II.

BASMUL IN TERAPIA COPILULUI

1. A fost odata ca niciodata...
Prin citire sau povestire, prin proiectie sonorizata a unor basme si povestiri copilului i se
prezinta o lume in care are loc confruntarea intre bine si rau si, prin victoria binelui, copilul va
capata nu numai o educatie morala, dar va intelege ca in viata exista situatii dificile, in care trebuie
sa lupte si este invatat sa devina invingator. Basmul dezvolta imaginatia fregeda a copilului, o
stimuleaza, il face sa descopere lumea il initiaza. Copiii descopera in basme si povestiri elemente
specifice ale caracterului uman.
Basmele au fost aprofundat studiate din mai multe perspective: din punct de vedere istoric,
antropologic, literar, psihanalitic, sociologic, lingvistic, artistic etc.
2. Structura basmuui
Multe studii importante au fost realizate asupra structurii basmului. Vladimir I Propp insista
asupra morfologiei basmelor si asupra radacinilor istorice ale basmelor cu zine, realizand lucrari
impresionante in domeniu.
tructura basmului, ca instrument operativ in domeniul clinic, poate fi defasurata astfel:
Inc!"utu basmuui. Basmul incepe prezentand un numar de persona!e si o situatie de
echilibru "echilibru care de obicei isi arata de!a caracterul precar# .
Cri#a. $ste faza centrala a basmului, in care problema ce constituie miezul povestii este
prezentata cat se poate de clar% se precizeaza cine este protagonistul&a, care este problema de
rezolvat, cine sunt aliatii pe care se poate conta, cine sunt dusmanii impotriva carora trebuie sa lupte
si se dezvolta cu mi!loacele naratiei toate formele de solutionare.
Inc$!i!r!a. Basmul se incheie cu si au traiti fericiti... ilustrand un nou echilibru, mai stabil si
mai aducator de satisfactii decat cel din deschidere.
Basmele pot fi intelese, in sensul acesta, ca niste parcursuri de trecere de la un anumit tip de
echilibru la un nou echilibru, temporar mai stabil.
%. P!rsona&!! basmuui
i in ceea ce priveste diversele persona!e ale basmului si functia lor in ansamblul povestirii,
din acelasi motive de aplicabilitate practica a metodei fabulatiei ca instrument terapeutic pot fi
impartite in:
Prota'onsitu. Cel&cea care trebuie sa savarseasca o isprava.
Aiatii. Persoane, animale, sau obiecte mai mult sau mai putin vra!ite, care il a!uta pe
protagonist la realizarea faptelor sale.
Inamicii. Persoane, obiecte, dificultati si circumstante care constituie obstacolele in calea
realizarii performantei protagonistului
(. Basmu si fabuatia in t!ra"i!
e cere pacientului& copilului sa inventeze chiar el, pe loc, un basm. 'tilizand aceasta metoda
pot fi aflate pretioase elemente informative in ceea ce priveste dificultatile si oportunitatile legate de
un anumit moment al vietii noastre:
( daca basmul nascocit priveste un erou&o eroina care trebuie sa isi procure inainte de orice
mi!loace de supravietuire, principala sarcina a respectivei perioade din viata priveste structurarea
unor baze solide ale eului, ale autonomiei personale si ale increderii in sine,
( in cazul in care basmul are drept scop sa se a!unga la o casatorie fericita, e priveste tema
completarii propriilor valente feminine si masculine, rezolvarea dihotomiilor so conflictelor
interiaoare ce se reflecta si in relatiile cu ceilalti.
( cand basmul indica drept scop doar dobandirea unei anumite capacitati superioare sau
depasirea unei anumite incercari, el se refera de obicei la un parcurs de evolutie interioara, in sens
strict.
( tipul de basm pe care il nascocim in anuminte momente ale vietii ne spune unde suntem, in
acea faza si care e principala tema cu care ne confruntam in perioada respectiva,