Ce se ascunde n spatele hainelor de la H&M?

Dezvluirile ocante ale unei

tinere norvegiene au dus la boicotarea cunoscutului brand suedez
Totul a pornit de la un documentar numit Sweat Shop, realizat de cotidianul
norvegian Aftenposten pentru a arta lumii cum i unde sunt fabricate
produsele celui mai cunoscut lan de magazine de mbrcminte din lume,
gigantul suedez H&M.
Trei tineri bloggeri norvegieni din domeniul modei au fost trimii de publicaia
citat, n Cambodgia, una dintre rile n care compania H&M produce
majoritatea articolelor vestimentare. Timp de o lun, cei trei au trit lng
muncitorii care lucreaz n atelierele de confecie a hainelor, exact n aceleai
condiii ca ei, n case drpnate i mizere, simind pe pielea lor ritmul
draconic de munc, cu ture epuizante.
Prin acest demers, ziarul Aftenposten a dorit s le arate tinerilor occidentali
de unde provin hainele pe care ei le poart zilnic i pentru care trudesc din
greu oameni dintr-o ar n curs de dezvoltare, devenit de ani buni un teren
de exploatare pentru cele mai mari branduri ale modei. Unde sclavia este
legal, muncindu-se ntre 16 i 18 ore pe zi, pe un salariu mult sub ceea ce se
poate numi salariu minim, in condiii igienico-sanitare jalnice i fr nicio
protecie, scrie site-ul informarexresistere.fr.
Dei iniiativa cotidianului norvegian prea ludabil, cei trei bloggeri au fost
instruii, la revenirea n ar, s nu spun chiar tot ce au vzut n timpul
ederii lor n Cambodgia.
Una dintre tinere a ales ns s spun tot adevrul, pornind din proprie
iniiativ o campanie de informare a lumii ntregi asupra condiiilor inumane
de munc din atelierele in care se fac hainele H&M. Meritul lui Anniken
Jrgensen, n vrst de 17 ani, este c, nclcnd omerta, a reuit s scoat la
lumin drama celor care muncesc n atelierele groazei.
Tinerele cambodgiene lucreaz de dimineaa pn noaptea, niciodat mai
puin de 16 sau 18 ore, pn la epuizare, pe un salariu de 80 de dolari pe
lun, in cazul cel mai bun. Pentru c exist i situaii in care nu sunt pltite cu
lunile.
Cnd ndrznesc s protesteze, pentru a cere 4 dolari n plus, protestele lor
sunt nbuite n snge. Anniken povestete c multe dintre fetele de 18 ani
pe care le-a ntlnit in Cambodgia ncepuser s munceasc de la vrsta de 9
ani.