie consequent cu sine Insuli

cum i-a gsit expresiea in Schopenhauer
i mai ales In Hartmann, atunci respunul

nu ne-ar fi de loc gred de amt. Arta are

de scop, pe cIt poate s fie vorbh de seep

la arth, de a evoca vieata, de a lti senti-

mentele de simpatie universal. Pesirnismul

consequent le inse negarea vletel, deci le antisocial, antimoral i antiartistic In gradul
cel mai innalt. Mult mai grea chestie le inse,
chid le vorba de artiti pesimitl. La mi
polet, in creatiunea lui, pesimismul se va
manifesta cu urmele inemel i sufletului poietulul insu-1, amestecat cu sentimente omeneti i de multe ori cu sentirnentele foarte
innalte ale artistului insu-i. In cazul acesta
le muL mai gren a te rosti. Cu toate acestea

Ant cazuri vdite in care partea negativ

la un polet intrece pe cea pozitiv ori cind
din potriv partea pozitiv (din punctul de
vedere social i etic) intrece pe cea negativ. Beaudelaire, i mai ales cel din coala
lui, pot sh fie pul in categoriea intlea
Eminescu negreit in categoriea a doua. Ge-

niut cel bun al lui Eminescu, prirnul fond

talentulul lui, l'a condus de multe ori
foarte bine intre stincele pesirnismului, fcndu-i sh primeasd't partea bunri a lui; bun,
bine inteles, pentru creatiunea poletick, i s,

se fereasch de cea

neseinittoasei.

www.dacoromanica.ro

ENIINESCU

1b7

Durerea ce simte, mai ales ci.nd acea

durere le pentru soarta omenirei nefericite,
Eminesc ne-o sugereazh. Tel ne interesaza ne pasioneazh de cele mal Innalte probleme ce ating nu numal soarta omenirei,
ci si pe-a universului intreg. Chiar acolo
unde le mai consequent ca pesimist o parte

a pesimismulul san. le pentru. a ne da un

cadru 61, se poate de intunecos la o nedreptate, la o mizerie omeneasch, pentru a o face
mai respinghtoare i. In contra chreia lel se
ridich din toate puterile. Aa de esemplu In
satira Inthlea, duph ce ajunge la convingerea ch, vis al nefiintel universul cel chimeric" se pasioneazh de soarta bhtrInului
daschl, care va fi ultat de posteritate. Cu
ronie amar i nemicitoare vorbete de cel
mititel cari se vor lustrui pre lei sub umbra
numelui marelui daschl, ori i mal

vor ponegri numele, pentru a se areta lei

mai buni de cIt salt. Aa ch, partea Inthlea
a satirel curat pesimistil le parch menith a
da un cadru mal potrivit pentru a lovi mizeriile de a-zi.
Bine Inteles eh afarh de aceast parte
foarte Insemnath pozitivh, pesimismul lui E-

minescu are i o parte negativh, mai puthn

insemnath, dar totu-i are. Aa spre exemplu
Emineseu simte toate mizeriile vletel, dar

nu simte un lucru, nu simte trebuinta de a

www.dacoromanica.ro

118

EM1NESCIJ

se lupta cu ast coruptie, cu ast nenorocire,

pentru a realiza o vleat mai frumoas, mai
moralh, mal fericit. Da, aspr le calea

pentru un viitori mai bun ! tu ast

lupt poti s pari ridicul" unor creerl seci,
poti sh fil plerdut" chiar, dar sin( oare toate
acestea argumente destul de puternice pentru a opri de la lupt o inema onest"?

Alai ales in aceast privint pesimismul po letulul poate avea influenta rea. in Byron, de
cu tot deceptionismul lui, cu toat neincrederea hate() vieat fericit a omenirel,
cu toate acestea, puterile vii, energiea uriaa,
ce clocotete in vinele lui se CIA pe fatil In
creatirMea-i poletich 1 in revolta lui auzim
strighri cari chiam la rscoalii, strighri cari
indeamn la luptii, la impotrivire. Revolta
lui Eminescu le pasiv, melancolich, o revolth care mai degrabh ar putea s adoarm

puterile vii ale tinerimel, dac tinerimea ar

cAdea cu totul fra critic sub inrimirea
Ne le teamil c multimea de tineri slabi de
fire, cari i aa
destul putere de impotrivire, in fata unei vieti in care se (Pre
putere i statornicie brbteasch i ideal innalt, vor fi dezarmati : i mai mult team

ne leste ch multi tineri vor fi i mai dezarmati

prin plingerile tinguioase ale poletului, pnin
rPtragerea lui din lupt, prin sfaturile ce

le d.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

139

$i de plinge de se eeartil
Tu in colt petrecl In tine

Tu remil la toate rece

Yu .pera

.s.i nu al teamg".

Team ne leste de asemenea ch multi ne-

putincioi cari ateaptil numai prilej de-a

fugi de pe cimpul de lupt, cari ateapt,

numai prilej de a se arza binior intr'un

locor cldut i sigur, dar cari totu-i shut

trebuinta de a-i justifica pctoenlea.teamil ne le di neputincloii ace5tia se vor invli in manta pesimismului, ascunzinduli ne:
merniciea sub scutul poleziilor lui Eminescu.
Team ne leste, inteun cir-int, ca influenta
poletului, alturi en marl foloase, sa nu ne
aduch i pesimi-ti, dupa chipul i. asemnarea colui de la Soleni.
II.

Intr'un frumos articol Filosofiea stilului ".

Herbert Spencer face generalizarea eh menirea i. esenta stilului i. a polezielieste, de
a infittoa lncrurile ast-felia in eft pentru a
le intelege s fie nevole de cit mai putin
osteneale. Crutarea atentiel i puterei psihice a cetitoriului, leat dupa Spencer menirea i esenta poleziel. In ast generalizare
se vhd i. toate meritele netgduite, dar in

www.dacoromanica.ro

I4

EMINESCU

acelati timp i greplele generalizrilor

a-

cestul filosof. Ghsind, descoperind cu ghibh-

cie, o inriruire comunh la o multirne de fenomene oil de lucruri, Spencer din pricin
c aleargh venic duph generalizh-A, din pri-

cinh ch le obicinuit a tot generaliza, exagereazh descoperirea sa, o innalth peste samh,
o numete esenta, cauza cauzelor, generalizarea per excelentiam. Aa a fcut i'n imprejurarea de fafh. Ghsind prin ghibhcie i prin
tiint una din insuirile i. menirile poIeziel,
Spencer urea asth calitate aa de sus in cit
o privete ca esenta i. menirea poleziel In
general. Nouh ne pare foarte adevrat lucru
ch una din menirile poleziel ieste i crutarea puterilor psihice ale cetitorilor ; dar asta
le nurnal una din insuirile lei i le departe
de a imbrtoa poieziea in deobte, de a
formula rostul Iei.
nol ghsim cu cale
a pune altur cu dinsa alth insuire a poeziel, o Insuire care indreapth i stavilete
pe cea
Noi credem eh' putem spune
ch una din insuirile poleziel ieste ch lea atith, pune in lucrare, dach putem zice aa,
puterile psihice ale omului. Aceasta a doua
insuire mhrgenete pe ceealalth Mil a o contrazice, cum s'ar phrea de o (lath. Un exemplu ne va lmuri pe deplin cele zise, Il luhm
di'ntre fenomenele fiziologice, caii stilt mai
vhdite i mai. putin Incilcite de cit cele psi-

www.dacoromanica.ro

E MTNEVU

14 t

hice. Cheltuirea de putere, munca, leste o

trebuinth pentru muchl, pentru dezvoltarea
regulath a organismului, prin urmare tot ce

va face pre om sh cheltueasch putere muchiularh, il va aduce plhcere i folos. Aa

oarnenii cind nu muncesc afl, plcere in
gimnastich, Iii primblare, copiii in alergat ;
pe de alth parte intr'o societate In care ie
munch obositoare, in eft face pe organism
sh sufere, ori-ce va aduce odihnh, va pricinui
i plcere. Deci acel factor care va atita pu-

terile noastre la munca, inse in margeni intelepte, acel factor va fi binefchtoria pentru
organism. Cu alte cuvinte i munca dar i
crutarea muncei slut de o potrivh trebuincioase. Acelati lucru. ce am spus despre puterile fiziologice, trebue sa-1 spunem i despre cele psihice ale omului. De la un factor
care ar lucra asupra mintei noastre trebule
sh cerem ca tot o dath s, atite puterile psihice i sh le crute, sh le econonaisasch,

le fach sh lucreze dar far, a trece peste

normal. S5, luhm de pild un tablou pe care

un polet ni-1 face in cite-va versuri, inteo
poiezie mich. Duph Spencer asth poezie ne
face plhcere pentru ca economisete puterile
noastre sufleteti, pentru eh imftoaz, lucrurile in cIt pentru a le intelege ne trebule
cea mai mich ostenealh cu putinte. Aa-i,
dar alturea cu asta, poieziea va atita sufle-

www.dacoromanica.ro

142

EMINESCU

tul nostru, ne va pune tu lucrare Inchipuirea

i In nol se va zugrAvi tabloul cu toate amAnuntele lui, va pune In lucrare atentiea
i inchipuirea noastrA...
Aa dar economizarea puterilor sufleteti i

atitarea acestor puteri In margeni normale,

leat una din menirile poieziel i, pe cit ne
pare, i ale artel In general. Zicem una din
menirile i nu menirea in general, pentru
in starea de a-zi a esteticei tiintifice, sintem
ine departe de a putea respunde complect

la Intrebarea : Ce le arta i care le menirea, esenta lei ?"

DovadA pentru zisele de mai sus pot sA

ne dea toti poietii marl, cari pri'ntr'o trAsturA

de condeia, rain cite-va versuri zugrAvesc un
tablou mare, complex, minunat. Acest dar le
de bunA samh dia cele mai pretioase pentru un
poiet i talentatul nostru Eminescu 11 are, ca
niel unul din poietii notri. S luhm de pildh,
urmAtoriul admirabil sonet al lui :
S'a stins vieata falnicel Venetil,
N'auzr clnarl, nu vezl luminT pe valurl ;
Pe scgrI de marmnr, prin vechi portalurl
Ptrunde luna, inualbind pretil.
Okeanos fie plInge pe canalurf,
Tel numa'n veci le'n floarea tineretel,
Mire el duici i-ar da suflarea vietel,
Jzbeeste'n zidiuri veciff, sunind din valuri.

Ca'n tinterim tcere Te'n cetate,

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

141

Preot remas diu a vechimel zile

San Marc sinistru miezut noptel bate

Cu glas adinc, en graiul de Sibile,

Bosteste lin In clipe cadenfate:
Nu'nvie
zAdar copile !"

Mdret tabloid

i cit de tare se ridich "in

imaginatiea noastr. Ne pare c vedem aceastk

falnic Venetie. Un mare, nemksurat ora. Ie
noaptea. In cetate, tcere adinc ; tacere de
mormint. Venetiea nu doarme, le moart,.
Pe sag de marmua prin vechl portaluri
PAtrunde luna funAlbind prireti-f".

i aceast luminii a lunel, luminindu-ne toat

mretiea tabloului, II. face i mai maret i

mai tcut. Thcerea cettei le Intrerupth numal de plingerile oceanulul, care izbete in
zidurile vechl ale palatelor -acute. lzbiturile
valurilor luminate de lunk da o deosebit
mretie tabloului intreg. 1e miezul noptel,
palaturile de marmurd staii ca vrjite sub
lumina lunel ; in canalurile ce slut in loc
In pietele cetktel, niel o micare. De

o datk astk tacere de tinterim le intrerupth,

de sinistrul dangt al clopotului, San-Marco
bate Miezul noptei. i insemnarea i mal sinistr a celor douh-spre-zese lovituri, glasul
acestul preot din a vechimel zile".

www.dacoromanica.ro

1 44

EMINESCU

Cu glas adinc cu graiul de 8ibile

Hosteste lin in clip e cadentate :

Nu'nvie mortilTe'n zadar, copile !"

Acest glas sinistru care rostete groaznica

sentin0 a rnortei asupra Vemtiei ; acel glas

jalnic resunind In mijlocul unei tceri de

tinterim se lhtete prin canaltiri, ptrunde
in palate, d grozav aspect tabloului intreg,
face sh simtim fiori, sh ni se ridice prul.

Cain asta simtirn, cam asta ne sugereaz&

poletul In imaginatiea noastr& ! Pe un om

cult gindul 11 va duce i mai departe, II va

duce cu veacurl in urind, Ii va areta aceast& Venetie puternich, regina lumel

zate vie* fierbea acolo, micarea uriah,
istoriea bogat, une-ori mare*, alte orI fioroas& : dogi, sfatul de zece !.... i toat aceast puternich lucrare sufleteasc& ne-a fost

sugerat numai prin cite-va versuri ale talentosului polet. Economizarea puterilor sufleteti pe de o parte, atitarea acestor puteri
pe de alta le vdit. Dar prin ce fr&mAchtonie ajunge poletul ea prin cite-va versuri
s& ne atite pan& la atIta lucrarea imaginatiei, lucrarea sufletului ? Prin triea simtirei i a imaginatiei in Insu-i poletul i prin un talent deose-

bit dat nurnai unora din nol. In inchipuirea po-

letulul se desthur un tablou mare, intins.

Cine tie cite ceasuri ast tablou a muncit
pe polet ? Cine tie cite nopti poate nu
l'a lsat odihnei P Ast tablou care pluwww.dacoromanica.ro

EMINESCU

145

tea innaintea ochilor lui sufleteti, poletul ni-1 d in cite-va versuri i, multamit talentului s, pri'nteinsele cduneaz
In noi toath lucrarea sufleteasc, toate simtirile ce le-a avut
poletul fcind ver-

surile A intrupa cit mai multei simfire, cit mai

nsemnatd prin putere i prin, calitate, intr'uni
volum cit mai micieste de bunei sami o menire a
poieziei, mai ales a celei lirice. Luatl sonetul

de mai sus : fie-care cuvint le pus la local

Au, fie-care imagin, prin asociatie de idel,
va trezi alte imagini i toate impreuna vor

reproduce in nol acea simpre, acel tablou

care l'a muucit pe poletul insu-"1, care plu-

tea innaintea ochilor mintel lui. De aice se

vede cif, de mare putere iestP in polezie, ce
mare insemntate are faptul la ce zel se
inchinh poletul. Un polet mare avind puterea de a trezi In oameni simtirile i tabloIl framinth, avind puterea de a
unie
sugera cetitorilor simtlrile i dorintele sale,
le uor
dup cum face i hipnotiztoriul,

de priceput cit de insemnat lucru leste s

tim cari a nume vor fi simprile ce are lel i

pe rani le va sugera deci publiculul cetitoAceste cite-va cugetrl le punem in parantez, ne vor fi de trebuinth mai pe urna.

poiet 11 face mai ales simtirea aclinch 1

talentul deosebit de a exprima acea simpre,
de a o sugera cetitoriulul. Aceste dou in10

www.dacoromanica.ro

146

EMINESCLI

suiri le are in mare grad Eminescu. Cum

ni se pare noLa simtirea i thriea simtirei
stilt chiar mai marl la dinsul de at talentul de a le exprima bine inteles vorbim
relativ, ctci i talentul lui de a exprima ce
simte le foarte mare. Ori-care poiezie din volumul lui Eminescu ne dovedete acelail

talent. Ieat, de pild Singuratatea", reproducem cite-va versuri :

Stolud, stolurl tree prin minte
Dulci iluziI. Amiutirl

Tiriesc beet ca greed

Pri'ntre negre, *veal zidirl,

San cad grele, mingiloase
Si se sfarmit'n suflet trist,
Cum in picuri cade ceara
La picioarele lui Crist.

In odale prin ungh re

S'a tesut painjenis
Si prin crirtile in vravuri
UmblA soarecil furig.

In aceastii dulce pace

mi ridic privirea 'n pod
ascult cum imvrilisul

De la crirti lei mi le rod.

Ah ! de cite-oil voit'am
Ca sa", spinzur lira'n elfin

Si un carat poieziei
pustiulul

Dar atuncia greed, oarecl,

Cu usor-mgruntul mere,
Readuc mclancoliea-mi,
Ieard lea se face vers."

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

147

Da, le singuratatea adevrat. i cetind aceste frurnoase versuri parch, ne simtim i nol

singuri In cea mai desvirit singurtate.

Fie-care imagina, mai fie-care cuvint, trezete In noi acest sentiment. Tirfitura incea-

tk a greerilor poate de sk se and& numal cind omul le singur i chiar chid le

singur clack ie in nemirare. melancolic, numai In ast-felia de imprejurri putem auzi i

cum cad ,.picurile de cear la piciearele lui
Crist", afar& de asta chipul lui Hristos rstignit, innaintea crui arde o fclie de ceark,
ne deteapt ieark-i o multime de ginduri
triste , melancolice, gIndurile singurtiltei
Painjeniul tesut In unghere, lear nu poate

fi intr'o cask plink de vieath uor-mrun-

tul mers al oarecilor cari rod crtile, ca

se audk le ea putintk numai eind nu

le nime 'n cask, c-ind ie absolutk tcere,
sk

absolut singurtate. i aa fie-care imagink,

prin asociatiea ideilor chiamil, din fundul sufletului nostru alte imagini, dar cari impreunk

lucreazk pentru a ne produce simtimentul

de singurtate, de melancolie.

In mai mare grad ne atitk atari senti-

mente triste alth poiezie a lui Eminescu

Melancoliea".
Citm cea mal mare parte din lea :

www.dacoromanica.ro

198

EMINESCLT

BogatE in intinderl st lumea 'n promoroacE,

Ce sate si cimpie c'un luciu val imbracii ;
VEzduhul scinteeazg, si ca unse cu var
Lucesc zidirl, ruine pe cimpul solitar.

tinterimul sinur cu strimbe crud vegheazI,

O cucuvae Burg, pe una se aBazE,

Clopotnita trosneste, in stilpf izbeste toaca,
strEveziul demon, prin aier dud sII treacE,

Atinge 'ncet arama cu zimti-aripel sale,

De auzi din lea un valer, un alarit de jale.
Besereca'n ruinX
StE, cuvioasE, tlistA, pustie

prin ferestre sparte, prin usI tiue vintul,

Se pare cE vrEjeste i cE-I auzi cuvintul
IsTituntrul lei pe stilpi-1, OITA iconostas,
Abia couture triste si umbre au remas
Drept preot toarce-un greer un gind fin si obscur,
Drept dascEl toaca cariul Bub invechitul mur".

Zidiri, ruine cari pe cImpul solitar, sub

lumina lunel, lucesc par ch unse cu var, tinterimul cu strimbe cruel noaptea sub lumina
cucuvaea ce se aaz, pe o cruce
strImbh a tinterimulu, toaca, trosuiturile
plMe de jale ale clopotnitei, besereca trist,
ruinat, pustie vIntul care -Ville prin crepaturile beserecel, iconostasul ters de se vd
sfiintii par ch ar fi umbre, toarcerea greerului, roaderea cariului, leat atitea i atltea
imagini, cari prin lele Inse-i i prin multime altele atitate i aduse In contiint prin
asociatie, ne pricinuesc adInch melancolie,
ori, mai bine, ne prghtese pentru intristare,
pentru melancolie, pentru suferint, i mai
ales pentru comptimire. i In acest cadru
www.dacoromanica.ro

EMINESCU

149

intunecat, trist, sinistru poletul ne zugr5,vete starea sufletului su mai trist poate,
mal intunecatk mai de jale :
In van mai caut lumea-mi in obositul creer
CA,c1 rAgusit, tomnatec, vrljeste trist un greer ;

Pe inima-mi pustie zadarnic

Iea bate ca si cariul facet intr'un secriiii,
$i chid gindesc la vleata-mi tml pare ca lea cull
lncet repovestitA de o strAinft gurg,
Ca si cind n'ar fi vieata-ml, ca i cind n'asl fi fost,
Cine-1 acela ce-mi spune povestea pe de rost,
De-nal tin la lel urechea si rid de cite-ascult,
Ca de durerl strAine? .. Pare am murit de mult ?"

Cind simtirn durere ori bucurie mare, atuncia toate puterile vietei noastre psihiee
Sint atitate, inema ne bate cu trie, interesul pentru vieat Intr'un feli ori in altul
sint atitate in gradul cel mai innalt. Cind
inse sintem cuprini de melancolie, energiea
vietel sufleteti scade, inema ne bate incet,

ne cuprinde o nepasare, interesul pentru

vieat6, scade, omul parc nu traete, ne cuprinde nepasare nu numai pentru interesele
strine dar i pentru ale noastre, pare& nu
simtim nici vieata noastr proprie. Aceste sentimente adevarate i caracteristice ale melancoliel slut admirabil exprimate in cite-va ver-

suri. Inema bate incet, ca i carinl inteun.

interesele propriel vieti II ajung aa
de delArtate, par Ca lea ar curge repovestitg,
de o straina gur. Ce efect mare i admirabil

www.dacoromanica.ro

150

EMINESCIJ

ac:ela ce-mi
face aceasth intrebare :
spune povestea pe de rost?" i chid credem
c poletului nu i-a mal remas nemica de zis,
lel cu trei cuvinte neateptate da un caracter definitiv tabloului intreg al melancoliel :
Parc'am murit de mull !"
Acela care n'a simtit adinch intristare, melancolie, jale, mare comphtimire cetind aceste
rindurl, de bura samh c'h nu le va mai simti
77

nici o dath.
Sineeritatea siintirei se vede leara-i in fiecare din poleziile lui Eminescu i tocrnai de aceea ne i produc aa de mare efect, lele nu-s
fabricate, meteugite, ci aii leit din inemk, de
aceea i ail mare resunet in inema noastrd.
Doch werdet ihr nie Herz zu Herzen schaffen
Wenn es euch nicht von Herzen geht"

zice cu drept cuvint Faust.

Creatiunile poletice ale lui Eminescu arath,
melancolie, bIndee, sfiiciune, jale i nu tiu
ce dulceath molatech. Poletul lubete o fe-

mee i asth femee le o copil balaie" le un

inger dulce, blind", cu ochii marl i umezl,
eu zimbet de copil", dragostea lui ie o dulce
77

dragoste balaie".

Poietul lubete natura i in privinta asta

lei are putini rivall in literatura romhneasch.

Poletul lubete natura aa de mult in cit

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

151

une-ori nu tim cui poarth' lel mai multa

grij i lubire naturel ori ornului. In admirabila polezie Crheasa din poveti", nu tim
dach frmhchtoarea natura din prejurul lei
zugrvith pentru a da un eadru crdesel finmoase ori de mi cum-va frumoasa crheasd,
in a chrel ochl albatri se adun, basmele,
le numal o parte din natura Lacunjuratoare,
menith a face acest tablod al naturei i mai
frmechtoriii. Poletul iubete natura, o lubete chid se potrivete cu starea sufletului

ti place luna, nu cind le invhluith de nmi,

ci luna plin, plutind pe ceria senin umplind

argintie aierul i trezind in noi
cu
visuri blinde, dulci, melaucolice ; II place la-

cul Inchrcat cu flori de nufr", ci.nd scinteeaz sub lumina argintie a lunel. lear un-

dele-i, parch frnahcate, se bat Meet de mal,

i de pe mal teiul scuturh flori in lac. Poletului Ii place marea, dar nu clnd, spumegind,
innalth valuri ca munti, urlind ca un cor de
mil de fieare selbatece, ci Chid in linitea
serei bate 'Meet In termuri ori pillage melancolic prin canaluri. Poletului ii place codrul,
dar nu in timpul furtunel, chid vintul furios
Il face sa, cinte cu glasuri fioroase, cInd arborii btrini se indoaie sub nhvala uraganului, chid intunerecul "Infricoat al codrului

le din cind In cind luminat de fulgere, and

trsnetul despic5, In buchti un stejar uria ;

www.dacoromanica.ro

1-52

EMINESCU

nu acest tablo selbatec, dar mret i sublim

nu acest codru place, ci codrul linitit, lu-

minat de cele din urm raze ale soarelui,

orl luminat de lunk un coolru blind, drgut,

un codru dulce, unde scintee lacurl, unde

murmur rsomnoroase isvorele, unde cinta
filomele, ciripesc phserele", uncle teiul cu largi
crengi incrcat cii floari mirositore le scutura
asupra dulcel dragostl bldie a poietului. Cind

poletul face pe codru sh vorbeasck codrul

se plinge de Vint i de learnk care-i alunga
cintretii, codrului ii place doina, i place ca

pe chrrl s treac femeile implinduti. co-

feele". Codrul le melancolic blind, dupii, cum

melancolic i blind le poietul insu-I. Chiar
chid poletul se minie, chid blastm chiar,

tot ni se pare c-1 vedern, cu fata blindk

dulce, trist cu atita mai trist cu cit tre-

bule sa blasteme, dud leste mai putin de cit

orl-cine fcut pentru a blstma tu Venere
i madonh" poletul invinuete, blastmA, pe
iubita sa, invinuirile les din sufletul lui adar leath sub lovitura lor copila incepe a plinge i atunci de o dat blindeta
poletului invinge toat amarAciunea, lel plinge

cade la picioare, cere lertare, nu mai

crede ce a zis :

i-1

Mine

privire umed i rugItoare

Pori din noti zdrobi si fringe aspostat inema mea.
La picioare-ti cad siT caut in ochs negri adinci ca marea

www.dacoromanica.ro

ENIINESCU

153

Si sArut a tale mine, ai te 'ntreb de pop' Yeah

Sterge-t1 oehil nu mal plinge!... A fost eruda 'nvinuirea

A fost eatcli ai nedreapet, fr razem, Via fond."

*

S trecern acuma la acele poiezil ale lui

Eminescu In earl ni se deserie i cint lubirea i cari implu cea .mai mare parte din
volum.

Iubirea, simtire mai ales cintatk de poietil

tuturor natiilor, de poietii marl i. de cet micl,
a fost In timpul din urnak atacat cu
mare viociune. i nu numal criticii, dar chiar
i poieti marl, Alfred de Musset, adresmndu-

poieti le spun: Ce ne pask, poiete,

de plingerile, de bucuriile, de extazurile, Inse

tr'un cuvInt de toato peripetiile dragostel

tale ?" Dei nu sIntem de loe aplecati a ne

face aprtoril i cavaleril dragostel In potri va Invinuirilor ce i se fac, credem inse de
datoriea noastr a limpezi chestiea.

A fost o vreme chid mai unica simtire

chatat de poleti lera iubirea. In potriva acestul excluzivism a trebuit sk se inceapti.

lupt. Vieata le aa de Mtinsk, de feliurit,
patimile ce muncese pe om aa de feliurite,
aa de multe, interesele omenirei iearti aa
de insemnate In cIt lera o absurditato a ridica pe piedestal nurnal o singur patimk i
a-I da privilegiul de .a fi exprimatk in forme
poietice. Iubirea le una din patimile de epetenie ale omului i ca atare va tinea de

www.dacoromanica.ro

E AfNESCLT

bun& samA un Mc foarte mare in literatur

1 polezie, daviubirea nu cuprinde toat, viea-

ta i afar de acestea leste iubire i iubire.

Afar de iubirea ciltr o femee, leste iubirea
chtdi familie, iubirea ctr tar 1 In sfirit
iubirea car omenire, lubirea idealulul, sentimente i simpatii intinse, cari din ce in ce
pe oameni, cari tot mai mult
mai mult
stApInesc vie* afectivii a omenirei. i, bine
inteles, cu eft, aceste sentimente vor crete

mai mult in vie*, cu atita mai des vor da

prilej de polezie. Acela-i lacru trebuie sa spunem despre exprimarea generalizrilor tiintifice sub forme poletice: cu cit generaliz-

rile acestea vor ptrunde mai adinc in vieatA, cu cIt iele vor atinge mai tare interesele
omenirei, cu atita vor merita a fi i, de bunh
chiar vor fi motive pentru polezie.
Sintem Incredintati de aceasta i cu alt prilej vom dovedi mal pe larg. PAn'acuma sintem deci de o phrere cu eel ce critic dragostea, cind le singura inspiratie a. poleziel.
mal mult, sIntem de o phrere cu dinii

chid spun c leste mai preVoas mai de

de samil, pentru omenire, poletizarea lubirei

de tar, de omenire, de Innalte interese omeneti de cit vecinica poietizare a dragostel. Rir a strbate in fondul chestiei, ne
va fi uor a vedea cd aa leste, luind in samil,
c poieti de cei di'ntdi sint mai rari de cIt

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

155

eel ce cint dragostea. Aice poate fi vorba,

ca i In economiea politich de pretul rarittel. Noi am zis eh un polet trebule s simth
adinc i s aib talentul de a exprima aceast
simtire. Sentimentul dragostel le foarte obinuit, mai nu-i om care sh nu fi avut aceasth.
simtire. Dar citi sint acel cari au adinci sen-

timente cethteneti, cari au un ideal mare

pentru fericirea omenirel, cari sint intristati
de relele sociale i sint gata la jertfe marl
pentru o vieath mai fericith i mai morala
in viitoria?... Sint putini oameni de acetia
i mai putini inch sint poietii cari sh, simta
i s cinte asemenea lucrmi ! i cu cit sint
mai rari aseste siinirL cu atita mai pretios
le acel poiet care le va simti adinc i le va
exprima In formh poletich. Pn'acum ne intelegem eu criticil dragostel, dar nu sintem
de loe de parerea lor chid, trecind peste ori
ce margenh, nu vor sh primeasch de felia
dragostea ca materie pentru poiezie. Ori cum
fac mare nedreptate sermanel dragoti, care,
ca sentiment mare, ca unul din sentimentele
de cdpetenie ale oamenilor, ca izvorul unor
din cele mai Innalte sentimente i simpatil
ale omenirel, va fi tot de a una un motiv puterni pentru polezie, dei nu singurul.
eel mai neimphcati ai dragostel scot
innainte c lea a fost cintath atitea veacurl i de atitia poieti In cit cel de a-zi nu

www.dacoromanica.ro

156

E MINESCU

mai pot sh ne spuie ce-va nou. Acest sentiment oil cit de mare ar fi, leste, duph dinii, analizat i rhsanalizat In toate amhruntele, aa eh in privinta aceasta n'a mai remas nemich de spus. Duph, Petrarca, Tasso,
Ariosto ; dup.& Hugo, Lamartine, Alfred de
Musset, Byron i sute de altii, cu talent mai
mare ori -mai mie, ce lucru nou ar mai putea sh, zich poietii a-zi P Nu vor fi de cit pia-

giatori mai mult ori mai putin ghibaci. Aceast& argumentare pare a fi foarte puternich,

In adevhr inse ie slabh de tot i foarte greith in privinta originalittei in art.& i mai
ales in poiezie. S ne aducem

aminte

ch un poiet atuncia le cu adevrat polet i

numal atuncia face lucrri poletice, chid
simte adinc. Sentimentul unui om le base
lucru atit de complex i atit de personal In
cit nici o dath sentimentul nu sanahnh cu deshvirire la doi oameni deosebiti, In tocmai
duph cum acetia niel o dat& nu se asamanh
cu deshvirire, din punctul de vedere fiziolo-

gic. tu adevar luati sutele de milioane de

oarneni de pe fata phmintului i veti gsi eh

: au nas, gurh, mini.
totl samhnh intre
picloare ; oamenii di'ntr'o rash sarnnh i mai
mult, oamenii din o gruph, etnie i mai mich
samnh i mai mult i In siirit puteti face
grupe de oameni foarte asemntori : tot una

de nalti, blhi orl negricio0, cam tot cu a-

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

15r

ceea-i. mutra ; dar nici o data nu yeti gasi

doi oameni cu asetranare desvirith i chiar

de s'ar i intimpla un caz douk, ori cine le-ar
privi ca fiind cu totul exceptionale. Tot aa
leste i in privinta psihologie. Pot s se afie
oameni foarte potriviti la rninte i la simtire,
asemnarea nu poate Inse fi intreag. Trasaturile suflete.ti ale omului slut atit de multe,

combinatiile intre lele aa de numeroase i

feliurite, in cit natura nu produce nici o data
ini absolut la feli la minte i la simtire.
Bine inteles e5, lubirea, dragostea, atingind
toat vieata sufieteasca a omulul, nu poate.
fi in totia de o potriv, chiar la oamenii cari
samna mai bine unul cu altul. Deci cind
un poiet simte adinc dragoste 1 o poate intrupa in. forme desavirite poietice, atunci lei

va fi original, pentru e nici o data alt polet n'a exprimat aceeall simtire, peutru ch.
nici until n'a avut'o in toemal. Bine inteles
vorbim de poieti adevrati, nu de muitimea
fra numr a copilandrilOr cari se simt chemati a o cinta pe iea, iubita Memel lor",
lipsindu.-le talentul lei plagieaz expresiile i
simtirile altora. Cum nu poate s fie vorb, de zugravil de firme, cind scriem despre
pictorii-artiti tot aa nu. poate s fie
nici acolea vorb de aceti injgebtori de rimei de epitete furate, and vorbim despre adevrati poieti.

www.dacoromanica.ro

158

EMINESCU

A.naliza poiezi ilor de dragoste trebuie sa o

facem din doua, puncte de vedere. tnti trebuie sh analizam adincimea simtirei i cIt de

mult a tiut poietul sa o exprime In creatiunile sale ; ast-feliii se va areta talentul poletului. Apol trebule sh analizhm idealul
idealul ce are poietul despre femee, cerintele
morale i ideale ce cauta poletul In dragoste
i la femee.

tim eh la aeeste cuvinte ale noastre se

vor gsi multi cari ne vor Iutilni cu zimbet
dad!, nu de despret apol de comptimire,

pe buze Aha ! vor zice lei., Incatuarea ar-

tel prin cerintile unei morale Inguste, arta

tendentioas, cintarea emanciprei ferneel, egalitatea femeel cu brbatul !. ..... *Jim noi
trebile acestea ! .." i zimbitul despretuitori

li se va Intinde pe obraz. La dreptul nu putem s osIndim pe aceti admiratmi ai artel

In sine, ai artel pentru art. Li s'a cIntat
atit de mult despre arta impersonal, despre

moralitatea artel In sine, aa de mult sad

deprins a primi fr critic& zisele aa numitelor autoritti, lei au atita groaza, de noutti

i de idei noua, cari oareli cum le strich

nevoete s mai gindeasch, le turbura, echilibrul Impietrit al inteligentei Inch

nu ne mierhm cituil de putin de zimbetul

lor despretuitoria. Noi, cu toate acestea, vom

Indrzni sa spunem cIte-va cuvinte i cine

www.dacoromanica.ro

EXINESCU

159

tie dac numitul zimbet nu va pieri de pe

buzele cavalerilor esteticel pure. Am aretat
cg, un poiet, un artist, are marele dar de a
chuna lucrare psihich In noi i c expriminsimtirile in forme poietice, lei ne sugereaz aceleall simtiri am asernnat pe polet
in aceast privint cu hipnotiztoriul, cralem

c prin aceasta am pus arta aa de sus in

cit le peste putint a o pune mai sus. Am
mrturisit c are o putere uriaa i am
pus'o alturi cu a celor ee hipnotizazil;
dar oare n'are uici o insemntate a ti ce
a nume va sugera hipnotizatoriul ? Unul ne

va suger dorinta de a face binele, de a fi

morali : altul dorinta de a tri in desfrinare.
Oare nu trebule s ne pese de ideile i de

caracterul hipnotiztoriului ? Nu le tot a,

cu poietil ? Sugerindu-ne simtirile lor, nu le
oare de cea mai mare insemntate a ti insuirea moral& a acestor
?
i cam ce
simtiri morale gilt In stare s ne sugereze
unil poleti putem vedea din urmtoriul exemplu. Un polet francez, i polet cu talent,
D-1 Chev, inteo polezie dedicat femeilor
scrie :
Femme, quel abruti, quel animal, quel ine
A voulu d'idal nimber ton front troit
Et dtruire ton charme, en logeant sous ton crne
Au cerveau si leger la seience l'oeil froid?
Je te venx ignorante, o femme et te veux bte.
Eke h. manger de l'herbe, et ne comprennant rien,

www.dacoromanica.ro

160

EMINESCU

N'ayant rien dans le coeur, n'ayant rien dans la fte,

Stupide comme un boeuf, soumise comme tin chien.

Que m'importe ton coeur ? Que m'importe ton me,

Je n'aime que ta forme, et ne veux que ta chair !

Nu tim, zeu, dach se va gsi vr'un om

cAruia s nu i se urce singele in fat, care
sA nu se ruineze vzind atari sentimente
vrednice de un Neo-Zelandez. Poletul nu
vrea ferneea nici mcar curtezan, pentru c
i curtezana poate avea cerinti omeneti, o

vrea bte manger de l'herbe", Je veux

ta chair !" De acolea i pmil la a tla

minca femeile btrine, cum fac unele triburi

selbatece,

departe !

Chev le polet cu talent, dar putea

fi i de geniu i in asemenea caz, ce inriurire vtmtoare .ar fi putut avea lel inzestrat fiind cu aceste sirntiri i sugerindu-le
cetitorilor ! Credem d pe multi acest exemplu II va pune pe ginduri.
2) Femee, ce prost, ce dobitoc, ce mggariu

A vroit fruntea-t1 ingustil, BA incunune cu ideal

Si sl-fl strice farmecul puindu ft sub tidv,

1ntr'un creer asa usor stiinta rece ?
Femee te vrau s nu stil nemic, te vrau dobitoack
Asa de vitA fn cit s pastl learb, BA nu'ntelegi nemic

Si, nu al nemic in inem, s n'al nemic in cap,

ProastI ca un bou., supusit ca un cine.
.

Ce-nal pasA de inematq ? Ce-mi pasA de sufletul tu?

Nuillubesc de eft chipul,si-ml trebule numal trupul tAu"..

www.dacoromanica.ro

I at

EMINESCU

SA ne intoarcem la Emineseu. Gum am

zis mare parte din poieziile lui sint despre
dragoste. In acestea se vede simtire adinch,
admirabil exprimatA. Bucuriile intilnirel, toate extazurile until amor triumfAtoriii, toate
durerile despArtirel ; toate simtirile feliurite

pe cari le trezete in nol o dragoste fArb,

respuns, toat gama astor feliurite simtiri
resunA In poleziile lui Eminescu i aceste
sunete slut dulci, melancolice, armonioase in
gradul cel mai Imnalt. Imaginile iubirel sint

iearAti atit de plastice, atit de artistice i

poate mai pre sus de toate deplin sincere :

poletul simte i simtirile le aterne pe hIrtie,

frA a chta s facA efect, fArA a se imbrAca
in simtiri pe cari nu le are. De aci atIrnh

pe de o parte marea inriurire ce are poietul

asupra cetitorilor, 'fear de altA parte de aice
urmeazA lipsa phrut de desfurare logic&
a sentimentelor in poieziile lui i chiar une
ori In aceea-i polezie. Poietul ba le trist,
neincrezAtoriii, plnge nestatornici ea femeea-

ba se aprinde, o crede pe femee inger;

ba o blastAmA, ba cade in genunchi innaintea lei : and o chiam in codrul des untie
ar putea sA se iubeasc In vole, cind se Sindete la mormint unde ar putea s, doarmA
vecinic strini In brate ! Acea mare nelogicA
a simtirilor la oamenii indrAgostiti, neconsecinta care leste In vieata realA, in poiet, In
sch

11

www.dacoromanica.ro

102

EMINESCU

Mema lui, o aflam i in polezil. i lele ne

farmaca ala de mult, tocmai din pricina c
exprima simtir adinci, sincere i adevrate.
In una din cele
poiezil ale sale
Venere i Madona" Eminescu blastm pe
lubita sa pe care o credea femee ideal.
77

O corn Rafael creat'a pe Madona dumnezee

Ca diadema-1 de stele cu surisul blind vergin,
Ieu flicut'arn zeitate di'ntr'o palida femee .
Cu inema stearpa rece si cu suflet de venin"..

Cind copila in fata acestor invinuirl ncepe a plinge, poletul se arunca in genuchl
strigind :
Pungi copila ?C'o privire umeda i rugatoare
PO din nou zdrobi i fringe apostat' inema mea ?
La picioare-fi cad V-fT cant in ochl negri adind ca

sarut a tale mine, si te'ntreb de port lerta.

marea

tergefi ochil nu mai plinge

D-1 Maiorescu In criticile sale a gsit a-

ceast trecere grabnich de la blstm la

plingl copila ?" plina de efect (aa i leste)

dei cam prea calculath (parere ce ne pare
greita). Trecerea le ell se poate de fireasch
i de real. Intr'un moment de indignare un
om care lubete il vars focul impotriva
lubitel sale, exagerind grozav, find. cu desavirire nedrept, invinuind'o pe iubit ca

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

nu-I o zeitate cum a crezut'o lei, exagerInd

in ponegrire cum exagerase innainte In idealizare ; dar lea-Ur() eh incepe sa pling6,
Iel 11 vine in sine, simte nedreptatea i
se azvirle la picloarele lei. Ie cit se poate
de firesc i simtit cu sinceritate. Aceast

polezie cuprinde, eeea ce socotim noi ca

una din cele mai mari insuirl ale kTi. Eminescu, simtirea adinc i sincera. De altmintrelea ne unim cu d-1 Maiorescu In privinta celoralalte observatil. Ca alt exemplu
put em lua minunata polezie Desphrtirea",
o tiprirn aice intreag
SA cer un semn lubit'o, spre a nu te ma! uita ?
Te-a@l cere doar pe tine, dar nu mal iefgt a ta ;
Nu floarea ve@tejitit din pArul tAu
uitArel BA mit dal.
CAci singura mea

La ce simtirea crud& a stinsulul noroc

SA, nu se sting'asemenea, ci 'n veel sit stea pe loc ?
Tot alte unde-1 sunit aceluia-sI pitrAA ;
La ce statorniciea pArerilor de rAu,

Cind prin aceastA lume sit trecem ne le scris

Ca visul unel umbre si umbra unul vis ?
La ce de-acn 'nnainte tu grija mea s'o porff ?
La ce se mAsuil aniI ce zboarA peste morti ?
sau mine o sl, mor,
Tot una-I dacA
plearA urma in mintea tuturor,
Chid voiti
(Ind voiti sA uii norocul visat de amindol
Trezindu-te iubit'o cu anii innapol,
SA fie neagrit umbra in care om fi pleat
Ca i chid nici o datA noi nu ne-am fi glsit,

Ca si cind anii mindri de don ar fi desectl

CA te-am iubit atita putea-vel tu si lert,
Cu fata sore pArete mit lasA prin strAini
SA 'nghete sub pleoape a ochilor lumini,
$i cind se va intoarce pAmintul in pamint,
Au cine o sA @tie de uncle's, cine slut ?

www.dacoromanica.ro

161

EMINESCU

CintAri tinguitoare prin zidurile reel,

Cersi-vor pentru mine repausul de veci,
Ci feu asT vrea ca unul, venind de mine-aproape,
SA-ml spule al titu nume pe 'nchisele-mi pleoape,
m'arunce in margene de drum,
Apol
de vor

Tot iml va fi mai bine ca 'n ceasul de acum.

Din zare depArtatA resar' un stol de corb
SA 'ntunece tot ceriul pe ochil mief cci orbl
Resar' o vijelie din margenT de plmint,
Dind pulberea-ml terinel si inema-mi la vint..
Ci tu remfl in floare ca luna luT April,
Cu ochil mari si umezi, cu zimbet de copil,
Din cft lestl de copill sA 'ntineresti mereu,
SA nu mit tii pe mine, cum n m'ohl sti niel led".

Ce admirabilh exprimare a unul ir intreg

de patimi i. cit de nelogicil poate s par&
aceast poiezie pentru acei cari nu vor ad-nci-o mai mult ! Poletul se desprtete de
Mte.
lubita lui i n'are de cit o rugh :
Foarte bine, dar atunci de ce-i aduce a minte
de anii trecuti, de ce-i vorbete de moartea
sa i de altele ? i cu toate acestea cit le
de firesc ! Un polet lubete o fat, o Iubete
tare, dar din nefericire trebule s, se despart6,
de lea.
Das ist eine alte Geschichte
Doch immer bleibt sie noch neu"

Ce simtiri feliurite, adinci, dureroase vor

chinul inema omului ! S o roage s remie
') Ieste o poveste veche, dar remine pururea nouA. Heine.

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

165

le peste putin
i mIndriea-i se impotrivete.
de la inceput inamoratul se arath mindru
marinimos.
Singura mea rug1-1* uitreI sti m dri."

Zice poletul i struie sh o convingh ori

mai bine sh se convingh pe
spre ali

alina durerea, ch orl-ce alth hotrire ar fi

absurdh. In adevr la ce simtirea crud a

stinsului noroc ?" La ce statorniciea phrerilor

de reu ?" i mai ales poletul are un argument din filosofiea pesimist :
La ce statorniciea prerilor de reu,
Clnd pdn aceast lume sL treeem ne le eerie
Ca visul unel umbre si umbra unui vis ?".

Argumentele slut logice, de ne invins. Dar

una zice logica, mintea rece i alta strig
pasiunea, patima nebunh. Ratiunea zice :
Du-te" i patima strigh : Oh remil !" Ra-tiunea omeneasc zice : la ce statorniciea
71

phrerilor de reu ?" patima rupe inema prin

durere i phrere de reu. Ratiunea zice : la
ce aducerea a minte de lubirea trecuth, de
stinsul noroc; lear patima amintete lubirea
trecuth, parch fi place a deschide o ran& neinchish bine ; ratiunea i simtirea omeneasch

zic : ate& suferi tu, lash cel putin sh nu

sufr lea"; iear patima, blsthmata patim,

www.dacoromanica.ro

1(16

EMINESCU

strigi : Nu, dack, sufr leu, s sufr i lea,

sk se munceasch, sh plingk in hohot, sri, strige

de durer, ast-felid Iml va fi mai uor mie".

*i. aceastk luptk nuntrich i aceast ciocnire
tragica a feliuritelor sentimente, patiml, rationamente se oglindete minunat in poieziea
citat. Poletul incepe prin argumentare lo cric
rationalk : 61 lubita lui trebule sh-1 uite,
b

eh' le de prisos vre-o prere de reu. Pe nesimtite inse incepe sii vorbeasca de stinsul
noroc", de anil trecuti, arnintire care trebule
s, le rup inema la amindol i care att de
putin se potrivete cu filosofiea din versurile

de la inceput. Mai departe incepe a descrie

un tablou groznic, singurtatea i moartea
lul, un tablou menit a sfa,iea inema lubitel
1 pentru--culmea cruzimel poletul dup ce
face tabloul nefericirel lui, un tablou care or
putea s, inghete singele In vinele fem eel,
parch pentru a mri contrastul zice :
Ci tu remil In floare ea luna lift April

Cu ochif marl i. umez1 eu zimbet de copil."

Punind aceste douk imagini alturi, poletul, fr poate a pricepe, zice : Vezi, lea
void fi sMgur nefericit, singur void muri, nu
va fi cine sh-mi inchiz pleoapele, ca pe un
boit mil, vor arunca la margenea drurnulul
i tu vel fi in floare ca luna lui April, vel

www.dacoromanica.ro

167

EMINESCU

zimbi ca un copil". Ce amkiiciune, ce grozav6. imputare i care se potrivete de bun:a

sam foarte putin cu filosofiea din versurile
di'nnainte. Sint toate acestea patime bune ?
Sint rele? Firete ea, ideale nu-s, dar sint omenefi, reale ca insh11 vieata admirabil
exprimate. deshvirit exprimate In poleziea
Desprtirea".
Dragostei slut consacrate cele mai simtite
1 cele mai talentate din poleziile mult talen77

tatului nostru poiet. Dac am voi sh dam,

ar trebui sh le tiprim mai pe toate. Ca mal
bune intre bune putem numi
meLincolie

unele pline de

i jale ca : De cite ori iubit'o",

sonetul. Afard-1 toamnd, frunza'mprktiat".

1)S'a dus amorul" Departe slut de tine" i mai
ales ,,O mail* dulce mame ; altele admirabile prin gratie i colori vii, cum leste. Do-

rinta", Atilt de fragede, Din valurile vremel", Povestea codrulul"

Puternice multe slut sentimentele i patimele poietului cari

Bat la portile gindirel
Toate cer intrare Iii lume
Cer vemintele vorbirrl".

din cauza acestei Inghesueli, poletul cite

o dat n'are vremea s se ingrijasc de form,

s caute ca versul s fie eurgtoria. Versurile liii Eminescu In ad6var cite o dat sint

www.dacoromanica.ro

168

EMINESCU

greoaie, alte ori forma lash de dorit, se vedo

multh munch, dar, cum am zis. pricina le
mal ales multimea .1 puterea sentimentelor
cari frhmint& sufletul i cari cu toatele
cer vemintele vorbirei". Versuri curghtoare
la asemenea imprejurhif slut peste putint&
i de alt-feli nici nu. s'ar potrivi cu starea-i
sufieteasch, ar suna cam fal. in versuri curghtoare poate fi exprimath o stare suileteasch

seninh, linitit, dar nu-s la locul lot cind.

.

inima-t1 framintA

Doruri vil i patiMi multe".

Firete muse c& ar fi trebuit sh se phzasc&

de greelele de limbh cari adesea mai ales
in poieziile cele di'nthiii ale lui Eminescu lo-

vesc neplcut urechea. Dar in unele toate

mnsuirile unui mare po"iet se intrunesc i din

papa lui Eminescu ies capo-d'opere : versul

muzical, rima armonioash, imagini bogate,

ades exprimate prin dou& trei cuvinte, muzicalitatea limbel, potrivirea deshvirith a imaginilor cu simtirea i o economie perfect&
in privinta spatiului,
Cite o dath versurile cuprind dorinti ad.inci
chernti tinguloase. rughtoare, cari au adevrat& putere atrghtoare, hipnotich, ma sint
stiriturile de la aceste douh sonete admitabile.
i

www.dacoromanica.ro

EMINESOU

169

"Nu vezl a gara-ml arsA le de sete

'n ochil miel se vede 'n friguri chinu-mi

Copila mea cu lungl 0 blonde plete ?
Cu o suflare recoresti suspinu-ml
C'im zimbet facI gindirea-ml sA se 'mbete

un sfirsit durerel, via la sinu-nii".

i 'n al doilea sonet:

Cobori Incet . . , aproape, mal aproape
Te pleacA lear. zimbind peste a mea fata,
A ta lubire cu'n suspin arat'o,
Cu geana ta m'atinge pe pleoape
SA simt fonT stringerel in brate
Pe yea pierdut'o, vednic adorat'o I".

Aceste slut din cele mai geniale sonete, cari

exist in vr'o literatur european :
Sentimentulul dragostel i analizel lui

consacrate dou poleme admirabileLuceafrul" i Clin"

In Clin ie zugrvit sub forma foarte
strvezie de

poveste

intimplare din

vieata de toate zilele, o intirnplare banal.

Un tinr lubete o fat i lea 11 lubete pe
dinsul i i se d ; pe urni tinrul pleac, las
pe lubita lui. Iea se usuc de dorul lui, nate
un copil, le izgonit de printi, In stirit Ii
intilnete lubitul, care-se intoarra de pe unde
fusese i o lea de nevast. Nu se poate o
istorie mai banalii, dar tocrnai atuncia se a-

rat talentul unui artist mare, dud are a

www.dacoromanica.ro

170

EMINESCU

face cu asemenea teme i Eminescu s'a aretat.

mare artist. Poletul se pierde lingh tabloul

fetel adormite, linga creatiunea sa, i are i de

ce. Tabloul le admirabil demn de penelul unui mare artist din epoca renkterel.
Dupg pinza de painjen doatme fata de'mpArat ;
Innecata de lumina To intinsit in crivat;
Al lei chip se zugraveste plin si alb : cu. ochiu '1 mAsuri,
Fria usoara 'nvinetire a subtirelor matasurf ;
Tel si colo a lei haina s'a desprins din sponcl si-aratg,
Trnpul alb in goliciunea-1, curittiea let de fata
RAstiratul par de aur peste perinl se'mprastie.
Timpla bate linistita ca o umbra viorie.
sprincenele arcate fruntea alba i-o inchele,
o singling trasura matestrit le incondele ;
Sub pleoapele inchise globil ochilor se bat,
Bratul lei atirna lenes peste margenea de pat,
De a vristel Tel caldura fragif inuliiT se coc.
A Tel gurg-T desclestatu de-a suflArel sale foc,
Iea zimbind i misca dulce a Tel baze mid subtirl,
tear pe patu-I si la capu-I presurati's trandafirl !"

in descrierea fetei care se uith in oglind&

i le Mmit de frumuseta sa, In cuvintele ce-l

spune sie-L in cele prin cari oprete pe Ch-

lin ling sine, peste tot se simte gingkie i

delicateta de sentiment i nu tiu ce ironie
Fata oprete pe Sburtoriul Chlin cu
urmtoarele cuvinte :
O tu umbra pIeritoare cu adincit tnistil ()chi,
Dulei's ochil umbrei talenu le fie de deochT,

Acest nu le fie de deochl" le pe atit de

caracteristic pe cit i de nekteptat. That&

www.dacoromanica.ro

EMINESCLI

171

iubirea ginga6, dar copiliireasc a fetel, cIt

dulcea ironie a poletului mnsuil sint zu-

grvite prin aceste cuvinte. In descrierea

nuntei fetel cu edlin se vede learll marea lubire a poletului pentru natur. Trei
pagini mai toate sint pline eu o genial descrierea pdurel i a vietuitoarelor ce o locuesc; lear la stirit pune chiar pe marele
norod al flutmilor, albinelor, greerilor, bondarilor s porneasc i. lei nunta alturi cu
nunta imprtease. Poate unil ar fi vroit
s vaz aice uu simbol prin care poletul a
chutat s arete nemicniciea vietei i. bucuriilor omeneti, punind alturi nunta omeneasc
nunta insectelor i dovedind pentru amin-

dou acelati interes. Noua nu ni se pare

de loc ast-feliii. Mai curiind vedem aice o sim-

patie mare, largh, ce se revars din inema

plin a poletului de o potriv asupra oamenilor ea 1 asupra naturel intregi.
Ieath i cuprinsul Luceafrului" o fat&
de imprat se indrgete de luceafrul din
ceriii. _in luceafr poletul a vrut s simbolizeze

lubirea platonich ori acele dorinti neintelese,

acele emotiuni cari cuprind pe toti oamenil

la o vrist hotrit, cind bratele singure se

deschid pentru imbrtoare, aceste nzuinti,
naturale i tot o data ideale, le-a simbolizat

poletul In lubirea pentru lucealr. Aceast

simbolizare, aceast conceptie, ne pare cit se

www.dacoromanica.ro

172

EMINESCU

poate de fericith ; lea a lhsat pe polet sh fie

cIt se poate de real i tot o (lath s5, se
poathferi de pornografiile cari de la o

vreme incoace biintule literatura francez i

despre cari putem zice din toat inema, vorbind de literatura noastr : Tread), de la
lea paharul acesta
Fata In somn chiam pe Luceafr".
O dulce al noptel mele Down
De cc nu vil tu ? Vintt?
Cobori in jos luceafAr blind
Ahmecind pe o razA

PAtrunde'n cas1 si in glad

$i vieata-mT lumineaza

Luceafrul o ascultd, vino la lea prefcut

In tInr, dar atuncl fata simte c'h nu luceafhrul, ci alte dorintl o frhanhat, dorinti vii ;
lea Il respunde prin urmhtoarele versurl admirabile pe cari le-am mai citat o dath, II zice :
StrAin la vorbA si la port
Lucesti fArA de vieatA,

Cite leu gat vte, tu lesti mort

ochiul tAu ma'ngbeattt"

Dar daca vrel cu creztimint

SA te'ndragesc pe tine
Tu te coboarA pe ptimint
Fit muritoriti ca mine".

Luceafrul pleac la creatoriul lumel sh-i

fach muritoriii ; aice se gsesc
cear ca
versuri mrete, cum sInt urmtoarele :
www.dacoromanica.ro

EMINESCLT

173

Re Tea-m1 al nemurirel nimb'

Si focul din privire

Si pentru toate dl-mI in schimb

0 oarA de inbire

Din haos doamne am apIrut

$i m'as1 intoarce-'n haos
$i din repaos m'am nIscut
Mi-e sete de repaos".

Creatoriul respinge ruga Luceafrului i-1

trimete indhret ea sh, vaz& ce'l ateapt.
In vrernea inse pe chid luceafrul cerea
creatoriului s-1 fac rnuritoriii, un paj, copil

din casa impratulul, se Indrgete de fadt

i-1 lea de dnsul. Descrierea acestei lubiri fireti, contrastind cu iubirea platonic& ideal,
le plin-I de gratie, de luminh i lear&-I po-

ietul a tiut s nu fie nici banal nici pornograf. Luceafrul Intorcindu-se vede urmtoriul tablou :
.

......

Sub f3irul lung de mindel tel

$edeau doi tinerI singuri

O lasl-ml capul mieu pe sin

Iubit'o sA, se culce
Sub raza ochiulul Benin

$i negrait de dulce

Si de-asupra mea remil

Durerea mea de o curmA,

OW lesti lubirea mea di'naiil

$i visul mieil din urmI"
Hiperion vedea de sus
Uimirea'n a lor tap.

www.dacoromanica.ro

174

EMINESCU

Abiea un bras pe git i-a pus

lea l'a prius in brate.
Iea ImMtatti de amor
RidicA ochil vede
LuceafArul sPncetisor

Dorintele-i increde:

Cobori In jos luceafAr blind

Alunecind pe razA
PAtrunde'n codru i In end
Norocu-ml lumineazA".

Se intelege c luceafrul n'a mai coborit

in jos i plin de mindrie zice :
Ce-ti pasA tie chip de lut

Dac'oiti fi feu sau altul

TrAind, In cercul vostru strimt
Norocul vg, petrece,
Ci feu in lumea mea mA simt
Nemurhorid si rece".

Se vede c simpatfile poietului sint pentru luceafr i poate intre luceafr i poiet
leste i ce-va comun, nou "lase, simpli mu-

ritori, ne pare ca in acest respuns afar& de

mindrie ieste i mult' ainlciune i invidie luceafrul de sigur ar fi vrut sh fie in

locul lui Catalin, in mindriea lui ne pare

ch leste ce-va de al Vulpei care neputind a-

junge la struguri, se mingle cu ideea ch-s

acri, necopti, stricati. In ori-ce caz, ..kespun-

sul leste cu totul omenesc, cu desavirire

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

175

real ca i toath polerna ; pe un fond fantastic in imagini admirabile, poletul a tesut cele
mal adevrate sentimente omenefi.
In dou articole deosebite d-1 Maiorescu
i talentatul nostru polet Vlhut, citeazA ast
strofa din urm din Luceafrul,
inse
alt intbles. Dup, Domniele-lor aceast stroi
arat mindriea poletului i nepsarea-i pen-

tru ale lumel i au dreptate de netagduit.

Ori cit de modest va fi fost Eminescu, dar

chid lubirea pentru femee ori geloziea l f5,-

cea sh se compare cu altii, nu putea s

nu-i simt superioritatea i. s, nu despretueasc nernicurile vietel. Deci a dreptate,
dar am i leu dreptate. Un sentiment omenesc nu le nici o dat unilateral, ci complex i multilateral. i cind le bine exprimat
atunel gsim aceea-i multilateralitate. In a-

devr prin aceast strof se exprimh mal

multe sentimente ; altmintrelea poiema toat

ar fi nelogic. Cum ? Lueeafrul pleach la

creatoriul lumel i, nebun de lubire, cere
sa-1 lea nimbul nemurirel, zeitatea lui, tot,
numal s-i. dea in schimb o oara de lubire
i and, intorandu-se, va afla Mbirea lui luat

de altul, nu cum-va, va simti numal mindrie ? Aice leste In parte tot acelaii sentiment ca i In satira a patra, mimai acolo le
mult mai puternic. Acolo cind poletul-lucea-

fr vede pe fatk de 'mprat orii nu, n'are a

www.dacoromanica.ro

170

EMINESCU

face, incunjurath de un roia de pierde var,

de feliul lui Catalin, pe luceafrul nostru Il
apuch o desperare care se manifesteaz, intr un ir de strighri sublime, de durere. Aice
Inse sentimentul le mai linitit, dar le tot
de acelail feliii, le deosebit numal In grad,
Sint

dou variante ale aceluiali cintee

vechi."

Ast-feliii le poletul ca artist.

vedem acum idealul lui despre femee,
idealul ce-i face despre lubire. Aice, cu cea
mai mare parere de reu, trebule s spunem
tot ceea ee am zis despre tendintele sociale
ale poietulul : Innltimea moral i ideal& a

tendintelor lui le mai pre jos de at Innl-

timea artistich. Idealul social, idealul femeel,

idealul lubirei leste nehothrit, neguros, i ori

cum st mai pre jos de Innltimea artistie

a poletulul. Poletul se indigneaz, se rseoal

strapic In potriva coruptiei femeel, In po-

tri-ya lubirei prefcute in marf i In privinta aceasta nu putem de cif, sa. aretAm
poietului cele marl simpatil, der revolta aceasta, ea i revolta lui In general impotriva
ticloiiilor vietel de a-zi, le negativ.
Care leste base ideahul lui despre femee,
idealul despre dragoste ? 0 Venere eu brate
reel, eu prul lung blaii, cu forme perfecte
aceast Venere trebule s fie blind, pururi fecloar ca Madona, ca un Inger, i
www.dacoromanica.ro

\IEcCU

177

lubeasca, pe polet. Tea trebule sa fie un inger, o zeitate ; dar cari-s anume insuirile
cari o prefac In inger ? Poletul singur nu
tie i de aceea ast ideal de lubita", le o
fantasma dupa care in zadar alearga, In za-

dar vrea sa o cuprinda din valurile vre-

mel" ; la cea di'ntaia atingere, naluca piere,

se preface in tum i poletul punge, sufere

sincer. i in adevr ce stare poate fi mal
tragic& de eh a alerga dupa ce-va care itl
pare scump, din care ti-ai facut un interes
vital i acest ce-va ca o umbra, s, fuel, de
tine, sh se evaporeze c1nd vrei sh-1 apuci.
Poletul intelege ca femeea pe care o iubete
leste o plazmuire a imaginatiel

sale, pe

care nici o data nu o va afia.

Ieata cuvintele-i amare i pline de dor
nebun :
Te duel si-am Inteles prea bine
SI nu ma pn de pasul tau
Pierduta veelnie pentru mine,
Mireasa sufletului mieu.

CI te-am Tazut le a mea vinh

veeinie n'o sit mi-o mat' fat

Spasi-vohl visul de lumina
Tinzindu-ml dreapta in dese.rt.

o sa-mi resal ea o icoana

A pururl verginel Mani'

Pe fruntea ta purand coroana

Uncle te duel? Cind o sei vii, ?"

12

www.dacoromanica.ro

178

EMINESCU

Ori leatdt versurile din urm din Valurile vremel" :

Dar vaI un chip aievea nu lest): ast-feli de treei
Si umbra ta se pierde in negurile recI
De ml gAsese 'fear singur cu bratele in jos
In trista amintire a visulul frumos,
ZAdarnic dupA umbra ta dulce le intind
Din valurile vremel nu pot sit te cuprind".

Iubita poletului le o fantasna5,. i care le

idealul lui despre dragoste, idealul vietel ce
ar vrea sa petreach Impreun cu lubita ?

Acest ideal, drept vorbind, le tot ala de

fantastic i de nenatural ca i lubita. hat&

dorinta poletului exprimath intr'o polezie
care poarta chiar numele de Dorinta".
Vin'o'n codru la izvorul

Care tremurA pe prund

Unde prispa eea de brazde
CrengI plecate o ascund.
Si in bratele-mI intinse
S5 alergI, pe piept sA-n I cazi,
SA-t1 desprind din crestet
SA-1 ridic de pe obraz.

Pe genuncltif mid sedea-vei

Vom fi singurI, singureI,
Iear in pAr infiorate

0 sl-tt cazA fiori de teiti.

Pruntea albA'n pArul galblu

Pe-al mieu brat fleet s'o culd,

LAsind pradA gurel mele

Ale tale buze dulci....

Vom visa un vis ferice

Ingina-nt,-vor c'un dint

www.dacoromanica.ro

EMINESCU

179

inguratece izvoare,

Blinda batere de via;

A dormind de armoniea

Codrului bitut de ginduri...

Florl de teit de-asupra noastra

Or et cadt rinduririnduri".

Aiurea poietul zice :

Hai si Rol la craiul dragt,
i st fim din nou mpg'
Ca norocul i puterea
sit ne part juctril".

Silrutari, imbratohri sub flori de tei, un

loc singuratec, mingierile luhirel, leath tot
idealul poietului in aceasth privinth. Nol nu
pricepem austeritatea sectanth, tim ch dra-

gostea, minglerile lubirel sint din cele mai

puternice simtiri omeneti ; dar fiind-ca vor-

bim de dragoste, ca de un sentiment omenesc, trebuie ca dnsa s cuprindh elemente

curat omen eti, cari o deosebesc de un sentiment analog ce-1 intilnim la o turturea sau

la altil pasere. Cari snit dal-A acele sentimente ideale, innalte, sentimente morale omeneti, ce introduce poietul In lubire? Shruthri, imbratohri, In imprejuraxile cele mai

poletice i mai artistice, leath tot idealullui

Eminescu ! i aice se concentreaza, vieata
Intreagh ! Lucrul leste nefiresc. Ie nefiresc

pentru c exprimrile lubirel nu pot dura

www.dacoromanica.ro

180

ENIINESCU

de cit putin vreme din vieata omului i a

dori s dureze toat vieata ie o copilrie.
Un om care ar pune atari cereri vietei, va
fi zdrobit. Pe de alt parte in ce se preface
femeea, ce rol are lea in asemenea conceptie despre Mbire ? 0 phpuh frumoash ca un

inger cu pdrul lung blaiii, care im tie de

cit s shrute i sh imbrtoeze, s se primble pe lac la himina lunei ori sh alerge In
pdure ca un copil, inteun cuvint o phpu,
frumoas ca forma, menit s atite nervil
poletului , leat, adevratul caracter al acestel zeitti ce ni se arath in creatiunile lui
Eminescu. Dar find c5, ingerul-ppu, tocmal. din pricina insuirei sale de pdpu, le
menith a schimba pe cei cu cari alearg
prin pdure ca un cop il"; pe de alt parte
o vieat indelungat numai in shrutri i
imbrAtohri, fiind peste putinta, poletul sufere de ast inehipuire nerealizabil i simte

nelmurit eh de nefireti sint cererile sale,

cIt de fantastiee. Iel zioe lubitel sale :
Prel mult un Inger mi-aI pfirut

$i. prea putin femee

Ca ferieirea ce-am avut
SA fi putut szi stee".

Ce a nume Intelege iel prin inger tim

Poietul negreit simtea c5, ar fi trebuit sh

cear de la lubire alt ce-va de cit cele ce

www.dacoromanica.ro

E MINESCU

181

vedea imprejur : iel protesteaza contra lubi-

rei luath ea un instinct.

flCe le-abate si la paseri de vre-o doua orl

pe an".
Dar prin ce se deosebeste conceptiea poletului de a celoralalti ? A lui leste mai
poietidt, a lor mai prozaia ieatil tot. Citam
Inca, o paginh din satira a patra, pagin, adpoate cea mai bunil din cite a
scris let
Ce ? Cind luna se strecoarl
tre nowt, pfin pustil,
Tu cu lumen ta de gindurl dupA lea sa to. atil ?
SA aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse,

SA privestl prim lucit geamuff la luminele aprinse

s'o veal inconjuratA de un roiii de pierde-varl,
Cum zimbeste tuturora cu gindirea Tel usoarA,
S'auzi zornetul de pinteni si fosnirile de rocbil,
Pe dud Tel sucesc musteata, IearA Tele fac eu ochil ?
Clad inchele cu-o privire amoroasele 'ntel. gent,
Cu ridicula-II simtire tu la poarta lei sA degeri ?
PAtimas si IndArAtnic s'o Tubestl ca un copil,
Cind lea-1 rece i cu toane ca i luna April ?
Inclestind a tale brate toatA mintea sA ti-o pierzi,
De la crestet la picloare s'o admiri i s'o desmierzi
Ca pe-o marmurA de Paros sau o pluzA de Corregio.
Cind lea-1 rece si cochet1 ? Jest' ridicul, intelege-o,

Da.. visam odiuioarA pe acea ce m'ar lubi,

Chid asl sta pierdut pe &dud, peste umrtr m'ar privi.
Ast simti-o eA-1 aproape, i ar sti c'o Inteleg
Din sermana noastrA vieatA am dura roman intrt g....
mai cant.... Ce sit caut ? le acela-sl cintec vechiii,

Setea linistel eterne care nil sunA in urechi ;

Dar organele-s sfArmate, si'n strigArl iregulare
Vechiul cintec mat pAtrunde, cum In noptt izvorul sare.

P'ici, pe colo mai strAbate cite-o voce mat curatA

Di'ntr'un Carmen seculare ce-1 visal si leu o datti,
Dar tot suerri si strigli, scapArl i rupt resunA,

www.dacoromanica.ro

182.

ENIINESCU

Se Impinge turnultoasit si selbateck pe strunii,

in gindu-mi trece vintul, capul arde pustiit,
Aspru, rece sunk cintul cel etern neisprkvit
Unde-s Orurile clare din vieatk-ml sit le spun ?
Ah ! organele-s sfkrmate &ti malestrul le nebun ?'.

Admirabil ! Mhret ! Toate sentimentele

unate de-o Iubire respins A. nesocotia, de-o
lubire de sine Anita, dureros ; invidlea amath
amestecat& cu ura i despret pentru eel preferati ; geloziea care-1 rode cu dintele lei otravit, indignarea impotriva eelel care i-a
Inelat toat nadeidea, dorinta de a se mingiea ponegrind pe coa
nesocotete durerea adinca., desnadejduita nebunh,
durerea crescutil prin icoana unui
trai ideal, cleznadejdea ce umple o vieat&
nemieit,
toate aceste sentimente se imping tumultuos in inenia i. in capul
i inema 1111 resunh cu durere, 11 arde ca-

pul, i pe nol ne face s simtiln i sa, sufe

rim impreunh. Nemica de o potriv cu aceast paginh n'a fost scris pn acuma In
limba romneasc. Daca, voim inse s camtam In ast& pagin& idealul poletulul despre
femee i iubire, vom mrturisi c idealul le
departe de a fi la innltimea artistic& a poletulul. Iel le adine revoltat, indignat de roiul de plerde-var cari nu tiu alta de cit a
bate din pinteni i
rsuci musteata ; de
femeile uoare cari nu tiu de cit a face en

www.dacoromanica.ro

EMNESCti

183

ochiul, a cocheta, a incheia amoroasele intelegeri; poietul le indignal de toath deerthciunea i coruptiea lubirel in lumea aa
zis bima, de bon ton. Dar, in schimb care
leste lubirea lui, pe care o pune in contrast
cu iubirea celoralalti ? Tel admir pe iubita-i :

Ca pe o marmur de Paros sa o pinz

de Corregio x .

Forme frumoase, atita tot. Je ne veux

ue ta chair" pare a zice roiul de pierde

vare, rsucinduti musteata; je n'aime que

ta forme" pare a respunde poletul impreun

cu Chev. i poletului inc i se pare eh innaltd,
grozav de sus pe femee, re

ducind'o la rolul de marrnur de Paros"

ori de pInz de Corregio", la rolul de lucru

de art !
Poletul parc nid nu simte ce singeroash
ocar pentru femee se afl in aceste cuvinte.

i poletul n'a inteles mai mult eh

dach femmea le cochet i upard, apoi vina

leste ca se potrivete prea mult idealului ce

i-a creat lel insull, ideal numal de srutri i imbratohri, ba prin codri, ba pe
marea. 0 femee ai duel: creeri sint munciti
de ginduri multe i vii, al chrei cap le frmintat de problemele intinse i grele ale
vietel omeneti, a carel inem bate cu durere pentru durerile lumel, care tie s se
aprind pentru idealurile innalte ale vietel o-

www.dacoromanica.ro

184

EMINESCU

meneti, care tie i s iubeascA lucrurile

vrednice de lubire i sh le urasch pe cele
chrora li se cuvine despretul o femee tovar pe vieat i pe moarte a brbatului
o femee care tie sA tie sus impreun cu

dinsul steagul pe care-s scrise cele mai innalte cerinti ale viitoriului omenirel, care
va ti sa innalte ast steag i singura la nevole, care va ti s sugereze In copii cele
mai innalte virtuti cefateneti o femee care

tie a munci i a se lupta, a da piept

cu nenorocirile vietel o femee care tie sh

traeasch, dar tie i sh moark femeea-erou

intr'un cuvInt, oh ast-feliii de femee Mel

prin gInd, nu i-a trecut lui Eminescu !
Pe aceast femee eroic, ideal, o vor
cinta poietii viitoriulul.
Acuma cite-va vorbe Ind% in privinta Inriurirel literaturel germane asupra lui Eminescu, i mal ales a lui Lenau, despre
care acuma in urma am auzit vorbindu se
mai mult. CA literatura germana a trebuit s
aib mare influenta asupra lui Eminescu, adept al filosofiel germane, nu mai incape Indoeara. i chiar dach n'am cunoate schita
biografic a lui Caragiali, am putea spune
cu sigurant c5, spiritul adinc idealist i larg
umanitar al lui Schiller, trebuea s-1 imbete.
Dar Eruinescu le prea personal, le o individualitate prea puternich i tot ce-a prima

www.dacoromanica.ro

MINESCU

185

din afarA a prelucrat cu desvirire 0, manifestindu-se in forma poietich, se manifesta

ca o creatiune proprie, Emineteana. Di'ntre
toti poletil simtim cite o data influenta lui
Heine, mai ales in Ca lin ; cite o data jn loc
de a unui polet german se simte infiuenta
ori mai bine inrudirea cu Alfred de Musset,
poiet francez. In ori-ce caz ar fi foarte greu

de hotrit care polet a avut mai mare inriurire asupra lui; dar lucru sigur leste
Lenau n'a avut nici una, le sigur c geniul
lui Lenau le cu totul deosebit de al lui E-

minescu. Am zis eh fondul prim al caracterului lui Eminescu le idealismul i naturalismul antic pagin 0 eh pe acest fond s'a
altoit presimismul german.
La Lenau base chiar fondul prim le sombru, dureros, sectanto-cretin, mistic. Din po-

lema lui, Savonarola", alaturea cu innalte

vedea lese un suflu de intolerant:A, de sectantism, de renuntare cretineascd. Geniala
sa poiema Albigenser" le plin de innalte
vederi, de mari i nobile sentimente, dar are
un fond groaznic de sombru i de dureros,
foarte potrivit pentru descrierea selbataciilor
ce-au insotit distrugerea Albigentilor, dar de
loc asemanAtoria cu geniul lui Eminescu. St
ne aducem numal a minte de capitolul Der

Rosenkrantz",cununa de trandafiri,unde
contele Simon trimete ereticului conte de
www.dacoromanica.ro

1 Si;

ENTINESCU

Foix o ooron grozavi, alciltuith di'ntr'o suat

de eretici legati imprerm i chrora clii
le-au scos cite-i dol ochil. Pentru a caracteriza pe Lenau in privipta cintrei lubirei pentru femee, credem c ajunge sh spunem eh din

polema Faust. scrish de lel, a sdos pe Margareta: Faust al Ira Lenau n'are Margareth !
Cit despre zugrvirea naturei va ajunge
s cithm o polezie foarte caracteristidt Ilypochonder's Mondlied", plin de blesteme ca
urmtoarele, in potriva lunei :
Lasst ihr den Mond in's Brautbett scheinen
st eut-r knftig Kind bedroht,
Denn vide Stunden wird er weinen
Und wnschen wird ert sich den Todt
Und bei Banditen geht die Kunde
Ein Dolch gewetzt in Mondenschein
Sticht eine ewig stumme Wunde
rrift mittendurch in silerz hinein" ')

Cred ch le de prisos sh mal struim cit

de deosebit ie geniul lui Lenau de al lui Eminescu : caracterul prim i intim al poieziel
lui Eminescu le naturalismul, aa naturalism
cum s'a manifestat in Greciea antic; pe cind
caracterul prim i
pblezief hi Le') Daca lsai luna sii lumineze fn patul de nuntil, viitoriul

vostru copil le ameninlat,cgcl va page multe ceasuri

si moarte Isl va dori

Si la hop merge vesteaun pumnal ascutit la lumina lunel
face o rang, mutii pe vecl,
nhnereste drept In inemI.

www.dacoromanica.ro

EM1NESCU

187

nau le spiritualismul, romantismul ma cum

s'a manifestat in poieziea din vrista de mijloc. Mai mare deosebire cred cA nu se poate.
G-azetele germane cari. vestind moartea lui
Eminescu, l'au caracterizat ca Lenan al

terel romneti" au inelat opiniea publich

literar german ori lele singure au fost
inelate.

Ceea

ce face pe multi a numi

pe Eminescu Lenau al Romniei le trista

lor vieatA asemnatoare, ori mai bine ace-

la-i sfirit tragic al amindurora. Intr'o zi

doctorul, director al easel de nebuni din
Viena, unde lera inchis poletul Nicolaus
Niembsch ) Lenau, a auzit un plins amar

venind din celula lui i, intrind acolo lute,

aflA pe poiet plingind arnari repetind mereu: Der arrne Niemb 311 ist sehr unglcklich!" 2) De cite ori n'o fi repetat mult nefericitul nostru poie n casa din strada Plantelor aceeati fraz : Bietul Eminescu le tare
nenorocit." Sfiri.tul tragic, asemntoria la
amindol poietii, a fAcut pe unii s cread cA
operele lor sint asemenea.
<3110D-

1) Niembsch e adeviiratul nume de familie al luI Lenau

2) ilietul Niembsch le foarte nenorocit.

www.dacoromanica.ro

DI, Brachia ca descriitoriti al victei teranetl.

17

Salida" leste titlul unei nuvele tipritia,

nu de mult In Revista, literare, care, de

cind a trecut de sub directiea D-lui Macedonschi sub a d-lui Velescu, a adunat In jurul &Au cti-va tinerl, nu f Ara talent. Aceastil

pricina ar fi de ajuns pentru a ne face sh

luAm In sama cele ce se publich intrInsa. Inti

areta pe scurt cuprinsul
celor ce n'au cetit'o ori poate a cetit'o prea

lute i nu cu destul lAgare de sam.

tntr'un sat, [nuvela leste din vieata tertirguorul Tirvetl, trea un
mo Ilie. Mo Ilie leste om de omenie, ceea ce
oprete de a despoia pe
terani, mai ales pe cel seraci. Ogoarele lui
mo The slut bine lucrate, pivinta
plin
de vin, are banl, In sfirit, vorba D-lul Broneasch]

ciner

priete socoteala." Averea, mo Ilie

www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

189

a c1tigat'o parte prin negot, parte prin contrabanda ce-o face i acuma pri'ntr'un contrabandist, Mrgrit. Toate i-ar merge bine

luf mo Ilie, dar are i mare suprare din

pricina fetei sale, Sanda, eroina acestel nu
vele. Cind am zis eroin," cetitoril trebuie
sh fi inteles c Sanda are tot ce poate s
fac di'ntr'o fat eroina unel nuvele orl a unui roman : are prul blai, pletele auril,
,

pielita subtire, minuta mica, picioru.se micute,

forme incinttoore," inteuu. cuvint are tot

ce poate face di'ntr'o fat un inger [sou angel]
(Ai un heruv m ; dar i lipseste vederea, ie

oarbh. Cind lera copila de ese ani, trsnetul a omorit pe ma-sa i pe dnsa a orbit'o.
Autoriul ripeste eroinel vederile, dar, In schimb,

o IncarcA cu toate calittile cu putint : le

bunh, priimitoare, marinirnoas i mai ales
are plete bh16,1, anni, i forme incinttoare;
Intr'un cuvint ieste un angel. Ieroul nuvelel
le contrabandistul Mrgrit. Numele poietic
de Mrgrit nu-1 d degeaba autoriul. Acest
Mrgrit, dei teran, dup, spusa autoriului,
dar samn tot atita de mult a teran, cit
samnd, i. DI. Brociner a nuvelist. Acest
contrabandist teran nu-I acel pe care-1 cunoatem cu totil, fie de-a-lungul granitelor, fie
In jurul Bucuretilor i care nu se deosebeste

de alti opincari de cit une-orl prin mai mare

energie ori indrzneal. Teranul contraban.-

www.dacoromanica.ro

190

D-L. BROCINER

dist al D-lni Byociner leste i lel, ca i Sanda,

feli de heruvim. Autoriul ne spune

Mrghrit are pr blai, auri, ochl albatri
ca cerinhi ; base lei, fiind heruvim de parte
hilrbteasch, are i multe cari lipsesc Sandel.
Aa spre pildh afarh ch le nalt i sphtos,
Marghrit are ochl scinteetori" caril mereu
1.113

arunch scintel, are o voace grozavh," phbAlain

cind joch

zboar ca coam. &

de leu, cind golete phharul, il golete phn

la fund ; lear and se infurie, apol inghite pe
neresuflate phharul de vin, adech inghite numai vinu, cit despre phhar il pune pe mash
cu atita putere eh se sfarmh 'n mil de buchtele [leste de luat a minte oh face asemenea bravurh filr sh-i tale
Inteun
euvint, cum vom vedea mal departe, Mr-

gnt leste un feli de Rinaldo Rinaldini"

ori mai bine un cavaleriii din tagma celor
ce-au nebunit pre hietul don Chiot.
Cind am zis eh Sanda leste eroina nuvelei
i Mhrghrit eroul, cetitorii au i inteles ch
acetia trebule sh se amorezeze unul de altul
i s sufere la nemurire [vorba
(arageali],
pentru ch aa le regula in romane. In adevr aa i leste, Mrghrit se amorezaza de
Sanda. Aceasth intimplare vrednich de amintire a luat inceput in urmhtoarele imprejurhri. Miirgrit se intorsese dup.& o intreprindere de contraband& lear-1 in sat. 11,1c1 lIje

www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

191

11 primete, inse temindu-se de respundere,

fiind c Milrghrit aparindu-se, acisese un jandarm. Aceasth primire infurieaz pe Mrghrit i-1 face sh-i strice phharul in mil de buchtele. In aceasth vreme crima se imple de
lume, intre altii vine Gligore, tiganul lutai baba Cloanta, tiganch vrjitoare, care

tie toate." Tiganca apuch pe Mhrghrit de

minh i-i spune eh mina lul Ii phtath de singe
[cum am spus Mhrghrit omorise un jandarm],

lucru pentru care nu avea nevole s fie a

toate tiutoare, awl acestea le tiea tot satut
Mrgrit o trintete la pmint i ar fi fost
val de dinsa,dach in acea vreme critich n'ar
fi intrat Sanda care oprete pe Mhrgrit de

a atinge pe baba Manta. N'am s'o ating"

grdi lel, [Margaritd,

dar cine m va opri ?"

Ieu, zise Sanda, i fata i se film roie ca vhpalea focului."

Mrgrit a vzut de multe ori pe Sanda, frh s'o bage
In samh, dar auzind'o rostind acest ieit [parch,

ar fi i lea o dona Sanda de Triveti] mmdru

vzind fata lei care se facuse roh
,,ca vapaiea focului", remine pe loc amorezat i Inch al dracului. Arnoarea il strdpunse atita in cit cavaleriul nostru cam turbh.
Bautura cit a bhut lei, duph ce-a leit Sanda
din crtmh, nu ajuth de loc ; s'a pus deci
eroul nostru pe jucat hora i aceasta n'a fost
de leac, dei Afrgait juca al dracului, jude-

www.dacoromanica.ro

11.2

D-L. BROCINER

cati singuri PArul lu bJai, cum spusese

Miron, sbura iuteadevhr ca o coamh de leu.
ochil &hi scinteau i podeala rsuna sub loviturile puternice ale cAlchilor sale." Totul

nu ajuth nemich. De odath ii vine ideea sa

cherne pe Salida la joc. Mo Ilie nu vroi,
zicind eh s'a culcat fata, Aihrghrit nhvhlete
atunci in odalea de culcare, brincind de la
u pe mo Ilie, care oprea intrarea. Acest
lucru leste cam putin cavaleresc, s'ar intelege

inse la Gheorghe al Ioanei. ori la Togirlan,

contrabandist teran, cum Il tim cu totii ;
dar la un cavaleria sans peur ni reproche. "!?
Autoriul inse ii fea de samil i Mrgarit se
poar, A in odafea Sandel ca adevdrat cavalevedet numai -cum spune autoriul :
cum vzu aceastA minune de femeiA,
acest cap incununat de lurninh sfint, acest
trill) de o vrajh nespush, aceste forme incnthtoare, Il coprinse o simtire tamich un
dor dulce i dureros. De o dath i se phru
eh aude numele su de pe buzele ei zimbitoare. El s'apropi de patul ei, ingenunchi
i apuch mina fetei. Se intelege 6, Ingenunchind i apucind mina fetel, Mrghrit
avea plan sh fach o declarare formalh de
amor in stilul lui, Rich Ventureanu" din
Noaptea furtunoash": Angel radios, de chid
te-am vhzut Inthiea-i (lath, pentru prima
17

71

77

71

17

oara, mi-am pierdut uzul ratiunel, sunt intr'o

www.dacoromanica.ro

D L. BROCINER

19 3

pozitiune pitoreasca i mizericordioash etc."

Daca Mrgrit n'a facut aceasta declaratie, numal de cit ceruth, vina trebule sh fie
a lui. mo Ilie care lera de fata la Ingenuncherea cavalerului don Margarito del... Brociner... Duph ce Mrgarit lese din odalea
Sandel, se face i mai. trist i mai melancolic, ba chiar ajunge ateii. 0 prefacere aa
de ciudata nu poate s nu ne Mtereseze, ne
vom opri deci cit-va la dinsa. Margrit 'intorcindu-se din oclalea Sandell in crim se
apropie de parintele Nstase i incepu sal.
Intrebe de leste ori nu D-zeu. Printele, se
Intelege, II respunde eh ieste.*i acest d-ze
le bun i milostiv?" intreb Margrit.Cum

nu, negreit!"Mintl", il zise Margrit cu

o linite Ingrozitoar

Se intelege cd, parintele a remas nemulta-

mit ell acest argument. dei lera rostit cu

o linite ingrozitoare" i ceru dovezi; Mar-

grit i le da pe data. Ieata-le : Dac leste

un D-zeu, respunse Margarit iute [de lera
respunsul i ingrozitoria, autoriul nu ne spune]

i daca leste lei bim i. milostiv, cum ziel,

apol de ce leste Sanda oarba, ?" Cam ciudata
argumentare! Printele Nstase nu-i multamit de loc i. In adevr, dupa nol, Margrit

ar fi putut aduce alt argument mal puternic

de pild,: Dach leste bun i milostiv, cum
de lasti. pe Dl. Brociner sa ne chinueasc
/7

13

www.dacoromanica.ro

194

D-L. BROCINER

cu asemenea nuvele i hied din vieata terapease& ?" Dar, cum am spus, Margrit n'a
intrebuintat acest argument, ci altul, i de
aceea paFintele Nstase tot remIne neinduplecat, cu toate ca Mrgrit strig5, de mai
71

multe ori: minti", ba cu linite higrozitoare", ha cu furie grozava" ba cu ochii

scinteetori de Millie". Vzind Inse ch-i degeaba, Margrit alearga la cel din urma argument. Se tie c, In ast-feliii de intinaplari
toti cavalerii cu fath intristata" intrebuintau spada, Margrit dei cavaleriii, dar find.
cavaleriii national, Intrebuinteaza pumnul i
dupa o lovitur stranica cum tie lei nu-

mal sa loveascepopa se convinge eh nu

leste D-zen. Aceast biruinta inse tot nu

multmete pe eroul nostru care remne tot

trist i melancolic: zeul amorului II rInise
de moarte. Niel vinul, nici jocul, nici elutecele lui Gligore, Tiganul lutaria. nu pot
sa-1 Involorze, dei In descrierea autoriului
lautariul pare a fi un fella de Paganini. Neputindu-se liniti, Margrit lash crima i incepe a ratci far a ti unde, pana ce ajunge
la malul riului. Acolo desndajduit mai ales
pentru ca iubita-i. leste oarba, se hothrete
sh-i curme zilele, s se innece. Cuin vad cetitorii notri, DI. Brociner duce fapede treaba :
'in aceea-i sar botezat, Imparat i spinzu-

rat. Pe la 8 sar Mrgrit a tost lovit de

www.dacoromanica.ro

195

D-L. BROCINER

amorezal, pe la 10 a intrat cu sila la Sanda

in odale, pe la 12, dezndiduit, a inceput
nege pe D-zeu i pe la 2 lera s se i innece.
Ce dracul, cam prea iute, chiar i pentru un
don Margareto del.... Brociner, cavaleriii cu
fat intristat. Gindurile ce insotesc zemeslirea planului de sinucidere sint aa descrise
de autori ca i cum Mrgrit ar fi un Hamlet, printul Danimarcei, in vestitul monolog

to be,

or not to be. "Ascultatl numal :

De desuptul lui murmurau i cintau valurile apel 1 cum sta lel aa niel detept
nicl adormit, Ii trecu prin minte: un pas
17

numai fi in fanclal apei

micd agonie (II!)

i toate s'ar sfiri, toate s'ar rdta In veci,

cki acolo in adncul apel nu le groaz de
judeciitoriii. i de intunerecul Infiortoriii al

Ocnel, nici o pomenire de Intimplarea cea

groaznich din tufiul de ling& Bucuret1 i
nici durere pentru aceea c ochil Sandel
lerau stinl. Aa cuget despre mica agonie
teranul Romin, chid ni-I zugravete Dl. Brociner ! Pare c auzim pe Hamlet: To die,

to sleep, no moreand by a sleep to say

we end the heartache, and the thousand

natural shacks, that flesh is heir to....*) In

acest moment critic pentru eroul nostru, ca
*)

dorralnemie mal mult; and gindestl eA,

pri'ntr'un soma putem pune sfirsit suferintilor inimel i miilor

de Imboldirl egrora trupul nostru le supus...

www.dacoromanica.ro

DL: BROCINER

191;

deus ex machina, se ivete baba Cloanta, care

cere un le lui Mrgrit, dar a cesta in loc

Il d un picior 1 se induioazii numal clnd
baba zice ch vrea s-i spule de norocul Sandel. Mrgrit Ii d un leu i baba Cloanta
care tie toate", spune lu Mrgrit
lubete pe Sanda, Sanda pe dinsul i c lea
Cloanta tie leac pentru. ochii Sand.ei i cere
un galbn ca s, i-1 spuie. Se intelege c6, Mrgrit Ii fa'ghduete galbnul i Cloanta il zice:
Pe virful de pe Stinca dracului, unde st,
77

besereca cea prdpdit, acolo se vede In

miezul noptel de Boboteaz o crptur
mich, ce se face in bolta ceriului i cine
11

77

st, acolo pe vrernea aceea i se ro ig din

toat inema cu fata intoarsh spre resrit,

aceluia i se indeplinesc toate dorintele."
Remnea deci ca la Boboteazil s mearg,
77

acolo Sanda cu Mrgrit i fata ii va cpdta

vederile. Se intelege dar bucuriea lui Mgrgrit i a noastrA, impreun cu dinsul dar
cu toat bucuriea noastr, pentru Mrgrit
i pentru sermana Sanda, mrturisim c de
D-1. Brociner n'avera nid o bucurie i-i vom
face urmtoarea observare. Baba Cloanta a
gsit pe Mrgrit, i-a spus despre inbirea lui
pentru Sanda, i-a dat leac pentru ochil oarbel,

aceste toate le intelegem fLind-c Cloanta

tie toate". Dar de ce tiind leacul boalel,

nu-1 spune Sandei cu care lera prieten, care

www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

197

o apra de furiea lui Mrghrit, nu spune

nemica lui mo Ilie care fagduea o mie de
galbeni celui oe-i va thmhdui fata 1 toate le
spune lui Mrgrit, care o bate mereu i i-le
spune pentru un leu i un galbn? Intrebarea
poate phrea cludata, cbiar unora din cetitorii
notrii i de aceea vom da lmuriri. Poporul
vir in povestele sale strigol, vrjitoare cari
fac feliii de lucruri mai pe sus de fire i in asemenea plzmuiri poporul crede cu tot dinadinsul; dar toti vrajitorii i strigoii in povetile populare smut logici In actiunea lor,
pentru c poporul le d caractere reale, dei

Ii pune de fac lucrurl peste fire. Chid de

pild ne spune despre o mam vitrig6 vrjitoare ori striga, atuncl aceasta va intrebuinta puterea ce are pentru a face bine copiilor shi i pentru a prigoni pe copil ce-i are
barbatul de la alt femee. Vrjitoril i strigoil
fac bine celor pe carii II lubesc i reii celor

pe carii Ii uresc. Cit de absurd trebule s

ne para aceast babh Cloanth a D-lui Brociner care nu spune leacul aphriitoarel sale,
Sandel, ori lui mo Ilie care i-ar da o grmadh de parale, ci se duce in puterea noptei
de-1 spune lui Mrgarit i a nume pentru un
galbn, lui Mrgrit care din brincl i din
btl n'o slbete.
Apoi ce harababur le nuvela aceasta? Legend,
;
cum cred teranii
www.dacoromanica.ro

198

D L BROCINER

nu-I ; cum le crede D-1. Brocineer lear nu ?

Ce feliii de mipmar leste dar preclita nuvel?
Filnd ca am inceput a vorbi despre povestile
populare, vom spune i noi re-va D-liii Brociner. In povetile ruseti, cind povestitoriul
dus de Inchipuire cam trece margenile adevrulul, st i zice: dac nu va place, nu

ascultati, dar lsati-m s mint irmainte".

Ast fraza se spune ca, refren orl de cite-

ori trebuinta cere. De ce n'a luat acest o-

biceiii i D-1. Brociner? Dar s mergern mal

departe, sh vedem ce spune D-1. autoria. Am
lhsat pe Mrgrit plin de bucurie din pricina
leacului aflat de la Cloanta- Cite-va zile dup,
acestea s'a hotrit se plece in ter strine
(Bulgariea) pn la Boboteaz, chid lera s'a

vie s duc pe Sanda la Stinca draculul, la

besereca veche. Innaintea plechrei Mrgrit
se duce sh-1 fea remas bun de la mo Ilie
1 de la Sanda. Dup o vorbire scurt prin
care Mrgrit spune cu lacrinal in ochi lui
rao Ilie &a de acurna vrea s se fack om
cinstit, se duce in grdina, la Sanda.
Aice vor face cetitoril cunostint cu alt

erou al D-lui Brociner, cu flcul Miron, nepotul lui mo Me. Cetitoril de bun sana

n'au cetit romane cavalereti neroade din

vrista de raijloc i bine au fcut ; dar nu ne
indoim ca., au cetit minunata lucrare a genia-

lului Cervantes, lucrare prin care s'a dat lowww.dacoromanica.ro

D-L. BROCNER

19(4

vitur de moarte romanelor cavalereti. Cetito:ii ii aduc deci arninte ch, dup toate
regulele romanelor sentimental e i. neroade,

trebule s fie o Dulcinee, un angel radios

minchtoare de inemi, frumoas ca soarele i
nevinovath (i proast) ca o phsrea, pe ur-

m trebule s fie un cavaleri cu fata intristat care suspin dup Dulcinee, if poart

colorile, o apra, i se duce peste nou ter'

i nouil mri pentru a invinge toate terile
i ale inchina la poalele reginel ce i-a subjugat inema. De multe ori in loc de un
dol, amindol cu fete intristate,
sans peur ni reproche" vrjmai Inse din
acetia until remine lingd Dulcinee pentru
a priveghea asupra fericirel, linitei i nevinovatiei lei. De obiceiii treaba se mintule
prin lupta celor dol i Dulcineea leste a invingtoriului. D-1. Brociner n'a putut pierde
prilejul de a ingheba asernenea frumuseti i
17

in vieata teranului romin. Am vzut ch Sanda

leste Dulcineea, Mrgrit cavaleriul cu fata

intristath; cit despre al. doilea cavaleri priveghetorin al nevinovtiei... D-1. Biociner a
insrcinat pe Miron cu asemenea cinstit indeletnicire. Mixon le nepotul lui mo Ilie. 1)
1) Renaind siugur cu Sanda, Miron spuue aceste cuvinte.
Chid te vitz pe tine, asa respunse el uitAndu-se la fatg, cu
ochi stritlucitori, nici atuncea nu gindese nemia. Dar mil,

uit la piciorusele tale si-wi zic: ce picioruse gingase are San-

da si eft de albe li slat milnile si cit de frunioasI

obrazului".

www.dacoromanica.ro

200

DL. BROCINER

Cind In scena din crimh, acea scenh nenorocith pentru inema lui Mhrghrit, dud acest
din urmh, sruth pe Sanda, Miron strigh, :
vorba aa, atunc al a face cu mine;
strigh de o &Ai Miron cu ochi santeetorl de
minie, ridlictud. bratul." Chid veni Mhrgrit sh-i lea remas bun de la Sanda, ca17

valeriul

prvighetori,

Miron, Il respinge

cu cuvintele urmhtoare : Aci o sh, ti se Infundeze, Mdrgdrite, nu te mai incerca In zadar, chci degeaba te trudeti, ct trhesc eu.
Si dach, te mai apropli inch un pas, adause
el cu ()chi scnteictori de minie, atunci vai de
tine, zicind acestea scoase un cutit de la bru
i se pregati sh loveasch. " Dach i acesta
nu-i cavaleri, apoi cine dracul s mai fie ?
Se Intelege &A In acest moment se amestech
Sanda i trimete pe Miron sh se primble, iear
lea remine singur cu Mhrghrit. Am zis de
la Inceput eh numai mo Ilie fusese de yin&

mai innainte de n'a avut loc declrarea de

amor A, la Rich Ventureanu. Acuma inse Mhrghrit remind singur, II lace Sandei de3laratie

in tout& regula. Dra o prticea din aceast

scenh admirabil ca s remie urmailor :

Chth-va vreme domni o thcere adinch, Sanda

s'avd5, pe banch, cu capul rezemat de Min

stetea perduth In gnduri. Plec chiar a-zi

incepu Mrgrit. Sanda nu respuuse i re0 ! dach nu te-a1 fi cumase
www.dacoromanica.ro

D-L, BROCINER

201.

noscut nici o dath urinh el cu glas duios

Vezi, Sand.'o, dise el, prinzind la inim, innainte de a te cunoate aa cum te cunosc
acuma, am dus un traia vesel 1 fericit, dar
acuma inima 1ml le apsath ca d'o nenorocire curnplith etc....." i apol mai departe :
CC

Nu, nu ! N'am nici tath, niel mamh, nici

N'am pe nimeni aci pe phrnint.... Dar

numal pe tine te am, izbueni el ca o furtund...."
Ce jalnic i. sentimental ! Parch auzi pe Rich

Ventureanu : De chid te-am vhzut pe tine

palpith d'amoare i. sufr peste poate."

Acuma duph ce cetitoril au afLat cum fac

declaratil de amor teranii in tara noastr,
putem merge mai departe.
O shrut uor pe frunte i. phrsi bolta,"
plech In eri strhine pentru ca prin munch
cinstith, s ajungh vrednic de Salida i la
Boboteaz sh se intoarch pentru a o aduce
la Stinca dracului i. a-i da mina i inema.
Se intelege c'h aa trebuea sh, fach MArghrit,
ch,c1 aa fhceau toti cavaleril cu fat& intri-

stath, toti plecau in teri strine pentru a ajunge vrednici de Dulcineea ion, fcind nstrunice vitejii. Ce s'a intimplat in lipsa lui

Mhrghrit cetitoril trebule s inteleagh i singuri : Sanda se usuch de dorul lui Mrgrit
i-1 ateapth de Boboteaz mo Ilie i Miron
nu inteleg pricina, dei acest din urna5, pri-

cepea ch Mrgrit trebule sh fie de vinh.

www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

2119

Cum vedem inse despre taina cu Stinca dracului nu aflase bietul Miron, dovada la pag.
424 in urmtoarea bucata :

11Miroane. Aaie ca azi e Mary i ca

mai avem trel zile pana la Boboteaz. Aa-e?

Aa este, trei zile, respunse Miron
mirat."
17

In ajunul Bobotezei o sanie s'a oprit di'n-

naintea criMei i di'ntr'insa s'a scoborit Mar-

grit. Mo llie s'a cam strimbat vzindu-1,

dar child afl ea Margarit are mult aur citigat
prin munca cinstita, se liniti. Cum poate un
teran s citige in cite-va luni multi galbeni in
Bulgariea, remine secretul autoriului. Dupd,

cite va cuvinte cu mo Ilie, Margarit intr

in odalea Sandel, unde poftim i noi pe ceti-

tori sa vad ce se petrece.

17Sand'o, strigh el i se repezi la dinsa.
Ea tresari, scoase un tipet i chzu ca moarta
in bratele lui
Baga de seama ce am sh-ti spa zise
Margarit. Cnd s'o culca tat'tku, tu &A ei
pe furii din casa. Eu am sii, te atept la
17

inthia respntie a drumului ce duce in munti.."

A da intlnire unel oarbe, care trebuie s,

mearga necalauzita de nime, de vreme ce

nime nu tiea taina lor, la Inthiea respintie a

drurnului ce duce In munti leste un fapt vrednic de talentul i curajul autoriului; cit despre
noi, vorn zice cetitorilor: Dach nu v place nu

www.dacoromanica.ro

BROCINER

203

ascultatl i lsatl pre Dl. Brociner s. spuie

mai departe." De altmintrelea insu-i D-sa
uit'a indat rspintiea i pune pe Margarit
sA altepte pe Sanda ling cerdacul crimel,
aproape de ua gradinel. Chltoriea la Stinca
dracului leSte, se Intelege, cit se poate de
poietich. 0 parte din chltorie o face Sanda
pe jos, alth, parte o duce cavaleriul nostru
in brate. Stinca leste descris foate romantic,
nu lipsete nici tacerea cea adnc, intrerupt cAte o data de urletul depArtat al vr'unui lup...." nici thcere ca in mormint" nici
lintoliul alb" etc.... Mrghrit duce pe Sanda
la margenea prphstiel, o pune cu fata la
reshrit i incep sh se roage. Treaba merge struMi, Sanda a strigat c vede ce-va
luminos innaintea ochilor, cind, din nefericire, se arat, Miron ginind i strigind:
Am venit se te scap din miinele acestui nelegiut." [Aice a ultat autoriul s
spule dac, a rostit cuvintele cu voce grozav, cu linite ingrozitoare orl cu strigat
teribil ; sintem nedumeriti]. Cum a aflat Miron ch. MArgrit a dus pe Sanda la Stinca
dracului le unul din prepoasele secrete profesionale ale autoriului nostru. Se intelege
c6, Mrgrit ca un leu se arunch asupra lui
i inteo dip el se cuprinser, " lupta se in1)

cepu i se incheie ast-feli Margkit sari in

sus, cu o lovitur de picior dete la o parte

www.dacoromanica.ro

2:14

D-L. BROCINER

leul kii Miron..." Salida sparieath nu mai

poate s se roage din inem, pe de alth parte
a trecut i. vremea aa, c remine tot oarb.
Mrgrit In desndjduire, ridic pe Sanda
deasupra prapstiei i se arunc impreun
cu dinsa In bezna adinch.
Ieata, cuprinsul nuvelei d-lui Brociner. Credem c.a. i-au format acuma cetitoril idee
despre valoarea acestel bucti literare pe

care unele din ziarele noastre nu s'au sfiit

a o numi frumoas."
*

Nu til ce s admiri mai mull In aceasta,

nuvel ; fantaziea ce i-a venit autoriului de

a Imbrca in haine teraneti un Rinaldo-

Rinaldini, desvirita necunotint a paturei

sociale descrise, lipsa de adincire psihic,
lipsa de logica,, absurditatea tipurilor i a
actiunei ? Nu Oil de ce s te mieri mai mult

in aceast inirare de fraze romantice. Am

auzit ca, nuvela le tradus In nemtete. Am
dofi s tim ce idee ii vor face Germanil
despre teranul romin, dupa, cavaleril descrii
de D-1 Brociner. Aceti terani cu ochi scinteetori i. strlucitori, cu pletele bli aurii

cari zboar ca o coama, de leu,aceti te-

rani earl admir picioruple micute, mfinele

albe, pielita subtire a fetelor, cari Ingenunche innaintea patului ibovnicelor. cari anaorezindu-se in cite-va ceasuri de desndjduire

www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

2115

se fac atei, apol se hotresc s se innece,

monologind ca Hamlet : o mic agonie i.
toate s'ar sfiri...." Nu tim ce idee i vor
face Nemtii de teranul romn, credem inse
ca dac se vor gsi multi [stilt i pri'ntre
dinii oameni detepti] cani 51i vor face idee

greit despre teranii de pe la noi, se vor

gsi inse destui ari i vor forma idee adevrat despre valoarea literar a D-lui Brociner. Cetitoril notri, credem, i vor fi fcut
pn alce idee destul de dreapt despre analiza psihich i metoda logic la d-1 Brociner.
Pentru a mri aceast convingere mai

dm cite-va lmuriri alegind douh trei nzdrvnil mai bltate din colectiea irnbielu-

gat ce se

afl

adunat n nuvela

d-lui

Brociner. intr'un loc ne spune autoriul a Sanda 1i Mcbipuie pe Mrgrit cu ochil albatri,
c chipul brbatului leste adne
cu plete
zugrvit In inema lei. In alt loc ne spune c

Sanda cu ochiul lei sufletesc" vede himurit

pe toti afar de pe Mrgrit. Cum rimeaz
aceste lucruri impreunh?
Cind descrie intfinirea lui Mrgrit cu.
mo Ilie Indat dup omorirea jandarmului,
Mrgrit se infurie. Ieat ce ne spune D-1
Brociner : ear dac vel indrzni s m'atingi
inc o dat, adaug cu glas resunatoriii i

vinele de pe fruntel se umflar atimci sa

tii a In curind are di fie un ticlos mai
www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

2116

putin pe lume.hi turna paharul plin,

il

goli i-1 puse cu atita putere pe masa ea se

sfarma in mil de buciitele.
17

Pentru D-zeu! zise mo Ilie mingiindu-1,

pe cind aduna bucatile de sticla, de ce te-ai

infuriat ma ?
Margrit nici nu auzea ce spunea crdmariul, el sta cufundat in ginduri. De o dat,
tresari."
Cum va place i aceasta? Omul leste iu .
furiat, infuriat inteatita c vinele i se umflar po frunte," c s*:rica paharul. In mii de
bucatele, ca ameninta cu moarte pe mo Me,
lear in timpul respunsului lui mo Ilie (ese
cuvinte), respuns care nu. putea s ie mai
mult de 10 secunde, autoriul ne declara c6,
Margrit sta acufundat in. ginduri i de o
data tres'ari." Dar infurierea cea grozav s'a
17

17

intimplat mai in acelail timp, cum dracul

se putea deci ca Margrit se fie in aceea-i.

clip i infuriat, de i se Imflau vinele pe
frunte, sa strice pbarul i tot o data s, fie
i acufundat in gindirl ? Nu incape indoeala
c D-l. Brociner scriind rindul al eselea, a
uitat ce scrisese In celealalte cinci ; ori ea
inir rinduri fara nici o legatur, nu.mai sa%
aibh forma romantic.
Inchelem in sfirit cu monologurile ce rostesc teranii la noi chid au de gind s, se omoare. Cetitorii notrii le vor auzi intilea-i data

www.dacoromanica.ro

D-L. BROCINER

207

eh de bungt sarn nu le-au tiut liana acuma.

Cetitoril ii aduc a minte cum mor eroil,

printil, baronii, contil; cind se ucid singuri
in melodramele tranceze : strighte de groaz,
blasteme, chemrl de suflete, infernul, retra-

gerea di'nnaintea unel vedenie grozave i

alte mruntuuri de acest soia. Asta forma
de declamare le place i Nemtilor i chiar
genialul Schiller nu le strain de atare pacate
Dei nu ne plac declarnrile pomenite niel
la genialul Sc,.hiller, dar la dinsul cel putin
leste vorba de o drama jucata innaintea publiculul, leste vorba de lucrare asupra privitorilor i la urma urmei la Schiller asemenea
declamarl le aflm spuse de conti, baroni
printese etc , dv cul putea trece prin Sind
sa, pun& asemenea monolog in gura unui teran romin, fie acela i contrabandist ? Ast

nzbitie a tcut'o, cetitoriule, Dl. Dr. M.

Drociner. Punern alaturea monologul ce rostete Franz Moor innaintea mortel In piesa
lul Schiller Hotil" cu vorbele cele de urma
ale lui Margrit.
Frafa (uitindu-se cu ochl marl dui:4 dinsul) In lead al vrut sd ziel ! In adevr aanil miroase. (turbat). Sint acestea tipetele
voastre, v aud pe vol. uerind, erpi al in17

fernului ?Se apropieizbesc in u6,!De

ce m apuch fiorl chid ma, uit la virful spa-

del ? Ua craphcade nu le scapare. Ha !

www.dacoromanica.ro

208

D-L. BROCINER

atunci Indurd-te tu de mine (scoate un lant

de aur 1 se zugrinn)."
Ieat, i. monologul teranului Gheorghe al
lui Topirlan (aa ar fi trebuit s-1 cheme pe
Mrgrit).

Mhrgrit treshri ca apucat de friguri, apoi se plech, spre Sanda i-i zise ou o linite
stranie :

)7 Vetzut-'al

cloud stele

cdzind ? [Cum a-

vea sh vad, ciao& lera oarb ?] Auzi tu

clopotul cum sun ? E semuul c se scoald

sihatrii din morminte ..... Iat-1 c vin..., se
apropie... vor s, ne apuce .. iath i. Miron!...''

Se intelege c teranului romin care ar fi

rostit asemenea monolog, nu-i mai remnea

alth ce-va de fcut de eh s se arunce in

bezna adinch. Pcat numai c, Mrgrit azvirlindu-se in bezn cu Sanda in brate, n'a
luat cu. dinsul i. rnanuscriptul nuvelei d-lui
Brociner, c fcea mare bine autoriului i
Revistei literare" i. publicului cetitoriil.
77

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT_Lk
A. Vlahuta a scris doua volume mici, unul de nuvele i. altul de polezil. Cantitatea
scrierilor sale le mica, dar in putinul cit a
scris a putut da intr'u cit-va masura talen-

tulul s, un talent incontestabil distins. In

putin cit a scris s'a arotat individualitatea
sa artistich. Deci analiza scrierilor lui Vlahut& se impune.
Daca articolul nostru despre Eminescu le
numal un fragment critic, dei despre din-

sul se poate da judecata definitiv, cu atilt

mai mult va fi un fragment articolul acesta
despre Vlahuta.
Am zis aiurea ca A. Vlahuta le deceptionist.
Sa vedem care le intelesul i cari slut cauzele
deceptionismuldi lui P Acestea le vom vedea
analizindu-1 scrierile.
)7

Din durerile lumei" le titlul celei de 'n14

www.dacoromanica.ro

210

A VLAHUTA

tiiiii i celei mal insemnate din nuvele. Un

titlu foarte caracteristic i care te pune pe
ginduri. Se potrivete oare titlul cu coatinutul nuvelei ? Nu numai ch se potrivete
foarte bine, dar le de mierare ch autoriul n'a
dat acest titlu volumului intreg. In adevr :
leat-1, In nuvela inthiea, pe sermanul Radu
Munteanu, tinr, talentat, ona cult, cum
moare In chinuri In coliba serach de la tarh,,

lsInd far niel un ajutoria pe nenorocita

i batina lui mamh, care cade jos lingh cadavrul lui mugind ca o vith Injunghieath".
hat& mal departe dol copil al until' flanetariff. italian (De-a baba oarba) serci, orfani:
i strini, plerduti In& un ora mare ca Bucuretii. fihmInzi, gol, tremuriud, cum se haunul lino.h
t,crhesue
'
b altul ca sh, se inchlzeasch
77

mititeii de lei". Ieath chtunul (Amintirl)

trist i phrsit, numai cIte-va colibe ; In una

stii, zhcind nao Simion, ateptInd, cu sicriiul
preghtit de zece ani, pe izbavitoarea tuturor
durerilor, moartea; i aceast, moarte, Intr'un
acces de betie i turbare, i-o dh, Insu-i fiiul
lui : Un topor repezit i teasta trosni sfhrhmath". Priviti pe tinra i frumoasa chlugrith (Eupraxiea) cum se zbuclumh i se isto--'ete i moare ofticoash din pricin, ea toate
cerintele naturale ale trupului lei sInt chlcate
In picloare. Ieat, un fiiii nenorocit (Vian)

care inteun moment de turbare Impuch pe

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUTA.

211

m-sa, le osindit la munca silnic i-i im-

pucat la rindul su de pzitoriii. Ieat durerile, adevratele durerl ale lumei. In tot
volumul nu le o singura not:4 mai veselh.
tot melancolic, sombru i dureros le continutul volumului de polezil. La Emineseu
se simte cite

o dat o noth vesel,

se

simte un zimbet pe fata lui. Aa de pild.

in Min", in Cupidon" orl in scena de'nthia
din Luceafr." Ylhuth remine serios i trist
totdeauna, acesta le tonul general i neschimbcios al telentului ski. In nuvele, undo simtimintul autoriulul se exprim mai mult indirect, lel s'a aretat prin alegerea temelor,
priu zugrvirea mai ales a dureref. In polezffle lirice inse poletul expune simtimintele
lui propril, de-a dreptul. i aceste simtiminte Out adinc dureroase :
Viforoas5, mi-e vieata, i degartl, i amara,
Ce trudit ml simt sub crud'a suferintelor povoarI1
greu capul, ca de-o noapte, luiiglt, dug. 'ntr'o orgie,
Par'c'aqi fi de-un veac pe lume... 0 paraginA, pustie...
Spulberatu-mi-s'a pitn' i scrumul visurilor mele.

S'acum gindurile toate, ea, de plumb, mi le simt grele,

'Mi-a remas blema rece qi'mpietritI de durere..."

in alt polezie Melancoliea :"

Bletele ginduff 0-au ars aripele'n para durerei;
Grele iml par., ca de plumb, in vilva atitor mizerif.
Un intunerec adinc, 0-un frig, ca de moarte, m'apucii.."

www.dacoromanica.ro

212

A. VLAFIUTI

din toate iluziile i. visurile ceea ce mai

simte, ceea ce-i remine le :
Sila de ziva de a-z1 i tean:a de ziva de lane."

cind ai iluzil sfrmate, cind In vilva atitor mizeril un frig ca de moarte te-apuck

de sigur numal durere vel vedea imprejuru-ti i, daca ieti artist, numal durere, ori eel

putin mai ales durere vel zugrvi. Dar de

uncle vine aceastA durere, care le pricina

s'a spulberat phnd i scrumul visurilor poletului ? Cauzele sint mizeriile vietel. i nu ie
de mierare dach simti inema impletrith de du-

rere, mierare ar fi dach, tu, om bun, blind,

cinstit, te-ai simti altmintrelea in vilva atitor
mizeril. Una din pricinile deceptionismului
exprimat in micul volum de polezil le pozitiea artel In societatea de a-zi. Intr'o societate unde totl alearga dup citig, dup5,
prozaicul ban, unde lupta pentru trai Ie
atit de gi..ea, de sigur interesul pentru artil
nu va fi aa de mare dupa cum ar dori artistul care i pune tot sufletul in productiunea sa.
Dar nu numal pozitiunea artel, dar i a artistulul 5e nefericit, umilit peste msur,
dac artistul le sra.c. Aceasta le ideea ceiitral In frumoasa satir Linite." In volumul de nuvele gsim una, cea mai mare
mai important Din durerile lumel" care

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

21

pare scrish innadins pe tema deceptionismului.

Eroul nuvelei, Radu Munteanu, un tinr,

ciustit, poiet, ajunge deceptionist, le distrus
de medial social modern. Cauzele deceptionismuldi liii Radu Munteanu snit pentru nol
cu atit mal interesante cu CA Radu Munteanu
le polet i lel, cu cIt oare care asemhnare nitre Radu i poletul insu-i le vdit. Ieata,
cite-va citati mici , lele arath cauzele cari
au distrus 1 vieata i iluziile tinrulul Radu
Munteanu.
Iel lera iubit de camarazil Jul i multi
17

prieteni din coalh l'au ajutat cari cu ce-au

putut. Dar s'au ghsit i de aceia cari sh-i
bath joc de shrciea lul, shil vire degetele,
rizind. prin sprturile hainel lul veal, cu
minecile scurte, care ablea-1 mal inchpea i
prin care viforul uera a batjocur i-a deznhdhjduire pe vreme de iearnh. *i. toate umilintele pe cari lei le primea c'un zimbet
silit i dureros, izbeau greu i adinc, ca nite
thiuri de topor, in aceast naturh blajink
de-0 mindrie sthpinith i inghduitoare, care-i
Inchidea durerile i ''l le strivea in ascuns
c'o putere ne-obiclnuit la virsta aceea "
(pag. 18).

Pentru oamenii shraci i espmi fatal u-

milintilor, natura ar fi trebuit s-51 croeasch

un sistem nervos mai din topor, mai... a nesimtire, ce-va... ma cum le la animale i la
www.dacoromanica.ro

A VLAIIUTI

214

multi oameni bogati. Aa se gindea adesea

ori Radu, care inghitea toate brutalithtile
popel, nhbuindu-i In piept miniea i ura
ce-1 zugruma".. (pag. 14) Spiritul lui de observare, indreptat pururea i prea de timpuriu, asupra celor ce se petreceau in lume,
Il fhcu s Inteleagh cit le de greu s rzbati
i sL ajungi a insemna ce-va intre ai thi,
chid ieti atit de shrac i cind a nenorocirea
de a fi mai detept, mai cinstit, mai simtitor cit altii (pag. 20).

Cum vedem A. Vlahuth, ca i Eminescu,

i &A bine socotealh, ori poate mai bine zis,
simte foarte bine cauzele deceptionismului,
cauzele aa numitei boale a veacului la poleti.
i nepoieti. Cred eh aveam deci dreptate. cind
am zis In articolul Deceptionismul In literatura rominh ch pricina deceptionismulul

la noi ca 1 alurea trebule chutath inteun

complex de cauze, cari se afi in mediul social, ori, cum ne-am exprimat mai sus, in
intocmirea social burghez modern.
Conceptiunea poletich a lui Vlahuth le mult
mai putin vast de cit a lui Ernine.scu i multe
chestil filosofice ori sociale nu slut atinse, ori
poate ar fi mai drept a zice, nu gut nc atinse
de A. Vlhuth. Aa, deceptionismul lui Vlhuth

nu si-a gdsit o formulare filosofich, pe cind

Eminescu i-a aflat'o in
Schopenhauerianism i In Budhism. De aceea
pesimismul lui

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUtk

215

nici nu s'ar potrivi cuvintul de pesimist lui

Vlhhuth i vom intrebuinta deci cuvintul,
care duph cum am zis mai innainte, ne pare
Inuit mai potrivit deceptionist. Asemenea
Vlhhuth n'a atins de loc chestiea idealului
social i despre lei deci n'am putea spune
ca, are idealul in trecut.
Vlhuth simte toate mizeriile vietei moderne i ii esprimh a cest simtirnint dureros,

numal din chid in eind auzi cuvintul ch aceste dureri i mizeril nu slut numai
vremei noastre, ci nhscutu-s'au cu lumea, cu lumea vor pier& ; aceasta nu le
inse espresiunea unel Fiisteme filosofice a
desperrel ca la Leopardi, ci mal curind generalizarea unel simtiri subiective. Se tie in
adevhr ch, dach sintem vesell, ne pare

toath lumea veselh, ne pare eh i luna

lumineaz, mai dulce ; eind inse sintem

cuprin de durere, vedem aceasth durere in

toti, pare eh i natura plnge cu nol. Durerea ce o simtim ne pare eh a fost, ieste i

va fi vecinich. La Vlhuth le tocmai generalizarea acestui sentiment subiectiv. Dach Inse

lui Vlahuth II lipsete o sistemh filosofich,

ast nu vrea sa, zich, c6, n'are poezil cari ating, esprimk, idei innalte, de interes general i de interes filosofic. Le are i inch foarte

frurnoase. Ieath de pildh una intitulath Cugethri".

www.dacoromanica.ro

216

A. VLAHUTA

Zbuciumul vietel, alergarea dup noroc,

care se mintule cu moarte, lupta neintre-

rupt cu conditiunile vietel le Admirabil reprezentat, plasticizat prin o mare fr inceput i fra sfirit, fr crri, unde omul
intr'o luntre ubred, purtat de vint, lovit
de stInci, vislete tot innainte. In cotro? Cine
ar putea s ne spuie ? Vislete pn ce valul mrei II. Ingroap. i apol ?
i apol... eine ar putea s respund ?
Vislas ce-aleargl impins in zare
De oarba Bete a fericirel
Pe amp de ape fAra. clrare
Omul Ye pururi prad'amAgirel.
*
*

*i chid vieata abiea 'i-o raza,

Atit de slab/ ei trecatoare,
Chid stie bine di 'nuainteazg
In spre-a pieirel de veci viltoare,-De ce visleste si se rApede,
Cu-atita prip/ si nerebdare,
Dup'o nilluc/ de foc, ce-o vede
Fugind in noapte-Y, din zare'n zare ?
Uncle ma duceff, visurf desarte ?
,

Unde-s acele limanurl sfinte,

Chinn] amarnic sa nii-1 omoare ?...
Mai innainte !
Mai innainte !

Il soptese &and amAgitoare ;

.$1 omul trece pe 'ntinsa mare,

Cu valurl rIpez1 si ape adincf,

www.dacoromanica.ro

A. VLAHU71

217

vesnic In nerebdare,
Impins de vinturl, lovit de flood

Tirziu, and simte eg, le aproape

Clipa, in care valui, sub dinsul,
SA se desfaca, si sA.-1 ingroape,

Se uif 'n urmg

umple plinsul;

Clot tot trecutu-I pare-o comoarI

De fericire, remasg, 'n drum.
durerea-1 de odinioarg,
PlinX de fame@ o vede acum.
Gindu-T adoarme in nemiscare,
Ocbil s'acopXr, stinsY, sub pleoape,
A nefiintel eterna mare
Valu-sl desface ea ea-1 Ingroape."

Poate cam prea lung& (nol am citat

parte), dar admirabilh polezie. Cit de ma-

re*, de infioratoare le moartea din strofa

din urmh ! Cit de jalnic de adevarat& le aceasta imagin plastic& a clipel din urnak a
mortel care se apropie! Vislaul in mijlocul
m&rei nem&rgenite, mare far& de'nceput
i Eli:A, de sfirit, simte c& a venit vremea,
cind va fi ingropat in marea nefiintel eterne
atuncia, se intoarce i privete innapoi la

lungul drum strbtut i un dor, un dor

nebun de vieat, II apue in cIt i durerile
trecute ji par pline de farmec. Adevrat,
foarte adevrat. Dar le oare adevrat acest
simtimint pentru toti oamenii ? i mai ales
le oare acest simtimint comun tuturor poletilor, in deosebi poletilor deceptioniti, pesiwww.dacoromanica.ro

218

A. VLAHUT

miti ? Nu aceste simtiminte despre moarte

a avut nobilul Leopardi, care Intemnsa vedea sora bun a lubirel, care ki reprezenta
moartea prin o fecloar frumoas pe al cArei
piept lei nefericitul polet i va culca nobi.1u1 &Ail cap pentru venica odihn :
Solo aspettar sereno
Quel di ch'io pieghi addormentato il volto
Nel tuo virAneo seno".

Dar simtimIntul enormel majoritti a oamenilor leste acela pe care ni-1 arata V16,-

hut i acesta le simtimIntul shu propriu.

Simtimintul su propriu ni l'a zugrvit po-

ietul descriind iubirea de vieath, frica de moar-

te. In alt polezie poletul vorbete learti de

aceast dorint de vieat. Vorbim de poleziea, Din prag". Chad idealistul, nobilul print
al Danernarcel, lipsit de energieb, i de vointa

tare cari se cer In lupta pentru trai, a dat

pieptul cu mizeriile vietel, atunci descurajat

spune aceast, fraz remash clasic :
To be, or not to be? That is the question."
A fi. orl a nu fi? leat Intrebarea. i de atunci citi oarneni i CIl poieti artit1 nu i-au
pus'o ? Intre acetia slut i poietii notri Emi-

nescu i Vldhuth. Intrebarea poate s fie

pus In dou feliuri: din punctul de vedere
general pentru omenire i din punctul de
vedere special pentru sine. Noi am vzut,
cum Eminescu pune aceast intrebare
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUTI

219

di'ntr'un punct de vedere general in Mortua est." Eminescu are inse i alti polezie,
despre care n'am vorbit, i unde aceast,

groaznic h. intrebare le pusa, din pundul de

vedere al shu propriu, i a nume in poleziea.
Se bate mlezul noptei..." Ie stranie aceast
polezie. Numal ase versuri i foarte confuza. i cu toate acestea poieziea le minunat de frumoas i, cugetind mal mult, vedem c nici greeli nu are, c6, le adevrat
i admirabil exprimath o stare sufleteascil. Ie
vorba de acea stare eind dorinta de vieath
i ideea de moarte snt mai tot atita de tali,
aa eh, puse in talerele cumpenel atirn de o
potriva. Dorinta de vieat i dorinta de moarte se neutralizaza una prin alta. Asemenea
stare psihologidi nici nu poate s, nu fie nelmurit. In atare stare sufleteasck nu poate,
se intelege, fi vorb de rationamente, de argumentri, ea la Hamlet; nu poate fi, de asemenea, vorb de izbucniri de sentimente
fehurite, chid toate puterile sufleteti snit
neutralizate. Pentru atare stare psihologic

le eft se poate de potrMta poleziea lui Eminescu.

Vahuta, i-a pus aceea-0 intrebare, dar in-

tr'o polezie de patru fete, plin de rationame/ate, de argumentari, de sentimente feliu-

rite. De o dat acest lux de argumentare

pare a fi o greal fundamental: cind omul
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

220

a ajuns la ideea sinuciderel nu mai rationea-

za patru pagine. Dar aa. s'ar 'Area numal

de o cam data, cugetind mai bine, vedem ce
adevar se ascunde In ast polezie i cit le
de natural. Din prag" ne Infatoaza alta
stare sufieteasca de eh a lui Eminescu, de
aceea leste i descrierea cu totul alta. VI&
huth ne zugravete lupta Intre dorinta de-a
tri i cea de-a muri. Dorinta intalea inse
le mult mai tare, de aceea le foarte natural ca la ivirea ideel de moarte toate puterile vil ale sufietulul sa inceapa a protesta ;
le foarte natural sa se ridice o furtuna intreaga iii sufletul ornulul. Poieziea, ori mono-

logul (pentru ca Din prag` ar putea fi numith un monolog in versuri), se incepe prin
ivire a ideei de
o proest are la cea
moarte, de sinucidere.
o, dar le miselnic lucru singer zilele s-ff curml!"

Bine inteles, acest argument nu le destul

de puternic, destul de doveditoria pentru un
suflet btut de ginduri, aphsat de durerl i,
adepe nesimtite, duhul mortel incepe
meneasch
Inteleg, imparAtiea ta, cu veclnica-I odihng
Ieste singura ml scApare.-0 sa fiu acolo 'n tihnit :
Niel urit, niel dor, nicI cobea neprielnicelor gInduri

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

221

Si-o sa dorm In Intuneree si In linistea eterna

N'o sa-ml pesecapatalul de'nal va fi pietroiti orl perna."

aa mai departe, un ir intreg de argu-

mentki ca astea, i altele, cari pledeaz pentm

odihna de Iraq ; dar pe toate le
nemicete un formidabil sentiment contrari :
Ins, nine, mrenspalmtntil Intunerecul de yea

Ne'ntreruperea acestei finistl Impletrite reel

Slt nu mai revin lii vieata niel o data?... nici o data L..
0 1 'I grozava vorba asta I.. limba ne mal dezghetata,

Huma ne ram' Ineabitil de simtiri si de idel!

Nu de moarte Ind cutremur,ci de veciniciea lei ..."

tn aceste admirabile i energice versuri,

poletul a exprimat cea mai mare, cea mai
puternich groaz a timpului nostru In potriva mortei. Hamlet gsete alt argument
hothritoria :

To dieto sleep--

To sleep ! perchance to dream 9Ay there's

the rubFor in that sleep of death what

dreams may come".

In acest somn al mortel ce visuri vom

avea" ; ee feli de vieat le vieat de di'n-

colo, de unde nu se intoarn niei un &Maori:Li (no traveller returns). Vieata dup moarte,

leat ce inspiminta pe oamenii din vremea

lui Shakespeare ; ast-zi inse, cind nu mai
eredem in acea vieat de apoi, ceea ce poate
inspiminta, ceea ce ne doboar mintea in

fata mortel le acel niei o date, de care ne

www.dacoromanica.ro

22)

A. VLAHUTA.

vorbete poletul nostru. S mori, s nu mai

odata! Dar ce leste acest

nici o data" ? Cum ala nid o data ? Sa nu

vil indret nici.

mal vil Indaret o mie de alai., un milion, un

miliard, miliarde de miiarde de anl, atitia
vor putea fi exprimati pri'ntr'un ir
de cifre a chruia lungime ar fi de la pamint
pan la soarele stralueitoria, dar... niel o data?

Pare eh al czut Intr'o prapastie, unde le

intunerec bezna i te duel, te duel i niel

o data nu atingi. fundul. Repetm : acest

sentiment modern de groaz in fata mortei
le admirabil exprimat prin versul ce-am ci-

tat mai sus :

Nu de moarte m eutremur,ei de veelniciea Tel"...

Dar orl cit de convinghtoria ar fi acest

argument lel nu poate sh nemiceasca toate
sentimentele dureroase cari vorbese pentru
moarte.

Intiul argument care a pledat pentru lea

le c moartea are bunkatile lei, dindu-ti odihna, lear reutatile lei nu sint reutati pen-

tru ca nu le simtl. Dar duph ingrozitoriul

nici o date, care a &cut s caz jos talerul cumpenel In care lera vieata i s se
ridice sus de tot celalalt in care lera moartea, trebuie un argument cu totul alt-felia
de puternic, alte sentimente cari s atirne
11

www.dacoromanica.ro

A YLAHUTA

2 '3

greu In cumpnh spre a o face sh se plece

In spre moarte. Acesta leste, ch nu poti chiar
sh treti aphsat de-atitea mizeril, de-atitea
dureri. Ieath cum le exprimat acest sentiment
In versuri energice.
,,Viforoas-m e vieata i desart

i amara,"

altele pe cari nu le-am citat, cum le.

.41 voi s nu-nif fntrebe nimene cugetul si plfusu-mf
Ca un \gut pri'ntre rujnesimt
Ie 'ntunerec si cenusa . . ."

vjie Intre duple.

Aceste sentimente cad ca buchtl de plumb

In talerul cumpenel, strigh tare : trebule s
mori, n'ai cum s trheti, n'al pentru. ce sh
trhetl. Care argument ar fi destul de tare
ca s distrugh aste dureroase sentimente cind

argumentul cel mai tare cu putinth nici

date, n'a putut s le stea In potrivh? Logich

le sinuciderea, distrugerea vietel Inchrcate de
durerl, dar acuma se ridich alte sentimente nelogice lipsite de argumentare, dar adine de adevrate, acestea sint : simtul de
conservare, iubirea de traiii, lubirea instinc-

tivh pentru vie*. Pare c simtind primej-

diea, lele se azvirl cu tarie, c'o selbatech, putere In cumpnh. Ieat, cum strigh, tremurind
de Millie i de frich, instinctul de conservare,
energiea vietei :

www.dacoromanica.ro

224

A. VLATICITI

A, le negrait de lesne sti41 rapezI un glont In creer...

Dar pe ceriti scintee luna, dar In learn', ant un greer ;
le-o miscare, le un farmec, care'n veal nu sa currnd,
and te Intorcl i cugetl, lung privind ce lasi in urma ;
Situp' a nu-f chip sa te saturi, c'a trai f-o fericire,
PrimestI orl-ce suierintadar eterna nesimtire
Nu.burerea are un capat.Moartea41 zice nicT o data.
Alta vleata ?... Alta lame?... 1-o poveste minuaata,

Inse ca Bro dea crezare, in veci mintea-mI n'o sa poata :

Ieu o lacrimd de-aicea nu
da-o pentru toatd
Nesfirfita fericire din ineaka de. (Iva."

versul din urm :

Innaintea mortel mele,--moartea dragostef de vieata."

Admirabil de adevrat. Ceea ce hothrete

pe omul care pune intrebarea a fi ori

a nu fi" s dea respunsul afirmativ : a fi"
pe Hamlet, ca pe ori-care altul, nu le cutare,
ori

cutare argument, nu le visul dupa

moarte nu le groznicul nici o dat", ci

toat energiea vietel, toate sentimentele de
cari nu poti s te saturi le dragostea de vleat.
Cu aceste simtimente ne naltem, fele sint in

singele i in nervil notri, lele slut gramdite de sute de generatii, cari au fost in-

naintea noastr i motenite de la lele. Po-

leziea Din Prag" le cam lung, sint unele

versuii cari ar putea s lipseascd, far& a
pricinui vre-un neajuns pentru fondul emotional, pentru cuprinsul poleziel, dar analiza sentimentelor multiple i argumenthrile,
urmri logice ale lor, ie fcuth toarte bine

www.dacoromanica.ro

225

A. ArLAHUT

In polezie. In aceast polezie Vlhrit arat

leste in adevr, cum vom vedea i mai
bine de-aeurna hinainte, un poi:et psiholog.
Dar se vede i alt ce-va in aceast polezie : lea caracterizaz ceea ce am numit ten-

dril prim al poletului. Fondul prim al lul

VlhltA ca i al lull Eminescu, nu le niel

pesimist, nici deceptionist, ci mal curind optimist. Fondul prim arath o lubire de vieat,
o tendintA, egoist, dar natural, de-a trAi
i de a se bucura de toate bunttile vietei.
pe acest fond de optimism s'a altoit decepOonismul lul, datorit, cum am spus, complexulul Intreg al vietel sociale. Vorbind
despre creatiunea lui Vlidhutii, din punctul
de vedere al ideilor i sentimentelor ce cuprinde, n'arn putea sa trecem cu vederea
poleziea Dorml in pace", in multe privinti,
cea mal bun din cite a scris poletul nostru.
In lea gsim exprimat conceptiea 1 sentimentele religioase. Aceasta conceptie i aceste sentimente sInt inse deiste, cretino-deiste.
Acest lucru va face pe -mil din cetitoril notri
sd zimbeasc ; 1 In adevr coneeptiea filosofic propriil zis a poleziel le aproape naiv.
Dac astA conceptie InftoazA, credinta pole_

tulul insu-i In unul din stadiele desvoltre1

sale orl dacA a vroit sA zugrveasca In gene_
ral sentimentele unul oat religios, conceptiea
ca atare tot naiv remine. Se Intelege ea
15

www.dacoromanica.ro

226

A. VLAIIUT

Dumnezeu n'a fcut pe oameni dup, chipul i asemnarea sa

dar oamenii l'au

fcut pe Dumnezeii chipul

asemnaexamal
insuirile lor,
gerate bine inteles, concentrind inteinsul
toate Insuirile i cerintele morale, idealul
i

rea lor,

lor moral. Acosta le de altmintrelea un adevr, acuma prea cunoscut, aproape banal.
De obicei inse nu se lea in sam c
Dumnezeu nu numal ck le fcut dup chipul i
asemnarea oarnenilor, dar fie-care cm religios

in parte 1I inchipule pe Dumnezeu dup

chipul shu: In seinen Gttern malt sich

der MenschT Omul 1i concentreazh in Dum-

nezeu idealul shu i cerintele sale de dreptate, simpatie i armonie universal. i cum
morala i cerintele morale ale oamenilor nu
se asamn, ba chiar sint foarte feliurite,
lese ea, la urma urmel nu samn nici Dumnezeil bor. Aice se vede dar limpede cit de
mutt poate s exprime poletul, exprimind
pe Dumnezeul shu. Tema poleziel cred c, o
cunose totil cetitoril notri. Poletul le pe

mormintul lubitel sale i leat ce ginduri Ii

vin, cind de-a crucel muche rece l lipete
timpla fierbinte".
Cite o data stind aicea la mormintul tXu 1ml vine
Ca o furie nebuna.
voi atuncl aproape
*) Omul se zugraveste in zeil sat Schiller.

www.dacoromanica.ro

A VLAHUT

227

FatA'n fata colea lingA pieatra astel triste groape,

SA-mi descind'acela, care, cu puternica lui dreaptA,
Lumile le cirmueste,
vAzduh astril indreaptA,
$i leil viermele din tinA
SA-I cer ast-feliii socotealA lui, izvorul de luminA :

Doamne, dacA nu se mscA niel un palli de pe pAmint

FIrA, stirea si vointa ta, si da&al tAu cuvint
leste singura poruncii, cArei toate se supun
DacA tu iti drept, puternic i nemArgenit de bun,
Spune,pentru ce adesea lovitura ta 'I nedreaptA, ?
Pentru ce ne surpi credinta'n judecata ta'nteleaptl?
De cefulgercazi pe-un templu, spintecl bolta ta sfintitl,
Si In tAndArl crepi icoana Malcel Domnulul trAsnitA ?
De ce-astern1 omAtul 'Teruel peste floarea lul April,
Si-un lintolid pe obrazul visAtoriului copil ?
Pentru ce Teal douA inemi, cArora tatei ziel cA

Si, topindu-le in focal tineretel, le ursestI

Dor cu dor sl-si impleteascA, prinse'n dragoste nebunA,
fac visuri impreunA,
$i and se lubese mai dulce
Din senin i Tine-o toanA: zvirli terina peste una

Iear pe cea stinghereneagra jale pentru tot deauna I

Doamne, leartA21 pe aceia cari 'ncep sA, se 'ndoeas eV.

Ceea ce se exprim, ceea ce s'a dezvlit In aceste magnifice versuri, tremurind de emotiune, de vIeath, ie cerinta intim a naturel pole-

tulul, cerinta de dreptate, de buntate, de

subire, de simpatie, de armonie universal.

Aceste cerinte propril intimel naturl a poletulul stilt concentrate intr'un dumnezeu din
lear cInd aceste simtimente slut lovite
de realitate poletul se revolt. Strightul de
revolt& i de durere, care se simte In aceste
admirabile versurl le resultatul disarmoniel
intre cerintele ideale i morale ale naturel
poletului i intre realitatea lucrurilor. Dar cewww.dacoromanica.ro

228

A VLAHUT

rintele ideale i morale nu sint unicul element al credintei, al religiunei, ieste altul,
care dup Feuerbach le chiar esentialul factor In producerea sinatimentelor religioase :
acesta le frica, teama. Frica de necunoscut,
de ire ensitatea misterioas, care ne incunjur.
acest simtimint de fric face pe polet sh.
zic Doamne leart-i pe aceia etc." Mai
bine Inch ie aretat sentimentul de revolt& in-

nbuit de fric mai departe. Poletul st la

secrilul lubitei sale moarte, care :
duhul, linistit, ca un Mesiea pe cruce.
Am simtit atuncia, Doamne, a din sufletu-mi se duce
PAn'si drojdiea credintel ce-o purtam flintel tale.
mi-am zis :De sigur, pasul, pe-a vietel noastre cale
Nimeni" alt nu ni-1 indreaptit: dumnezei-ne sintem not
Lumea asta 'mbtrinit'a lu mizeril si nevol

Singurg se cirmueste.'...

Aceste ginduri rebele dispar inse, and

poletul lese sub minunata bolt instelat a
noptei i psihologicete le perfect adevrat
aceast trecere de la rebeliune la credinth
la un om, care n'are o conceptie filosofic
mai modern mal tiintific. In odale le
chipul galbn din secriiii, dovad atit de dureros de vdith a disarmoniei care atit rebeliunea poietului; dar afar, singur, noaptea,
in fata irnensittel naturel, in fata imensului

necunoscut, trebuie sh se manifesteze elementul cellalt, frica, teama care face pe

polet s zic :
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

229

Ie cu putinta ea fim tot di'ntr'o bucata

Ieil clipa de lut, i dinsa-veciniciea de lumina, 1

Ieu uresc i pang lea trece zimbitoare 10 senina

Tee ma Ural prin noroale, lea pluteste in cerid albastru....

Ma departare, doamne, de la vierme pan la astru I
Dar cum luneca prin stele. Ara sa le-atingl ?....,.Cine
Min'atitea lumi, cu paza, pe cararile senine ?"
O ! ce mic, si ce netrebnic m'am simtit atuncl"

$ versul de la sfirit :
Am venit sa-mi plec genuncbil i-a mea inema spre Domnul."

Ie vorba deci aice de un felia de demon

pocit ca-la Eminescu. Inferioritatea conceptiei filosofice le vhdit. Conceptiea tiintifica,

filosoficA, modernh, care inteun vierme,

vede oglindindu-se aceleati legi, ca, i in
astre ; care vede in cel din urm vierme,
confirmarea legilor cari min5, atrii pe car-

rile senine, i misterul imens pe care omul

poate nici o dat nu '1 va pricepe. Aceast
conceptie filosofica le nu numai mai adevarat& i mai tiintifica,, dar i mai grandioas i poate sh dea un material mult mai
bogat, pentru creatiunea poletic. Dar inferioritatea filosofic a acestel polezil DU trebule,
bine inteles, s ne ascund acele calitti, cari
fac din lea unul din capo d'operele poieziel
romine. Aceste calitti, afar& de admirabila
limbh, slat; sinceritatea i intensitatea emo-tiunei, adevrata i fina analiza, psichic a

www.dacoromanica.ro

230

A. VLAHLTTA.

sirntimentului religiob i In sfrit un ir intreg

de innalto simtimente cum le simtimIntul
simpatiel, lubirel i armoniel.

Pn acuma am vorbit despre scrierile lui

Vra 11310, mai ales din punctul de vedere al

ideilor i simtimentelor ce contin. SA analizam acum aceste scrieri mai ales din punctul
de vedere artistic.
*

Ic

In acest articol nu voi vorbi despre nuvelele lul Vlhut, aceasta am s'o fac alt
dath, cind voi vorbi In general despre nuarticolul ar lua o
velistica
intindere prea mare. Aice voi vorbi despre
',hut& le soVlhuta, ca polet. Ca polet
cotit Intre Emine,tieni, ba unii merg cu reutatea piin sh, dea a Intelege c Vldhuta, co-

pieaz pe Eminescu ! S ne intelegem mal

inthiii in cite-va cuvinte asupra influentel lui

Eminescu in general asupra poleziel romine
contemporane. Numal incape indoealk ca influenta lui le mare i cu totul legitimh.

Eminescu le cel di'nti polet romIn care a

exprimat in form& poletich adIncile i zbuclumatele gIndirl i simtirl. Innaintea lui au

fost oamenl de mare talent, le destul s, nu-

mim pe Alexandri, cari a avut limbh admirabilk vers curgtoriii, elegant, muzical
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

2%31

in care 10 exprimar simtimentele i gindirile bor. Dar aceste gindiri i simtimente a

fost uoare, putin intense, de loc zbuciumate. Ori-cine dar s'ar ivi acuma pe orizon-

tul poleziel romine, fie chiar un talent i

mai mare de cit al lui Eminescu, chid
va fi muncit de doruri vii i patimi multe",
chid va avea de exprimat tot zbuciumul
gindirel i simtimentului, nu va putea sh nu
fie influentat de ritmul, de limba, de versul,

de rima lui Eminescu, care Inthiul a dat o

exprimare poietic in limba romneasch zbu-

ciumului vietel. A fugi de influenta lui Eminescu in acest sens ar fi tot aa de absurd, ca a fugi de limba romneasc. Inse
acesta influent poate sh fie de dou feliuri.
Asupra unor poietai cu putin talent, (de
bletandri lipsii cu totul de talent i cari
imiteaz pe Eminescu nu vorbesc de loc) cu
personalitate proprie foarte putin pronuntat,
aceast influent& va fi nemicitoare. Simtimentele i gindirile lui Eminescu vor fi ab-

sorbite de lei, dar se vor manifesta tot ca

simtimentele i gindirile lui Eminescu, numal

intunecate prin lipsa de talent a discipulilor, va fi tot creatiunea lui Eminescu, nu-

mai tears, intunecat, moarth. ; chiar acel

putin, propriu al lor, care ar putea produce
aceti poietai, nu-1 vor produce din cauza
influentei coviritoare a lui Eminescu. Sint

www.dacoromanica.ro

232

A. VLAHUT

Inse alti poieti, adevarati poieti, cari a o

individualitate, o personalitate poletica a lor
propri e, cari exprima, simtimente i gindiri
proprii ale lor, cari au de zis cuvintul lor
propriu aice pe pmnt, acetia slut poieti,
poieti in toat puterea cuvintului, dar i lei
find c scriu dupa, ce-a scris Eminescu, vor
fi, num am zis, influentati de limba lui, de
ritm, cadent, rim& 0', dac tempreamentele
lor vor fi ce-va analoage cu ale lui Eminescu, a-

tuncia, de tonul general al scrierilor lui. A-

ceast in-Hum:0 inse nu va face de loc s

scaza, meritul creatiunei lor care va fi In definitiv a lor proprie. Aa poiet ieste V15,hut.
Am vazut c Vlhut ie o personalitatepoietic A,

vom vedea i mai bine mai jos, comparind creatiunea lui cu a lui Eminescu. AceDst comparatie va fi de indoit folos, va

lrnuri. pe Vlaut, va lhmuri in parte 0

mai bine pe Eminescu. Aice vom fi nevoiti
'base sa facem un incunjur.

Taine i-a pus intrebarea : prin ce s'ar ex-

plica faptul c artitii anticI, clasici, a ajuns s exprime natura inconjurtoare ori
cerpul omului cu atita plasticitate, cu atita
perfectiune, In cIt noi nu sIntem In stare sh-i imitam, de0 slutem mai invtati,
www.dacoromanica.ro

A. VLATTUT

233

Respunsul, dat
de Taine le foarte ingenios i ar putea sa
mai civilizati de cit lei.

fie exprimat ast-feli : apol tocmal fiind-ca sin-

tem aa de invtati i de civilizati, am pierdut darul de a reprezenta cu atita perfectie

corpul omenesc i natura inconjurtoare. Chid

un om din antichitate, spune Taine, zicea

copac, plop spre exemplu, apol Il vedea
In spiritul sau In teeth intregimea lui, cu
toate deosebirile individuale : mare, innalt,
verde, cu ramurl multe, cu frunza mich, tremurtoare ; cind inse omul modern zice
lucru ee'i vine in gind le: din
ce familie i specie botanic& face parte ; toate
deosebirile individuale ale copaculul se pierd in
abstractiea classific&rei capul nostru le plin
copac,

de numiri, de abstractil, aa ch se face tot

mai rnult incapabil de a reproduce impre-

siile prime i directe. Acela-i lucru in privinta corpului omenesc. Cind ornul Greciei
antice zicea corp omenesc, l reprezinta un
plept larg, un bust puternic, muchi incordati
etc... pe chid acuma chid zicem ora, apol incepem s ne gindira la calitatile 1111 interne,
&tea le bun, reu, eu minte, invtat, la
soarta i la destinatiea lui pe pmint... In-

teun cuvint cugetrn acurna prea mult i

vedem, auzim, simtim direct prea putin.
Multi in aceastil evolutie a cugetrel vd
chiar pieirea poleziel i a artelor in genere.

www.dacoromanica.ro

234

A. VLATICTTA

Cu at, zic lei, se va dezvolta tiMta i cugetarea, cu atita arta va pierde din insemntate, va disprea. Cum vedem chestiea le
destul de insemnath ca s merite s mai
spunem cite-va cuvinte in privinta lei, cu
atita mal mult, eh ne le absolut trebuincioas

pentru acest articol. Sh vedem despre ce le vorba. Toate lucrurile incunjurtoare fac impresie
a supra noastr, slut simtite de noi i for -

meaz In spiritul nostru reprezintri ale acestor lucruri. Reprezentarea obiectulul produs in spirit pstreaz calittile i caracterele individuale ale obiectului.Aa cind zicem

spre exemplu trandafir, in spiritul nostru se

produce reprezentarea trandafirului ala cum
ieste

: rotund, cu foile rsfirate albe, roe ori

glbule... Din nefericire nol nu putem s

tinem minte toat nemsurata cantitate de
cari slut aa de multe 1 ala de feliurite i cu cit studiem mal mult natura

cu atita aceste obiecte se inmultesc. Noi nu

putem sh cugethm prin obiecte, pentru slut
prea multe, imens de multe. sintem dar nevoitl, prin organizatiea noastr psibich i
mental s formm grupe din multimea de
obiecte cari ne in cunjoar. Aa spre exemplu pe trandafir Il punem in grupa florilor,
in care le i garofa i cameliea i micuneaua... Dar cind zic floare se plerde in mare
parte tot caracterul individual al trandafi-

www.dacoromanica.ro

235

A. VLAHUT

rului, al garofel, etc... Pe urrn, duph anumite

semne, pun trandafirul intr'o gruph i mai

mare, intr'o grup imens i zic, ch ie un
corp organic. Dar zicind corp organic, se pierd

cu deshvirire toate calittile i semnele individuale ale florel, concretitatea caracterului, i ajungem la o abstractie. De la fenomenele simple ne ridicm la fenomene complexe;

de la lele la legile fenomenelor i cu cIt ne

ridichm mai sus, cu atita cugetdm mai excluziv prin abstractie aceasta le o necesitate
a cugetrel noastre, a cunotintelor omeneti.
Ar urma oare de aice, ch. arta 1 poieziea
trebuie sh dispar? De loc. Mai inti nu le
Inch dovedit aa mare antagonism intre cu-

getarea prin abstractil i cugetarea prin obiecte concrete in cIt cea di'nthi s escludh
cu desvirire pe cea din urm. Putem foarte
bine s6, ne inchipuim un viitori chid oamenii

a s5, fie mai fin mai normal organizati de

cIt a-z ; ne putem mnchipui un om, care
sh fi ajuns la cele mai innalte margeni
ale cugethrei abstracte i totu-0 s phstreze insuOrea de-a percepe trandafirul cu
toat frumuseta lui, cu toate caracterele
lui concrete i individuale. Dar chiar s nu
fie aa, atuncia ar urma numal cg, poieziea
i arta in general i vor schimba caracterul,
dar nu c vor disprea. In adevr, poletul

nu ne zugrvete trandafirul,

www.dacoromanica.ro

ci

emoti-

236

A. VLAtitJa

unea ce i-a produs i. atit in noi aceea-i

emotiune. Esentialul caracter al artel le dar
emotiunea, i a spune c in viitori va disp,
rea arta, insamn a sustinea o tez absurdh: c in viitorifinu vor mai fi emotiuni. Ab-

surditatea le vdit. Adevrul le, ca oamenii

se vor cultiva, se vor dezvolta,
en atita sistemul nervos chiar va fi mai fin,
cu atita i sentimentele se vor rafina, cu atit i emotiunile vor fi mai intense, mai variate, mai innalte. Ceea ce trebule dar s prevedem pentru viitoria le o inflorire uria,
o irnensh dezvoltare a artel. Cel mult putem
zice c arta i va schimba caracterul : in loc

cu eh

de-a atita in noi emotiuni prin forme frumoase, ni le va atita prin idel ; in loc de a
ne zugrvi un corp frumos omenesc, ne va

zugrvi stri sufleteti. Personal cred c arta

viitoriului va exprima i cele mai frumoase

i armonice forme i cele mai innalte idel

filosofice i cele mai adinci i mai variate
stri sufieteti. Dar ori-cum ar fi viitoriul, In
prezent noi in adevr vedem o tendint ehtr schimbarea caracterului artel, inlocuind
formele trumoase prin idei i. forma corpulul
omenesc prin stri sufleteti. In pictur le o
tendint bine pronuntat de-a zugrvi in loc
de trupuri goale [de pictura pornograf, care
speculeaz asupra simtimentelor erotice, pen-

tru a face bani nu vorbesc] oameni imbr-

www.dacoromanica.ro

237

A. VLAHUT

Cati i interessul tot se concentreaz in expresiea sentimental6, moral i intelectual a

fetel , In ideea ce exprim tabloul, in strile
sufleteti ce aiat.. Aa Sint tablourile marilor
maietri moderni Muncaczy, Mateico, Weresciaghin, Siemiradzky etc...
In polezie leste leartio tendintk de-a exprima
idel filosofice i stri sufleteti mai mult de at
forme frumoase, natur, peisagi. Pentru unii
poleti i pictori moderni luna, stelele, florile, izvorul recoros, phdurea verde, asfintitul de soare, toate acestea cari fceau tema principal

poieziel lirice a altor vremuri, parc nu exist, nu le bag In samii ori, dac, le baggi,
In samh, apol nu pentru ochil lor frumoi,
nu pentru ernotiunea direct de frumos ce ne
produc, ci pentru unele idei cari ar putea lele
s ne suggereze. Aa, pentru a da un exemplu
lmurit, le marele malestru rus Dostoievski. In
zecile de volume ce-a scris lei, Intre cari
Sint capo d'opere ale geniului omenesc,

peisagiul, natura inconjurtoare cu tot farmecul imens, par'c nu exist. Dostoievski

n'o vede, toat puterea spiritului ssau genial le indreptat asupra omului, numal asupra omului, asupra ideilor, cugetrilor, dorintelor, pasiunilor, durerilor,

mai ales

durerilor lui. Din cauza a cestul interes din

cauz c ochil lor Sint atintiti numal asupra
capului i a Memel ornulul, lei pierd intere-

www.dacoromanica.ro

238

A. VLAHUT

sul i chiar putinta de-a vedea inteun mod

artistic alt-ceva de cit capul cu cugethrile

lui, Menia cu pasiunile, bucuriile gi durerile lei.
Acest excluzivism, ca ori-ce excluzivism,
le vtmAtoria pentru art, nu mai in-

cape indoeal, dar in parte tot lei a facut cu putint ea Dostoievsky sh fie unul
din eel mal mari analigti sufletegti al
s& se ridice cu analiza sa pn la

Shakespeare. Lshm pentru alt data dezvoltarea mai am&nuntit& a acestel chestil, aice
vom spune numal c Ylhut le din aceast
grupO de artigti psihologi. In volumul de
polezii al lui. Vlhut toat larga gi frumoasa natur dumnezeeasch lipsegte aproape cu
desvirgire. Care s& fie cauza? Ie oare o cauz& chiar organich, adeca aga le feliul ta-

lentului lui Vlhut de a nu vedea natura,

ori mai bine zis de a nu fi impresionat atit
de tare de lea, de a nu simti destul de tare
pentru o manifestare artistich, ori Vlhut&
o trece cu vederea, curat numal pentru a
se indeletnici cu alt-ceva care 11 intereseaz&

mult mai rault cu psihicul omului? lea cred

c& le gi una i alta. Faptul c fine exluziv la
ideile i simtimentele omenegti arat& c&
simtirea-I artistic& pentru natur& nu le destul
de puternich ; dar le departe de
lipsi
cu desIvirgire. Aga, spre exempla, slut cite-va

www.dacoromanica.ro

A. vLAIRJTA

239

peisage frumoase in nuvele, tot ala le In

sonet din volumul de polezii.
Iruind s'azvIrl fpwoalele de vale
Pe deal sa zarea de brindusi albitA.
In ater i-o eAldurg
Pe billti un nor de argint se rupe'n pale
,Sar apele din matea prididitA;
Un cocorsttre, pe mal, pAseste-a gale
Dind spaimA'n broastele, ce-1 fug din eale
les abort ealzi din pajistea 'neropitl.

$i niel un sloiii n'a mat remas pe gtrlA

Doinind s'aude trisea de la ttr11.
lear mieii strinsi In clrduni, zburdl'n soare.
Pitmtntu'ntreg ca'n prima-1 demineata
Se umple de luminA E3i vieatA

Iear inema'mt se IntunecA si moare."

Se batelege ct aice nu se mai simte puterni-

cul geniu al lui Eminescu in zugrvirea naturel, cu toate acestea icoana primverei le
frumoash, cam 'Azle*,
vorba, dar frumoas5, base aceasta i inc una in poleziea
de la fereastre gut aproape unicele. Incolo
in unele polezil cIte-va versuri, cIte-va icoane
neInsemnate i atita tot. In poieziea Luna
noaptea ", luna se sfdete cu noaptea. Aceasta polezie le de altmintrelea una din

cele mal slabe. Dar leat alta Pe deal".

Stinca vorbete cu gIrla. Ieaca respunsul

in versurile din urm.

www.dacoromanica.ro

290

A. VLAHUTX.

Tu, respunde glrla stincel, in al somnul drept

Ieu In mine port vieata. Dorml. Ieu Out neadormia 1

Si port grab"' In a mea una, ei din leaglin la mormint

Merg si 'n mersul miet1 spun lumei,

cumplit al vremel zbor
CPUs zildrirnicil, nemicuri toate ette's pe pamint si CA totu-i
treciltor I"

Se poate sh ne plach mai mutt de at gIrla

vorbitoare, emotiunea produsA de girla cu
apele murmurInd, batInd Meet in mal, recol-, ash dar acea3t8 chiar nu trebule s ne
opreasch de a pricepe acea putere cu care In
versurile de sus le exprimath o idee abstract&
despre vecinica micare i curgerea vremel. Foarte caracteristich le alt polezie In phdure". Titlul ne-ar Indreptti sh credem, ch ne

vom afa adevhrat inteo phdure, intr'o phdure vie eh a lul Eminescu, cu copacl verzi,
cu rchiti, cu tel incrcati de flori, cu apele
murmurind in cari se oglindete luna, cu
greerl, fluturl, bondari i alte dihnii de-ale
p4durel. Nu inse ! Phdurea Il intereseazh In
adevr pe poletul nostru numal In& atita,
lntru cIt lea atith In sufletul lui amintirile copilhriel cu toate ernotiunile dulc, cu toate
basmele lei, cu call eari minInch jratec, cu
Cosinzene ascunse In palate, cu cral luptIndu-se

cu zmel i biruindu-L. Da ch toate aceste e-

motiuni sufleteti ale copilhriel ar fi putut

sh-I vie in suflet In alt loc, In odale spre

exemplu, atuncia oclalea foarte bine putea

s Inlocueasea phdurea. De altmintrelea In
www.dacoromanica.ro

241

A. VLAHUT

toat poieziea avem numal trel patru versurl despre pdurea propriu zish. Aa de la
inceput :
..Cum m'ad1nceste 'n visurT Muntrul thu teeric,

Si cit ImI pad de stInt11... Tu m1 ulmesti, pldure,

Chid pe sub bolti tAcute i pline de'ntuneric.."

*i la strofa din urm& :

..Copacl blajiniamicil eopilrieT mele,
Llsatl potop de frunze aice s ml'ngroape."

Atita le tot despre phdure i chiar aice

numal cuvintele potop de frunze" ne mal
aduc ceva a minte de phdure. In colo Sint
copaci blajin." Adech nu gilt nici plopl, niel
rchiti, nici tel, ci un ce mai general,
17

mal abstract, copaci". i aceti copacl nu

stilt verzi cu ramurl largl, ci blajini, au o
calitate cu totul omeneasch. Inteun cuvint
pdurea lui Vlahuth nu le o pdure vie ca
a lui Eminescu, ci o phdure abstract& din
povetl. Dar desinteresindu-se de mal toatd,
natura inconjurtoare, cu atit mal mult se intereseaz de omul insu-i. Din colosalul con-

cert ce ant& natura imens, poletul nostru

se aude numal pe fel, Il pasioneaz, Ii phtrunde

numal acea muzich cite o dath atit de discordant, cite o dat dulce i dureroas a coarde16

www.dacoromanica.ro

A VLAI-IUT

24`?

i aice le esentiala diferenta intro lei i Eminescu.

lor inemel omeneti.

Eminescu auzea tot imensul cor al naturel,

glas in parte, deosebea
mai ales cintul sublim al coardelor propriel
sale inemi, avea inse o ureche ce-va mai putin finh, pe cit ie vorba de coardele Memel altor oameni. Vlhuth aude mai numal coardele
deosebea fie-care

inemei omeneti, ale Memel sale i ale, altora, i

pe cIt le vorba de ale altora, nu numai ch-1

ajunge pe Eminescu, ci Ii intrece. Noi am
fcut in dit-va cunotinth cu analiza psihic
a poletului nostru, analizind douh polezil
Din prag" i Dormi iubit'o." Am auzit
vibrarea Memel unui om chrui II vine s se
ucidh, i a unui om credincios In fundul
nemei, dar chruia i vine sh se indoeasc de
17

dumnezeu.

Ieath acuma cum vibreazh i plinge inema

unel mume, al chrei copil le pe moarte ;
Toatd jalea mea pustie
Mi-oitl preface-o 'n rugAciune la picloarele prea-sfintel
Si'n cucernied 'nchinare, si plingind eta-void 'nnainte-1,
Pitn-ce Pohl vedea din somnu'l ochil marl blind deschizindu-s1
Zimbitoriii Wind spre mine, si minutele tinzindu-sl:

Jeu atita am pe lume,pe clad ceriu

plin de ingerl I"

Gt sunh de adevhrat i de jahlic aceast

naiv socoteal: leu atita am pe lume, pe

cInd ceriu plin de ingeri. ! Ori leat suprema rughciune a acestei mame, Innaintea
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUTI

243

celei cari simbolizeazh durerea tuturor mamelor, innaintea marel rnater dolorosa."
O Indurg-te,priveste'l

*i. din ochii tA1 c'o razg, de vTeatg, incAlzeste-1 l

Cgcl tu f3 ti 1 ce farmec dulce'l 041 lipesti pruncul de plept,

Atiniit sAll stele-asuprg-1 E.3i prin somn ocbiul destept

Si cum inema-ti tresare c'un scincit and fel te Mama

SA-1 acoperl cu lubirea si cm paza ta de mamg.

Yezi-1, tinfitoriti, cum doarme 'n frumuseteart Ingereaseg, l

Cum putere-ar fArl dinsul mama lui sg, mat' trleascg,?...

Te indurAdin vApaka vletei tale dg-1 viegg

SA-ml cuprindl 'fear grumazul cu micutele lui bralgu-

Cit -de adevrat& i dureroash le aceasta,

rughciune In marea lei simplicitate !

Una din creatinnile poletului nostru In

care s'a aretat variatul lui talent ca observatoriii psiholog le incontestabil admirabila
satira Linitea." Am mal spus, i cetitoril
notri tiu i far zisele noastre, eh tema
acestel satire, le pozitiea umilit i injosit
a artistului i a artel In societatea noastr.
Tema In sine le de o importanta, capital.
Arta atinge prea mult vieata omenirel pentru
ca positiunea lei In societate s nu ne intereseze, lea caracterizazh In cit-va chiar societatea
Ins-i. *i le neindoielnic c pozitiea artel in re-

publica Ateniana ori In Europa din vIrsta de

mijloc, In cea din timpul renaterei, a fost In
unele privinti mai bun& de cit acuma. Pare

di arta se involea mai bine cu manta ateniank cu armura unul baron feudal i cu
www.dacoromanica.ro

244

A. VLAHLIT

rasa until calugr de cit cu fracul captuit

cu bilete de banca al until baron financiar
modern. Mu lt talentosul i Inca, mai mult
cunoscutul de cit talentosul scriitoriii francez, Zola, al:IA/-6, 1 lauda pozitiea artistului

i a artel in societatea de a-zi, zicnd, ca le

mult mai bunk de cit In societatea feudala,
unde artistul lera In deplina atirnare, sluga,
robul until papa orl al unul duce. Se intelege ca le adevrat i ar fi o nebunie de-a
luda is general vie* de pe-atuncl innaintea
vietel moderne i de a lauda in general pozitiea artistilor in virst a de mijloc. Dar un
spirit analizatori trebule sa tie sama de bunele i de relele unel societti i comphrind doua

starl sociale din cari una nemasurat mai

bun de cit alta, poate sii, gseasc oare-i
care trastura social& In societatea cea rea,
care sa fie mal bunk de 01, In ceealalta. Se
intelege, ca, un artist lera la urma urmei
sluga until duce ori a unul papa, dar ducele
care protegea pe Tasso, dar Papil din epoca
renaterei a fost admirabili cunoscatori in
ale artel, adinci cunoscatori, cari ierau In
stare s fie cuprini de entuziasm adevarat
nebun pentru o mare lucrare de arta. Entuziasmul inse, ca atmosfer inconjuratoare,
le tot aa de trebuitoria pentru productiunile
artistice ca lumina pentru floare. A-zi inse
un Yankee, un baron financiar modern, un
www.dacoromanica.ro

A. in,AFEUT

245

America, cumphr toate

tablourile cele /pal pretioase di'ntr'o expozitie fr cL sh le vazh mhcar, prin comisionariul shu, i poruncete sa le arze in galerie. i leath se stringe burth-verzimea, negustoril de vite i de felia de felifi de rente,
gro0 in pintece i mal gro0 In pungd, se
string sh admire productiuni de arta, pe cari
milionariii din

lei le inteleg tot atit. cit mgariul din

fa-

bul

cintecul priveghetoarel. Se
string lei sh admire.... Nu-i vorbh, lei nu se

uith la tablourl, dar in schimb cu atita mai

mare luare a minte se uith la preturile scrise
jos la fie-care tablou. Au drept bietiI oamenl.
Oare duph surca tuturor cifrelor scrise
nu se poate afta : cam ce credit merith
onorabilul in pre*? Au dreptate... Dar
artistul, care i-a pus tot sufletul, toat Mema, singele singelui: shu, sucul nervilor shi
in crearea tabloulul, artistul, care a suferit a-

tta
s'a desprtit de tabloul shu, ca de
o lubith orl de un copil mult lubit, ce trebule sh simth gIndindu-se la aceast nephsare ? i oare aceast lipsh de entuziasm
nu va omori, prin contre-coup chiar entuziasmul in inema artistulul? Aice le intrebarea?
in societatea noastr, a carel
In ziva de
vie* material le bazath pe productiune de
mrfurl, valorl de schimb, arta le 1 lea o
marf, o valoare de schimb i, impreunh cu
www.dacoromanica.ro

24 (3

k. VLABUTI

ghete, cordelute i untur de porc, le un articol de negot, un articol de export. Valoarea unul tablo genial se deosebete de va-

loarea unturei de porc numal din punctul

de vedere al cantittei, nu inse din al calithtel pentru c dach pentru un om modern
acest tablofi genial va valora mai mult de
cit un butoi de untur, va valora inse mal
putin de cit o mie ori douh, mii de butoaie.
in treact punem In eviden0, aceste fapte acelor mintoi, cari cauth cauzele pesirnismului In art& alurea de cit in complexul cauze-

lor sociale. Tocmai aceasUi, pozitie pAchtoas

a artel in societatea contemporan, le terna

admirabilel satiri Linite". Aceast tern&
pe cit le de un mare i adinc Inteles social,
pe atita le i de bine exprimata. Ar trebui
s'o prescriern aice toat pentru a areta acea
flneth de analiz psihich, acea ironie amard,
i

batjocoritoare cu care poletul lovete

In tImpita multmire de sine, In nephsarea

pentrii tot ce le adevrat, innalt, frumos

bine, acea revolth a unui suflet

ros, acea izbucnire a unel mindril

genelegi-

time i acea .amrclune i durere de a ve-

dea profanat tot ce-ti le stint, tot ce constituie cultul tii. Am zis, c Vlhut nu
vede, ori mai bine zis, nu se MU la aceea
ce se petrece in natura Inconjurtoare, In
schimb inse at de bine vede lei ceea ce se
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

247

petrece intr'un loc unde sint strinl oameni,

intr'un salon spre exemplu. Acolo lel vede
aproape fie-care micare, acolo aude aproape
fie-care vorlA :
S'or gsi i pentru tine, suflet generos si mare,
$i'nea multi, ea sal( arunce un cuvint de fncurdjare
Vel avea cinstea sa intri i prin casele bogate
Uncle ti-or intinde mina, co'ngrilitd bunatate
Doamne marl, cari '1st vor face ochil miel ea sa te vada
Tineri parfumati, de spirit, selivisiti ea de parada
$1 domnl gravi, plini de-afacerl, ce te-or Intreba discret
Cam ce mind ea eistige cu a lui versuri un polet 1...

Dupa masase 'ntelege doamnele te vor ruga

Cu obiclnuitul zimbet ca et, le eetestl ce-va.

Tit tarot de a Vita cinste iff scoff foils indatd
Stacios ditind la lunva c 'mpreiurul aid std roatd
Te mnchel frumos la haind L. incepi.Una suspinii,
Alta ride, face semne, si s'apleaca spre vecina.
Conversatiea Incepe : de copif, de slugl, de rochil,
Are haz, sopteste gazda, spionfndu-te cu ochil.
Uf, ce anost ! eine'l asta ?" luteun colt se 'ntreabX douit,

De lnehipule4 sdracul!... de povestl ne arde noua?"

Spune-acum, dacall suride o asemenea vieata

$i de crezi eg, le o soartii fericitl si mIreata
De-a lasa acestor oameni dreptul sa te umileaseX !
CIO penteun sttrac, ce simte nu le 'Ana sufleteascli
Mal grozavI de at mila rea i dispretuitoare,
Cu care-I privesc bogatil din desarta lor splendoare !"

aceste don& versuri energice, pline de

mindrie, aproape geniale :

www.dacoromanica.ro

248

A VLAI-HIT

nu-tY tavali talentul prin saloanele bogate

Uncle capul nu gludeste, uncle inema nu bate."

Vlaut il. a cIntat i lel lubirea. Aceast

tem predilect a celor mai multi poieti, ocup la lel mare parte din tot ce-a scris. Iu
cIntarea lubirel se catacterizaz, se desemneaz i mai bine personalitatea, individualitatea poletic a lui Vlilhut i tot o dat aclinca deosebire ntre lel i Eminescu. Numal
o aspmnare ie Intre aceti dol poleti, pe

et le vorba de lubire. Ca i Eminescu, Vlhuth are cult pentru lubire, pentru dragoste. Vieata fr dragoste le pentru poletul nostru lipsith de ori-ce pret, le moartea.
Unel femel, care nu le in stare se fie cuprins
de patima lubirel, poletul II zice :
Ie pleat cg. Ie01 femee

pgbat, cA, lest' frumoasA."

Unei femei e,reia i-a trecut vreinea lubirei poletul Ii cint un groaznie : Vecinica
pomenire.
Nu vez1 tu c Indrtretu 11 Ye Intunerec i pustiti
Si n'auzI at de sinistrn sun'a groapl si-a secriti
Dumnezeff trece facliea dragostel din ming In Baia,
Noaptea cade grea i rece peste Mema batrInl".

leste, nu-i vorb6,, chid inema femeel

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

2-I9

nu le Inchlzita de nicl un alt ideal de cit

de idealul lubirel erotice.

Iubirea pentru poIet absolva toate pcatele. Unel fernel, care cade lubind, poletul Il
zice :
Pop' BA cazi
mustrare.... ale tale dula pikate
Negrekut cA, si de oamen1 si de sting ig slut iertate."

Dar ce sfinti ! Pe Dumnezea Insu-i, i Inca

pe Dumnezeul cretinesc, poletul vrea a-1

face complice al acelora, cari grit prinse

dragoste nebuna" 1). 0 idee nu t6cma cretineasch, dar foarte caracteristica, pentru cul-

tul dragostel la polet ca i pentru cultul lui

Eminescu, and zice :
noaptea candela s'aprinzi
Jubirel pe pgmint."

Pan aice le oarell care asemnare i de

aice incepe deosebirea. Eminescu a exprimat

aproape numal lubirea sa proprie; Vahuta,

mal ales iubirea altora, lubirea femeilor in
general. Eminescu in zugrvirea lubirel remine artistul plastic, artistul formelor frumoase. Iubirea ie zugrvit pri'ntr'un cap
culcat pe un sin, prin o srutare, prin
Imbratoarea de catra o pareche de mini
albe, reel i frumoase, par'ca, sculptate de
1) Vezl. Dorml In pace".

www.dacoromanica.ro

250

VLAHUT

marmurh, prin impletirea

i despletirea
pr lung, /male, de aur i astea toate in lumina lunel, J a malul unui lac, sub umbr dulce
de rchitd. Iubirea le dar zugrvith prin forme

frumoase i plastice. Cind Eminescu zugrvete lubirea altora, ea in Gilin", lel, pe cIt
le vorba de analiza sufleteascii, rilseolete
numal stratul nti sufletese daca putem
s ne exprim'cim ma, i numal intr'atita in
cit i le trebuincios pentru plastic i frumos,
in eit lei n'ar vtma acest plastic i frumos.

Numal eind propriea sa inema le rinith de

durere, atuncia, ca. in Desphrtire", ori in satira a patra lel scoate strigrl de-o adinc
insemntate sufleteasch. Dar in general lubirea le, mai innainte de toate, pentru Emiminescu plasticul i formele trumoase, i o zu-

grvete inteatita pe cit lea se manifesteaz&

plastic i frumos. Cu totul alU 6e-va le lubirea

pentru Vliihut. Pentru lei lubirea le mai

innainte de toate un simtiment omenesc i
Il intereseaz, *11 pasioneaz ea atare, in afar de frumusetea formelor prin cari s'ar
manifesta. Din forma; materiale ale manifestrei lubirel iel pastreazil numal strictul
necesar, fr care ar fi cu totul neinteleas.
Pe lei Il intereseaz, Il pasioneaz simti-

mentul lubirel in sine i de aceea i analiza psihich a iubirel, ca simtiment, le mai

adinc la Vlahutil de eit la Eminesca.
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

251

Vlhhuth nu se

oprete la stratul Inthi

al simtimentulni unde lubirea se manife-

steazh idealistic i. frumos, ci adincete tot

ma ". tare, pn la drojdiile sinitimentului
i nu s d innapol, chid acolo, in adincime,
iubirea adevrath imbrach nite forme brutale i animale, incuibate prin atavism in
adincimea sistemului nostru nervos, in adincimea spiritului nostru. Simtimentul lubirei
aa cum le exprimat de Vlhhuth, le mal pu-

tin frumos de cit la Eminescu, dar le mai

adinc i mai adevrat omenesc. Cum am zis,
de cadrul exterior al lubirel se ingrijete aa
de putin, in cit zice !
nAcuma clad nu ne mal Tubim
Vin'o cu mine 'n tintirim

Ce de-a mal crud' stau pe crtrare

AicTa4 prima sarutare."

De sigur nu se putea gsi un loc mai pushrutare. Dar ceea

tin potrivit pentru
ce lubirea pierde in frumusete citigh in seriozitate. Pentru eh lubirea zugriivith de
Vlhlauta i.e serioash, foarte serioash, le un
simtiment cu care nu poti glumi, dulcea

ronie a lui Eminescu din Min" n'ar fi de

feli aice la locul shu. Ieath cum zugrvete

Vlhut simtimentul i bucuriea intilnirel :
o, de cite orT, in urmA, de cu vreme stind in prag
uitindu-te in cale-T, cu ochl lacoml i fierbinti

www.dacoromanica.ro

252

A. VLAHTJT.

L'asteptal sfirsit eh pule dulcel tale suferintl

$i mureal phn'sh se stingli razele In asfintit
Mai curind sh vie sara, cind, sfios, al Mu fubit
Se rupea din intunerec...

Ah, eft de incet mal vine,

Phn s'ajungh lIngh tine

Ii ziceai zarindu-I umbra.
Iti phrea o vecinicie de-asteptare si de dor
Iel s'apropiea usor...
Tu'l sorbeal din ochl
Treshrea, infiorath ca de-un farmec din povesti
Si ne mai stiind ce cugetl sPn ce lume mai trhesti,
Te lhsai, in brate-I moale de-a placerel calda lene
Ca un flutur prins In parh tremurau a tale gene
De atingerea i focul pururea 'nsetatel
Chid stateai a ta Tubire phn la moarte sh i-o juri
Ghseal prea ne'neAphtoare, prea Ingust'a ta vieath".

Aice le puternic simtiment, ie i mai puternic Intr'o alth, polezie admirabila, Ce

dor". ta aceast'A polezie le asemenea vorbh
de primele dorinti i de prima iubire a unei
fete ca In Galin"; rughm pe cetitori s fach
singuri comparatie. Cithin cIte-va

strofe

strinse din aceasta poiezie. Citm, fr a tinea irul, numal ceea ce le mai caracteristic :
Ce dor trebuie sh te cuprindh
De dragostile din povesti

Cind te privetAl toath 'n oglindh

Si vezi eft de frumoasit lestl

Cind singurh parch te speril

De patima ochilor tM
Ce ard de farmecul dureril

In spazmul visuluT di'nthi

Iear noaptea and te cule In pat

Ca'n frigurl te cuprind chlduri
$i piept i timple ti se bat
De a gindurilor dulci torturi

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

253

ni 'nvins . de doriu4 1 seere:e,

De oarba inemel furtunA,

're intorci cu fata la parete

$1 incepl Bri plingi ea o nebunl.

Ca mini ti-o reslri in cale

Frumosul tiniir visiltor,
.

$i aveff sl tresgriti de-o datl.

Cuprinsi de-acelall larmec stint

De-a lul priviri infioratA,
Pleca-vel ochil In piimint

A voastre mini se vor atinge

Tremurtitoare si fierbinti,

$i pe anaindol v5, vor twinge

Ace lea-si lacome dorintl.

Iel domic are sl te soarbii

Cu ochi adincl si piitimasi

Tu 'nvinsI de-o lubire oarta

La sinu-1 cald al sit te lasi.,

$i moale ea de somn topia,

0 vorba nestiind sa-1 spill,

Vel sta asa inmiirmurit5,

Obrazul -Mu lipit de-al lui."

Impreunii cu admirabilele sonete ale lui

Eminescu (in curi le inse exprimat propriea
lubire a poietului) aceast analiz sufietease
a unel lubiri, le cea mai adinc s,i. mai ptrunztoare din cite s'au acut in literatura romin.
*i.

le vhzut di simtimentul profund care

se arath In aceste versuri, le un simtiment

serios, aproape sinistru. Ie o adinc patimrt

omeneasc, o patim care la fie-care moment

poate s izbucneasc. Puneti-i stavil i lea

www.dacoromanica.ro

251

A. VLAITUTA.

va izbucni cu o furie nebunh, rsturnind

totul in drum, rupind cele mai sfinte leghturf, rsturnind toate conventiile sociale,
prefcind in cenuh fericirea sa proprie i a
altora, rupind coardele inemel i acordurile sufleteti.
poletul nostru aa le de contient de acea-

st& a tot triumfhtoare patimh, de puterea lei

neinvinsh, in oh, foarte supus lei
d&
sfat i altora :
Nu eAta mistuitoarel

Patiral stavill sft put

Dar dach'i pui stavil ? Poletul i-a pus

aceasth intrebare i i-a dat i respuns. Intilnind aceste stavile, patima ori le distruge
ori nemicete corpul phtima. Inteo nuvel&
Eupraxiea", o femee tinhr, plin& de vieath,
le chlughrith. Conventiea social, religiea, le
dar aice stavila carc se impotrivete manifesthrel iubirei fireti. e avind putere sh dis11

trug& a ceast& stavilh, Eupraxiea le consumat

de puterile ptimae, cari fierb in lea, le distrus, moare de oftich. i bgati de sam c&
Eupraxiea nu le amorezath de nimenea. Ie vorbh de pornirile instinctive ale corpului i aceste porniri instinctive sint destul de tari, pentru a consuma un corp trumos, tinr i plin de
vieath. In admirabila poiezie Iertare" alte conditil i conventil sociale pun stavit lubirel; o
www.dacoromanica.ro

A. VLAHUTI

255

femee, tionrk frumoask strbtut de dorul

lubirel, le mritat dup un moneag btrin,
pleuv, girbovit. Ie o intimplare din nefericire att de deask pe Cit le i de arhiimmo-

ralk i hidoash. S vedetl inse cu ce furie

brutal s manifesteaz patima omeneasc
zdrobit In picloare de societate.

Tea, poate aceea-1 Eupraxie, (vorbim de con-

ceptiea poletului, care poate 85, moar i s,

invie) vine de la bal, ca M-me Bovary a

1131 Flaubert, unde a jucat err Uil tinr frumos, i leat sirntimentele cari o mistule :
$i remit' asa inclestindu-tl peste cap bratele goale,
Cu pictoarele desculte fngropate
blanl moale.
Nu gindestf nemic, si totu-sl simtl c te aptinzi la fata
Te'nfion ca de-o stkinA, si MIA 'nteles
Ce s'a desteptat In tine ;
te stirsestl de-o-data
Intr'o lene calda dulce; apoI 'fear tresal: te'mbata
Pofta stringerel fn brate . . .
Ah, atuncica prin minune
De-ar lest Tel, ca o roab, tremurfnd i te-al supune
L'al lfisa sA te'njoseascl, sA, te calce fn picIoare:
Cu ce drag ti-al da vieata, daca ar fi s te omoare
In aprinsa, tericita si selbateca 'nclestare
A nervoaselor lui brate !...
Tristi si obosirl, fnjuru-tl, ochif catI dureros
De-un suspin Iti saltil pieptul mol ItT cad bratele'n jos..

te culci. Tot trupu-ll arde; ea de spaimI sfnull bate

Te'ntinzi lenes.rn recoarea dulce a pinzelor curate,
$i'nchizt ochil. Somnul fnse, sil te-astfmpere, nu vine
CAcI s'au pus atitea endue stavilK'ntre lel si tine,
Cilci ti-aprine singurA capnl nu vedenil fellurite:
Te gindestl la multe alte noptl, nespus de fericite,
te'mbet1 de voluptatea visurdor
insirl,
Prada unor desfrfnate i bdlnave

www.dacoromanica.ro

A VLAHUTI

25g

Unde's ochil arsl de doru41, sl te vad'asa culcatl

Cu adinca lor privire fioros ea. te strAbata ?...
Unde's buzele'nsetate resuflarea s ti-o soarbl?
Und -T Tel, stApin pe gindul si pe patima ta oarbl ? .."

Poletul nostru tie clar ch aice avem a

face cu un simtirnent anormal, desfrinat,
bolnav. 0 patimd, o pasiune omeneasch pen-

tru a fi priceputh adInc, pe deplin, trebuie

analizath

In manifestatiile lei anormale, In

manifestatiile lei cele mai extreme sub cea

mai mare aphsare, cind Mema le gata sa
se ruph In buchtl. i ieath de ce sub aceasta
mare aphsare au zugrvit patimile omeneneti

cei mai mare analiti

ai

omenirel,

cum sInt Shakespeare, Balzac, Dostoiewsky.

Tot sub acea aphsare, tot In manifestarea

lei cea mai extrem a vrut sh ne zugrd-

veasch poietul nostru patima lubirei fizice

dach a reuit, sh judece chiar cetitoril

notri. CIt le de Infioratoriii, de brutal a-

cest simtiment, cind I1 ghsete expresiea lui

in dorinta, In voluptatea de a fi bhtuth, chlcat& in picloare, prefcut In roab, zugrumath. i eft le tot o (lath de infioratorM de
adevhrat ! 0 emotiune, o inchrcare nervoash,
cere s fie deschrcath prin o manifestatie
corporalh extern. Aa, spre exemplu chid
sintem emotionati, umblm lute prin cash,
strighm ori. plIngem. Dar aice inchrearea
nervoash. is In. gradul eel mai mare L de
www.dacoromanica.ro

957

A. VLAHUT

aceea, i deschrcarea ce se cere le atit de

selbatec. Ie adevrat. i cu ce putere in-

comparabil le exprimat In versurile citate,

ea in toast& poleziea ! Repetm, poletul tie

perfect c simtimentul Inteo atare manifestare le anormal, le desfrinat, le o boal. Dar

a cul ie vina

Un batrin plesuv si girbov, slab, nervos si min de stat

Binisor innainteaza i s'apropie de pat

Cu evlavie 'ti Yea mina, ca pe moaste, si-o sarutil,
Sub privirea 1111 duioasit tu stai rigida i muta.

Cu oaf gales1 1i cerseste un suris, o vorba buna

Dragosteaq cbinuitoare ne'ndraznind sa ti-o mal spuna.
$i tacerea ta le piing, de mustrare si de ura
Vede bine ca-T ridicol si-ar pleca,--elar nu se'ndura ;
Linga tine'l cald i dulce si-un parfum care '1 imbata,
Convulziv Ii stringe mina, lacom narile 's1 dilata
$ i ofteaza."

Cit de imora16, cit de hidoasd, at de degrdtoare le aceastil privelite. i cel putin

daca ar putea s fie scuzat prin pasiune !
Dar poletul ne-a caracterizat perfe3t aceast
pasiune btrineasc far& vlag i fr din
ca
btrInul prin versul :
Ling&
tine
cald i. dulce i-un parfum care
'1 Imbat".
i leat femeea mistuindu-se In

durerl, ajungind brutal In simtimentele

lei nefericite ; nefericit le sigur i tInrul
frumos, cu care joac la bal; nefericit le
i acest btrin care simte c le ridicul.
Cine dar le fericit, cine trage folos din aceasta nefericire P Nimenea Absurdittile
17

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUTA

25R

vietel ! Iear cauza ? Cauza sint sigur acele

conditiuni sociale, cari ngduie ca un trup

plin de vieatk s fie zbuciumat de pasiune in patul rece, in bratele osoase ale
biltrinului. bale Out cauza. lele gilt de vin.

Am citat versurile din urm, cu cari stir-

ete poletul. Cum iera i de ateptat, acela

care are un cult aa de mare pentru lubire,
zice : poti s cazi, vel fi iertat ; i de aice
chiar i titlul Iertare". Se intelege c poletul are dreptate. Dar poate ar fi fost i mal
bine daca poletul Ii zicea : Poti s cazi,
pentru c o cAdere mai injositoare i mai
degrAdtoare de

cit cea in care

all

chzut

mai nu le cu putint." Iear titlul ar fi fost atuncla : Dou chderi."

77

Iertare" ca phtrunderea i zugriivirea adin-

cilor porniri de dragoste ajunse la apogeul

lor, le o lucrare de mare talent i poate fr ph-

reche in literatura rominh. Dar dragostea.

lubirea omeneasck simtimentul lubirel orne-

netl, leste lel oare numal din porniri, din

senzatll erotice ? Se intelege, c nu. Afar
de adinca i extrem de puternica simtire erotich, leste alta strins, nedespartit, leout de-

lea, dar

alth, simtire mai ales ome-

neasc i care s'a altoit pe cea di'nthili. Cu

cit se dezvolt omenirea, cu atita se dez-

j acest simtinient eminamente omenesc, ajuns de pe acuma la o inflorire bovolt&

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUTA.

259

gat i negrhit de frumoas5). Ie un siaatiment

puternic, capabil, In inanifestatiile sale cele

mai
lte, de sacrificil sublime. Acest
simtiment le menit s'a's Imblmnzasc, s5, socializeze, s moralizeze animalul, frumosul, sublimul, dar totuli animalul, din Tertare. " Acest
simtiment, din potriv cu cel curat fizic,

poate s dureze vieata Intreag, nu schzInd,

ci de multe ori fiind tot mai puternic, durind p5,n_ la mormInt. Despre acest simtiment ca i despre femeea ideal5,, de care am
vorbit In articolul despre Eminescu, nici o
urm5, nu le In volumul de polezil al lui Vl5.hut. 0 aluzie la dinsele gAsim In alte polezii

ale lui tiphrite acuma de curInd

fericire) dar noi aice nu putem vorbi de
cilt de cele publicate In volum. Vora face numal

o urare, pornit din adIncul inemel, ca poletul nostru s ajung5, In zugrvirea acestul
simtiment mai ales omenesc la aceea-i
mlestrie la care a ajuns In zugrvirea lubirei erotice, lubirel fizice.
*

S5, mai spunem acuma cIte-va cuvinte

despre limba i stilul lui Vlhut. Ie deobte
recunoscut frumoasa i. armonioasa limbh
din scrierile lui. i aceast' obteasc5, recunoatere le incontestabil bine meritadt. Dup5.
www.dacoromanica.ro

260

A. VLAHUT.A.

Alexandri i Emineseu, cari au creat adevdrata limbil poletica pentru Erica noastrk
Vl Ahuth le demnul urma i emul al lor.
Coreefitudinea in ritm, In versu-i, le tot aa
de desvirit, ca in cele mail bune polezil

ale lui Eminescu. Din eind in chid numal

o rim necoreet. Cite o dath strimtorat in
margenile ritmulul i rimel, poletul alearg la
feliii de feli de meteuguri, expediente, pentru a da strofei o form potri vita pentru
exprimarea unul anumit simtiment. Aa, spre
exemplu, in poleziea MaineL "
DM vremurile apuse si nth de fericite,
Aducerile-a minte adesea ma 'mpresoara.
Ce d ra vieata'n urma L. Ca un potop mil, 'nghite
Puzde-iea de visuri, plerduta mea comoara
Din vremurile apuse si atit de fericite.4

Repetarea versului intiii la fie-care sfirit, poate s fie de mare folos, le foarte potrivit pentru exprimarea unui anumit simtiment, mai ales a uml simtirnent melancolic. Cderea aceluiall vers in fie-care stroa
la aceea-i deprtare produce aceea-i impresie,

ea tic-tacul regulat al unui ceasornic inteo

oda le singuratec. Vlhuth intrebuinteaz
des aceasta form de strofk Aa spre exem-

plu In pal:lure" In Melancoliea". In alt

poiezie, voind a atrage, a concentra toat
atentiea asupra versului :

www.dacoromanica.ro

A. VLAHUT

261

A mele visurl rAsipite"

Repet acest vers In strofa a doua ca

versul al treilea i in strofa a treia, ca ver-

sul al easelea. Versurile lui Vlaut, sInt

cizelate frumos. Se vede c5, poletul nu va

da la tipari o polezie pn nu va cerceta
cu de a mnuntul, cu toath seriozitatea, fiecare vers, fie-care cuvint in parte, cercindu-1

dac le destul de potrivit, de rezistent. In

aceast privint Vlhut le din acea coal
francez, care duph Flaubert i fratil Goncourt incepe s aib un cult cu totul nou,
orl mal bine s invie cultul romanticilor, al
imui Gautier, spre exemplu, pentru cuvint.
Se tie, spre exemplu, c Flaubert prefcea

de o sut, de ori o fraz i pe urin o cetea

tare ca s auz clack sun frumos. Cu toate
ca, pentru atare ingrijit lucrare de cizelare
a limbeI pledeaz nume marl, ca Flaubert,
Goncourt, orl a unul polet contemporan de ta-

lentul lui Le comte de Lisle, vom indrzni

s fim de alth prere in privinta acestel faceri

i prefaceri a limbel. Arta pornith pe acest

povirni cade in boschrie. Flaubert zicea
eh un scriitoria poate s trheasc duph moante numal prin o limb deskvirit in.
scriere. Nernurirea scriitoriulul, dup5, aceast
opirde, ar fi proportional cu perfectiunea
limbej din scrierile lui. Aceasta le atit de
www.dacoromanica.ro

262

A. vLAHUTA

putin adevarat, ca din doi scriitori, Gautier

iBalzac, di'ntre-carl, cel

lera cel mai

perfect stiist al coalei romantice, pe cind

cel de al doilea lera une-ori foarte greH,
Balzac, traete i va trai, pe cind multi
oare mai cetesc pe Gautier ? Ieste dar alt
element, mai insemnat, care face o scriere
nemuritoare.
Emotiunea, vieata omeneasch cuprinsa In

scriere o fac nemuritoare, nu perfectiunea

:Umbel, care joach un rol supus, In ori-ce caz

mai putin insemnat. Bine inteles c prin

aceste cite-va cuvinte, nu dorim de loc s
negam importanta limbei frumoase in scriere ori sa, fim pentru o limba neingrijita
aceasta ar fi learati o extremitate contrarie
mai pagubitoare pentru arth. Sintem contra fetiismului cuvintului precum sintem con-

tra ori-carel exagerri. Sintem contra cizelrei minutioase i laborioase a limbel, pentru

ca a, force de coriger on gate", pnin prea

mult lucrare asupra limbei se poate pagubi

tocmai ceea ce le mai ales important in scrierea poletulul; emotiunea, vieata *).

Bine inteles a nu ingriji de limba ar

fi

iearati mare grepla Nol sintem numai contra exageratiilor. Din cuvintele noastre credem eh urmeaza al t ce-va i a nume : Arti*) In privinta aceasta vezi Guyau L'esthtique au point

de vue sociologique,"

www.dacoromanica.ro

A. VIA!! UT

2n3

stul innainte de a incepe s scrie trebuie s

minueasc& foarte bine limba, trebule s'o cunoasch, s'o priceaph perfect. Cunoterea perfect& a limbel trebule s precedeze productiunea artistich. Am zis a ceste cite-va cuvinte,
tocmai peritru ca ast neajuns Il gsim

Vlhut&. Nu-i vorb, scriitorilor romIni le

le mult
i.ertat& aceast, cizelare, aceast
cutare obositoare a cuvintulul de cit unor
scriitorI francezi. Limba romneasc& le inc

limb& sera* o limb& In formatiune i. deci

aice e intelege o mime& grea pentru a gsi,
a descoperi un cuvint potrivit.Poletii viitori va
trebui s tie in sama aceast stradaniea inainte-merg&torilor lor. Recunoatem bucuroi c&
aa le i eh atita munck din punctul de vedere
al formrei limbei. poate s fie de un folos foar-

te mare, dar faptul remine in picioare c ast

prea mare lucrare asupra cuvintului i a
frazel scade de multe ori valoarea unel productiuni artistice, nemicind o parte din sincera i intensa emotiune, o parte din vieat.

Chiar In unele din cele mal bune, din cele

mai frumoase polezil ale lul Vldhut, cum
le In phdure, se simte aceast greal." Poleziea le desvirit& ca form, dar nu le tot aa de

perfect& ca emotiune. Cea ce face din Linite", Ce dor", Iertare", Dormi. In pace" ,

La icoane, Lui Eminescu", Ce te uiti cu

ochil galei" nu numal cele mai bune polezii

www.dacoromanica.ro

204

A VLAHUTA

scrise de Valauth, clar i uncle din cele mai

bun e ale intregel literaturi romhneti leste,
afar de frumoas formk adinca i sincera
emotiune, vieata plin ce tremur In lele,
mai ales emotiunea i vieata. De altmintrelea Ylaut, intelege perfect tot ce zicem i
exprim acest adevr in versurl pe atit de
energice pe cit i de frumoase:
,,Cnd mi- inema 'ncilrcat, si chid &duffle 'n muncl
Bat si rup zfigazul pacei EA din matca lor s'aruna,
Toate lacome 'nsetate d'a lesi din baos clare
Ferecate 'n cetluita versurilor inclestare,
Chid vieata mea intreaga: mi-te in flacr oucluma0,
Nu cum-va oare sil-mi fie grip, sa deschid indatA
sa vfict cum ma Invata codul bunelor manIerl",

Sfintul adevr lel insu-i vorbete aice prin

gura poletului nostru. Vieata intreagh in

flachri zbuclumath le esentiala conditiune
a crehrei poletice ').
Dar cizelarea i armonizarea limbel, find,
bine inteles, un lucru mult mal serios i important de cit codul bunelor manful, poate s

aibh acelea-1 urmri, acelail ren nelsind

.
. . . Simtirea, caldit plinil, i intreaga,
Sii zbucneasa, i vestmintul care-i vine sail aleagl."

Ni se va zice inse poate: Cum, nu recu') Vorbim In articolul acesta mai ales de poleziea liricii

www.dacoromanica.ro

A. VLA.HUTI

265

noasteti munca, si Inca o munca mare, grea?

Ieu personal nu numai c recunosc rolul i
importanta muncel. ci i elm un prat si
un rol nemhsurat de mare. Mai nti. ieu
pricep c pe artist
munceasdi, greu i
o vreme foarte lung& o icoana frumoasa care
se incheagh In spiritul lui pana-ce lea poate
sh fie manifestata in forma poletica, Aceasta
le munca Innainte-mergtoare scrierel. leat

inch alth munch, o munc grea, lungh, care

cere mari, irnense sacrificil : aceasta le munca
pregatirei propriulul shu spirit. Cu cit ie mai
eultivat, cu cit le mal larg spiritul poietului,

cu atita mai mare va fi i creatiunea lui.

-Ern artist, fie 1 mai genial de cit Paganini,

nu va putea scoate sunete frumoase i. ar-

monice di'ntr'o dibla sparth, ci Ii trebuie un in-

strument perfect pentru a scoate acele sunete dumnezeeti: instrumentul poietului le

spiritul shu propriu, spiritul le i creatoriii
i. instrument. Teat& de ce se cere asa de

mare cultivare a acestui instrument minunat. Am auzit spunindu-se ea unui om de

tiint, unui critic, i se cere multh si variath
cetire, mare cultur tiintific, umii artist
inse, unul polet, nu. N' am destule cuvinte, n'am

destula putere pentru a protesta contra une

atari pareri gresite. Afara, de cite-va stiinte prea

abstracte, leu nn vhd care din stiinti In generalizrile lor cele mai innalte n'ar putea
www.dacoromanica.ro

266

A. VLAHUT

s fie nu numal un factor pregtitoriii pentru crearea artistic, dar chiar sh-i dea un
material direct. Bine inteles eh o larg cultur
literar, cunoaterea literaturei tuturor natiunilor, le un lucru i mai esential. De asemenea

afar de preghtirea intelectual leste alta tot

aa de importantii, poate mai important :
pregtirea moral& prin o vieat adevrat omeneasc, plin de manifestri omeneti. N'ai

putea sh-ml explic mai bine gindul asupra

acestel materil de o imensh imporant, de
cit pri'ntr'o admirabil icoan imprumutat
di'ntr'o dram& a genialului scriitori norvegian, Bjornson. In cite-va cuvinte ieat
cuprinsul acestel drame. Un preot, un pastor,
are o nevast 1 dol copil marI. Nevasta pastorului le lovit de paralizie. De multi anl
st nemicath in patul su. Pastorul In aceti

ani duce o vieat de stint din primele vremuri ale cretinttel, respindind lubirea
lumina asupra concethtenilor shi, sermanil
pscari din nordul Norvegiel. Chad learna
grea, viforoas i geroas de la malurile oceanului inghetat sufld asupra stincilor Norvegiel

pastorul trece pe aceste

ducind cu sine ajutoriii flmindulul, mngieri

cuvintul bun nefericitului. Cind vintul groznic al nordului deprtat ridic valurile oceanului polar cit
muntil, pastorul trece cu luntrea prin fiorwww.dacoromanica.ro

A. VLMJHT.

267

duri, intre stincl ascutite pentru a duce cu

sine ajutoriii phscarilor seraci, ale chror colibe stilt pitite Intre stincl pe malul oceanului. Sute de ori vieata lui fu In primej die
schpath numal ca prin minune. Multe boale
ale sufletulul i ale corpului a vindecat pa-

storul, multe minuni a fcut lel, pe cari

phscarii II cred eau un stint, numal una n'a

putut i nid n'a indrznit Inch s fach: sa
rdice pe bleata lui nevasth din patul lei
de durere. Dar inteuna din zile vonind a cash
duph una din excursiunile sale bine fachtoare

in cari learh-i vieata lui fusese de zeci de

ofi in primejdie, lei zice : Simtesc c sint acuma in sfirit gata a face cea din urmh,
i cea mai mare minune, s scol din patul
lei pe sermana paralitich". Nevasta lui adoarme adinc. Beat de entuziasm, de lubire

farh margeni, plech, lei la capela ce lera pe

stinch aproape de cash i, Inteo suprem, sfor-

tare, se arunch la picioarele lui Hristos. Capela se umple de-un cintec sfint 1 malestos.
Nu le o rugh, obicinuith aceasta ! Ie suprema
rugh a unui orn otelit bate() lupth eroich i
crud& cu Ingrozitoarele elemente ale naturel,
le supremk ruga a unul suflet schldat in cea
mal adinch i mal curath lubire pentru semenii shi.
Clopotul capelel, incepe sh, bath : un elan& lung, jalnic, nesfirit i armonios se res-

www.dacoromanica.ro

2(38

A. VLAIIIIT

pindete de pe stine, asupra valurilor oceanulul. Acest dangt pornete singur, neatins
de mina omeneasc, clopotul pare pus in
micare de puternicele acoarde ale inemel.
omenetl. Pscarid se string din toate par-

tile sh vaz aceast mare minune, cea mai

mare din cite a fcut pastorul bor. Bolnava doarme, lear pstorul cint ruga lul

supremh, cint mereu: lel nu se va scula pin&

nu se va implini acea minune i dac nu

se va implini, lel va cinta ruga sa pn ce
va muri aice la picioarele lui Hristos. Dar
minunea s'a fcut. Sermana bolnava se trezete, se scoal i 'Meet incepe s pMeasch
spre capelh. S fie oare o fantazie aceasta?

Nu tocmai, psiho-fiziologiea le pe drum s'

ne dea esplicatiea unor fenomene i mai ciudate, cari se numesc hipnotizarea la distant.
Psiho-fiziologiea ne arat, c le perfect cu pu-

tint aceast inviere a unel paralitice prin

vointa altuia mai ales cind sistemul nervos,
cind vointa acestui orn s'a educat ma cum

s'a educat a pastorului lul Bjornson; tinta ne

zice dar ca le perfect. posibil aceast resus-

citare prin vroint. Dar nu le vorba de aceasta. Ie vorba ch aice aveam o admirabil
coan de aceea ce trebui s fie un adeverat polet

artist, un mare polet. Un mare polet trebule s

fac o minune 1 mai mare de 01 minunea pastorului. Tel trebuie s trezeasc gindurile a-

www.dacoromanica.ro

A. Vtmarrii

269

dormite ale concettenilor si, el trebuie

st't Invieze simtimentul iubirel, simpatiei i
armoniel universale, care la foarte multi zace
paralitic pe patul de durere. Tel trebule s
Insufle cele mai adnci gindiri i cele mal
Innalte simtimente, lei trebuie intr'un cu-

vint sh aspire a ajunge profetul i conducAtoriul sufletesc al poporulul su. Dar, pen-

tru a merita aceast imens onoare, trebuie

s trheasc vieata pastorului lul Bjornson,
pentru ca i lel la un timp dat s zich: Snt
gata". Iel trebule, dup recomandatiea genialului Goethe: s se ptrunde de toat tiinta
de toath morala veaculul.

11,0

www.dacoromanica.ro

PESIMISTITL DE LA SOLENI
Am vorbit de mai multe ori despre pesimism. Am aretat eh de serioas i de dureroas

le aceast manifestatie a spiritului omenese,

,aceast boala a veacului, o boal care, de
altmintrelea, nu le special& numal veaculul
nostru.

Dar le pesimism i pesirnism, dar sint

pesimiti i pesimitl. Ca orl-ce manifestare
a spiritului omenesc, lea are 1 partea serioas,

foarte serioas, dar are i partea ceealalt,

partea ridicul. i sub numele de pesimism i
de pesimiti incap o multime de categoril de

notiuni. i de oamenl, cari au foarte puthn

comun intre
Ar fi o lucrare foarte original i foarte
grea pentru cel ce ar cuta sa clasifice rational pe cel ce sufr de aceast boal. FL-tr.&
a voi s& facem noi clasificarea pomenit,
www.dacoromanica.ro

271

PESIMISTUL DE Lk SOLENI

indrznim numai a atrage lu area a minte asu-

pra a dout grupuri de pesimiti, In cari so-

cotim noi c ar inchpea mai toti. Cu alte

cuvinte credem ch-i putern imprti in pesimiKi sinteri i in pesimiM, papayali.
Ca s nu fim reu Inte lee, aducern dou

trel pilde, din cari se va vedea pe cari i

nurnhrhin In grupa inthiea i pe cari in a
doua. Teat un tinr ea simtiri innalte, cu

ideale rnrete. PEn de ihizil infra lel in vieath,

plin de hotrire de a se lupta, de a face s,

invingh idealurile sale. Cu capul plin de iluzE, cu Mima fierbinte, lese acest thahr in
lume, fear vieata incepe a-i da lovitur dupd,

lovitur, aretindu-i cif, a greet In unele ateptAri, cit de mult s'a increzut in puterile
sale, cif de putin a socotit mrimea puterei
dumane. Lovituri dup lovituri if cad pe
cap, tinrul cade ostenit, desndjduit, i
pierde increderea in idealurile pentru cari s'a
luptat, pArsete cimpul de lupt, nu mai
are incredere niel In sine, niel in altii, ba
chiar pierde Increderea pn5, 1, daca nu In

dreptate, dar cel putin in putinta de a o

face biruitoare, i cu glas trist i zdrobit,

icoana adevrat a strei lui sufleteti, repet

amarele cuvinte : In zdar ! Toate-s in zdar !
Nedreptatea le venich ca i omenirea: a fost,
leste i va fi lumea va remilnea pururea o

vale de lacrimi e de desndejde

www.dacoromanica.ro

ori-ce

272

PESIMISTUL DE LA SOLENI

am face, In zdar va fi ! Nedreptatea i su-

ferinta slut ca o hidra cu sute de capete,

taie-i until i altele doua cresc in locu-i Inca

mai grozave. Si leu am avut iluzii i leu

m'am luptat, dar \Tad ct toate-s in zdar !"
Ieata un pesimist sincer. Se intelege ca nu-i
acesta idealul nostru, di'mpotriva, noi avem
cu totul altul : un om care cazind in lupt.
se ridica, lear-i ou puteri nou, hotarire
nestrarnutata de a se lupta innainte; un ora
care chiar invins ori pierind,
pierde
ndejdea in dreptatea i in bunatatea cauzel
pentru care se lupth ; un om care chiar in
ceasul de pe urm en buzele nvineite, uitindu.se in fata mortei va repeta celor de prin
prejur, cel mai mare, mai plin de inteles,
mai nobil cuvint al limbei omeneti : Innainte ! Teata idealul nostru. Dar, dei pesimistul shacer, de care am vorbit, nu-i idealul
nostru, cu toate acestea tim s pretuim un
om sincer. Stim c nu le dat fie-chruia a fi
ast-feli cum am dori noi, deci pentru asemenea orn nu putem avea de cit simpatie,
nu putem de eh sa.-1 plingem.
Dar leath alt tip. Ieata, un fecior de bani
gata. Vieata lui i-a petrecut'o fr s tie
niel ce-i munca, nici ce-i nevolea. Caracter
moale, slab, minte de rind, inem i simtirl mici. Fie de moda, fie pentru all gideli
nervil i lubirea de sine, tinarul nostru, bine

www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

273

inteles numal cu vorba, se face aphrhtoria

grozav al ideilor i idealurilor odor mal inna-

intate. In incliipuirea-1, eZind in cash, lel

se crede mintuitoriul lumel. Tel, tnrul cutare,

va ferici lumea, va rsturna ordinea de lucruri miravh, va pune alta in loc. Popoarele Il vor innhlta; lear istoriea va pune ling&
numele lui cuvintele: marele, nobilul, genialul

cutare. Intend inse in vieath, tinArul nostru

bagh de o dath de samh ea lucrul nu-I aa de
simplu cum visa lel de a cash, ch zidiurile
dumane nu se leau, nu cad, ca ale Teribo-

nului numal prin cintece. La cea

lovitur, voinicul nostru se d'nnapol. Toat

moliciunea caracterulul, lipsa de adincime
in sentimente, creterea greith, se arath pe

dal& 1, duph scurth vreme, vezi pe eroul

nostru cu un locuor bun, cu lefuoarh

grash, trgind. nhdejde la deput4ie. har
pentru a-i imphca microscopica-1 contiint, :
dup5, un dejun imbielugat cu prietenil, ori

intilnindu-se cu un tovar de alth dath cu

care vorbea impreunh In vremile trecute despre visurile frumoase ale tineretel", cum
zic poletil, tinhrul nostru cu glas melancolic
va Chita : Ce vral, frate ! Vieata-I plin, de
tichlofi ! Ce putem nol impotriva pchtoeniel i a suferintel cari-s venice ca i vieata ?
Am avut i leu iluzil, m'am luptat, dar m'am
incredintat c toate-s in deert i bine a zis
Leopardi :

18

www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

274

Fuor che il nostro dolor.

. .
.
Arcano e tutto"

Iear a doua zi Leopardistul nostru se duce

s vineze o fat cu zestre mare i un socru
cu spete zdravene. Dach tipul
cu trecere
1este al unul pe.simist sincer, al doilea

le de bun sam al unul pesimist papagal

S lurn alth pild. Un tinr cu senti-

mente nestricate, cu inem iubitoare, fierbinte, increztoare, se indrgostete de o fa-a,

care '1 lubete de asemenea, orl, cel putin,

zice ca-1 lubete. Tinrul se insoar. Increzhtoriii 1 iubitori, lel ii pune toed iubirea i Increderea in femeea lubit. Dar leat-1
c pri'ntr'o intimplare aft:A adevrul ingro: femeea pe care o lubea aa de mult,
Il inal mielete, calc in picioare i marea
lui iubire nemrginita lul incredere. 0
furtun groznic de acest soil"' se mintule
prin ucidere ori prin sinucidere, ori cel puin prin o ruinare a sistemuluie nervos al o-

mului, ale crul sentimente innalte au fost

chlcate i pinglrite. Nu-i de mlerat, se intelege. ca tinrul nostru dupa asemenea furtunA, a vletel sale sh remie venic melanco-

lic, sh socoath trdarea In vieat ca regul

i nu ca exceptie, s repete amarele aforisme
ale lui Schopenhauer in potriva ferneilor, in-

tr'un cuvint nu-1 de nalerare ca asemenea

om s ajungg, pesimist din optimist cum
www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

275

lera poate. Ieath, inse alt tIntr, care are "Dal

multInchipuire de cIt lubire. mal mult obrznicie de CA caracter i minte. Incredintat, dum-

nezeu "HE: pentru ce, c are drept asupra

iubirei tuturor femeilor pe cari 1 va pune
ochiul, acest tInr prinde dragoste pentru o

fatk pe care a vzut'o de abiea, cu care

n'a vorbit de cIt dou trel cuvinte la vre
un bal. AtIta
destul, pentru a socoti
domnioara cutare If datorete lubire
i credint. Se Intelege c domnioara le cu
totul de alt prere i se mdrit cu cine-va;
c,

iear tank al nostru se simte jignit, cade In

melancolie, vorbete de neant, de

gentillez-

za del morir" a lui Leopardi ; ori repet

cuvintele lui Schopenhauer : Dobitociea nu
stricA ing femei. Di'mpotriv geniul mai degrab ar putea fi neplcut ca o monstruzitate".
geniul nostru se uith In vremea aceast. In
oglind s, vad dac naelancoliea II eade

bine. Acesta le un pesimist papagal. Din aceste dou5, pilde vor vedea cetitorii notri
ce Intelegem noi prin pesimiti papagall. Pesimitii papagali sint mult mai numeroi de
cit ceialalti : Un slujba dat afar& pentru eh
nuil Implinea datoriea, un ofiteria care n'a
primit o decoratie alteptat, un student care
a czut la examen, vorbesc de marele neant,
de genialul Schopenhauer, care bine a zis,
ce a zis..." ; dar find eh Schopenhauer n'a

www.dacoromanica.ro

276

PESIDESTUL DE LA SOLENI

zis nemica nici despre trecerea examenelor,

nici despre necApAtarea de decoratil i, mai

ales, fiind c indivizil In chestie niel n'au

gindit s-1 fi cetit, de aceea citatiea se incheie in bine a. zis ce-a zis..."
Manta lung, plkiea cu pan, melancoliea liii Hamlet, face prea mare intipArire
asupra domnioarelor din lumea, aa zis
bun, pentru ea domniorii sA nu se apuee
de maimutit pe printul Danemarcei, repetind
innaintea oglindel, ea sA vaz (lac& vor fi
destul de interesanti : to be or no to be,

that is the question !..." orl declamind cu

glas jalnic innaintea unel domnioare: La

mnstire! la mnAstire!", lear lei ini-i in loc

de mAnAstire se due de a dreptul la casa de
prostitutie. ate& fetele din pensionat beau otet

pentru a fi mai galbene i ast-telia a pArea

mai interesante, pentru cuconal locul otetului II tine pesimismul. A doua priein care
de asemenea slujete pentru inmultirea neamului pesimitilor papagalii leste eg, lei le o

masc sub care se aseund o multime de

pAcatoii. In adevAr. SA luhm ea pild tara

noastr i a nume vremurile trecute, chid
euvintul pesimism nu se strecurase inch pe
aice, atunci un tnr care-i petrecea noptile
in crIme bind, se numea betiv ; un desfri-

nat care mergea la case de prostitutie, se

numea trengariii, crai, om stricat ; unuia

www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

277

care Inela ori nenorocea o fat Ii ziceau

ticlos ;acuma, nu. Ast-zi un tinr venind

de la crimh, caf chantant ori de la casa
de prostitutie se uit la cartea lui Schopenhauer pe care o are pe mas i. repet :
tu, mare Intre eel marl !" i se chiarn c-i.
pesimist. In adevr, nepretuit cuvint ! Mai
innainte ticAlosului Ii ziceal verde i. lmurit
tichlos ; acuma, nu: tinrul le pesimist ! Ce-

titoril notri negreit au bAgat de s am

eh pesimitii papagall nu samn unii cu

c ar fi nevoie s-1. mai Imprtim i pe
dinii Ill. nevinovafi i in ticloi si rei (mauvais

drles). Pentru a nu osteni inse pe cetitori

vom lsa la o parte clasificarea pesimitilor
papagali care ne-ar duce prea departe.
*

Pesimitil au fost de multe ori zugrviti.

In literatura european; o incercare de acest felia s'a fcut i. In literatura noastr,
atilt de serach In lucrri originale. Aceast
incercare a fost fcut In romanul In fata
vie-tel." de Dl. Duiliu Zamfirescu, tinr

tori nu lipsit de talent. Romanul a fost

scris cu tez i. a nume pesimist, ; eroul le
un Schopenhauriean.

Innainte de a analiza lucrarea literar a

D-lui. Duiliu Zamfirescu, vom face o obserwww.dacoromanica.ro

278

PESIMISTUL DE 'LA. SOLENT

vatie care no va fi de mare folos pentru a

pricepe eroul i romanul. Un artist, care ar
voi sa tracteze pesirnismul in lucrarea sa,
s ne zugrAveasch un tip de pesimist, trebule
neaprat s tie face deosebire, sh inteleagA
prpastiea intre pesimitii sinceri i intre cei

papagall. In adevr. SA presupunem c un

scriitori ar voi sA ne zugrAveascA un pesimist sincer. Dad), are talent, v . face sh treacA

innaintea noastrA tabloul trist al inlntuirei

de cauze eari lucrind asupra unul caracter
cinstit, simtitoriii, ales, dar farA mare trie,
Il azvirl in rindurile pesimitilor. Tot o dad',
autoriul ne va InfAtoa tragediea ce se petrece in sufletul acestui om, acel amar nestirit care ii sfliie inima, acPl deert gro-

zav care i se formeaza in minte

acea

nemulthmire de sine i de altil care omoarA cele mai bune sentimente omeneti.
Dind un ast-feliii de tablou trist i adevrat,
artistul fitr sh vroeascA, va tace pe public

i poate chiar sh aiba,

oare-i care respect pentru acest om nenorocit. ZugrAvindu-ne un pesimist papagal,

s compAtimeasch

artistul va face lear s ne treac pe di'nnainte o inlAntuire de pricini cari lucrind

asupra unui caracter moale i stricat, asupra
unel minti mrgenite., dar cu multe pretentii
Il vor face pesimist papagal. Tot o datA autoriul ne va imatoa comediea ce se petrece
www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

27 9

in sufietul pesimistului. Acea deerthclune

inemel i a mintei. acele pretentil prea
marl cari atit de putin se potrivesc cu puterile individului i cari eresc pentru ci lel

cath sh se fach pe sine i pe aIii s creadh

ch le nemulthmit, ch ieste pesimist. Dach antistul va avea destul talent, destulh putere

de ironie, va izbuti a stimi risul publicului

in potriva eroului shu i poate chiar despretul meritat. S presupunem acuma ch un
pentru romanul ce face, ca
material pesimismul papagalicesc, lear ca erou un ins phtima de aceastil boalh, nu-i
va intelege eronl i-1 va lua drept pesimist
sineer. Poate cine-va sh-i inchipule ce incurehturi, ce balamuc, va chuna ast-feliii de

neintelegere sau mai bine de intelegere pe

dos a subiectului. Cea mai pgubitoare urmare a unei ast-feliii de grgeli va fi ch psihicul, vieata nhuntrich a eroului va remnea
pentru scram-hi carte inchish cu epte peceti. Gindind ch are de descris un pesimist
sincer, autoriul va chta in eroul shu insuirile potrivite pentru asemenea caracter ; aceste insuiri neaflindu-se inse, se intelege

c nu le va putea zugrvi in tablou-i arti-

stic i seriitoriul va fi silit a ne tot spune c

individui D-sale le bun, nobil, simtitorin. i al-

tele de acestea. Acest mijloc va avea multe

neajunsuri. Mai inthiu laudele vor fi minciuwww.dacoromanica.ro

280

PESINIISTUL DE Lk SOLENI

noase, de vrerne ce eroul nu va fi

Mel nobil, nici simtitoria. Al doilea aceste
recomandatil nu se vor potrivi de loc cu faptele papagalului (se intelege dach autoriul
are destulh pricepere i destulh putere de
observatie pentru a nu face pe erou sh indeplineasch fapte pe cari In adevr nu le-ar
face) ; in sfirit al treilea neajuns Va fi ca
romanulul Ii va lipsi o insuire pe care nol,
publicul, sintem in drept a o cere, adech romanul va fi p1M de laude... cari n'ar fi trebuit spuse chiar de-a dreptul ; ci s'ar fi cuvenit

ca din faptele eroului, din vorbele

1111

din toath economiea lucearei literare s

leash la ivealh aceste insuiri, acest ca-

racter.

Alt neajuns simtit va fi lucrarea demoralizatoare ce romanul va avea asupra unor

cetitori. In adevhr. S presupunem eh, eroul
nostru, un pesimist papagal, din sub-imprtirea celor 6(36,14, va face vi e-o blstmdtie,
autoriul, luindu.1 drept pesimist sincer, ne va
indruga de sentimentele lui nobile, de inteligenta lui innalth i altele de acest
Fie-care poate sh-i inchipuie ee inriurire moral& poate ad, aibh mai ales asupra tinerilor
ast-feli de scriere. Am putea sd, mai gsim
inch multe alte neajunsuri izvorite din aceast
greaPii de chpetenie a artistulul, dar ajung i atitea, mai ales c nu vroim sh
www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENT

281

ne prea dephrthm de romanul d-lui Zamfirescu.

Am spus ca romanul In fata vietel" leste

sPris pe teza pesimismului, lear eroul le un
Schop enha uriean. Autoriul grrndete toat
luarea a minte asupra persoanei de capetenie,
asupra pesimistului, toath lumea ceealalt nu

le push de eft ca o garnitur pentru a scoate

la iveal caracterul eroulul. De aceea i nol
ne vom indeletnici mai mult cu dinsul, petrecindu-1 -pas cu pas in toat, intinderea romanului. In aceast clatorie ioin vedea strlucitele isprvi ale eroului i ni se vor areta
toate insuirile bune i rele ale romanului.
Persoana de capetenie a lucrArel d-lui Zam-

firescu leste Eugeniu Soleanu, tinr di'ntr'o

familie boiereasca din Moldova i care plecase

la Paris pentru a invta. In anil

ne spune autoriul, Eugeniu niinch multe paTale i fcu putin5 treabd.. De la al treilea
an inse, fie ch se saturase de petreceri, fie

c natura sa mindra i cu totul superioar

simtise nevoea de a se hrdni la acea dttoare

de vie*, cqre se chlamii invattura... se apuch
de lucru. Aa dar de la cel
cuvint
al autoriului despre erou, ni-1 recomandh ca o
natur mindr i cu totul superioar. AceasU
www.dacoromanica.ro

282

PESBUSTUL DE LA SOLENI

recomandatie se innoete mai la fie-care fat5,

.Aa dup ce ne spune c Soleanu lera natur mindrh. i cu totul superioar", putin
neincrederea In sine,
mai jos ne
care la o vrist oare-care sta,pinete naturele
cele Inca superioare... etc", pe fata a doua ni

se spune c6, la 25 de ani Soleanu lera un

om intreg" ; cuvintele om intreg stilt subliniete

In text. Soleanu avea cunotinti temeinice",

atit de temeinice In eh chid a vorbit innaintea societtei geografice din Paris i a farmcat acea societate, a fost felicitat de preidintele iei i In urma acestei izbinzi toath
coloniea rornii recunoscu In Soleanu pe eNatur mindr i cut totul supeful
rioar5,", om ,intreg", cunotinti temeinice",
eful recunoscut al coloniel romine" i altele

altele. Cum vd cetitoril, n'avem a face

cu Ufl orn de rind, ci cu un om mare, deosebit ; cel putin aa ni-1 recomindd, autoriul.

Ce-ar ajunge eroul nostru cu asemenea insuiri grozave, nu tim, poate ar fi pus in
mierare Frantiea ori chiar Europa intreag,
dar Intimplarea a volt
Pe cind incepea examenul de doctorat, Soleanu primete

o scrisoare de la tatEl-su, c s se intoarne

pentru ch le ruinat i nu-i mal poate
trimete cite cinci sute de lei pe lun. Aceast
tire, negreit nu tocmal imbucurtoare, produce asupra eroului nostru o inriurire care
www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA. SOLENI

283

nu se potrivete de loc cu Uil caracer min-

dru i. superior : eroul plinge ca un copil,

pentru eh nu poate s aibh 500 de lei pe
lunh, ca sh- treach examenele ! Laerimele

Il podidir i plinse cu capul in mini cite-va

minute. Aceasth fire semeath cu lea insh-i
cu altii, avu un moment de teribilh
rhscoal pontra destinului
Se sculh, duph seaun, linitit putin prin
lacrimele ce le vrsase, i-i ridich capul, avind aerul de a privi pe cine-va drept in fat.
Aa incepern?... Foarte bine! Vona vedea
cine va birui".
Aceasth seenhcu plinsete. cu teribilh, rhscoalh" contra soartei, chipul cum pornete

ca Marlborough in potriva unor dumani

nevhzuti -1 fraza : Vom vedea cine va birui"! i toate pentru eh papa nu mall poate
s trimeath cite 500 de lei pe lunh
s'ar
potrivi minunat la vre un bhetelul mamei,
inginfat, prost, fr pie de caracter. Dar unui
om. intreg, gnindm, cu totul superior, efului
recunoscut al coloniei romlne etc. etc. Ii ede

nu numal reu, dar pentru atare om asernenea scen ieste deshvirit cu neputinth. Cu
toath rhscoalh, impotriva soartel, trebuie sh
plece pesimistul de la Soleni ; se vede eh a

areta pumnul la toath lumea, a pomi la lupth

cu dumani netiuti, rostind fraze la Cezar
ori A, la Alexandru Macedon : Vom vedea cine

www.dacoromanica.ro

284

PESIMISTUL DE LA SOLENI

va birui"! iera mai uor de eh a ghsi hrana

zilnich pe cite-va luni phn la trecerea examenului. Soleanu se duee s-i lea ziva bun

de la prieteni i in drum trece pe la ,,una

din acele gentile phpue de cari le plin Parisul i care-i mincase foarte multi bani"...
Faptul ch. Soleanu a mincat, foarte multi
bani, storl, cine itlal tie cum, din tara, cu
o papua gentilh din Paris, nu micoreazh
intru nemic respectul autoriului pentru cavaleliul de la Soleni, ef recunoscut al coloniel romine din Paris. Zouzou, ast-felia

se numea phpua 1131 Soleanu, affind ch o

lash, II dh, afar& suduindu-l. cum urmeazh :

RI nu ieti de cit o canali 3, ca toti RomInil"! Soleanu care ar fi putut s sufrh, dach
l'ar fi numit pe dinsul canalie, i a nume
pentru eh avea o fire semeath eu lei nsu-i
i blind& cu altii", nu o putea inse suferi
17

s batjocoreasch toat coloniea roming, al ehrei cap lera lel decl luind pozitie, cum se cu-

vine la asemenea imprejurhri, tinu logosul

ce urmeazh, aa de potrivit cu imprejurarea,

ca i discursurile inflchrate de dragoste rostite de don Quichotte innaintea unei slujnice
pe care o lua drept vre-o printesh: Doamna,
te poftesc sh nu insulti in mine pe Romini,
cci fath cu o femee ca D-ta n'ai putea sh-i
rhzbun". Se intelege eh Zouzou nu pune nici
un temein pe asenienea fraze nationale i
www.dacoromanica.ro

PESBUSTUL DE LA SOLENI

285

dg, pe eroul de la Soleni afar. PlecInd de

la gentila phpuic, Soleanu In loc de a pricepe cit de caraghioz lera, in loc s- fie
scirb de sine, se scirbete de lume i nicepe a gIndi: Oare dac lumea In mare parte
n'ar fi de cIt uu macrocozm de Zouzou ?"
Pe drum, Soleanu IntIlnete pe prietenul
Frantuzul Borel, care aflind de nenorocirea
cavaleriului nostru, i vzindu-1 atit de desndejduit, Il poftete la prInz
d apoi
o scrisoare, luindu-i cuvIntul c o va despecet-

lui numal atunci chid va chdea In cea mai

mare desndejduire. Am pomenit de scrisoarea aceasta, fiind cd, I menit, cum vor vedea

cetitoril notri, a Indeplini mare isprav In

vieata lui Soleanu. Venind a cash la Soleni,
pesimistul nostru face cunotint cu Elena
Martian, nevasta acelui tovar care ruinase
pe tatl lui Soleanu. Elena Martian are hilrzit de la d-1 Duiliu Zamfirescu rolul de
eroina romanuluf. Cum se face la asemenea
imprejurri, Soleanu Indrgete pe Elena
i lea, pe dinsul, lucru cu atita mai firesc, de
vreme ce, dup spusele
Zamfirescu, Elena le o natura superioar ca i Soleanu 1,
cum spune Intelepciunea noroadelor, eel ce
samn se adun. La intlea Intilnire eroul
nostru i viitoarea eroin a romanului intrebuintaz nite fraze cari se par autoriului

pline de duh, dar cari In adevr snt mai

www.dacoromanica.ro

286

PESIMISTUL DE LA SOLENI

mult de cit ark nici o insemnktate. Mai pe

urm incep arnindol o discutie filosofich asupra intrebrei: Dach omul trebule s cucrete la ce face ori ha." Elena zice c5, da,
lear Soleanu, care, se vede, n'a cugetat vre-o
(lath, la ce fcea, zice di, nu iear cind se
mintuie discutiea, pe eroul nostru Il apucg,
pe neateptate pesimismul : Nebun'o, 1i zise

lei in sine, cit de ren faci c ink readuci la

hotrirea mea !... Da, ai dreptate, in lume
numai mintea trebule s5, imphrteasch ! A !

clack m5, sileti s-mi rnvlui Mema in cauclucul indiferentel voi incepe chiar de ast-zi

Atita mai reu pentru eel ce imi vor lei in

cale". Cavaleriul nostru pare a fi apucat de duck-se pe pustil, pare a fi stkpinit stranic de boa-

la pesimismului, intocmai cum altil ptimese

din vreme lu Nreme de burth, i in vremea furiei amenint, Naiba tie pe cine, pornete
in potriva unor dumani necunoscuti ca Don
Quichote asupra morilor de vint, i ca Don
Quichote reliable tot lel biruit. Dup asta
se amestec intre musaferil domnului Martian i incepe o discutie in care incurch,

pe toti eel de fat, Il prostete de tot. Nu-i

vorldt, pe noi nu ne-a crezut vrednic a fi
de fatk la acea discutie, dar autoriul ne incredintaza c pe toti l-a prostit, noi n'avem
de at sh-1 credem. Se intelege c dup atare biruint, d-na Martian a trebuit s moar
www.dacoromanica.ro

287

PESIMISTUL DE LA SOLENI

de dragoste dupd, cavaleriul nostru. Intimplarea face cd. ins-i Elena ii mrturisete focul
ce-a cuprins'o. Se tie c5, in romanurile ca-

valereti, un erou, ca sh ajungh stpin pe

regina inimei sale, trebule sh facii vre o vite-

jie mare, s scape pe iubitd, diu vre o pri-

mejdie grozava i atunci, ca drept multnlire pentru fapta vitejasch, urmeaz, In romane
o scend care se mintule eu mal multe rinduri
de puncte. Soleanu face i lei o faptd, mare :
la o primblare cu Elena in phdure, omoar
un urs nstrunic i 1 doboar cu puca inchrcat& pentru prepelite (numai cu ploaie, spune
autoriul 0. La intoarcere dupd, atare intimpla-

re, Elena nu-i mai poate stapini simtirea de

lubire i zice : Ce frumos ! Cit leti de nobil !

Cit leti de mare pentru mine" ! Soleanu

cade in genunchl innaintea lei, dar Elena,
veninduli in fire, se zmulge din bratele lui
i fuge in odalea de allituri. Eugeniu remas
in genunchi in mijlocul easel, innaintea scaunului deert, inteo stare putin de dorit, nu-i
vorba, le apucat pe data de pesimism, care

ii vine tot de a una la vremi de cumpn.

77

A1

slibiciune omeneascd. 1

te voi ridica

mai pe sus de tine insu-ti, sad. te void

omori"! Grozave cuvinte, mai ales in gura
eroului de la Soleni, care cu un ceas in urm

omorise cogemite urs numai cu ploale de

ucis prepeliti. Scena care urmeaza le atit
www.dacoromanica.ro

288

PESIMISTLIL DE Lk SOLENI

de caracteristich in cit o tiphrim intreagh,

Elena se intoarce, Ii intinde lui Soleanu
mina, lel nu vrea s o primeasch. Chid ai
ti... Il zise lea cltinind din cap. Ai dreptate sh fie suphrat. t1 datorese vieata i nu
pot sh-ti dau nemic..... Ba da, vrei s te

lubesc ca pe un frate" ?.... Omul nostru superior, care i-a fcut educatiea moral, la Zou-

zou, la phpurle gentile din Paris, firete,

nu intelege ast feli de fleacuri, ca iubirea
de frate ; lear cuvintele nu pot sh-ti dau
nemic", il inturie "Anil la atita in cit tine
learli un logos ca i cel tinut la Paris
innaintea phpuel. Zouzou :
Destul, doamn !.. zise iel cu oarecare vehementh. Crezi eh ti-am dat vieata.

Foarte bine. Nu-ti cer nemich In schimb.

Engeniu, II zise lea, o ultimh rughciune. Vin'o mine la mine la 4 oare:

vezi.

Ma', voi supune, doamn.

Iei,

Ie a mea", i zise !...

Am putea sh, ne oprim aice, dar datoriea

de critic ne silete sh mergem mai departe,
cu atita mai mult cu. cit autoriul tot nu intelege boala eroului shu.
Duph scena citat, autoriul ne arat, de
o data', i adincimea sa fflosofich i chipul
cum patrunde pe Soleanu.

www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

289

Iera un colt in fundul sufletului shu, ne spune

dl. Duiliu Zamfirescu, despre pesimistul de la
Soleni, care, ori-cit de mic, ascundea o comoa-

r, de nesfirita buntate, un recipient legat

prin firul vietei sale cu natura cea mare, cu
fluidul planetei pe care trdea, care primea
notiunea acelui colosal to be" din afar i
care in microcozmul su se manifesta pri'ntr'
un feli de actiune pozitiv, constructoare,
dac6, s'ar putea zice Foarte adnc i foarte
lmurit i mai ales foarte potrivit pentru natura egoist 1 superficial a lui Soleanu.
Se intelege c Soleanu, care cu atita triumf
.

a zis : Ie a mea !" s'a dus a doua zi

ca
primeasch rsplata faptei vitejeti, omo-

rirea ursului cu ploaie menit pentru prepelite. Aice il alteptau atitea neplAceri, c de
ar fi tiut bietul pesimist, nici dracul nu-1 mai
aducea pe acolo. Mai inthiii Elena, ca fasplat
pentru faptele cele vitejeti cu ursul, ii fgAduduete pe fat-sa Lya, copil de un-spre-zece
ani. SA nu creaz cetitoril c glumim. Elena,
aceast fernee superioar, dup spusele d-lui
Zamfirescu, face asemenea propunere selba-

tech. Iea Ii spune cA, pentru a-1 areta cIt 11

iubete, va crete pe Lya, o va face femee
desvirit, o va invta sh aibh un cult chtr
eroul Soleanu 1 pe urm i-o va incredinta,

plocon. Mai mult de at atita, lea a vroit s

fac asemenea flighduint In fata copilel. A19

www.dacoromanica.ro

290

PESIDESTUL DE LA SOLENT

ceasta, fapth, care s'ar potrivi foarte bine unel femel din mijlocul Africel, in ochil autoriului cit i. in al" lui Soleanu, nu scade
intru nemick superioritatea de caracter a Elenel. Soleanu, dei nu vrea sk primeasch poclonul, remine inse frmcat de entuziasm
pentru manah, II shrutk mina, repetind incet:
Adio, adio" ! Tocrnai in vremea acestel scene
sentimentale aduce Naiba pe Martian, care
ghsete aceast intilnire foarte bknuitoare,
azvirle pe eroulnostru, pe aceast fire semeath

i. mindr, in n0, cu atita putere in cit o

sparse"

lear omoritoriul d.e uri, dat afar

in asemenea hal, le apucat de pesimism :

A !. aceasta le lumea ?... Foarte bine". Inadevr lera i de ce sk fie nemultmit a
ceast fire mindr i semeat ! Oamenif cind

se suprh tare, azvirl in uk cu o carte, cu

un pahar, cu o cizm : dar Martian in loc
de ciznah intrebuintazh pentru a arunca in
uk toenail pe ex-eful coloniel rornine din
Paris i inck atit de stranic in cIt o sparse
(adech pe u, nu pe Soleanu, ceea ce dovedete ca, eroul lera orn solid).
A patra zi dupk aceasta intimplare nenorocit, pesimistul pleck la Bucuretl. Acolo,

dup spusa d-lui Duiliu Zamfirescu, eroul

nostru cptii in curind mare putere la ministrul de externe care nu fcea un pas f &fa,

sfatul lui Soleanu. Toate persoanele ce ne

www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

991

tree pe di'nnainte la Bucureti nu-s de cit o

garnitur pentru a ne face s pricepem mai
bine pe Eugeniu, pesimistul de la Solenl.
Ast-felia Zole Fanini, nepoata ministrului Ma-

vropani, se arat ca o umbr, apol se otrvete i scrie innainte de a muri un rva

lui Soleanu spunindu-1 ca lel le unicul om
din totl MO a vzut, de a chrui prere Ii
pas. Scrisoarea se mintule cu o fraz care
arat c i Zole le pesimist : Chltoare de
acurn m duc
gtesc norul de uitar e,
cu care a-zi sa mine se invlue tot ce a
avut nenorocire de a fiadio" ! Pentru cel
cari nu cunosc limba pesimitilor, trebule s

spunem e a fi subliniat in text se traduce

englezete prin acel to be" , cu care Hamlet

incepe vestitu-1 monolog pesimist i pe acest
to be" Il intrebuintaz6, totl bhietil, chsc-gurh,

pentru a areta ch-s grozavi. Se'ntelege c

Zole Fanini leste o natur superioar, lear
dac in roman nu face vre o blstmtie.
cum au nrav naturele superioare recomandate de autori, apol faptul se pricepe uor
dac ne gindim eniel n'a avut cind, de vreme

ce, duph cum am zis, Zole numal se arat

pentru a se otravi. Sint dou scene, orl dou

epizode, din vieata Bucuretean a lui Soleanu, le vom atinge, pentru ca lele dau cea
din urmil caracteristic a eroului de la Soleni ;
de asemenea epizodele sint caracteristice pen-

tru autoriii i pentru roman.

www.dacoromanica.ro

292

PESIMISTUL DE LA SOLENI

Amindod fac parte din intriga amoroash

intre Soleanu i Adelaida Mavropani, femeea
ministrului. Aceasth femee, isterica, stricath,
intilnindu-se la bal cu Soleanu, if i face de-

claratie de lubire, i se agath de git. Pesimistul nostru nu vrea lubirea acestel lsterice

ca un alt Iosif, fuge de ispith, lucru de

altmintrelea uor de inteles duph lectiea primith de la Martian. Dui Soleanu if vin gin-

durf virtuoase ! Trebue sh fiu o canalie cu

virf, ca s ma, leu duph poftele acestel femei.

Bhrbatal su mh tine ch-I sint prieten",

lear duph cite-va zile pesimistul papagal cade
in cursele Adelaidel, ale acestei desfrinate pe

care o tie ch a fost pricina otrvirel Zolei,

ale nevestei unul om care if lera prieten i
pe care-1 socotea cu drept cuvint de binethatoriul sail. De altmintrelea innainte

aceasta, fapth frumoash nu ulth a tinea Adelaidei un discurs plin de indignare : M'ati coborit in stima mea proprie,
de

m'ati dezgustat de mine, doamnh, i v'asigur

cine nu mai ghsete indulgenta pentru fap-

tele lui nici in propriea sa bunhtate, le un

om cu deshvirire chzut". Iear cinci minute
duph acest discurs atit de frumos, le aman-

tul Adelaidef, neputindu-se impotrivi Innaintea

unul picior mic prins inteun pantof".

Firete c i dup aceast fapth vrednic
de o canalie cu yid", cum. singur a fost
www.dacoromanica.ro

PESINIISTUL DE LA SOLENI

293

zis, boleanu tot remine om superior, o data

ce lera pesimist, se vede. Nepretuit cuvint !
Ieata ce ne spune autoriul despre Soleanu,
dup ce ne-a istorisit cum a ajuns amantul
Adelaidel : Pe masa lul de lucru stau Intinse o multime de ziare 1 de bropri, peste
cari iubitu4 Schopenhauer se odilmea ca un
suveran. Soleanu se uita la lei cu mi zimbet
trist, care prea a zice
Cilt ieti de drept
1 de mare ! Minciuna i durere totul". Repo-

tam : innainte un ticalos lera tichlos far

multa incurchtura, acuma le pesimist.
Al doilea episod le i mai caracteristic.
Dupa ate-va lunl de traiil eu A delaida, dupa
serile trecute
cele mai adinci voluptti",
Soleanu inteo zi gsete o scrispare a lui
Mavropani catr nevasta lui i se incredintaz eh brbatnl tiea de legatura 'nitre Soleanu i Adelaida i ca-i lasa in pace pentru
cd, lea 11 dadea vole s se folosasc din zestre.
Faptul a facut asupra lui Soleanu aa Inriu-

rire in eh II vine greata de Mavropani, de

lume in total, i chiar de sine insu-i. Luminindu-i-se pentru scurt timp mintea, incepe
a 1nira, chiar Soleanu singur, toate tichloiile

cite le-a facut : de la Paris uncle, sub euvint

eh are talent, ruinase pe tath-sau pan la vieata din Bucureti unde fu amant nevestel
prietenului su, pricina mortel Zolei i altele
de acest soi. Aa dar eroul de la Solenl hothwww.dacoromanica.ro

294

PESDHSTUL DE LA SOLENI

rete a se impuca, incarch pistolul i cauth

petith, chid dd, peste scrisoarea lui Borel
data, cum tim, inch de la Paris. Innainte
de a se impura Soleanu se pune sh o ceteasoh. Scrisoarea, lungh, plictisitoare, plin de
filosofie nouroash, face pe aeest pesimist

schimbe phrerea. Duph cetirea rvaului,

Soleanu ridich capul.... In ochil lu i str6,lucea o vie* nouh, puternich. Pgrea transfigurat. Deschise fereastra, lu pistolul i 1
de,chrch In aier".
Dou intrebri se vor nate in mintea
:
fie-cdrui cetitorid, la aceast scenh :
De ce scrisoarea lui Mavropani a fcut aa

de grozav intiphrire asupra lui Soleanu ?

Mavropani se arath pri'ntr'insa un tichlos!
Foarte adevgrat. Dar In timpul din tirmh

pesimistul nostril tiea foarte bine cit cinthrea

Mavropani. Scrisoarea trebuea deci sh fach,
mai de grabh alth inriurire, unrind contiinta bolnavh a lui Soleanu. In adevhr, infamiea leghturei di'ntre dinsul i Adelaida sthtea mai ales in aceea eh inelau pe bhrbat ;

pentru acest fapt cavaleriul de la Soleni se

numise singur canalie cu yid" ; vhzind darg,
ca Mavropani nu lera inelat, oh tiea tot,
trebuea sh-i simt contiinta uurath, i nu
inch mal aphsath. Al doilea : Dach Soleanu
lera in adevr atit de hothrit sh se omoare,
cum putea scrisoarea lui Borel sh-i schimbe
www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

295

ma de lute hothrirea ? Aceastk scrisoare plink

de fraze pretentioase, mal curind ar fi putut

sh fack pe un om, hothrit a trhi, sh-1 schimbe
ideea, dar nu sh impiedece pe unul care avea
i alte pricini de a phrsi lumea. i cu toate
acestea observrile autoriuluI sInt ade.vrate.

Soleanu a putut sh remIe foarte nemultamit

duph cetirea scrisorel lul Mavropani ; putea
sh, lea hothrirea de a se Impura ; putea
trebuea cbiar sa-1 schimbe hothrirea dupd,
cetirea rilvauluf lul Borel. Deosebirea leste
eh toate acestea stilt firetl numal clack intelegem pe Soleanu aa cum 11 pricepem nol,
lear nu cum vrea autoriul. Soleanu, elevul
papuelor gentile de la Paris, trebuea de

bunk samk sh gdseasch mare multmire In

legtura cu Adelaida. Nu ch o lubea. Stors
de puteri prin vieata cu feliu de fella de
Zouzou la Paris, lel nu lera In stare s
lubeasca, ; dar legktura aceasta II gidilea deerthclunea, Ii indestula semtimentele josnice i ludroiea. Amant nevestel ministrului, sh Inele pe brbat, sa, pule coarne
Escelentei sale.... leat destul de temeinice
pricini de multmire pentru imgimfarea prosteasck a unul Soleanu, pentru a face legktura de ajuns de prepoask. Scrisoarea lul
Mavropani, care areta c Excelenta sa nu
lera Imelat de loc, c5, tiea tot, a dat o lovitur deeraclunel pesimistulul nostru, a
www.dacoromanica.ro

296

PESIMISTUL DE LA SOLENI

fcut din o leghturh plinh de ic, un lucru

foarte neInsemnat i leath de ce s'a simtit
Soleanul nostru atins. Deci nu a inceput s6,
se trezeasch In omul nostru simtul moral,
ci ingimfarea i micimea de suflet l'a atitat.
Scirba ce simte cavaleriul nostru i invinuirile ce-i face lel singur sint de asemenea
bine observate. Stors de putere nervoash

prin vieata destrahlath de la Paris i prin

noptile petrecute In adinci voluptti." eu
Adelaida, jignit prin rhvaul lui Mavropani,

se poate foarte bine ca Soleanu sh fi ajuns

a se Invinui. Cu atita mal mult eh Soleanu,
si toti eel de sama lui, inteleg foarte bine
eh faptele lor snt nemorale ; dar inema lor
stricath nu simte toad" pchtoeniea purthrel.

tocmai pentru eh nu simt toat grozhveni.ea nemoralitatel lor, de aceea toate inri-

nuirile ceti fac sint foarte putin sincere ;

chiar atunci n adincurile sufletului lor ieste

o fiinth phchtoash, care parch ne strigh Vedeti cum mh invinovhtesc leu singur, aa-i
ch-s om superior, aa- ch samhn cu Byron,
Musset, Leopardi ?" Se intelege ch In timp
ce se invinuete pe sine i pe altil, unui Soleanu
putea veni i gindul de a se im-

pura. Dar aceast hotrire nu poate fi mai

adinc de at
invinuirile. In fundul
sufletului, acelati omulet deert i. de nemich
plin de egoism, ne strigh, in timp ce Soleanu

www.dacoromanica.ro

PESINISTUL DE LA SOLENI

297

i incarch pistolul : Vedet ce om superior

sint leu ? MA hothresc a-n.11 curma vieata,
pentru ch-s aa de superior in cit lumea
vrednich sh, alb& un erou ca mine, ca Byron,
Leopardi etc..." Se intelege, ast-feliii de oameni nu se impuch. Totdeauna ghsesc vre
o pricin, sh repete, ridicind capul i fcind
un ges teatral : Dach-1 aa, el bine, voi
trhi !" Scrisoarea lu Borel a fost unul din

aeeste pretexte pentru Soleanu. Dach n'o

gsea, afia lel alth ce-va i pistolul s'ar fi

deschreat tot in Vint, nicl o data', inse in capu-1 sec, oil in inerna-i stricat. Acest episod
leste foarte caracteristic pentru autoriul romanulul. Dl. Duiliu Zamfirescu a avut ca
model un om viu, orn luat din vieata realh.
D-sa cunotea pe eroul nostru, se vede

de pe faptele ce descrie i de multe orl

de pe cuvintele ce spune Soleanu. Faptele i

cuvintele slut luate din realitatea vietel i

se potrivesc pentru un tip ca pesimistul nostru. Dar tot o (lath autoriul nu cunoate

de et partea din afarh a eroului shu ;

su-

fletul lui, pricihile cari l fceau sh lucreze

cum a lucrat, au remas tainh, nephtrunsh

de dl. Zamfirescu. Dach l'ar fi cunoscut pe

Soleanu tot as,a de bine i cit privete partea-I psihich, i dacA ar fi avut destul talent
artistic, autoriul putea sh ne dea un tip minunat de pesimist papagal din subimphrtirea
www.dacoromanica.ro

298

PESDHSTUL DE LA SOLENI

ce s'ar putea numi frantuzete : mauvais

drles "-

Innaintea noastr alturl cu faptele eroului s'ar fi desfhprat i adevratul lor Inteles,
s'ar fi desturat tot mecanismul lui psihic,
dac . am putea zice ast-feli : un sistem nervos ruinat de vieat destrnath de la Paris
un egoism mare, o inteligent toarte putin
ptrunztoare, foarte slab, dar cu poleeala
frantuzasc, i care, din aceast pricin, poate
prea, unor naivi, cine tie ce superioarh.

Innaintea noastr ar sta acest Soleanu ca

toath ludroiea i deertclunea
toath, micimea-i moral& i intelectual, ca

toate pretenpile-I fr niel un terneift altul

de cIt ambitiea i gusturile dezvoltate In capitala lumel ; ar iei la iveal tot dispretul
lui pentru vieata i fericirea altora i marele

respect pentru pacea i fericirea sa. Am fi

vzut atunci de asemenea cum pesimistul
nostru Intrind In vieath i neintilnind recunoaterea calittilor ce nu avea, am fi vhzut
piedec In lupta
cum In fata eelor
pentru traia, se face sceptic, Incepe a gsi
de vinh lumea toat i ascunde micimea sa
morali i intelectual sub scutul unor nume
mari ca Byron, Leopardi, Schopenhauer, Intr'un cuvint ajunge pesimist. Autoriul ar putea s, ne arete pe eroul sau In vieata4 privat, In vieata de familie, In vieata politici
www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

299

i social
toate Imprejurrile s'ar da pe
fat acela-1 tip. Din nenorocire inse, fie din
neph-trundere, fie din OVA pricinh, D-sa n'a In-

teles acest tip de loc, orl, i mai reu, l'a Inteles pe dos. Egoismul efului coloniei ro-

mine din Paris, fi pare o comoar de nestrit bunAtate" ; fanfaroniea i deertciu-

nea lui fi pare un caracter superior, cu orizonturl imense" ; un mic amor propria i
deertciunea lui jignit i se pare un Weltschmerz" ca al lui Byron, Heine, Leopardi.

cel putin dac autoriul ar tinea pentru

sine asemenea socoteli greite ! Nu. Autoriul

la fie-care fapt ori vorb a lui Soleanu, se

amestec Indath, dindu-ne lmurir, aretIndu.ne pricinile, ludindu-ne purtarea eroului;
i toate acestea se potrivesc ca nuca'n prete.
Din aceast greal de cpetenie, din necunoaterea psihiculul eroului, chiar i observatiile drepte despre Soleanu Ii pierd in-

semntatea 1 In loc de tip avem o caricaturh. Acestea despre eroul romanului ; cIt
despre celealalte persoane, apoi acelea nu-s
de loe tipur, ci cum am zis o garnitur fcut a nume pentru a Innlta pe Soleanu. Ici
colea s vd observatii drepte, de unde urmeaz eh autoriul are talent i ar putea s
scrie destul de bune nuvele ; dar cu atita
ptrundere cit.& a aretat In scrierea In fata
vietei", a se arunca la scris romane, Insainwww.dacoromanica.ro

300

PESIMISTUL DE .LA. SOLENI

nA tot atita ca i clad cine-va, fra a ti

cituti de putin s6, cirmueasch o luntre, s'ar
indrepta cu dinsa pe marea desehis. Urmarea cea mai fireasch va fi ca omul nostril
prea Indrznet se va inneca.
Una din lipsurile romanului leste de asemenea pretentiea de adincime filosofic, pre-

tentie fr nici o pricinh bine cuvIntat, de

vreme ce nu aflana In tot romanul de cIt

repetindu-se curate banalitti. Cei cari n'au

cetit roinanul, vhzind. c`a se apropie stIritul
criticei noastre, se vor miera auzind eh opera
domnului Zamfirescu mai are i partea a
doua. Da, in adevr. romanul are donh prti,
inse greelele sint aceleall : observatii, de
multe ori foarte adevrate, cit ie vorba de
fizionomiea de pe de asupra a tipului i aceleati greeli, cit ie vorba de pricini nhuntrice, de psihicul eroului, aceea-i lips de
de lucruri tipice In celealalte persoane, puse
ca garnitur In jurul odorului de Soleanu ;
aceleati pretentii in stil i In cugethri filosofice. Partea a doua find copiea celei
vom areta-o numai in cite-va cuvinte.
Dup6, ce scrisoarea lui Borel a fost gAsidt
tocniai la vreme spre a Impiedeca pe pesi-

mistul nostru de a se irnpura, dup cIt ne

spune autoriul, se petrece In eroul D-sale o
pretacere adinc. Soleanu se face deputat,
independent, aduce camera in uimeal prin
www.dacoromanica.ro

PESIMISTIJL DE L SOLENI

301

oratoriea cu care le inzestrat i prin cunotintele proaspete de la Paris. Cine tie

ce n'ar ajunge ex-eful coloniei romine, dacd,
o intimplare nenorocit n'ar strica tot. Se
intelege ch pricina a fost Iear femeea : Elena
Martian, duph ce a crescut pe Lya, ill aduce a minte de fAgduinta dat i o aduce
poclon lui Soleanu, propt,mindu-i-o de nevast.

Soleanu, ca un adevrat pesimist, nu pri-

mete, pentru c6, a luat hothrirea nestrnautat& de a nu se Insura. Dup aceast ispravh,
Elena Indeamn pe Lya la o prostitutie, legala bine inteles, dar In sfirit tot la prostitutie. Scurt i cuprinztori : Elena sfatuete pe fatd-sa sil se mrite cu un domn, pe

care nici nu i l'a &cut cunoscut, care ieste

de doua ori i jumtate mal in vrist de cif,
Lya i care i-ar putea fi de a binele tat,
dar care are bani i pozitie". Lya, din care
maica-sa, potrivit cu fgduinta data lul. Soleanu, facuse o femee cu toate podoabele sufleteti ale femeei", crescuth fiind pentru Soleanu, i vzindu-se respins de acest vred-

nic brbat, nu afi nici o pricin de a nu

merge dup ori-care altul. Faptele Elenei i ale Lyei nu trebule s ne fac s, ne
mierm :

am vazut cum eh D-1. Duiliu

Zamfirescu intelege foarte original morala;

nu mintule bine de recomandat vre-o persoan
ca aleas, superioar, i altele... i tronc, se

www.dacoromanica.ro

302

PESIAIISTUL DE LA SOLENI

apuch recomandatul de face vre-o nzbitie

deli vine sil. Soleanu, care cu prilejul
deputhtiei sale a fost de mai multe ori pe
la Martian (cel care-I izbise prin uh), a vhzut pe Lya fat mare i nu i-a chzut dragh
la inem, acuma base duph ce lea a ajuns
femeea lui Adrian, Soleanu, cum o vede, se
aprinde pirjol, chiar de la inthiea dath !
Trebuie s. spunem drept, ch observatiea aceasta, ca i altele din cele fhcute de autoria
asupra fizionomiel externe a lui Soleanu, le
adevrath. Aceasth amorezeal. duph ce Lya
s'a mritat, le foarte caracteristich pentru
Soleanu i pentru semenil lui. Dumi-sale i-a
plhcut sh se mhdreasch a, la Leopardi, sh
lea hothrire nestrrnutath, Schopenhaurianh,
de a nu se insura i se phrea c asemenea
hothrire Il innalth mai pe sus de eel de felird
lui, Ii face adevhrat pesirnist. Neprimind pP
Lya, i linguea deerthciunea i fanfaroniea.

Ne vroind sh o lea, Soleanu ar fi fost nespus de vesel. dach lea ar fi nebunit, s'ar fi
otrvit, ori cel putin ar fi mers la mndstire.
Aceast nenoroeire i-ar fi dat dreptul de a
purta un doliu venic, de a-i lua mutr
fatalh innaintea lumel : deertaciunea i fanfaroniea i-ar fi fost cu totul indestulate. Dar

ca Lya, care avea fericirea de a fi fost crescuth pentru Soleanu, om superior, om cuprins

de durerile lumei", pentru un om care sawww.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE LA SOLENI

303

mn ca doug, picaturi de apa, cu Byron,

Heine. Leopardi.... in urma respingerei suf eri-

te, Lya sh fie in stare a se mrita indat

cu altul ! Ieath ce nu putea ingdui acel

omulet de nemica pitulat sub masca pesimismului. i sub inriurirea acestor simtiri injosite, in asemenea MO se ivete dorinta de

avea pe femeea respins ; aceasta, dorinfa,

intemeiat pe deertaciune, fanfaronad, amor

propriu jignit, ajunge cite o data, ala de

stranich, in cit oameni neptrunzatori, pot
sa lea asemenea pofte josnice drept iubire
adinc. Firete, dacA un Soleanu izbutete

multami josnicele-i dorinti, daca, femeea

i se potrivete, atuncl sentimentele de deertaciune i. allele sint indestulate i se aaziA,
in sufletu-i necurat lear pe de a supra remine
ieara-i un om serios, plin de respect pentru
sine insu-i. Iear dach nu reuesc, atunci toate
sirntirile cele mai rele ale Memel lor se ridica, de asupra, se intaresc, capath putere ne-

biruith asupra unor firi atit de slabe ca ale

celor de teapa lui Soleanu i. asemenea fiinl

cad adesea foarte jos, sint neincetat mincati
de simtirl chrora smnt robi 1 se prvlesc
tot mai jos i mai jos in noroia. Se inteleg e
c dl. Duiliu Zamfirescu n'a inteles boaba
din toate acestea. Dl Zamfirescu are de multe
ori observatil foarte fine, areta ea, tie, cum
in multe ocazil vietel a trebuit sa se poarte
www.dacoromanica.ro

304

PESIMISTIJL DE LA SOLENT

Soleanu, gut unele pagine din toate puncte,

de vedere ireproabile, limba frumoash
toate aceste constitule un merit netgduit ;
dar dach-i vroba de zugrvit starea sufleteasch a

lui Soleanu, pricinile nuntrice ale faptelor

lui, ale purthrei pesimistului nostru, atunci
autoriul povestete nite lucruri curat monstruoase, i cari arat pn ii. unde poate merge

lipsa de piltrundere. Dad. Soleanu nu vrea

s, lea pe Lya, pricina , dupa dl Duiliu Zamfirescu, leste c eroul d-sale le ona superior,
care a luat hothrire serioas de a nu se Insura ; dach, duph mritiul acestel fete, se in-

drgostete de dinsa, pricina leste di intilnind'o din intimplare, a putut sh-I vadh Insuirile
alese ; dacii, dup ce Lya 11 respinge, Soleanu
turbeaz, cade tot mai jos i mai jos, apoi dup
dl. autoriii explicatiea ar fi urmtoarea : Cind

are cine-va o fire mindr i superioar trebuie s, cheltueasch o energie nespus de mare,
ca s'o impiedece de a izbucni la fie-ce moment
contra trivi Edith-tel. celoralalti. A ridica pe seme-

nil shi pn la sine i a nu se scobori nici

o dath pn la dinii le foarte frumos de
spus, dar de pus In practic P.... Semenii slut

aa de multi i de jos in. dit fatal omul cel

alt-feliii fcut trebuie s, se coboare pn la
cel se gilt de acelali felift". Aceast bucat
ie scrish in privinta pesimistului nostru de
la Solenl, in cele din urind fete ale roma-

www.dacoromanica.ro

PESIMISTUL DE Lk SOLENI

305

nulul. Credem deci orl-ce PmurirI de prisos.

Dup ce Lya 'A respinge, Soleanu cade la
betie, trete prin casele publice i intr'o zi

venind a casa bat, plin de noroiii, i vhzin-

dull halul in care a ajuns : un suolait

de
b

indignare i se sui IA git i incruciend minele

desnAdejduit rosti rar i accentat : Ce porcarie !"
Cu aceste euvinte se inch& romanul. Nu
tim la cine tintesc : la toat, lumea ori numai la pesimistul de la Solenl ? Daca presupunerea din urna le adevArata, apo1 trebule

s, mrturisim eh din tot romanul aceasta

le sitigur fraz impotriva chreia n'avem nemica de zis.
0.. P(..4

20

www.dacoromanica.ro

TE DENTIONSUL SI THISNIUL IN ARTA*

Mrturisesc, Imi pare bine, i Iral pare reu

tot o dath, de prilejul ce mi-a dat dl Roman
s vorbesc despre mine Insu-mi. 1mi pare reu,

pentru c voiii fi nevoit s yorbesc despre

persoana mea, lucru ce ai fi dorit s nu fac,

imi pare inse bine, pentru c ast-feliii void

putea deslui unele locuri din articolele mele.

*i. acuma tree la chestie.

DI Roman zice c, nu se unete In totul
cu mine In privinta artel, inse le foarte departe de-a lmuri In ce i cum ; le aa de
pupil desluit in cIt mrturisesc c n'am pu* Sub acest titlu tipAresc aice o parte di'ntr'un articol maf
mare publicat In Contemporanul", sub titlul urmatorid : Directiunea Contemporanului.'. Il tiparese pentru cA, paginele
acestea 'mi par Of explicl mai bine teoriea literal% cuprins
In acest volum. Partea ce mal remine din articolul citat va
Infra fn volumul al doilea. Articolttl din Contemporanul" a
fost publicat ca respuns la o brosurit a d-lui I. N. Roman.

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

T TEZISMUL tN ARTA

tut pricepe In totul ce vrea sa spine

307

d-sa.

Chiar la inceputul brourei d-sa arata deosebirea intre nol ast-felin : D-sa (adec, leu)
pune ideea social pe planul Inti, lear arta
pe al doilea. Aice ne deosebim"... Literatura
base i in special poleziea, dupa parerea noa-

str, trebule s, remIe In primul loc old."

Mai departe d-sa zice c le tot aa de reu
a avea economifi poieti ca i poieti economiti. Ce intelege oare prin aceste fraze ? S

fi intelegind c le ren a scrie In versurl un

tractat de economie politic ? Atunci, daca

despre aceasta-i vorba, sintem de-aceea-i phrere i ai dori mult sa mi se arete unde i
Chad am spus 'feu asemenea prostie. Dar poate
dl Roman le in potriva tendintelor sociale

exprimate In poiezie ? Aa se pare ; dar atuncia de ce aphr cu atita foc pe Eminescu

imblInd a dovedi ch In poleziile lui are tendinti liberale, progresive ? In cele cite-va fete
unde le vorba despre mine, dl Roman zice
Greala d-lui Gherea leste c, nu face acea
deosebire intre util i poietic pe care o faee

H. Spencer"... Mal departe dl Roman mi

tine o lectie despre faptul ca, poate s, fie un
lucru foarte folositorin far a fi poietic. Am

mai spus ea nici o data nu mi-a trecut prin

minte sa amestec economiea politic& cu poleziea; acuma pot s, adaog ca de mult tiu
aceasta, de mult, foarte de mult tiu ca u-

www.dacoromanica.ro

308

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

nele functii fiziologice, cari-s foarte folositoare,

gilt tot o dat cu desvlrire nepoletice. Mai

departe dl Roman zice c, legislatura poate
s fie foarte progresiv, dar nu poate s dea
material poleziel ; iear 1 mai departe asamn pe polet c'o albin care ne d lucruri

dulci 1 zice : ce ne pas nou de unde le

lea ?" Mai Intid aceste fraze,
ca i toat,
partea In care dl Roman atinge teoriile e-

stetice, cum le : Jeghtura intre idel In general

In special Intre ideile sociale cu arta,

stilt foarte putin limpezi la dl Roman. Al

doilea, D-sa nu m'a Inteles bine, cel putin nu

m'a inteles cum ai dori s fiu hiteles. Poate
c sInt i leu de vinh, de vreme ce nu m'au
inteles i altii afar de dl Roman : se vede
c n'am desluit destul de bine prerile mele.
Dar am i leu o aprare : am scris inc prea

putin ; nu numal c n'am spus tot", dup

cum cu drept cuvint zice dl Roman, dar am

spus foarte putin i ce-am spus n'am spus
complect. Chestiile literare,

estetice,

sInt

ala de Indlcite ala de complexe, In cIt le

foarte firesc lucru sh nu poti sa le lmureti cu desvIrire. Voila Implhai aceast

lipsh pe eft Imi va fi cu putint. Nu voia

putea Inse s dau toate lmuririle In acest arfloc.] , ce va mai remnea, voi spune altd, dat.
*

Ieath In cite-va cuvinte cam ce am scris

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL iN ARTA

309

Ieu pin' acuma in privinta arteI i ce mi-a

paxut destul de desluit.
Omul in general, decii i artistul, ie un
product al imprejurrilor cozmice (mijlocul

natural) pe de o parte, lear pe de alta al

imprejurarilor sociale (mijlocul social). Toate
manifestrile activittei omenefi, deci i ac-

tivitatea artistich in general, slut negreit o

rezultanta, a acestor imprejurrl. Toate manifestrile spiritului omenesc in general, decl
i cele artistice, sint conditionate prin organizatiea fizica, nervoash, sufleteasch a artiartistul le format de catr mijstulul.
locul natural i social ce-1 incunjoar. Toate
productiunile artistice (vorbim de arth nu de
mizgilituri ori de falificarea artel) se reduc,
la urma urmel, la inriurirea mijloculul natural i a celul social. 0 impresie fcut de
mijlocul natural, de pild un resrit de soare,
ori o idee social, cum leste lubirea de oameni sau lubirea Cara femee, nu va lei de

la poiet intocmal cum a intrat. Impresiea

va gasi e sum de impresil adunate, o sum&

de idel, va gsi un sistem nervos deosebit

care la naterea artistului cuprindea posibilitatea dezvolthrel i crehrel artistice. Creatiea artistului va fi un product al combinatiel acestor factorl felluriti, dar toti acefi
factori,cum le grmdirea de impresii in
sistemul nervos, adunarea de idel etc, vin

www.dacoromanica.ro

310

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL tN ARTA

ori de la mijlocul natural ori de la cel social. Deci, cum am zis, creatiunea artistich,
la urma urmei, leste pricinuit'a de inriurirea
mijlocului natural i social i mai ales acest
din urm6 are inriurire hothritoare, iel le cel
de chpetenie. Chateaubriand pentru a no da
icoana mreat'a a naturei selbatece a trebuit
s, inearg In America i s, vad acolo pe
loc minunata vegetatie tocmai unde le mai
selbatech i mai frumoas. Descrierea fier-.
binte, Infocat a naturei i a iubirei In Ren
le efectul unui temperament nervos, fierbinte
bolnvicios tot o dath; ideile reactionare
ale scrierilor lui sInt pricinuite de revolutiea
franceza care a desfiintat nobilimea, a omo-

rit pe fratele lui, i l'a surgunit pe Insu-i

artistul. Ideile religioase-bigote, prim cari se
caracterizaz, se datoresc educatiel excesiv
de religioase, fcut, sub Inriurirea unei mame bigote, se datoresc unei nevroze religioase, aproape unel nebunii, care se ob-

serv la toti membrii familiei Chateaubriand, o mani care a facut pe sora lui
s intre la mii,nstire In floarea tinere-

tel; i le de notat c pe sora aceasta o lubea

lel cu pasiune. Lirismul pesimist i deznii.Nduit al lui Leopardi se explic5, prin constitutiea lui fizich, peste msur de bolnvicioas, pe de o parte ; lear pe de alta prin

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZTSMUL IN ARTA

311

un complex de influinti sociale.

in
tot de-a-una. Dach une-ori nu putem ghsi in
unele privinti o leghturh de cauzh intre mijlocul social i natural i intre creatiunea artistulul, pricina poate fi ea tiinta nu-I indestul de dezvoltata in aceasth privint; pricina poate fi a instrumentelor de cercetare
cari In materie de arth 1 de psihologie slut
inch putin perfecte i insfirit vina poate fi

a criticului care nu tie a se folosi in de ajuns de tiinth i. de mijloacele de cercetare

ce le are a-zi la indmink Dar cum ch asemenea leghturh existh le mal pe sus de
indoealh. Artistul ne d numai ceea ce primete i nu poate s ne dea de cit din aceea
ce primete. In lantul nesfirit al cauzelor
i efeetelor din universul nostru, cauza se
schimbh cu efectul i ceea ce-a fost

cauzh,

mine le efect. Aa i cu arta. Efect al mijlocului social, lea la rindul lei lucreaz asupra aeestul mijloc. Pesimismul deznhclAjduit
i bolnhvici.os al lui Leopardi, care le pro.

ductul (pe cit le vorba de eauze sociale) suferintelor nenumhrate ale societtei, inriurete i lel asupra societktei. Ideile reactionare religioase ale lui Chateaubriand, datorite inthia i
revolutiei franceze, au
avut inriurire asupra revolutiel, pe de o parte
dind curaj reactiunei monarhiste, pe de alta
aprinzind curajul 1 ura revolutionarilor. So-

www.dacoromanica.ro

312

TENDENTIONISMUL

T TEZISMUL IN ARTA

cietatea, sugerind anumite idei i sentimente

In artist, creatiunea artistulul, caracterizat

prin idei i sentimente sugerate de societate, va sugera soeietatei la rIndul lei idel i
sentimente In armonie cu cele primite. Acestea sint, In cIte-va cuvinte, tezele pozitive i esentiale, cari mi-au prut ea les l-

murit din cele spuse de mine. Din aceste

baze fundamentale lese tot ce am spus pawl

acuma in privinta teoretica literar. Asupra
acestor Cite-va chestil fundamentale, cel cari
vor sa ma critice trebuea s1i indrepte privirea bor. Daca ar dovedi ea aste premise grit
fale,

atunel de sigur i foarte multe din

cele ce-am zis sInt fale ; dach Mse se vor

uni eu mine in privinta acestor premise, (i

cred eh ar fi greu pentru cine-va s nu se

uneasc), atuncia i deductiile mele sInt adevrate. Aceste toate gilt bine Inteles cu
desvi:rire nepotrivite eu tezele esteticel vechi, cu tezele esteticei metafizice. Duph acea
estetich, arta nu-i un product, ci un dar durn-

nezeesc, un lucru supranatural, care st deasupra 1 in afara societatel. Bine Inteles e

o multime de fenomene, de fapte artiAice,
Eint alt-feliii explicate de o teorie i
de ceealalt, une-ori chiar cu totul opus. DI
Roman, dupa cum se vede, face parte, dup
credintele sale literare, din coala moderna,
Ilse, ea foarte multi altii, nu i-a explicat
www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISNIUL

TEZI3 \IUL IN ART A

313

murit o multime de chestil literare, estetice, i

de aceea le explic5, tot metafizic. Cu alte

cuvinte dei de coala nou, tot amestec
credinti i consideratil vechi. Dreptatea ne
silete s, spunem c inal toti literatil notri
fac aa. PlecInd de la premisele fundamentale inirate In cite-va cuvinte mai sus, pu-

-tem foarte bine s luminm acele cite-va

chestil foarte insemnate pe cari le ridic dl
Roman i cari dup D-sa Il deosebesc de
mine. Aa le de pildh chestiea folositoriulul

in art. Estetica metafizic se rscoal In

potriva intrebuinthrel cuvintulul folositoria
vtmtoriii. Folositoriii i vtmtorid

slut cuvinte bune de intrebuintat chid le

vorba de tingiii oil. de rachiu. Tingirea le

folositoare i rachiul vtmtoria dar arta,
im dar ceresc, arta, fioarea i podoaba vie-tei, le prea sus pentru ca s fie intrebuintate i fata cu dInsa vorbele noastre negustoreti : folositoare ori vtmtoare", zicea

i zic cu indignare vitejil aphrtori al Madame feu l'Esthetique" dup expresiea scriitoarel Barbe Gendre. Altil mai transigenti shit
gata s spule c arta le folositoare, dar
totu-i i dup dinii lea remine o categorie

metafizic prin aceea c le numal folositoare.

Dupa lei arta nu poate s fie de cit folositoare, a-i zice vtmtoare ar fi o ocara.
Dup noi inse le cu totul altinintrelea. Arta
www.dacoromanica.ro

314

TENDENTIONTSMUL 51 TEZISNIUL IN ARTA

le un product, le o manifestare, ca ori-care alta,

a spiritului omenesc 1, ca atare, poate s, fie

ori folositoare ori vthmtoare. 0 dat ce

leste exprimtoarea ideilor i sentimentelor

omeneti, insuirea lei atirn de la ce

idel i sentimente va exprima. Tea poate

sh exprime idel 1 sentimente silntoase
i In acest caz ie folositoare ; poate s,

fie exprimtoare de idel i sentimente rele

i in acest caz le vtmtoare *). Toti cetitoril notri far& exceptie vor fi fiind deplin

convini ca liberarea de sub jugul strdin

(mg a-11 aminti de Transilvaniea i Basara-

biea le un lucru stint. Un polet care 'in versuri inflAcrate va pleda pentra aceast liberare, va face o lucrare poletic folositoare,
di'mpotriv un polet care va cinta robirea
natiuneil va face o creatiune artistich vt6,mtoare. Dad, dl Roman ar fi vrut s cornbath ideile mele In privinta folositoriului i
a artel, ar fi tr2buit s, arete ch arta le
mal trmainte de toate art i le neatirnafa
de insuiri ca folositoria i nefolositoriii; dar
nu sh-ml spuie eh stilt lucrurl folositoare cari
nu-s poletice ori s m invete c matematecile i poieziea nu-s acelatl lucru, ca i
cum leu ai fi zis vre-o dath, ast-feliii de
prostie.
*) In aceastA priviutl vez1
rescu".

arfcolul mien CAtrA dl Mee-

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

1 TEZISMUL IN ARTA

315

Pentru acel cari vor intelege mal adinc

premisele teoretice expuse mai sus, se va lmuri

foarte bine i chesfiea ideilor sociale in art

orl mai bine chestiea atit de mult discutat:
tendinta in arta", arta tendentioas". Aceast chestie a ajuns adevrata gogorit a
esteticilor metafizicl i cu toate acestea nou
ne pare foarte lrnurith. In adevr, dach
o creatiune artistic le rezultanta Irniurirel
mijlocului natural i social, dach artistul ne
d, ceea ce-a pus in lel mijlocul natural i
cel social, creatiunea lui va exprima tendintele mijloculul ce-1 Inconjoar ; creatiunea
artistulul va exprima intfun feli ori in altul tendintele epocel in care trhete, ale so11

ciettei in care trhete. Deci arth, fr tendint

nici nu poate s fie. Art fr tendinte n'a

existat, nu exist i nu va exista. Tear dac
arta va atinge vieata social, va exprima i
tendinti sociale. Bine inteles o polezie ce de-

scrie un asfintit de scare, nu exprim tendintile sociale ale unei epoce dar noi nu
prea cunoatem poletl marl cari sh se fi indeletnicit numal cu descrieri de resrituri i
de apusuri de scare. Poletil marl, in toate timpurile i la toate popoarele, au exprimat idel
marl sociale, i, CU cit au fost mai marl, cu
atita mal deplin au exprimat lei tendintile
epocel i ale poporulul. Aeschyl, Homer, Sophocle, Dante, Leopardi, Byron, Shelley,

www.dacoromanica.ro

31G

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

Musset, Victor Hugo, Goethe etc. n'au fost

oare geniali exprimhtori al tendintelor sociale
ale poporului lor, ale epocel lor ? Ie peste
putinta, de-a face aa deosebire intre idei
i tendinte i titre arth, in cit sh zicem
ideile sociale au cimpul lor bine mdrgenit,

lear arta de asemenea are pe al

lei, dupd

cum ne spune dl Roman (pag. 12). Ideile i

tendintile sociale slut chiar singele cald i
hrhnitoriii care nutrete i face vietuitori
organizmul numit arta. A spune ch. ideile
i tendintile sociale sint ce-va cu totul deo-

sebit de art leste tot aa cum al zice

singele le ce-va cu totul strhin de organi-

smul omenesc. Dar daciti arta in general 1

poieziea in special (despre polezie le mai ales
vorbh in scrierea d-lui Roman) exprim6 ideile
i tendintile sociale, atunci se nate intreba-

rea: cari slut a nume tendintile ce pot, i

chiar trebuie, sh fie exprimate in art& i de
nu cum-va slut unele idel i tendinti: sociale

cari nu merita de loc, cari, chiar din firea

lor, nu pot s fie exprimate in polezie ? Ie
tocmai aice miezul chestiel. Cu ideile marl
sociale introduse in polezie se repetii, acelati
lucru ca i cu toate ideile marl. Cine nu tie

ce s'a intimplat pin& acuma cu toate ideile

marl religioase, filosofice, economico-sociale

La ivirea lor lele sint hulduite, luate in ris,

clevetite din fellurite pricini. Unii oameni,

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL tN ARTA

317

fac asemenea lucru din in-

teres, alii Il fac din nepricepere, altil de

frich : printii phrintilor notri au crezut

ma, doar n'au fost le mai proti de cit noi".

De la inceput ideea nou le sprijinit mimal
de citi-va oameni mai indrznetl, cari de
multe ori pltesc asemenea indrzneal, cu
vie* Mr. Cite putin inse ideea ii face drum,
adevrul citig teren, cite putin ideea cea
nou ajunge i lea idee ortodox, un stilp

al societhtei, pentru ch rzemati de acest

stilp, eel interesati, nepriceputi, fricoi i

neputincioi s strige learli contra altel

idel nou i indrznete. Cam acelati lucru

se intimpla i cu ideile nou estetice, se
intimpl i cu tendintile sociale introduse in
art. Pe un poiet mare, novatoriii indrznet,
care arat admirabil o idee mare social, pe
un ma polet Il intilnese huiduelele i strighrile c6, lei pingrete arta, eh arta le ce-va
prea sus pentru ca s fie amestecath cm de
ale vietel, eh pentru aceasta exist jurisprudenth, economie etc. Dup, o vreme inse ori-

care idee ajunge foarte poletic, i ckpt

dreptul de cettenie in polezie,. se preface
Intr'o arm in potriva tendintilor i ideilor
nou. Cind vitejil artel pentru art, al artel pure, al artel care le mal pre sus de
toate i mal innainte de toate arth, eind aceti viteji incep s strige asupra ideilor 1
www.dacoromanica.ro

318

TEVDENTIONISMUL

TEZISNIEJL IN ARTA

tendintilor sociale introduse in art, pretinzind. c lea trebule sa remie cu to tul in afar& de lupta ideilor i a tendintilor sociale,
lei nu tiu ce vorbesc.
Adevrul leste c, iei nu-s In general in
potriva ideilor i tendintelor sociale In poleaceste idel i tendinte find singele cald.
al poleziel, ci Sint In potriva unor anumite

zie,

idei i tendinte. Dach Iei strig in potriva

tendintilor sociale in general In polezie, apol
strig, fie din nepricepere, fie din interes.
Chid genialele versuri ale lui Shelley ca lav
topith au chzut asupra Engliterel, cheniind
la vieat pe eel desmoteniti, ce strigt de
ur i de turbare ! Intre alte clevetiri a fost
i asta c versurile lui Shelley pingresc arta
prin introducerea unor idei cari au alt cimp
de lupth... Esteticl curati s'au fcut mai ales acel ale chi-or privilegil a fost amenintate prin acest potop de geniale i Infocate

versuri. A trebuit mai bine de-o jumtate

de veac, pin ce critica s inceaph In sfirit

a inrturisi c Shelley le cel mai mare polet
englez din veacul nostru, c le mai pre sus
de Byron i in unele privinti ajunge pe Shakespeare. *) Trebule s spunem inse un adevr ch in cuvintele antitendentiouitilor in
privinta poieziei se cuprinde i o parte de
*). Veil Swinburne" in prefata la drama lui Shelley
,,Cenei".

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

319

I TEZISMUL IN ARTA

adevr, cit, vreme se lupta in contra tezismului (pe data vom vedea cum pricepem acest cuvint), confundindu-1 cu tendinta social& a artel. Din alt parte i aparatorii
tendintelor sociale in arta nu lamuresc destul deosebirea cea mare ce exista intre tendentionism i tezism. Vom starui sa explicam aice pe scurt aceast cleosebire. De la
inceput base trebuie sa marturisim c vorbele tezism i tendentionism le intrebuintez
arbitrar. in limba obicinuita aceste vorbe, sint
intrebuintate chiar in acela-1 inteles. i, drept
vorbind, n'ai dori de loc sa introduc nici cuvinte noua, nici s leau un cuvint inteun mute-

les neobicinuit. Dar ce vreti sa fac ? Am in

capul mieu dou, iruri de idel bine deosebite, dar pe cari publicul le amesteca, nu
le distinge, in cit pentru ori-care din amindou& intrebuintaz, la Intimplare, ori vorba
tendentionism ori tezism. Cum am spus, pen-

tru mine aceae doua serii sint foarte

deo-

sebite, slut deci nevoit sh dau fie-creia din

lele o numire, fie chiar cu primejdiea de a
aduce oare-i care incurcatur& in mintea cetitorilor. De altinintrelea leu nu tin la cuvinte, tin puma"' s se faca bine deosebirea
intre aceste doua serii de idel i dac mi se
vor da nume mai potrivite, le voia primi cu

placere. Cu alt prilej voia Limuri in toat

intinderea lei pe larg deosebirea

www.dacoromanica.ro

adinch

320

TENDENTIONISMUL SI TEZISMUL IN ARTA

Intre tezism

tendentionism ; aice void

spune nurnal cite-va cuvinte, dar cari, cred,

vor fi destul de lrnurite. Una din trsaturile caracteristice ale tezitilor leste ca, lei
cred c InsuOrea artistica (aa lese din vorbele lor) nu se deosebete de insuirile intelectuale In general. In polemica lor In potriva metafizicilor, cari socot arta ce-va dumnezeesc, supranatural, pentru a areta ca arta
le o insuire ca ori care alta, un rezultat al
dezvolthrel nervoase, tezitii au chzut In greala contrara, (cum se intimpla, aa de des
In polemica), ajungind pina la a spune, lucru absurd, eh insuirea artistich nu se deosebete prin nemica de Insufrea de-a Invata
aritmetica.

ar urma c dupa cum

toti oamenii (nu tinem mina, de idiot pot

sa invete cele patru regule, tot ast-feliii totl

ar putea fi poleti. lei nu spun aceasta la-

murit, dar aceasta lese negreit, dach scoa-

tem Incheleri logice din cuvintele i premisele

Dup noi 'muse le ou totul alta ce-va.

Dei noi considerm Insuirea artistich nu
drept ce-va supranatural, ci ca un lucru foarte
firesc, rezultat necesar al dezvoltarei nervoase, totu-1 aceast Insuire nervoas, speo credem de un tip mai Innalt. Dupa,
cum toate rasele omeneti sInt rase omeneti,
bor.

tot
lear rasa alb le de un tip mai
aa un artist mare le om ca toti. oamenil,
;

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

321

I TEZISMUL IN ARTA

dar de un tip mai superior. Dup6, noi deci,

de*i insuirea artistic, tocmai ca ori-care

alt insuire sufleteasch, le rezultat al dez-

voltirei nervoase, totuti leste de un tip mai

Inna lt ; ast-felid c nu fie-care om poate s
se fac polet i vorba c poietii se nasc leste
un adevr ce nu trebuie s fie tgduit. Un
poiet mare, la naterea lui, are un sistem nervos fin, de un tip mai innalt. Un
chtel i un copil la natere sint de o potriva
de proti, 'base copilul cuprinde putinta de-a
ajunge om ; lear ctelul, fie pus in orl-ce

imprejurri, tot eine se face. Aa ieste cu

Stan i Bran fat cu Goethe. Goethe la naterea sa cuprindea putinta de-a fi polet mare.

Impreiurrile vietel, creterea, au hotrit directie poieziei lui, precum i cuprinsul etc. ;
base repetm, Goethe la naterea sa lera un
geniu, pe cind Stan i Bran, orl cari ar fi
imprejurrile in cari vor tri, vor reminea
tot oamenl de rind. DacA, insuirea artistica,
am vroi sh o comparm cu insuirea matemate* ar trebui s asenanmpe Goethe cu
Leibnitz, Newton ori Euler. Goethe i Newton
au fost tipuri mai Innalte ale dezvoltrei omeneti, dar unul inteo ramur 1 altul in alta. A -

ceast deosebire intre noi i teziti va fi de

ajuns pentru a face sa fie priceput deosebirea cea mare ce trebule &I fie intre aprecierile noastre i ale tezitilor. Pentru teziti
.21

www.dacoromanica.ro

322

TENDENTIONISMUL $I TEZISMUL tIg ARTA

un artist, polet de pildh, poate duph, o tezh

dath, (de aceea i numim tezit1) sg, scrie
a-zi o odh, unui monarh, mine o od
republicei ; artistul le un meteugaria, se asa-

mhnh cu timplarIul care face a-zi un tron pentru rege, 'fear mine poate face unul pentru preedintele republicel. In aceasth privint, tezitil,
dei pleach de la un pullet de vedere deosebit de

cit metafizicii, ajung la aceleall incheeri, fie

din pricing, eh i unil i altil au temelie greit, fie pentru eh extremele se asamn. In
adevar duph metafizicil, oblectiviti absoluti
in arth, duph metafizicil cari cred arta un dar
dumnezeesc, chzut din ceri i neatirnat de
imprejurhrile materiale ale vletei, artistul

polet poate de asemenea

s, fad', o
oc16, minunat regela mine un cintec re-

volutionar. Plecind de la douh, puncte de vedere deosebite, dar amindouh, greite, metafizicil i tezitil ajung unii i altil la aceea-i

incheere greith, c artistul polet le neatirnat de mijlocul ce-1 incunjoarh i duph vrointh poate sh creeze orl in ce feli. Cetitoril tiu eh, dup phrerea noastrh, creatiunea
poletului le conditionat negreit prin mijlocul natural i prin cel social. Aceste cite-va
cuvinte le credem destule pentru a areta deosebirea ce leste intro teziti i noi. Cele ce
urmeaz vor lumina aceast chestie i mai

bine. Chid d-1. Roman ne invinule c amewww.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL iN ARTA

323

stedim economiea politic& i. poieziea, apol

ne invinuete tocmal pentru c ne crede te-

ziti in intelesul de mai sus, lucru de care

sa ne tereasc Dumnezeil. Dar, neavind drep-

tate in privinta mea, are dreptate in general pe eh se rostete impotriva tezismului. Cind ne vorbete inse de neamestecarea ideilor sociale in art, chid vorbete
de arta, care trebule s fie mal innainte de toate art, atuncl vorbete ca metafizic

1,

in adevr, cum am vazut,

le

mai aproape de teziti de eh sintem noi. Incurctura se nate de acolo c d-1 Roman
nu tie s deosebeasc tezismul de tendentionism ; se nate i de acolo ea d-sa, dei
din coala literar moderna, (lucru pe care
Il constatm cu multa plcere), tot nu s'a
lsat de cite-va pacate metafizice.
D-l. Roman ridich, dup cum am zis,
mal multe chestil foarte inseranate din vre
un punct de vedere, de ce deci n'ai intrebuinta acest prilej, pentru. a-mi. spune i. cuvintul
Cetitorii,cari
convins din

cele spuse pna aice c nu combatem pe dl

Roman, ci cutam a lumina cite-va chestil
literare, atit de incilcite, din nefericire,
vor urma. Innainte acest articol dindu-ml
dreptate daca o voi avea, aretindu-ml ea
n'am dreptate, dac5, nu voi fi avind. A ma

www.dacoromanica.ro

324

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

lumina pe mine i a lumina pe altil, alt

dorint n'am.

D-1. Roman caracterizaz directiea literar

de care m tin i care a1 dori s'o aibh literatura romIn. In privinta caracterizrel
n'am avea nemich de zis, dach unele cereri
ale noastre nu le-ar fi priceput prea simplist
d-1. Roman, dach nu le-ar fi priceput cam
alt-feliii de cit am fi vroit. Aa D-sa lea cuvintele noastre pare& ar fi nite retete ce le
dm artel in genere i poleziel in special.
Aa dup d-sa leu cer poleziel s glorifice
viitoriul, cer s dilate pe femeea cettean6,
etc. Ie foarte adevrat, dac vorbele mele
ar fi luate intr'un inteles mal larg i nu tezist, cum pare eh' le-a luat d-1. Roman ; le
adevrat ch am zis poletilor: cintatl in femele nu numai pe amant, dar i pe cetteane; inse mal de demult, in articolul despre d-1. Malorescu, am zis i am rszis, am

struit i chiar am sfirit acel articol spunind poletilor urmtoarele cuvinte: Umpleti-v inema i sufletul, ori cit de largl ar fi
lele, cu oele mal irmalte sentimente i idealuri, cu cea mal innalt moral a veaculul

vostru,i opere insemnate, educkoare i

moraliztoare yeti. produce". Din tot ce am

scris, nu din cutare ori cutare loc, urmeaz
www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

t TEZISMUL IN ARTA

325

ch noi nu dm .nicl o reteth orl tez, dup

.care cerem sh scrie poietif, ci dorim ca
poletul s se phtrund phi& la cele mai marl
adincuri ale sufletului shu de o idee sau de
un sentiment mare i nurr ai atunci s scrie.
Pe un polet, care le ptruns de o idele contrarh cu ale noastre, negreit nu l'am. sftui

s scrie ma cum ne-ar plcea nou. Dac

un poi:et talentat mi-ar face cinstea de a m

intreba despre ce sh scrie, i-a1 respunde urmtoarele: Zi, polete, aceea ce-tI arde su-

fletul, ce face inema ta sh bath cu durere

ori cu bucurie,
arde i'ti istovete creeril,
ce te face s visezi cu ochil deschii, ca ast-

feli versul t sh sugereze in omenire asentimente i gindurl care te muncesc i te istovesc ; dar tocmai fiind-ca, sen-

timentele i gindurile ce te muncesc, urele

i simpatiile tale vor fi atitate in cetitorii

tl, cauth de te ptrunde de cele mal Innalte, de cele mal sublime idei i sentimente
ale veacului ca
sh fil nu numal polet mare, dar i un mare cettean. Cred c
le foarte departe de la aceste cuvinte pn
la teze i retete. Al doilea punct in care a
semenea nu ne-a inteles, dup cum am dorit, le urmtoriul: D-1. Roman, luind cuvintele noastre drept retete i teze, crede ch

de cit
am opri pe poleti s scrie
numai dui:A cite-va retete, cari le-am dat
www.dacoromanica.ro

326

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL tN ARTA

nol. D-1. Roman mustr pe poieti Contemporanului", de ce cInth Mbirea pentru femee
i nu dinth femeea cettean, dup& cum a
zis d-1. G-herea"; aceasta, dup.& d-sa, le gray&

contrazicere mai ales pentru redactie care

alturea tiphrete articolele mele i poieziile
lui Teodor, unde se vorbete de iubire,
tot cum a vorbit i Eminescu. Dup.& cum a
inteles d-1. Roman, ar urma c, daca unui

poiet i bate Mema de vrea s& i se rup, Ii

zvicnesc timplele, i se Invirtete capul din
pricina lubirel, fi vine sh, piing& ori s rid,
1.1 vine sh caz& la picioarele lubitel, sh-i Imbroeze genunchele, dac&-i vine s se Picard& n ochii lei, s zbucnease& intr'un bohot

de plins, ori dac ar vrea sh se arunce In

bratele celui
cunoscut i sa strige :
cit gilt de fericit !", dup.& d-1. Roman, ar
urma eh noi nu dam vole s se manifesteze
In form& artistic& aceste sentimente atit de
omeneti, adec& ar urma sa desfiintm mai
17

pe toti poletii cei marl. ai

!! De unde
a luat d-sa aceasta? Ch va gsi dite-va fraze
pe care le-ar putea lua i In acest Inteles, se
poate; cci ce nu se poate dovedi scotind fraze
di'ntr'un articol? Dar din tot ce-am scris pn&

acuma urmeaz cu totul alt& ce-va. Nu o

'lath am zis c, toate sentimentele omeneti au

drept s fie exprimate prin arta. Mai mult de

cIt atita, din articolele mele urmeaz& un lu-

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL 'Li ARTA

897

cru, asupra chruia atragem mai ales luare aminte, urmeaz eh poietuI exprima in creatiunea sa toga personalitatea sa cu totalitatea sentimentelor sale i c nu poate s exprime de oh aceste sentimente Firete, le vorb de polati adevarati
Din broura d-lui Roman ar urma c leu
am fost grozav de aspru i chiar nedrept cu
Eminescu. Pentru a lamuri aceasta chestie,
pentru a-mi areta prerea mea despre Eminescu i a-ml deslui prerile aretate In articolele din urm, voi face urmatoarea presupunere. SA zicem ca mult talentosul nostril
polet Eminescu mi-ar fi propus s tipresc
scrierile lui in revist. Crede care d-l. Roman
c n'ai fi tiphrit mai toate poeziile lui Eminescu in Contemporanul"? Ori crede ca tiprindu-le ai fi fost in contrazicere cu credintele
mele ? Greete foarte mult d-sa &sc.& crede

Declar c6, ai fi tiprit cu mare bucurie mare parte din scrierile lui Eminescu i
leat de ce : Poieziile lui Eminescu exprima
un ir intreg de sentimente frumoase, omeneti: blindeta,bunatatea Memel, compatimire
pentru cel impilat i in special pentru nefericitul popor romnesc, serac in tara serach".

In privinta lubirei catr femee, poleziile lui

Eminescu exprima admirabil o frumoasa i
') RugAm pe cetitori sI nu tine cg. In acest articol vorbim
despre polezie mal ales si mal mult de poleziea

www.dacoromanica.ro

:32 8

TENDENTIONISMUL

J TEZISMUL IN ARTA

puternic inbire eroLic, adec un sentiment

omenesc, biciuesc legturile negustoreti intre
brbat i femee, adeca, arata un sentiment pro-

crresist mai ales intr'o societate in care mare

parte din cstoril au cu totul alt pricitr de
cit lubirea: zestrea femeel, lefile brbatulul,
inrudirile aductoare de hatiruri, etc Ieat de
ce ai fi tiparit cu bucurie mal toate poieziile
lui Eminescu in cari le vorb despre lubirea
chtre femee. i tiparindu-le ai fi pus aliiturea
o critic& in care ai fi constatat talentul poletulul, al fi ludat chipul cum exprim lubirea
erotica' , dar tot o data, a1 fi aretat c leste un
ideal de femee, mai innalt de cit cel exprimat
de polet, c poletul nostru a zugravit admirabil conceppea sentimentulul de lubirepentru
femeea amanta, inse n'a exprimat de fella o
conceppe mai innalt : femeea cetteana
Ai fi ieu care redactor neconsequent ? Se
intelege de alt-feliii eh, mi-ai da toate silintele
mele s'a' atit in polet concepPea ce-o am i leu,

al pune toat puterea ca s, atit in lel acele

sentimente ce le cred mai innalte i, dad,
reui.t, atunci cu inzecith bucurie i-ai fi tipTit poieziile; lear &eh% nu, atunci ai fi urmat
cu tipa,rirea poieziilor lui frumoase i, in unele
privinti, progresive ; lear sentimentele i
conceptiunile mele mai innalte despre femee
prin vre un chip
le-ai fi exprimat
care nu cere aptitudini atit de speciale, le-ai

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL tN ARTA

329

fi exprimat fie intr'un articol critic, fie in articole sociologice, cum smut ale d-nei Sofiea
Nhdejde. Cu totul
face dach ai
fi tezist. A giasi un ona care tie s, facd, bine
versuri i
pune sd, fac, atitea i atitea sonete pe an asupra euVarel sau cut:Axel teze.

Ori sh ludna de pild pesimismul lui Eminescu. Limba obicinuit amestech multe sub
numele de pesimism.
Chad un om, primind un ir intreg de crude
lovituri ale soartel oarbe, cade istovit strigind
Nu mai pot ; mai bine moarte de cit aa
17

vie*. !"--aceasta se numete pesimism.

Cind in lupta cu tichloiile vietei omul
vede triumfind pe oamenii de rind i pe
idioti, cind vede cillcate in picloare cele mai
alese i mai innalte insuirl omeneti i scap
un stright, de durere adincd, i de descur6,-

jare

Aa a fost, aa ieste, ma va fi eft

lumea !" aceasta se chiamd, pesimism.

and un om sub inriurirea marei sale lubiri trdate, cade cu capul pe perind,, mototolind'o i murind'o de durere, and curs
amrciunei nesuferite ce i-a pricinuit trdarea,

asta se chiamd, pesimism.

Cind un ona care s'a impotrivit cu putere

tuturor mieliilor, vede una mai mare, apropiindu-se mai ameninttoare de eh celealalte
cu scop de a 1 zdrobi i striga Doamne, fd,
s, &each' de la mine pdharul acesta !"
asta se chianod, pesimism.
www.dacoromanica.ro

330

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL flT ARTA

Cind un om le ruinat sufletete pri'ntr'un

complex de cauze, fie naturale, fie sociale

chid a ajuns st vad totul in negru ;

ciind

din tiint i din generalizri filosofice lei ajunge s trag5, incheerea c reul leste in

faptul existrel (in Das Sein", To be")

chid idealul lui ajunge a fi nefiinta ; chid

gsete c scopul cel mal innalt al fiintel le
atunci acest om le pesimist i
eflinta
de astg, data, in Intelesul tiintific al cuvintului.

Eminescu n'a fost pesimist de cutare ori

de cutare feli, mal degrab le-a avut i le-a
exprimat pe toate.
Dup cum m'a priceput dl Roman, nici
vorb c n'ai fi putut s tiphresc in Contemporanul" poleziile de acest feliii ale lu
Emmescu. Dar greete foarte tare. Dac pesimismul in intelesul descris mal sus, poate
pricinui, in
un sentiment de descurh-.

jare, apoi pe de alt parte pricinuete un ir

de alte sentimente, cum leste comptimirea
pentru suferinth, ura pentru oamenii de nemic ; respectul pentru merit i superioritate.
Cel din urm feliii de pesimism, in intelesul tiintific, le mai serios. Dar i aice, in
intelesul cum a scris Eminescu, pesimismul
deteapt gindirea, deschide cugetrel un orizont larg, leste in sfirit o protestare in
www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL SI TEZISMUL tE ARTA

331

potriva acestei burth-verzimi care nu se indoete de nemich, numai burta i. punga sh-i.

fie pline. Ieu ai fi tiphrit, deci, mare parte

din scrierile pesimiste ale lui Eminescu ; firete inse ch alAturea cu dinsele ai fi tiphrit cu placere un articol tiintific prin care
s'ar areta ch pesimismul 'in intelesul Schopenhaueriean are inriurire vthmtoare asupra energiei tinerimei, asupra chreia face
impresie. AO putea sh lungese irul exemplelor ; dar ca sh nu leash articolul prea
mare, voia formula cugetarea mea in cite-va
cuvinte.

In creatiunea poietului se oglindete tot

poletul, cu toate credintele i. sentimentele
sale. Vieata sufleteasch a unt om le peste
msur de complex& ; iear vieata psihick
(deci i. credintele i sentimentele) mmi polet, a until artist, ie i. mai complexh de cit
a altor oameni. Inteo creatiune poietic se
va oglindi o vieata psihich complex, un ir
de credintl i. mai ales un ir Intreg de sentimente i de conabinatii de sentimente. Bine
inteles ch, ornul, nefiind o maind fcuth duph

cutare sau cutare regul, pentru cutare sau

cutare scop, toate sentimentele lui nu pot
sh corespund until ideal anumit. Fie-care
om are phcatele lui, zice poporul, i are
dreptate. In creatiunea poietului, din punctul

de vedere al vre unui ideal hotrit, pot s&

www.dacoromanica.ro

332

TENDENTIONISMUL

t TEZISMEJL iN ARTA

apar sentimente i credinti mai mult ori

mai putin strhine, ba (liar sentirnente i credinti protivnice a cestui ideal. Intre alte Indatoriri ale criticel, i chiar una din cele
mai de frunte, leste analiza acestui ir de
credinti i de sentimente i critica lor din
punctul de vedere al unui ideal, al idealului
celui ce critich. Ie lucru de la sine Inteles
ch prin constatarea unei anumite credinti ori
anumit sentiment In necorespundere cu idealul criticului nu vrea sh zich nici ch desfiinthm poletul, nici eh sntem. vrjmai,
Impotriva luI, nici eh nu poate fi publicath creatiunea artistich 1.11 revista In care
scrie criticul, In revista al chrei idea]. le ex-

primat de chtrh critic. Nu poate hasemna

ce-va aa, pentru ea, toti oamenii. au negreit cutare ori cutare neajuns. dach'i privim
din punetul de vedere al until anumit ideal.
Dar o obiectie poate sh ne fie facuth i. anume una foafte serioash. Din faptul ea tti
oamenii, i deci toti poietil ori cel putin enorma majoritate a lox', au o parte bunh i
o parte rea din punctul de vedere al unui

anumit ideal, ar urma eh inteo revist s'ar

putea publica creatiunile tuturor poiatilor
numai sh fie talentate ; ar urma un feliu de
nephsare moral fath cu poietii. Nu, asta nu
urmeazh, F dach n'ai dori sh fi nteles reu,
apoi mai ales n'ai dori sh fiu inteles reu In
www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

TEZISMUEJ IN ARTA

333

aceast privint. De sigur indiferentismul

moral nu urmeaz din cuvintele mele. Dae

o lacrare poletich
intregul lei firete, nu
fie-care poiezie luat in parte) exprim toate
sentimentele bune i rele ale poietului, atirn
firete mult de la ce sentimente bune i ce
sentimente rele exprim. Pot se fie mai multe
rele de cit bune, poate s fie un singur sentiment reu asupra chrula struie poletul mai
ales ; in sfirit pot sd. fie i alte consideratii foarte legitime pentru a nu primi, pen.tru a respinge cutare ori cutare creatiune
poietic, a chrei tiprire in adevr ar compromite credintele i directiunea unei reviste.

Bine inteles ca o revist redactath de un

om religios nu va tipri, i. nu trebuie s tipAreasch, vre-o polezie in care se injur religiea,

deci indreptat impotriva ideilor, idealului
scump redactiel. Toate cazurile nu pot fi
prevzute i. inirate.
lea n'ai pu-

tea publica niel o data partea aceea din satira a treia a lu Eminescu, partea in care
unul din eel mai insemnati fil ce-a avut
vre-o dat Romniea, le numit cu vorba de
broasc veninoas, de pocitur i altele de
acest soia. De asemenea, in alt gen, n'a1 tipri Baiea" i. alte polezii ale lu Rollinat,
pentru c gilt, in mare parte, produse de un
nevros sexual i un nevros sexual tinde
s sugereze In cetitori. Din cuvintele mele
www.dacoromanica.ro

334

TENDENTIONISMUL

t TEZISMUL tb,1" ARTA

lese numai atita di nu leste o msur cu

care s'ar putea s' se cinthreascil productiunile pentru a ti cari pot fi tiprite i cari nu ;
din cuvintele mele lese de asemenea c5, in

chestie de arti, i mai ales de art care se

indeletnicet cu vieata omului, hothririle

simpliste ale d-lui Roman nu pot s alb

loc ; din cuvintele mele lese asemenea ca,
nefiind o msur pentru a ti ce poate i
ce nu poate fi tiprit bate() revist, de cit
n.umai n imprejurdri extreme (pornografie,
insulte aduse principielor revistel), tactul redactiel

joac in acest caz rolnl de

c-

petenie i firete numai tact bun n'ar fi aretat redactiea Contemporanului", dac ar
fi respins poieziile ce exprim lubirea chtr
femei, sub cuvint c leste un ideal mai innalt de cit cel exprimat in lele, i, in sfirit,
urmeaz, cred, destul de lmurit c nu m'a
inteles bine dl. Roman, chid din cuvintele
mele a vrut sh fac o arm& in potriva redactiei i directiei Contemporanului". Inc&

puthie cuvinte vom spune d-lui Roman i.

vom mintui. In articolul mie despre Eminescu am scos cit am putut la iveal insusuirile cit i neajunsurile poietului. Intre aceste din urm am struit asupra faptului
c poietul are idealul shu in trecut, in loc
de a-1 avea Innainte. Nu, zice dl. Roman,

aceasta ie o absurditate", o nedreptate ;

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

335

Eminescu n'a avut idealul shu In trecut, ci

a luat trecutul find ci-I clAclea mai mult

material poletic ; nicklurea, zice d-I Roman,
poietul n'a insotit trecutul de idealuri ne-

poletice. Idealul poletulul le sublimul, frumosul i decI ce ne /Dash clac poletul ne

descrie acest sublim i frumos In trecut, numai frumos six, fie ; ce ne pas din ce buru-

iene le strins mierea albinelor, bine c e

dulce. Dac hibirea cavaleriului i a darnel
din scrisoarea a IV-a le frumos descris, atuncl tot pcatul Jul Eminescu ar fi numal

ch vorbind despre lei a pus data 1400, de-ar

fi spus c lucrul se petrece la 1900, atuncl
ar fi, dup dl. Gherea, perfect fondul scrisorel. Nu trebule de cerut poletului ca s vaj
trecutul prin prizma ta. Cam acestea sint
argumentele ce inir dl. Roman in patru
pagini pentru a protesta in potriva noastr,

cari am gsit un neajuns lui Eminescu In

convingerile lui i In idealizarea trecutului.
Niclurea, zice dL Roman, poietul n'a

Insotit trecutul de idealuri nepoIetice". Netgcluit ieste c aice le un merit al lui Eminescu, dar tot aice le i un neajuns pe
care l'am aretat. In articolul despre Eminescu imi pare ch am spus foarte desluit
piirerea mea, dar -Hind c n'am fost inteles
slut nevoit a alerga la un mijloc, care poate
nu le potrivit din punctul de vedere al ewww.dacoromanica.ro

336

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

steticel, dar le foarte potrivit chid vroim a

lnauri foarte bine un lucru i, cum am mai
spus, nici n'avem alt ambitie. Vona lu deci
o pild, pentru c pildele vorbese nu numal
mintel ci i inemel. Aa, s luhrn provinciile
noastre cari-s sub stpniii strdine, sub Rui
i Unguri. Sh presupunem eh' RomInii in Tran-

silvaniea slut tratati de Ungurl de o mie de

orI mai reu de cit snit tratati in adevhr, s
presupunem c se poart cu dnii ca stpinii de robi cu Negril pe vremea robiel in America. S mai zicem c un polet scrie o polem

in care in versuri energice spune c asemenea stare de lucruri le bunh i dreapt. Poietul, un orn curajos i mindru inse cu instincte
selbatece, chlamh pe magnatii Unguri la lupt

spre-a impila pe robil RominI cari-s nhscuti

spre a fi robi. Aceast poiemh, ori at de frumoask de plastich, de energick ar fi lea, va
fi inse o infamie i nu cred sk se gsasdr,
o singur revist in tar* care &A o tipAreascA.
Fac inse a doua presupunere. SA, zicenr c leste
un polet omenos, cu sentimente frumoase, un

polet care lubete sincer poporul romnesc;

dar nu cunoate starea lucrurilor in Ungariea, ori mai bine, care le inconjulat de un cerc
de oameni cari au interes s se pard lucrurile
altmintrelea de cum Sint ; pe de alth parte poletul nu vede lucrurile petrecindu-se de at prin
prizma acestul cerc de oameni. Acest poiet scrie

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL iN ARTA

o polem in care relatiile intre Unguri

:337

Romin-

se arat patriarhale, blinde, frumoase ; Ungurii impiltori gait ca nite printi care se
ingrijesc numal de fericirea
Mind eh, dup presupunerea noastr, poletul
le om bun, blind i cu sentiraente frumoase, apol firete ca in poiemh se vor da
pe fatii, tot aceleali insuiri. Presupunem c
dl. Roman a trebuit s fac5, o dare de sam
despre aceasU polem.. Ce ar fi Kris dl. Roman ? Dup ce ar fi cetit i inteles polema,
ar fi fcut, sintem incredintati, cam aa. Ar
fi scos la iveal talentul poletului, plasticitatea formel, ar fi aretat sentimentele frumoase
ce se dau pe fata in lucrarea artistic, dar
firete c ar fi adhogit : Din nefericire, poletul oril nu cunoate de loc, n'a studiat starea nenorocith a Rominilor, orl a fost dus
In greal de oameni interesati i de aceea
ne d cu totul alt tablou despre starea Rominilor i despre relatiile lor cu Unguril de
cum le in adevr. Aceast grepl le foarte
mare j eu atita mal rea cu cit vine foarte
la indminti, dumanilor notri. Ap6sind, ne-

micind pe Roraini, lei ar voi s allza tot o

dat in fata lumel nume de binefchtori

ai lor, vor sh-l fac fal, la alte natil

i ast-feli sh poat zugruma poporul nostru

mai fr grij. Cel mail mare duman n'ar
fi putut s, ne facgi, mai niult reu, i cu cIt
22

www.dacoromanica.ro

338

TENDENTIONISMIJL $1 TEZISMUL IN ARTA

talentul artistului le mai mare cu atita face

mai mare nitiphrire In feliul dorit de dumanii notri, cu. a-Ma lucrarea lul le -alai vathmhtoai e. Cana aa ar fi scris dl. Boman i
nu s'ar mai fi gindit la faptul eh poletul vede

lucrurile pin alta prizm de cit economiatul

ori de at criticul.
*i. ce-am fcut leu alt, ce-va de oit ceea
ce shatem Incredintati eh ar fi fcut i dl.
Roman In Imprejurarea pomenith mai sus ?
leu am aretat, bine inteles pe ea am putut, frumuseta i. plasticitatea formel, o multime de sentimente frumoase, cari Insufletesc
pe polet ; dar am protestat In potriva idealizrel unei stri de lucruri, care numai idealizare nu merith. U. Taine, unul din cel mai
marl istorici moderni i cari mai curhad poate

sh fie acuzat de conservatorism de cit de liberalism, zugrhvete cu colorl grozave vieata

din veacul de mijloc. Duph ce Inirii, o multime de grozhvenii, leath concluziea la care
ajunge : Ast despolere i aceste omoruri
de slabi, acest negot de hotii i de ucideri
intre eel tali, aceast deprindere de a ochri
i de-a zugruma legea i dreptatea, alchtuesc
aproape In tot veacul de mijloc obiceiurile
feudale, i, dup ce-am cinthrit cu bhgare de
sama buniithtile i fericirile acestel vremi ludate, afln eh mi-ar plcea tot atita sh trhesc

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

339

intr'o pdure sau intr'o potale de lupl".*)

Alt istorie Scher ne descrie cu cele mai
vii colori grozavele i dobitocetile relatil de
iubire in veacul de mijloc. i l'eat leu, care
mi-am fcut o idee limpede despre aceste
relatii, citesc un polet romantic la care aceti
lupi feudali sint zugrviti ca nite viteji frd.
fric. i {Aril path', plini de innalt moral,

iear relatiile de lubire apar ca nite idile

frumoase i In fata acestel minciimi, leu

criticul, s n'am drept de a pomeni ma-

car ca minciuna le minciun, s n'am drept

aret reul ce aduce aceast idealizare,
pe de o parte prin falificarea faptelor istorice, pe de alta prin sugerarea de sentimente
de respect i lubire pentru o stare de lucruri
ce merit& numal ura ; n'am drept s spun
c din aceasta falificare de fapte istorice,
din aceast sugerare de sentimente nepotrivite pot a se folosi acele paserl de noapte
cari ateapt numal vre un chip, dac nu
pentru a intoarce carul progresulul indret,
cel putin pentru a-1 opri pe loc cit mai malt&
vreme ! D-1. Roman gsete c n'am drept
s fac
o absurditai sustine
!

te" ! Dar pentru ce ? Poate d-1. Roman are

alte idel istorico-culturale in privinta veacului de mijloc ? Atunci bine inteles ar avea
*) Vezi Essuis de critique et d'histoire pag. 8-9.

www.dacoromanica.ro

340

TENDENTIONISMUL 5L TEZISMUL iN ARTA

dreptate ca s ne combath. Nu, in privinta

aceasta D-sa, le de o idee cu nol. Dar leat
pentru ce

Nu-nal pretinde mie, polet, s vd

trecutul prin prizma d-tale de economist ;

nu pretinde albinel s fac studil prealabile

de botanic, innainte de a incepe

stringe
nalerea". Ieat conceptiea metafizic a artel
in tog& goliclunea lei, in toat simplicitatea. Prizma poletulul strmutat in afar de
cunotintele omenefi, poletul asemAnat cu o
albin care zbar de la o floare la alta pentru a stringe mlerea ! Goethe pentru a scrie
Iphigeniea a studiat ani Intregl istoriea

cultural a Greciel, Flaubert pentru a scrie

Salammb a studiat ese ani istoriea Cartagenel, i, duph d-1 Roman, reu au fcut.
D-sa nu le cere asemenea jertf, nu le cere
ca lei, artifi, s vaz, prin prizma istoriel.
Thar doe& Grecele in drama lui Goethe ar
veni pe scenh cu turnur i Grecil cu frac
stind de vorbh la cat chantant i cetind gazete, toate acestea n'ar fi nemica, numal

frumos s fie descri1, numal s fie Miere, In

colo de unde a luat'o poletul nu-1 treaba

noastr ! Nu vede oare d-1. Roman c nu

conceptiea mea le-o absurditate, ci a d-sale ?
D-L Roman citeaz urmtoare fraz a mea ;
Deprtarea trecutulul face s, se poat terge
toate trsturile nepoletice". lei bine, zice d-1
Roman, dacg, deprtarea face s dispar pr17

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

i TEZISMUL tN ARTA

341

tile nepoletice, lhsatl pe polet sh cinte ceea

remine, ce-i pare ca le poletic". Ba, nu !
Dach poletul vrea sh scrie ce-va di'nteo epoch

istorich apol trebuie s'o cunoasch adinc din

punctul de vedere istoric, economic i cultural, ca sh nu ne spule minciuni ; lear dach
n'o cunomte, atuncl sh vorbeasch despre ceea
ce cunomte. Dar o polem, care cuprinde
greeli istorice, orl ne infatoaz. sub cu totul alth lamina o epoch istorich, poate s, fie
insernnat din alte puncte de vedere". Foarte
adevrat ! Un critic tghduind toate insuirile unel poleme numai pentru c va fi cuprin-

zind un neadevr istoric, ar dovedi ingustime de vederl; dar i un critic, dach din pricina frumusetelor formel n'ar vedea minciuna
fondulul, ar elovedi de asemenea o minte prea

ingast. .De altmintrelea aceast minclun

1i rhzbunh stricind intiprirea ce ar putea
ne fad, forma. Intiprirea ce ne va face
o polem toarte frumos scrish, dar in care
fuGrecele s'ar areta cu turnurh i
mind trgrl de Havana, va fi toarte stricath,
tocmal prin faptul minclunel istorice. i cind
in public se vor lti cunotintele istorice, economice i culturale despre vrista de mijloc, ma ca fie-chrula sa-1 fie cunoscute
limpede relatiile soCiale i morale din acea
epoch, atuncia idilele rornantice din acea
vreme ne vor face tot aceea-1 intiphrire ca

www.dacoromanica.ro

342

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL iN ARTA

i nite Grece din Atena veche cu turnur.

Mai ciudat leste eh d-1. Roman aphrind drep-

tul minciunei in art, crede eh apar arta

in potriva mea ! Putem noi cu tot dreptul
sh-I inturnm d-lui Romali cuvintele d-sale :
Dacrt venim inse la d-1. Eminescu, nedreptatea, i absurdifatea le i mal aparent." A11

ceste cuvinte pe cari ni le spune d-sa nou

cu mai mult drept i le putem intoarce, pentru 06, afar de toate celealalte le i nedrept
cu Eminescu. Chid am scris articolele mele
despre genialul polet, innaintea mea plutea po-

letul aa cum 11 cunoatem cu totii, cel putin in parte. Un orn nervos, impresionabil,
serac, cinstit, cult, muncitori ; un om care

a chptat cultura prin munc, in stirit un

ora consequent. Sub inriurirea unul cerc
de oameni i-a format Eminescu convingerile sale sociale, filosofice, econoraice, istorico-culturale, politice i, alchtuinduti aceste
convingerl, lel le-a remas credincios toat
vieata lul. tu conferinte publice (Influenta
austriac"), in vieata public, in timpul cit

a fost ziarist, ca redactor al Timpului", ea

poiet in sfirit, lel a remas consequent cu

principille sale. Convingerile lui nu sint ale

noastre, ba in multe privinti ale noastre snt
chiar eu desvirire protivnice cu ale lui ;
dar lei credea sincer. Cu aa om poti sa te
lupti cu toat energiea, sh-1 ai duman, dar

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

343

nu potl s, nu-1 stimeii, nu poti s nu simtl

ct tot ce spune le strins legat cu totalitatea
convingerilor lui. i tocmai aa l'arn considerat leu. Pentru mine cutare polezie, cu-

tare ori cutare vers chiar, n'au fost nite

lucruri f acute din, intimplare, ci nite producerI

buct1 din inim rupte", dup&
vorba admirabil a lui Vlhuth i bucti din
unde vin
creeri rupte. Pentru noi strofa

cu drum de fier", din doina4 popular& nu-i

ce-va accidental, care ar fi putut i lipsi,
dup nol aceast strof le strins, orgaMce-

te legat de toate convingerile, de toatil

vieata poietulul. Cind zice :

$i unde ajung eu drum de fier

Toate einteeele O'er
Zboarl plserile toate
De neagra strainEtate,"

apol in aceste versuri se vede jalea i plingerea poletului in potriva civilizatiel strine
care, introduclndu-se cu drum de fier, disolv&

o stare intreagh de lucruri, de relatil patriarhale, alung poleziea primitivh, alung& cintecele, pentru a face loc unei stri de lucruri intemeiath pe ban, zgornotoas i ne
poletich, dupa cum le i zgomotul locomotivel. Nol sintem cu totul de alt.& pdrere in privinta acestei polezil primitive i patriarhale i,

cu toate protestrile d-lul Roman nu vom in-

www.dacoromanica.ro

344

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL IN ARTA

ceta de a ne lupta in potriva aces'tei idealizrl a unel stri de lucrurl arhi-tichloesa i

care pentru poIetul nostru se parea plin

de cintul paserilor. Dar nu-I vorba de noi,
ci de Eminescu, vorba leste c Eminescu
aa credea, aa simtea i aa. zicea. Aa-I

cu toate poieziile lul Eminescu.

ceva accidental cind lei In satira lui, in termeni nu tocmal poletici, dar foarte tari, ochrete pe reprezentantil micrei liberale i
mai ales pe C. A Rosetti ; nu-i ce-va accidental cind poletul gindete cu drag i cu
mindrie la vremea lul Mircea del mare, din-

du-ne-o ca ideal fat cu vremea de a-zi ;

chid Emi-

nu-I ce-va accidental in sfirit,

nescu zugravete cu colori vii i idealiste

iubirea de pe la 1400 ; toate acestea se tin,
slut strins legate de convingerile, de conceptiile politico-sociale ale poletulul, slut strins

legate cu toat vieata lui. Acela care ar fi

zugrvit Iubirea ideal de 1900, poletul acela ar fi avut altI 3reer, alt sistem nervos,
alte convingefi, alth cretere, alt mijloc incunjuratoria, in sfirit ar fi fost altul i nu
Eminescu. Cind am scris articolele mele despre dinsul i am avut innaintea mea volumul lui de polezil, am privit acest volum ca
productul, ca rezultatul, rutel. vieti intregi de
gindire, de lupt, de suferint ; acest pro-

duct pentru mine are rdcini al:31cli in i-

www.dacoromanica.ro

TENDENTIONISMUL

I TEZISMUL iN ARTA

3 45

nema i creerii poletulul, i plecind de la acest product am vrut sa, ma strecor in inema
creerii lui pentru a vedea i a pricepe radcinile, firile prin cari se tine creatiunea
artistica de poiet, am vrut s'o pricep i s'o
explic la altil. Am reuit oare pe deplin ?
De sigur c nu. i chiar am declarat c in
privinta aceasta nici nu mi-am inchipuit sh
reursc pe deplin. Reuit'am macar In parte?
Nu tiu, asta s'o judece cetitoril, nu leu.
Dar ceea ce tiu ieste ca, am fost corect lucrind ast-felia. Am fost corect cind am privit
volurnul de polezil nu ca o jucarie, ci ca rezultatul i exprimarea unel vieti intregi, am fost
corect, cind am privit pe polet ca pe un om vi;

am fost corect in sfirit, fiind-c am vorbit

de poletul-om.
i in fata acestel conceptii a
mele poietul-om, dl Roman pune conceptiea
sa : poietul-insect ! Poletul fluture, poletul
albin, care zboara, de la floare la floare

pentru a stringe miere. i a ne desfta ! hat&

cum pricepe dl Roman pe polet ! i exemRoman cu albina
o scapare
plul

din vedere, ci exprim foarte bine ceea ce

i In adevr,
daca poletul nu pune in creatiunea sa toat
vieata cu toate luptele, suferintele, convincrerile sale, dac lei cauta peste tot numal
frumosul, 11 stringe i il aterne pe hirtie
-pentru a ne desfata, ce alta le atunci poleifftelege d-1 Roman prin polet.

www.dacoromanica.ro

346

TENDENTIONISMTJL SI TEZISMUL IN ARTA

tul dac, nu un fluture ori o albinh ce zboar5,

din floare in floare i. stringe miere ? Nu-i

vorb5, de aceti poleti fluturl slut destul in

tara romneasc& ; dar a spune ce-va aa despre Eminescu ar fi mare nedreptate. i ce
le mai frumos, leste c dl Roman, punind
in potriva conceptiei mele de polet-om, conceptiea d-sale de polet-insectel, crede ct1-1 apar

pe Eminescu. Dac5, Eminescu ar fi respuns,

de sigur ar fi zis : Scaph-m, apamne, de
prieteni ?" Cum ch Eminescu ar fi zis ast-feliii
nu incape indoeal.

<MI>

www.dacoromanica.ro

I.

L. CARAGIALI

Imaainte de-a ncepe s& scriem despre Ca-

ragiali sintem nevoiti a face o digresiune

cam mare, dar care le absolut necesar& pentru articolul prezent, pentru priceperea mult
talentosului nostru scriitoriii I. L. Caragiali.

Am zis Intr'un articol precedent, c & pe la

sfiritul veacului trecut o stare intreag& de
lucruri, o intocmire intreag socialk, a c&zut
(feudalismul), a fost Inlturat de revolutiea
cea mare francez& i In locul iei s'a 1nfiintat
intocmirea social& liberalo-burghez. Aceast&
din urm, mult mai superioar de at cea de'nt&iii, mult mai progresiv, ie foarte departe de

a fi perfect& ori chiar bun, ci are multe i

grave neajunsuri, cari au deziluzionat aa
de mult pe col ce i-au fost croit un ideal
frumos i se ateptau la realizarea unel in.
tocmiri ideale. Starea de lucruri modern& ie

www.dacoromanica.ro

348

I. L. CARAGIALI

dp sigur mai progresiv de eh cea veche,

dar are neajunsurii adincl i dureroase. Ome-

nirea le din nefericire departe de a putea fi

comparata cu un om cu minte i inteligent clar, care ar merge tot innainte, i lunainte, ci mai curind am putea s'o compardin
cu un om beat, care nu vede bine drumul,
face ocolurl i zigzacuri, se poticnete, cade
i de multe ori le expus s-i fringa gitut
Va fi in viitori altmintrelea de sigur, dar
acesta le un ideal departat. Ceea ce-a fost
revolutiea cea mare pentru Frantiea, a fost
1848 pentru noi. Dup 1848 la noi asemenea
a disprut o intocmire sociala asemntoare
cu feudalismul (lobgiea), inlocuit prin o
Intocmire liberalo-burgheza. 0 prefacere asemntoare celel franceze a fost fcuta de-o plelad de tinerl generoi, sub influenta i cu ajuto-

riul civilizatiel Europene. 0 prefacere asemntoare a dat i roade asemntoare. Intocmirea noastra social& contemporana le de
sigur mult mal progresiv, rnult mai superi-

oar de cit cea veche lobagista, dar are

lea multe, adinci, grave i dureroase neajun-

suri. Am zis c institutiile Europene introduse la nol au dat roade asemnkoare cu

cele Europene. Asemntoare da, dar identice
cu desvirire nu, pentru ca conditiile In

cari au fost introduse la noi institutiile Eu-

ropene n'au tost identice cu conditiile In cari

www.dacoromanica.ro

L L, CARAGIALI

349

au fost Introduse aceleall institutiuni In Europa occidental& i mal ales in Frantiea. La

1848 Europa nu mai lera ceea ce fusese la

1789; asemenea la 1848 Romniea nu iera

ceea ce fusese Frantiea la 1789, deci i conditiile exterioare i cele interioare Ierau pentru
tam romneasch altele de cIt pentruFrantiea.

Evident, c& i roadele date de institutiuni

identice In conditiuni diferite trebuie s difere.
Amaliza lor in conditiunile speciale roinhnefi,

cIt difer iele, In reu ori in bine, de cele

Europene ieste lucru de o colosal important, dar de sigur nu poate s fac& tema unui
articol literar, cum ie acesta. Pentru un singur lucru trebuie s& facem exceptie, despre
o singur& diferent In conditiunile terei noastre i a Frantiel, in privinta Introducerei institutiunilor moderne trebuie sk vorbim aici,
fiind absolut necesarh, pentru articolul nostru.
Aceast diferenth le urmtoarea. in Europa
occidentalh, Intocmirea social& modernk, Institutiunile liberalo-burgheze au fost c&ptate pri'nteo lupth. Indelungat& i eroic& de
insh-i burghezimea. Burghezimea ajunglnd_
puternich materialicete i intelectualicete,
fiind bogath i cult, a invins clasa feudal,
boierimea occidental:A, i a introdus institutiile liberalo-burgheze, mai ales prielnice burghezimei. Nol Ilse la 184b n'axn avut o clash
burghez puternic& nici materialicete nid
www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIA.LI

intelectualicete. Burghezimea noastr, or-

neasc nu lera nici bogat, nici culti. Acei

cari au introdus institutiile liberalo-burgheze
la noi pri'ntr'o lupt eroic, lerau tocmal fiii
clasel privilegiate, o pleiad de tineri: cultl
i generoi, iear burghezimea, ca o clas, bogat i cult:A, a inceput s se dezvolte mal
tirzi, ea un rezultat al introducerel
europene. Diferenta le dar vdit, le
bttoare la ochi. In occidentul Europei institAltiunile au fost create de burghezimea
bogat, i cult la noi institutiunile moderne,
creeazh o burghezime puternick i culth.

In occidentul Europei institutiile moderne

intoemirea social modern ie o creatiune
a burghezimel, la noi invers burghezimea,
puterea i cultura lei sint creatiunl ale institutiunilor. Aceast diferent fundamentalk i departe de a fi unica, a trebuit, bine
inteles, s produc nite anomalil speeiale
terel noastre, nite anomalii necunoscute, altele de dit ale occidentului Europei. Cultura
modern burghez introdus la noi, s'a in-

Ulna su alt cultur inferioar, cu care a

Intrat In lupt,, avind tendinta de a o dis

truge, de a educa pe orn in senzul modern.

Dar omul nu se schimba aa de uor, ceea
ce se schimb mai uor la om le stratul
dac putem s ne explicm aa, al
inteligentei i moralei ; adech partea cea mai
www.dacoromanica.ro

I, L. CARAGIALI

351

superficialA din orn. Calittile organice, a-

dInci se schimbh mult mai greu, se schimbh

cu generatiile. De aice superficialitatea culturel noastre. Institutiile Europene o data,
Introduse cer o clash de oarnenl cari s le
priceaph bine, sA tie sA le pule in practich,
sh le realizeze. In occidentul Europei aceasth
clash lera burghezimea cultA, la nol, cum
am zis, lipsea aceast clash, burghezimea,
chematA sA realizeze aceste institutiuni, fiind
inculth. De aice trebule sh rezulte, i a rezultat multA nepricepere, schimouosire, pocire, falificare a institutiunilor i culturel
Europene din partea celor nepriceputi, falfficarea i esploatarea acestel culturi i acestor institutil din partea celor mal priceputl
i mal necinstitl. Aceste anomalil, neajunsuri
i multe altele, unele comune nouh i. Europei occidentale, altele speciale nouh trebuea
sA fi fost produse de introducerea la nol a
institutiilor i culturei Europene i In adevr
au i. intovArkit aceste institufti i aceast

cultur. A fost oare de vin acea pleiadA

de tineri generoi cari au introdus la nol

formele sociale moderne ? Bine mnteles ch

nu. Lor cu atit mai mare le le meritul c

in conditiuni atit de nepriitoare au putut sh
ne inzestreze cu nite institutiuni chrora, de
bine de reu, le datorim tot progresul ce-am &cut: Iear anomaliile slut rezultatul Intregei

www.dacoromanica.ro

352

I. L. CARAGIALI

noastre dezvoltri istorice. Dar ce au a face

toate acestea cu scrierile lui Cara giali ? Au
mult a face : cele patru comedii ale lul Caragiali, strinse intr'un volum, au toate aceeati notei general : baterea de joc, ridiculizarea, bicluirea anomaliilor, neajunsurilor izvorite din introducerea institutiilor Europene,
satirizarea mal ales a acelor neajunsuri i.
anomalil cari nu ne sint comune cu Europa
occidental, ci speciale terei noastre.
*

Caragiali le netagduit un mare talent 1

un talent satiric. Am intercalat cuvintele din
urm pentru ch am dori s, atragem asupra
lor atentiea cetitorilor notri. Un talent trebuie de pretuit, dar mal ales trebuie de pretuit un talent satiric ; aice, cum am zis cu
alt ocazie, poate s, fie vorba de pretul ra-

rittei. Natura le peste msur de zgircith.

In producerea geniilor satirice. Acele genii

cari prin risul lor au bicluit vitiile societtel, aii fost i sint foarte putine : Aristofan,
Juvenal, Erasm de Rotterdam, Rabelais, Mollire, Swift, Voltaire, Gogol, cedrin, leat-I
mal pe toti. Caragiali nu le un geniu,

dar le un mare talent satiric i ca atare trebule sh. ne Intereseze in gradul cel rnal innalt. In acest articol vom vorbi numal de
www.dacoromanica.ro

353

J. L. CARAGIALI

volumul de comedil al lui Caragiali.

Conu Leonida fath cu reactiunea" le comediea cea mai mich i cea mai neinsernnat&

din cele patru ; slut numai douh persoane

Conu Leonida, un pensionaria b&trin i. Efimita femeea sa. In aceast comedie, ca In
germen, se vede tot talentul lui Carageali,
cu toate marile lui calitti i cu toate nea-

junsurile lui. Un humor, un spirit, un ris

vesel i nesilit, o observatie adevrath, real&

i finh, o pricepere perfecta de scenk o e-

xact& ptrundere psihich i o vedere limpede

a fie-chrei michri a eroilor shi. toate aceste
calithti cari ne-au dat douh capo de opere ca

Noaptea furtunoash" i Scrisoarea pier

duth` se vhd in germeni In Conu Leonida."

Conu Leonida, ma pensionariii btrin, om bun

timid, mrgenit i Moult, face politick politic& mare, vorbete de revolutie, de Galibardi", de papa din Roma iezuit, aminteri
nu-i prost" care vzind ch nu poate s'o scoat&

la capht cu Galibardi", a hothrit sh-1 fac&

cumtru i l'a pus de i-a botezat un copil.
Ori leath cum Conu Leonida explich nevestel sale ce leste halucinatiea
Ei ! domnule, chte d'astea n'am citit eu
n'am pr in cap ! Glumeti ou omul ! se infempl...

tonul miei tooth' sigure). CA fiind-ch de

ce P 0 sh m'ntrebi... omul, bunioar, de par

egzamplu dintr'un nu tiu-ce ori ceva, cum e
23

www.dacoromanica.ro

354

I. L. CARAGIALI

nevricos, de curiositate, intr la o idee ; a intrat la o idee ? Fandacsia e gata ; ei ! i duph

aia, din fandaxie cade ill ipohondrie. Pe urm, firete, i nimica mich."

De acelall spirit i humor le plin toat

plesa. Cit de fin 1 real observatoriii le Caradovad le inceputul scenel a II-a, o pa-

gin admirabil. Dupii ce btrinil au vorbit

de revolutie, adorm. De o data, se aude un
zgornot afar. Cucoana Efimita inch, sub influenta convorbirel cu brbatu-su, sprieath,
se scoal, incule uile i lear se culch; zgomotul sh repet, Efimita sare din pat, aprinde
lampa, incule lear uile, umbl tremurind
prin cash., chlamh, pe brbatu-su. In aceast
paginh, mare (le tiphrit cu petit). Efimita
pronunt numal cincl sau ese cuvinte, incolo urmeaz descrierea tuturor micrilor
corpulul, tuturor michrilor suflete-Itl. Caragiali arat aceea-i ptrundere i observatie

finh, i in alte comedil, dar aceast paginh,

remine ne intrecut, Toat scena care urmeaz, unde teribilul revolutionar, Conu Leonida, l cel di'nthih zgomot de-afar tremur
ca varga, baricadeaz uile cu mobilele din
cash, le de-un comism mare i, ceea ce poate
le i mal important, le perfect tipich pentru
Conu Leonida i coana Efimita. Aceti bhtrinl pensionari, mahalagil sint creatiuni vil,
atit de vil 'MCA paral vezi pe Conu Leowww.dacoromanica.ro

L L. CARAGIALI

355

nida in halat, in papuel 1 cu scufie de noapte

perorind : Hehei ! Unul e Galibardi ; om, o

&VA i jumtate." Ca satir social, comediea
le putin adinch, lea ablea atinge stratul

superficial al neajunsurilor urinate din introducerea institutiilor Europene. Seracil bAtrini

pensionari slat atit de proti, dar i atilt de
inofensivi.

Mai adinc& oper& le Noaptea furtunoase.

Aice scalpelul criticel, satirel i analizei, a in-

trat mai adinc in vie* noastr socialh. Unii

fceau invinuire lui Caragiali de ce-a luat s
descrie tipuri din mahala i nu din saloane
i buduare. De sigur o invinuire mai nefundat& nid c putem s& ne inchipuim. Mai innainte de toate un autoriii descrie i trebule
s& descrie acel strat social pe care-1 cunoate

mal bine i afar de aceasta mahalaua de [a

1848 incoace are din ce in ce mai multh in
semntate in vieata noastr social.
Despre insemn&tatea mahalalei in vieata
noastr politic& niel nu vorbira, fie-care tie

c de la mahala atirnh alegerile in

orae,

fie-care tie c& un guvern care ar pierde spri-

jinul mahalalel n'ar putea-o duce rault. Mahalaua mai are i alt insemntate di'ntr'insa lese burth-verzimea imbogtitil, burghezimea noastril national. Un crirnari,
un cherestegiii, iraboghtindu-se, cine mal tie
cum, ajunge bancheriii, lipscan, neguttoriii
www.dacoromanica.ro

356

I. L. CARAGIALI

acestel burghezimi cu
punga plin asupra vietel noastre, de bura

national. Influinta

samd, ch nimene nu va nega-o.

Nu vom areta cuprinsul comediilor D-lui
Caragiali, flind-c cetitoril le cunose. apoi
nicl loc nu avem. Persoana de cpetenie In
Noaptea furtunoas" leste Dumitrachi zis i
77Titirch inimh rea", cherestegiu, comersane, i chpitan In garda civic. Jupinul
Dumitrachi leste in adevhr cel mal tipic reprezentat al mahalalel. Am spus c puterea
mahalalel incepe de la 1848, cInd au chzut
bolerii i pe terenul vietel sociale a Inceput
a iei burghezimea. Jupinul Dumitrachi ieste
reprezentantul mahalalel, unul din reprezentantil domniel banului i lel Ili simte bine
puterea, o cunoate chiar lmurit.
Jupinul Dumitrachi tie, ori mhcar simte,
ch toat micarea liberal& leste pentru dinsul
77Titirch inem rea" tie ch parlamentele lucreaz pentru clinsul, c& Vocea patriotulul
national" cu redactorul lei Rich Ventureanu,
combate pentru dInsul, c sfinta constitutie"
In stIrit leste pentru dnsul fcut. .tie i
simte, de aceea cu o niin pe burta-i groas
i cu alta pe pungd. zice : Noi sIntem popor, natie..." i cu eel. mai mare dispret vorbete despre eel ce n'au bani. Functionaril

mici cu leaf putin sInt la dnsul bagabonti", coate goale", mate fripte" i D-sa,
www.dacoromanica.ro

I- L. CAFAGIALI

357

stpin pe situatie, d mandate de aret In

potriva bolnavilor, bate slugile, i dach nu
umflk i pe redactorul Rica, apol pricina nu-i
frica de a bate un scirtal-scirtal, ci pentru

c Eu, de ! negustor sa, m puiu in poblic cu Uil coate-goale" ! Un out sarac, pen-

tru Titirc inim rea" leste ala de jos, in

ct, chiar cind i functionariii, le ruine a-1
bate. i Titirck" le numal cherestegiii, ce

va fi un jupin de soiul acesta mai bogat

inch ? Tipul jupinului Dumitrachi le de mare
interes.

Nu tim dad autoriul a pus innaclins In

aceea-i comedie pe balatul Spiridon, pe tInrul Chiriac i pe jupinul Dumitrachil orl ;
cum 'in aceast treime avem un singur Titirc, dar la feliurite vriste. Radatul Spiridon, pe care 1'1 crete stpinu-su prin sfintul NicolaI cu sfircuri, pe care-I bate i trage
de cap ori unde-1 intfinete... Spiridon, care

de mic le deprins a bea tutun, a fura i a

duce biletele de amor ale Zitei"... Spiridon

creschad ajunge un Chiriac, bdiat de pravlie, capara increderea stpinului, consimte
la onoarea lui de familist", adedt se face
pzitoriul stpInei, pe urm amantul lei i
ast-feliii, find bine cu jupinul i mal ales cu
jupineasa, Intr i lel cu parte in prvlie,
se insoar i se face negustor", adec un
jupin Dumitrachi-Titird inima rea. Pe urm
www.dacoromanica.ro

358

I. L. GARAGIA.LI

i destoale pentru bhthile suferite pe alti

Spiridonl.

Credem ch vor vedea cetitoril notri ce

absurditate au spus cel ce ziceau c au
toriul a greit luind tipuri din mahala In

loc sa le lea din saloane i buduare.

In Zita, cumnata lu Dumitrachi, vedem
ce inriurire a avut civilizatiea asupra femeilor din mahala. Zita se duce la Iunion",
tie s fach cu ochiul, sh se imbrace, s lac&
intrigi amoroase, sh spule cite-va cuvinte fran-

tuzeti, oldite grozav, i in siirit ca hranh

sufleteasch are romane proaste ca Drarnele

Parisulul", despre cari zice cite au eit le

am citit de trei ori".
Rich Ventureanu, tandru polet, student in
drept i redactor la Voacea patriotulul national" le alt tip, tot atit de cu spirit descris
i de real. Zic unii ch tipul lui Rich, le prea
din cale afar. Noi nu sintem de aceasth phrere. Tineril ghghutl, tinerimea, speranta
viitoniulul ", cari hat trotuarele Bucuretilor,
umplu cafenelele i tunelurile, joach, toath
noaptea biliard, ii ruine-azh shntatea i morala in casele publice i skind gardurile mahalalelor; aceti tineri cari se pretind imvh-

tati pentru eh tia s inire cite-va froze

stricate, frantuzet1 acel tineri cari se fac
lirnintorii natieL in ziare, pentru eh ail
imvtat pe de a rostul cite-va fraze, o diniwww.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

359

oarh cu Inteles mare, pentru cari au bhtut

inemi marl, dar cari acuma au ajuns stereotipe, s'au pingirit, au ajuns de ris ta gura acestor Rich, Ipingescu, Titirch, etc....; aceti
tineri cari se fac redactori la Vocile pa-

triotulul national," repetind cu patos : na-

tie, patriotism, poporul suveran, patriea le

familiea cea mare," aceti tinerl, aceasfh

speranth a viitoriulul, sint o realitate prea
bthtoare la ochi pentru a mai putea fi
negat. Cit despre ndstruniea lips& de cunotinti a redactorului Vocal patriotului

national", care scrie : sunt intr'o pozitiune

pitoreasch i mizericordioash," apol prin ce

leste aceast fraz mai gogonath de 0% cea

scrish de redactoril revistei Steluta" din Ro-

man, cind zic nutrim devotamentul de a

colabora pentru .progres" ?

Cucoana Veta, nevasta lui Titirch inim

rea" le mai aezath i mai solida de at sor
sa Zita, mai cu minte de cit brbatu-su lea
In definitiv duce casa. Imboghtita,, decie nea-

vind nevole de a munci, neputind cbiar a

munci ch de, ce ar zice vecinele !" inculth,
deci neputind munci intelectual, le fatal, ca
lea sh-i lea un amant. Puterile nervoase treslut chelbuie cheltuite i, neputind

tuite In ntrigi amoroase. In cazul de fata

amantul le Chiriac, bhiatul din prhvhlie
omul de incredere al stpinulul.
www.dacoromanica.ro

360

I. L. CARAGIALI

Dach trecem de la tipurile din Noaptea

furtunoash" la consideratil generale trebuie

s spunem eh toate meritele artistice, cari
se gasese In germeni in Conu Leonida", in
Noaptea furtunoash" se dezvolta, slut o vegetatie frumoash. Un spirit nesecat, un ris vesel
i nesilit ; actiunea le vie, un act urmeazh
din altul fhrh silh, oamenil se mich pe scenh
atit de natural, in cit 1141 cite o dat chte ghseti la teatru. Scena find ocupath tot de-a-una
de persoanele principale, nici-o (lath nu scade
interesul spectatorilor, ci mai curind crete.
17

Intriga le extrem de simpl, tipurile gut

vii. Aicl inse trebule s constatm i. un

neajuns ce-1 are Noaptea furtunoash." : analiza psihich a tipurilor nu le destul de adinch,
tipurile stilt mai ales descrise i analizate
din punctul de vedere exterior. Adincile michrl sufletefi, cari caracteriseaz mai ales
pe om, orl lipsesc orl slut facute cu mal
putin miestrie de eh caracterizarea tipului
i. caracterului exterior. Exceptie fac scenele
a VIII-a i a IX-a din actul I-iii, admirabile
ca analiza psihich. Veta le sfdith cu amantul lei Chiriac, care presupune cii lea s'a
amorezat de un amploiat. Urmeaz o scenh

intre Chiriac i Veta. Amindoi au dor de

'imphchclune, dar amorul propriti nu-i lash,

anal ales ch i unul i altul crede ch are

dreptate. *i. leath, scena se incepe prin cuvin-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

61

te nepastoare, prin fraze scurte,cari ascund

o emotiune i o amrciune mare. Frazele,
de-o indiferent, prefcuth, se fac amare, pline

de mustrrl dorind din toat Mema a se

impea, Chiriac cu Veta se sfdesc, slut
gata s rup eu totul ; i indiferenta, amhfciunea se sting, dispar numai cind Chiriac
se rpede i lea spanga putei ea sa se ucidii.
In fata primejdiel, Veta insphimintat cedeaE A; urmeaz o scen de impchelune cu explica-tii, cu jurminte de fidelitate, cu promisiune de

-a nuyaal incepe nici-odat sfada, cu asigurri

eciproce de lubire. Toatk aceastk scenk le
admirabilk, fie care euvint le la locul sku,
-fie-care traz, arafa, o stare sufieteasc, vie
i adevrat.

Dup fie-care fraz, chid pricepl i simti

c, le toemai aceea pe care trebule s'o spule
Veta ori Chiriac, retail uimit : de unde tie
Carageali c toemal aceast fraz le acea
care trebule de spus ; o ulmire care de altmintrelea se repet tot dea una dud cetefi
,scrieri de mare talent. Remil ulmit asemenea chid te gindeti ca autoriul a tiut s
ne intereseze atit de mult la o scen, intre
o mahalagloaie i blatul din prvlie, o
seenii care dureaz opt pagini. Aceasta le
o dovad vie cum Caragiali poate sk vad

in adincul Memel. omenetl.

*

www.dacoromanica.ro

362

I. L. CARAGIALI

Talentul lui Caragiali i-a elsit expresiunea sa cea mai desvirita, a. dat roadele
cele mai frumoase in a treia comedie, in
scrisoare pierduta." Intriga acestel comedii
le cit se poate de simplh. Zoie Trahanache,
nevasta a doua a lui Zahariea Trahanache,
mare proprietaria i capul unel partide politice, pierde o scrisoare de amor scrisa catr,
Tipatescu, prefectul judetului, amantul lei.
Aceast scrisoare cade In mina unui opozant,
Catavencu, care se folosete de lea ca de un
instrument pentru a fi ales deputat. Aceasta
le esenta intrigei politice, &ea, putem s ne
exprimam aa. Cit despre intriga amoroas

lea le mai aceeati ca i In Noaptea furtunoash." In Noaptea furtunoash" avem pe

Titirca, Veta, Chiriac ; in scrisoarea pierduta

pe Trahanache, Zole, Tipatiescu. Dupa cum
Titirc. are deplina incredere in Chiriac, amantul neveste sale, thcindu-1 straja ambitului de familist," onorei sale de familist ;
tot ma. i Trahanache are incredere deplink in Tipatescu. Increderea brbatilor
catra amantil nevestelor lor le oarba : cit

teil dou

comediile

se sfiresc far& ca

brbatii s banueasc mcar pe amantii

nevestelor. Cu aceasta intrig simpl politic&

i amoroas, Caragiali a tiut s creeze nu

numal o comedie mare de moravurl, dar i
una din cele mai singeroase satire politico-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

363

sociale. Aice satira le mai adinc, mai sede ridiculizarea naivittilor politice ale until mahalagiu, cum le Conu Leonida, ci de functionarea intregului sistem constitutional reprezentativ in conditiuni special ronaneti.
Aici satira le mai ascutit, mai serioash ;
rioas, aice nu mai le vorba

dupa un ris homeric lea ne provoac alte sen-

timente, cari numal a ris nu seamn. Choi

cel care cuget de multe ori sub forme
caraghioze vede un fond care merit o Intristare adinch. Cind zetaril tipografl culegeau

geniala oper a lul Gogol Sufletele moarte"

rideau ca nebunil. Se zice eh sta le unicul
exemplu de o oper care sh fie fost atit de
spiritual inch s fac pe zetari s rid
aa mult. Cind inse Gogol a cetit opera
sa celebrului polet Pukin acesta a inceput s ridit, dar cu cit Gogol cetea mai
mult, Pukin. se intrista, i la sfiritul cetirei scotind. un adinc oftat a zis : Ah,
cit de trist le tara ncastr." i cind ne
dezmeticim de torentul de spirit vesel care

strbate toat comediea, oare nu ne vine,

nu trebule s ne vie acela-i sirntirnint trist
dureros ? i in adevr s adincim putin
pe Trahanamai mult aceast pies.
che, Moult, prost ca o clubot, dar bogat ; acesta le reprezentantul marilor proprietarl.
Ieat pe Tache Farfuridi, de trampa lui Traha-

www.dacoromanica.ro

364

I. L. CARAGIALI

nache, avocat, care face politick. Tot bagagiul

lul politic st in cite-va fraze dearte, ba are

i un program politic care se rezum in urmtoarele : sk se revizueasch constitutiea,

dar sh nu se schimbe nimica. Brinzovenescu, avocat, prietenul lui Farfuridi,ie-i
mai ce-va de cit Farfuridi. Lui Brinzovenescu, Farfuridi i se pare un politic prea
aprins i de un temperament periculos

i. de aceea Il trage mereu de minech repetind : Tache fii cu minte." Despre aceast

treime Trahanache zice : Noi trei suntem

stlpii puterii, proprietari, membrii comitetului permanent, ai Comitetului electoral, ai

Comitetului colar, ai Conntetului pentru
statua lui Traiar etc." Caput partidului pro-

tivnic le Catavencu. Acesta le mal detept

de cit ceialalti, plin de initiativ i. de energie.

In schimb Inse le un plastograf, un fali.ficatori de polite, orn fr cel mal mic scrupul. Pentru lel tout& politica se reduce la
carier i la apetiturl. Madam Trahanache le
nevasta lul Trahanache 1 amanta prefectului aceast cucoank energich duce in adevr

politica judetului in locul venerabilului Trahanache. Politica pentru lea, cum se i cu-

vine unei Cucoane Zoitica, le o petrecere

ori un mijloc de-a urma intriga amoroask
cu Tiphtescu. Nu principiele, dar chiar
scrupule politice fi par nite fleacurl,

www.dacoromanica.ro

I. L. CARA.GIALI

365

nite nemicurl, demne de copil, lear nu de

oameni seriol. Iea le sincer revoltat contra
amantului sa,u Tiptescu care nimicurile
politice" (propriea lei espresie) indr&znete
s le

pule mai pre sus de linitea lei.

Dandanache, un btrin ramolit, idiot, le candidatul administratiei, se alege chiar deputat

tot prin amenintarea de-a publica o scrisoare

de amor a unel innalte persoane ; lucru ce

dorete, dar nu reuete, s fach Catavencu.

Reprezentantul administratiunel le prefectul
Tiptescu. Tiptescu le amantul nevestei
prietenului su Trahanache, pe care Il Inal
de cinci anl. Ca prefect, bate lumea, face alegeri cu bthui, areteaz oamenl, ca
capete Innapoi o scrisoare de amor, pe care
a pierdut'o amanta sa; d vole politaiului
s& lea mit, numal sari fie lui cu credint&
secfestreaz& telegrame i eta' ordine ca s,
nu se expedieze nid o telegram& fr
tirea sa 1 toate acestea le face cu atta
de suflet, In cIt al crede, c
nici nu poate i niel nu trebule sa, fie alt-

mintrelea. and vine de la telegraf i spune

Zoitel, &A a dat ordin s opreasc toate telegramele, spune eu atIta linite, In ell s'ar
prea c'a dat ordin slugel sari fac& ghetele.
cu toate acestea din toat& companiea onorabil din Scrisoarea pierdute, parVi tot
Tiptescu le mai om de cIt altii. Ingrozit

www.dacoromanica.ro

366

I. L. CARAGIALI

de toat coruptiea politico social:A care se

desfiioar Innaintea sa, Tiptescu strig :
Ce lume, ce lume, ce lume !..." C6, Tiphtescu le nevoit s6, strige plin de desndejde :
Ce lume, ce lume ! aceasta le poate cea

mai dureroa parte a satirel, caracteristic

pentru intreaga viea politich din Scri-

soarea pierduth." Trahanache, un om, cum

am zis, incult, naiv, foarte mrgenit, dar
orn cinstit in daraverile lul personale,
zice :
tnteleg, s zic, pentru
unde e in joc enteresul trei, ea ori-care roman,a incercat omul, ca s te forteze adech
pentru-ch, te tie c tii la onoarea Joitichii,
ca prietin ce-mi eti, a fcut plastografie."
Din aceste cuvinte incoherente lese morala
politic, nu numal a lui Trahanache, dar
a tuturor oamenilor politicl din Scrisoarea
pierdut."
Revoltat grozav pentru neonestitatea lui Ca-

tavencu in daraverile lui bnetl, pentru falificarea girurilor la polite, Trahanache

admite Ilse, ca ori-care romin sh fac plastografie", mielie, cind le vorba de politic
de enteresul trei.". Dandanache remine cu
gura cOscath de mierare cind Zolea Ii zice
, o datil ales deputat, trebuie la rindul lui
s se tie de cuvint i s intoarc serisoarea
de amor acelel innalte persoane cu a c-

rel ajutoriii s'a ales. Cum se poate, Conita

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

367

mea, s'o dau inapoi ? S'ar putea sh fac asa

prostie ? Mai trebue s'aldat... La un caz
iar... pac ! la Rsboiul". Necinste, mielie,
lips& de scrupule slut norme de purtare i
de intelepclune cind le vorba de politich"
de enteresul tflirei". Mal stilt Inch dou persoane In Scrisoarea plerduta" acetia sint
cethteanul turmentat i Pristanda. Cetateanul turmentat n'are nume propriii, i ma i
trebule sh fie, chcl cetateanul turmentat
in comediea lui. Caragiali le o simbolizare amajoritatel alegatorilor, pentru ch ast ce-

thtean turmentat trebule sh reprezinte duph

ideea din 0 scrisoare pierduth" masa anonim a alegatorilor. and prefectul Tiptescu le
nevoit sh 1 calce pe inenah i sa recomande
cethteanulul turmentat s aleagh pe Catavencu. Il apostrofeazh cu urrnatoarele cuvinte : Pentru-ca eti un om vitios, betiv,
phchtos... trebuie sh, dai votul lui onorabilul d.

Catavencu..." Pentru-ch Inch o (lath la aleghtori ca d-ta cu minte, cu judecata, lirnpede, cu simt politic, nu se poate mai bun reprezentat de cat d. Catavencu." ,, i mai bun
prefect de cht d. Tipatescu" ar fi putut sa

adaugh cu multh dreptate. In adevar Inse

cethteanul turmentat al lul Carageali nu le
niel vitios, nicl pachtos, ci ignorant i pro-

stit. Catavencu Ill Imbat5, cu rachiii, Farfuridi

i ace1a-1 Catavencu 'B. I'm-bath i

www.dacoromanica.ro

mai reu

368

I. L. CARAGIALI

cu vorbe, prefectul are pentru lel hrdul

Rif Petrache" i cu toate acestea cetteanul

le unicul cm adeviirat cinstit din toath plesa
Chad de-a doua oar g'cisete scrisoarea cucoanel Joitel i. i-o aduce a cas, Catavencu,
mierat i revoltat de prostiea cetateanulul, Il
spune Nenorocitule! Ti-ai aruncat norocul
in grl : te fceam om !" Cetateanul, care
tie i lel foarte bine ce folos putea s trag
fchad mielie cu scrisoarea, respunde hot-

rit : Nu puteam... andrisantul cu domiciliul

cunoscut (arat pe Zole)." Cit de departe slut
toti. acefi Trahanache, Catavencu, Dandanache, Tipatescu de la aceast pricepere a
datoriel, de la acest simtimint de dreptate
i onestitate. Aid .avem una din cele mai
fericite i adinci idel din Scrisoarea pierdut" A doua persoana, de care n'am vorbit Inca, le politaiul Pristanda, acesta le leara-1 una din cele mal fericite creatiuni ale
lui Caragiali. Politaiul G. Pristanda linguete, se tile, minte, se injosete, rnijlocete
In afacerl. ca om al prefectulul, ascult la
uele i. ferestrele oamenilor, bate, aresteaz
ilegal, stringe btuii, le gata s tfdeze

pe

acel carul i-a servit leri. Uncle le cauza acestel activitti: atit de tebril, atit de nesnatoas i vtmatoare, le oa re cauza
chiar caracterul
? Pristanda
o explich. 4L la mine, coane Fnica, s traitl !

www.dacoromanica.ro

369

I. L. CAFtAGIALI

greu de tot... ce sh zic ? Famlie mare, renumeratia inic, duph buget, coane Fhnich.
Inch d'aia nevast-mea zice; mai roagh-te i
tu de domnul prefectul sh-ti mai mreasch
leafa, ch te prphdeti de tot... Nou copii,
coane Fhnich, s traiti ! Nu mal putin... Statul n'are idee de ce face omul acash, ne cere
numai datoria ; dar de ! nou copii i optzeci de lei pe lunh fanagie mare, renumeraje

duph buget." In acest mic monolog,

admirabil de natural, atit de caracteristic

pentru Pristand, se arath tot o data', i mobilul ce-1 mich, i cauza intregel lui activithti. Ca un refren, care face pe unil sh ridh
cu hohot, pe alii sh rid& Cu lacrimi, Pristanda repeat mereu famlie mare, nou
copil, unsprezece suflete, renumeratie

"

C lubirea chiar cea mai curat n cazul

acesta lubirea chtr
poate sh fie mobil
de fapte mielet1 le din nefericire un dure-

ros adevr. In Scrisoarea pierduth" cetateanul turmentat i Pristanda fac posibilh

toat tragi-comediea politich pe care o joach
Trahanache, Dandanache, Catavencu. Cethteanul turmentat, persoanh simbolick duph,
cum am zis, prin ignoranta lul, prin lipsa
de simt politic ; Pristanda, prin faptul c le
instrumentul acestui politicianism i le instrument pentru ch are nou copii...unsprezece suflete".... Aa le continutul, aa le sa24

www.dacoromanica.ro

370

I. L. GARAGIALI

tira politico-social, din Scrisoarea pierdute.

Ie oare adevaratil aceast satir, le oare

vleata noastra, ma de pacatoasa, nu le oare
o exageratie mare alcl ? De sigur c toata
vieata noastr politico-sociala nu le ma cum
ne le zugravith in Scrisoarea pierduth"; de
sigur eh avem i oamenl cinstiti i alegtorl
cari nu Sint nici ignorantl, niel hetivI, alt-

mintrelea ar trebui sa desperam de soarta

i viitoriul terei. De sigur multe anomalil
existente vor disparea, dispar chiar acuma,

aceasta le adevarat. Dar toate acestea nu

dau niel un cuvint in contra satirel 1131 Cara-

giali ; pentru c lel nu ne-a zugravit toata

vieata, ci o parte a vietel, o parte caraghioaz i urit. i eh ast-feliii de vieata, ast-felia
de anomalii, exist, ba chiar unele cari intrec
acele din Scrisoarea pierduta,", cine ar indrzni s nege ? i o data aceste anomalil
existind, cine oare ar putea sa, nege dreptul
lul Caragiali de a le ridiculiza, de a le biclui,
de a le espune la risul i despretul public ?
Ba nu numai Caragiali are dreptul, ci are
chiar mare merit, un merit imens, ea a fcut
; i nu numal merit de artiA, ci i merit cetatenesc, merit de a-0 fi fcut datoriea.
Dar zic altil : tipurile nu sint oare exagerate ?

Uncle s'a vzut oamenl atit de protl, unde

s'a pronuntat un discurs ma de incoherent
ca al lul Farfuridi ?

www.dacoromanica.ro

I, L. CARAGIALI

371

Mai inthia satira i-a arogat tot-de-a una

dreptul unor exagerri i in aceast privint
chiar lucrarile marilor maietri satiricl intrec
mult in exagerri pe ale lui Caragiali. In adevr Caragiali s'a folosit foarte putin de acest
drept al satirei. Tipurile create de dinsul
nu sint numai de eh camera cari se primbl
pe strad i nu trebuie deci de chutat absoluth identitate intre tipurile lui Caragiali i
intre tipurile similare din vieata reara i nu

trebuie de cAutat absolut identitate intre

frazele ce pronunt eroii lui i intre acele
pe cari le spun oana enii ce tresc realminte
i cari au dat material lui Caragiali pentru

serierile lui.
Aceast identificare, aceast cerere, ca eroil
productiunilor artistice s, fie identici, In
vorbd, in caracter, in toate in sfirit cu oamenil reali le absurd. Cu mare naivitate aceast
cerere s'a manifestat cu ocaziea criticelor

asupra celei din urm lucrri a lui Caragiali

Npastea". Eroil comediilor lu Caragiali,
11

slut creatiuni ale lui

Caragiali,

deci gut

oameni no nscuti, eari au individualitatea

lor proprie, caracterul lor propri. Mind crea-tiuni vii, yeti intilni o sumedenie de oamenl,
cari seaman& cu lei, nici-o data, inse identici,
cum nu exist& nici in vieata real& dol oameni

absolut identici. Cu cit tipul creat de artist

va fi mai reuit, mai cu vieat, cu cit mai mult
www.dacoromanica.ro

372

I. L CARAGIALI

va fi o adevdratd, creatiune de art, cu atilt aceast creatiune va fi mai indi vidual, cu

atit va putea fi mai putin vorbd, de identitate CU alt tip din vieata reald. 0 fotograflare, o copieare a unui ins din vieata real&
nu va fi o creatiune vie, ci ca o fotografie,
ca o copie, va fi o lucrare moart. Dach,
tipurile din comedlile lui Caragiali Sint vii,
i vil sInt tipurile din comediile lui, atunci
ceea ce trebdie s cerern le cd frazele ce
spun aceste tipuri s. fie caracteristice, EA fie
logice, nu numal sh, nu fie In contrazicere
cu caracterul celui care le pronunt, ci sd,
arete tocmai caracterul lui. In acest sens a
avut dreptate marele scriitori rus Dostolevski cd-nd a zis c o creatiune adevrat artisticd le mai adevdratd, de ell, vieata reald.
In adevd,r, pe cind In realitate oameriii vorbesc i fac multe lucruri cari nu sint de loc
caracteristice ori cari stilt indiferente caracterului lor, In artd, ?lase fie-care actiune, fiecare frazd, trebule sd, fie i ieste caracteristicd, pentru eroul productiunei artistii In acest sens figurat putem zice
ce.

noi c tipurile comediilor lui Caragiali grit

mai adevrate de cit cele din vieata

Fie-care fraz, fie-care actiune, ne zugravete

caracterul omului. Fie-care fraz le caracteristich pentru acel care o pronunt, caracteristice, chiar acele cari par a fi exageratii

www.dacoromanica.ro

I. L, CARAGIALI

satirice.

373

i aice dm peste o greutate cu

totul special& pe care trebule s'o Inving5,

un scriitori satiric. Se Intelege c i in roman o fraz trebule s& fie caracteristic eroulul, Intr' o pies& teatral lea trebule s mal
lucreze pentru dezlegarea intrigel, i trebuie s fie seelliC5, lear inteo pies& tea-

tral& cu coatinut satiric se adauge o nou

greutate, lea trebule s ridiculizeze pe un
individ ori chiar o intreag stare de lucruri

socialh. Caragiali a invins toate aceste greu-

tti. Ie caracteristic pentru Farfuridi incoherentul discurs de la intrunirea public, le

scenic acest discurs i caracterizeaz& i ridiculizeaz i pe Farfuridi i pe eel ce-1 ascult&

i ziprob. Mal ales le admirabil caracterizat

programul lui Farturidi prin frazele din

urmd uncle cere revizuirea constitutiel, inse

cu conditie s nu se schimbe nemica. Pe

frontispiciul citor programe politice nu s'ar

putea pune aceast frazh ca admirabila lor
caracterizare ! Si tot acelea-i calittil are
discursul lui Catavencu. Cite discursuri patriotice, cite lacrimi patriotice nu se vars,
dac& nu pe tema c n'avem i noi faliti nationall rominl, apol pe teme similare ? Discursul demagogic al lui Catavencu, pEn de
iretlicurl, de tirade f ale, discursul unui spe-

culant neruinat i indrznet ar fi peste putint& in gura naivului i timpitulul Farfuwww.dacoromanica.ro

374

I. L CARAGIALI

ridi, dar le foarte natural in gura lui Ca-

tavencu. Analiza sufleteasch a eroilor din

Scrisoarea pierduth" nu le destul de adinc.
Cele mal adinci i mai variate sirntiminte
mai nu grit atinse. Aceasta se explich In

mare parte prin faptul c Scrisoarea pierduth" le o satir politich; asupra acestel satiri a fost atintith mai ales atentiea autoriului i nu asupra adincirei psihice a persoa-

nelor Dar pe atita pe cit le atins p iihicul

eroilor, pe atita pe cIt le analizat sufletul
lor, aceasth analizh, ea exactitate, ca price-

pere a sufletulul omulul, ca putinta de-a zugrvi acest suflet, le mai presus de orl-ce laudh. De
altmintrelea pentru douh tipuri trebuie s facem
exceptie i in privinta adincirei psihice : Tiphtescu i Zoie Trahanache i in aceast privint, nu lash nemica de dorit. Aice learh-i a-

vem o dovad, cit de adinc vede une-ori in

Mema omeneasch mult talentosul nostru scriitorifi dramatic. Intre Zole i Tiptescu nu se

agith numal chestiuni politice, ci le atins un

puternic i adinc simtimint omenesc, Mbirea;
de aceea i autoriul nostru a avut prilej s,

&eh o analiz mai puternich. Din punctul

de vedere psihie uuii strut zugrdviti mai adine, altii putin adinc, dar cum am zis niel
unul greit. Sint scene cari, din punctul de

vedere al adevrului i puterel in zugrvirea

caracterelor i strilor sufleteti, sint fcute

www.dacoromanica.ro

I. L. CABAGIALI

377)

cu adevhrath minh de malestru. Aa le scena

a IX-a din actul al II-lea intre Catavencu
i Tiphtescu. Tiphtescu le nevoit prin pozitiunea sa, prin rughinintile Zolel Trahanache,
si!) trateze cu Catavencu pentru rhscumphrarea scrisorel. Plin de despret, de urh, pen,-

tru Catavencu le nevoit sh innhdur aceste

simtimente. Dar, ca prefect, 1n-0-'1-tat sh, porun-

ceasch i neinvatat A-0 infrine pornirile caracterului shn violent, de abiea poate sh se
stapineasch. In toatil scena aceasta intre Ti phtescu i Catavencu. o scenh mare de eapte
paginl, la fie care fraz, la fie-care cuvint, se

simt, se vhd admirabil simtimintele ce fierb

in sufletul lui Tiphtescu. Frazele ce pronunt,
gesturile, btalea nervoash din chlchiii., stringerea scaunulul cu mina, trhdeazh si zugrh-

vesc aceste simtiminte, dar mai presus de

toate le admirabil exprimath creterea treptatil a indignrel lui Tiphtescu i silinta de
a se stpini, phnh ce in sfirit indignarea
invinge i izbucnete in strightul : mizera-

bile" i turbat se arunch asupra lui Cata-

vencu. Ca pendant" pentru aceasth seen& admirabilh,, am sftui pe cetitoril notrii sh ce-

tease& din nou scena I-a din actul al II-lea

Intre Brinzovenescu, Furfuridi i TrahanacheBrInzovenescu i. Farfuridi, duph multe ocolurl, insfirit marturisesc lui Trahanache ch,
lei bhnuesc pe prefect de trhdare politich.

www.dacoromanica.ro

370

I L. CARAGIALI

Trahanache, indignat, incepe s mustre pe

Farfuridi i pe Brinzovenescu, la fie-care intrerupere se indigneaz mai reu i sfirete

prin a fugi de amicil sl politici strigind

Saiutare ! Salutare ! Stimabile". Creterea
indignrei lui Trahanache le zugravith cu o
admirabild. pricepere. Zugrvirea mai aceluia-i simtiment al indignrel, a creterei trep-

tate a indignrel la dol oameni alit de deosebiti, ca Tiptescu i Trahanache, arat i

mai bine, tot puternicul spirit de observatie,
toat puterea cu care Caragiali tie s creeze
Di'ntre altele
adevrate i vii
grit iearti admirabile douh scene di'ntre Tiptescu i Zoie. In scena a V-a din actul
al II-lea se zugrvete admirabil caracterul
Cucoanel Zoita : alintat, capricioas, inv-

tat s i se indeplineasca toate capriciurile,

cind peste lea d o nenorocire; clnd o amenint mi scandal, uit toate. NeInvtata

s fie contrariat in vieat, neinvtat cu

toat seriozitatea vietel, la prima aretare a
primejdiel le gata s jertfeasck totul, s, jertfeasc interesele politice trecute, prezente i
viitoare ale lumei intregi. De un egoism strimt
de-o inteligent care lera tocmai destul pen-

tru a duce de nas i inela pe brbatu-su,

de-a face intrigi amoroase, dar cu totul ne-

indestultoare, cind se cer vederi ce-va mai

innalte, lea sh miear, le revoltat de scruwww.dacoromanica.ro

f. L. CARAGRLI

377

pulu lu Tiphtescu, care nu vrea sh sustie

candidatura escrocului de Catavencu. Pentra

a invinge scrupulul i indrhtniciea luI Tiphtescu, cucoana Zole pune In micare toate
mijloacele de cari dispune o femele i Inch o
femee-cucoanii: linguire, dezmierdrl, mustrrl,

ameninthri i In sfirit lacrimi. Tooth aceastd.

scenh le admirabil de expresiva i de adevhrath. Fat, cu aceste multiple arme Tiphtescu
se pleack le invins. Faptul eh Zole duce de nas

i pe brbat i politica judetului, faptul c

1nvinge scrupulul i indhrhtniciea lui Tiphtescu, prin energie, poate sh pare chiar c
le semnul unei energil superioare. Aceasta le
greh i Caragiali le un observatoria prea fin
ca sh fie de aceast, prere i in alt, seen&
intre Zoie i Tiphtescu *), petrecut cIte-va

zile duph cea di'nthiii se arath adevratul

caracter al Zolei. Cite-va zile de suferinth,
de primejdie, o distrug inteatita in eh lea
se pierde cu deshvirire. Fie-care micare, fiecare zgomot, o face OA tremure ca varga, sh

plngh cu un plins isteric i de asth data

neprethcut i cIt sh poate de sincer. Pe cind
Tiphtescu cugeth i se lupth pentru inlturarea primejdiel, pentra schparea pozitiunei
kr, cucoana Zole plInge, tremur, 11 Impovhreaz cu mustrhrl, i-a pierdut capul pan&
*) Scena a V-a actul IV si mat' ales scena I-a actul IV.

www.dacoromanica.ro

378

I. L. GARAGIALT

la atita inCit nu tie niel ce face, nicl ce vorbete ; lea ne insufl mil. Diferenta pe care
o Invoac lea intre pozitiunea lei i a lul
Tiphtescu, chcl lei le bhrbat, decl asupra lul
scandalul nu se va rsfringe atit de mult, nu
le tocmai adevrath, pentru ch Tiphtescu orl
cind le gata sh piece cu lea. In aceast scenh
se arath adevratul caracter al cucoanel Zole,
caracter energic pentru fieacurile vietel i

nul acolo unde se cere adevrath energie.

Tipul cucoanel Zole le poate i rnai reuit

de cit toate eelealalte. Dar taleutul 1111 Ca-

ragiali se arath nu numal intr'o scenh, ci

cite o (lath inteo singurh fraz se oglindete tot caracterul talentului lui. Dam aici
douil pilde toarte caracteristice. Tiphtescu
vorbete cu Pristanda. Acest din urmh plin
de un extraz ipocrit pentru Tiptescu, plin de
supunerea unul rob pentru prefect, supunere i admiratie ipocriti, cum i trebule s
fie la un rob, cu un suris de supunere pe
buze, repeth, ca un eco duph prefect cel din
urmh cuvint al frazel. Chid prefectul injurh
pe Catavencu, Pristanda repeth, dup prefect
adaugind cuvintul curat". Miol" injurh Tiphtescu pe Catavencu, curat mie1" repeth
Pristanda; murdar", curat murdar " respunde
Pristanda. Se schimbh vorba, Pristanda ca un
ecou repeth sfiritul frazel, dar Ieath c Tiptescu spune fraza urmhtoare al chrel sfir-

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

379

it le cu totul in defavorul lui Pristanda :

TIRiTESOU Lasa, Ghita, cu steagurile de aWO, eri ti-a eit bine ; ai tras frumuel con:

deiul.
PRISTANDA [uitAndu-se pe sine, rizind] Curat con-

deiu Dandulf numal de eit seama, nail Adeca cum

condeiu, coane Fanica ?"

Acest respuns al lui Pristanda , aceast fraza le at se poate de caracteristich

pentru natura de rob ipocrit a lui Pristanda.

Tea le i cit se poate de logica, de adevhrat, din punctul de vedere psihologic.
In adevar, cind Tipatescu incepe zimbind
sa vorbeasch de steagurl, Pristanda al chrul
spirit se modeleaza dup spiritul lui Tipatescu, incepe sh ria pregatindu-se sa repete cuvintul din urin. Prin puterea inertiel psihice,
mecanicete, lel repet cuvintul din urma
curat condeiu" ; sunetul cuvintelor pronuntate ii deteapt, in contiinta insemnarea lor
17

1 atunci, schimbind de o data expresiunea

fetel in naiva i mierata, lei, pare-ch ne pricepind de ce le vorba, intreabk adech cum
condeiu, coane Fnic ?"
Dar acest respims pe IMg ca ie foarte
caracteristic, pe lingh c le perfect logic i
adevrat, psihologicete vorbind, le i. cit se
poate de scenic.
Picleala lul Pristanda face pe public sa
izbucneasch intfun ris cu hohot. A doua

www.dacoromanica.ro

380

L L. CARAGIALI

pild o luAna din actul al IV-lea, scena a X-a

Zole dupg, atita spaini i. durere capt pe

neateptate scrisoarea de amor innapol. Iea

rernine singurg, pe seen& cu scrisoarea in

Ce prilej, ar fi pentru un scriitoria cu

niai putin talent s fach un lung monolog

in care Zoie i-ar fi exprimat toat multmi-

rea, toat bucuriea, ch In sfirit a cptat

scrisoarea pierdut, in sfirit n'o mai ameo primejdie, in sfirit poate s treasc innainte nesuprath cu omnl pe care-1
lubete : Fnica, Tiphtescu. Dar Caragiali,
le un observatoria prea fin, prea bine tie s
priveasch In adincul inemel omeneti, pentru
ca s fach ast-feliii de greal. Bucuriea mare,
fericirea mare, neateptat, a i o mare nefericire neateptat, turburind. toate puterile
sufletet1, le sea* amutete pe ona i 1.1 fac

nin

s exprimenemicitoriul sentiment in fraze scurte,

confuze.

De aceea le aa de greu, aa imens de greu..

a esprima, a zugrvi aa sentiment. Ceea ce

le adevrat in general le, bine inteles, i mai
adevrat in cazul cucoanel Zole, femele slabh
i nervoash. Toate aceste le-a priceput i
simtit perfect Carageali. Ieat cum 1i arata, Zole sentimentul de nespus bucurie.
ZOE. E adevratori visez ? (vade pe un scaun, scoate
scrisoarea, o cite0e, o skuta) Fnich, ! (se scoall riz6nd
o mai citeste, o mal sArutil, de mai multe oil si iar qade)
77

www.dacoromanica.ro

L L. GARAGIALI

381

_Panic& ! (pans nervos dupd, o pauzd, se scoald zimbind,

se sterge la oelil si resufld, tare) A I
mi-a
Fnick ! (sue repede sedrile la dreapta i dispare)"

Cit de sobru i cit de admirabil de adevrat! Doug, simtimente au muncit mai mult
Zole teama de un scandal public i mai

seam teama ca va pierde pe amantul lei

Fnick. i cit de ramitoriii de adevrat ie
exprimat in clte-va cuvinte lucuriea de a
se fi mintuit de aceasta spaim. Cite simtiminte nu's exprimate in aceast repetire de
trel

Fgnicg, ? Sftuim pe cetitoril notri

s ceteasc de mal multe ori aceste cite-va

rinduri, acest mic monolog al Zoiel, pentru,
a intelege bine acea ptrundere adinch a lui
Caragiali i acea art& sobr cu care tie s'o.
exprime. Prin asemenea bucti Caragiali sc
ridich de la un scriitoriii de talent, la innltimea unui mare artist. Ieste inch o particularitate in scrierile luI Caragiali, asupra creia dorim s atragem luarea a minte a cetitorilor notri. Toate comediile lul sint pline,
impestritate, cu paranteze Mai fie-care monolog mai insemnat, mal fie-care fraz mai
caracteristic, le urmat de o parentez In
care le aretat fie-care gest, fie-care intonatie,
fie-care schimbare a fetei chiar, le aretat
in parentez. Se intelege aa, obinuese
tot scriitoril dramatici, dar foarte putini
cit Caragiali

www.dacoromanica.ro

382

I. L. CARAGIALI

Comediile lui: Caragiali, din aceast cauz,

slut foarte indemnatece pentru jucat. Care

o fi cauza acestor parenteze atit de numeroase ? Ie oare frica lui Caragiali s nu greasc5, actoril i de aceea le arath in parentez fie-care gest ce trebule s-1 fac ? 0 fi
i aceasta. Dar cauza principal, le mai ales
in feliul talentubil scriitorulul nostru. Caragiali

cunoate asa de bine, asa de perfect pe acel

pe cari if descrie : iel vede asa de bine, aa
de exact, fie-care micare ce fac , lei aude
aa de deslusit fie-care cuvint ; lel simte ala
de bine fie-care miscare sufieteasc, fie-care
simtimint al eroilor shi i cum acest simtimint se manifesteaz si toate modurile posibile de manifestarein cit i-ar trebui spatiul

larg al unuI roman pentru a le exprima.

Strimtorat inse in feliul scrierei speciale, care

le piesa teatral, strimtorat in conventiile
teatrale, in monologuri , lei vars toate ob-

servatiile atit de fine, atit de exacte, in pa-

renteze. De aceea, Intre altele, sint aa de uor

de jucat comediile lui Caragiali i ceea ce le

mai important, de acea slut aa de interesante la cetire. Ie o plcere... aproape fizic,

de-a ceti Scrisoarea pierduth" i ori cit de

bine ar fi jucat, lea nu ne poate produce

atita plcere.
In privinta tehniceI piesel Scrisoarea pierdute, nu mal aveth mult de zis, trebule s,
www.dacoromanica.ro

J. L. CARAGIALI

383

repetm ceea ce am spus despre toate comediile lui.

Plin de spirit, fcInd pe public mai la

fie-care fraz sm izbucneasc6, in hohote de

ris, actiunea se desfhoar atit de yid i na-

tural, in cit, cum am mai zis, uiti ch. ieti

la teatru. Conventiile teatrale, absolut necesare intr'o pies de teatru, sint Intrebuintate

on atita art, In cit nu ne lovesc neplcut

sentimentul logicel i naturalului.

*In Noaptea furtunoas" sint mai putine

persoane, de aceea lerau mai uor de maniat,

dar n Scrisoarea pierduth" sint multe, ba

le chiar o adunare mare de oameni, Intruniri i manifestatii publice, i Minuirea pe

scena a acestor numeroase persoane, a acestor adunri marl de oameni, le fcut, cu o

egal sigurant, cu tot atita pricepere

ragiali mai tot timpul pe scen, ceea

ce

mdiestrie.--Persoanele principale le tine Ca-

face s, nu scad, nici un moment interesul

spectatorilor.

Ar fi de scris un articol intreg spre a

areta acele greutti speciale cari sInt de invins In imprtirea pe acte, In desfurarea
actiunel, In zugrvirea caracterelor prin monologuri i convorbiri, In economiea spatiului luerrei, In inchegarea intrigei i dezlegarea lei la sfiritul piesel i hate() sut de
alte greutti mai mici ori mai marl, cari in-

www.dacoromanica.ro

384

T. L. CARAGIALI

greueaz acest special fen de productiune

artistich. Ar fi de fcut alt articol inch spre
a areta cum toate aceste greutati speciale
au fost invinse de Caragiali. Nu-1 facem aice

pentru e nici loc n'avem i pentru c socotim mult mal importante alte Insuiri ale
creatiunei lui Carageali, pe cari am struit
sa, le punem In evident-6,, adec : satira politico-social, i mai ales crearea unor fiinti
i tipuri vii.
Aceast din urm observatie o facem mai
ales pentru acel cari vor s imiteze pe Caragiali, pentru acei cari vor voi s lucreze
In aceea-i directie, pentru acel cari vor dori
creeze lucrri de valoarea Scrisorei
pierdute."

Ie grea tehnica In scrieri teatrale, mai

ales cind ajunge la perfectiea din Scrisoarea pierduth", dar aceasta o poate cpta
un om inteligent prin munch, prin struint,
prin vieata In culisele teatrului. le un pretios
lucru spiritul, mai ales un spirit Inteptorhi,
ca al lui Caragiali, dar ghsim multi oameni
de spirit In tara noastr cari, In multe privinti,
Il egaleazh. Ins ceea ce le peste mdsur de rar

i de exceptional, ceea ce nu se capt ruin

nici o munc i struint, le talentul artistic de.

a zugrvi, de a crea vieat, tipurl, oam.eni

vil i vietuitori. Chiar frazele, cuvintele de.
spirit, din comediile lui Caragiali, cari au

www.dacoromanica.ro

385

I. L. CARAGIALI

inceput s capete dreptul de cettenie In con-

vorbirile de toate zilele, ca fraze tipice, gut

mai ales de aceea aa de spirit, fiind ca, grit
pronuntate de oameni vii i stilt caracteristice pentru aceti oameni. Chiar satira politico-social le aa de adincei i intepeitoare,
pentru c i gsete exprimarea In vieatii
i In oameni vil.
i vii sint oamenil din
Noaptea furtunoash." i Scrisoarea pierduth." atit de vii, in cit parc vor s plece din
comediile scrise, s plece In lume, sh plece
pe stradele oravlui de munte, uncle se petrece actiunea Scrisorei pierdute". Farfuridi, pentru cd, are n'are procese, s mearg
la unsprezece fix la tribunal. Catavencu s,
pling la intruniri, cu lacrimi patriotice ch.
n'avern i nol fali nationali romini, dup5,
cum are fie-care stat civilizat. Trahanache
s prezideze o sumedenie de comitete, sh fac
mare politic i adinci observatii, ea urmtoarea : lute() sotietate fr moral i fr

printip... trebue sa ai i putintia, diplomatie, " ori s, se extazieze innaintea scrisorel WAlatulul shu : Tinr, tnr, dar copt, serios

i care scrie : Tait% unde nu e

moral, e coruptie, i o sotietate fr prin-

tipurl, va s zic, cA, nu le are" ! Zole

s,

petreac i s minince averea btrinulul su

brbat cu cocoelul" lei Tipatescu ; lear Pristanda s mint, s inele, s se injosasc,
25

www.dacoromanica.ro

3Q6

I. L. CARAGIALI

sh linguasch, s, bath pe cel mici, s fie VA-

tut de eel marl, i toate acestea, pentru ch

de... are omul
copil, unsprezece suflete." Dach sthruim aa de mult asupra puterel de a &ad a tipurilor din Caragiali, despre cari am vorbit phnh acuma, le de altmintrelea nu numal pentru acel cari vor
imiteze, ci chiar pentru Caragiali insu-i.
Dupa cum vom vedea pe dath, Caragiali une-

ori pare a nu pricepe lel singur ce constitule mai ales mrimea talentului shu.

Am aretat, pe Oit am putut, insemntatea

creatiunel Jul Caragiali. S, vedem acuma
unele neajunsurl ale acestel creatiuni. Se intelege, ca, nu vom chuta cu luminarea mici
greell,

cu scop de-a areta ch tim sh le

descoperim. Aceasta n'ar fi demn nici de nol,

niel mal ales de insemnatul talent al lui

Caragiali ; vom cuta sh urmrim, s infh-

tohm lucrurile di'ntr'un punct de vedere mai

general, mai obiectiv 1 maI nnalt. Primul

neajuns i, dup noi, un neajuns insemnat,
le Senzul satirei sociale ; am aretat cit de
triste, cit de serioase deductiuni se pot scoate
din talentata satirh a lui Caragiali, ce mare
interes social are lea ? Dar aceste deductiuni, dar acest interes, le al nostru i sperm

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

387

al tuturor cetitorilor, ce vor cugeta mai mulL

Oare tot aa de serios le-a luat i Caragiali ?
iel oare tot a-Ma insemntate ?

La aceste intrebari n'am. putea de ct s

dm un respuns hegativ. Caragiali ne d

un fragment din vieata real. Aceast vieat

li face sh rid& i la rndul lui prin talentul

sdu ne face sh ridem impreun cu lei. 0

data ce aceast vie* contine anomalii grave,

chutind le vom descoperi att pe dinsele ct
i dureroasa lor Insemntate. Dar autoriul
nostru nu &I, anomaliilor acea insemntate,
ce le-o dam noi. Tel ride, i ride cu poft,

nu se simte nicl amrciunea, nici revolta

In risul lui, i de aceea risul lui nu poate
&A. aiba acea adinc seriozitate, acea mare
Insemntate social, pe care ar putea s o
aib, daca autoriul nostru, ar ride cu acela-i
talent, dar ptruns de un ideal social innalt.
Idealul social al satiricului trebule s fie

mult mai pre sus de ct societatea in care

traete, pentru ca risul lui s fie atilde insemnat ca al maietrilor satirei, de cari am pome-

nit mai sus. Voltaire, cu tot geniul su, n'ar

fi avut Mriurirea ce-a avut'o, daca, n'ar fi
stat aa de sus prin dezvoltare, prin ideal
i tocmai fiind c avea ideal aa de Innalt i de mare, de aceea risul lui a
zguduit lumea de atunci i a ajuns pn la
noi, lear veacul al opt-spre-zecelea a putut
www.dacoromanica.ro

388

L L. CARAGIALI

fi numit veacul lui Voltaire. Idealul social

cluzete satira artistului, Indreptindu-i ri-

sul, facind, ca ast ris s fie mai serios, mai

amar, fhcind sh arcla mai tare, s arda acolo,
unde trebule sa, fie ars. D-1. Caragiali, ie indiferent in materie de politic& sociala ; lel

n'are acest Innalt ideal trebuincios, ceea ce

scade in parte insemnatatea satirel sale. Acest neajuns, care se simte In admirabilole
comedil despre cari am vorbit, le mult inse
mai mare in a patra comedie, despre care
vom vorbi acuma In D'ale carnaval ului ".
Satira politico-social, in aceasta, comedie,

le de o insemnatate cu totul infima. i chiar

greit, fortata, 1 in general D'ale carnava-

lului", dei o lucrare de talent, le mai pe

jos de nit comediile celealalte , le mai pe jos

de talentul unui Caragiali. Adincirea psihick une ori aa de ad:Mc& in comediile

despre cari am vorbit, mai de multe orl

mai putin adinca, dar tot-de-a-una re ala.
i adevrata, le in D'ale Carnavalului" superficiala i une ori greita. Dupa cum
se vede, Caragiali a vrut sa, bazeze toast&
lucrarea sa mai ales pe actiune, pe marea
sa pricepere de seen& i pe cuvinte de spi-

rit. Dar, cum am zis, toate acestea au in-

semntate, chid Sint strins legate de tipurl

reale i vietuitoare, cind actiunea decurge
din vie*, i cuvintele de spirit slut pronunwww.dacoromanica.ro

L L. CARAGIALI

389

tate de oamenl vil. Caragiali In D'ale Carnavalului", a vrut s captiveze publicul numai prin actiune teatral i spirit, dar, bine
inteles, n'a reuit i lera imposibil s reuasc. Rupind Intr'un mod nefiresc intriga,

actiunea, de ehtr vieata real, lei

con-

centreaz5, toat atentiea asupra celor

In loc de-a o coneentra asupra celel din urm, asupra vietel realP. Ca urmare a unel
ast-feli de greell, le ca. intriga Insh-i ajunge peste msur de incurcat ; actiunea
une orl nefireasc, spiritul une ori silit. In-

triga se Incurch aa, de reu, In cIt autoriul

niel nu Indrznete s'o descurce pe scen, ci intre culise, fr s tim cum, i de sigur a trebuit toath priceperea luI In ale scenel, In ale teh-

flied teatrale, pentru a o descurca i aa cum

le descurcat ; Incurcturile din comediea aceasta da prilej pentru o multime de btl. Nu-1
vorb, btalea, slava domnulul ! le destul de,

caracteristic pentru vieata noastra in general

i pentru vieata de niahala, in special ; dar

se simte, c toat btalea, le pus pe scena
numal pentru a face pe public sh riz. Mita
Baston, principal persoan a comediel, le ne-

real& i nelogic. Nol am mal spus eh le

absurd a cere de la un artist, s creeze tipurl identice eu cele din vieata real i s
fac pe eroil ski s rosteasc fraze identiee
cu ale tipurilor reale, cari I-au servit drept

www.dacoromanica.ro

3J0

I. L. CARAGIALI

modele, dar aceste tipuri trebuie sh fie logice

cu lele inse-1. trebule ca , spre pild, actiunile cari le fac, sh fie conditionate de simtimentele i pasiunile ce le muncesc.
Aa oare stilt tipurile din D'ale carnavalului" ? SbAuhin ca pilda pe Mita Baston,

aproape principala persoanh a piesel. Mita

Baston, tiitoarea lui Crchnel, i amanta brbieriului Nale Girimea, le o cocoth ordinarh

de mahala, care nu tie sh rosteasch un cm

vint strin, care scrie lui Nale barbieriul :
Vin'o
tragem un chef", care cere mimar, mai mult mi de cit mar, aceastg,
Mit rostete tirade, ca urrdtoarele :

ui-

tat. ch sunt fiica din popor i eh sunt violenta, at in vinele mele curge sngele martirilor de la 11 Fevruar (formidabil) ; ai uitat
c6. sunt Ploeteanc." Ori : D-zeule ! jur !

pe ce mi-a remas mai scump, jur ! pe statua liberttei din Ploeti" ori ! O s m dea
la jurati... ti se va erta multe, cci mult ai
iubit ; mi se va erta mult pentru c juratil
sunt din pop r, nu sunt tirani, n'au obicel
s condamne." Cum se potrivesc aceste tirade,

(care ar merge in gura unui Catavencu) cu

tipul Mitel Baston ? Ori leath alt fapt : Mita
le o cocoth ordinar, tiitoarea lui Cr6eAnel,
lea are i alti amanti : pe Girimea nu-1 lubete, chiar o parte din comic st in faptul
eh lea se impodobete cu o lubire pe care
www.dacoromanica.ro

I. L. CARA.GIALI

391

n'o are. Aceast Mi, pentru a se rzbuna

in contra lui Girimea, care o traduce" cu

Didina, Ii arunch vitrion" In ochl, Il orbete, riscind ast-felia s, fie arestara i sa,
meargh la munca silnic. Unde le
ce o impinge la aa fapt ?
Nu-1 vorba, spiteriul a fost om cuminte i
In loc de vitriol i-a dat cernealL1 violettI (altfeliu ar fi drama i nu comedie) ; dar Mita,
aruncind cernealh, iera convinsd, c, arunch
vitriol. Ie vazut ca Mita le contrazicerea
personificath, iear tiradele ce le pronunta,
snt numai pentru all bate jou de frazele

democratice. Pentru acela-i scop Mita se

numete republican", iear Didin, alt cocoa ordinara, nifilista". Alte tipuri din
D'ale Carnavalului" cum stilt Pampon. Naie
Girimea, Iordache nu-s aa de nelogici, dar
toti sint creati In vederea actiunel, lear nu
actiunea pentru lei. Numal dou5, tipuri Crachnel i Gagilutit Catindatul smut tipuri
foarte cu spirit descrise i stall la innhltimea altor creatiuni ale lui Caragiali.
Bine inteles afar de grealele aretate,
piesa are i multe merite. Aa afar de aceste
tipuri hazlii i de duh, stilt scene intregi vii
i spirituale, ca in cele mal bune din comediile scrise innainte de autoriul nostru Aa

le de pild scena I, din actul L apoi urmtoriul monolog al Catindatului, care se mawww.dacoromanica.ro

392

L L. CARAGIALI

gnetizeaz cu rom pentru a schpa de durere

de msele : .... Pfu! cald mi-e... lucreaz,"
magnetismul... Fam dat de leac !... Veii ce
e cind nu tie cine-va ? Era aproape de mintea
omulul : durerea devine din msea, mseaua
devine din receala, receal devine din frig ;
din cald devine c5, nu mal e frig, dac nu real e
frig, va s zich receala se duce i vine chldura,
a venit cldura, a trecut durerea...." grit i alte

scene tot ala de vil i. spirituale. Dack n'ar

fi de eh tipurile cum le Catindatul, Cracnel,
in parte Pampon ; dac n'ar fi alt ce-va
in toati comediea de eft cite-va scene vil i
spirituale, inch am preferi aceast comedie,
cu toate greclele lei, tuturor melodramelor
franceze i nationale. Tear publicul, care Inghite cu plAcere aceste melodrame, care se extaziaz innaintea farselor franceze, i nemtetl,

limit mal putin talentoase, de cit D'ale carna-

valului", a fost grozav de nedrept flulerind

aceast comedie. Bine inteles vorbhn cle majoritatea publicului, cit despre o parte mica,
a publicului, partea inteligent, apol aice se
schimb chestiea, acest public avea drept
s, fie nemultmit. Nu-i. vorba i acestora

Caragiali am putea s, le respund : De ce

numal de cit 1ml ceretl satire adinci i comedil marl de moravuri. In D'ale carnavaTului" n'am avut pretentie s fac niel una

nicl alta, ci am vrut s dan o fars mal

www.dacoromanica.ro

I. L. CARAGIALI

393

mult de dit o comedie, cu mult actiune

pentru a face pe public s& rid, s& petreac&

i atIta tot...." Dar publicul inteligent ar

putea sri respund, :" D'ale CarnavaluluI"

le de sigur o fars&-comedie de talent, care
ar putea, chiar cu toate grealele le, s fach
reputatiea unui talent de mina a doua, dar
de la acela care, Intru Cit-va, a creat chiar
teatrul nostru, de la acela care ne-a dat doll&

capo d'opere ca Noaptea furtunoas&"

Scrisoarea pierdut&", de la acela nol cerem

mal mult : cui le mult dat, de la acela se
cere mult. Cine ar avea dreptate ? Poate
i unul i altil. Dup, D'ale Carnavalului"
a trecut foarte multh vreme i Caragiali nu

scriea nemic, nu ddea semne de vieat.

Aceast& tacere lera foarte pgubitoare literaturel noastre, att de serac& cu att mai p&-

gubitoare cu cIt Caragiali le poate eel mai

cu talent di'ntre toti scriitorii in vie*. Care
va fi lucrarea mult talentosului nostru scriitoria dramatic se intrebau acei cari se interesau de vieata i micarea literar& a terei
noastre ? Va fi care o comedie de moravuri
ca Noaptea furtunoase dar mai Insemnat&
prin adncimea caracterelor zugrvite ? Va
fi oare o satir adnc& politico-social& In feliul Scrisorel pierdute" dar naafi insemnat&
prin stratul social ce va zugrvi, mal adinc
prin vitiurile sociale ce va nfi era ? Nu-i vorwww.dacoromanica.ro

394

I. L. CARAGIALI

VA, In contra presupunerei din urma pleda

lipsa de un ideal Innalt ideal politico-social,
indiferentismul politico-social al autorului no-

stru. Dar nu se nasc oamenii cu un liana lt

ideal politico-social cu adInca pricepere a

conditiunilor politico-sociale, de train ale terei,
iele se capht& prin studiere i gIndire i se ca-

pt cu mai mult& uurinth i se simt cu

mai mult intensitate de artiti de at de ori
care altul. Care deci va fi lucrarea artistic&

a lui Caragiali, se intrebau admiratorii talentului shu ? Dar un talent Insemnat scaph
de prevederile noastre 1 pe and toti se ateptau la o lucrare In feliul celor fcute,

Caragiali ne dg, doua lucrri de un talent

1 merit Insemnat, cari arata variatul su
talent, dar cari nu seamn& cu cele despre
cari am vorbit. Acestea slut : o nuvel& Fc-

liea de pati" i. o pies& dramatic& Napa stea."

Despre acestea inse in alt articol.

FINE

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII
pag

Prefata
Asupra criticei
Deceptionismul in literatura romana

55

Eminescu

85

D-1 Brociner ca descriitoriu al vietel

thraneti

A. Vlahuta

Pesimistul de la So lem

188
209
270

Tendentionismul i tezismul in arta. 306

I. L. Caragiali
347

www.dacoromanica.ro

ERAT.A.
La pag. 36 r. 11 in loe de fac eetqte face.
$,

fl
17

7/

fl

17
17

11

11

11

52 r. 7
zoologiea oil in botatanica eete0e in zoologie ori in botanica.
sii eete0e ca.
56 r. 26

ce-va de talent cetete

58 r. 8
12

62
67
81

r. 23
r. 17

/7

77
17

r. 20

27

73

77

r.

226 r.

19

17

71

103 r. 3
3
117 r.
122 r. 19
123 r. 5 7/
131 r. 15
142 r. 28
173 r. 14
224 r. 3

224

ce-va talent.
zaoe eete0e zace.

f3

77

11
77

73

17
77

nu

nu mat eete0e

nu mat.
intownirilor eetqte intocmirilor.
g ro?ell eetqte greselt.
cihema eete0e chlam.
tasala eete0e te'spala.
esterne eeteete eterne.

III

eetqte IV

/7

Mire ei cete0e Miresei.

pi-1 lea eetqte pi iea.

77

nu

se curma eitete

nu se mai curma.

moarte nu eetqte

moarte, nu.
Dumnezeu chipul eete*te Dumnezeu dupa chipul.

www.dacoromanica.ro

La pag. 227 r. i in loc de fata colea cetetefa

ta-acolea.

227 r.
239 r.
239 r.

carora cetete caror.

b4 cetete
COCO7s8art cete0e co-

1i3

e.

cost:ire.
17

17

1,

260
260

r. 15
r. 16

333

r. 29

33.8

r.

11

ce dra cetete ce de-a.

Pazde iea cetete Pazderiea
un nevros sexual ceteste o nevroza sexualet
" Boman cetete Roman.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro