AVC-urile sunt determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prinpierderea motilitatii a unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru, senzoriale, senzitive si de limbaj. AVC-ul care se instaleaza brusc in plina stare de sanatate poarta denumirea de ictus apopleptic. Tulburarile de motilitate survenite pot fi de diferite grade- parestezii= furnicaturi, arsuri, pana la pareze= diminuarea fortei musculare si la plegie= disparitia totala a functiei motorii. Alaturi de tulburarile motorii apar si tulburari de: sensibilitate, senzoriale, sfincteriene si trofice.
Accidentele vasculare cerebrale se clasifica din punct de vedere anatomoclinic in: Ischemie cerebrala care la randul ei poate fi de doua tipuri: Infarct cerebral provocat de emboli sau trombi ai arterelor cerebrale; Ischemie cerebrala tranzitorie Hemoragie cerebrala care la randul ei poate fi de 2 tipuri: Hemoragie cerebrala- revarsat sanguin difuz in tesutul cerebral Hematom intracerebral- colectie sanguina bine delimitata, localizata in substanta alba. Hemoragia subarahnoidiana- revarsat sanguin situat in spatiul subarahnoidian produs de o ruptura vasculara. Este in stare fluida si nu exercita compresie asupra encefalului. Encefalopatie hipertensiva. Tromboflebitele venelor cerebrale- procese inflamatorii ale venelor sinusurilor cerebrale.
Cauzele AVC-urilor: Hipertensiunea arteriala Ateroscleroza Cardiopatii emboligene- fibrilatia atriala, cardiopatia ischemica, infarctul de miocard, cardiopatia valvulara Traumatismele cerebrale Malformatii vasculare Alte cauze: diabet, etilism acut, intoxicatie acuta, tumori cerebrale, sindrom hemoragipar. Infarctul cerebral reprezinta o necroza a unei parti din tesutul cerebral datorata suprimarii fluxului sanguin ca urmare a obliterarii unui vas de sange. Apare prin: tromboza =obliterare a unu vas sanguin ca urmare a unei leziuni a peretelui sanguin la care adera hematii si leucocite si se formeaza trombusul rosu; embolie datorata deplasarii de la distanta a unei particule solide, lichide sau gazoase care produc o obstructie ex tromboembolie- in care particulele solide sunt trombii rosii provenind din cardiopatiile emboligene, ateroembolii sunt placile de aterom ulcerate de la nivelul arterelor mari, embolii grasoase,uleioase, gazoase. O alta sursa de trombi/emboli provine din septicemii, neoplazii.
Simptomatologie: Debut brusc in majoritatea cazurilor Hemiplegie stg sau dreapta, sau hemipareza Tulburari senzitive: furnicaturi, arsuri, senzatie de rece/cald Tulburari senzoriale: de vaz (pierderea vederii monoculare sau binoculare, diplopie, scaderea acuitatii vizuale), auz, miros, gust etc Tulburari de vorbire in leziuni ale emisferei stangi- afazie, disfazie Tulburari sfincteriene
A. ISCHEMIA CEREBRALA Apare la bolnavii de peste 60 de ani cu ATS, cardiopatii emboligene sau cu antecedente de ischemie cerebrala tranzitorie. Ischemia prin embolie poate sa apara si la pacientii tineri sau la cei de varsta mijlocie cu valvulopatii reumatice, in fibrilatii atriale, tromboflebite, dupa traumatisme sau dupa operatii Semne prodromale: pareze sau parestezii, defecte de vorbire, tulburari de vedere, vertije. Debutul poate fi acut sau intermitent progresiv Semnele pot sa apara si noaptea in somn iar bolnavii sa se trezeasca cu un deficit motor Coma este superficiala LCR este clar B. HEMORAGIA CEREBRALA Apare la pacientii in varsta de 50-60 de ani cu hipertensiune arteriala; Debut brusc cu instalare rapida si totala a hemiplegiei Cefalee profunda unilaterala, vertije care preced coma; Coma profunda; Apare in plina activitate- efort, stres psihic Tulburari vegetative grave: varsaturi, transpiratii profuze, facies vultuos, respiratie Cheyne-Stokes, tahicardic Semne neurologice: ROT abolite, Babinski prezent. Semne de iritatie meningeala: varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei,, Semnul Kernig, Semnul Brudzinski. LCR hemoragic C. HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA
Debut supraacut este rar si se caracterizeaza prin coma profunda si crize de rigiditate cu decerebrare (ap unei contractii-rigiditati in extensie) Debutul acut este mai frecvent: cefalee violenta, urmata de coma superficiala si de sindrom meningean: varsaturi, cefalee, fotofobie, rigiditatea cefei, Semnul Kernig, Semnul Brudzinski. Debut subacut se caracterizeaza prin cefalee si discret sdr. meningean In perioada de stare se manifesta astfel: cefalee violenta, sdr.meningean, LCR hemoragic.
CONDUITA DE URGENTA Transportul unui bolnav cu accident vascular hemoragic in primele ore de la producere are consecinte agravante Asistenta medicala va elibra pacientul de orice stransoare, va scoate proteze dentare si va ridica pacientul in pozitie semisezanda daca nu sufera de ischemie Asistenta medicala va elibera caile respiratorii, va masura TA, FC (bradicardie+HTA=HIC) CONDUITA IN SPITAL
Investigatii de urgenta in spital Oftalmoscopie- ex fundului de ochi care pune in evidenta edemul papilar simptom al HIC Oftalmodinanometria- pune in evidenta tensiunea in artera centrala a retinei Punctia lombara pentru recoltarea LCR, nu se efectueaza in caz de HIC sau tumora cerebrala Radiografia craniofaciala- este indicata in caz de TCC, tromboflebite cerebrale, tumori Recoltarea sangelui Arteriografia cerebrala, EEG, Scintigrafie cerebrala
Urmarirea functiilor vitale si vegetative Respiratia. In primul rand se vor elibera CRS de secretii, decubit lateral stang. In caz de cianoza-oxigen si respiratie asistata Circulatia. Se va monitoriza TA, FC. Se urmareste diureza. Se va asigura eliminarea urinei si a materiilor fecale Se va preveni aparitia escarelor
Tratament medicamentos
Masuri de combare a edemului cerebral Ser glucozat 33% 50-100 ml iv de 2-4 ori pe zi Manitol 0.5-2g/kg/corp/zi 20% piv lent in 30-60 minute Diuretice:Furosemid 2 fiole iv sau piv -cand TA este foarte ridicata se ad Raunervil 2.5mg sau Clonidin 0.15 mg im -sedarea pacientilor la nevoie de3 ori pe zi cate 1/3 din amestecul: 1 fiola mialgin+1 fiola plegomazin+ 1 fiola hidergin im --anticoagulante+ fibrinolitice -in ischemii cerebrale: dextran 40 solutie 10% piv lent 10ml/kg, 500 ml la 12-24h