Ministerul Sntii Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Efectuat: Guu Mihaela

gr.1430
Chiinu 2014

Alimentatia copilului mic 1-3 ani.

Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de
alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata o trecere catre alimentatia
adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii functiei
digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei
temporare.
Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este
semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai redus.
In medie copilasii cresc cu 200-250 g/luna, respectiv 10-12 cm pe an, pentru o crestere
armonioasa fiind nevoie de o alimentatie diversificata care sa includa toate principiile
nutritionale.
Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o fundatie durabila pentru deprinderea unor
obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza.
La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil
comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste
deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare
importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas.
In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de 100 kcal /kg corp/zi ( de exemplu pentru
un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in
medie de 100 ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative; atata timp cat un copil este
activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate
respecta curba corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si
nu este nevoie sa-i dam suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare. La modul
orientativ, portia unui copil mic reprezinta un sfert din cea a unui adult.
Trebuie sa existe un echilibru intre Proteine, Glucide ( hidrati de carbon)
si Lipide ( grasimi), precum si un aport corespunzator de Fibre , Vitamine si Minerale. Nu
exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul de calorii) fiind variabil
astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios
la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in
permanenta de ceva nou.
Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta
evitand atat carentele cat mai ales excesul.
1. PROTEINELE
rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;
in medie sunt necesare 1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram, jumatate de origine
animala, jumatate provenind din vegetale ( cereale, legume, fructe);

prin decompunere in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre

acestia 8 fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din
alimentatie);
cele cu valoare biologica mare ( de calitate) sunt proteinele de origine animala ( lapte,
oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata
copiilor;
a)carnea:

pui,gaina, curcan, peste , vita,iepure, ficat de pui 40-60 g zilnic;

poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este refuzata poate fi camuflata sub
forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);
carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si
conservele de tip pate!!!!
b)ouale:

alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de 2-3 ori /saptamana), de

gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic;pot fi oferite si oua de
prepelita insa nu se recomanda ca acestea sa fie consumate crude(celebrele cure de
imunizare);
dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii)
si albusul de ou;
c)lactatele:

laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa

depaseasca 400-500 ml/zi ; se recomanda in continuare formulele de lapte praf adaptate
varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu
fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici organismului;la cei alaptati se continua
alaptarea, calitatile laptelui de mama raman aceleasi si dupa varsta de 1 an;
iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca,capra, urda, riccota, mozarella(bulgari),
smantana,unt ( consumat ca atare nu prajit);
se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le
imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci
branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

au un important rol energetic si structural ( creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu
pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din
cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi
lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi;
ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;

in medie sunt necesare 10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidratii de
carbon cu absorbtie lenta ( mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in
cereale, legume, fructe;
painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala
( painea neagra) in cantitate de 2 felii/zi, la fel orezul, grisul,pastele ( mai ales cele integrale);
de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o
gustare mai consistenta;
cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs
lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie piticului pana la
masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul de seminte(in, chia, canepa, dovleac crud,
etc), la piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari ( iaurt, branza de
vaci);
dulciurile ( ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine
insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din
comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar; in general se recomanda
prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici etc. ciocolata nu trebuie
administrata sub varsta de 3 ani.
fructe: in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care
trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare
atentie trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita
pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete ( piureuri, sucuri) sau sub forma de
compoturi, incorporate in tarte, prajituri.
legumele : preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor,
incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE ( grasimile)
foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar
mai ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor
vitamine ( vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de
lipide furnizand 9,1 kcal;
trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica-4-5gkg/zi
exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate
a)grasimile saturate:
provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea
grasa, slanina, untura, mezelurile;
se recomanda indepartarea grasimii vizibile (slanina), respectiv a grasimii subcutanate
( pielea) de la carnea de pasare;
laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va
administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;

untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D insa consumat

ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.
Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in
alimentatia copiilor.
b)grasimile mononesaturate:

uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din
regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea
salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi
grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar
din alimentatie );
c)grasimile polinesaturate:

pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita
continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras ( somon, somn,
sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana;
pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut
ridicat de vitamine ( D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si
renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
uleiul de floarea soarelui poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa
optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai
indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;
Mezelurile, afumaturile, carnea tocata , branza topita, margarina, produsele de
patiserie ( foietaje) nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani , fiind cu atat mai
nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe.
Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun 20-25 %, gustarea 1 10-15%, pranzul 30% , gustarea 2 10-15%, cina-20-25% care
trebuie sa includa toate cele 5 grupe de alimente:
grupa I : lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana)
grupa II : carne, peste, organe, oua furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa
considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale
grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline,
floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi
grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se
adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare
grupaV : fructele ( 100-150 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic
pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi
camuflate sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.
Ideal ar fi ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas,
distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti mancarea

aceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face
placere sa se serveasca, sa manance singuri ( chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i
incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa
transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri , plansete si multa truda din partea
dumneavoastra.
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor
determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de tipul
soldateilor, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati astfel incat
spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa.
Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile
alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind
deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.
Dintre alimentele interzise bebelusului ( articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati
progresiv crescande : sarea ( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3
ani),zaharul ( maxim 10 g/zi), albusul de ou, mierea de albine ( la micul dejun pe o tartina
cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului), fructele de padure ( cu precautie la cei cu
antecedente alergice).
In schimb ramane o interdictie clara pentru:
mezeluri, conserve de carne, peste, pate
carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat
margarina
ciocolata
condimente de tipul vegeta
laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)
Practic:

a)mic dejun :
200-250 ml lapte ( formula adaptata varstei sau lapte de mama) eventual cu o felie de paine
cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa;
lapte cu cereale(ideal brute);
200-250 ml lapte(formula sau lapte de mama)+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine;
b)gustarea 1:

fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu seminte, cereale; nu se

recomanda sucurile de fructe intre mese;
iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale, seminte adaugate;
branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;

c)pranz:
supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei)
100-150ml;nu se adauga paine la supa, aceasta aduce calorii suplimentare si va duce la
refuzul piureului;
carne( pui,gaina, curcan ,iepure vita, peste, ficat) 40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in
piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida,
cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) 100 g ; pot fi servite alaturi si
bucatele de legume crude:rosie, castravete, ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume
crude;
desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.

gustarea 2:
fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu cereale/seminte;
iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
branza de vaci cu fructe /cereale/seminte;
cina:

mamaliga cu branza si smantana 100-120 g + lapte 200ml

budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte
cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

Cele mai frecvente greseli:

excesul de lapte(peste 700ml pe zi este considerat exces, dezavantajul major fiind refuzul
altor alimente, necesarul de calorii fiind acoperit insa din punct de vedere calitativ nu sunt
asigurati nutrientii necesari);
abandonarea produselor proaspete;
excesul de proteine( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile
dulci:carbogasoase/necarbogasoase);
rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe, oferirea acestora intre mese;
folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici;
impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie
psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici);
Sfaturi practice:
respectati orarul meselor;
mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de
exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);
portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;

nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese si nici rontaieli pana la masa urmatoare;
folosisti sistemul de recompensa ( ex: mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la
joaca, etc);
oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.

Alimentatia prescolarului 3-7 ani.

Prescolarii cu varsta curpinsa intre 3 si 7 anisori au nevoie de o alimentatie diversa care sa
includa toate principiile alimentare deoarece la aceasta varsta principala lor activitate este
joaca care presupune foarte multa miscare si in consecinta au nevoie de multa energie . Mai
mult, daca practica si un sport in cadru organizat mesele trebuie sa fie consistente si adaptate
pentru a sustine ritmul de crestere si cheltuielile suplimentare de energie. De asemenea
alimentatia trebuie sa contribuie la cresterea capacitatii de aparare impotriva infectiilor, atat de
frecvente o data cu intrarea in colectivitate.
Incepand cu varsta de 3 ani este recomandata trecerea la obiceiurile alimentare din familie cu
conditia ca acestea sa respecte un orar regulat al meselor si sa evite alimentele nesanatoase , in
special cele care sufera o prelucrare industriala (semipreparate, conserve, mezeluri, afumaturi,
etc). Este important si procesul termic de preparare in continuare nefiind recomandate
prajelile, rantasurile, excesul de grasimi de origine animala.
In medie intre 3 si 7 ani necesarul de calorii este de 80-90 kcal/kg corp/zi, necesar care se
adapteaza in functie de varsta, sex si bineinteles activitatea fizica mai ales daca este una
sustinuta. Astfel la 3 ani au nevoie in medie de 1300kcal/zi, 1500kcal la 4 anisori, 1600
kcal la 5 ani, pentru ca la 7 ani nevoia de calorii sa creasca la 1800 kcal/zi.
Dupa varsta de 3 ani ritmul de crestere nu mai este unul continuu, ci in salturi, explicand
astfel apetitul variabil corelat cu perioadele de stagnare, respectiv de crestere. Astfel daca
copilul nu creste in greutate cateva luni nu trebuie sa va ingrijoreze, cu siguranta va urma o
perioada de crestere accelerata.
1. PROTEINELE:
rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;
ar trebui sa reprezinte 14-16% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand prin
ardere 4,1 kcal;
70% din totalul de proteine ar trebui sa fie de origine animala(carne pui,curcan, iepure,
vita, curcan,muschiulet de porc,ficat de pui/vita, ou,lactate), restul de 30 % provenind din
vegetale(cereale, legume, fructe);
prin descompunerea lor in organism se elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi
dintre acestia 8 fiind esentiali( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din
alimentatie);

cele cu valoare biologica mare( de calitate) sunt proteinele de origine animala ( lapte,
oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata
copiilor;
a)carnea:
pui, curcan, peste, iepure, vita, ficat de pui/vita, muschiulet de porc(o data pe saptamana)
40-60 g zilnic;
poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este refuzata poate fi camuflata sub
forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte);
trebuie evitata administrarea sub forma de snitele, chiftele, procesul termic de prajire in
ulei fiind unul nesanatos cu acumulare excesiva de grasimi in detrimentul altor nutrienti;
mezelurile, pate-ul din conserva nu constituie substituienti ai carnii; aceste produse nu ar
trebui sa se regaseasca in meniul copiilor!
b)ouale:
alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de 2 -3 ori /saptamana), de
gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic;
pot fi utilizate si ouale de prepelita insa niciodata consumate crude ci preparate termic;
c)lactatele:
laptele trebuie sa se regaseasca zilnic in alimentatia gradinarilor insa acesta nu trebuie sa
depaseasca 400-500 ml/zi ; se poate folosi laptele de vaca (1,5-1,8%) sau laptele de capra;
sursa de provenienta trebuie sa fie una sigura, care sa respecte conditiile igienico-sanitare;
iaurt natural (2-4%), branza de vaci, telemea de vaca/capra, urda, cas dulce de vaca/oaie,
smantana(15-20%),unt; se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana,
iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si
nu contin aditivi);
branza topita, margarina, iaurtul cu fructe nu sunt indicate in alimentatia copiilor;
150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci;

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

au un important rol energetic si structural(creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot
functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din
cereale(grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi
lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 15-20 g/zi;
ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand prin ardere
4,1 kcal;
in medie sunt necesare 200-240 g/zi, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie
lenta(mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale/derivate de
cereale, legume, fructe;
a)cerealele:
painea trebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala
( painea neagra) in cantitate de 120-140 g/zi;

orezul, grisul, pastele(mai ales cele integrale); de asemenea exista o mare varietate de
cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta( mei, orz,
ovaz,hrisca,quinoa,amaranthetc); cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot
constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze
suficienta energie pana la masa de pranz;
nu sunt recomandate cerealele indulcite, care au adaugat mult zahar, arome, aditivi;
b)dulciurile:
foarte apreciate de toti copilasii, constituie un real pericol daca sunt oferite in exces; se
creeaza asa numita dependenta de dulce care in timp se accentueaza, si interfera cu aportul
caloric si cu ceilalti nutrienti deosebit de importanti pentru echilibrul nutritional;
ciocolata, napolitanele, sucurile (acidulate/neacidulate), acadelele, bomboanele, etc- sunt
usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte
mare atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantitate foarte mare de
zahar; in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac,
branzoici,etc.
siropul de artar, cel de curmale, smochinele, curmalele, prunele uscate pot fi folosite la
indulcirea diverselor preparate;
c)fructele:
in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie
evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie
trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului
de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete (salate de fructe, bucatele de fructe,piureuri,
sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.
se recomanda ca si desert dupa masa de pranz sau ca si componenta (integrala/partiala) a
gustarilor dintre mese.
d)legumele:
preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat
mai mare diversitate;
se pot folosi orice fel de legume (radacinoase, salata, spanac, brocoli, conopida, cartof,
sfecla, varza, gulii, fasole verde/galbena, mazare, fasole uscata, linte,dovlecel, rosii, ardei,
vinete, ciuperci,etc).

3. LIPIDELE ( grasimile):
foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar
mai ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor
vitamine ( vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de
lipide furnizand prin ardere 9,1 kcal;
trebuie sa reprezinte 35-40% din ratia calorica, 75% de origine animala(unt, smantana,
etc), restul de origine vegetala(ulei, oleaginoase, etc);
exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate:

a)grasimile saturate:
provin din carne, lapte, smantana, unt si trebuie folosite cu precautie, evitand carnea
grasa, slanina, untura, mezelurile;
se recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina), respectiv a grasimii subcutanate
( pielea) de la carnea de pasare;
laptele, smantana trebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va
administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;
untul este indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D insa consumat
ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.
Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in
alimentatia copiilor.
b)grasimile mononesaturate:
uleiul de masline al carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din
regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea
salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi
grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar
din alimentatie);
c)grasimile polinesaturate:
pestele este un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita
continutului mare de acizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras (somon, somn,
sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana;
pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut
ridicat de vitamine ( D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si
renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;
uleiul de floarea soarelui poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa
optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai
indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;
Necesarul de lichide :
Nevoia de lichide este si ea variabila, cuprinsa intre 70-100ml/kgcorp/zi, in functie de
varsta, sex si bineinteles corelata cu activitatea fizica.In general aceasta nevoie este acoperita
prin consumul de fructe si legume, supe, lapte, sucuri de fructe,astfel incat apa ca atare este
consumata in cantitati mai mici. Este important sa oferiti apa copiilor (ideal slab mineralizata)
mai ales intre mese, in cantitati mici (50-100ml).
Astfel, practic, meniul unui copil intre 3 si 7 ani se bazeaza pe 5 mese inegale ( mic dejun 15-20 %, gustarea 1 10-15%, pranzul 35-40% , gustarea 2 10-15%, cina-15-20% care
trebuie sa includa toate cele 5 grupe de alimente:
grupa I : lactate - pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana);
grupa II : carne, peste, organe, oua furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa
considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale;

grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline,
floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi;
grupa IV : cereale ( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se
adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare;
grupaV : fructele ( 150-200 g/zi) si legumele ( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic
pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi
camuflate sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, chiftelute(pregatite pe gratar
sau in cuptor).
La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor
determina consumul zilnic. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de
programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul
esential, puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca
obiceiuri alimentare sanatoase.

Ce trebuie evitat?
mezelurile, conservele de carne, peste, pate;
afumaturi in exces, preparate de carne prajite in ulei;
margarina, branza topita, cremele de branza, samantana(din comert);
excesul de dulciuri si gustari sarate (sticksuri, snacksuri, biscuiti sarati, chipsuri, grisine,
etc);
rontaielile intre mese, consumul de lichide dulci intre mese (sucuri, limonade, ceaiuri
indulcite);
exista o interdictie clara in ceea ce priveste folosirea biberonului.
Practic:
mic dejun :
a) 200-250 ml lapte cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate
de casa, miere; cacao instant nu ar trebui adaugata laptelui, aceasta putand fi inlocuita cu
succes de pudra de roscove, cicoare, malt;
b) lapte cu cereale;
c) 200-250 ml lapte+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine;
gustarea 1:
a) fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe; daca refuza fructele ca atare se
poate oferi un fresh (portocale, mere, pere, sfecla, telina, morcov, etc);
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;

c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi;

pranz:
supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei)
100-150ml;
carne ( pui, vita, peste, ficat) 60-70 g sau 1 oua fiert incorporat in piureul de legume sau
alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca,
tarte, placinta cu carne, legume, etc) 100-150 g ,servite alaturi si bucatele de legume crude :
rosie, castravete, ardei gras, salata verde, ridichi, etc.
desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.
gustarea 2:

a) fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau sub forma de compot sau suc proaspat de
fructe; se pot adauga cativa biscuiti;
b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate;
c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi;
cina:
a) mamaliga cu branza si smantana 120 -150 g + lapte 200ml;
b) budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte;
c) cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte;
Cele mai frecvente greseli:
excesul de lapte
abandonarea produselor proaspete
excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile
dulcicarbogasoase/necarbogazoase)
rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe
folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste mici
impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie
psihogena (din ce in ce mai frecventa )

AlimentaTia Scolarului 7-15 ani

Alimentatia este asemanatoare cu a adultului. Scolarul are un ritm de crestere lent, nevoile
energetice si nutritive sint destinate pentru activitatea fizica, intelectuala si maturarea sexuala.
Datorita creserii este necesara respectarea echilibrului proteine vegetale/proteine
animale/grasimi/hidrati de carbon.
Nevoile optime ale copiilor de 6 ani sint de circa 50-60kcal/kg/zi. Nevoile de proteine sint la
scolar de 2-3,5 g/kg/zi , cele de lipide 2-1g/kg/zi, iar cele de glucide de 8-10g/kg/zi. Si la
aceasta virsta, respectarea raportului proteine :glucide :lipide= 1 :1 :4, trebuie sa fie o regula.
Unii autori recomanda, in vederea unei mai bune cresterii a organismului o cantitate mai
mare de proteine : 3-3,3g/kg/zi. In general, in aceasta perioada de viata, proteinele(substantele
plastice) trebuie sa acopere 12-15% din aportul total caloric, iar substantele energetice,
respectiv glucidele 40-50% si lipidele 40%.
De regula, pentru copii scolari se recomanda in medie 1900-2000cal/zi, iar pentru cei mai
mari 2500cal/zi. In afara de numarul de calorii, trebuie stabilita si o anume proportie intre
alimente, fiind absolut necesar un echilibru azotat in aceasta virsta, cind corpul copilului
creste si procesele organoplastice sint extrem de active.
Proteinele au un rol esential in toata perioada de crestere pre- si postpubertara. Trebuie, insa,
respectat un echilibru intre cantitatea de proteine animel si cele de origine vegetala.
Nevoile de proteine sint, in medie:
-intre 8-11 ani: 3,2-3,5 g/kg/zi
-intre 12-15 ani: 2,5-2,8 g/kg/zi
Copilul de virsta scoala poate sa consume carne de 2 ori pe zi. De asemenea, se recomanda
consumul de peste.
Lipidele asigura un important aport energetic, vehiculeaza vitaminele A si D, iar lecitina si
colesterina participa la constituirea membranei celulare. In general, grasimile stimuleaza
cresterea in greutate:
Nevoi de lipide:
-la 6 ani: 3g/kg/zi
-intre 10-11 ani: 1,5 k/kg/zi
Proteinele si grasimile vor fi furnizate de produsele lactate: unt, brinzeturi si oua. Grasimile
se mai obtin din uleiurile vegetale, untura si alte lipide animale.
Glucidele intretin, mai ales prin amidon, cheltuieleile de energie imediata, necesare in
munca fizica si intelectuala a scolarilor.
Nevoi de glucide:
-intre 7-12 ani-8-10 g/kg/zi
-intre 12-15 ani: 8 g/kg/zi
Sursele de glucide sint: painea, dulciurile, fructe, cartofi, legume uscate si proaspete,
marmelada, fainoase si altele. Se prefera painea mai neagra (intermediara) care intretine
peristaltismul intestinal si combate tendinta la constipatie, ce se manifesta la aceasta virsta,

contine mai mult fier, calciu, fosfor, magneziu, ca si vitamina B2(ce nu se distruge prin
coacere), decit painea alba. Daca se dau in cantitati prea mari, ele pot determina un
dezechilibru nutritiv, prin exces de fainoase.
Vitaminele sint continute in cantitati suficiente in alimente ca: frisca, unt, brinza, oua, fructe,
legume crude, carne, paine(mai ales vitamina B2), lapte nefiert. Ele sint absolut necesare, atit
cele hidrosolubile: Vitamina C(in fructe si legume verzi), vitaminele B(in cereale), cit si cele
liposolubile: vitamina A(unt, carotenul din legumele verzi), vitamina D(este insuficienta in
alimente si trebuie adaugata, sub forma medicamentoasa, mai ales in timpul iernii).
Sarurile minerale trebuie sa pastreze si ele un anumit echilibru, avind o mare importanta in a
2-a copilarie.
In alimentatia scolarului trebuie sa pedomine alimentele cu caracter bazic, deoarece in
cazul unei hrane cu predominanta acida, proteinele se utilizeaza defectuos. De aceea, trebuie
asigurat un aport suficient de saruri minerale cu insusiri bazice, care influenteaza pozitiv
starea sistemului nervos si endocrin, ca si o mai buna crestere a copilului.
Aportul de saruri minerale trebuie, deci, sa pastreze un echilibru, in sensul
predominantei radicalilor cu caracter bazic(seminte de cereale, fainuri, legume), in dauna
radicalilor cu caracter acid (carne, oua, paine). In acest sens, se va evita o alimentatie excesiv
de bogata in carne, paine si fainoase si saraca in legume proaspete si zarzavat.
Echilibrul fosfo-calcic in ratia alimentara este esential pentru procesul de osificare a
scheletului. De aceea, pe linga produsele care contin fosfor (paine, cereale), copilul trebuie sa
primeasca si alimente bogate in calciu(lapte, brinza, galbenus de ou, fructe uscate, legume
verzi).
In acelasi timp, se impune si acoperirea nevoilor de fier, care se gaseste in cantitate mai mare
in spanac. Si in alimentatia scolarului trebuie evitat abuzul consumului de paine, bomboane,
prajituri, care, reprezinta de mai multe ori, cauza tulburarilor dispeptice si a aparitiei cariilor
dentare.
O hrana rationala, pentru aceasta virsta, va consta din lapte (300-400ml/zi), paine de preferat
integrala (2450-3000 g/zi), fructe crude, legume crude sau fierte, astfel ca sa nu se piarda
sarurile minerale, oua, carne, peste, in cantitati rezonabile.
Alimentati scolarului trebuie sa fie cit mai variata, cu multe fructe si cruditati, astfel incit
acesrea sa reprezinte cel putin din cantitatea necesara de proteine.
Copilul de virsta scolara va primi 4-5mese/zi, dintre care 1-2 gustari.
Adeseori, scolarul cu program de scoala dimineatza, reunta cu usurinta la micul dejun, ceea
ce favorizeaza aparitia unor stari de hipoglicemie, care se manifesta printr-o stare de oboseala,
uneori cefalee si chiar vertije. Acest lucru are drept consecinta scaderea randamentului la
efortul fizic si intelectual, pe care copilul il depunde cel mai intens in cursul primei parti a
zilei.
Mai mult, daca programul scolar se prelungeste dupa 12-13, copilul va la lua o gustare la
scoala, de obicei la ora 10.
Nevoile de lichide, sint la aceasta etate de 75-100ml/zi, ele scazind pe masura ce copilul

inainteaza in virsta. Ele pot fi acoperite atit prin apa de baut, cit si prin apa din alte alimente.
Apa se va da intre mese sau la sfirsitul fiecarei mese.
Repartitia caloriilor pe mese este indicata cu cea de la copilul prescolar:
-12-20% la micul dejun
-4-50%-la masa de pranz
-25-30%-la masa de seara
-10%-2 gustari
Ca si la prescolari, mancarurile prea condimentate, alimentele excitante, ca si bauturile
alcoolice sint complet interzise la aceasta virsta.
Un echilibru intre alimentele de origine animala si cele de origine vegetala, se poate obtine
dupa urmatoarea schema:
-dimineata: ceai sau lapte, eventual cu cacao, painea cu unt, biscuiti.
-la ora 10: paine cu brinza sau un mesel, un corn, un covrig sau o gogoasa, un fruct.
-la amiaza:un aliment gatit cu carne, unul cu legume si un desert, de preferat pe baza de
fructe. Se recomanda ca el putin de citeva ori pe saptamina, primul fel sa fie o supa sau o
ciorba.
-la ora 17: o cana de lapte sau iaurt cu biscuiti.
In concluzie, pentru o buna crestere si dezvoltare a copilului de virsta scoala, ca si pentru
pastrarea starii lui de sanatate, trebuie ca alimentati acestuia sa satisfaca, calitativ si cantitativ,
elichibrul de proteine, lipide, glucide si sa asigure, in acelasi timp, un aport suficient
vitaminic, mineral si hidric, variabil cu virsta.
Erori calitative sau cantitative in alcatuirea alimentatiei scolarului pot avea diferite
consecinte nefaste, uneori destul de grave, in functie de lipsa sau excesul principiului nutritiv
respectiv.
Este normal ca acesti copii de virsta scolara sa consume, aproape intotdeauna, aceleasi
alimente ca si restul familiei.
Desi descresc cu virsta, nevoile de proteine, lipide, glucide, vitamine si minerale ramin
totusi, si la aceasta virsta, datorita saltului de crestere, prepubertar si pubertar, destul de mari.

Alimentatia adolescentului
Alimentatia adolescentului trebuie sa furnizeze energie atat pentru intretinere, pentru ritmul
accentuat al cresterii si dezvlotarii specific perioadei, cat si pentru efortul fizic si intelectual
depus. Necesarul zilnic de calorii este in jur de 2220 kcal la fete, respective 2500-2800 kcal la
baieti.
Alimentatia trebuie sa fie bogata si variata, sa asigure un aport suplimentar de proteine, prin
consumul de carne, oua, produse lactate, peste, dar si din surse vegetale.
Este indicat ca alimentatia adolescentului sa asigure un aport suplimentar de fier si calciu.
Alimente cu un continut ridicat de fier sunt: ficatul de porc, de pui si de vita, carnea de pasare,
de vita si alte tipuri de carne rosie, cerealele integrale sau fortifiate, legumele cu frunze verzi,
fasolea si lintea. Surse excelente de calciu sunt toate produsele lactate, vegetale cum ar fi
spanacul, broccoli, varza, conopida, telina, mazare, fasole verde, dar si produse uscate - alune,
nuci, smochine, curmale, fasole boabe.
Norma de glucide, sursa importanta de energie, poate fi asigurata prin consumul de paine,
fainoase, legume verzi si completata cu zahar si dulciuri concentrate. Nu trebuie neglijat
consumul de fructe proaspete, care ofera organismului importante vitamine si saruri minerale.
In perioadele de activitate intelectuala intensa se vor consuma mai multe elemente bogate in
fosfor si iod, care ajuta sistemul nervos. Fosforul se gaseste in alimentele bogate in calciu,
cele mai bune surse fiind laptele si produsele lactate (branza, iaurt). Alte surse de fosfor sunt
carnea, ouale, fructele uscate sau oleaginoase (nuci, migdale), semintele de dovleac si
cerealele. Alimentele bogate in iod sunt pestele (macrou, hering, somon, pastrav, somn),
fructele de mare, lactatele, fasole uscata si pastai. Iodul este adaugat la majoritatea tipurilor de
sare de masa, astfel incat fiecare persoana isi poate acoperi necesarul zilnic cu o singura
lingurita de sare iodata.
Micul dejun nu trebuie sarit, el asigurand energia necesara in prima parte a zilei. Poate fi
alcatuit dintr-un produs lactat (calciu), paine (glucide), un ou sau sunca (proteine). Cina nu
trebuie sa includa alimente care excita sistemul nervos.
Nu trebuie facut exces de fainoase, grasimi gatite, mezeluri sau conserve.
Sunt interzise consumul de cafea, alcool si tigari.
STOP tentatiilor!
Este dificil sa se asigure o alimentatie rationala a adolescentului in conditiile societatii
moderne, in care tentatiile sunt peste tot iar reclamele agresive transforma adolescentii in
victime sigure ale exceselor alimentare. In plus, este o perioada in care se manifesta tendinta
de a se impotrivi regulilor si disciplinei. De aceea, parintii au un rol important in ceea ce
priveste alimentatia sanatoasa a adolescentului, oferind acestuia o paleta cat mai variata de

alimente si un orar de mese regulate, insistand de fiecare data, chiar daca pare o pierdere de
timp, asupra importantei unei alimentatii sanatoase si echilibrate.
Recomandari:
Evitarea dietelor i nfometrii. Adolescenii care recurg la msuri nesntoase
pentru slbire sunt foarte vulnerabili la afeciunile ce apar prin carene nutriionale,
care apar mult mai uor n aceast perioad caracterizat prin nevoi nutriionale
crescute pentru dezvoltarea fizic i psihic. Sunt total contraindicate dietele, curele,
nfometarea (postul) sau alimentaia sever hipocaloric, scoaterea din alimentaie a
unor grupe de alimente (de exemplu cerealiere, inclusiv pinea), pastilele de slbit
care nu sunt prescrise de medic etc. Aceste msuri predispun la o serie de probleme
psihologice i nutriionale: obezitate (curele promoveaz obezitatea i scad ansele
unui tratament eficient), tulburri de comportament alimentar, anemii, avitaminoze,
probleme de piele, sexuale etc. Exist metode medicale pentru slbire i dezvoltare
armonioas, i ele au puine puncte comune cu curele i dietele larg rspndite, i la
care de multe ori adolescenii apeleaz din surse neomologate (inclusiv Internet-ul, a
crui utilizare este semnificativ la aceast vrst);
Alegerea unei alimentaii diverse. Toate grupele alimentare trebuie s fie
reprezentate, echilibrat, n alimentaia adolescentului: cerealiere, carne (inclusiv pete)
i ou, lactate, fructe i legume.
Limitarea unor componente alimentare. Reducerea consumului de zahr (n
primul rnd prin limitarea dulciurilor i sucurilor dulci), sare, i a unor tipuri de
grsimi: trans i saturate, face parte din alimentaia sntoas.
Consumul de glucide complexe. Pinea, cartofii, orezul, pastele finoase i
cerealele sunt surse de glucide complexe, spre deosebire de glucidele simple de
tipul zahrului. Glucidele complexe trebuie s constituie o parte important din
alimentaie (cel puin o jumtate din caloriile totale). n consumul acestor alimente
conteaz mult modalitatea de preparare, adausurile (n cazul produselor comerciale),
dar i compoziia (n particular gradul de rafinare).
Aportul adecvat de proteine. Proteinele au definite valori minime recomandate, n
schimb excesul de proteine n cadrul alimentaiei nu este sntos pe termen lung.
Pentru a acoperi nevoile minime pentru compoziia i ntreinerea organismului, se
recomand ca sursele de proteine s nu lipseasc din alimentaie. Sursele animale aduc
proteinele de cea mai bun calitate (carne, pete, ou, lactate), ns i sursele vegetale
aduc proteine: mazre, fasole, soia, nuci. O alimentaie n care se exclud carnea,
laptele i oule (vegetarianismul strict) trebuie s respecte anumite reguli pentru a

acoperi nevoile proteice, n particular cele referitoare la aportul de aminoacizi

eseniali.
Selectarea grsimilor bune i includerea lor cu echilibru. Cunoaterea tipurilor
de grsimi a devenit o necesitate n epoca modern. Eliminarea grsimilor trans i
limitarea grsimilor saturate se face pe seama includerii grsimilor bune
mononesaturate (ex. ulei de msline) i polinesaturate (ex. ulei de floarea-soarelui), n
cadrul unui ansamblu echilibrat. Nu orice cantitate de grsimi bune este bun,
ntruct grsimile, indiferent de tipul lor, aduc o cantitate mare de calorii.
Aportul de calciu. Calciul este necesar pentru sntatea dinilor i oaselor.
Adolescenii consum, n general, mai puin calciu dect se recomand, motiv pentru
care este recomandat un consum echivalent cu 3 cni de lapte pe zi (ceea ce poate
nsemna, de exemplu, o can cu lapte, un iaurt, i brnza dintr-un sandwich).
Fortificarea unor alimente cu calciu poate contribui la aportul total, ns
biodisponibilitatea (eficiena prelurii i metabolizrii de ctre organism) este mai
mic dect a surselor naturale. O alternativ pentru cei ce nu consum lapte sau lactate
(din diferite motive: intoleran, stil de via vegetarian) sunt produsele din soia.
Aportul de fier. n adolescen, fierul contribuie la creterea masei musculare la
biei i la dezvoltarea i compensarea pierderilor menstruale la fete. Sursele de fier
pot fi naturale (carne, pete, legume cu frunz verde, mazre, fasole) sau industriale
(produse fortificate). n cazul n care exist un aport inadecvat, ce poate duce la
anemie (situaii destul de frecvente la adolescente), pot fi indicate suplimente.
Limitarea poriilor la restaurant. ntruct realitatea arat c n general tot ce se
comand se i mnnc, este indicat s se comande porii mici inclusiv mprirea
unei porii cu prietenii.
Citirea etichetelor. Adolescenii au o capacitate excepional de nvare, context
n care citirea etichetelor poate deveni o activitate extrem de simpl i util. Citirea cel
puin a rubricii care arat coninutul de calorii/100 de grame poate aduce informaii
extrem de valoroase.
Programarea meselor i gustrilor. Dei poate prea dificil, acest aspect poate fi
deosebit de important atunci cnd exist probleme de greutate. Luarea micului dejun
i pregtirea unei gustri de acas pentru pauza mare la coal sau liceu sunt dou
msuri utile.
Aceste recomandri generale trebuie individualizate atunci cnd exist probleme
de greutate, n special prin corectarea diverselor abateri de la alimentaia sntoas, ce

pot avea numeroase, i, uneori neateptate, justificri, n principal de ordin

psihologic.
Relaia printe-copil i personalitatea individualurmeaz, de asemenea, un tipar
specific n adolescen, tipar de care trebuie inut cont atunci cnd se are n vedere
remedierea problemelor de greutate, alimentaia nsi fiind o faet a personalitii
adolescentului. Nu n ultimul rnd, alimentaia este doar o component a stilului de
via, ansamblu ce determin starea de sntate. Din acest punct de vedere, exist i
alte elemente necesare pentru o bun stare de sntate: activitatea fizic, lipsa
fumatului i, nu n ultimul rnd, echilibrul psihologic.