ADOLF HITLER

<titlu>Mein Kampf
LUPTA MEA
, Ediie cmplet!
"lumul I
EDITURA #ELADI
$
%pe&ta' PETRE POP
T&aduce&ea'
IO(UA %)LI* +"l, I-
DO*A MIHAI .i THEO MARI*E(%U +"l, II-
%u/0nt 1nainte ' TUDOR *EDEL%EA
P2tfa!, &e/i3ie .i cnt&l .tiinific'
DUMITRU OTO"E(%U
"e&2iunea 1n lim4a &m0n! dup! ediia f&ance3!, ap!&ut! 1n anul
5678, la *u/elle2 Editin2 Latine2, t&aductin inte9&ale de Mein
Kampf pa& :, ;audef&< = Demm4<ne2 et A, %almette2, Di&ect&'
Fe&na&d (&lt, >5, &ue (e&/amlni, Pa&i2 +?@-
Tate d&eptu&ile a2up&a /e&2iunii de fa! apa&in Editu&ii #ELADI
Tip9&afia #ELADI
%manda n&, 5A6B
%li tipa&' 7B,CB
Ap!&ut' 566B
I,(,#,*, 6B7=6?DDD=@D=D
%u/1nt 1nainte
%ine 2eam!n! u&!,, ,,
Apa&iia 1n Rm0nia, 1n t&aduce&e inte9&al!, a c!&ii EMein
KampfF pate t&e3i 2u2piciuni 2au fal2e 1n9&iG&!&i, Un&pteniale 4iecii
p&i/ind tip!&i&ea ace2tei c!&i le &!2pundem, din capul lcului, c!
p&incipiile .i cncepiile nainal=2ciali2te t&e4uie 2! fie cun2cute nu
numai anali.til& plitici, ci .i unui pu4lic la&9, c!ci, pent&u e&adica=
&ea &!ului 2cial t&e4uie 2!=i cuna.tem 1nt&e9ul meta4li2m, EA
cuna.teH2c&ia H, (pence&H 1n2eamn! a p&e/edea .i &ice cun.tin!
ne aGut!, mai mult 2au mai puin, a d40ndi 4inele .i a e/ita &!ulI,
%um pi Gudeca un m, 2e 1nt&e4a F, D2tie/2Ji, f!&! a=i anali3a
91ndu&ile K *imic nu=i e2te mai fi&e2c mului dec0t d&ina, une&i
d&amatic!, de a .ti Li a2t!3i ne 1nt&e4!m cum a f2t p2i4il! u&ca&ea
pe 2cena /ieii plitice a unui indi/id alienat, ca&e a p&/cat cea
mai ma&e cnfla9&aie mndial!, cu c&ime inc&edi4ile, pe ca&e
i2t&ia nu le 1n&e9i2t&a2e p0n! atunci K %&edem c!, dac! cel puin
elita 9e&man! a& fi cun2cut .i luat 1n 2eam! ideile a4e&ante ale
ace2tei luc&!&i, &at&ia de.!nat! a fuM&enilui nu a& fi cup&in2
ap&ape 1nt&ea9a ppulaie 9ennanic!Npp&ul9e&man, 1n cea mai
ma&e pa&te a 2a, nu a& fi f2t at0t de culpa4ili3at pent&u &alie&ea la
idei .i fapte ttal inumane,
Iat! ce 2a&cini a/ea de 1ndeplinit mi.ca&ea nainal=2ciali2t!
9e&man!' EEa t&e4uie 2! de2cMid! cMii pp&ului n2t&u a2up&a a
ceea ce 2unt naiunile 2f&!ine .i 2!=i &eamintea2c! ne1ncetat cine e2te
ade/!&atul du.man al lumii actuale, In lc 2! p&p/!duia2c! u&a
1mpt&i/a ppa&el& a&iene, O,,,P ea le /a indica m0niei tutu&& pe
du.manul&!uf!c!t&almeni&ii, a&!t0nd c! el e2te ade/!&atul aut&
al tutu&& neaGun2u&il& na2t&e, Da& ea t&e4uie 2! /e9fQie3e ca m!ca&
pp&ul n2t&u 2! .tie cine e2te du.manul 2!u de ma&te .i 2! fac!
1n a.a fel 1nc0t lupta du2! de ni 1mpt&i/a lui 2! fie 2tea
c!l!u3ita&e a timpu&il& ni, ca&e le /a a&!ta cel&lalte ppa&e
calea pe ca&e t&e4uie 2! 2e an9aGe3e pent&u 2!pa&ea unei meni&i
a&iene militante,I %um K O 2pune Hitle& t&an.ant' Eclii /enin.i
ai ace2tei pute&i ca&e 2e &idic! dea2up&a 2tatel&I Oe2te /&4a de
8
f&ele e/&eimii inte&nainale, n,n,P pt fi 2f!&0mai p&in' Einte&=
3ice&ea 2ciet!il& 2ec&ete ma2nice, M!&uia la p&e2ei inte&nainale,
2up&ima&ea definiti/! a ma&Ri2mului inte&nainal .i, 2imultan,
cn2lida&ea p&9&e2i/! a cncepiei fa2ci2te d32p&e 2tat,I
1nc! din 56>7, a deS =enit limpede c! Hitle&pl!nuia un &!34i
de ampla&e 1n Eu&paN el nu .i=a camuflat inteniiAe, ci, din cnt&!,
le=a eRp&imat f!&! ecMi/c 1n EMein Kampf, De ace2t p&9&am 2=a
inut cu 2finenie, De.i tip!&it! 1n miliane de eRempla&e, canea nu
fu2e2e citit! dec0t de cei din cnduce&ea pa&tidului nainal=2!ali2t,
a2tfel c!, 1n 567C, amenii din antu&aGul 2!u e&au 2Tp&in.i' fie c!
nu citi2e&! ca&tea, fie c! nit=i lua2e&! 1n 2e&i2 ideile, 1n 56>7, Hitle&
anuna Ecu&2ul 9e&manicI 2p&e &!2!&it, ia& 1n 567BfiRa amil 568D ca
ultim te&men al E2luiei definiti/eI, Timpul de incu4aie al ideil&
lui Hitle& e2te datat 1nt&e 56>C=567@, ia& a2cen2iunea 2a fulminant!
a 9!2it 1nele9e&e .i cMia& 2p&iGin' 1n f&untea un& dele9ai de epi2cpi
catlici, ca&dinalul Innit3e& l=a felicitat pe HitAe& pentm aneRa&ea
Au2t&iei E.i i340ndi&ea 2t&!/ecMiului /i2 alppmMd au2t&iacI, ia&
p&imul mini2t&u al Ma&ii #&itanii, Ll<d ;e&9e, i=a f2t a2pete 1n
567?, %0nd, 1n 567C, %eM2l/acia e2te de3mem4&at!, An9lia .i
F&ana 1.i dau ac&dul, ia& Un9a&ia Gu4ilea3!, &e/enindu=i unele
&e9iuni de 2ud ale 2tatului de3mem4&at,
Un 90nd a4e&ant, 42e2i/, pu2 din p!cate 1n p&actic!, ceea ce
d/ede.te c! ani nea &ea in 5i ipta&ele m&ii a miliane de S
N
iei mene.ti
neSUin/ate H 1n cea mai ma&e pa&te e/&ei H n=af2t numai 2luie
final!, definiti/!, ci una 1ndelun9 meditat! .i 1ndct&inat! unei
1nt&e9i annate,
Din &0ndul intelectualil& eu&peni, a&e au 2e2i3at pe&i=
clul iminent al unei a2tfel de p&pa9ande, ,> &ema&c! 90ndit&ul
&m0n Pet&e Pand&ea, %a .i 1n ca3ul altui &m0n, ca&e a dema2=
cat p&imul 1n lume &&ile 2talini2mului +l=am numii /e Panait
I2t&ati, cu a 2a luc&a&e (p/edanie pent&u 1n/in.iN, Pet&e Pand&ea
titlul de9etul de lua&e aminte a2up&a pe&iclului unei la&i a2tfel
1ndctiinate,
%un2c0nd 1ndeap&ape &ealit!tiile pliticii 9e&mane, &d al
unui E2eGu&I la 2tudii de dct&at Gu&idic, 1nt&e 56>B=5677, Peti/
Pand&ea 2c&ie 2e&ie de E&ep&taGeplitice .i 2cil9iceI, 1n 3ia&ul
.i api 1n editu&a EAde/!&ulI, /lumul de 78> pa9ini ;e&mania
D
Mitle&i2t!, la numai c0te/a luni de la numi&ea lui Hitle& d&ept
cancela&, :u&i2t .i 2cil9dept&i/0, un m al cet!ii .i al d&ept!ii,
Pet&e Pand&ea face anali3! p!t&un3!ta&e a2up&a fenmenului
Mitle&i2t, de 2t&in9ent! acualitate, EAu eRi2tat H 1n /eni&ea la
pute&e a lui Hale& H mmente de t&a9i=cmedie ' 49!ta.ii 2emii
2u4/enin0nd %ent&ul catlic .i ale9e&ea lui Hinden4u&9, ca&e
p&e9!tea /eni&ea lin! a ;0tuit&ulu& ,
Au mai eRi2ta t .i alte mmente' 1n9Mii&ea pa&tidului nainal=
9ennan .i a pa&tidului ppula&, ca&e l=au aGutat 2! /in! le9al la
pute&e cu maG&itate de D>V, fiiciunile dint&e indu2t&ia 9&ea
9e&man! .i 4anca 2emit!, ca&e a pat&nat ace2t 2pectacl, Mitle&i.tii
fiind ma&inetele ei, De ce i=a pat&nat K EHale& 1n2emna Tanna=
&ea, deci c0.ti9ul, Hitle& inea 1n f&0u cmuni2mul, du.manul
pe&icul2 .i ap&piat al capitali2mului mi&at 1n di2luUeI ,
O a2tfel de mi.ca&e a/ea ne/ie .i de Main! idel9ic!, .i
cum a2tfel de c&it&i a.teapt! la p0nd!, 2=a 9!2it nu una, ci du!
Maine ca&e 2! acpe&e ace2t EmtpI n!2cut 4lna/ ' nainali2mul .i
2ciali2mul, Diplmatul #&cJd&f=Rant3au .i Melle& /an den
#&ucJ au c&eat un eclecti2m du4i2 p&in 1ncmci.a&ea nainali2=
mului +f!&! 4u&9Me3ie- cu 2ciali2mul +f!&! intemainalitate-,
Ace2te ulei t&e3e2c .i alimentea3! pfia de Me9emnie .i
deliniW de 9&anda&e al lui Hitle&, ia& /ict&ia Re/luiei 4l.e/ice
din niem4&ie 565B +/e2tea p&ime.te afl0ndu=2e 1nt&=un la3a&et- 1l
detennin! 2! de/in! m plitic, 2p&e a p&e/eni a2tfel de e/enimente
.i 1n a&a 2a, 2t!p0nit! deGa de dicta tu&a 2fatu&il& muncit&e.ti (e
1nta&ce de pe f&nt, 1n MiUmcMen, pa&ticip! la 1nl!tu&a&ea ace2t&
in2u&9eni, ca api 2! 2e iniie3e 1n plitic!, E t&imi2 1n 5656 ca a9ent
2ec&et la 1nt&uni&e a pa&tidului muncit&e2c 9e&man .i 2e /ede
p&unit ca mem4&u de pa&tid, 2p&e uimi&ea 2a, E*=a/eam intenia 2!
int&u 1nt&=un pa&tid 9ata f&mat, ci /&eam 2!=mi fac unul al meuI
Hntea3! el 1n E Mein Kampf, Dup! e.ecul puciului din niem4&ie
<*t!>
5, Pet&e Pand&ea, ;e&mania Mitle&i2t!, 1n Pet&e Pand&ea, E2eu&i,
#uc,, Mine&/a, 56B5, p, 5B8,
>, Idem,Up, 5BD
<Ant!>
?
56>7 e2te 1ncMi2 1n f&t!&eaa Land24e&9, cndamnat pent&u
cinci ani, da& 9&aiat dup! numai un an .i Gum!tate, Dtat cu
talent &at&ic, fiul de /ame. au2t&iac a a2imilat ideile .i lim4aGul
emi9&antului e2tnianAlf&edR2en4e&9, cel ca&e, 2epa&e, i=!dat
f&ma 2tili2tic! luc&!&ii EMein Kampf, ca&tea de c!p!t0i a mi.c!&ii
, Ttinal= 2ciali2teN .i api au ap!&ut c0inii de pa3! ai Mitle&i2midui'
;e44el2, ;&in9, Himmle&, #&mann, Ri44ent&p,,,,
%um 2e eRplic! /ene&aia, du2! p0n! la mi2tici2m, de
ca&e 2=a 4ucu&at dictat&ul dup! 56>C K Pent&u &!2pun2, apel!m
la acela.i Pet&e Pand&ea' EA Hitle& a a/ut 1nd&!3neala minciunii,
f!c0nd p&mi2iuni ap&piate, t!iate pe m!2u&! ' 5- dmnia
plitic! cu 4&utalitate tine&ea2c!, >- munca p&int&=un nu 2i2=
tem ecnmic, 7- &epa&tiia 2ciali2t! a 4unu&il&, 8- i39ni&ea
e/&eil&, D- &emilitali3a&ea pat&iei, ?- n4leea &a2ei n&dice .i
B- fnda&ea celui de al t&eilea Impe&iuI ,
Li&etenia cu p&9&amul 2ciali2t al Mitle&i2mului, cmpleRul
de infe&i&itate al ;e&maniei dup! pie&de&ea p&imului &!34i mn=
dial .i al un& p&/incii 49ate 1n 3!c!minte de 2u42l, 2p&iGinul
elect&al al micii 4u&9Me3ii .i cel financia& al ma&ii indu2t&ii din
Renania, p&tecia ac&dat! pict&ului &atat de c!t&e p&e.edintele
&epu4licii, Hinden4u&9, .i api de indu2t&ia.ii Papen, Mei22ne&,
O2Ja& /n Hinden4u&9, pe&iclul unei &e/luii a p&leta&iatului
2unt p0&9Mii ca&e l=au adu2 pe Hitle&, 1n ale9e&ile din ianua&ie 5677,
1n p3iia a dua 1n 2tat, De acum, u&ma cn2lida&ea pute&ii p&in
impune&ea pa&tidului 2!u H Pa&tidul nainal 2ciali2t al munci=
t&il& 9e&mani +*(DAP-Hca pa&tid unic, ttalita&, La nici lun!
de la numi&ea 2a 1n f&untea cancela&iei ReicMului, 2e p&duce
incendie&ea ReicM2ta9ului +Eincendie&ea ReicM2ta9ului e2te flac!&a
cu ca&e Hitle& d! fc lumiiI, 2c&ie :,de Launa<-, U&mea3!' inte&=
3ice&ea Pa&tidului %muni2t din ;e&mania +>C fe4&ua&ie 5677-,
&9ani3a&ea ;e2tapului +ma&tie 5677-, alun9a&ea p&fe2&il&
e/&ei 2au cmuni.ti .i 1nceputul emi9&!&ii, 1n ma2!, a intelectualil&
+ap&ilie = mai 5677-, di3l/a&ea pa&tidel& plitice .i a 2indicatel&
<*t!>
5, Idem, p,56D,
<Ant!>
B
+mai=iulie 5677-, adpta&ea nului d&apel cu 3/a2tic! +2eptem4&ie
5677-, a4li&ea 2i2temului fede&al .i &e&9ani3a&ea ;e&maniei pe 4a3!
unita&! +ianua&ie 5678-, autp&dama&ea lui Hitle& ca EfiiM&e& .i
cancela&I +> au9u2t 5678-, &e&9ani3a&ea .i 1na&ma&ea a&matei +fapt
inte&3i2 p&in pacea de la "e&2aille2-, p&mul9a&ea Le9il& de la
*um4e&9 +5D 2eptem4&ie 567D- de inte&3ice&e a c!2!t&iil& 1nt&e
a&ieni .i e/&ei' inte&/enia a&matei 1n (pania de pa&tea lui F&anc
+567?=5676-, le9ea cu p&i/i&e la p&e2ta&ea muncii f&ate +>> iunie
567C-, (=a 2luGit de fl2i&ea un& 2im4lu&i 2t&anii, cu un efect
p&pa9andi2tic imen2, da& ca&e e&au de 1mp&umut' 2tea9u&ile .i
d&ape&iile &.ii eRi2tente de la /ecMile pa&tide muncit&e.ti' c&ucea
a&ian! eni9matic! +3/a2tica- 1nt&=un ce&c al4 +al4ul fiind cula&ea
&e9il&-, De a2emenea, unele idei, te3e in/cate, cum a& ii pe&iclul
f&ancma2nic, e2te p&eluat de la Luddend&ffN anti2emiti2mul, de la
A, R2en4e&9N 2upe&i&itatea &a2ei n&dice, de la emi9&antul en9le3,
fil2ful Hu2tn (teTa&t %Mam4e&lain +9ine&ele lui RicMa&d Xa9ne&-N
denumi&ea Eal t&eilea ReicM I, de laMelle& /an de& #&ucJ,
Re1n/ie&ea &itualului 2ec&et ca/ale&e2c medie/al, imita&ea
&dinel& ca/ale&il& teutni +9lu9i, c&uci, cai, ci2me, pinteni-,
&e1nni&ea cultu&ii 9e&mane cu mti/e .i 2im4lu&i ma9ice medie/ale
+%u&entul E(tu&m und D&an9I, Lenau, */ali2, Klei2t-, p&elua&ea
tendenia2! a un& idei .i cncepte fil2fice +*iet32cMe, (pen9le&,
FicMte- au eRe&citat fa2cinate imediat! a2up&a 90ndi&ii .i
cmp&tamentului tine&etului 9e&man,
A.a 2e eRplic! de ce p&ima 1nce&ca&e f!cut! a f2t iniiat! 1nc!
din 5656 de c!t&e A&tMu& MaM&aun cu EO&dinul ca/ale&e2c al tine&il&
9e&maniI +:un9d-,
1n 9ene&al, p&9&amele tine&e.ti a/eau un ca&acte& &adical .i
une&i fanatic, Tine&eea cnine 1n 2ine 9e&menii unei ni
2pi&itualit!i, da& tine&ii nu=.i dau 2eama c! acea2t! 2pi&itualitate nu
e2te Eene&9ie plitic!I, ci numai Eptena dinamic!I +EdTa&d
(p&an9e&-, c! ideile nu pt de/eni, 1nttdeauna, &ealit!i, ET0n!&ul
/&ea 2! fie a2cultat, 2!=.i impun! ideile, 2! 2cMim4e &ealitatea,
c!ci 2imte 1nt&=1n2ul t&ente de f&!, ca&e ia& pe&mite 2! 2e
1mpt&i/ea2c! &icui, = de aici 1nd&!3neala, nu a&a&e&i fen2ata&e,
a tine&il&, Omul matu& 1n2! 1.i d! 2eama c! cine /&ea 2! cnduc! un
C
9&up de ameni t&e4uie mai 1nt0i 2! adpte el ce/a din 2pi&itul
9&upului, pent&u a putea 2!=i impun! api t&eptat .i pe ne2imite
idealul 2!u p&p&iuI , Ade/!& /ala4il nu numai pent&u 2ta&ea de
2pi&! din ;e&mania, da& .i din alte !&i cndu2e de dictat&i In
Italia, fa2ci2mul p&p/!duit de #enit Mu22lini a de/enit /ict=
&i2 1n 56>>, tcmai p&int&= du&! &9ani3a&e a tine&etului %piii
1nt&e C = 58 ani e&au 9&upai 1n E#alilaI, ia& de la 58 = 5C ani ei
de/eneau Ea/an9a&di2tKU, d40ndind educaie milita&!, %ei ca&e
1mplineau 5C ani int&au 1n Efa2ci 9i/anile di cm4attimentiI, 2u4
impul2ul un& f&mule ma9ice +Eca&tea .i 2a4iaI, E&u9!ciunea .i
luptaI-, fiind 1n2c&i.i 1n pa&tidul fa2ci2t,
Tine&etului 9e&man i 2e ad!u9a, la aceea.i di&ecie de
90ndi&e plitic! .i &9ani3a&e milita&!, anti2emiti2mul, ideea
pu&it!ii .i 2upe&i&it!ii &a2ei 9e&mane, antima&Ri2mul .i anti=
4l.e/i2mul,
%e 1n2eamn! fa2ci2mul KEEu cnt&a 2emenului meu, 2=
cietatea mea cnt&a alt& 2ciet!i, natu&a cnt&a cultu&ii, in=
2tinctul cnt&a U&aiunii, ca .i apte3a f&el& m&ii al c!nii
nume e2te infe&nulI +%laude Mett&a-, (au, altfel 2pu2 cu cini2m
de Hitle& ' E1n 2f0&.ii i=am eli4e&at pe ameni de 1nG2ita&ea
p&eGudecat! a cn.tiinei .i a m&aleiI, La P3nan, la 8 ctm4&ie
5687, ad&e20ndu=2e .efil& (,(,'EMaG&itatea dint&e d/, .tii ce
1n2eamn! 2! /e3i lalalt! 2ut! de cada/&e, 2au D@@ de cada/&e,
4a cMia& mie de cada/&e, (! /e3i tate a2tea, .i 2! &!m0i ttu.i
un m ne2t, iat! ce ne=a dat nu! t!&ie ,UE2te pa9in! de 9l&ie
1nc! ne2c&i2! din i2t&ia na2t&!, pa9in! ca&e pate nici nu /a
fi 2c&i2! /&edat!I, la&Ma9da, 2ia lui;e44el2, mul=mic&fn,
dup! ce .i=a m&0t cei .a2e cpii' E%u cpiii am te&minat, acum
2! /edem ce facem niI,
Fa2ci2mul mai 1n2eamn! dictatu&! +de la latinul dictatu&a Y
a afi&ma, a p&unciI-, adic! pute&ea a42lut! a unui dictat&, 1n
/&emu&i .i ci&cum2tane i2t&ice demeniale, Ttalita&i2m, a42luti2m,
ti&anie, de2pti2m, E1n 9ene&e, f&mele de 9u/e&n!m0nt, Q=<&
<nt!>
5, Pet&e And&ei, (cil9ie 9ene&al!, %&ai/a, (c&i2ul Rm0ne2c, 567?,
p, >D,
<Ant!>
6
1nde2e4i 2i2temele de cnduce&e dictat&ial!, /al&ea3! at0t c0t
&ep&e3int! ca /ala&e pe&2nal! dictat&ul, ca&e a in2tau&at .i
di&i9uit &e9imulI ,
Dictatu&a na.te dictate ' cel de la "iena din > niem4&ie
567C, p&in ca&e Un9a&iei i 2e at&i4uie 5>,@@@ Jm
>
din te&it&iul
%eM2l/aciei de3mem4&ateN cel din >5 ma&tie 5676, c0nd ;e&=
mania aneRea3! Dan3i9=ul +;dan2J- de la PlniaN .i, 1n 2f0&.it,
dictatul de la "iena, du&e&2 pentni pp&ul &m0n, p&in ca&e
pa&tea de n&d a T&an2il/aniei +87,86> Jm .i >,??B,@@@ lcui=
t&i, 1n maG&itate &m0ni- e2te 2mul2! Rm0niei .i p&edat!
Un9aiiei M&t<2te, ;e&mania .i Italia E9a&antea3!I nile f&ntie&e
ale Rm0niei
Dictatul H 2c&ie Miltn ;, LeM&e& H e2te Eun act a&4it&a&,
inecMita4il .i aplitic, impu2 cu /ilen! de ceidicmpa&2iN Ducele
.i FiiM&en,il, ca&e au c&e3ut c! Eu&pa cultu&ii milena&e a c!3ut at0t
de G2 1nc0t de2tinele ei pt fi 2c&i2e de di a/entu&ie&i, e&iGai 1n
cnduc!t&i DicJtatele impu2e de dicJtat&i au a/ut 1nttdeauna
2a&ta f!u&it&il& l&, *imic nu 2e pate cl!di 1nt&=ade/!& pe
/ilen!, dup! cum nimic nu 2e pate cl!di pe ni2ip' nici dictatu&i
.i nici dicJlateI ,
$$$
E MdelulI fa2ci2t al lui Mu22lini .i Hitle& n=a &!ma2 1ncMi2
1n 9&aniele !&ii l&, Alte epa/e ale ace2tei idel9ii m!&uniifiiM&eii,
au m0nGit, cu aimele 2!/0&.ite, i2t&ia !&il& l&,
In E2tnia acti/a &9ani3aia fa2ci2t! E%mcile TunetuluiI,
1n Lituania ELupii de OelI, In (l/enia, 9ene&alul Le/ RupniJ
e&a .efiil&9ani3aiei,Q8p!&!t&iipat&iei2l/eneI,*ainal=2ciali.tii
9&eci ai lui ;Me&9Mia2 Me&cu&i +tat!l act&iei Melina Me&cu&i- .i
pa&ti3anii fa2ci.ti ai 9ene&alului 9&ec ;&i/a2 1mp!&t!.eau aceea.i
idel9ie .i acelea.i metde, ca .i pa&ti3anii lui Mu22e&t, Zui2lin9
.i /n Tnnin9en din [!&ile de :2, din *t/e9ia 2au din #el9ia,
<nt!>
5, Pet&e ;Mia!, Dictatu&i, #uc,, Edit, Ideia, 567C, p,B,
>, Miltn ;, LeM&e&, A&dealulHp!m0nt &m0ne2c, Ediie 1n9&iGit!,
p&efa! .i nte de In P!t&iu, #uc,, Edit, .tiinific! .i enciclpedic!,
56C6, p,>B,
1n Olanda acti/a ELi9a nainal=2lida&i.til& lande3iI, ca&e
u&m!&ea &ecn2titui&ea impe&iului lande3 +[!&ile de :2, #el9ia
.i LuRem4u&9ul 1nt&= 2in9u&! cmunitate plitic!-, (epa&ati.tii
flaman3i de &ienta&e fa2ci2t! acinau 1n E Uniunea nainali2t!
flamand!I +"*"- .i1n,, %munitatea 9e&man=flamandU!I, Fa2ci.tii
f&ance3i e&au 9&upai 1n Gunii lui :a\ue2 D&it, a 2c&iit&ului
R4e&t #&a2il4acM, Pie&&eD&ieu La RcMelle, Ma&cel Deat, Ma&=
cel #uca&d, 1n %&aia, u2ta.ii lui Ante Pa/elici au eRecutat pe2te
8X,OOO de 20&4i .i au, eRte&minat, 1n la9!&e de cncent&a&e,
ap&ape 8@,@@@ de e/&ei ,
La ni, 2unt cun2cute aciunile c&iminale ale mi.c!&i,U
le9ina&e cndu2e de H&ia (ima .i %&neliu ]elea=%d&eanu,
c!&&a le=au c!3ut /ictime Pet&e And&ei, *iclae l&9a, "i&9ti
Mad9ea&u ., a,,
$ $ $
P&p&ia=i a2cen2iune, 1nceputu&ile na3i2mului .i acapa&a=
<Ant!>
5@
&ea pute&ii de c!t&e Hitle& t&e4uie p&i/ite .i ca tul4u&a&e de
cmp&tament,
Ka&l LenMa&d l=a& 1ncad&a 1n &0ndul 4lna/il& de p2i=
Mpatie pa&anica 2au pa&anid!, deli&, ca&e p&e2upune
2up&aap&ecie&ea p&p&iei pe&2ane, ne1nc&ede&e 1n cei din Gu&,
e9cent&i2m, fal2it!i1n Gudeca&ea pe&2anel&, Pmf, uni/, a&, Al,
Ola&u 1l ca&acte&i3ea3! p&in 2ind&mul alien!&ii, manife2tai
p&int&= 2ta&e p2iMtic! 2au deli&ant!' EAliena&ea e2te definit!
p&in acele c&edine de ne3dmncinat ale ideil& deli&ante ce
alc!tuie2c pent&u 4lna/ un fel de ade/!& .i de ideal .i ca&e
aGun9 1n de3ac&d fla9&ant cu &ealit!ile .i cu ideile 9ene&ale
cmune cel&lali,,, Deli&ul pate alc!tui un 2i2tem, cncepie
fanta2tic! 2au un amal9am inde2t&ucti4il a2up&a /ieii .i
lumii 1n cent&ul c!&&a 2e afl! 4lna/ul, c&eat&ul ace2tei eRi2tene
<*t!>
5, pe la&9, 1n :ac\ue2 de Launa<, Ultimele 3ile ale fa2ci2mului 1n Eu&pa, #ucN
Edit, Ltiinific! .i enciclpedic!, 56CD, p,>66=75>,
>,Ka&l LenMa&d, Pe&2nalit!i accentuate 1n /ia! .i 1n lite&atu&!, #uc, Edit,
Enciclpedic! &m0n!, 56B>,
<Ant!>
55
deli&anteI
5
,
*e1ndi2, Hitle& a t&!it 1nt&= lume a fanta2mel&, 1n ca&e
&ealitatea .i /i2ele a4e&ante 2e 1mplete2c, (e /edea 2t!p0nul lumii,
un 2emi3eu, *e 1n9&3im .i a2t!3i, la t&ece&ea a pe2te Guma ta te
de 2ecl, de c&imele .i at&cit!ile cmi2e de na3i.ti 1n numele
fiiM&entlui, Da& 9&a3a na2t&! t&e4uie 2! capete dimen2iuni
apcaliptice c0nd ne 90ndim ce a& fi f!cut Hitle& dac! a& fi
c0.ti9at &!34iul ,
Hitle& nu /edea dec0t Eu&p! 1n9enuncMeat! pent&u tt=
deauna, f!&! a eRclude din planu&ile 2ale cMia& .i (, U A, Aici, u&ma
2! e/acue3e ppulaia e/&eia2c! .i pe ne9&i 1n in2ula Mada9a2ca&,
lcul ace2t&a u&m0nd 2! fie 1mp&2p!tat cii ppulaie a&ian!, p0n!
c0nd (,UA, /& deS>eni a&! 9ennanic! N impe&iul 9e&man 2=a& fi
Emndiali3atI p0n! 1n U&a liN Hitle& 2=a& fi &et&a2 din plitic!, 2ta4i=
lindu=2e la O4e&2al34e&9 +E "i t&ai acl 1n lini.te .i /i a/ea
ttdat! p2i4ilitatea 2!=lin 2u4 42ei/aiepe u&ma .ui meuI-, fiind
p&clamat 2emi3eu, N
ERtennina&ea ppa&el& a&ficntinuat, ia & &e2tul ppulaiei
nea&iene a& fi de/enit m0n! de luc&u ieftin!N "a&./ia, M2c/a,
Lenin9&adul a& fi f2t &a2e de pe faa p!m0ntului,
*ici pe cnainalii 2!i nu=i a.teptau 3ile fe&icite N de la
tine&i la 4!t&0ni, de la cpii la mame, ti t&e4uiau 2! u&me3e
&i9&ile &9ani3aiil& nainal=2ciali2te, Re9imul /e9eta&ian .i
a42ena tutunului de/eneau 4li9at&ii, in2pi&0ndu=2e din p&ac=
ticile le9iunil& &mane ca&e nu cn2umau came,
Apa&atele de &adi u&mau 2! fie 1nlcuite cu difu3a&e ca&e
t&an2miteau p&9&ame ficiale,
#i2e&ica .i (f0ntul (caun t&e4uiau 1nlcuite cu antipapiN
luc&a&ea lui A, R2en4e&9 H E M<tMu2I H t&e4uia 2! 1nlcuia2c!
#i4lia, (e ce&ea nu! c&edin! .i un nu cateMi2m nainal=2=
<nt!>
5, Al, Ola&u, Int&duce&ea 1n p2iMiat&ia p&actic!, %&ai/a, (c&i2ul Rm0ne2c
566@, p,7?@=7?5,
>, "e3i :e He<decJe&, :Manne2 Lee4, P&ce2ul de la *u&n4e&c, #uc Edit
plitic!, 56C7, p, D7D=DD?,
<Ant!>
5>
ciali2t p&in In2titutul de i2t&ie 2pi&itual! ind=9ennanic!,
O&ice c!2nicie &!ma2! f!&! cpii, dup! D ani u&ma 2! fie
anulat! din ficiu N(,(, u&mau 2! 9!2ea2c! metde pent&u na.te&ea
un& cpii de 20n9e n4il, cuplu&ile 2! fie fnnate pe c&ite&ii de
&a2!, ia& (,(, &!ma.i aca2! e&au 4li9ai 2!=.i 1nlcuia2c! cama=
&a3ii de f&nt 1n patu&ile 2iil&,
%eide aca2! a/eau d&eptul la mai multe 2ii +pentni c&e.te&ea
num!nilui u&ma.il& .i pent&u cncu&ena,,, 1nt&e femei-,
In cncepia lui Hitle& 2e p&ecni3a un nu tip de femeie
9e&manic!, dup! mdelul /e2talel& &mane, p&in 1nfiina&ea
EUni/e&2it!ii femeil& pentm 1nelepciune .i cultu&!I, ale c!&& a4=
2l/ente pu&tau titlul de Efemeie cu 1nalt! in2t&ui&eI etc, etc,
Tate ace2te pl!2mui&i, fanta2ma9&ii e&au 90ndite cu
p&emedita&e, u&m0nd 2! fie pu2e 1n aplica&e dup! /ict&ia final!,
Mem&ia meni&ii nu=i 1nttdeauna de lun9! du&at!, Dup!
cndamna&ea c&iminalil& de &!34ita *iim4e&9, amenii plitici,
p&ecupai de E&!34iul &eceI ce 2e p&efi9u&a la &i3nt, uita2e&!
de &&ile na3i2mului .i de aut&ii l&, %n2tantin /n *eu&atM,
cndamnat la 5D ani temni!, a f2t 9&aiat dup! numai C ani,
la ? niem4&ie 56D8, P&e.edintele ;e&maniei Fede&ale, TMed&
Heu22, 2e .i 9&!4e.te 2!=i tele9&afie3e' E%u de2e4it! 2ati2facieU
am citit 1n dimineaa a2ta 1n.tiina&ea c! pentnt d/, ma&ti&iul
O 2u4l, n,P ace2t& ani a luat 2f0&.itI, Inc&edi4il, da& ace2t fapt 2=a
pet&ecut 1n &ealitateW
1n 56D7, nu! t&up! de 2ldai en9le3i 22e2c pentm
p&elua&ea 2endciului de pa3! de la 1ncMi2a&ea (pandau, La
1nt&e4a&ea fie&ului de 2endciu ' ELtii pe cine t&e4uie 2! p!3ii
aici KI *imeni n=a .tiut 2! &!2pund!, E*ici unul dint&e 2ldai,
cpii ai ace2tui &!34i, c&e2cui 1n timpul &!34iului, nu au3i2e&!
/&edat! de2p&e amenii aceia .i nu cun.tea mti/ele pentm
ca&e 2unt 1ncMi.i la (pandauI, nta :acJ Fi2Mman, Un 2ldat
c&edea c! RudlfHe22 a f2t un 2peculant, La fel de inc&edi4ilW
(ic t&an2it 9l&ia mundiW A.a t&ece 9l&ia lumiiN e2tefnnula
eRt&a2! din Imitati %M&i2ti, cule9e&e de p&ecepte &eli9ia2e .i 2fatu&i
m&ale +t&adu2! .i la ni- ad&e2at! nului pap!, Tate 2unt ne2ta=
57
t&nice pe ace2t p!m0nt' .i pute&ea, .i a/e&ea, .i 9l&ia,
P&feii "ecMiului Te2tament p&e/e2teau apa&iia unui
Me2ia, ca&e 2! m0ntuia2c! .i 2! c!l!u3ea2c! pp&ul e/&eu,
pp& ale2 de Dumne3eu, A ap!nil Me2ia, numele 2!u e2te
1i2u2 +1n e4&aic! ' EDmnul e2te m0ntui&eaI 2au Em0ntuit=
&ulI, 1n 9&ece.te Ecel ca&e /indec!I- H&i2t2 +din 9&ece.te Ecel
ce a p&imit un9e&ea, Un2ul-, fiul lui Dumne3eu .i al Omului,
da& El a /enit 2! m0ntuia2c! nu un pp& +fie el .i Eale2I-, ci
1nt&ea9a meni&e,
Hitle& 2e c&edea un 2emi3eu, ia& neamul 2!u un neam ale2,
2&tit 2! di2tnt9! .i api 2! cnduc! ce=a mai &!ma2 din meni&e,
E.ecul e&a p&e/i3i4il, L92ul 1nt&upat 1n i2t&ie d! me&eu pilde,
%ine a&e u&ecMi 2! aud!, cine a&e cMi 2! /ad!, Hitle&, ca .i ali
dictat&i, n=a c&e3ut 1n le9ile implaca4ile ale i2t&iei, 1n 2entina ei
%nceptele 4i4lice au f2t de2cn2ide&ate, O&9liul, t&ufia,
a&9ana de/eni2e&! aliate,
Eu&pa 2e 1mpa&te .i 1n funcie de fil2fia 9u/e&n!&ii, In
2tatele ccidentale, 9u/e&nanii .i cnduc!t&ii de .ti .i ppa&e
pa& a 2e c!l!u3i de ideea capital! a luc&!&ii lui MacMia/elli,
P&incipele ' E2cpul 2cu3! miGlaceleI,
Tt 1n acel e/ mediu, 1n &!2!&itul &tdR, 1n 2paiul ca&pat=
danu4ian =pntic, *ea9e #a2a&a4, dmnit& .i 90ndit& plitic
dept&i/!, f!cea el9iul 2me&eniei .i al 1nelepciunii' E%el ce /a
p&2l!/ip&e Dumne3eu .i Dumne3eu /ap&2l!/ip&e d0n2ul, .i aici,
.i 1ntm 1mp!&!ia ce&iului' ia& cel ce nu /ap&2l!/ip&e Dumne3eu,
ci=.i /a p&2l!/i pute&ea .i 1nelepiia, acela de Dumne3eu nu /a fi
p&2l!/it,, 1nt&=acea2ta 4ine muli dmni au f2t .i muli ale.i ai lui
Dumne3eu, ci numai cei ce au p&2l!/it .i pe Dumne3eu, p&e aceia
i=au p&2l!/it .i Dumne3eu, .i aici p&e p!m0ntii, .i 2u2 1nt&u
1mp!&!ia 2a cea ce&ea2c!I ,
Hitle& n=a p&2l!/it pe Dumne3eu, ci 2=a p&2l!/it pe 2ine,
De aici m0nia lui Dumne3eu' E.i 2! lua&! tate 4un!t!ile
<*t!>
5, ^n/!!tu&ile lui *e9e #a2a&a4c!t&e fiul 2!u TMed2ie, TeRt ale2 .i
2ta4ilit de Fl&ica Mi2il .i Dan ]amfi&e2cu, #uc,, Edit, Mine&/a, 56B@,
p,>B?,
<Ant!>
58
din m0inile l& .i 2! lip2i&! .i de 1mp!&!ia cea2ta p!m0ntea2c!
.i de cea ce&ea2c!, .i nimic nu 2! ale2e&! de d0n.iiI ,5
Din &e2pect pent&u ade/!& .i i2t&ie e2te ca3ul 2! amintim
.i de mi.ca&e de &e3i2ten! 9ennan!, &ecun2cut! ficial a4ia
la ani/e&2a&ea a D@ de ani +>@ iulie 5668- de la 1nce&ca&ea de
atentat la /iaa fuM&e&ului EAte&, atuW t&e4uie 2! &eu.ea2c! cu
&ice p&e H 2e ad&e2a 9ene&alul=mai& Hennin9 /n T&e2cJT
cntelui %lau2 /n (tauffen4e&9, cel ca&e a/ea 2! pla2e3e
4m4! 2u4 M!&ile de &!34i din 4i&ul lui Hitle&, T&e4uie 2!
demn2t&!m lumii .i i2t&iei c! mi.ca&ea de &e3i2ten! a 1nd&!3nit
2! fac! ace2t pa2 deci2i/, Re2tul nu mai a&e nici imp&tan!I ,
%mpltul nu a &eu.it, 9e2tul 1n2! &!m0ne, ca 2im4l .i al unei
alte ;ennanii, %n2pi&at&ii au acinat 1ncet .i cu maRim!
p&ecauie, dat&it! te&&ii eRe&citate de ;e2tap, ne/ii 2! &e2pecte
&e9ulile cn2pi&ati/it!ii, Da& au eRi2tat .i alte mi.c!&ide &e3i2ten!
2u4te&ane' &ep&e3entani ai 2cial=demc&aiei, ai 2indicali.tiA&, ai
4i2e&icii lutMe&ane .i cMia& unii milita&i de &an9 2upe&i&, p&ecum
feldma&e.alul En/in Rmmel <E "ulpea din de.e&tI-, 1n clande2tini=
tate a acinat .i &9ani3aie 2tudenea2c! de la Uni/e&2itatea din
MimcMen, intitulat! E T&andafiml al4I,
1nc! d in >fe4i_ua&iel67?, 2u4p&e.edenia 2c&iitndui TMma2
Mann, 2=a c&eat un cmitet pentm p&e9!ti&ea EF&ntuluippula&I
din ;ennania, Apelu&ile 2c&iit&ului la 4l0ndee, la umanitate, la
&aiune au f2t p&ea puin a2cultate .i unnate, ia& /alu&ile de
emi9&!&i, 1ncep0nd cu ap&ilie 5677, au diminuat din f&a de &e=
3i2ten! a intelectualil& p3ani &e9imului Mitle&i2t, 1nce&c!&ile
&e3i2tenei 9ennane 1n inteii&ul!&ii 2unt me&it&ii cn2tinduindu=2e
1nt&= f!clie 1n tene4&ele celei m! i 42cu&e epci din i2t&ia mde&n!
a ;e&manieiN ele au &!2cump!&at H cel puin p0&tia l H t&ecutul .i
au lan2at punte pent&u /&emu&ile de a3i
<nt!>
5, I4dem
>, "e3i Ade/!&ul, din 7 iulie 5668,
<Ant!>
5D
Tate ace2te fapte t&e4uie me&eu adu2e 1n actualitate, E (m=
nul &aiunii na.te mn.t&iI, (! lu!m aminte la na.te&ea ace2t&
Emn.tiiI,
(c&iit&ul 9ennan de &i9ine e/&eia2c!, Ltefan ]Tei9, 2e
2inucide la >7 fe4&ua&ie 568>, neput0nd 2up&ta cal/a&ul unei
Eu&pe ca&e 2e autdi2t&u9e' Eann!2a&ii de3l!nuii ai apcalip2u=
lui O,,,P H nta el H au t&ecut ca /iGelie p&in /iaa meaI, Ec0nd
ma&ile idel9ii de ma2! au c&e2cut .i 2=au eRtin2 2u4 cMii mei '
fa2ci2mul 1n Italia, nainali2m=2ciali2mul 1n ;ennania, 4l.eS
'
i2=
mitl1n Ru2ia .i 1nainte de tate, ciuma aceea 4le2temat!, ./ini2mul
ca&e a t&!/ii tt ce a/ea mai 4un cultu&a na2t&! eu&pean!I,
]9uduit&ul 2!u &man, Inimi nelini.tite, 2e 1ncMeie cu &eflecie
a c!&ei pe&enitate i2t&ia /a d/edi= me&eu ' Enici /in! nu e
uitat! c0t timp cn.tiina mai .tie de eaI,
A2cen2iiinea pe 2cena i2t&iei .i cnduce&ea lumii de c!t&e
dictat&i t&e4uie 2! fie un a/e&ti2ment .i pennanen! a cn.tiinei
fiec!&ui imU/id,
%ini2mul .i a4e&antele idei cup&in2e 1n acea2t! ca&te t&e=
4uie 2! fie un mement pent&u cei de a3i
+Tud& *edelcea-
<nt!>
5, Ltefan ]Tei9, Inimi nelini.tite, Ediie 1n9&iGit! .i p&efa! de Tud&
*edelcea,
%&ai/a, 566>,
<A*t!>
5?
<titlu>1nd&epta& te&minl9ic
Ana&Mi2m +9&, a, pa&ticul! ne9ati/!, a&cMe, cnduc!t&, c=
mandant-, Dct&in! .i mi.ca&e plitic!, cn2tituit! la miGlcul
2eclului al `l`=lea, %a&acte&i2tici' indi/iduali2m 2u4iecti/i2t .i
/lunta&i2t, eRalta&ea autnmiei /inei indi/iduale pu2e cn=
t&actului 2cialN atitudine 2til! fa! de &ice aut&itate, pute&e, 2tat
2au &9ani3aie plitic!N ap!&a&ea micii p&p&iet!i p&i/a te .i a micii
92pd!&ii &u&aleN apl9ia 2pntaneit!ii aciunil& &eS=endicati/e N
ne9a&ea nece2it!ii 2tatului D, ;u2tidi2tin9e du! cate9&ii' 5- dct&ina
anaiiii2t! indi/iduali2t! +cea mai cn2ecS=ent!-, ca&e face apl9ia
indi/idului .i cn2ide&! &ealitatea 2cial! ca fantm! .i >- dc=
tiina ana&Mi2t! 2cial!, ca&e ia ca punct de pleca&e tcmai&ealitatea
2cial! .i nu cuna.te dec0t 9nipu&i &9ani3ate, 1n ca&e 1n2! indi/i=
dul 2e 4ucu&! de autnmie de2!/0&.it!, Ana&Mi2mul 2cial la
&0ndul lui 2e 2u41mpa&te 1n ana&Mi2m cmuni2t .i 2ciali2t
+D, ;u.ti, %muni2m, 2ciali2m, ana&Mi2m, 2indicali2m .i 4l.e/i2m,
#uc,, Edit, Ltiinific!, 5667, p,D6-
Anti2emiti2m Atitudine 2til!, u&! fa! de e/&ei, La 1nce=
put, anti2emiti2mul a/ea un 2en2 la&9, 2u9e&0nd atitudine
pt&i/nic! fa! de ti cei de &i9ine 2emit!, api tennenul 2=a
&e2t&0n2 la e/&ei, Anti2emiti2mul a ap!&ut 1n #a4iln .i Pe&2ia, a
1m4&!cat fnne &eli9ia2e +1n e/ul mediu- .i plitice +1n epca
mde&n! .i cntemp&an!-, Anti2emiti2mul 2=a manife2tat 2u4
di/e&2e f&me, de la cele de i3la&e, a/e&2iune fa! de e/&ei p0n!
la m!2u&i admini2t&ati/e .i le9i2lati/e du&e p&m/ate de unele
9u/e&ne, atin90nd fnna a4e&ant! de &9ani3a&e de p9&mu&i
+eRte&min!&i 1n ma2!- 1n timpul fa2ci2mului
A&iani2m, Denumi&e dat! ppa&el& ca&e /&4e2c lim4i
ind=eu&pene, 1n i2t&ie, a&ienii, 2au a&ii, cu/0nt ca&e a&e 2en2ul
de En4iliI, E2t!p0niI 2unt ate2tai ca lupt!t&i &ema&ca4ili, ca&e
5B
au cuce&ii "alea Indu2ului din India 1n Gu&ul anului 5D@@ 1,H,
O&9li.i, cu tenul al4, &9ani3ai 1n clanu&i, t&i4u&i .i api 1n ca2te
+lat, ca2tu2 H pu&, cu&at, neame2tecat-, a&ienii au e/itat 2! 2e
ame2tece cu ppulaia autMtn! din India, cu pielea de cula&e
1ncMi2!, Au a/ut un &l p3iti/ 1n de3/lta&ea Indiei' au c&eat
2t&!/ecMile teRte "edele, au &!2p0ndit fl2i&ea 2c&ie&ii, ia & cn=
flictele dint&e 9nip!iile &!34inicil& a&ieni au de/enii 2u4iectul
eppeii MaMa4Ma&aUt (cu&ta pe&iad! de cupaie a unei p!&i
din India, de c!t&e AleRandm Macedn, a 1nlcuit dminaia .i
influena a&ienil& cu epca .i cultu&a 9&eac!, A&ienii au impu2 1n
India 2i2temul ca2tel& +9&upa&e 1ncMi2!, fnnal! din pe&2ane de
aceea.i &i9ine, cupaie, t&adiie .i idel9ie, cu d&eptu&i .i 1nda=
t&i&i 4ine p&eci3ate- ca dema&ca&e .i 4a&ie&! 1nt&e ei, cuce&it&ii
.iindienii2upu.i, #udi2mul a cm4!tut, 2p&e de2e4i&e de i2lami2m,
2i2temul ca2tel&,
Ppa&ele 9ennanice 2=au cn2tituit 1nt&e anii 5>@@ =5@@@
^,H,, p&in fu3iunea ppulaiei nelitice lcale cu elemente etnice
ind=eu&pene +1n 2pe! a&ieni- 1nt&=un te&it&iu cup&in2 1nt&e
2udul (uediei, Penin2ula lutlanda .i te&it&iul ;eimaniei 2epten=
t&inale, cup&in2 1nt&e 9u&ile flu/iil& Xe22e& .i Ode&, Pe2te un
mileniu, 9ennanii 2=au eRtin2, 1n e2t, p0n! la "i2tula, 1n /e2t,
p0n! la Rin, 1n 2ud pe linia Dun!&ii 2upe&ia&e, ia& 1n n&d
cupau cea mai ma&e pane a Penin2ulei (candina/e, ;&upul
m9en al 9emianil& 2=a di/e&2ificat, ulte&i&, 1n 9ennanii de
n&d +dane3i, 2uede3i .i n&/e9ieni-, din &!2!&it +cel mai
&!2p0ndii 9&up, al 9il&- .i din /e2t +2aRni, an9li, 4a/a&i,
alamani, f&anci-,
Dint&e tnte ppa&ele 9ennanice, 9ii 2=au &ema&cat 1n
md de2e4it p&in funda&ea de 2tate du&a4ile, p&int&= cultu&!
2upe&ia&! c&eat! dint&= 2inte3! a elementel& 9ennanice .i
&mane, 1n 2ec, I", 9ii p&ime2c c&e.tini2mul a&ian, al c!&uip&im
epi2cp a f2t cele4&ul Xiilfiia, 1n 785 d,H,, ca&e a c&eat 2c&ie&ea
.i lim4a lite&a&! 9tic!, 1n ca&e 2=a t&adu2 #i4lia
A&iani2mul e2te e&e3ie iudai3at! emi2! de un p&et din
AleRand&ia, A&ie, cnf&m c!&eia, H&i2l2 nu e&a cu ade/!&at
Dumne3eu, ci di/initate 2ecunda&! 2au 2u4&dnat! +na.te&ea
Fiului din pe&2ana Tat!lui nu e luc&a&e cmun! Tat!lui 2i
5C
DuMului-, A&iani2mul, de.i cndamnat ca e&e3ie de (indul
ecumenic de la *iceea +7>D-, a f2t adptat de 9i, /andali,
4u&9un3i, 2ue/i .i ln94ani,
P&imele cntacte de 4un! /ecin!tate a 9il& cu &m0nii,
au a/ut lc 1n Dacia, ia&2t&9ii2=au 2ta4ilit /&emelnic 1n 3na
%0&pacil& O&ientali, l0n9! #u3!u, unde c!petenia l&, AtMana&ic,
a a2cun2 cele4&ul E Te3au& de la Piet&a2aI,
Ra2i.tii9ennani.i=au 1n2u.it denumi&ea de E a&ieniIpent&u
ppulaiile de &i9ine 9ennanica n&dic!, cn2ide&ate ca &a2e
2upe&ia&e .i au adptat ca 2im4l 2/a2tica 2au c&ucea 9!inat!
+c&uce cu 4&aele 1ndite 1n un9Mi d&ept-,
#l.e/i2m, %u/0nt fl2it ade2ea 1nt&=un 2en2 plemic,
2p&e a de2emna cmuni2mul m2, #l.e/i2mul +maG&itatea- a
f2t tactic! adptat!, 1ncep0nd din 56@@=56@D de maG&itatea
2ciali.til& &u.i 9&upai 1n Gu&ul lui Lenin, pu.i min&it!ii
2ciali2te ni2e +men.e/ici-, #l.e/icii d&eau un pa&tid cent&ali3at
cmpu2 din &e/luina&i p&fe2ini.ti .i &efu3au ade&a&ea elemen=
tel& p&9&e2i/e 4u&9Me3e, ^n 565>, 4l.e/icii 2e 2epa&! de men.e/ici
.i 2e cn2tituie 1nt&=un pa&tid ma&Ri2t independent, ca&e 1nf!ptuie.te
Re/lutia 2ciali2t! din ctm4&ie 565B, t&an2fnn0ndu=2e, 1n 565C,
1n Pa&tid %muni2t +4- al Uniunii (/ietice,
%apitali2m, O&0ndui&e 2cial=ecnmic! 4a3at! pe p&=
p&ietatea p&i/at! a2up&a miGlacel& de p&ducie +te&enu&i u3ine,
3!c!minte de mate&ii p&ime etc,- a celui ca&e a in/e2tit capital .i
ca&e an9aGea3! +1ncMi&ia3!- pe&2ane +2ala&iai- pent&u acti/it!ile
de2f!.u&ate, ^n capitali2mul de 2tat, 2tatul e2te p&p&ietaml ace2=
t& miGlace de p&ducie, 1n ttalitate 2au 1n pa&te,
%lecti/i2m, Pune&ea 1n cmun a miGlacel& de p&=
ducie, fie la ni/elul naiunii, 1n 9ene&al 2au pe clecti/e de
muncit&i, fie la un ni/el mai &e2t&0n2 ' 2at, cmunitate de
a9&icult&i,
%muni2m, 5, O&0ndui&e 2cial=ecnmic!, ca&e a&e la
4a3! p&p&ietatea 2ciali2t! a2up&a miGlacel& de p&ducie N
>, te&ia 1nf!ptui&ii &0ndui&ii cmuni2teN 7, mi.ca&e plitic! ca&e
56
militea3! pent&u 1nf!ptui&ea p&actic! a &e/luiei .i 2ciet!ii
cmuni2te, Ideile cmuni2te datea3! din anticMitate +1n 2eclul
I" ^,H,, Anti2tene .i Di9ene p&ecni3au pune&ea 1n cmun a
femeil& .i cpiil&-, 1n 2eclul al `l`=lea, ideile cmuni2mului
2e de3/lt! p&in te&eti3a&ea l& .tiinific! de c!t&e Ma&R .i En9el2,
Etape' 5C8C=565B' Apa&e Manife2tul Pa&tidului %muni2t +5C8C-
.i %apitalul +5C?B- de Ma&RN 2e c&ea3! Inte&nainala I cmuni2t! N
apa& pa&tide 2ciali2te nainale 1n ;ennania +5C?7=5C?6-, F&ana
+5CB8=5C6@-, Danema&ca +5CBC-, (pania +5CB6-, Ru2ia +5CC7-,
#el9ia .i (uedia +5CCD-, Italia +5C65-, Ma&ea #&itanie +5C67=56@@-,
(UA +56@@- N 565B=5688 ' 2e c&ea3! UR(( +B niem4&ie 565B-,
api, temp&a&, 9u/e&ne cmuni2te 1n ;e&mania p&in Ka&l Lie4=
JnecJt.iR2a LuRem4u&9 +5656-, Un9a&ia p&in #ela Kun +5656-,
Mn9lia +56>8-N 5688=56C6' dup! &!34i, impune&ea cmuni2=
mului p&in fiP! 1n Al4ania, %&eea de *&d, Iu92la/ia, ;ennania
de &!2!&it, Plnia, Un9a&ia, Rm0nia, #ul9a&ia, %eM2l/acia,
%Mina, "ietnamul de *&d, %u4a N dup! 56C6 ' a4li&ea ace2t&
&e9imu&i 1n 2tatele eu&pene,
%&p&aie, Te&men utili3at la 2f0&.itul 2eclului al `l`=lea
de c!t&e un 9&up de ecnmi.ti ca&e au pu2 4a3ele unei ni
&9ani3aii ecnmice, ca&e 2! p&teGe3e d&eptul indi/idului,al
luc&!t&il& 2ala&iai, a2ciai 1n c&p&aii p&fe2inale, cnt&a
inte&e2el& pat&nil&, capitali2mului, In pe&iada inte&4elic!,
2=a 1nce&cat aplica&ea c&p&ati2mului Emile Du&JMeim,
1nce&c0nd 2! &emedie3e deficienele inte9&!&ii indi/idului 1n clec=
ti/itate, cn2ide&! acea2t! c&p&aie ca 2in9u&ul inte&media& 1nt&e
2tat .i indi/id, El cn2t&uie.te, a2tfel, un mdel &i9inal al 2ciali2=
mului c&p&ati2t,
Demc&aie, +9&, dem2Qpp&, J&aO2Ypute&e-, F&m!
de &9ani3a&e .i cnduce&e plitic! a 2ciet!ii 1n ca&e pute&ea
e2te eRe&citat! de pp&, ;u/e&n0nd p&in pp&, demc&aia 2e
pune a&i2tc&aiei +9u/e&na&ea unei cla2e p&i/ile9iate-, tec&aiei
+aut&itatea emanat! de Dumne3eu-, mna&Miei +9&, mn2Yan=
9u&, a&JeinYcmandant, 9u/e&na&ea p&int&=un 2in9u& m-, li=
9a&Miei +9&, li92Ypuin nume&2, 9u/e&na&ea p&int&=un 9&up-,
>@
(e di2tin9' demc&aia di&ect!, unde cet!enii /tea3! di&ect
p&incipalele le9i 2au &e9lement!&i +1n !&ile mai uncii' demc&aia
indi&ect!, unde ppnil AI,<N delea9! &ep&e3entani, demc&aie
pa&lamenta&!, mini.t&ii fiind &e2pn2a4ili 1n faa pa&lamentului, +1n
MAA demc&aia nu e2te pa&lamenta&!, mini2t&u &!2pun30nd
di&ect p&e.edintelui-N demc&aie c&e.tin! +puie&ea apa&ine p=
p&ului ca&e aplic! p&incipiile c&e.tine din E/an9Melie-, demc&aii
ppula&e +1n f2tele !&i 2ciali2te-,
Dictatu&!, +lat, dGctatu&a, dicta&e Y a afi&ma, a p&unci-,
F&m! de dmina&e a unei cla2e 2au a unei pe&2ane a2up&a
alt&a, dictat&ul fiind in/e2tit cu pute&i a42lute, Te&men ade2ea
identificat cu' ttalita&i2m, a42luti2m, ti&anie, de2pti2m, T&!2!=
tu&i' aut&itatea 2up&em! e2te a42lut!' a42ena un& n&me de
2ucce2iune' lip2a un& le9i 1n /i&tutea c!&&a cel ce eRe&cit! dicta=
tu&! 2! fie 4li9at 2! &!2pund! pent&u faptele 2ale' cncent&a&ea
pute&ii 1n m0inile unei 2in9u&e pe&2ane, Mdul .i f&mele ei de
eRe&cita&e, a2p&imea ei 2unt 1n funcie de cndiiile cnc&ete, Mani=
fe2ta&ea eRt&em! a dictatu&ii cn2tituie fa2ci2mul Pet&e +1Mia!
citea3! dictat&i ante&i&i lui Hitle&' (ln, Pi2i2t&at2, Penele,
+"HUR" Manu2, (c<lla, %e3a&, Octa/ian, +U&mTell, Lud/ic al `I"=
lea, R4e2pie&&e, *aplen, P&im de Ri/e&a, Atatii&J, fieca&e
dictatu&! a/0nd un 2pecific apa&te +Dictatun, #ucu&e.ti, Edil,
Idem, 567C-,
Eliti2m, Dct&in! cnf&m c!&eia cnduce&ea unei 2ciet!i
t&e4uie 2! &e/in! 1n md fi&e2c unui 9&up &e2t&0n2 de ameni
2upe&dtai, cn2tituii 1nt&= elit!, (e cun2c mai multe /a&iante'
Ecultul e&il&I +IUMma2 %a&l<le-, ,,2up&amulI +F&, *iet32cMe-,
da&Tni2m 2cial, &a2i2m, fa2ci2m, teMnc&ati2m, cn2e&/at&i2m,
+S R!dule2cu=Mt&u e2te c&eat&ul te&iei ,,amenil& de /caie I,
Etati2m +f&, etat Y R la t- 2au di&iGi2m, Dct&in! plitic=
ecnmic! .i teMnic! 9u/e&namental! cn2t0nd 1n &e/endica&ea .i
Gu2tifica&ea ame2tecului 2tatului at0t 1n 2ect&ul pu4lic, c0t .i 1n
cel al 1nt&ep&inde&il& p&i/ate .i, une&i, cMia& 1n /iaa p&fe2i=
nal! afiecanii cet!ean, Opu2! dct&inei .i pliticii li4e&ali2mului
cla2ic,
>5
Fa2ci2m +de la cu/0ntul italian fa2ci ' m!nuncMi, fa2ci=
cul-, Denumi&e dat! &e9imului in2tau&at de #enit Mu22lini
+5CC7=568D- 1n Italia +am 56>> p0n! 1n 568D-, ca&e a in2tau&at
dictatu&a unui pa&tid unic, c&p&ati2t .i nainali2t, 1ndep!&t0nd,
a2tfel, cn/in9e&ea 1n p&9&e2, demc&aie, pacifi2m .i culti/0nd, 1n
2cMim4, 4ediena fa!decnduc!t&ulpa&tidului, Mm2linL EDucele
a&e 1nttdeauna d&eptateI, 1n (pania, fa2ci2mul 2e in2tau&ea3! 1n
567C, p&in c0.ti9a&ea &!34iului ci/il de c!t&e F&anc, Re9imul
in2tau&at de Hale&1n ;e&mania, 1ncep0nd din ianua&ie 5677, p0n!
la capitula&e, e2te, p&in eRcelen!, de factu&! fa2ci2t!, Ulte&i&,
te&menul e2te fl2it, f!&! di2ce&n!m0nt, cel mai ade2ea 1n ca&ac=
te&i3a&ea unui &e9im ttalita&i2t, ca&e &ecu&9e la te&a&e, &e2t&icia
d&eptu&il& cet!ene.ti etc,
Fede&ali2m,+lat, fedu2 Yalian!, uniune-, Te&ie f&mu=
lat! de Kant, Ru22eaii, Mnte2\uieu, Tc\ue/ille, Lenin, ca&e
p&pun uni&ea un& &9ani2me 2au entit!i plitice dife&ite, cu
p!2t&a&ea indi/idualit!ii fiec!&eia, In funcie de natii&a fede&ali2=
mului 2e di2tin9' 5- cnfede&aie de 2tate .i >- 2tatul fede&al, (tate
fede&ale a3i' (UA, ;e&mania, Au2t&ia, El/eia, %anada, Au2=
t&alia, India, MeRic, #&a3ilia etc,
Lenini2m, Te&ie lan2at! de Lenin, cnf&m c!&eia 2=
ciali2mul nu /a 1n/in9e 2imultan 1n tate !&ile capitali2te de3=
/ltate, cum c&edea Ma&R, ci numai 1n acele !&i 1n ca&e
capitali2mul e2te mai 2la4N inte&p&eta&ea .i aplica&ea ma&Ri2mu=
lui 1n pe&iada t&ece&ii la impe&iali2m,
Li4e&ali2m, Dct&in! ap!&ut! 1n pe&iada de a2cen2iune
a 4u&9Me3iei, cu &!d!cini te&etice 1n idel9ia &e/luiei 4u&=
9Me3e din An9lia din 2eclul al `"ll=lea +1n 2pecial 1n cncepia
lui :Mn LcJe- .i 1n ilumini2mul 2eclului al`":II=lea +Mn=
te2\uieu-, La 1nceput pleda pent&u ' 9u/e&n!m0nt limitai 2u4
fmnt mna&Miei cn2tituinale .i &9ani3at dup! p&incipiul
2epa&!&ii pute&il& 1n 2tat, p&tecia /ieii, li4e&t!ii .i p&p&iet!ii
indi/i3il&, Li4e&ali2mul cla2ic +#, %n2tant .i :, #entMam-face
di2tincie 1nt&e 2tat .i 2cietate +cmpu2! din indi/i3i cu 2cpu&i
de autnmie maRim!-, (tatul e cnceput ca 9a&ant al li4e&t!ii
indi/iduale, Li4e&ali2mul p&m/ea3! li4e&a cncu&en! 1n &e=
>> '
'

9la&ea 2fe&ei ecnmiei .i ce&e neinte&/enia di&ect! a 2tatului 1n
ace2t dmeniu,
Ma&Ri2m, %ncepie fil2fic! .i ecnmic! ela4&at! de
K, Ma&R, de2p&e &lul p&leta&iatului &e/luina&, de2p&e te&ia
.i p&actica cmuni2mului, Dein!t&ii de capital, dup! te&ia lui
Ma&R, &eali3ea3! un p&fit pe ca&e 1l &ein/e2te2c pentnt a c!p!ta
un nu p&fit, adic! acumulea3! pe&manent capital, 1n timp ce
2ala&iaii 2e paupe&i3ea3! din ce 1n ce mai mult, din cau3a
eRplat!&ii, ade2ea du&e, a pat&nil&,
*ainal=2ciali2m, Dct&in! Mete&clit! eRpu2! 1nc! din
56>@ de muncit&ul Antn D&eRle&, api adptat! ficial de Adlf
Hitle&1n EMein Kampf, 2c&i2! 1nt&e 56>D=56>B, ca&e p&e2upunea' un
2tat aut&ita&, naiune 2upe&ia&! +1n 2pe! cea 9ennan!- p&in
p!2t&a&ea pu&it!ii &a2ei .i &e2pin9e&ea 1nde2e4i a e/&eil&, p&in
&ecu&9e&ea la &!34i .i /ilen!, culti/a&ea f&ei Hitle& mitea
a2pectul 2ciali2t al dct&inei, p&pa90nd de2e&i lupta pent&u
2paiul /ital 1n Eu&pa, e&a 2til ma&Ri2mului +E2ctit 9ene&at&
de cnflicte 2cialeI-, e/&eil& +EeRplatat&iI-, pa&lamenta&i2=
mului +E2u&2! de 2l!4iciuneI-, p&pun0nd planifica&e auta&=
Mic! +Y2ati2face&ea ne/ii unei naiuni p&in p&p&iile pute&i, f!&!
imp&t 2au aGut& 2t&!in-,
*ainali2m, +AM natinali2meNAtf$, nai, =ni2 Y neam,
pp&-, Dct&in! plitic! de&i/at! din cnceptul de naiune, cu
dife&ite accepii, 1n funcie de cnteRtul i2t&ic .i plitic, In 2en2ul
la&9 fl2it, nainali2mul 1n2eamn! plitic! de p&m/a&e a
independenei ecnmice .i plitice, de ap!&a&e a 2u/e&anit!ii
nainale .i dep&2pe&a&e a naiunii &e2pecti/e, *ainali2mul
e2te pu2 tendinel& ./ine, de eRclu2i/i2m nainal, D&a92tea
pent&u neamul, pp&ul !&ii nu 1n2eamn! u&a .i di2p&eul pent&u
alte neamu&i 2au min&it!i nainale, 1n 2en2 &e2t&0n2 .i ne9ati/,
nainali2mul a 2endt un& idel9ii ca&e=.i p&puneau ac&edita=
&ea ideii 2upe&i&it!ii naiunii l& f a! de alte na iu ni, ca 1n ca3ul
fa2ci2mului, nefa2ci2mului 2au &a2i2mului
*a3i.ti, Pa&ti3anii dct&inei nainalY2ciali2te, te&eti=
>7
3at! de Hitle&,
*iMili2m, +lat, mMiSYnimic-, Dct&in! ap!&ut! 1n Ru2ia
dup! e.ecul &efnnel& lui AleRand&u al III=lea +5C8D=5C68-, ca&e
1n2eamn! ne9a&ea &0nduielil& p&ecedente, a m&alei, t&adiiil& cul=
tu&ale, f!&! 2! le pun! altele, 2upe&ia&eN ne9a&e a42lut!, Ade2ea
2e cnfund! cu ana&Mi2mul, Rep&e3entani' *, D4&liu4/ +5C7?=
5C?5-, D, Pi22a&e/ +5C85=5C?C-, M, %em1.e/2td +5C>C=5CC6-,
Pacifi2m, Te&men cu multiple accepii p3iti/e 2au ne9ati/e
'5- 2up&ima&ea &!34iului 1nt&e ppa&e, /!3ut! ca un p&9&e2 al
umanit!ii N >- p2i4ilitatea in2titui&ii p!cii uni/e&2ale, cn=
damn0nd &!34aiele de &ice felN 7- pa&ti3ani ai p!cii ca&e p&etind
2= in2tituie p&in miGlace ilu3&ii In 2en2 ne9ati/, pacifi2mul e2te
cn2ide&at! atitudine di/e&2ini2t! ca&e 1ncea&c! 2a a4at!
atenia ma2el& de la pe&iclul &eal al &!34iului
Pan9e&mani2m, +de la p&efiRul 9&, panYttalitatea, 1nt&e=
9ul, ca&acte&ul attcup&in3!t&-, Te&men fl2it 1nc! din 2eclul
al`I`=lea de ; d&e2 .i (cMle9el .i ca&e 1n2emna ideea p&m/!&ii
unei Eu&pe unite 1n ca&e cnduce&ea 2pi&itual! a& t&e4ui 2!
&e/in! 4i2e&icii catlice +pan9ennani2m catlic-, ia & cnduce&ea
laic!, naiunii 9e&mane, Ideea, utpic! 1n 2ine, a f2t un pa&a/an
pentm na3i.ti de a in2tau&a Enua &dine eu&pean!I, ecMi=
/al0nd cu dminaia &a2ei 9ennanice,
Ra2i2m, Dct&in! 2cial=plitic ! ca&e 2u2ine ine9alitatea
4il9ic! .i intelectual! a &a2el& umaneN an2am4lul cncepiil&
pt&i/it c!&&a factml dete&minant al e/luiei i2t&ice 1l cn2ti=
tuie pa&ticula&it!ile &a2iale ale amenilf, lupta dint&e &a2e,
Te&ia &a2ei E2upe&ia&eI, a un& 1n2u.i&i 4il9ice 2upe&ia&e
1n!2cute e2te un p&eteRt pent&u Gu2tifica&ea ine9alit!ii &a2iale, a
&!34aiel& de ct&pi&e .i 2u4Gu9a&e, Ideea de &a2i2m a ap!&ut
1n 2eclul al `"I=lea, 1n pe&iada eRpan2iunii clniale a un&
!&i eu&pene .i ea 2=a cn2tituit ca dct&in! la Gum!tatea 2ec=
lului al`I`=lea, p&in luc&!&ile lui :, A, ;4ineau .i H,(, %Mam4e&=
lain +1n ca&e ap&eciau, de pild!, p&int&e altele, c! &a2a 9al4en! .i &a2a
nea9&! 2unt infe&ia&e &a2ei al4e-, Pa&Ri2mul ideii de &a2i2m l=a atin2
>8
idel9ia nainal=2ciali2t! +fa2ci2t!-,Gu2tific0ndu=.iplitica a9&e2i/!,
4a&4a&! .i aciunile de 9encid, A3i, &a2i2mul e2te utili3at de
mi.c!&ile nefa2ci2te, .i 2e manife2t! .i p&in alte f&me '2e9Aie9au-ni2in,
apa&tMeid, anti2emiti2m,
(ini2m, +de la (in, munte l0n9! Ie&u2alim-, Mi.ca&e .i
dct&in! plitic! nainali2t!, cn2tituit! la 2f0&.itul 2eclului al
`l`=lea, de c!t&e &ep&e3entanii e/&eil& din Au2l&=Un9a&ia,
Ru2ia, ;e&mania, Ideile 2ini2te au f2t 2inteti3ate de pu4lici2tul
TM, He&3l 1n luc&a&ea E(tatul e/&eie2cI, ca&e p&punea 2luie
nainali2t! atitudinii anti2emite din epc!, p&ecum .i Gu2tifi=
ca&e a nece2it!ii c&e!&ii unui 2tat nainal e/&eie2c 1n Pale2tina,
%a u&ma&e a p&pa9andei 2ini2te, dup! p&imul &!34i mndial
emi9&a&ea e/&eia2c! in Pale2tina cuna.te mi.ca&e de ma2!,
ia& dup! in2taii&u&cii faSi i2mului 1n Italia .i mai ale2 1n ;e&ma=
nia, emi9&a&ea &,=ll&, nu numai 1n Pale2tina, cuna.te cte
maRime, Dup! c < in2titui&ea, 1n 568C, a 2tatului I2&ael H 1n 4a3a
unei &e3Mtui O*UH, 2ini2mul 2e manife2t! p&in 2p&iGin ac&dat
t0n!&ului 2tai :e cane cmunit!ile e/&eie.ti din dia2p&! .i mai
n Ie2 p&in apelul Mi imi9&a&e, P&in ca&acte&ul p&ea nainali2t al
2entimentel& .i atitudinii, p&in p&pa9a&ea ideii unei Enaiuni
e/&eie.ti uniceI, 2ini2mul .i=a at&a2 .i ad/e&2it!i
(ciali2m, Dct&in! plitic! ca&acte&i3at! p&in eRi2tena
pute&ii de 2tal a cla2ei muncita&e, p&in dminaia p&p&iet!ii
4.te.ti, a 2tatului, a2up&a miGlacel& de p&ducie, &epa&tiia
dup! cantitatea, calitatea .i imp&tana muncii depu2e, (ciali2=
mul a 1nceput p&in cndamna&ea ine9alit!ii 2ciale, a eRplat!m
mului de c!t&e m, ce&0nd p&i&itate inte&e2ului 9ene&al al
2ciet!ii 1n faa celui indi9nai (e di2tin9, ca f&me de 2ciali2m '
utpic +TM, M&u2 H 58BC=5D7DN %ampanella H 5D?C=5?76N
(aint=(imn H 5B?@=5C7D-, ca&e denun! imp2tu&a 2=
cial!, ima9in0nd 2cietate a&mnia2! pe&fect!N a2eiaini2m
+%M, Fu&ie& H 5BB>=5C7B N L, #lanc H 5C55=5CC> N P,:,
P&udMme H 5C@6=5C?DN R OTen H5BB5=5CDC-, ca&e c&ea3!
p&unci cpe&ati/! de p&ducie .i de cn2um, 1n 5C7> N de 2tat
+ L (, de (i2mndi H 5BB7=5C8>N :,K, Rd4e&tu2 H 5C@D=5CBD
>D
N F, La22alle H 5C>D=5C?8- ca&e p&clam! le9ea implaca4il!
a2up&a 2ala&iil&N c&e.tin +F, de Lamennai2 H5BC>=5CD8N PM,
#ucMe3-, .tiinific +K, Ma&R .i F, EnGel2-, pent&u ca&e 2ciali2=
mul de/ine ine/ita4il p&in di2pa&iia cla2el&,
Dup! D, ;u.ti +1n %muni2m, 2ciali2m, ana&Mi2m, 2indi=
cali2m .i 4l.e/i2m, #uc,, Edil, Ltiinific!, 5667, 2tudiu 2c&i2 1n
56>@- eRi2t! ' 2i2tem nainali2t cmuni2t cent&ali2t +#a4euf,
%a4et-, nainali2Gn cmuni2t fede&ati/ +OTen- 2ciali2m naina=
li2t ecnmic cent&ali2t +(aint=(imn-, 2ciali2m c&p&ati/ +L,
#lanc-, fede&ati/ +Fu&ie&-, e/luini2m 2cial +K, Ma&R, a
c0nd dct&in! Ef&mea3! 2inte3a 2inte3el& 2ciali2te dinainte de
el .i, 1n acela.i timp, punctul de pleca&e al tutu&& di2cuiunil&
2ciali2te de dup! el, De aceea, ma&Ri2mul cup! un lc p&i/ile=
9iat 1n i2t&ia 90ndi&ii 2cialeI, p,7D-,
1nt&= accepie 9ene&al!, 2ciali2mul p&e2upune p&p&ieta=
tea cmun! numai a2up&a miGlacel& de p&ducie, 1n timp ce
cmuni2mul p&clam! nece2itatea in2tau&!&ii p&piiet!ii 4.te.ti
.i a2up&a &e3ultatel& muncii,
L/ini2m, %ncept ca&e p&e2upune 2upe&i&itatea un&,
naiuni .i ppa&e fa! de alte naiuni .i ppa&e N de aici
di2p&eul .i u&a pent&u ppa&ele .i naiunile cn2ide&ate infe=
&ia&e, 2au fa! de min&it!ile nainale din cad&ul unui 2tat,
Ttalita&i2m, Re9im plitic 1n ca&e cet!enii cn2tituie un
4lc unic 1n 2e&/iciul 2tatului, p&in inte&mediul unui pa&tid unic,
Ttalita&e au f2t &e9imu&ile fa2ci2te 2au nainal=2ciali2te,
`enf4ie, +9&, Ren2, 2t&!in .i pM42, 2paim!-, Atitudine
de team! .i u&! fa! de 2t&!ini, cn2ide&ai infe&i&i .i inde3i&a4ili,
p&m/at! cu de2e4i&e de &e9imu&ile plitice eRt&emi2te +1n 2pecial
fa2ci2te .i nefa2ci2te-, `enf4ia e2te utili3at! ca di/e&2iune pent&u
un 9nip 2au cla2! 2cial! 2p&e a=i decla&a pe 2t&!ini /in/ai de
&e9&e2ul ecnmic 2au de manife2tatiiplitice 2tile ace2tui 9&up 2au
cla2e 2ciale, .i, ca ata&e, a=i face 2! 2up&te cn2ecinele,
>?
$ $ $
<titlu>O&9ani3aii .i denumi&i fa2ci2te
A4TeM&H2e&/iciul de 2pinaG .i cnt&a2pinaG al a&matei
Mitle&i2te,
;e2tap +;eMeime (taat2 Pli3ei- H pliia 2ec&et! de
2tat,
Hitle&Gu9end H tine&etul Mitle&i2t, &9ani3aie fa2ci2t! de
tine&et,
K&i2tallnacMt H E*aptea de c&i2talI, p9&m anti2emit
&9ani3at de fa2ci.ti la 6A5@ niem4&ie 567C,
K] +Kn3ent&atin2la9e&- H la9!& de cncent&a&e,
LuftTaffe H a/iaia milita&! 9ennan!,
*(DAP +*atinal23iali2ti2cMe Deut2cMeA&4eite&pa&tei-
H Pa&tidul muncit&e2c nainal=2ciali2t 9ennan,
(DP +(udetendeut2cMe P&tei- H Pa&tidul 9e&man din
&e9iunea 2udet0,
(( +(cMut32taffel- H t&upe de p&tecie,
Xaffen (( H deta.ament milita& 2pecial anticmuni2t 1n
cel de=al IH=lea ReicM,
XeM&macMt H denumi&e ficial! a f&el& a&mate 9e&=
mane 1nt&e anii 56>5 =568D,
Xe&Tlf H &9ani3a&e milita&! fa2ci2t!,
T,*,
$
Mtt=ul ediiei f&ance3e'
O&ice f&ance3 t&e4uie 2! citea2c! acea2t! ca&te,
Ma&e.alul LbAUTEb
<titlu>A"ERTI(ME*TUL EDITORILOR FRA*%E]I
*ume&a2e a&ticle din p&e2! .i c0te/a luc&!&i pu4licate &ecent
au 1n9!duit deGa pu4licului f&ance3 2!=.i fac! ima9ine a2up&a p&inci=
palel& ca&acte&i2tici ale mi.c!&ii Mitle&i2te,
Pu4licului i=a&fif2t ttu.i imp2i4il 2! aGun9! la 2u&2ele 1n2e.i
ale nii dct&ine, ca 2! eRt&a9! fie eRplicaie cmplet! a pute&nicului
/al ca&e=i &idic! at0t de /ilent pe /ecinii n.t&i, fie un p&n2tic 4ine
1ntemeiat ca&e &e3ult! de aici pent&u F&ana,
Acea2ta pent&u c! Hitle& a &efu3at cu 42tinaie p0n! acum
pu4lica&ea 1n f&ance3! ' Mein Kampf +ELupta meaI-, canea ca&e,
&!2p0ndit! 1n ;e&mania 1n mai mult de un milin de eRempla&e, a a/ut
a2up&a &ient!&ii nea.teptate a unui pp& a2emenea influen!, ca&e
t&e4uie, pent&u a 9!2i anal9ie, 2! u&ce 1n i2t&ie p0n! la %&an,
Am 2ctit c! e&a de inte&e2 nainal 2! t&ecem dincl de ace2t
&efu3, &ica&e a& putea fl cn2ecinele ace2tei iniiati/e pent&u ni 1n.ine
.i pent&u nua ca2! pe ca&e amfndat=,
Pu4lic!m deci, Mi0ndu=ne 1nt&ea9a &!2punde&e, t&aduce&ea cmplet!
a pe&ei dct&ina&e a lui Hitle&,
(! 2e 1nelea9! 4ine 9e2tul n2t&u ' nu facem 2e&/icii u&ii, nici
du.m!nieiN ni fe&im pu& .i 2implu pu4licului f&ance3 un dcument,
pe ca&e, cnt&a& piniei fiiM&emlui, 1W cn2ide&!m indi2pen2a4il,
Pent&u a l!2a intact! 1nt&ea9a /ala&e dcumenta&!, nu am f!cut
nici t!ietu&! 1n teRtN am meninut capitle ce 2unt de un inte&e2 mai
2c!3utUpent&u f&ance3i .i, de a2emenea, lun9imi, &elu!&i .i demn2t&aii
9&eaie, ce 2u&p&ind 2pi&itul n2t&u latin, limpede .i p&mpt,
Din acela.i mti/, ne=am a4inut 2! ad!u9!m teRtului /&e
>? 1nd&epta& te&minl9ic
$ $ $
O&9ani3aii .i denumi&i fa2ci2te
A4TeM&H2eniciul de 2pinaG .i cnt&a2pinaG al a&matei
Mitle&i2te,
;e2tap +;eMeime (taat2 Pli3ei- H pliia 2ec&et! de
Hitle&Gu9end H tine&etul Mitle&i2t, &9ani3aie fa2ci2ta de
tine&et,
K&i2tallnacMt H E*aptea de ai2ta lI, p9&m anti2emit
&9ani3at de fa2ci.ti la 6A5@ niem4&ie 567C,
K] +Kn3ent&atin2la9e&- H la9!& de cncent&a&e,
LuftTaffe H a/iaia milita&! 9ennan!,
*(DAP +*atinal23iali2ti2cMe Deut2cMeA&4eite&pa&tei-
H Pa&tidul muncit&e2c nainal=2ciali2t 9e&man,
(DP +(udetendeut2cMe Pa&tei- H Pa&tidul 9e&man din
&e9iunea 2udet!,
(( +(cMut32taffel- H tnipe de p&tecie,
Xaffen (( H deta.ament milita& 2pecial anticmuni2t 1n
cel de=al IH=lea ReicM,
XeM&macMt H denumi&e ficial! a f&el& a&mate 9e&=
mane 1nt&e anii 56>5=568D,
Xe&Tlf H &9ani3aie milita&! fa2ci2t!,
T,*,
Mtt=ul ediiei f&ance3e'
O&ice f&ance3 t&e4uie 2! citea2c! acea2t! ca&te,
Ma&e.alul LbAUTEb
A"ERTI(ME*TUL EDITORILOR FRA*%E]I
*ume&a2e a&ticle din p&e2! .i c0te/a luc&!&i pu4licate &ecent
au 1n9!duit deGa pu4licului f&ance3 2!=.ifac! ima9ine a2up&a p&inci=
palel& ca&acte&i2tici ale mi.c!&ii Mitle&i2te,
Pu4licului i=a&flf2t ttu.i imp2i4il 2! aGun9! la 2u&2ele 1n2e.i
ale nii dct&ine, ca 2! eRt&a9! fie eRplicaie cmplet! a pute&nicului
/al ca&e=i &idic! at0t de /ilent pe /ecinii n.t&i, fie un p&n2tic 4ine
1ntemeiat ca&e &e3ult! de aici pent&u F&ana,
Acea2ta pent&u c! Hitle& a &efu3at cu 42tinaie p0n! acum
pu4lica&ea 1n f&ance3! ' Mein Kampf +ELupta meaI-, canea ca&e,
&!2p0ndit! 1n ;e&mania 1n mai mult de un milin de eRempla&e, a a/ut
a2up&a &ient!&ii nea.teptate a unui pp& a2emenea influen!, ca&e
t&e4uie, pent&u a 9!2i anal9ie, 2! u&ce 1n i2t&ie p0n! la %&an,
Am 2ctit c! e&a de inte&e2 nainal 2! t&ecem dincl de ace2t
&efu3, &ica&e a& putea fi cn2ecinele ace2tei iniiati/e pent&u ni 1n.ine
.i pent&u nua ca2! pe ca&e amfndat=,
Pu4lic!m deci, lu0ndu=ne 1nt&ea9a &!2punde&e, t&aduce&ea cmplet!
a pe&ei dct&ina&e a lui Hitle&,
(! 2e 1nelea9! 4ine 9e2tul n2t&u ' nu facem 2enicii u&ii, nici
du.m!nieiN ni fe&im pu& .i 2implu pu4licului f&ance3 un dcument,
pe ca&e, cnt&a& piniei ftlM&e&ului, 1l cn2ide&!m indi2pen2a4il,
Pent&u a l!2a intact! 1nt&ea9a /ala&e dcumenta&!, nu am f!cut
nici t!ietu&! 1n teRtN am meninut capitle ce 2unt de un inte&e2 mai
2c!3utUpent&u f&ance3i .i, de a2emenea, lun9imi, &elu!&i .i demn2t&aii
9&eaie, ce 2u&p&ind 2pi&itul n2t&u latin, limpede .i p&mpt,
Din acela.i mti/, ne=am a4inut 2! ad!u9!m teRtului /&e
2tat,
>C
adnta&e 2au /&eun cmenta&iu a&eca&e, Pa2aGele 2c&i2e cu ca&acte&e
cu&2i/e 2unt cele ale ediiei 9e&mane, %ea de ca&e ne=am 2en=it ni a
ap!&ui la ca2a edit&ial! F&an3 EMe&, la MiincMen, 1n 5677, *i punem
la di2p3iie mate&ialul' fleca&e 1.i /a c&i Maina ca&e 1i place,
$ $ $
*i /edem dinainte 4ieciile 9&2lane ce ni le pt aduce unii
cu ca3ia pu4lic!&ii luc&!&ii Mein Kampf 1n F&ana, ca .i a2up&a /al&ii
dcumenta&e a ei' EIdeile eRp&imate de cnduc!t&ul unui pa&tid de
p3iie, /& 3ice ei, 2unt pe&imate .i nu mai p&e3int! autenticitate atunci
c0nd aut&ul a de/enit .eful unui 9u/e&nI,
1n &eplic!, /m 2pune c! ultima li2t! a c!&il& &ecmandate,
pu4licat! 1n decem4&ie 5677 de Mini2tentl p&u2ac al in2t&uciunii
pu4lice, cup&indea Mein KampfN /m in/ca decla&aiile &epetate ale
lui ;e44el2 .i ;&in9, a2up&a /al&ii e2eniale a c!&ii actuale a
E FiiM&e&ulu& .i /m face t&imite&e la ntele ficiale ap!&ute 1n F4lJi2cMe&
#e4acMte& din 56 iulie, unde 2e 2pun u&m!ta&ele'
EAut&it!ile 2upe&ia&e /& t&e4ui 2! facilite3e cu 9ene&3itate
fiec!&ui funcina& cuna.te&ea teRtel& e2eniale ale nainal=2ciali2=
mului, pent&u ca&e le indic cu tnii 2peciaW ca&tea FiiM&entlui E Mein
Kampf,
Li, 1n acela.i 3ia& din 55 decem4&ie 5677, mai citim '
E %a&tea fliM&e&ului cnine, pent&u p&e3ent .i pent&u /iit&, p&in=
cipiile definiti/e ale cncepiil& nainal=2ciali2teN ea e2te indi2pen=
2a4il! &ic!&ui 9e&man i &icui /&ea 2! p!t&und! tainele dct&inei
na2t&eN ea cn2tituie e2ena 1n2!.i a nainal=2ciali2mului .i t&e4uie
2! de/in! de acum 1ncl #i4lia pp&ului 9e&manI,
E2te deci e2enial ca acea2t! ca&te 2! fie cun2cut! inte9&al, ca&te
din ca&e t&ei3eci de miliane de 9e&mani, cu mult 1nainte de ple4i2cit,
adpta2e&! f!9!duinele .i p&e3ice&ile, Iat! una din ele ' a&!t0nd c!
F&ana e2te p&incipalul 42tacl al elu&il& /i3ate de 9e&mani, Hitle&
cncMide ' EAce2te &e3ultate nu /& fi atin2e nici p&in &u9!ciuni c!t&e
Dumne3eu, nici p&in di2cu&2u&i, nici p&in ne9cie&i la ;ene/a, T&e4uie
atin2e p&int&=un &!34i 20n9e&2I,
Ti f&ance3i t&e4uie 2! .tie ace2t luc&u,
$$$
Al t e 4i ec i i /& /i 3a de2i 9u& l i 4e& t at ea pe
ca& e ne= am l uat =
>6
pu4lic0nd luc&a&e f!&! ap&4a&ea aut&ului, %0t de2p&e a2ta, ni 2=a
p!&ut c! ace2t ca3 1n 2pe! 2e 2ituea3! cu mult dea2up&a cn/eniil&
cme&ciale 4i.nuite .i c! Mein Kamp a/0nd 1n /ede&e 2u4iectul ei
fa&te apa&te, p&ecum .i la&9a difu3a&e 9&atuit! ce 2=a f!cut 1n ReicM, a
a/ut mult mai mult ca&acte&ul unui manife2t elect&al dec0t acela al
unei p&ducii lite&a&e,
"&4ele .i 2c&ie&ile pu4lice ale unei pe&2ane pu4lice apa&in
pu4licului,
Ia& c0nd ai a&uncat 1n faa unui pp& amenin!&i at0t de eRacte,
nu mai ai d&eptul m&al 2!=l 1mpiedici 2! le cuna2c!,
Pe dea2up&a H .i acea2ta 1i face cin2te H Hitle& nu e2te un m
al 4anil& N el nu a 2c&i2 ca&tea ca 2! c0.ti9e 4ani, Dac! el 2e pune
&!2p0ndi&ii 1n F&ana e2te pent&u c! el /ede 1n a.a ce/a un incn/enient
pent&u plitica lui, Da& e2te eRact luc&ul pent&u ca&e nimi /edem dec0t
a/antaGe, *e /a 2cu3a dac! ni ni le a2i9u&!m cu aGut&ul unei mici
l/itu&i de f&! H ca&e e2te, pe dea2up&a, 1n manie&! 9e&man!' el 1.i
/a aminti f&a3! a mini2t&ului 2!u de inte&ne, dl F&icJ, ca&e=, de2cMi30nd
la Leip3i9, la 7 ctm4&ie 5677, cn9&e2ul Gu&i.til& 9e&mani, le 2punea
u&m!ta&ele ' EPent&u nainal=2ciali.ti, d&eptul 1n2eamn! ceea ce
2e&/e.te pp&ul 9e&man, InGu2tiia e2te ceea ce=i aduce p&eGudiciiI,
*i am luat pu& .i 2implu pe 2eama na2t&! acea2t! /i9u&a2!
definiie,
Edit&ul
*OU"ELLE( EDITIO*( LATI*E(
7@
$
La 6 niem4&ie 56>7, la &ele du!2p&e3ece .i Gum!tate, 1n
faa edificiului FeldMa&&nMalle .i 1n cu&tea f2tului Mini2te& de
R!34i, amenii ale c!&& nume u&mea3!, au c!3ut pent&u c&edina
ade/!&at! in &e1n/ie&ea pp&ului l& '
ALFARTH FeliR, cme&ciant, n!2cut la D iulie 56@5,
#AURIEDL And&ea2, p!l!&ie&, n!2cut la 8 mai 5CB6, ,
%A(ELLA TMed&, funcina& de 4anc!, n!2cut la C au9u2t 56@@,
EHRLI%H XilMelm, funcina& de 4anc!, n!2cut la lOau9u2t 5C68,
FAU(T Ma&tin, funcina& de 4anc!, n!2cut la >B ianua&ie 56@5,
HE%HE*#ER;ER Ant, l!c!tu., n!2cut la >C 2eptem4&ie 56@>,
KOR*ER O2Ja&, cme&ciant, n!2cut la 8 ianua&ie 5CBD,
KUH* Ka&l, pi/nice&, n!2cut la >? iulie 5C6B,
LAFFORE Ka&l, 2tudent 1n in9ine&ie, n!2cut la >C ctm4&ie 56@8,
*EU#AUER Ku&t, 2e&/it&, n!2cut la >B ma&tie 5C66,
PAPE %lau2 +/n-, cme&ciant, n!2cut la 5? au9u2t 56@8,
PFORDTE* TMed&, +/n de&-, cn2ilie& la T&i4unalul
&e9inal 2upe&i&, n!2cut la 58 mai 5CB7,
RI%KMER( :M,, c!pitan de ca/ale&ie, n!2cut la B mai 5CC5,
(%HEU#*ER=RI%HTER MaR=E&Tin +/n-, in9ine&, n!2cut
la 6 ianua&ie 5CC8,
(TRA*(Kb L&en3=Ritte& +/n-, in9ine&, n!2cut la 58 ma&tie 5C66,
XOLF XilMelm, cme&ciant, n!2cut la 56 ctm4&ie 5C6C,
Aut&it!ile nainale au &efu3at, dup! ma&tea ace2t&a,
1nm&m0nta&e 4i.nuit! un& a2tfel de e&i,
Mem&iei l& cmune 1i dedic eu ace2t p&im /lum al luc&!&ii
mele, cu 2cpul ca ma&ti&iul l& 2! 2t&!lucea2c! me&eu a2up&a pa&ti=
3anil& n.t&i,
Land24e&9=a,=L,, 1n 1ncMi2a&e, 5? ctm4&ie 56>8,
+Adlf Hitle&-
75
<titlu>PREFA[)
La 5 ap&ilie 56>8, T&i4unalul ppula& din MiincMen &dna
1nca&ce&a&ea mea la Land24e&9=am=LecM,
Pent&u p&ima dat!, dup! ani de munc! ne1ncetat!, a/eam
a2tfel p2i4ilitatea de a m! dedica unei luc&!&i pe ca&e muli m!
p&e2au 2! 2c&iu .i pe ca&e eu 1n2umi 2imeam p&tun! pent&u
cau3a na2t&!, M=am deci2 deci 2! eRpun 1n ace2te du! /lume nu
numai 2cpu&ile mi.c!&ii na2t&e, ci .i 9ene3a ei, O a2tfel de luc&a&e
/a fi mai
A
HLdMic! dec0t un t&atat pu& dct&ina&,
Mai mult, 1n ace2t fel a/eam ca3ia de a=mi a&!ta p&p&ia
f&maie, at0t c0t ea e2te nece2a&! la 1nele9e&ea c!&ii .i c0t pate
2e&/i la di2t&u9e&ea le9endei cl!dite 1n Gu&ul pe&2anei mele de p&e2a
e/&eia2c!,
*u m! ad&e2e3 aici 2t&!inil&, ci acel& pa&ti3ani ai mi.c!&ii
ca&e 1i 2unt ata.ai din inim! .i al c!&& 2pi&it caut! acum eRplicaie
mai ap&fundat!,
Eu nu uit delc c! amenii 2e c0.ti9! p&in cu/0nt mai mult
dec0t p&in c!&i' tate ma&ile mi.c!&i pe ca&e meni&ea le=a 1n&e9i2=
t&at au dat&at mult mai mult &at&il& dec0t 2c&iit&il&,
*u e2te mai puin ade/!&at c! dct&in! nu=.i pate 2al/a
unitatea .i m9enitatea dec0t dac! ea a f2t fiRat! p&in 2c&i2, dat!
pent&u ttdeauna, Ace2te du! /lume 2unt piet&ele pe ca&e le aduc
eu la edificiul cmun,
AUTORUL
Land24e&9=am=LecM,
1n 1ncMi2a&e,
"lumul I
<titlu>#ilanul
%APITOLUL I
<titlu>%!minul meu
O fe&icit! p&ede2tina&e a f!cut 2! m! na2c la #&aunau=am=Inn,
t0&9u.& 2ituat cMia& la f&ntie&a dint&e cele du! 2tate
9e&mane a
c!&& nu! fu3iune ne apa&e ca 2a&cin! e2enial! a /ieii, ca&e
2! fie
u&m!&it! p&in tate miGlacele,
Au2t&ia 9e&man! t&e4uie 2! &e/in! la ma&ea pat&ie
9e&man! .i
acea2ta nu 1n /i&tutea un& &aiuni ecnmice a&eca&e, *u,
nu '
cMia& dac! acea2t! fu3iune, /&4ind din punct de /ede&e
ecnmic,
e2te indife&ent! 2au cMia& d!un!ta&e, ttu.i ea t&e4uie 2! ai4!
lc,
Acela.i 20n9e apa&ine aceluia.i impe&iu, Pp&ul 9e&man nu /a
a/ea
nici un d&ept la acti/itate plitic! clnial! at0ta timp cal nu
/a
putea &euni pe p&p&ii lui fii 1n acela.i 2tat, %0nd te&it&iul
ReicM=ului
/a cnine pe ti 9e&manii, dac! el 2e d/ede.te inapt 2!=i
M&!nea2c!,
din nece2it!ile ace2tui pp& 2e /a na.te d&eptul 2!u m&al
de a
d40ndi te&it&ii 2t&!ine, Plu9ul /a face atunci lc 2!4iil&, ia&
la=
c&imile &!34iului /& p&e9!ii &ecltele lumii /iita&e,
Tt a2tfel 2ituaia &a.ului meu natal 1mi apa&e ca fiind
2im=
4lul unei ma&i 1ndat&i&i, Ea a&e alte ca&acte&i2tici pent&u a
fiRa
aminti&ea, Ace2t cui4 pie&dut a f2t, 1n u&m! cu pe2te un 2ecl,
teat&ul
unei 20n9e&a2e t&a9edii ca&e /a &!m0ne pent&u ttdeauna 1n
analele
naiunii 9e&mane, %Mia& acl, 1n mmentul celei mai 9&a/e
p&!4u.i&i
cun2cute de pat&ia na2t&!, un li4&a& din *ii&n4e&9, :Manne2
Palm,
naiinali2i 1n!2p&it .i du.man al f&ance3il&, a mu&it pent&u
acea
;e&manie pe ca&e iu4ea cu 1nfl!c!&a&e du2! p0n! la
2ac&ificiu, El
&efu3a2e cu 1nc!p!0na&e 2!=2i t&!de3e cmplicii, de altfel
&e2pn=
2a4ilii p&incipali, A.a cum f!cu2e Le (cMla9ete&, A.a cum tt
el a
f2t denunat f&ance3il& de c!t&e an &ep&e3entant al
9u/e&nului, Un
cmandant de pliie din Au924u&9 .i=a d40ndii acea2t!
t&i2t!
faim!, d0nd un a2tfel de eRemplu aut&it!il& ne=9e&manc
ale
ReicM=ului de la (e/e&in9,
%Mia& 1n ace2t &!.el de pe Inn, au&elat de ma&ti&ul
9e&man,
4a/a&e3 dup! 20n9e, da& au2t&iac din punct de /ede&e plitic,
lcuiau
78
.i p!&inii mei c!t&e anul 5C6@, Tat!l meu e&a un cn.tiinci2
funcina&N
mama 2e 1ndeletnicea cu t&e4u&ile ca2ei .i ne 1ncnGu&a cu
9&iG! .i cu
iu4i&e, Acele /&emu&i mi=au l!2at puine u&me 1n aminti&e, c!ci,
dup!
c0i/a ani, tata /a cupa un p2t nu puin mai G2 pe cu&2ul
Innului,
la Pa22au, deci cMia& 1n ;e&mania,
Da& 2a&ta unui funcina& de /am! au2t&iac cmp&ta
atunci
multe depla2!&i, La puin timp dup! aceea tata 2e 1nt&cea la
Lin3 .i
acl ie.ea la pen2ie, Pent&u d&a9ul de 4!t&0nel ace2t luc&u
nu
t&e4uia 2! fie &et&a9e&e definiti/!, Fiu al unui ne1n2emnat .i
2!&man
3ilie& a9&icl, el t&e4ui2e, dinia&!, 2!=.i p!&!2ea2c! lcul de
4a.tin!,
A4ia 1mplini2e t&ei2p&e3ece ani c0nd .i=a luat t&ai2ta .i a
plecat din
p!du&2ul lui inut natal, 1n ciuda 2fatu&il& /enite de la
2!tenii cu
eRpe&ien!, el a plecat 2p&e "iena pent&u a 1n/!a acl
me2e&ie,
Acea2ta 2e 1nt0mpla c!t&e anul 5CD@, E&a Mt!&0&e ama&nic!
aceea
de a pleca, de a apuca a.a pe d&umu&i c!t&e necun2cut cu
da& t&ei
9l9ani 1n 4u3una&, AGun2 me2e&ia., dup! pat&u ani, el nu e&a
ttu.i
mulumit, Dimpt&i/!, *eca3u&ile pe&2i2tente ale acelei
epci i=au
1nt!&it Mt!&0&ea de a=.i a4andna me2e&ia pent&u a de/eni ce/a
Emai
multI, Atunci, ca .i dinia&!, 4ietului t0n!& i 2e p!&ea un
2ummum
al cndiiei umane 2ituaia p&etului din 2atul 2!u .i acum,
c0nd
ma&ele &a. 1i 1m49!i2e ideile, el a.e3a 2u2 de tt
demnitatea de
funcina&, %u tat! 1nd0&Gi&ea cel& pe ca&e mi3e&ia .i
m0Mni&ea 1i
matu&i3ea3! 1nainte de /&eme, ace2t t0n!& de .apte2p&e3ece ani
u&m!&ea
cu 42tinaie &eali3a&ea nil& p&iecte H .i el a de/enit
funcina&,
%&ed c! .i=a atin2 2cpul pe la >7 de ani, 1mplinindu=.i a2tfel
f!9!duina
de t0n!& ca&e nu 2e 1nta&ce 1n 2atul lui iu4it dec0t dup! ce a aGun2
cine/a,
De acum 2cpul fu2e2e atin2, da& nimeni 1n 2at nu=.i mai
aducea
aminte de 4!ieelul de alt!dat!, ia& 2atul 1i de/eni2e cMia& lui
2t&!in,
P!&!2ind, 1n 2f0&.it, la cinci3eci .i .a2e de ani, /iaa
acti/!, el
nu a putut ttu.i 2up&ta t&0nd!/ia nici m!ca& 3i, A 4inut
1n
1mp&eGu&imile t0&9u.&ului Lam4acM din Au2t&ia (upe&ia&!
p&=
p&ietate pe ca&e a pu2= 4ine 1n /ala&e, %iclul lun9ii .i
la4&ia2ei
lui ca&ie&e 1l &eaducea a2tfel la &i9inile 2ale,
Din acele /&emu&i datea3! p&imele mele idei pe&2nale,
]4en=
9uiala 1n li4e&tate, cMiulul de la .cal!, t/!&!.ia 4!ieil& mai
pute&nici
H ca&e ade2e&i 1i d!dea 9&iGi ama&nice mamei H m=au f!cut,
nici mai
mult nici mai puin, 2! m! le9 de ca2!, M! 90ndeam &a&e&i la
/caia
mea N 1n &ice ca3, 9u2tu&ile mele nu m! 1mpin9eau delc c!t&e

eRi2ten! a2em!n!ta&e cu cea a tatei, %&ed c! talentul de &at&

1ncepea
2! 2e f&me3e atunci p&in di2cu&2u&ile mai mult &i mai puin
cn=
/in9!ta&e ce le ineam 1n faa cama&a3il& mei' de/eni2em un
mic .ef,
el 1n2u.i 9&eu de 2t!p0nit, da& altfel .i un 4un .cla&,
a/0nd munc! u.a&!,
1n mmentele mele li4e&e u&mam un cu&2 mu3ical la
cmunitatea
c!lu9!&il& din Lam4acM .i acl a/eam f&ec/ente p&ileGu&i de a m!
1m4!ta
de pmpa ma9nific! a 2e&4!&il& &eli9ia2e, %e e&a mai fi&e2c dec0t
2ituaia
cu/i2ului a4ate, ca&e 1mi ap!&ea acum ca un ideal demn de cele mai
ma&i
ef&tu&i, cu tt p&e2ti9iul pe ca&e=5 a/u2e2e alt!dat! pent&u tat!l
meu
umilul p&et de a&! K %el puin a.a e&a ca3ul, Da& luptele din
tine&eea
tat!lui meu nu=5 f!cu2e&! nicidat! 2! ap&ecie3e talentele de &at&
1nt&=at0t
1nc0t 2! t&a9! ni.te cnclu3ii fa/&a4ile a2up&a /iit&ului
/l!2ta&ului
2!u N fi&e.te c! el nu putea 1nele9e a2emenea 90ndu&i ale
tine&eii, EW
c0nt!&ea 1n9&iG&at acea2t! di/e&9en! de la natu&!,
De fapt, acea2t! /caie a di2p!&ut cu&0nd f!c0nd lc
2pe&anel&
ce &!2pundeau mai 4ine tempe&amentului meu, (ctcind p&in
4i4liteca
tat!lui, mi=au c!Aut 1n m0n! di/e&2e c!&i cu 2u4iect milita&, 1nt&e
ca&e
ediie ppula&! a &!34iului f&anc=9e&man din 5CB@=5CB5, E&au
du!
/lume de Gu&nal ilu2t&at din anii aceia, Ele de/eni&! lectu&a
mea
p&efe&at!, 1n puin timp, ma&ele &!34i e&ic t&ecu pe p&imul
plan al
p&ecup!&il& mele m&ale, De atunci am a9ni2it tt mai mult din
ceea
ce a/ea /&e le9!tu&! cu &!34iul .i cu p&fe2ia de milita&,
Acl am mai aflat &e/elaie imp&tant!, %!ci pent&u
1nt0ia
a&!, 1nt&=un fel de2i9u& cnfu3 1nc!, anumite cMe2tiuni 1mi
tul4u&au
90ndu&ile, ERi2ta a.ada& de2e4i&e, .i ca&e e&a ea, 1nt&e
9e&manii
ca&e pu&ta2e&! ace2te lupte .i ceilali K De ce tat!l meu .i
ceilali
au2t&ieci nu pa&ticipa2e&! la ele K
*u 2untem ni tt la fel cu ceilali 9e&mani K
*u u&m!m acela.i d&um K
Am 1nt&2 pe tate feele ace2te p&4leme 1n mintea
mea de
cpil .i &!2pun30nd la 1nt&e4!&ile mele p&udente, cu tainic!
t&i2tee
1n inim!, am t&a2 cnclu3ia c! nu ti 9e&manii a/u2e2e&!
fe&ici&ea de
a apa&ine 2tatului lui #i2ma&cJ,
*u puteam 1nele9e ace2t luc&u,
$ $ $
A t&e4uit 2! 2tudie3,
Din tate apuc!tu&ile .i, mai mult, din fi&ea mea, tata
t&!9ea
cnclu3ia c! nu a/eam nici un fel de aptitudini pent&u 2tudiile
liceale
7D Micul cnduc!t& N
cla2ice, Lcala &eal! 1i p!&ea mai pt&i/it! pent&u mine, A f2t
1nt!&it
1n ace2t teW de a /edea luc&u&ile de e/identa mea 1nclinaie
pent&u
de2en di2ciplin! ca&e, 1n liceele au2t&iece, e&a cmplet
ne9liGat!,
Pate .i aminti&ea p&p&iei lui /iei dedicate muncii ii
1ndep!&la de
umanitate, f!&! imp&tan! p&actic! 1n cMii lui, In fnd, el a/ea
ideea
fiR! c!, 1n md n&mal, fiul lui /a fi tt funcina& ca el,
Tine&eea
7? Ale9e&ea unei p&fe2ii
9&ea 1l f!cea 1n md fa&te fi&e2c 2! 2up&ae2time3e cu at0t mai
mult
2ucce2ele t0&3ii, f&uctul eRclu2i/ al 2t&!daniil& a&dente .i al
pute&ii
lui de munc!, M0nd&u de a fi p&p&ia lui pe&!, el /i2a pent&u
mine
2ituaie a2em!n!ta&e cu a 2a .i, dac! /a fi p2i4il, cMia&
2upe&ia&!,
El inea la a.a ce/a cu at0t mai mult cu c0t 2e 1n9&iGi2e 2!
u.u&e3e el
1n2u.i ca&ie&a fiului,
*u cncepeaQ ca eu 2! &e2pin9 ceea ce cn2titui2e
dinia&!
1nt&ea9a lui /ia!, 1n p&p&ii cMi, deci3ia tatei e&a deci
2impl!,
ne1ndielnic! .i fi&ea2c!, Un 4!&4at cu un ata&e ca&acte& pe ca&e
lupta
du&! pent&u eRi2ten! 1l f!cu2e dminat&, nu cncepea 2!=.i la2e
cpiii
neeRpe&imentai .i i&e2pn2a4ili 2! Mt!&a2c! a2up&a ca&ie&ei
l&,
E&a de p!&e&e c! acel luc&u 1n2emna, 1n p&i/ina
/iit&ului
cpilului 2!u, 2l!4iciune 4lama4il! .i nefa2t!, a aut&it!ii .i
&!2pun=
de&il& pate&ne, incmpati4il! cu cncepia de2p&e dat&ie,
%u tate ace2tea, luc&u&ile t&e4uiau 2! fie altfel,
Pent&u p&ima dat! 1n /ia! H a/eam un2p&e3ece ani
H m!
aflam 1n p3iie, Pe c0t de tenace e&a tata pent&u a=.i duce la
4un
2f0&.it planu&ile cncepute, pe at0t de 1nc!p!0nat e&a fiul lui
1n a
&efu3a idee de la ca&e nu a.tepta nimic 4un,
Eu nu /iam 2! fiu funcina&,
*ici /&4ele, nici 42e&/aiile 2e/e&e nu au putut 2=
2cat! :a
cap!t cu &e3i2tena mea, Eu nu /i fi funcina&, nu .i ia&!.i nu
W 1n
3ada& tata 1nce&ca 2! t&e3ea2c! 1n mine acea2t! /caie p&in
eRemple
din p&p&ia lui /ia! ' ele a/eau un efect in/e&2, 1mi e&a 9&ea!
2! m!
90nde2c c! a. putea fi 1nt&= 3i p&i3nie& 1nt&=un 4i&u, c! nu
/i fi
2t&!p0nul timpului meu, ci pu& .i 2implu 4li9at 2!=mi pet&ec
/iaa
cmplet0nd f&mula&e,
(e 1nele9e ttdat! ce 90ndu&i putea 2t0&ni acea2t!
pe&2pec=
ti/! la un t0n!& ca&e e&a 1nt&=ade/!& cu ttul altce/a dec0t un
4!iat
Ecum2ecadeI 1n 2en2ul 4i.nuit al cu/0ntului W 1n/!!tu&a
puin
a42&4ant! a .clii 1mi fe&ea a2emenea &!9a3u&i 1nc0t 1mi
pet&e=
ceam timpul mai mult 2u4 lumina 2a&elui dec0t 1ncMi2 1nt&e
pat&u
pe&ei, %0nd a2t!3i ad/e&2a&ii plitici 1mi 2c&uteaA! /iaa p0n!
1n anii
tine&eii cu afectua2! atenie, pent&u a putea, cu ce/a
mulumi&e,
2! de3/lGuie c0t ace2t Hitle& Ef!cea f&um2I deGa din tine&ee,
mulume2c
ce&ului c! nli=a fe&it a2tfel <fa3ia,,&et&!i&ii acel& timpu&i
4inecu/0ntate,
PaGi.ti .i p!du&i e&au te&enui pe ca&e 2e 1ncMeia atunci &ice
dife&end,
F&ec/enta&ea .clii &eale nu a mdificat delc mdul 1n
ca&e
1mi fl2eam timpul,
Da& t&e4uia ca eu 2! duc alt! lupt!,
c At0ta /&eme c0t intenia tatei de a face din mine un
funcina&
7B Funcina& nicidat! E, da& pict& de a&t!
2e i34ea pu& .i 2implu de &epul2ia mea pent&u acea2t! ca&ie&!,
cnflictul
e&a 2up&ta4il, 1mi puteam di2imula c0te puin /ede&ile
pe&2nale .i
2! e/it cnt&adicia ne1ncetat!, Ht!&0&ea 4ine 2ta4ilit! de a
nu
de/eni funcina& nicidat! H .i ea e&a de ne3d&uncinat H
e&a de
aGun2 pent&u a m! lini.ti 1n 1nt&e9ime, ia& p&4lema a f2t
mai
delicat! c0nd p&iectul tatei 1nt0lni pe cel al meu, A/eam
atunci
di2p&e3ece ani, %um 2=a 1nt0mplat K *u=mi aduc aminteN da&,
1nt&=
4un! 3i mi=a f2t cla& c! t&e4uia 22TUde/1n pict&, a&ti2t
pla2tic,
Talentul meu de de2enat& e&a 1n afa&a &ic!&ei di2cuiiN el
fu2e2e
cMia& una din cau3ele pent&u ca&e tata m! t&imi2e2e la .cala
&eal!,
da& nicic0nd nu 2e 90ndi2e ca eu 2!=mi pe&fecine3 datele
p0n! la
a=mi pe&mite 2! 1m4&!i.e3 acea2t! p&fe2ie N din cnt&!,
%0nd,
pent&u 1nt0ia dat!, ca u&ma&e a unui nu &efu3 din pa&te=mi de
a
accepta ideea lui fa/&it!, tata m=a 1nt&e4at ce /iam 2! m! fac
p0n!
la u&m!, Mt!&0&ea mea deGa f&mat! mi=a dictat un &!2pun2
imediat'
U a &!ma2 ap&ape mut,
EPict& K A&ti2t pla2tic KI
El 2=a 1ndit de 4unul meu 2im, c&e30nd c! nu a
au3it 4ine
2au c! nu a 1nele2, Da& c0nd tate eRplicaiile a2up&a
2u4iectului 1i
a&!ta&! 2e&i3itatea p&iectului meu, el 2e pu2e at0t de
Mt!&0t c0t
putu 2= fac!, Deci3ia lui fu eRt&em de 2impl! .i nu f!cu lc
nici unei
cn2ide&aii 1n le9!tu&! cu di2pni4ilit!ile,mele &eale,
EA&ti2t 3u9&a/, nu, nicidat!I, da& cum fiul
m.teni2e 1n acela.i
timp .i c0te ce/a din celelalte calit!i ale tat!lui, cu
1nc!p!0na&e
ap&ape de a 2a, &!2pun2ul pu2 mi=a f2t la fel de
ene&9ic,
De am4ele p!&i am &!ma2 pe p3iii, Tata nu a
uitat pe al 2!u
Enicidat!I, da& eu mi=am &eafi&mat un Ettu.iI al meu,
E ade/!&at c! ace2t cnflict nu a/ea u&m!&i p&ea
1m4ucu&!ta&e,
On&a4ilul 4!&4at e&a plin de am!&!ciune, ca .i mine de
altfel, 1nt&=
at0t 1l iu4eam, Tata mi=a alun9at &ice 2pe&an! de a 1n/!a
/&edat!
pictu&a, Am mai f!cut un pa2 .i am decla&at la &0ndu=mi
c! nu mai
/iam 2! 2tudie3, Fa&te n&mal, cu a2emenea decla&aii, eu
am &!ma2
mai p&eG2 .i &e2pecta4ilul m 2e Mt!&1 de acum 2!=.i
impun! aut&i=
tatea f!&! alt! eRplicaie N /!30nd ace2tea, m=0m 1ncMi2
int&= t!ce&e
p&udent!, da& mi=am pu2 a/e&ti2mentele 1n aplica&e, M!
90ndeam c!
atunci c0nd tata /a cn2tata a42ena &ic!&ui p&9&e2 la
.cala &eal!,
de /ie, de ne/ie, m! /a l!2a 2! m! 1nd&ept 2p&e fe&ici&ea
/i2at!,
*u .tiu dac! ace2t calcul a& fi &eu.it, %eea ce e2te
2i9u& e&a
da& lip2a /&eunui 2ucce2 /i3i4il la .cal!, 1n/!am cQ,1mi
pl!cea, mai
ale2 ce c&edeam c! 1mi /a 2e&/i mai t0&3iu ca pict&,
(a4tam cmplet
ceea ce 1mi p!&ea f!&! imp&tan! 1n ace2t 2en2, 2au ce nu
m! inte&e2a,
7C Lupta pent&u EDeut2cMtumF
*tele mele din acea /&eme 2e 2ituau me&eu la eRt&eme, dup!
2pecificul .i inte&e2ul pe ca&e 1l pu&tam un& mate&ii, Al!tu&i de
fa&te 4ine .i eRcelent, aduceam calificati/e de medic&ii .i cMia&
in2uficient, La 9e9&afie .i, mai mult, la i2t&ia uni/e&2al!
adunam
ceie mai 4une calificati/e, Ace2tea e&au cele du! mate&ii fa/&ite
la
ca&e eu dminam cla2a,
Acum c0nd, 1n clipa de fa!, dup! at0ia an'U, fac 4ilanul
acel&
timpu&i, du! fapte 2emnificati/e 1mi apa& 1nainte,,,
5, Am de/enit nainali2t,
>, Am 1n/!at 2! 1nele9 .i 2! p!t&und ade/!&atul 2en2 al i2t&iei,
"ecMea Au2t&ie e&a un 2tat multinainal,
Pe atunci a& fi f2t fa&te dificil pent&u un cet!ean al ReicM=
ului
2! 1nelea9! 4ine ceea ce e&a /iaa ctidian! a fiec!&uia 1nt&=un
2tat
a2em!n!t&, Dup! &!34iul f&anc=9e&man, un ma9nific ma&.
t&iumfal
al a&matel& e&ice, cu fieca&e 3i 9e&manii nu 2=au inte&e2at de
;e&mania de dincl de f&ntie&e .i, mai mult, nu 4ine/iau 2!=
.i
ap&ecie3e /ala&ea 2au nu e&au capa4ili de a.a ce/a,
1n ce=i p&i/e.te pe au2t&iecii 9e&mani 1n pa&ticula&, ei
cnfundau
p&ea u.& dina2tie aflat! 1n declin cu un pp& funcia&&nente
2!n!t2,
A t&e4uit ttu.i ca 9e&manii din Au2t&ia 2! fie cea mai
4un!
&a2! pent&u a ma&ca cu amp&enta l& .i acea2ta p0n! la un
punct,
1n a.a fel 1nc0t 1n ;e&mania 1n2!.i 2e putea c&ede =H pe ned&ept,
de
altfel H c! Au2t&ia e&a un 2tat 9e&man, ;&e.eal! 9&ea de
cn2ecine,
da& ma9nific! m!&tu&ie pent&u ceie 3ece miliane de 9e&mani
din
P&u2ia O&iental!, Puini 9e&mani din ReicM 4!nuiau c! 1n Au2t&ia
t&e4uia me&eu 2! lupi pent&u t&iumful lim4ii 9e&mane, al
.clil&
9e&mane .i pu& .i 2implu pent&u a fi 9e&man,
*umai c! a2t!3i acea2ta a de/enii t&i2ta nece2itate a
mai
mult& miliane de f&ai de ai n.t&i, ca&e, 1n afa&a ReicM=ului,
2u4
dminaie 2t&!in!, /i2ea3! la pat&ia cmun!, 1.i 1nd&eapt!
a2pi&aiile
l& 2p&e ea, 1ncea&c! 2! 4in! cel puin d&eptul 2ac&u la lim4a
mate&n!, ia& ceea ce a&e 1n2emn!tate 2e 1nele9e, 1nt&=un ce&c
mai
la&9, ca fiind dat&ia de a lupta pent&u &a2a ta,
De a2emenea 2e pate ca unii 2! 4ine/ia2c! 2!
c0nt!&ea2c!
m!&eia &a2ei 9e&mane din ma&9inea de e2t a ReicM=ului, ca&e,
&edu2!
la 2in9u&ele ei miGlace, 2=a 1ntin2 mai 1nt0i 2p&e e2t /&eme de
2ecle,
api, p&int&=un .i& epui3ant de M!&uieli m!&unte, 2=a pu2 la
&e2t&0n9e=
&ea f&ntie&el& lim4ii 9e&mane ' .i acea2ta 1nt&= epc! 1n ca&e
ReicM=ul 2e inte&e2a 1m&=ade/!& de clnii, da& nu la p&ile lui,
2e
inte&e2a de cei de acela.i 20n9e cu cei din inte&i&,
%a p&etutindeni .i ca ttdeauna, ca 1n &ice lupt!, 1n
&i/alita=
76 Lupta pent&u EDeut2cMttumF
tea lim4il& din /ecMea Au2t&ie, au f2t t&ei clanu&i, lupt!t&ii,
in=
dife&enii .i t&!d!t&ii,
U A2tfel e&a 2ituaia in .cli, c!ci e de &ema&cat c! lupta
impune=
&ii lim4il& 2=a de3l!nuit mai ale2 1n ace2t lc unde 2e
f&mea3!
9ene&aiile /iit&ului, E2te /&4a de a cuce&i cpilul .i lui t&e4uie
2!=i
ad&e2!m p&ima cMema&e la lupt! '
E%pil 9e&man, nu uita c! tu e.ti un 9e&manI,
EFeti, 90nde.te=te c! tu /a t&e4ui 2! fi 1nt&= 3i
mam!
9e&man!I,
O&icine cuna.te 2ufletul tine&etului /a 1nele9e c! el e2te
cel
ca&e pate a2culta cu cea mai ma&e 4ucu&ie un a2emenea apel,
(u4
mii de f&me, el /a duce api lupta 1n felul 2!u .i cu a&mele 2ale,
"a
&efu3a 2! intne3e c0ntece 2t&!ineN /a eRalta 9l&iile 9e&mane de
ca&e
unii /& /&ea 2!=5 1ndep!&te3e N 1.i /a c&ua pftele pent&u
cma&a
&!34iului cel& ma&iN 2e /a &e/lta .i 2e /a pune 1n 9a&d!
cnt&a
p&fe2&il& 2t&!ini N /a pu&ta 1n2emnele inte&3i2e ale
p&p&iului
pp&, fe&icit 2! fie pedep2it .i cMia& 1n/in2 pent&u acea2t! cau3!,
El
e2te deci 1n mic ima9inea fidel! a cel& ma&i, ade2ea cMia& cu
in2pi&aie mai 4un! .i mai 4ine cndu2!,
A.a .i eu am a/ut p&ileGul, &elati/ t0n!& fiind, de a
pa&ticipa
la lupta dint&e nainalit!ile f2tei Au2t&ii, (e f!cea cMet!
pent&u
Ma&.ul 2p&e 2ud .i pent&u Li9a .cla&! .i cu 2ufletele
entu3ia2mate
de al4!2t&ele .i de cul&ile ne9&u, &.u .i au&iu, ni 2cteam
2t&i9!te de HeilN 1n lcul imnului impe&ial ni intnam, 1n
ciuda
a/e&ti2mentel& .i a pedep2el&, d&a9ul n2t&u Deut2cMland
ii4e&
alle2, A2tfel e&au educai tine&ii din punct de /ede&e plitic
1nt&=
/&eme c0nd cet!enii unui 2tat a.a 3i2 nainal nu .tiau nimic
altce/a de2p&e lim4a l& .i de2p&e &a2a l&, #ine1nele2 c! eu
nu
am f2t nicidat! un indife&ent, Am de/enit cu&0nd un
Enainal
9e&manI fanatic, ceea ce e&a, de altfel, un luc&u de2tul de
dife&it
de pa&tidul ce pa&t! a3i ace2t nume,
Acea2t! e/luie a mea a f!cut p&9&e2e fa&te &apide .i,
de la
cinci2p&e3ece ani, am aGun2 2! de2pa&t pat&iti2mul dina2tic de
naina=
li2mul de &a2!, cu 1nclina&e fa&te net! pent&u cel din u&m!,
%el ca&e nu .i=a dat nicidat! 2teneala 2! ce&cete3e
2ituaia
inte&n! a mna&Miei Ma424u&9ice, a4ia pate 1nele9e p&efe&in!
de
ace2t fel, Ea nu 2e putea na.te 1n ace2t 2tat dec0t 1n u&ma
2tudiului
i2t&iei uni/e&2ale 1n .cal!, c!ci eRi2t! 1nt&=ade/!& i2t&ie
pa&ticu=
la&! a Au2t&iei K De2tinul ace2tui 2tat e2te le9at 1nt&= a2emenea
m!2u&! de /iaa .i de de3/lta&ea a tt ce e2te 9e&man 1nc0t nu
2e
pate ima9ina 2epa&a&e a i2t&iei 1n i2t&ie 9e&man! .i
i2t&ie
au2t&iac!, %0nd ;e&mania a 1nceput 2! 2e
di/i3e3e 1n du! pute&i,
cMia& i2t&ia ;e&maniei e2te aceea ca&e 2=a di/i3at,
Em4lemele p!2t&ate 1n "iena t&ecutei m!&eii impe&iale
pa&
mai de9&a4! a 2e face 2imite ca d/e3i ale unui p&e2ti9iu
minunat
dec0t ca 9aG al unei cmunit!i ete&ne,
1n 3ilele p&!4u.i&ii Ha424u&9il&, un apel in2tincti/ 2e
&idica
din &0ndu&ile au2t&iecil& pent&u uni&ea l& cu pat&ia mam!,
Acea2t!
cMema&e unanim!, ca&e 2e t&aduce p&int&=un 2entiment p&fund
ce
da&me 1n inimile tutu&&, nu e2te eRplica4il! dec0t p&in
cuna.te&ea
i2t&iei, i3/& ce nu 2eac! nicidat!, ca&e cMia& 1n 3ilele de
uita&e,
dincl de 4un!2ta&ea de mment, face ca 9la2ul t&ecutului 2!
/&=
4ea2c! 1n .apt! de un nu /iit&,
Li a2t!3i 1nc! 1n/!a&ea i2t&iei uni/e&2ale 1n 1n/!!m0ntul
9im=
na3ial 2e face ade2ea p&2t, Puini p&fe2&i 1nele9 c! 2cpul
1n/!!&ii
i2t&iei nu e2te acela de a acumula date .i fapte N e2te lip2it de inte&e2
ca
8@ ^n/!a&ea i2t&iei
un cpil 2! .tie eRacl data unei 4!t!lii 2au a na.te&ii unui ma&e.al, 2au
a
1nc&n!&ii unui mna&M, *u acl e2te cMeia p&4lemei,
A 2tudia i2t&ia 1n2eamn! a ce&ceta cau3ele ce dete&min!
e/enimentele i2t&ice,
A&ta de a citi .i de a 2tudia cn2t! 1n u&m!ta&ele ' a
cn2en=a
e2enialul .i a uita am!nuntele,
In 1nt&ea9a mea /ia!, Mt!&0t& a f2t pate faptul c! am
a/ut
un p&fe2& de i2t&ie ca&e 1nele9ea, ca fa&te puini ameni,
inte&e=
2ul p&im&dial ce t&e4uie ac&dat 1n/!!&ii .i eRamenel& ' d&,
Le=
pld Pet2cM de la Lcala &eal! din Lin3, 1nt&ucMipa tate
ace2tea
1nt&= manie&! ideal!, E&a un 4!t&0n &e2pecta4il, cu 1nf!i.a&e
de
m Mt!&0t, da& plin de 4un!tate, "e&/a lui 2t&!lucita&e ne
1nl!nuia
.i ne 1n!la ttdat!, %Mia& .i a2t!3i nu pt e/ca f!&! emie pe
ace2t
m c!&unt, ca&e at0t de de2, 1n fcul eRpune&ii, ne f!cea 2! uit!m
de
p&e3ent .i ne t&an2punea ca p&in fa&mec 1n t&ecut f!c0nd
&ealitate
/ie din cuta&e 2au cuta&e &emini2cen! i2t&ic! a&id! pe ca&e el
de9aGa din ne9u&a /eacu&il&, *i 2t!team 1n 4!nci, cu 90ndul
ilumi=
nat .i eGminai p0n! la lac&imi,
1n md .i mai in2pi&at, ace2t p&fe2& .tia nu numai 2!
lu=
mine3e t&ecutul p&in p&e3ent, da& .i 2! eRt&a9! din t&ecut
1n/!!minte
pent&u p&e3ent, Mai 4ine ca &ica&e altul, el eRplica p&4lemele
actualit!ii in0ndu=ne cu 2ufletul la 9u&!, F!cea din mica
na2t&!
1nd0&Gi&e fanatic! un miGlc de educaie pat&itic! ' apela ade2e&i
la
2entimentul m0nd&iei nainale pent&u ca, mai &epede dec0t
p&in
&ica&e metd!, 2! fac! &dine 1n &0ndu&ile na2t&e,
Un a2tfel de p&fe2& a f!cut din i2t&ie mate&ia mea
fa/&it!,
85 I2t&ia de/ine 2tudiul meu fa/&it
E2te ade/!&at c! el a f!cut din mine, f!&! nici intenie, .i
un
t0n!& &e/luina&,
Da& cine a& fi putut 2tudia i2t&ia ;e&maniei cu a.a
p&fe2&
f!&! a de/eni du.manul unei dina2tii a c!&ei influen! a2up&a
de2tine=
l& naiunii 2e d/edi2e at0t de de3a2t&ua2! K
%ine a& fi putut &!m0ne un 2upu2 c&edinci2 al unei
dina2tii
pe ca&e t&ecutul .i p&e3entul ne= 1nf!i.au cum t&!dea3!
inte&e2ele
9e&mane pent&u me2cMine p&fitu&i pe&2nale K
%a tine&i ce ne aflam, nu .tiam ni a&e deGa c! 2tatul
au2t&iac
nu putea a/ea pent&u ni, 9e&manii, nici un fel de iu4i&e K
%eea ce 2e pet&ecea 1n fieca&e 3i nu putea dec0t 2! cnfi&me
1n/!!tu&a i2t&iei de2p&e aciunea Ha424u&9il&, 1n n&d, ca .i 1n
2ud,
t&a/a 2t&!in! de/&a c&pul pp&ului n2t&u .i "iena 1n2!.i
de/enea
un &a. din ce 1n ce mai puin 9e&man, EAu9u2ta ca2! de Au2t&iaI
f!cea
Gcul ceMil& 1n &ice 1mp&eGu&!&i, A f2t m0na 3eiei Gu2tiiei ete&ne
.i
a pedep2ei ineR&a4ile ca&e 5=a d4&0t pe du.manul de ma&te al
;e&maniei au2t&iece, ma&ele duce F&an3=Fe&dinand, El a f2t
2t&!pun2
de 9lanele la tpi&ea c!&&a aGuta2e, *u a pat&nat el 1n ace2t timp
acea 2la/i3a&e a Au2t&iei, ca&e 2e manife2ta de 2u2 p0n! G2 K
(a&cinile pp&ului 9e&man e&au en&me, 2ac&ificiile
4!ne.ti
.i de 20n9e ca&e i 2e ce&eau e&au nemaiau3ite, ia& cei le9ai la
cMi
/edeau 1n a2ta inutilitate, %el mai du&e&2 luc&u pent&u ni e&a
2!
cn2tat!m c! plitica Ha424u&9il& 1n p&i/ina na2t&! e&a
m&almente
acpe&it! p&in aliana l& cu ;e&mania ' a2tfel, acea2ta 2ancina
1nt&=un fel lenta eRte&mina&e a 9e&mani2mului 2u4 /ecMea
mna&Mie,
%!ut0nd 1n md ipc&it 2! dea 1n eRte&i& imp&e2ia c! Au2t&ia
&!m0nea un 2tat 9e&man, ca2a impe&ial! 1nt&einea 1mpt&i/a ei
2entimente de &e/lt!, di2p&e .i u&!,
(in9u&i, cnduc!t&ii ReicM=ului nu /edeau nimic din
tate
ace2tea, %a l/ii de &4i&e, ei me&9eau al!tu&i de un cada/&u .i
c&edeau c! de2cpe&! 1n 2emnele de2cmpune&ii datele unei
&e1n/ie&i,
Acea2t! nefe&icit! alian! a t0n!&ului ReicM cu ilu3&iul
2tat
au2t&iac pu&ta 1n ea 9e&menul &!34iului mndial .i al p&!4u.i&ii,
$ $ $
"i t&ata fndul ace2tei p&4leme pe pa&cu&2ul c!&ii' 1mi
e2te
de aGun2 2! p&eci3e3 acum c!, din p&ima tine&ee, am de9aGat
c0te/a
idei e2eniale 1n ca&e, pe mai depa&te, n=am 1ncetat nicidat! 2!
m!
1nt!&e2c N iat!=le, 2p&e .ti&ea dumnea/a2t&!,
%! 2al/a&ea 9e&mani2mului a/ea d&ept cndiie
nimici&ea
Au2t&iei,
Api c! nu eRi2t! nici un &ap&t 1nt&e 2entimentul nainal
.i
8> %ncepiile i2t&ice
c&edina fa! de dina2tie,
Li mai ale2 c! nen&ci&ea naiunii 9e&mane /enea de la
%a2a
de Ha42Mu&9,
Din acea /&eme aGun2e2em 1n cun.tin! de ca uA! la
u&m!ta&ele
2entimente ' d&a92te 1nfl!c!&at! pent&u pat&ia mea, Au2t&ia
9e&=
man!, u&! ad0nc! pent&u 2tatul au2t&iac
$ $ $
%a u&ma&e, 9&aie ace2t& cncepii ce le dat&am
.clii,
i2t&ia uni/e&2al! mi=a facilitat me&eu mai mult 1nele9e&ea
aciunii
i2t&ice 1n p&e3ent, adic!, de fapt, a pliticii' n=a t&e4uit 2=
1m49!e2c
eu, ci ea m=a in2t&uit pe mine,
DeGa ca &e/luina& p&ecce in plitic!, eu n=am
1nt0&3iat 2!
de/in a2tfel .i 1n a&t!, %apitala Au2t&iei (upe&ia&e a/ea pe
atunci
un teat&u, ca&e, 1n fnd, nu e&a p&ea &!u, Aici 2e Guca de2tul de
de2,
La di2p&eA,cce ani, am au3it pent&u p&ima dat! EXilMclm
TeiiI, .i,
c0te/a luni mai t0&3iu, p&ima pe&! din /iaa mea,
ELMen9&inI, De
la p&ima mi.ca&e, am f2t cuce&it, Entu3ia2mul meu tine&e2c
pent&u
mae2t&ul de la #a<&eutM nu mai cun.tea limite, Me&eu de
atunci
pe&ele lui m! at&!9eau, ia& .i ia&, .i a f2t .an2! pent&u
mine c!
ace2te inte&p&et!&i mde2te dint&=un &!.el de p&/incie mi=
au dat
p2i4ilitatea de a 1nele9e mai t0&3iu .i altele cu mult
2upe&ia&e,
Da& tate ace2tea H mai ale2 dup! t&ece&ea
du&e&a2! a
/0&2tei in9&ate H 1mi 1nt!&eau a/e&2iunea p&fund! pent&u
ca&ie&a
ce mN= M!&!3ea tat!l meu, M! cn/in9eam din ce 1n ce mai
mult c!
nu /i afla nicidat! fe&ici&ea 1n pielea unui funcina&, Ia&
1nclinaia
pent&u de2en, cnfi&mat! la .cala &eal!, m! 1ndemna 2!
pe&2e/e&e3
1n Mt!&0&ea mea,
Ru9!minile .i amenin!&ile nu putu&! 2! mai 2cMim4e
nimic,
"iam 2! de/in pict& .i pent&u nimic 1n lume
funcina&,
%u /0&2ta, eu m! inte&e2am de altfel din ce 1n ce mai
mult de
a&Mitectu&!,
O cn2ide&am pe atunci ca un cmplement fi&e2c al a&tei de
a picta
.i m! 4ucu&am 1n 2inea mea c! 2e l!&9i2e cad&ul acti/it!ii mele
a&ti2tice,
*u 4!nuiam delc c! 1nt&= 3i luc&u&ile /& 2ta cu ttul
altfel,
$$$
P&4lema me2e&iei a t&e4uit 2! fie
t&an.at! mai &epede dec1t m! a.teptam,
A/eam t&ei2p&e3ece ani c1nd l=am
pie&dut 2u4it pe tata, Un atac de
appleRie l=a d4&1t 1n plin! pute&e .i
i=a cu&mat f!&! 2ufe&in! de2tinul
p!m1nte2c, a&unc1ndu=ne 1n cea mai
ad1nc! du&e&e,
87 Ma&tea p!&inil& mei
%ea mai d&a9! d&in! a 2a a f2t 2!=.i aGute fiul 2! 1m4&!i.e3e
aceea.i
ca&ie&! pent&u a e/ita 1nce&c!&ile p&p&iil& lui 1nceputu&i, (=a
/!3ut 1n2!
c! nu a &eali3at a2ta, Da&, cMia& cmplet incn.tient, el a&unca2e 1n
mine
9e&menii unui /iit& pe ca&e nu=5 4!nuiam nici unul, nici cel!lalt,
1n apa&en!, la 1nceput nimic nu 2=a 2cMim4at,
Mama 2=a cn2ide&at 4li9at! 2!=mi cntinue educaia
dup!
d&ina pate&n!, adic! 1n /ede&ea ca&ie&ei de funcina&, Eu
e&am
Mt!&0t 2! nu de/in a.a ce/a 2u4 nici un mti/, P&9&amul .i
metdele
.cla&e m! inte&e2au din ce 1n ce mai puin, pe m!2u&! ce 2e
1ndep!&tau
de idealul meu, O 4al! de c0te/a 2!pt!m0ni f!cu 2! 2e
Mt!&a2c!
dint&=dat! cMe2tiunea /iit&ului, t!ind 2cu&t tate cnflictele
fami=
liale, A/eam pl!m0nii 9&a/ afectai, Dct&ul 2f!tui pe mama
2! nu
m! 1ncMid! mai t0&3iu 1nt&=un 4i&u 2u4 nici un mti/ .i, 1n
2pecial,
2!=mi 1nt&e&up! pent&u un an 2tudiile la .cala &eal!, O4iectul
d&inel&
mele 2ec&ete, api al 2f&!&il& mele pe&2e/e&ente, e&a a2tfel
atin2
dint&= 2in9u&! mi.ca&e,
Mai mult, 2u4 .cul 4lii, mama mi=a 1n9!duit 2!
p!&!2e2c
.cala &eal! pent&u Academie,
Ace2tea au f2t 3ile fe&icite, ca&e mi=au p!&ut ap&ape
un /i2
.i ca&e, de altfel, nu t&e4uia 2! fie dec0t un /i2, Di ani mai
t0&3iu,
ma&tea mamei a 2f!&0mat cu 4&utalitate ace2te f&uma2e
planu&i,
Ea a mu&it dup! lun9! .i cMinuita&e 4al!, ca&e n=a
l!2at de
la 1nceput dec0t mic!Q2pe&an! de /indeca&e, L/itu&a m=a
39uduit
1nt&=un md 1n9&3it&, 1mi /ene&a2em tat!l, da& pe mama
iu4i2em,
Realit!ile du&e ale /ieii m! 4li9a&! 2! iau Mt!&0&i
&apide,
(la4ele &e2u&2e ale familiei ap&ape c! fu2e2e&! epui3ate de
4ala
9&a/! a mameiN pen2ia de u&ma. ca&e=mi fu2e2e alcat! nu=mi
e&a de
aGun2 pent&u a t&!i .i t&e4uia, 1nt&=un fel anume, 2!=mi c0.ti9
eu
1n2umi p0inea,
Am plecat 2p&e "iena cu /ali3! de Maine .i de
lenGe&ie,
Pu&tam 1n 2uflet /in! de ne3d&uncinat, Tat!l meu &eu.i2e,
cu
cinci3eci de ani 1nainte, 2! f&e3e m0na de2tinului, Eu /i
p&ceda
la fel, "i de/eni Ecine/aI, da& nu un funcina&,
88
%APITOLUL II
<titlu>Ani de 2tudiu .i de 2ufe&in! la "iena
%0nd a mu&it mama, eu a/eam deGa a&eca&e
pe&2pecti/!
a2up&a Q/iit&ului,
1n cu&2ul ultimei ei 4li, m! du2e2em la "iena pent&u a
2u2ine
eRamenul la Academia de a&te f&uma2e, Dtat cu un teanc
9&2 de
de2en m! a.te&nu2em la d&um cn/in2 c! /i int&a acl
Guc0ndu=m!,
Fu2e2em de depa&te cel mai 4un de2enat& de la Lcala &eal!,
ia& de
atunci capacitatea mea 2e de3/lta2e eRt&a&dina&, 1n a.a fel
1nc0t,
&elati/ mulumit de mine 1n2umi, nut&eam eRcelent!
2pe&an!,
O 9&iG! 1n2! ' mi 2e p!&ea c! e&am mai 4ine dtat pent&u
de2en
dec0t pent&u pictu&!, mai ale2 pent&u de2enul de a&Mitectu&!,
Li, 1n
md pa&alel, 9u2tul meu pent&u a&Mitectu&! c&e.tea me&eu,
Acea2t!
1nclinaie a ap!&ut 1n cu&2ul unei .ede&i de cinci2p&e3ece
3ile la
"iena, c0nd a/eam a4ia /0&2ta de .ai2p&e3ece ani, M!
du2e2em 2!
/i3ite3 ;ale&ia de pictu&! de la Hfmu2eum, da& n=am mai
a/ut cMi
dec0t pent&u cl!di&e, 1n fieca&e 3i, de diminea! p0n! la
c!de&ea
npii, ale&9am de la 1nc0nta&e la alta, da& mai ale2
cl!di&ile m!
capti/au, R!m0neam &e 1nt&e9i 1n faa Ope&ei, &e 1nt&e9i 1n
faa
Pa&lamentuluiN Rin92t&a22e 1n 1nt&e9ime 1mi p!&u minune
din EO
mie .i una de npiI,
M! aflam, deci, pent&u a dua a&! 1n ace2t f&um2
&a. .i
a.teptam, a&30nd de ne&!4da&e, da& plin de m0nd&ie .i de
1nc&ede&e
1n 2ucce2ul meu la eRamenul de admite&e, E&am at0t de
cn/in2 de
2ucce2 1nc0t afla&ea e.ecului m=a l/it ca un t&!3net din 2enin,
%0nd
m=am p&e3entat la &ect& .i i=am ce&ut eRplicaii pent&u
ne&eu.ita la
2ecia de pictu&! a Academiei, el m=a a2i9u&at c! de2enele pe
ca&e le
p&e3enta2em p&4au f!&! di2cuie lip2a mea de di2pni4ilit!i
pent&u
pictu&!, da& G!2au 2! 2e /ad!, din cnt&!, p2i4ilit!i 1n
dmeniul
a&Mitectu&ii, 1n ce m! p&i/e.te, nu putea fi /&4a de 2ecia de
pictu&!
a Academiei, ci numai de 2ecia de a&Mitectu&!, *u 2e putea din
capul
lcului admite c! nu f&ec/enta2em 1nc! nicidat! a2tfel de
.cal!,
8D "i fi a&Mitect c
nici c! p&imi2em 1n/!!tu&! c&e2pun3!ta&e,
Fa&te a4!tut, am p!&!2ii Palatul Han2en din (cMille&
PlatA,
1ndindu=m! de mine 1n2umi pent&u p&ima dal! in /ia!,
%!ci, ceea
ce tcmai au3i2em 2pun0ndu=2c de2pic di2pni4ilit!ile
mele, 1mi
de3/!luia dint&= 2in9u&! mi.ca&e, ca un ful9e& nea.teptat,
di2=
c&dan! de ca&e deGa 2ufe&eam de mult! /&eme, ta&! a putea
2!=mi
dau eRact 2eama de natu&a .i cauAele ei,
Atunci, 1n c0te/a A,ile m! .i /!Aui a&Mitect,
1nt&=ade/!&, d&umul e&a plin de dificult!i, c!ci ceea ce
ne9li=
Ga2em p0n! aici, p&in 2fida&ea .clii &eale, 2e&!AMuna ama&nic,
1nainte
decu&2u&ile la Lcala de a&Mitectu&! a Academiei, t&e4uia 2! le
u&meA
pe cele teMnice 1n cn2t&ucii .i admite&ea la ace2tea din
u&m!
nece2ita 2tudii cmplete la .cala din ciclul 2upe&i&, Tate
ace2tea
1mi lip2eau cu de2!/0&.i&e, P!&ea 2! fie cla& c! 1mplini&ea
/i2ului meu
e&a imp2i4il!,
%0nd, dup! ma&tea mamei, m! 1nt&ceam pent&u a
t&eia a&!
la "iena H de data acea2ta pent&u mai muli ani H 1mi
&e9!2i2em
calmul .i Mt!&0&ea, M0nd&ia 1mi &e/eni2e .i imi 2ta4ili2em
definiti/
2cpuW ce u&ma 2! fie atin2, "iam 2! de/in a&Mitect .i
9&eut!ile
1nt0mpinate e&au din cele pe ca&e le 3d&4e.ti, nu din cele 1n
fala
c!&&a 2e capitulea3!, Li /iam 2! le 3d&4e2c, a/0nd me&eu
1naintea
cMil& ima9inea tat!lui meu, un mde2t muncit& ciAma& de la
2at,
de/enit funcina&, #aAa de pleca&e e&a mai Mun! 2i lupta cu
alai mai
u.a&!, 1n ceea ce mi2=a p!&ut atunci du&itate a /ieii, eu /!d
a2t!3i
1nelepciunea p&/idenei, ]eia ne/il& m=a luat in 4&ae
amenin0nd
de2e&i 2! m! 2t&i/ea2c! ' /ina mi=a c&e2cut a2tlel daia cu
42ta==
clele .i 1n cele din u&m! a t&iumfat,
Mulume2c acel& timpu&i c! ni=au lacul du& 2i capa4il
de a fi
du&, Pe l0n9! ace2tea, eu le 2unt &ecun2c!t& pent&u c! m=au
de2p&in2
din neantul /ieii facile, c! au 2c2 dint&=un cui4 delicat un cpil
p&ea
&!2f!at, c! i=au dat 9&iGa pent&u nua mam!, c! 5=au a&uncat, 1n
ciuda
/inei lui, 1n lumea mi3e&iei .i a 2!&!ciei 2i c! 5=au f!cuW 2a
cuna2c!
acele luc&u&i pent&u ca&e mai t0&3iu t&e4uia 2! lupte,
$$$
Din acea2t! epc!, cMii mei 2=au de2cMi2 a2up&a a du!
pe&icle, al
c c!&& nume a4ia le .tiam .i c!&&a nu le 4!nuiam 1n nici un fel
inl&ic.!ta=
&ea f&! 1n eRi2tena pp&ului 9e&man ' ma&Ri2mul .i
iudai2mul,
"iena, al c!&ui nume e/c! pent&u at0ia ameni /e2elia
.i lip2a
de 9&iGi, lc al 2e&4!&il& mu&it&il& fe&icii, nu e2te, /aiW, pent&u
mine
dec0t aminti&ea /ie a celei mai t&i2te pe&iade din eRi2tena
mea,
1nc! .i a2t!3i ace2t nume nu t&e3e.te 1n mine dec0t
aminti&ea
8? %inci ani de mi3e&ie
du&e&a2! a cinci ani de di2pe&a&e, %inci ani 1n timpul
e!&&a a
t&e4uit, ca muncit& necalificat 1nt0i, api ca pict& mde2t,
2!=mi
c0.ti9 eRi2tena, 4iata mea eRi2ten!, d&ept ca&e nu puteam nici
m!ca&
2!=mi ptle2c famea c&nic!, %!ci famea e&a pe atunci un
pa3nic
fidel ca&e nu m=a p!&!2it nicidat!, t/a&!.a ca&e a 1mp!&it
ttul cu
mine, Fieca&e ca&te cump!&at! a/ea cnt&i4uia 2a la a.a ce/a
'
&ep&e3entaie la Ope&! ecMi/ala cu t/!&!.ia ei de a dua 3iN
e&a
4!t!lie cntinu! cu nemila2a mea p&ieten!, Ttu.i, atunci am
1n/!at
c0t nicidat! 1nainte, 1n afa&a a&Mitectu&ii, 1n afa&a &a&el&
/i3ite la
Ope&!, &d al p2tu&il& mele, nu a/eam alt! 4ucu&ie dec0t
c!&ile
me&eu mai nume&a2e,
Atunci, citeam en&m .i temeinic N ce=mi &!m0nea ca
timp
li4e& dup! munc! e&a cn2ac&at eRclu2i/ 2tudiului, 1n c0i/a
an
'
mi=am a9ni2it cun.tine ca&e 1nc! 1mi mai 2e&/e2c .i a2t!Ai,
A. ad!u9a c! 1n acea2t! /&eme mi=am f&mai
/ede&ile 2i
te&iile 9ene&ale, ca&e au de/enit 4a3a de neclintit a acti/it!ii
mele
de atunci, Din acel timp, aici am a/ut puine luc&u&i de
ad!u9at .i
nimic de 2cMim4at,
Dimpt&i/!,
A2t!3i 2unt fe&m cn/in2 c! 1n tine&ee, 1n 9ene&al,
apa&e la
m, 1n e2en!, 90ndi&ea lui c&eata&e, Fac di2tincie 1nt&e
1nelep=
ciunea 4!t&0nului, ca&e cmp&t! mai ma&e p&fun3ime .i
p&e=
/ede&e ce &e3ult! din eRpe&iena unei /iei lun9i, .i 9eniul
c&eat& al
tine&eii, ca&e cu fecunditate inepuiAa4il! &!2p0nde.te
90ndu&i .i
idei f!&! a putea imediat 2! le pun! 1n /ala&e, ca u&ma&e cMia&
a
a4undenei l&, Ea fu&ni3ea3! mate&ia .i planu&ile de /iit& de
unde
2e /a in2pi&a /0&2ta matu&!, 1n m!2u&a 1n ca&e p&etin2a
1nelepciune
a anil& nu /a 1n!4u.i 9eniul tine&eii,
"iaa pe ca&e du2e2em p0n! atunci aca2! e&a 2en2i4il
aceea.i
cu a tine&il& de /0&2ta mea ' nu cun.team 9&iGile 3ilei de
m0ine .i
nu eRi2ta pent&u mine /&e p&4lem! 2cial!,
Antu&aGul din tine&ee 2e cmpunea din mici
4u&9Me3i, adic!
lume ce a/ea fa&te puine le9!tu&i cu aceea a ade/!&ail&
munci=
t&i manuali, %!ci, &ic0t de uimit& a& putea p!&ea la p&ima
/ede&e,
p&!pa2tia ce 2epa&! acea2t! cla2! puin fa/&i3at! ecnmic de
cea a
muncit&il& manuali e2te ade2ea mai ad0nc! dec0t ne
90ndim,
ERi2ta cMia& du.m!nie H .i &aiunea e&a c! ameni ca&e 2e
&idica2e&!
la dat! &ecent! dea2up&a ni/elului muncit&il& manuali 2e
temeau
2! cad! din nu 1n /ecMiul mediu pe ca&e=5 di2p&euiau puin
2au cMia&
2! pa&! c! mai fac 1nc! pa&te din el, Ad!u9ai la acea2ta tt ce
e2te
&e2pin9!t& 1n aminti&ea ca&acte&ului 9&2ie& al &elaiil& cu
cla2ele
8B %ncepia a2up&a lumii
de G2 .i lip2a &ic!&ei cultu&i ' pent&u amenii de cndiie
cMia&
mde2t!, ca&e au dep!.it dat! ace2t ni/el 2cial, e2te
4li9aie
in2up&ta4il! &e1nta&ce&ea acl, fie .i pent&u c0te/a
mmente,
(e cn2tat!, de a2emena c!, ade2ea, amenii de un ni/el
2cial
&idicat 2e apleac! 2p&e cei mai umili dint&e cncet!enii l& cu
mai
puin! &eine&e dec0t pa&/eniii,
*ume2c pa&/enit pe &icine 2=a &idicat p&in p&p&iile
miGlace
de la 2ituaie dat! la 2ituaie 2upe&ia&!,
Pe ace2ta lupta a2p&! pe ca&e a du2= 1l face 2!=.i pia&d!
fa&te
de2 1nt&ea9a 2en2i4ilitate .i 1nt&ea9a mil! pent&u nefe&iciii
ca&e au
&!ma2 1n u&m!,
Din ace2t punct de /ede&e am f2t un fa/&it al 2a&tei,
O4li9at
2! m! 1nt&c 1n lumea de mi3e&ie .i de ne2i9u&an! mate&ial! pe
ca&e
tat!l meu cun2cu2e deGa, mi=am pie&dut cMela&ii de cal ai
p&ea
2t&0mtei mele educaii de Emic 4u&9Me3I, Atunci am 1n/!at 2!
cun2c
amenii .i 2! fac de2e4i&e 1nt&e apa&en! 9!una2! 2au
4&utal! .i
ade/!&ata l& fi&e,
La 1nceputul 2eclului, "iena e&a deGa un &a. plin de
ine=
cMit!i 2ciale,
#9!ia .i 2!&!cia 2e 1n/ecinau aici f!&! nici 3n!
t&an3it&ie,
1n cent&u .i 1n ca&tie&ele 1n/ecinate, 2e 2imea pul2ul
unui
impe&iu de cinci3eci .i du! de miliane de lcuit&i,
1mpd4it cu
tt .a&mul multiplel& lui nainalit!i, O %u&te m!&ea!
at&!9ea la
ea ca un ma9net 49!ia .i inteli9ena din &e2tul 2tatului,
Ad!u9ai
la a2ta efectele cent&ali3!&ii 2i2tematice a mna&Mil&
Ma424u&9i,
Acea2t! cent&ali3a&e e&a impu2! pent&u a menine
2lida&e
ppa&e at0t de dife&iteN da& ea a/ea d&ept cn2ecin!
cncent&a&e
a 1naltel& .i 1nc! .i mai 1naltel& aut&it!i 1n capitala
Impe&iului .i
&e3idena 1mp!&atului,
"iena nu e&a numai cent&ul plitic .i intelectual al
/ecMii
mna&Mii dun!&ene, da& .i cent&ul ecnmic al !&ii, A&matei
mili=
ta&il& de &an9 1nalt, a funcina&il&, a&ti.til& .i
intelectualil&, i 2e
punea a&mata 1nc! mai nume&a2! a muncit&il&, 1n faa
49!iei
a&i2tc&atice .i a cme&cialil& 2e etala cea mai deplin!
2!&!cie, 1n
faa palatel& de pe Rin92t&a22e 2e t0&au mii de .me&i, ia&
2u4
acea2t! /ia &&iumpMali2 a /ecMii Au2t&ii, 1n 1ntune&icul .i n&iul
canalel&, 2e ad!p2teau cei f!&! lcuin!,
1n nici un &a. 9e&man cMe2tiunea 2cial! nu putea fi
at0t de
4ine 2tudiat! ca la "iena, da& 2! nu ne ilu3in!m, Ace2t 2tudiu
nu
pate a/ea lc de 2u2, O&icine nu a f2t 4lG9at el 1n2u.i la
a2tfel de
mi3e&ie nu /a putea 1nele9e nicidat!, 1n &ice alt ca3, nu 2e
/!d
8C Anta9ni2me 2ciale la "iena
la ele dec0t flec!&eala 2upe&ficial! 2au 2entimentali2m
mincin2 N
am4ele 2unt la fel de d!un!ta&e 2i nu aGun9 la fndul
p&4lemei,
*= cun2c pe cea mai nefa2t!, din cauAa indife&enei de ca&e
d!
d/ad! 1n fieca&e 3i maG&itatea fa/&iil& 2a&tci fa! de
mi3e&ia
2cial!, 2au cMia& din cnde2cendena a&9ant! 2au ade2ea
lip2it! de
tact, da& me&eu alai de plin! de 9&aie, a ele9anei ca&e 2e
fu2cMea3!
E2! c4a&e 1n miGlcul pp&uluiI, Ace2ii ameni 2e 1n.eal!
cu at0t
mai mult, cu cai, cu un 2pi&it lip2ii de in2tinct, 2e m!&9ine2c
la a
1nce&ca 2! 1nelea9! 1n l i ni i ma&i, Ei 2e mi&! dup! aceea c!
p!&e&ile
pe ca&e le 1mp!&t!.e2c nu au nici un 2ucce2 2au c! ele 2unt
&e2pin2e
cu indi9na&eN 2e Sede acl, n&mal 1nt&=un fel, d/ada
in9&atitudinii
pp&ului,
Acc2ia nu e2te un ade/!& fa&te a9&eat de acea
cate9&ie de
c&eie&e, la ca&e acti/itate 2cial! nu a&e a face nimic cu a.a
ce/a,
mai ale2 c! ea nu pate p&etinde nici &ecun.tin!, dat fiind
c! nu
a&c de imp!&ii laS&u&i, ci de &e2ta4ilit d&eptu&i,
Eu nu am &i2cat 2! 2tudieA 1n ace2t fel p&4lema 2cial!,
1n&l0ndu=m! 1n .ti&ea damnat!, miAe&ia a p!&ul mult mai
puin c!
Em! in/it!I 2= 2tudieA de ap&ape dec0t c! m! face pe mine
1n2umi
un 2u4iect, Da& nu ei ii &e/ine me&ii ui c! eu, c4aiul, am
2up&a/ieuit
ace2tei pe&aii,
%0nd 1nce&c a2t!Ai 2!=mi adun imp&e2iile din acele
/&emu&i,
nu pl face pe de=a 1nt&e9ul, %ele mai imp&tante, ade2ea
cele ca&e
m! inc&iminau mai 1ndeap&ape, 2uni 2in9u&ele ca&e au
2up&a/ieuit
1n 2pi&itul meu, Pe ace2tea le /ei &e9!2i aici, cu 1n/!!mintele
pe ca&e
le=am i&a2 eu alunei,
*icidat! nu mi=a f2t p&ea 9&eu 2!=mi 9!2e2c de luc&u,
pent&u
d c!utam 2! munce2c ca muncii & calificat, ci ca
necalificat 2au
ca auRilia&, 2i a.a 1nce&cam 2!=mi c0.ti9 p0inea,
M! 9!2eam a2tfel 1n aceea.i 2ituaie cu cei ca&e
2t0&neau cu
picia&ele l& p&aful Eu&pei, cu 2cpul ne1mp!cat de a=.i
&eface
/iaa 1nt&= lume nu! .i de a cuce&i pal&ie nu!,
Deta.at de tate p&eGudec!ile pa&ali3ante le9ate de
dat&ie
.i de pAiia 2cial!, de antu&aG .i de t&adiie, ei puneau
m0na pe
fieca&e c0.ti9 ce li 2e fe&ea .i f!ceau &ice t&e4u&i, p!t&un.i de
ideea
c! munc! n&a4il! nu 1nG2e.te nicidat!, &ica&e a& fi
acea2ta, La
fel m! Mt!&02em 2! 2a& cu picia&ele le9ate 1n acea2t! lume,
nu!
86 (a&ta muncit&ului
pent&u mine, pent&u a=mi c&i un d&um,
%u&0nd mi=am dat 2eama c! e&a mai puin dificil 2! 9!2e.ti

munc! a&eca&e dec0t 2! p!2t&e3i, *e2i9u&ana p0inii de fieca&e

3i
1mi ap!&ea ca una din p!&ile cele mai 2um4&e ale ace2tei /iei
ni,
Ltiu fa&te 4ine c! muncit&ul calificat nu e2te a&uncat 1n
2t&ad! tt a.a de &epede ca un necalificatN ttu.i, el nu pate
cnta
pe nici ce&titudine, Dac! &i2c! mai puin 2! 2ufe&e de fame
p&in
lip2! de luc&u, 1i &!m0ne 1n2! 2! 2e team! de lcJ u& 2au de
9&e/!,
*e2i9u&ana 2ala&iil& ctidiene e2te una din cele mai
9&a/e
pl!9i ale ecnmiei 2ciale,
T0n!&ul culti/at& /ine la &a., at&a2 de munc! de2p&e
ca&e
i 2=a 2pu2 c! e u.a&! H .i pate c! ea e2te 1nt&=ade/!& a.a H .i a
c!&ei du&at! e mai mic!, El e2te tentat mai ale2 de lumina
&4ita&e
ca&e nu 2e 1mp&!.tie dec0t 1n ma&ile &a.e, O4i.nuit cu anume
2ecu&itate a c0.ti9ului, el a&e 4iceiul 2! nu=.i p!&!2ea2c! /ecMiul
lc
dec0t atunci c0nd a&e cel puin 1nc! unul 1n /ede&e, 1n fine, lip2a
de
muncit&i a9&icli e2te at0t de ma&e, 1nc0t la a&! un .maG de
lun9!
du&at! e2te ne/e&2imil, E2te 9&e.eal! 2! c&edem ap&i&i c!
t0n!&ul
ca&e 2e 1nd&eapt! c!t&e &a. e2te f!cut dint&=un aluat mai &!u
dec0t
acela ca&e cntinu! 2! luc&e3e p!m0ntul, Dimpt&i/! ' eRpe&iena
ne
a&at! c! fi&ile cele mai 2!n!ta2e .i mai /i9u&a2e 2unt cele ca&e
emi9&ea3! 4ucu&2, P&in emi9&ant nu 1nele9 numai pe cel ca&e
c! nu
pleac! 2p&e Ame&ica, da& .i pe t0n!&ul /alet ca&e 2e decide 2!=.i
p!&!2ea2c! 2atul natal pent&u a me&9e 1nt&=un ma&e &a.
necun2cut,
Li el e2te 9ata 2! caute n&cul 1nt&=un de2tin ne2i9u&, %el mai
f&ec/ent, el /ine la &a. cu 4&uma de 4ani .i nu 2e de2cu&aGea3!
din
p&imele 3ile, cMia& dac! ne.an2a /&ea ca el 2! nu 9!2ea2c! imediat
de
luc&u, Da& dac! pie&de dup! puin! /&eme ce a 9!2it, a2ta e mai
9&a/N
a 9!2i un lc nu, .i mai ale2 pe timp de ia&n!, e2te 9&eu, dac! nu
cMia& imp2i4il, T&ea4a 1nc! mai me&9e 1n p&imele 2!pt!m0ni, El
p&ime.te indemni3aia de .maG din fndu&ile 2indicale .i 2e
de2cu&c!
mai mult 4ine dec0t &!u, Ttu.i, dat! ce=.i cMeltuie .i cei din
u&m!
4!nui, c0nd ca2ele de 4ani pent&u .me&i, dup! un timp,
1ncetea3!
2! pl!tea2c! aGut&ul, /ine .i ma&ea mi3e&ie, Acum el 2e t0&!.te
de
cl=cl, 1nfmetatN /inde 2au pune amanet ceea ce i=a mai
&!ma2N
a2tfel el aGun9e, 1n c2tumul de &!.ean .i cu &elaiile ce le
1nt&eine,
la dec!de&e ttal! a c&pului .i a 2pi&itului, Dac! acum nu mai
a&e
nici lcuin! .i ace2t luc&u 2e 1nt0mpl! ia&na, cum 2tau ade2ea
t&e4u&ile, di2pe&a&ea Iui e2te ttal!, 1n 2f0&.it, el 9!2e.te ce/a de
luc&u,
Da& p/e2tea &e1ncepe, Pent&u a dua a&!, /a fi la fel, A t&eia
a&!
/a fi .i mai &!u, p0n! ce el 1n/a! puin c0te puin 2! 2up&te
cu
D@ %!ile de ameli&a&e a cndiiil& 2ciale
indife&en! ace2t de2tin pe&petuu ne2i9u&, Repeta&ea a c&eat
4i.nuin!,
A2tfel, mul alt!dat! la4&i2, de/ine mai 2la4 1n tate
cele p0n!
aGun9e un 2implu in2t&ument 1n m0inile amenil& ca&e nu
u&m!&e2c
dec0t p&fitu&i mu&da&e, LmaGul 1i e2te at0t de puin imputa4il
.i de
ned&ept, c!ci lui 1i e2te cmplet e9al 2! lupte pent&u
&e/endic!&i
ecnmice 2au 2! nimicea2c! /al&ile 2tatului, 2ciale 2au ale
ci/i=
li3aiei, El aGun9e 9&e/i2t dac! nu cu 4ucu&ie, cel puin cu
indife&en!,
Am putut u&m!&i ace2t p&ce2 1n mii de eRemple, Li cu
c0t
1nele9eam acea2ta, cu at0t mai /iu &ep&4am eu acele &a.e
de
miliane de lcuit&i, ca&e at&a9 cu a/iditate amenii pent&u
a=i
di2t&u9e api 1nt&=un md 1n2p!im0nt!t&,
La /eni&e ei apa&ineau 1nc! pp&ului l& N dac!
&!m0neau
e&au pie&dui pent&u el,
Li eu m=am &2t9lit pe pa/aGul ma&il& &a.eN am
2up&tat
tate l/itu&ile 2a&tei .i le=am putut Gudeca efectele,
Altce/a '
alte&nanele f&ec/ente 1nt&e acti/itate .i .maG, 1n timp ce fac
2!
de/in! ne&e9ulate &eetele .i cMeltuielile nece2a&e eRi2tenei,
di2t&u9
cu timpul, la cea mai ma&e pa&te din muncit&i, &ice
2entiment al
ecnmiei .i &ice 1nele2 al &9ani3!&ii /ieii ctidiene, 1n
md
/i3i4il, &9ani2mul 2e 4i.nuie.te puin c0te puin cu
a4undena 1n
pe&iadele 4une .i cu famea 1n cele &ele, Da, famea 2up&im!
&ice
p&iect de &9ani3a&e mai 4un!, &eali3a4il 1n epcile c0nd
c0.ti9ul /a
fi mai facil, Ea face 2! dan2e3e 1n faa celui pe ca&e=5
t&tu&ea3!, ca
un mi&aG pe&2i2tent, ima9inile unei E/iei pl!cuteI .i u.a&e N
ea d!
ace2tuia a2tfel de pute&e de at&acie 1nc0t de/ine d&in!
maladi/!
ce /a t&e4ui 2ati2f!cut! cu &ice p&e, de 1ndat! ce 2ala&iul
/a
pe&mite c0tu.i de puin, Omul ca&e a4ia aGun9e 2! 9!2ea2c! de
luc&u
1.i pie&de atunci &ice 4un 2im ei &ice m!2u&! .i 2e a&unc!
1nt&=
/ia! cnf&ta4il! de c0te/a 3ile, In lc 2!=.i &e9le3e inteli9ent
micile
lui 2cteli pe 1nt&ea9a 2!pt!m0n!, el le 1ncu&c! de la 1nceput
p0n!
la 2f0&.it, %0.ti9ul 1i aGun9e, la 1nceput, cinci 3ile din .apte, mai
t0&3iu
numai t&ei, ia& .i mai t0&3iu 2in9u&! 3iN finalmente, el 2e
e/ap&!
1nt&= 2in9u&! napte de 2!&4!ta&e,
Li aca2!, de2e&i 1l a.teapt! 2ia .i cpiii, (e
1nt0mpl! ca .i
ace.tia 2! fie cuce&ii de un a2tfel de md de /ia!, mai ale2
c0nd
4!&4atul e2te 4un cu ei, adic! 1i iu4e.te 1n felul lui,
(ala&iul 2!pt!m0nal e &i2ipit 1n cmun aca2!N ace2ta
ine du!
2au t&ei 3ile' 2e 4ea, 2e m!n0nc! at0ta c0t 2unt 4aniN api 2e
2ufe&!
de fame lalalt!, Atunci 2ia 2e fu&i.ea3! p&in /ecini,
cump!&! c0te
ce/a pe c&edit, face mici dat&ii pe la p&!/!lia.i .i caut! a2tfel
2!=.i
duc! ultimele 3ile am!&0te din 2!pt!m0n!, La p&0n3, tat!
lumea 2e
D5 Acti/itatea 2cial!
a.ea3! 1n faa unei p&ii 2!&!c!cia2e H fa&te fe&icit! c! 2e
mai
9!2e.te c0te ce/a H .i a.teapt! 3iua de plat!, (e fac planu&i
.i, cu
4u&ta 9al!, 2e /i2ea3! la fe&ici&ea ce 2e /a 1nta&ce ia&,
Din f&a9eda tine&ee, cpiii 2e familia&i3ea3! cu acea2t!
mi3e&ie,
Da& tate ace2tea 2f0&.e2c &!u c0nd 4!&4atul 1.i t&a9e
pa&tea
de la 1nceputul 2!pt!m0nii, ia& femeia int&! 1n cnflict cu el
pent&u
cpii, %e&tu&ile 1ncep .i, pe m!2u&! ce 4!&4atul 2e
1ndep!&tea3! de
2ie, 2e ap&pie de alcl, In fieca&e 20m4!t! el 2e 1m4at!,
Lupt0ndu=2e
pent&u ea .i pent&u cpii, femeia 1i 2mul9e c0i/a 9l9ani,
cel mai
ade2ea pe d&umul de la u3in! la c0&cium!, %0nd naptea 1l
aduce 1n
2f0&.it aca2!, duminica 2au lunea, 4eat .i /ilent, da& cu
4u3una&ele
9ale, 2e pet&ec 2cene Galnice,,,
Am a2i2tat de 2ute de &i la a2emena p/e.ti, O2til .i
&e/ltat la
1nceput, am 2f0&.it p&in a 1nele9e pa&tea t&a9ic! a ace2t&
1nt0mpl!&i .i
cau3ele l& ad0nci, Am depl0n2 /ictimele nefe&icite ale unui mediu
nci/,
P&4lema lcuinel& e&a .i mai 9&a/! .i mi3e&ia din
ca2ele
muncit&il& manuali din "iena e&a 1n2p!im0nt!ta&e, M!
1nfi&
cMia& .i a2t!3i c0nd m! 90nde2c la acele pe.te&i mi3e&a4ile, la
acele
ad!p2tu&i .i lcuine 2up&appulate, pline de 9uni .i de
&e=
2pin9!ta&e mu&d!&ie,
%e 2=a& fi 1nt0mplat, ce 2=a& 1nt0mpla dac! ace.ti
cpii ai
mi3e&iei, un /al de 2cla/i de3l!nuii, 2=a& &e/!&2a pe2te &e2tul
meni=
&ii, ca&e, 1nt&= ttal! incn.tien!, la2! e/enimentele 2!
mea&9! mai
depa&te f!&! ca nici m!ca& 2! 4!nuia2c! c!, mai de/&eme 2au
mai
t0&3iu, de2tinul, dac! nu le /a fi aliat, /a aduce fatale
&ep&e2alii,
%0t 1i 2unt a3i de &ecun2c!t& P&/idenei, ca&e m=a
t&imi2 la
acea2t! .cal!' acum n=a. fi putut 2! nu m! inte&e2e3 de cei ca&e
nu=mi
pl!ceau .i a.a i=am cun2cut &apid .i ad0nc 1n ceea ce ei a/eau
2pecific,
Pent&u a nu aduce cmplet la di2pe&a&e ni.te ameni
ca&e 2e
aflau 1n Gu&ul meu, a t&e4uit 2! fac a42t&acie de cnduita .i de
/iaa
l& .i 2! nu m! p&e2c dec0t la cau3ele dec!de&ii l&, Atunci
puteam
2up&ta ace2t 2pectacl f!&! de2cu&aGa&e, atunci nu amenii
e&au cei
ca&e 2e de2p&indeau din cad&ele nefe&ici&ii .i ale di2pe&!&ii, ale
mu&d!&iei
.i ale dep&a/!&ii, ci t&i2tele cn2ecine ale un& le9i t&i2te, 1n
ace2t
timp, a/0nd eu 1n2umi pa&te de de2tule &ele 1n /ia!, am f2t
ttu.i
fe&it de capitula&e 1n faa unui 2entimentali2m Galnic la
/ede&ea
ace2t& p&ducte H &e3ultat final al p&ce2ului de de9&ada&e,
*u, nu
a2tfel t&e4uia 2! le cncep, 2! le a4&de3, 1nele9eam c! numai
du!
c!i puteau duce la ameli&a&ea ace2tei 2t!&i de luc&u&i'
Pune&ea un& 4a3e mai 4une ale de3/lt!&ii, in2pi&0ndu=ne
dint&=un
D> Lip2a de m0nd&ie nainal!
2entiment p&fund al &e2pn2a4ilit!ii 2ciale,
*imici&ea cu 4&utal! Mt!&0&e a de2cendenil&
impe&fec&i4ili,
*atu&a nu e2te le9at! at0t de cn2e&/a&ea indi/idului,
c0t de
de3/lta&ea de2cendenei, 2up&t al 2peciei, Tt a.a e2te .i 1n
/ia!,
*u e defel lc pent&u ameli&a&ea a&tificial! a p!&il& &ele
ale
p&e3entului H ameli&a&e de altfel p&actic imp2i4il! H ci
pent&u
p&e9!ti&ea c!il& mai 2!n!ta2e ale de3/lt!&ii /iita&e a
mului,
lu0nd= cMia& de la 1nceputul /ieii lui,
In anii de lupt! de la "iena, m=am cn/in2 c! '
(cpul acti/it!ii 2ciale nu /a t&e4ui nicidat! 2! fie
1nt&eine&ea
unei 2mnlente p&2pe&it!i, ci, mai de9&a4!, e/ita&ea ca&enel&
de fnd
ale /ieii na2Te ecnmice .i cultu&ale, ca&e duc 1n md
4li9at&iu la
de9ene&a&ea indi/idului 2au pt cel puin 2! ant&ene3e,
Dificultatea de a c&ecta p&in &ice muGlace, cMia&
cele mai
4&utale, 2ituaie 2cial! c&iminal!, nefa2t! pent&u 2tat, nu
p&/ine
1n nici un fel din faptul c! nu putem 1ndep!&ta cau3ele,
E3ita&ea cel& ca&e nu 1nt&ep&ind m!2u&i de 2al/a&e ce
2unt
indi2pen2a4ile 1.i a&e 2u&2a 1n 2entimentul fa&te Gu2tificat c!
2unt
cMia& ei &e2pn2a4ili de dep&a/a&ea t&a9ic! a unei cla2e
1nt&e9i,
(entimentul ace2ta pa&ali3ea3! &ice Mt!&0&e fe&m! de a
acina N
ei nu .tiu dec0t 2! p&iecte3e &ef&me timide .i in2uficiente,
cMia& de
a& fi /&4a de m!2u&i de cn2e&/a&e indi2pen2a4ile,
Ace2tea nu 2e 1nt0mpl! dec0t atunci c0nd epc! /a fi
at&a2!
de cn.tiina &e2pn2a4ilit!ii ei c0nd /a &ecu&9e, cu calm
l!unt&ic,
la f&a eRte&ia&! de a t!ia 4&utal .i f!&! &e9&ete ml!diele
pa&a3ita&e
.i de a 2mul9e ne9Mina,
Da& e&a i34it& c! 2tatul au2t&iac, i9n&0nd &ice Gu2tiie
.i &ice
le9i2laie 2cial!, e&a neputinci2 1n cm4ate&ea &e9&e2el&
nefa2te,
$ $ $
*u .tiu ce m! 1n2p!im0nta atunci cel mai mult '
mi3e&ia
ecnmic! a 2emenil& mei, p&imiti/i2mul l& m&al,
4iceiu&ile l&,
2au mai de9&a4! ni/elul at0t de 2c!3ut al cultu&ii l&
intelectuale,
De c0te &i 4u&9Me3ii n.t&i nu 2e 2imt &e/ltai c0nd
aud pe
/&eun /a9a4nd depl&a4il afi&m0nd c! 1i e2te pe&fect e9al
dac! e2te
9e&man .i c! 2e /a 2imi 4ine &iunde /a fi ne/ie de elW
La ei /m depl0n9e lip2a m0nd&iei nainale .i /m
denuna
cu pute&e ace2te 2entimente,
Da& c0i 2=au 1nt&e4at de ce ei 1n.i.i 2unt 1n acea2t!
p&i/in!
D7 "iaa du&e&a2! a unui fiu de muncit&
mai 4uni K
%0i 1.i dau 2eama c! m0nd&ia, pe de=a 1nt&e9ul fi&ea2c!
de a
apa&ine unui pp& p&i/ile9iat, 2e lea9! p&int&=un num!&
infinit de
fi&e de ti cei ca&e au acinat pent&u m!&eia pat&iei l&, 1n
tate
dmeniile a&tei .i 2pi&itului K
%0i /!d 1n ce 2en2 &9liul de a fi 9e&mani decu&9e
din
cuna.te&ea m!&eiei ;e&maniei K
Mediile na2t&e 4u&9Me3e 2e 90nde2c a&e c! pp&ul
1.i 4ate
Gc de acea2t! m0nd&ie ap&ape 1n tate p&i/inele K
(! nu mi 2e 4iecte3e acum c! luc&u&ile 2unt la fel 1n
tate
!&ile .i c! muncit&ii in Ett la felI la pat&ia l&, %0nd 2e
1nt0mpl!
a.a, ace2t luc&u nu ne 2cu3! ne9liGena, Da& nu=i nimic, %eea ce
ni
numim, de eRemplu, educaia ./in! a pp&ului f&ance3 nu
e2te
dec0t eRalta&e eRce2i/! a m!&eiei F&anei 1n tate
dmeniile
cultu&ii 2au, cum 2pun f&ance3ii, al Eci/ili3aieiI,
Un t0n!& f&ance3 nu e2te in2t&uit ca 2!=.i dea 2eama 1n
md
4iecti/ de &ealitatea luc&u&il& ' educaia 1i a&at!, 1n
pe&2pecti/a
2u4iecti/! ce 2e pate ima9ina, tt ceea ce a&e /&e
imp&tan!
pent&u m!&eia !&ii 2ale 1n mate&ie de plitic! .i ci/ili3aie,
O a2emenea educaie t&e4uie ttdeauna 2! 2e limite3e la
ni.te
niuni de &din 9ene&al fa&te imp&tant, Li e2te nece2a& ca
ele 2!
fie 9&a/ate 1n inima .i mintea p&p&ie p&int&= &epeta&e
2u2inut!,,
La ni, din cnt&!, la p!catul mi2iunii unui &!u
ca&acte& 2e
adau9! di2t&u9e&ea efecti/! a puinului pe ca&e fieca&e a a/ut
p&ileGul
de a=5 1n/!a 1n .cal!, L4lanii ca&e ne t&!/e2c plitica
de/&!
ace2te fi&imitu&i din inima .i din mintea cel& 2impli, at0tea c0te
mai
2unt neacpe&ite de mi3e&ie,
(! ne 1ncMipuim deci u&m!ta&ele '
1n du! 1nc!pe&i dint&= pi/ni! lcuie.te familie de
.apte
muncit&i, P&int&e cei cinci cpii, un tanc de t&ei ani, E2te
/0&2ta la
ca&e un cpil de/ine cn.tient, Oamenii cei mai 4ine dtai
p!2t&ea3!
p0n! la /0&2t! fa&te 1naintat! aminti&i din acea2t!
pe&iad!,
(t&0mta&ea .i 1n9&!m!deala din lcuin! de&anGea3! 1n &ice
m=
ment ' i34ucne2c ce&tu&i, Ace.ti ameni nu t&!ie2c 1mp&eun!,
de.i
2tau claie pe2te 9&!mad!, %ele mai mici ne1nele9e&i, ce 2e
&e3l/!
de la 2ine 1nt&= ca2! 2paia2!, ca3inea3! aici ne1ncetate
di2pute,
1nt&e cpii mai t&eac!=mea&9! ' dup! clip! ei au .i uitat, Da&
c0nd
e /&4a de p!&ini, ce&tu&ile 3ilnice 2unt de2e&i 9&2lane .i
4&utale
p0n! la limit! de ne1ncMipuit, Li &e3ultatele ace2t& lecii 2e
fac
2imite la cpii, Ace2te medii t&e4uie cun2cute pent&u a .ti
p0n!
unde pt me&9e 4eia .i &elele t&atamente, Un pu.ti nefe&icit
de .a2e
D8 De2enat& .i acua&eli2t
ani nu &!m0ne 2t&!in de unele detalii ca&e=l 2en2i4ili3ea3! pe
un
adult Ot&!/it m&al .i 2u4nut&it fi3ic, ace2t micu cet!ean 2e /a
duce
la .cala pu4lic! .i acl /a 1n/!a de=a d&eptul 2! cite2c! .i 2!
2c&ie,
*u e /&4a 2! 1n/ee aca2!, unde i 2e /&4e.te cu cea mai ma&e
9&2l!nie de2p&e cla2a .i p&fe2&ii lui, De altfel, nici
in2tituie
uman! nu e2te &e2pectat!, de la .cal! .i p0n! la cele mai de
2u2
c&pu&i ale 2tatuluiN &eli9ia, m&ala, naiunea .i 2cietatea, ttul
e2te
t0&0t 1n n&i, %0nd, la pai2p&e3ece ani, 4!ieelul p!&!2e.te
.cala,
nu 2e .tie ce e2te dminant 1n fi&ea lui ' 2au p&2tie
inc&edi4il!,
pent&u &ice luc&u ca&e &ep&e3int! cun.tine p3iti/e, 2au
in=
2len! cau2tic! .i im&alitate ce fac 2! i 2e 340&lea2c! p!&ul,
%e atitudine /a a/ea, 1n /iaa 1n ca&e /a int&a, ace2t
mule
ca&e nu a&e nimic 2f0nt, .i ca&e, din cnt&!, intuie.te 2au
cuna.te
tate G2niciile /ieii,,,
%pilul de t&ei2p&e3ece ani de/ine, Ia cinci2p&e3ece,
det&act&ul
decla&at al &ic!&ei aut&it!i, *=a f!cut cun.tin! dec0t cu
mci&la .i
cu mu&d!&ia, p&in eRclude&ea a tt ce a& fi putut 2!=i 1nale 2pi&itul,
Li iat! ce /a fi educaia lui 4!&4!tea2c!,
El /a u&ma eRemplele pe ca&e le=a /!3ut 1n tine&ee H
mai
1nt0i pe al tat!lui, (e /a 1nta&ce aca2!, Dumne3eu .tie c0nd, ca
2!
2cMim4e luc&u&ile, 1.i /a 4ate cMia& el cu 2!l4!ticie pe 4iata
c&eatu&!
ca&e a f2t maic!=2a, /a 4le2tema 1mpt&i/a lui Dumne3eu .i
1mp=
t&i/a lumii 1nt&e9i p0n! nu /a fi adunat pe la /&e ca2! de
c&ecie,
Acl /a p&imi ultimul lu2t&u,
Li 4u&9Me3ii n.t&i cum2ecade /& fi fa&te mi&ai de
fi&a/ul
Ea/ani nainalI al ace2tui Et0n!& cet!eanI,
Lumea 4u&9Me3! /ede 1n fieca&e 3i, la teat&u .i la cinema,
1n
c!&G1 p&a2te .i 1n Gu&nale imunde, cum 2e /a&2!, din 9!leile
pline,
t&a/a pe2te pp& .i 2e mi&! api de 2la4a Einut! m&al!I .i
de
Eindife&ena nainal!I a ma2eiW %a .i cum ec&anul, p&e2a
1ndielnic!
.i &e2tul 2=a& fi le9at 2! /ul9a&i3e3e cn.tiina m!&eiei na2t&e
nainaleW
F!&! a mai /&4i de educaia ante&ia&!,
Am aflat .i am 1nele2 cMia& 1n e2en! un p&incipiu pe ca&e
1nc!
nu=5 4!nui2em'
A t&an2f&ma un pp& 1n naiune p&e2upune c&ea&ea unui
mediu 2cial 2!n!t2, platf&nT nece2a&! pent&u educa&ea indi/idului,
*umai acela ca&e /a fi 1n/!at, 1n familie .i la .cal!, 2! ap&ecie3e
m!&eia intelectual!, ecnmic! .i mai ale2 plitic! a !&ii 2ale, /a
putea 2! &e2imt!H.i /a &e2imi H m0nd&ia de a=i apa&ine, *u lupi
dec0t pent&u ceea ce 1i placeN nu 1i place dec0t ceea ce .ti 2! ap&ecie3i N
DD A&ta de a citi
.i, pent&u a ap&ecia, t&e4uie, cel puin, 2! cun.ti,
T&e3indu=mi=2e inte&e2ul pent&u p&4lematica 2cial!,
1nce=
pui 2! 2tudie3 fa&te 2e&i2, O lume nu!, necun2cut! p0n!
atunci,
mi 2e fe&ea,
1n 56@6 .i 565@, 2ituaia mi 2=a 2cMim4at .i nu a mai
t&e4uit
2!=mi c0.ti9 eRi2tena ca muncit& necalificat, M! in2titui2cm pe
cnt
p&p&iu mic de2enat& .i acua&eli2t, Acea2t! me2e&ie nu=mi
aducea
nimic, a4ia c0.ti9am cele nece2a&e t&aiului, da& ea m! inte&e2a
1n
pe&2pecti/a p&fe2iei c!&eia m! dedicam, Li tt de atunci 1ncl
nu
mai e&am 2ea&a m&t de 42eal! .i neputinci2, c0nd m!
1nt&ceam
de la .antie&, 2! cite2c f!&! a aipi cu&0nd, Munca actual! nu e&a
deci
f!&! le9!tu&! cu /iita&ea me2e&ie .i, pe dea2up&a, e&am
2t!p0nul
timpului meu .i=5 puteam &epa&ti3a mai 4ine dec0t 1nainte,
Pictam de ne/ie .i 1n/!am de pl!ce&e,
Acea2ta 1mi 1n9!duia 2!=mi cmplete3 p&in cun.tine
te&e=
tice indi2pen2a4ile ceea ce &ealitatea m! 1n/!a2e in cMe2tiunea
2cial!, (tudiam tate c!&ile ca&e 1mi c!deau 1n m0n! 1n le9!tu&!
cu
ace2t 2u4iect .i, pe dea2up&a, &eflectam mult,
%&ed fa&te mult c! cele ce m! 1ncnGu&au ineau 1n acel
timp
lc de &i9inal,
%um e&a fa&te n&mal, pe l0n9! ace2tea m! dedicam cu
pa2iune a&Mitectu&ii, O cn2ide&am, a2emenea mu3icii, &e9ina
a&te=
l&, Ocupaia acea2ta nu e&a munc!, ci ade/!&at! fe&ici&e,
Puteam
2! de2ene3 2au 2! cite2c p0n! naptea t0&3iu f!&! a &e2imi nici

42eal!, Mi 2e 1nt!&ea c&edina c! f&um2ul meu /i2 de /iit& 2e

/a
&eali3a, cMia& de a& t&e4ui 2! a.tept ani 1ndelun9ai, E&am
cn/in2
c!=mi /i face un nume ca a&Mitect,
1n ace2t dmeniu, citeam .i 2tudiam 1nc! .i mai mult,
Pent&u mine a citi nu a/ea acela.i 2en2 ca pent&u media
p&etin.il& n.t&i intelectuali,
%un2c ameni ca&e cite2c la ne2f0&.it ca&te dup! ca&te, 2l/!
cu 2l/!, f!&! 2!pat!ttu.i 2pune c! au Electu&iI, Ei p2ed! 9&!mad!
en&m! de cun.tine, da& 2pi&itul l& nu .tie nici 2! le catal9Me3e, nici
2! le &epa&ti3e3e, Le lip2e.te ana de a de2e4i 1nt&= ca&te /al&ile 4une
de inut minte pent&u ttdeauna de pa2aGele lip2ite de inte&e2, ca&e,
dac!=i p2i4il, nu 2e cite2c, 2au cel puin nu le t0&!.ti ca pe un Ie2t inutiL
A citi nu e2te un 2cp 1n 2ine, ci miGlcul fiec!&uia de a umple cad&ul
t&a2at de da&u&ile .i de aptitudinile pe&2nale,
Fieca&e p&ime.te a2tfel uneltele .i mate&ialele nece2a&e
me2e=
&iei, ca&e=l aGut! da& 2!=.i c0.ti9e eRi2tena 2au ca&e=5 2luGe2c
1n
D? A&ta de a citi
2ati2face&ea un& a2pi&aii mai 1nalte, Al dilea 2cp al lectu&ii
t&e4uie 2! fie d40ndi&ea unei /ede&i de an2am4lu a2up&a lumii 1n
ca&e t&!im, 1n2! 1n cele du! ca3u&i e2te nece2a& nu numai ca ace2te
lectu&i 2! 2e a.e3e 1n 2e&ia de capitle &i de c!&i p!2t&ate in mem&ie,
da& 2! 2e p&ind! 1n lcul l& ca piet&icica 1nt&=un m,-3aic .i a2tfel 2!
cnt&i4uie la cn2titui&ea, 1n /i3iunea citit&ului, a unei ima9ini
9ene&ale a lumii, 1n ca3 cnt&a&, 2e f&mea3! un ame2tec de3&dnat
de niuni f!&! ma&e /ala&e, 1n ciuda 2uficienei ce 2e pate t&e3i 1n
nefe&icitul p2e2&, %!ci ace2ta 1.i 1ncMipuie fa&te 2e&i2 c! e2te in2t&uit,
c! 1nele9e ce/a din /ia! .i c! a&e cun.tine, 1n timp ce &ice 2p&i&e a
unei a2tfel de in2tnicpi 1l 1ndep!&tea3! .i mai mult de &ealit!i' de cele mai
multe &i el nu /a 2f0&.i dec0t 1nt&=un 2anat&iu 2au cel mult ca plitician,
*icic0nd un a2emenea c&eie& nu /a i34uti 2! eRt&a9! din
Ma&a4a4u&a cun.tinel& ceea ce a& putea 2!=i 2luGea2c! la un m=
ment dat N c!ci ace2t le2t intelectual nu a f2t cla2at 1n /ede&ea
ne/il& /ieiiN pu& .i 2implu el 2=a 4!t!t&it 1n &dinea c!&il& citite
.i a.a cum a f2t a2imilat cninutul l&, Li dac! /iaa 1i pune 1n fa!
me&eu ne/ia unei fl2i&i Gu2te a cel& citite alt!dat!, 1nc! a& mai
t&e4ui ca ele 2!=i aduc! aminte ca&tea .i num!&ul pa9inii, c!ci 1n ca3
cnt&a& 2!&manul ne9Mi4 n=a& 9!2i 1nt&= /e.nicie ceea ce=i cn/ine,
Da& pa9ina nu e2te meninat! .i 1n fieca&e mment c&itic ace.ti ameni
de mie de &i a/i3ai le afl! 1n cea mai te&i4il! 1ncu&c!tu&! N ei caut!
c&i2pai ca3u&i anala9e .i, dup! cum me&it!, cad pe fal2! pi2t!,
%um 2=a& putea eRplica altfel c! cei mai ma&i pntifi ai
9u/e&=
nului cmit at0tea 40l40ieli 1n ciuda .tiinei l& K (au atunci a& t&e4ui
mai 4ine 2! /edem 1n ei, nu 2up!&!ta&e 2ta&e patl9ic!, ci cea mai
G2nic! tic!l.ie,
Din cnt&!, cel ca&e .tie 2! citea2c! di2ce&ne in2tantaneu
1nt&= ca&te, 1nt&=un Gu&nal 2au 1nt&= 4&.u&! ce me&it! cn2e&/at, fie
in /ede&ea ne/il& pe&2nale, fie ca mate&ial de inte&e2 9ene&al,
%$'ea ce el d40nde.te 1n felul ace2ta 2e 1nc&p&ea3! ima9inii de2p&e
cuta&e 2au cuta&e luc&u, c0nd c&ect0nd=, c0nd cmplet0nd=, 2p=
&indu=i eRactitatea 2au p&eci30ndu=i 2en2ul, %0nd dedat! /iaa pune
p&4lem!, mem&ia celui ce a .tiut 2! citea2c! 1i fe&! 1ndat!
inf&maie 4a3at! pe ap&tul anil&, nu puiniN el 2upune &aiunii,
p&i/ind nul ca3 de ca&e e /&4a, .i a2tfel aGun9e 2! cla&ifice 2au 2!
&e3l/e p&4lema,
Lectu&a nu a&e 2en2 2au utilitate dec0t a2tfel 1nelea2!,
De pild!, un /&4it& ca&e nu pune la di2p3iia 90ndi&ii,
2u4
ata&e f&m!, elementele nece2a&e, nu e2te 1n 2ta&e 2!=.i ape&e
p!&e&ea 1n faa unui p&epinent, cMia& dac! el a&e de mie de &i
DB P&ima 1nt1lni&e cu 2cial=demc&aia
d&eptate, 1n tate di2cuiile, mem&ia 1l t&!dea3! 1n md &u.in2, El
nu 9!2e.te a&9umente nici ca 2!=.i 2p&iGine afi&maiile, nici 2!=.i
&educ! la t!ce&e ad/e&2a&ul, At0t timp c0t nu e2te /&4a, ca la /&4it=
&ul n2t&u, dec0t de 2ati2facie pe&2nal!, t&eac!=mea&9! N da& dac!
de2tinul a f!cut dint&=un a2emenea m, 1n acela.i timp att.tiut& .i
neputinci2, .eful unui 2tat, luc&u&ile de/in mult mai 9&a/e,
Din tine&ee m=am 2t&!duit 2! cite2c 4ine .i mem&ia, ca .i
inteli9ena m=au 2luGit 1n md fe&icit, Din ace2t punct de /ede&e,
.ede&ea mea la "iena a f2t util! .i fecund!, O42e&/aiile 3ilnice m=au
incitat 2! 2tudie3 f!&! 1nceta&e p&4lemele cele mai di/e&2e, Fiind 1n
m!2u&! 2! cnf&unt, &0nd pe &0nd, &ealitatea cu te&ia .i te&ia cu &ealitatea,
nu a/eam a m! teme nici c!=mi epui3e3 2pi&itul cu cn2ide&aii pu&
te&etice, nici c! m! mulume2c cu date 2upe&ficiale din &ealitate,
ERpe&iena ctidian! a f2t atunci dete&minant! pent&u du!
2u4iecte e2eniale H pe l0n9! cMe2tiunile 2ciale H .i m=a incitat la
un 2tudiu te&etic ap&fundat,
%ine .tie c0nd a. fi ap&fundat te&ia .i e2ena 1n2!.i a ma&=
Ri2mului, dac! nu m=a. fi lan2at 1nt&=ade/!& cu capul 1nainte 1n
acea2t! p&4lem! K
$ $ $
%eea ce .tiam 1n tine&ee de2p&e 2cial=demc&aie e&a ne2em=
nificati/ .i cmplet fal2,
A9&eam faptul c! ea lupta pent&u /tul uni/e&2al .i 2ec&et, c!ci
90ndi&ea 1mi 2punea c! ace2t luc&u t&e4uie 2! 2l!4ea2c! &e9imul
Ha424u&9il& pe ca&e=5 dete2tam at0ta,
E&am cn/in2 c!, cMia& dac! 2ac&ifica 9e&mani2mul, 2tatul
dun!&ean nu putea 2u43i2taN fie .i cu p&eul unei 1ndelun9ate 2la/i3!&i
a elementului 9e&man, eW nu a& fi 4inut nici 9a&anie de du&at!,
pent&u c! nu t&e4uie 2up&ae2timat! ce3iunea pe ca&e cnfe&! unui
2tat 2la/i2mul, (alutam deci 4ucu&2 fieca&e mi.ca&e 2u2cepti4il! de
a p&/ca p&!4u.i&ea ace2tui 2tat inaccepta4il, ca&e cndamna la
ma&te 9e&mani2mul 1n 3ece miliane de fiine umane, Li cu c0t
cnfu3ia lim4il& &dea .i di3l/a ttul p0n! la Pa&lament, cu at0t
mai &epede a 2unat cea2ul fatal al ace2tui impe&iu 4a4ilnic, El e&a,
de a2emenea, cea2ul li4e&2!ii pent&u pp&ul meu din Au2t&ia 9e&=
man!, De acum, nimica nu 2e mai punea uni&ii cu pat&ia=mam!,
Acti/itatea 2cial=demc&aiei nu=mi e&a, deci, delc antipatic!,
%um ea 1.i p&punea, 1n fine, 2! 2al/e3e cndiia muncit&il&, e&am
atunci de2tul de p&2t 2= c&ed, m! 1ndemna 2= 2p&iGin, mai de9&a4!
deQ0t 2= deni9&e3, %eea ce m! 1ndep!&ta mai mult e&a 2tilitatea ei fa!
de &ice fel de lupt! pent&u cn2e&/a&ea 9e&mani2mului 1n Au2t&ia .i
DC P&ima 1nt0lni&e cu 2cial=demc&aia
placida ei cnduit! de cu&te3an! fa! de Ecama&a3iiI 2la/i,
Ace.tia
1nt0mpinau cu 4ucu&ie manife2t!&ile de d&a92te, at0t c0t ele
e&au
le9ate de cnce2ii p&actice, da&, 1n alt fel p!2t&au a&9an!
t&ufa.!,
ac&d0nd E&ecmpen2!I 4ineme&itat! ace2t& 42edani
ce&.et&i,
A2tfel, la .apte2p&e3ece ani, nu .tiam 1nc! ma&e luc&u
de2p&e
ma&Ri2m .i at&i4uiam aceea.i 2emnificaie 2cial=demc&aiei .i
2=
ciali2mului, 1nc! de aici, m0na nemila2! a de2tinului t&e4uia 2!=
mi
de2cMid! cMii a2up&a ace2tei 1n.el!ciuni a ppa&el&,
*u 1n/!a2em 2! 1nele9 pa&tidul 2cial=demc&at dec0t ca
un
2pectat& al un& manife2t!&i ppula&e .i n=a/eam nici cea mai
mic!
idee de2p&e dct&ina 1n 2ine, nici de2p&e mentalitatea 2u2in!t&il&
lui,
"enind 1n cntact dint&= 2in9u&! mi.ca&e cu 2t&!lucitele &e3ultate
ale
cncepiei .i ale f&maiei l&, c0te/a luni au f2t de aGun2 H 1n lc
de
3eci de ani c0te a& fi f2t nece2a&e 1n alte cndiii H pent&u a m! face
2!
1nele9 ce cium! 2e a2cundea 2u4 ma2ca /i&tuii 2ciale .i a iu4i&ii
ap&apelui .i cum meni&ea a& t&e4ui f!&! 1nt0&3ie&e 2! cu&ee
p!m0ntul,
dac! nu cum/a p!m0ntul a& t&e4ui cu&!at de ameni,
P&imul meu cntact cu 2cial=demc&aii a a/ut lc pe
.antie&,
La 1nceput, ace2t luc&u nu a f2t de natu&! 2! m! 4ucu&e,
M!
1m4&!cam c&ect, a/eam un lim4aG ci3elat .i atitudine
&e3e&/at!,
A/eam a2emena p&ecup!&i de /iit& c! nu puteam delc 2! m!
1n9&iGe2c de antu&aG, %!utam numai de luc&u pent&u a nu mu&i de
fame .i cu 2cpul de a putea, cMia& cu 1nt0&3ie&e, 2!=mi cntinui
,2tudiile, Pate nu m=a. fi 1n9&iGit nicidecum de /ecini, dac!, a
t&eia
2au a pat&a 3i, nu m=a& fi f&at 2! iau p3iie la un e/eniment H
mi
2=a &dnat 2! ade& la 2indicat,
Pe atunci nu .tiam nimic de2p&e &9ani3aia 2indical! .i
nu=mi
putu2em face nici p!&e&e a2up&a utilit!ii 2au inutilit!ii
2ale,
In/itat f&mal 2! int&u, am declinat p&pune&ea decla&0nd c! nu
e&am
la cu&ent cu p&4lema .i mai ale2 c! nu e&am 4li9at 2= fac, F!&!
1ndial! c! dat&it! p&imului mti/ nu am f2t dat afa&! pe lc,
(e
90ndeau pate c! 1n c0te/a 3ile m! /i cn/e&ti .i /i de/eni
dcil,
Da& 2e 1n.elau 1n 1nt&e9ime, %inci2p&e3ece 3ile mai t0&3iu,
ade3iunea
mea nu mai e&a p2i4il!, cMia& dac! 1nainte ea fu2e2e, 1n ace2t
inte&/al
cun2cu2em efecti/ mai 4ine pe cei ce m! 1ncnGu&au .i nici
pute&e
din lume nu m=a& fi putut face 2! int&u 1nt&= &9ani3aie ai c!&ei
&ep&e3entani 1mi ap!&eau 1nt&= lumin! at0t de defa/&a4il!,
1n p&imele 3ile 1mi &e/eni2em,
La amia3!, pa&te din muncit&i 2e &!2p0ndeau p&in
4i&tu&ile
/ecine, 1n timp ce &e2tul &!m0nea pe .antie& unde 1n9u&9ita un
p&0n3
fa&te 2!&ac, Ace.tia e&au ameni c!2!t&ii, c!&&a 2iile le
aduceau
D6 P&ima te&a&e
2upa 1n 2ufe&ta.e mi3e&e, (p&e 2f0&.itul 2!pt!m0nii, num!&ul l&
e&a
ttdeauna mai ma&e N n=am 1nele2 mti/ul dec0t mai t0&3iu ' 2e
di2cuta plitic!,
Eu 1mi 4eam 2ticla de lapte .i 1mi m0nc!m 4ucata de p0ine
unde/a mai depa&te, 2tudiind cu p&uden! pe cei din Gu&, 2au cMia&
90ndindu=m! la t&i2ta mea 2a&t!, Ttu.i, 1nele9eam mai mult
dec0t
t&e4uia ' mi 2e p!&ea c! mi 2e f!ceau a/an2u&i eRp&e2e pent&u a mi
2e
fe&i ca3Ga 2! iau p3iieN da& ceea ce 1nele9eam a2tfel e&a
&e/lt!t&
la culme, 1nele9eam c! 2e &e2pin9e ttul' *aiunea, in/enie a
cla2el&
Ecapitali2teI H de c0te &i nu aGun9eam 2! aud ace2t cu/0ntW H Pat&ia,
in2t&ument al 4u&9Me3iei pent&u eRplata&ea cla2ei muncita&eN
aut&ita=
tea le9ii, miGlc de p&ima&e a p&leta&iatuluiN .cala, in2tituie
de2tinat!
2! p&duc! d&ept mate&ial uman ni.te 2cla/i .i, de a2emenea, pa3nici N
&eli9ia, miGlc de a 2l!4i pp&ul pent&u a=5 eRplata mai 4ine dup! aceeaN
m&ala, p&incipii de &!4da&e p&2tea2c! la 1ndem0na un& i ele, *u
mai
&!m0nea nimic pu& ca&e 2! nu fie m0nGit cu n&i,
La 1ncepui am t!cui, da& a2ta nu putea 2! du&e3e,
1ncepeam
2! iau p3iie .i 2! dau &ip2te, Da& a t&e4uit 2! &ecun2c c! e&a 1n
3ada& ai0ia /&eme c0t n=a/eam cun.iine p&eci2e de2p&e
2u4ieclele
1n di2cuie, Am 1ncepui, deci, pGin a &ecu&9e la 2u&2ele p&etin2ei
1nelepciuni ale inte&lcut&il&, In9Mieam ca&te dup! ca&te,
4&.u&!
dup! 4&.u&!,
Acum, pe .antie&, ace2t luc&u 1nfl!c!&a ade2e&i, M!
4!team,
din 3i 1n 3i mai 4ine inf&mat fa! de cele .tiule de inte&lcut&ii
mei,
p0n! 1n 3iua c0nd &aiunea a a/ut de a face cu cei mai &eduta4ili
ad/e&2a&i' te&a&ea .i f&a, Unii din fleca&ii cu pinie cnt&a&! m=
au
4li9ai 2! p!&!2e2c .antie&ul, amenin0ndu=m! c! m! /i p&!/!li
de
pe /&e 2cMel!, (in9u&, neput0nd pune nici &e3i2ten!, am ale2
p&ima /a&iant! .i am plecat, mai 49at cu eRpe&ien!,
Am plecat de39u2tai, da& at0t de tul4u&at c!, de atunci
1ncace,
mi=a f2t cmplet imp2i4il 2! 1nt&c 2patele ace2tei 2ituaii,
Odat!
ce mi= au t&ecui p&imele 2entimente de indi9na&e, 1nc!p!0na&ea
mea
a c&e2cut ia&!.i, E&am fe&m Ml!&0t 2! &e/in tiu.i pe .aniie&, De
altfel, dup! c0te/a 2!pt!m0ni, 2la4ele mele ecnmii 2=au epui3ai
.i
mi3e&ia m=a 1nM!at din nu, Acum nu mai a/eam de ale2, Li Gcul
a
&e1nceput, pent&u a 2e te&mina ca p&ima a&!,
Atunci m=am 1nt&e4at ' ace.tia 2unt ameni demni de a
apa&ine unui ma&e pp& K An9a2ant! 1nt&e4a&e ' c!ci, dac! da,
Gu2tific! un a2tfel de pp& 9&eut!ile .i 2ac&ificiile ca&e impun
cel&
mai 4uni lupta pe ca&e a& t&e4ui 2! dea K Ia&, dac! nu, pp&ul
n2t&u e2te &ealmente fa&te 2!&ac 1n ameni,
?@ P&e2a 2cial=demc&at!
1n acele 3ile de nelini.te, de anRietate .i de meditaie
p&=
fund!, /edeam 1n9&.0ndu=2e a&mata amenin!ta&e a cel&
pie&dui
pent&u pp&,
Pat&u 3ile dup! aceea p&i/eam cu 2entimente fa&te
dife&ite
cum defilea3! la ne2f0&.it, pat&u c0te pat&u, ni.te muncit&i
/iene3i
ca&e luau pa&te la manife2taie ppula&!, R!m!2ei acl
/&eme de
/&e du! cea2u&i .i, in0ndu=mi &!2ufla&ea, p&i/eam cum 2e
de2f!.a&!
cu 1ncetinit&ul lun9ul .a&pe mene2c,
%u inima 2t&0n2!, am p!&!2it 1n cele din u&m! piaa .i
m=am
1nt&2 aca2!, Pe d&um am 3!&it, 1nt&= tutun9e&ie,
EA&4eite&3eitun9I,
p&incipalul 3ia& al /ecMii 2cial=demc&aii au2t&iece, 1l mai
9!2eam
.i 1nt&= cafenea ppula&! ieftin! unde m! duceam 2! cite2c
Gu&naleleN
da& pa&ia atunci nu aGun2e2em 2! cite2c mai mult de du!
minute
faia acea2ta mi3e&a4il!, al c!&ui tn acina a2up&a cu9etului
meu
p&ecum /it&ilul, (u4 imp&e2ia manife2taiei la ca&e tcmai
a2i2ta=
2em, am a2cultat de /ce l!unt&ic! ce m=a 1mpin2 2!
cump!& de
acea2t! dat! 3ia&ul .i 2!=5 cite2c 1n 1nt&e9ime, Mi=am cn2ac&at
2ea&a,
1n ciuda m0niei clctita&e ca&e c&e.tea 1n mine, de multe
&i,
ace2tei e2!tu&i de minciuni,
Mai 4ine dec0t 1n c!&ile te&eticienil&, puteam
2tudia de
acum 1ncl p&e2a ctidian! a 2cial=demc&ail&, de3/lta&ea
90ndi&ii
l& intime,
%e dife&en!W De pa&te c!&ile unde 2e 9linde2c, 2u4
2emnul
celei mai ad0nci 1nelepciuni, niunile de li4e&tate, na&e
.i f&u=
mu2ee H tate ace2tea afi&mate cu /cea de 4&n3 a
p&feil& HN
de cealalt! pa&te, a9&e2i/!, ned0nd 1napi din faa nici unei
G2nicii,
ie.it! din p&actica tutu&& calmniil& ' p&e2a ctidian! a
ace2tei
dct&ine de 2al/a&e a nii meni&i, ,
%!&ile 2unt pent&u ne9Mi4ii .i im4ecilii Ecla2el&
intelectualeI
medii, .i tt at0t de fi&e2c pent&u cla2ele de 2u2 N 3ia&ele
2unt
pent&u ma2e,
Mi=am &e9!2it pp&ul, ad0ncind, p&in lite&atu&! .i p&in
p&e2!,
dct&ina 2cial=demc&aiei,
Li ceea ce mi 2e p!&ea alt!dat! p&!pa2tie de
net&ecut, a
de/enit pent&u mine p&ileGul unei ma&i iu4i&i,
(in9u&, un p&2t a& putea 1nt&=ade/!&, cun2c0nd acea2t!
u&ia.!
munc! de intRica&e, 2! cndamne pe /ictime, %u c0t mi 2e
imput!
independena din anii ca&e au /enit, cu at0t p!t&undeam
cau3ele de
ad0ncime ale 2ucce2ului 2cial=demc&aiei, Am 1nele2 atunci
2en2ul
&dinului 4&utal de a nu citi dec0t 3ia&e &.ii .i c!&i &.uI, de
a nu
f&ec/enta dec0t adun!&i &.ii etc, 1nt&= lumin! nec&u!ta&e,
mi 2e
?5 P2iMl9ia ma2el&
&ele/au &e3ultatele indi2cuta4ile ale ace2tei dct&ine a
intle&anei,
(ufletul ma2el& nu e2te acce2i4il dec0t pent&u ceea ce
e2te
1nt&e9 .i pute&nic,
La fel cum femeia e2te puin imp&e2inat! de
&ainamentele
a42t&acte, cum ea 1ncea&c! nedefinit! a2pi&aie 2entimental!
c!t&e
p3iie ne.ti&4it! .i cum 2e 2upune celui pute&nic, dmin0ndu=
5 1n
2cMim4 pe cel 2la4, ma2ele p&efe&! 2! /ene&e3e pe 2t!p0n .i 2e
2imt
mai 1n 2i9u&an! neadmi0nd pe nimeni altcine/a 1n p&eaGma
l&,
aec0t p&in tle&an! li4e&al!, Tle&ana le d! 2en3aia de
a4andn,
ele nu mai au ce face, %0nd 2e eRe&cit! a2up&a l& un
ne&u.inat
te&&i2m intelectual, c0nd 2e di2pune de li4e&tatea uman! '
tate
ace2tea le 2cap! cmplet .i ele nu p&e2imt nimic din tat!
&!t!ci&ea
dct&ina&!, Ele nu /!d dec0t manife2t!&ile eRte&ia&e, /ite de
f&!
dete&minat! .i de 4&utalitate, c!&&a li 2e 2upun 1nttdeauna,
Dac! 2cial=demc&aiei i 2e pune dct&in! mai 4ine
fndat!,
acea2ta /a 1n/in9e cMia& dac! lupta 2e /a da la cald, cu
cndiia ttu.i
ca ea 2! acine3e cu aceea.i 4&utalitate,
1n mai puin de di ani, p&icepu2em dct&ina .i
ttdat!
miGlacele 2cial=demc&aiei,
Am 1nele2 te&&i2mul infam eRe&citat de acea2t!
mi.ca&e
1nde2e4i a2up&a 4u&9Me3iei, ca&e, nici m&al, nici fi3ic, nu
a/ea
an/e&9u&a de a 2u2ine a2emenea a2altu&i, Tactica 2cial=
demc&aiei
cn2t! 1n &e/!&2a&ea, la un 2emnal anume, unei pli
t&eniale de
minciuni .i de calmnii a2up&a ad/e&2a&il& ca&e=i pa& a fi cei
mai
&eduta4ili, p0n! ce ne&/ii ace2t&a ple2ne2c .i 2e 2upun
m0&.!/iei 1n
2pe&ana ne4un! c! /& &ecupe&a lini.tea,
Da& e2te /&4a cMia& de 2pe&an! ne4unea2c!,
Li Gcul &e1ncepe p0n! ce /ictimele 2e 2imt pa&ali3ate
de f&ica
Ga/&ei tu&4ate,
%um, p&in eRpe&ien! p&p&ie, 2cial=demc&aia a
aGun2 2!
cuna2c! admi&a4il /ala&ea f&ei, ea 2e 1n/e&.unea3! mai
ale2
1mpt&i/a acel&a la ca&e mi&a2e ce/a 2tf!, Din cnt&!, ea
d!&uie.te
indi/i3il& 2la4i, din pa&tidul ad/e&2, laude mai mult &i mai
puin
di2c&ete dup! ideea pe ca&e .i= face de2p&e /ala&ea l&
intelectual!,
Ea 2e teme maiUpuin de un m de 9eniu, lip2it de /in!,
dec0t
de fi&e pute&nic!K ce nu p2ed! dec0t inteli9en! medie,
1n ce=i p&i/e.te pe cei ca&e nu au nici inteli9en!, nici
/in!,
ea 1i laud! pe2te m!2u&!,
Ea 2e p&icepe 2! 1nt&ein! apa&ena c! p2ed!
miGlacele de a
?> Tactica 2cial=demc&aiei
in2tau&a lini.tea N in timp ce, cu p&uden!, da& f!&! a=.i pie&de
din
/ede&e 2cpu&ile, 1.i atin9e 2ucce2i/ 4iecti/ele ' c0nd 2e
in2talea3!
acl pe fu&i., c0nd 2a&e 2u2 de tt 3iua 1n amia3a ma&e,
p&fit0nd
atunci de faptul c! atenia 9ene&al! e2te p&ecupat! de alte
2u4iecte,
de la ca&e nu /&ea 2! 2e di2t&a9!, 2au de faptul c! pun9!.ia e2te
fa&te
puin cndamnat! ca 2! p&/ace un 2candal 2au 2! 1napie3e
ceea
ce a luai dete2tatului ad/e&2a&,
Acea2t! tactic!, 4a3at! pe e/alua&e Gu2t! a
2l!4iciunil&
mene.ti, t&e4uie 2! duc! matematic la 2ucce2, dac! pa&tidul
ad/e&2
nu 1n/a! 2! cm4at! 9a3ele a2fiRiante cu 9a3e a2fiRiante,
Fi&il& 2la4e t&e4uie 2! li 2e 2pun! c! 1n acea2t!
1mp&eGu&a&e
e2te /&4a de a fi 2au de a nu fi,
Aici, 1nc! dat!, Gu2t! p2iMl9ie W
Te&a&ea pe .antie&, Ia u3in!, 1n lcu&ile de aduna&e cu
ca3ia
mitin9u&il&, /a a/ea ttdeauna un 2ucce2 deplin, at0ta /&eme c0t

te&a&e e9al! nu=i /a 4a&a d&umul,

%u 2i9u&an!, atunci pa&tidul /a ipa ca din 9u&! de
.a&pe, .i,
2cMim40nd maca3ul, /a face apel la aut&itatea 2talului pe
ea&e=5
deni9&a2e p0n! nu demult, De alminte&i, cel mai ade2ea el 1.i
/a
atin9e 2cpu&ile in miGlcul cnfu3iei 9ene&ale, %!ci 4ine 2e /a
9!2i
/&e /ac! de 1nalt funcina& ca&e, 1n 2pe&ana 4ici2nic! de a
int&a
a2tfel pent&u /iit& 1n 9&aiile temutului inamic, 1i /a aGuta 2!=5
3d&4ea2c! pe cel ca&e 2e 1mpt&i/e.te ace2tei ciume
mndiale,
%e imp&e2ie /a p&duce un a2tfel de 2ucce2 a2up&a
2pi&itului
ma2el&, at0t la pa&ti3ani c0t .i la ade/e&2a&i K *umai cine/a
ca&e
cuna.te 2ufletul pp&ului, nu din c!&i, ci din /ia!, pate 2!=
.i dea
2eama de ace2t luc&u, 1n /&eme ce in &0ndu&ile pa&ti3anil&,
/ict&ia
4inut! /a /al&a c0t le9itima&e a cau3ei l&, ad/e&2a&ul
1n/in2 1.i
/a pie&de 2pe&ana 1n 2ucce2ul &ic!&ei &e3i2tene /iita&e,
%u c0t am aGun2 2! cun2c mai mult metdele te&&ii
fi3ice,
cu at0t mi=a 2p&it indul9ena 1n ce p&i/e.te mulimea ca&e
2up&ta,
1mi 4inecu/0nte3 2ufe&inele de atunci, ce m=au f!cut
2! m!
dedic pp&ului meu .i m=au 1n/!at 2! fac di2tincie 1nt&e
cn=
duc!t&i .i /ictime,
%!ci t&e4uie 2! 3icem c! ace.ti ameni &!t!cii nu 2unt
dec0t
ni.te /ictime, Dac! acum m! 2t&!duie2c 2! 3u9&!/e2c 1n c0te/a
t&!2!tu&i
2ufletul ace2t& Ecla2e de G2I, ta4lul a& fi ineRact dac! nu a.
2pune
c!, 1n ad0ncime, a. &e9!2i 1nc! lumin! N acl am 1nt0lnit
2entimente
&a&e H 2pi&itul de 2ac&ificiu, cama&ade&ia fidel!,
eRt&a&dina&!
?7 ;&e.elile 4u&9Me3iei
mde&aie .i &eine&e plin! de mde2tie, mai ale2 la
muncit&ii de
/0&2t! anume, Li, de.i ace2te /i&tui 2e pie&d din ce 1n ce mai
mult
la nile 9ene&aii, mai ale2 2u4 influena met&plei, &!m0n
muli
tine&i la ca&e fi&e funcia&mente 2!n!ta2! 1n/in9e tic!l.iile
&di=
na&e ale /ieii, Li dac! ace.ti ameni cum2ecade .i inim.i
ac&d!
2p&iGin plitic du.manil& de ma&te ai pp&ului, e2te pent&u
c! ei
nu 1nele9 .i nici nu pt 1nele9e 1nt&ea9a infamie a dct&ineiN
nimeni
nu .i=a a2umat 2a&cina de a a/ea 9&iG! de eiN mecani2mele
2ciale au
f2t mai pute&nice dec0t p&ima 1nce&ca&e de /in! de a
&e3i2ta,
Mi3e&ia e2te cea ca&e, pun0nd 2t!p0ni&e pe ei, 1nt&= 3i 2au
alta, i=a
1mpin2 1n ta4!&a 2cial=demc&aiei,
1n nenum!&ate ca3ii 4u&9Me3ia a pu2 &e3i2ten!, de
manie&!
2t0n9ace GA im&al!, 1n faa cennOd& luc&!t&il&, cMia& a cei&
mai
1nd&ept!&i umane, de altminte&i f!&! a t&a9e, nici a putea 2! 2pe&e
/&eun
p&fit a&eca&e dUmt&= a2tfel de atitudine, ia& muncit&ul cin2tit 2=a
t&e3it
1mpin2 din &9ani3aia 2indical! 1n plitic!,
La 1nceput, e&au, eu 2i9u&an!, 1n ad0ncul l& 1n.i.i
inamici ai
2cial=demc&aiei, da& &e3i2tena le=a f2t 1nf&0nt! 1n mai
multe
&0ndu&i, 1n cndiii a42u&de, 1n timp ce pa&tidele 4u&9Me3e
luau
p3iie cnt&a &ic!&ei &e/endic!&i 2ciale, Ace2t &efu3
m!&9init=de a
nu 1nce&ca nimic pent&u ameli&a&ea cndiiil& muncit&il&'
&efu=
3ul de a mnta di2p3iti/e de 2ecu&itate pe ma.ini, &efu3ul de
a
&e9lementa munca cpiil& .i a femeil&Hcel puin 1n timpul
lunil&
de 2a&cin! a ace2t&a H ace2te &efu3u&i, 3iceam, a cnt&i4uit
la
1mpin9e&ea ma2el& 1n pla2ele 2cial=demc&aiei, ca&e lua 1n
2t!p0ni&e
cu &ecun.tin! fieca&e din ace2te ca3u&i &e/elata&e pent&u
Galnic!
90ndi&e +plitic!-, *icidat! pa&tidele 4u&9Me3e nu /& putea
&epa&a
9&e.elile de atunci, %!ci, pun0ndu=2e tutu&& &ef&mel&
2ciale,
ele au 2em!nat u&! N .i ele au dat d&eptate, 1n apa&en!,
ap&ecie&il&
du.manului de ma&te al pp&ului, f!c0nd 2! 2e .tie c!
pa&tidul
2cial=demc&at ap!&a 2in9u& inte&e2ele muncit&il&,
1n ace2t md au f2t pu2e 4a3ele m&ale ce au pe&mi2
2indi=
catel& 2! 2e cn2tituie efecti/, Acea2t! &9ani3aie t&e4uia de
pe
atunci 2! f&me3e p&incipalul fu&ni3& al pa&tidului 2cial=
demc&a1,
1n cu&2ul anil& f&m!&ii mele, la "iena, a t&e4uit, de
/ie, de
ne/ie, 2! iau p3iie 1n p&4lema 2indicatel&,
*e/!30nd dec0t un pa&tid cn2tituinal in2epa&a4il de
pa&ti=
dul 2cial= demc&at, Mt!&0&ea mea a f2t &apid! H .i 9&e.it!
W
Fi&e.te c! mi=am 2cMim4at p!&e&ea,
?8 %Me2tiunea 2indicatel&
1n ace2te p&4leme e2eniale 2a&ta 1n2!.i a t&e4uit 2!=mi
de2cMid! cMii,
P&imul meu &ainament a f2t cmplet &!2tu&nat,
A/eam du!3eci de ani c0nd am 1n/!at 2! fac
de2e4i&ea
1nt&e 2indicate, ca miGlace de lupt! ale muncit&ului pent&u
d&eptu&i
2ciale .i pent&u cndiii mai 4une de /ia!, .i 2indicate ca
in2t&umente ale pa&tidului 1n lupta plitic! dint&e cla2e,
(cial=demc&aia a 1nele2 imp&tana en&m! a mi.c!&ii
2indicale, AneR0nd= la cau3a p&p&ie, ea .i=a a2i9u&at 2ucce2ul, 1n
timp ce 4u&9Me3ia ned0ndu=.i 2eama de a2ta, .i=a pie&dut p3iia
plitic!N ea a c&e3ut de fapt c! /et=ul ei impe&tinent a& fi aGun2 2!
2tpe3e acea2t! de3/lta&e l9ic! a mi.c!&ii .i 2= 1mpin9! 1n il9ic,
O&i e2te a42u&d .i ineRact 2! 2e p&etind! c! mi.ca&ea 2indical!
e2te,
p&in cMia& natu&a 2a, demlata&e a ideii de pat&ie, #a din cnt&!,
Dac! acti/itatea 2indical! 1i 2ta4ile.te d&ept 2cp &idica&ea
ni/elului
2cial al unei cla2e ca&e e2te unul din 2t0lpii naiunii, nu numai c!
ea
nu acinea3! cnt&a pat&iei .i a 2tatului, da& aciunea ei e2te
nai=
nal! 1n cel mai 4un 2en2 al cu/0ntului, %nt&i4uind la c&ea&ea un&
cndiii 2ciale, 1n afa&a c!&&a n=am .ti 2! ne 90ndim la
educaie
nainal! cmun!, ea me&it! multe de la pat&ia 2a, La fel, atac0nd
cau3ele fi3ice .i m&ale ale mi3e&iei pp&ului, ea /indec! pl!9ile
2ciale .i duce la 1n2!n!t.i&e,
A.ada& e2te inutil 2! ne 1nt&e4!m dac! acti/itatea
2indical!
e2te indi2pen2a4il!,
At0ta /&eme c0t /& eRi2ta pat&ni lip2ii de 1nele9e&ea
&eali=
t!il& 2ciale 2au f!&! 2entimentul d&eptului .i al Gu2tiiei, 2ala&iaii
ace2t&a, pa&te inte9&ant! a pp&ului, /& a/ea d&eptul .i dat&ia
2!
ape&e inte&e2ele cmunit!ii cnt&a l!cmiei .i ne2!4uinei iinui 2in=
9u& mN c!ci a 2al/9a&da c&edina .i 1nc&ede&ea la amenii din
pp&
1n2eamn! 2! acine3i 1n inte&e2ul naiunii, la fel cum i=ai
2al/9a&da
2!n!tatea,
%0nd ant&ep&en&i i9n4ili 2e 2imt 2t&!ini de cmunitatea
na=
inal! .i amenin! 2!n!tatea fi3ic! .i m&al! a unei cla2e,
l!cmia
2au ne9liGena l& au aciune nefa2t! a2up&a /iit&ului !ni,
A elimina cau3ele unei a2emenea e/luii 1n2eamn! a
me&ita
mult! &ecun.tin! de la naiune,
(! nu 3ic! cine/a c! dup! ace2te /&4e e2te li4e& 2! 2e
fl2ea2c! de cn2ecinele ned&ept!il& &eale 2au ima9ina&e a
c!&&
/ictim! 2e c&ede el, *u' nu e2te acl dec0t 2t&ate9ie de lupt!
pent&u a detu&na atenia, ERi2t!, &i nu, /&eun inte&e2 nainal 1n a
di2t&u9e tt ce 2e pune de=a cu&me3i.ul /ieii 2ciale K Dac! da,
t&e4uie luptat cu a&mele ce /& a2i9u&a 2ucce2ul, O&i, un
muncit&
?D (indicatele 1n plitic!
i3lat nu e2te nicic0nd 1n m!2u&! 2! 2tea 1n calea unui ma&e
pat&nN
cMe2tiunea nu 2e pune efecti/ 1n a &eali3a t&iumful d&eptului
ade/!&at,
pent&u c! dac! ace2ta a f2t &ecun2cut, nu /a fi nici mti/ de
cnflict,
nici cnflict, (entimentul d&eptului i=a& fi pu2 deGa cap!t 1n md
lial,
2au .i mai mult, cnflictul nu 2=a& fi n!2cut nicidat!,
Atunci nu mai &!m0ne dec0t 2! fii cel mai pute&nic, %0nd
amenii
2unt t&atai de3n&ant, 2au 1n necun.nna le9il& 2ciale .i c0nd
&e3i2tena
decu&9e din ace2t f apt ca nece2a&!, at0t c0t nu /& fi 1nc! in2titui&i Gudec!t&i
.i le9i pent&u a pune cap!t ned&ept!il&, f&a 2in9u&! /a decide cnflictele,
E2te 1n2! e/ident c! mulimea 2ala&iail& t&e4uie 2! 2e 9&upe3e 2i 2!=
.ipun!
ca &ep&e3entant un indi/id anume, pent&u a p!2t&a ce/a .an2e de 2ucce2
1mpt&i/a indi/idului ca&e 1nca&nea3! eW 2in9u& pute&ea 1nt&ep&inde&ii,
A2tfel, &9ani3aia 2indical! pate int&duce 1n /iaa
cu&ent!
u&, 2u&plu2 de 2en2 2cial, cu tate cn2ecinele lui p&actice, Ea
pate,
ca a&&&a&e, 2! 2up&ime punctele de f&iciune ca&e p&/ac!
2u4iecte
dt nemulumi&e .i de &ep&.u&i, me&eu acelea.i,
Dac! luc&u&ile nu 2tau a.a, &e2pn2a4ilitatea t&e4uie 1n
ma&e
pane at&i4uit! cel& ca&e 4a&ea3! d&umul le9il& de &ef&m!
2cial!,
2au ca&e le fac inpe&ante, 9&aie influenei l& plitice,
Li, cu c0t 4u&9Me3ia plitic! i9n&a 2au /ia 2! i9n&e &=
9ani3aiile 2indicale, cu c0t ea 2e 1nc!p!0na 1n &e3i2tena 2a,
2cial=
demc&aia a cm4!tut cu de la 2ine pute&e acea2t! atitudine,
%u 2pi&it de p&e/ed&e, ea .i=a f!cut platf&m! 2lid! ca&e
a
2u2inut= de2e&i, 1n mmentele cele mai c&itice,
Ttdat!, 2cpul p&fund al mi.c!&ii a di2p!&ut puin
c0te
puin pent&u a face lc un& ni 4iecti/e, %!ci 2cial=
demc&aia
nu 2=a an9aGat nicidat! 2! &e2pecte p&9&amul iniial ai mi.c!&ii
c&p&ati/e pe ca&e a42&4i2e,
(e pate cMia& afi&ma c! acea2ta a f2t tt timpul cea mai
mic!
din 9&iGile ei,
In c0te/a 3eci de ani, tate f&ele c&eate 1n /ede&ea
ap!&!&ii
p&9&amel& 2ciale au f2t fl2ite, de 1ndat! ce au c!3ut 1n
m0inile
eRpe&1l&2cial=demc&ai, E2! de2!/0&.ea2c!I &uina
ecnmieinainale,
De inte&e2ele muncit&il& nu 2=au mai de4a&a2at' pent&u c!
fl2i=
&ea miGlacel& de cn2t&0n9e&e, de &din ecnmic, pe&mit
tate
mal/e&2aiunile, cMia& de &din plitic, numai 2! fie de pa&te
tt
at0ta i9n&an!, c0t! 2tupid! &e2emna&e 9&e9a&! de cealalt!,
$ $ $
%!t&e 2f0&.itul 2eclului t&ecut, mi.ca&ea 2indical! a
1nceput
2! 2e dep!&te3e de 2cpu&ile ei p&ima&e, Din an 1n an, ea 2e
ant&ena
din ce 1n ce mai mult 1n ce&cul malefic al pliticii 2cial=
demc&ate,
?? ' %Meia 2cial=demc&aiei
pent&u a nu mai 2luGi, 1n cele din u&m!, dec0t ca miGlc de
p&e2iune
1n lupta de cla2!, Odat! ce &uina2e, p&in l/itu&i &epetate,
1nt&e9ul
edificiu ecnmic cn2t&uit cu 9&eu, 1i /enea u.& 2! &eAe&/e
aceea.i
2a&t! .i edificiului 2tatal, de acum 1nainte lip2it de fundamente
ecnmice, Pa&tidul 2e inte&e2a din ce 1n ce mai puin de
ne/ile
&eale ale cla2ei muncita&e, c0nd, 1nt&= 4un! 3i, 1nele2e c!,
pent&u
plitica lui nu e&a 1n definiti/ nicidecum de d&it 2! fie u.u&ate
2ufe&inele ma2el& ppula&e ' c!ci, dat! d&inele l&
2ati2f!cute,
2=a& putea fa&te 4ine ca ace2te ma2e 2! 1ncete3e a mai fi a&mat!
de
lupt! de/tat! &4e.te .i pe /ecie,
Acea2t! pe&2pecti/!, pe ca&e a 2imeau ameninat! de
fu&tuni,
2t0&ni cnduc!t&il& luptei de cla2! a2tfel de f&ic! c! au aGun2
2!
&e2pin9! pe fu&i. ameli&!&ile 1nt&=ade/!& fecunde din punct de
/ede&e 2cial 2i cMia& 2! ia deli4e&at p3iie 1mpt&i/a l&,
*ici nu=.i d!deau de altfel 2teneala 2! Gu2tifice
atitudine 1n
a.a m!2u&! de ne1nele2,
%u c0t c&e.tea /alul &e/endic!&il&, cu at0t .an2a de a le
2ati2face
de/enea ne1n2emnat!, da& 2e putea cel puin eRplica cla2ei
muncita&e
c!, ned0nd 2ati2facie dec0t 1nt&=un fel &idicl d&eptu&il& ei cel&
mai
2finte, 1n md dia4lic nu 2e /i3a dec0t 2l!4i&ea pute&ii ei de lupt!
.i,
dac! e&a p2i4il, pa&ali3a&ea ei, *imeni nu 2e mi&a de 2ucce2ul
afi&maiil&
l& a2up&a unei ma2e incapa4ile de &ice 90ndi&e 2e&ia2!,
Ta4!&a 4u&9Me3! 2e indi9na de &eaua c&edin! manife2t!
a
ace2tei tactici 2cial=demc&ate, da& nu 9!2ea pent&u 2ine nici
linie
de cnduit!, 1n2!.i teama pe ca&e 2cial=demc&aia a/ea 1n a
u.u&a
efecti/ cla2a muncita&e de mi3e&ia ad0nc! a& fi t&e4uit de2i9u&
2!
dete&mine 4u&9Me3ia la ef&tu&i din cele mai ene&9ice cu 2cpul
de a
2mul9e pa&ti3anil& luptei de cla2! a&ma de ca&e ei 2e 2e&/eau,
Da& ea nu a f!cut nimic,
1n lc 2! atace p3iiile ad/e&2e, ea 1n2!.i 2=a l!2at p&e2at!
.i
cn2t&0n2! N a apelat api la miGlace at0t de ta&di/e .i de
ne2emnifica=
ti/e 1nc0t ele au &!ma2 cmplet ineficace .i au putut fi 2ca2e u.&
din
cau3!, Ttul &!m!2e2e la fel ca 1nainteN numai nemulumi&ea
c&e2cu2e,
E(indicatul li4e&I a c0nt!&it de acum 1ncl ca
amenina&e
de fu&tun! la &i3ntul plitic, ca .i 1n /iaa fiec!&uia,
El aGun2e unul din cele mai &eduta4ile in2t&umente ale
te&&ii
1nd&eptate 1mpt&i/a 2ecu&it!ii .i independenei ecnmiei
nainale,
cnt&a 2lidit!ii 2tatale .i cnt&a li4e&t!ii indi/iduale,
' Mai ale2 E2indicatul li4e&I,e&a cel ca&e &e3uma niunea de
demc&aie 1nl&= f&a3! &idicl! .i dete2ta4il!, ca&e in2ulta
2entimen=
tul li4e&t!ii .i 2ti9mati3a f&ate&nitatea 1nt&=un fel 9&eu de
uitat '
?B %Me2tiunea e/&eia2c! '
EDac! nu e.ti un t/a&!., 1i /m 2pa&9e capulI,
1n ace2t fel am f!cut atunci cun.tin! cu ace2t p&ieten al
meni&ii, 1n anii ca&e u&ma&!, mi=am l!&9it .i ad0ncit cncepia,
da&
n=am mai a/ut nimic de 2cMim4at,
$$$
%u c0t de2lu.eam mai 4ine faetele 2cial=demc&aiei, cu
at0t
mai mult d&eam 2! de2cp!& fndul ace2tei dct&ine,
Lite&atu&a ficial! a pa&tidului nu putea 2!=mi fie de ma&e
fl2
1n acea2t! p&i/in!, %0nd ea 2e cup! de cMe2tiuni ecnmice,
afi&maiile
.i d/e3ile ce le aduce 2unt fal2e, %0nd t&atea3! 2cpu&ile plitice, 1i
lip2e.te 2ince&itatea, Pe dea2up&a, 9u2tul .ican!&ii, 1m4&!cat 1nt&=
f&m!
mde&n!, .i felul 1n ca&e e&au p&e3entate a&9umentele 1mi in2pi&au
ad0nc! &epul2ie, F&a3ele 1nt&=un 2til 40l40it, 1m4&!cate 1n te&meni
4=
2cu&i .i incmp&eMen2i4ili, au p&etenia de a cnine 90ndu&i
p&funde,
da& nu eRi2t! nici unul, T&e4uie 2! fii, unul din acei 4emi decadeni
din
ma&ile na2t&e &a.e pent&u a te 2imi 1n la&9ul t!u 1n ace2t la4i&int
unde
1i pie&3i &aiunea .i pe2cuie.ti Eimp&e2ii pe&2naleI 1n fumul
dadai2mului
lite&a& N ace.ti 2c&iit&i 2peculea3! 1n md manife2t umilitatea p&/e&=
4ial! a uniii pa&tid ppula& ca&e c&ede me&eu c! de2cpe&! 1n ceea
ce
1nele9e cel mai puin ade/!&u&i cu at0t mai &a&e,
%nf&unt0nd fal2itatea .i a42u&ditatea ace2tei dct&ine
din
punct de /ede&e te&etic .i &ealitatea manife2t!&il& 2ale, mi=am
f!cut
puin c0te puin idee cla&! a2up&a 2cpului a2cun2 c!t&e ca&e
tindea,
Atunci p&e2entimente nelini.tita&e .i team! peni4il!
m!
lua&! 1n 2t!p0ni&e, M! aflam 1n p&e3ena unei dct&ine in2pi&ate
de
e9i2m .i de u&!, calculat! pent&u a aduce matematic /ict&ia, da&
al
c!&ei t&iumf t&e4uia 2! dea l/itu&! m&tal! meni&ii,
1nt&e timp de2cpe&i2em &ap&tu&ile eRi2tente 1nt&e
acea2t!
dct&in! de2t&ucti/! .i ca&acte&ul 2pecific unui pp&, ca&e 1mi
&!m0nea
p0n! atunci, ca 2! 3ic a.a, necun2cut,
(in9u&! cuna.te&ea a ceea ce 2unt e/&eii d! cMeia 2cpu&il&
a2cun2e, deci u&m!&ite 1n cMip &eal de 2cial=demc&aie,
A cuna.te ace2t pp& 1n2eamn! a 2cate 4andaGul
ideil&
fal2e ca&e ne &4e.te 1n ce p&i/e.te 2cpu&ile .i inteniile
ace2tui
pa&tid N p&int&e declamaiile ne4ula2e .i 3!p!cite a2up&a
cMe2tiunii
2ciale, 2e /ede miGind cMipul 9&te2c .i 2cMimn2it al
ma&Ri2mului,
$ $ $
A2t!3i mi=a& fi 9&eu, dac! nu imp2i4il, 2! 2pun 1n ce
pe&iad!
?C %Me2tiunea e/&eia2c!
numele de e/&eu t&e3i pent&u p&ima dat! 1n mine idei apa&te,
*u=mi
aduc aminte 2! fi au3it p&nun0ndu=2e ace2t cu/0nt 1n ca2a
na2t&!
c0nd t&!ia tata, %&ed c! ace2t m cum2ecade a& fi cn2ide&at
1napiaGi
pe acei indi/i3i ca&e a& fi p&nunat ace2t cu/0nt pe un tn
anume,
In cu&2ul /ieii 2f0&.i2e p&in a 2e 1nclina 1n faa unui
c2mpliti2m,
mai mult 2au mai puin decla&at, ca&e nu numai c! putu2e 2!
2e
impun! 2pi&itului 2!u, 1n ciuda cn/in9e&il& nainale fa&te
fe&me,
da& la mine .i=a pie&dut cula&ea,
La .cal! nimic nu m=a cndu2 la mdifica&ea ideil& p&imite
aca2!
La .cala &eal! am f!cut cMia& cun.tin! cu un t0n!&
e/&eu
fa! de ca&e ne ineam cu tii la di2tan!, da& pu& .i 2implu
pent&u
c! dife&ite incidente ne adu2e2e&! 1n 2ituaia de a nu a/ea
dec0t
1nc&ede&e eRt&em de limitat! 1n di2c&eia lui, De altminte&i,
nici
cama&a3ii mei, nici eu nu am t&a2 din ace2t fapt ni.te
cnclu3ii
de2e4ite,
*umai pe la pai2p&e3ece 2au cinci2p&e3ece ani m=am
cicnit
f&ec/ent de cu/0ntul e/&eu, mai ale2 c0nd 2e di2cuta plitic!,
Ace2te
/&4e 1mi in2pi&au u.a&! a/e&2iune .i nu m! puteam
a4ine 2!
1nce&c un 2entiment de3a9&ea4il, ca&e 2t0&nea, c0nd e&am de
fa!,
ce&tu&&pe teme &eli9ia2e,
In acea pe&iad!, eu nu /edeam p&4lema din alt
un9Mi,
La Lin3 e&au fa&te puini e/&ei, De=a lun9ul
2eclel&, ei 2e
eu&peni3a2e&! ca 1nf!i.a&e eRte&ia&! .i 2em!nau cu ceilali
ameniN
eu 1i ineam cMia& de 9e&mani, *u &eali3am acea2t!
a42u&ditate,
pent&u c! &eli9ia 2t&!in! a l& 1mi p!&ea 2in9u&a dife&en!
eRi2tent!
1nt&e ei .i ni, %n/in2 c! fu2e2e&! pe&2ecutai pent&u
c&edin!,
cu/intele defa/&a4ile ce li 2e puneau 1n 2eam! 1mi in2pi&au
anti=
patie, ca&e, une&i me&9ea p0n! la &a&e,
*u 4!nuiam 1nc! faptul c! puteau eRi2ta ad/e&2a&i
2i2tematici
ai e/&eil&,
(2eam a2tfel la "iena,
P&in2 1n 1nt&e9ime de a4undena imp&e2iil& 1n
dmeniul
a&Mitectu&ii, 1nc/iat 2u4 p/a&a p&p&iului de2tin, 1n p&imele
mmente
n=am a/ut nici cea mai mic! /iAiune a2up&a dife&itel&
2t&atu&i ce
cmpuneau ppulaia ace2tui &a. en&m, De.i pe atunci
"iena
num!&a ap&ape du! 2ute de mii de e/&ei la du! miliane
de
2uflete, eu nu i=am &ema&cat, OcMii .i 2ufletul meu nu au f2t 1n
2ta&e,
1n p&imele 2!pt!m0ni, 2! fac! fa! in/a3iei at0t& /al&i .i
idei ni,
*umai atunci c0nd, puin c0te puin, lini.tea 2=a &ein2talat 1n
mine
.i c0nd ima9inile fe4&ile 1ncepu&! 2! 2e limpe3ea2c! a2tfel ca
eu 2!
m! 90nde2c, 2! p&i/e2c mai atent lumea ce m! 1ncnGu&a, 1nt&e
altele,
?6 P&etin2a p&e2! mndial!
m! cicneam .i de p&4lema e/&eia2c!,
*u /&eau 2! p&etind c! felul in ca&e am f!cut cun.tin!
cu ea
mi 2=a p!&ut de2e4it de a9&ea4il, *u /edeam 1n e/&eu dec0t un
m
de cnfe2iune dife&it! .i cntinuam 2! de3ap&4, 1n numele
tle&anei
.i al meniei, 1nt&ea9a 2tilitate /enit! din cn2ide&aiuni
&eli9ia2e,
In pa&ticula&, tnul p&e2ei anti2emite din "iena 1mi p!&ea
nedemn
de t&adiiile unui ma&e pp& ci/ili3at, E&am 42edat de
aminti&ea
un& e/enimente ce u&cau p0n! 1n E/ul Mediu .i pe ca&e n=a.
fi /&ut
2! le /!d &epet0ndu=2e, ]ia&ele de ca&e tcmai am /&4it nu
apa&ineau
un& fact&i de p&im &din, De ce K Atunci nici eu nu .tiam
eRact, De
aceea le cn2ide&am mai de9&a4! d&ept &ade ale m0niei .i ale
in/idiei
dec0t &e3ultate ale unei p3iii de p&incipiu imua4il, fie el cMia&
fal2,
Acea2t! idee 1mi fu 1nt!&it! de f&ma infinit mai
cn/ena4il!,
dup! p!&e&ea mea, 2u4 ca&e ade/!&ata p&e2! ma&e &!2pundea
ace2t&
atacu&i, 2au cMia&, ceea ce 1mi p!&ea .i mai me&it&iu, 2e
mulumea
2! le ucid! p&in t!ce&e, nef!c0nd nici cea mai mic! meniune,
Am citit cu a2iduitate ceea ce 2e numea p&e2! mndial!
+,:*eue
F&eie P&e22eI, EXiene& Ta94lattI etc,-N e&am 2tupefiat /!30nd
49!ia
de inf&maii .i impa&ialitatea cu ca&e t&atau tate
cMe2tiunile, 1i
ap&eciam tnul di2tin2 N da& 2tilul &edundant nu m!
2ati2f!cea
1nttdeauna 2au cMia& m! imp&e2ina nepl!cut, Da&, 1n fine,
ace2t
cu2u& putea fi efectul /ieii t&epidante ce anima ace2t ma&e
&a.
c2mplit,
%um, pe atunci, cn2ide&am "iena un &a. de ace2t
9en,
c&edeam c! eRplicaia ce= d!deam 1mi putea 2e&/i d&ept
2cu3!,
Da& ce m! .ca f&ec/ent e&a mdul indecent cum acea2t!
p&e2!
f!cea cu&te 9u/e&nului, La Hf4u&9 nu 2e pet&ecea nici cel mai
mic
e/eniment ca&e 2! nu fie adu2 la cun.tina citit&il& 1n
te&meni ce
a&!tau fie entu3ia2m deli&ant, fie afecta&e 2au cn2te&na&e,
E&a un
mft ca&e, mai ale2 c0nd e&a /&4a de Ecel mai 1neleptI
mna&M al
tutu&& timpu&il&, amintea ap&ape de dan2ul eRecutat de
cc.ul
de me2teac!n 1n timpul &utului pent&u a=.i 2educe femela,
Mi 2e p!&ea c! tate ace2tea nu e&au dec0t pa&ad!,
Acea2t! cn2tata&e a a&uncat c0te/a um4&e a2up&a
ideii pe
ca&e mi= f!ceam de2p&e demc&aia li4e&al!,
A c!uta fa/&u&ile cu&ii, .i 2u4 f&m! at0t de
indecent!,
1n2emna 2! /in3i p&ea ieftin demnitatea naiunii,
A f2t p&imul n& ca&e a 1ntunecat &elaiile cu ma&ea
p&e2!
/iene3!,
%um f!cu2em me&eu 1nainte, la "iena u&m!&eam de
a2emena
tt ceea ce 2e pet&ecea 1n ;e&mania, at0t 1n plitic!, c0t .i 1n
/iaa
B@ %&iticite 1mpt&i/a lui XilMelm al II=lea
2cial!, %u m0nd&ie .i admi&aie, eu cmpa&am a2cen2iunea
ReicM=
ului cu lin9a&ea de ca&e e&a atin2 2tatul au2t&iac, Da&, dac!
2ucce2ul
pliticii eRte&ne 9e&mane 1mi p&icinuia 4ucu&ie pu&! de cele
mai
multe &i, /iaa plitic! inte&n! e&a mai puin 1m4ucu&!ta&e .i
1mi
aduceaQade2ea 9&a/e 1n9&iG&!&i,
1n acea /&eme, nu ap&4am lupta du2! 1mpt&i/a lui
XilMelm
al II=lea, "edeam 1n el nu numai 1mp!&atul ;e&maniei, da& .i pe
c&eat&ul fltei 9e&mane, Inte&dicia pe ca&e ReicM2ta9=ul
ntifi=
ca2e 1mpt&i/a 1mp!&atului, ca el 2! nu p&nune di2cu&2u&i
plitice,
m! &e/lta 1n ultimul 9&ad, ea eman0nd de la aduna&e ca&e, 1n
cMii
mei, nu e&a nicidecum 1mpute&nicit! pent&u acea2ta, 1nt&=
2in9u&!
2e2iune, ace.ti 902cani c0&0ie 1n Pa&lament mai multe a42u&dit!i
dec0t a& fi putut 2= fac!, timp de 2ecle, 1nt&ea9! dina2tie de
1mp!&ai, inclu30nd cele mai 2la4e Enume&eI de 2pi&it 4anal,
E&am indi9nat /!30nd c!, 1nt&=un 2tat unde fieca&e ne4un
p&etindea 2! ia cu/0ntul pent&u a=.i cmunica cmenta&iile .i
cMia&
pent&u a pune c!p!2t&ul .i 1n ReicM2ta9, ca 2! duc! naiunea la
pie&3a&e 1n calitate de Ele9i2lat&I, cel ca&e pu&ta c&ana
impe&ial!
putea p&imi Emu2t&a&eI de la cea mai mi3e&a4il! adun!tu&! de
fleca&i din tate timpu&ile,
%eea ce m! 2ctea .i mai mult din 2!&ite e&a cn2tata&ea
c!
aceea.i p&e2! din "iena, ce 2aluta cu cea mai ma&e umilin!
faptul
c! cel mai ne1n2emnat c!lu din ecMipaGele de la cu&te d!dea
c0te=
dat! din cad! ca &!2pun2, 1.i pe&mitea 2! eRp&ime cu &!utate
p&2t
di2imulat!, 2u4 ae&e de 1n9&iG&a&e, nelini.tile le9ate de
1mp!&atul
;e&maniei,
(! ne 1nele9em, ea e&a fa&te depa&te de a 2e ame2teca
1n
t&e4u&ile impe&iului 9e&man H nu, fe&it=a Dumne3eu W H da&,
pun0nd
1nl&=un fel at0t de p&ietene2c de9etul pe &an!, 1ndeplinea
dat&ie
impu2! de aliana 2ta4ilit! 1nt&e cele du! impe&ii .i 2ati2f!cea
1n
acela.i timp ce&ina ce au 3ia&ele de a 2pune ade/!&ul etc, Li de a=
i
1mpl0nta cu pl!ce&e de9etul 1n &an! W
Mi 2e u&ca 20n9ele la cap, Am aGun2 2! m! 1nc&ed din ce
1n ce
mai puin 1n p&e2a ma&e,
A t&e4uit 2! &ecun2c c! unul din 3ia&ele anti2emite,
EDeut2cMe2
"lJ24lattI, a/ea mult mai mult! inut! 1n a2emenea ca3ii,
%eea ce m! c!lca pe ne&/i, mai mult, e&a cultul &e2pin9!t&
pe
ca&e p&e2a 1l a/ea atunci pent&u F&ana, [i=e&a &u.ine c! e.ti
9e&man
c0nd citeai imnu&ile dulce9e pe ca&e acea2ta le intna 2p&e
lauda
Ema&ii naiuni ci/ili3ateWI
Acea2t! mi3e&a4il! 9almanie m=a dete&minat nu dat!
2!
B5 Eu de/in anti2emit
a4andne3 c0te unul din ace2te E3ia&e mndialeI, M! aplecam
ade=
2ea a2up&a lui E"lJ24lattI, ca&e a/ea un f&mat mult mai mic,
da&
ca&e t&ata mult mai p&eci2 a2tfel de 2u4iecte, *u=i ap&4am
anti2emi=
ti2mul a9&e2i/, da& 9!2eam une&i a&9umente ce 1mi d!deau de 90ndit,
1n &ice ca3, 1n a2emenea ca3ii am f!cut cun.tin! cu
mul
din pa&tid ca&e decidea atunci 2a&ta "ienei ' d&, Ka&l Lue9e& .i
pa&tidul 2cial=c&e.tin,
%0nd am 22it la "iena, le e&am fa&te 2til, Omul .i
pa&tidul
e&au 1n cMii mei &eacina&i,
Da& un 2entiment de Gu2tiie elementa&! a /enit 2!
mdifice
acea2t! Gudecat! c0nd am a/ut ca3ia 2! cun2c mul .i pe&a 2a,
.i
ap&ecie&ea mai 4ine fndat! a de/enit admi&aie decla&at!,
A2t!3i,
mai mult dec0t dinia&!, 1l 2cte2c pe d&, Lue9e& cel mai ma&e
4u&9mai2t&u 9e&man din tate timpu&ile,
%0te p&eGudec!i nu mi=au f2t m!tu&ate p&int&=un
a2emenea
&e/i&iment al piniei fa! de mi.ca&ea 2cial=c&e.tin! W
Da& tt a.a, Gudecata mea a2up&a anti2emiti2mului 2=a
mdi=
ficat cu timpulN aici a a/ut lc cea mai 9&ea cn/e&2iune,
Ea m=a c2tat cele mai du&e 34ate&i l!unt&ice .i numai dup!
luni
de lupt!, 1n ca&e 2=au 1nf&untat &aiunea .i 2entimentul, /ict&ia a
1nceput
2! 2e 1ncline 1n fa/a&ea p&imeia, Di ani mai t0&3iu, 2entimentul 2=a
&aliat &aiunii, de/enindu=i pa3nic c&edinci2 .i 2f!tuit&,
1n timpul ace2tei lupte 1n/e&.unate 1nt&e educaia pe ca&e

p&imi2em .i &ecea &aiune, leciile &ealit!ii, pe ca&e mi le d!dea

2t&ada la "iena, 1mi adu2e&! ine2tima4ile 2e&/icii, A /enit
/&eme
c0nd nu am mai me&2, ca 1n p&imele 3ile, cu cMii 1ncMi.i pe 2t&!3ile
en&mului &a., ci c0nd mi=am 1nd&eptat p&i/i&ile pent&u a /edea
nu
numai cl!di&ile, da& .i amenii,
1nt&=una din 3ile c0nd t&a/e&2am 4!t&0nul &a., am 1nt0lnit
pe
nea.teptate un pe&2naG 1n,t&=un caftan lun9 cu un p!& ne9&u
4uclat,
E&a .i el e/&eu K Ace2ta mi=a f2t p&imul 90nd,
La Lin3, e/&eii nu a/eau a2tfel de 1nf!i.a&e, L=am
eRaminat
pe in2 pe fu&i. .i cu p&uden!, da& cu c0t 1i 42e&/am faa 2t&!in! .i
1i
2c&utam fieca&e t&!2!tu&!, cu at0t p&ima 1nt&e4a&e pe ca&e mi=
pu2e2em c!p!ta 1n mintea mea alt! f&m! '
E&a .i el 9e&man K
%a ttdeauna 1n a2emena ca3u&i, c!utam 1n c!&i un miGlc
de
a=mi 1ndep!&ta 1ndielile, Am cump!&at, cu c0te/a pa&ale,
p&imele
4&.u&i anti2emite din /iaa mea, Din nefe&ici&e, ele plecau f!&!
eRcepie de la ipte3a c! citit&ii cun.teau 2au 1nele9eau deGa 1nt&=

a&eca&e m!2u&! cMe2tiunea e/&eia2c!, cel puin 1n p&incipiu,

1n
B> Eu de/in anti2emit
2f0&.it, tnul ace2t&a 1mi t&e3ea 1ndieli ni, c!ci a&9umentele
fa4&icate
pent&u a=.i 2p&iGini afi&maiile e&au ade2ea 2upe&ficiale .i
lip2ite de
4a3! .tiinific!,
Atunci c!deam ia&!.i 1n /ecMile p&eGudec!i, Acea2t!
2ituaie
a du&at 2!pt!m0ni 2au cMia& luni,
Aface&ea mi 2e p!&ea at0t de mn2t&ua2!, acu3aiile
nu
p!2t&au nici m!2u&! 1nc0t, cMinuit de teama de a cmite
ned&ep=
tate, am &e1nceput 2! m! nelini.te2c .i 2! e3it,
E ade/!&at c!, 1nt&= p&i/in!, aceea de a .ti c! nu
putea fi
/&4a de 9e&mani apa&in0nd unei cnfe2iuni de2e4ite, ci
cMia& de
un pp& apa&te, nu mai puteam a/ea 1ndieliN pent&u c!, de
c0nd
1ncepu2em 2! m! cup de acea2t! cMe2tiune .i de c0nd
atenia 1mi
fu2e2e at&a2! de e/&ei, /edeam "iena 2u4 alt a2pect,
P&etutindeni
unde m! duceam, /edeam e/&ei, .i cu c0t /edeamQ mai muli,
cu at0t
p&i/i&ea 1n/!a 2!=i di2tin9! cla& de ceilali ameni, 1n cent&ul
&a.ului
.i 1n ca&tie&ele 2ituate la n&d de canalul Dun!&ii mi.una 1n
2pecial
ppulaie a c!&ei 1nf!i.a&e eRte&ia&! nu mai a/ea deGa
nici
t&!2!tu&! a2em!n!ta&e cu 9e&manii,
Da& dac! mai a/eam fa&te mic! 1ndial! 1n acea2t!
p&i/in!,
&ice e3ita&e a f2t 2up&imat! de atitudinea unei p!&i a e/&eil&
1n.i.i,
O ma&e mi.ca&e ce 2e cntu&a2e p&int&e ei .i ca&e, la
"iena,
lua2e anumit! ampla&e, 2ctea 1n &elief int&=un md
de2e4it de
f&apant ca&acte&ul etnic al e/&eimii' /&eau 2! 2pun 2ini2mul,
(e p!&ea 1n2!, cu ade/!&at, c! numai min&itate a
e/&eil&
ap&4a lua&ea ace2tei p3iii, 1n timp ce maG&itatea
cndamna .i
&e2pin9ea din p&incipiu, Da&, p&i/ind mai de ap&ape,
acea2t!
apa&en! 2e .te&9ea .i nu mai e&a dec0t cea! de fal2e
mti/e
n!2ccite pent&u ne/ile cau3ei, ca 2! nu 3ic minciuni, %ei
ca&e 2e
cn2ide&au e/&ei li4e&ali nu de3a/uau, cu ade/!&at, pe e/&eii
2ini.ti,
&ecun2c0ndu=i ca f&ai din acela.i neam, fie .i pent&u c! ei
1.i
m!&tu&i2eau 1n pu4lic iudai2mul cu lip2! de 2im p&actic ce
putea
cMia& 2! le fie pe&icula2!,
Acea2ta nu 2cMim4a cu nimic 2lida&itatea ce=i unea
pe ti,
Lupta ficti/! 1nt&e e/&eii 2ini.ii .i e/&eii li4e&ali m!
de39u2t!
1n cu&0nd N ea nu 2em!na cu nimic din &ealitate, e&a deci
pu&!
minciun!, ia& .i&etlicul e&a nedemn de n4leea .i de cu&!enia
m&al!
cu ca&e 2e m0nd&ea ne1ncetat ace2t pp&,
De altminte&i, cu&!enia m&al! 2au de alt! natu&!,
e&a un
luc&u cu ttul 2pecial la ace2t pp&, Dea&ece nu 2imt nici
cea mai
mic! pl!ce&e pent&u ap!, pi 2!=i 1nele9i p&i/indu=i 2u4 ace2t
a2pect,
ia& ade2, din nefe&ici&e, ii 1nele9i cine 2unt p&i/indu=i cMia& cu
cMii
B7 Eu de/in anti2emit
1ncMi.i, Mai t0&3iu mi 2=a 1nt0mplat 2! mi 2e 1nta&c! 2tmacul pe
d2
2imind mi&2ul ace2t& pu&t!t&i de caftane, Pe l0n9! acea2ta,
Mainele
le e&au mu&da&e, ia& 1nf!i.a&ea eRte&ia&! ap&ape delc e&ic!,
Tate ace2te detalii nu e&au delc at&!9!ta&eN da&
inte&/enea
&epul2ia c0nd 2u4 ace2l Ge9 de2cpe&eai 2u4it mi3e&ia m&al!
a
pp&ului ale2,
%eea ce cu&0nd mi=a dat de 90ndit, e&a felul acti/it!ii
e/&eil&
1n dife&ite dmenii, al c!&& mi2te& 5=am p!t&un2 puin c0te
puin,
%!ci eRi2ta /&e mi3e&ie a&eca&e, infamie 2u4 &ice
f&m!,
mai ale2 1n /iaa 2cial!, la ca&e 2! nu fi pa&ticipat /&eun e/&eu
K
De 1ndat! ce &!2uce.ti 4i2tu&iul 1nt&=un a4ce2 de ace2t
fel,
de2cpe&i, ca pe un /ie&me 1nt&=un c&p 1n put&efacie, un
mic
mn2t&u &4it de lumina nea.teptat!,
Faptele acu3ata&e la ad&e2a e/&eimii 2=au adunat 1n cMii
mei
c0nd am 42e&/at acti/itatea ei 1n p&e2!, 1n a&t!, 1n lite&atu&! .i 1n
teat&u,
%u/intele lin9u.ita&e .i Gu&!mintele nu mai fl2i&! atunci la
ma&e
luc&u, cMia& nu au mai a/ut nici un efect, AGun9ea deGa 2! p&i/e.ti
9ene=
&icele 2pectaclel&, 2! eRamine3i numele ace2t&
1n2p!im0nt!ta&e
n!2cci&i pent&u teat&u .i cinema la ca&e f!ceau &eclam! afi.ele .i
te
2imeai pent&u mult! /&eme ad/e&2a&ul nec&u!t& al e/&eil&,
E&a
cium!, cium! m&al!, mai &ea ca ciuma nea9&! de dinia&!,
ca&e, 1n
ace2te lcu&i, infecta amenii, Li 1n ce d3e ma2i/e e&a fa4&icat!
.i
&!2p0ndit! acea2t! t&a/! W Fi&e.te, cu c0t ni/elul m&al .i
intelectual al
ace2t& fa4&icani de pe&e a&ti2tice e&a mai G2nic, cu at0t
fecunditatea
l& nu 2e epui3a, p0n! ce unul din ace.ti u.u&atici nu aGun9ea 2!=i
a&unce
meni&ii, ca un mt& cu &eacie, 9unaiele 1n fa!,
(! mai a/em 1n /ede&e c! num!&ul l& e2te f!&! limit!N 2!
a/em
1n /ede&e c!, pent&u un 2in9u& ;etMe, natu&a infe2tea3! cu
u.u&in!
cntemp&aneitatea cu 3ece mii de a2emenea 2m0n90lit&i,
ca&e
acinea3! de acum p&ecum cei mai &!i dint&e 4acili .i
t&!/e2c
2ufletele,
E&a 1n2p!im0nt!t& 2! te 90nde.ti, da& nu 2e putea 2!=i
faci
ilu3ii 1n acea2t! p&i/in!, pent&u c! e/&eul p!&ea a fi 2pecial
M!&!3it
de la natu&! 2! Gace ace2t &l &u.in2,
In a2ta cn2ta pp&ul ale2 K
Am 1nt&ep&in2 atunci ce&ceta&e atent! a numel&
tutu&&
fa4&icanil& de p&ducii necu&ate pe ca&e le d!dea la i/eal!
/iaa
a&ti2tic!, Re3ultatul ce&cet!&ii a f2t din ce 1n ce mai
nefa/&a4il
atitudinii pe ca&e eRp&ima2em p0n! atunci 1n p&i/ina
e/&eil&, 1n
3ada& 2e 1mpt&i/ea 2entimentul, &aiunea nu mai t&!9ea nici

cnclu3ie p&ielnic!,
B8 E/&eul, lide&ul 2cial=demc&aiei
Ade/!&at e2te c! nu! 3ecimi din tate ace2te 9unaie
lite=
&a&e, din a&ta afectat!, din 2tupidit!ile teat&ale t&e4uie 2! fie
de4itaIe
de ni.te ameni ce &ep&e3int! a4ia 2utime din ppulaia !&ii,
*u
e nimic de ne9at' a.a e2te,
Am 1nceput 2! eRamine3 din acela.i punct de /ede&e
iu4ita
mea Ep&e2! mndial!I,
%u c0t 2ndam mai ad0nc, cu at0t 2e diminua p&e2ti9iul
pe
ca&e=5 a/u2e2e 1n cMii mei 4iectul /ecMii admi&aii, (tilul e&a
tt
mai ne2ufe&itN t&e4uia 2!=i &e2pin9! ideile, la fel 2upe&ficiale, ca .i
de
plate N impa&ialitatea eRpune&il& mi 2e p!&ea acum mai de9&a4!

minciun! dec0t un ade/!& ' cla4&at&ii e&au e/&ei,

Mii de detalii, a4ia &ema&cate 1nainte, 1mi at&a2e&!
atenia,
p!&0ndu=mi=2e demne de a fi ntateN din cnt&!, 1ncepeam 2!
2e2i3e3
.i 2! 1nele9 de2cMide&ea alt&a ca&e 1mi d!du2e&! deGa de
90ndit
mai demult,
Acum /edeam 2u4 alt a2pect piniile li4e&ale ale ace2tei
p&e2e N
de2e4i&ea de tn, c0nd ea &!2pundea atacu&il& ad/e&2a&il& 2au
lini.tea de ma&te 1n lcul l&, mi 2e 1nf!i.au ca ni.te t&ucu&i, .i
malefice .i demne de di2p&e N c&nicile teat&ale el9ia2e e&au
ttdeauna G-ent&u e/&ei .i nicidat! nu e&au deni9&ai alii dec0t
9e&manii, 1nep!tu&ile ipc&ite 1mpt&i/a lui XilMelm al II=lea 2e
&epetau at0t de de2 1nc0t t&!dau un 2i2tem N la fel, el9iile &i2ipite
la
ad&e2a cultu&ii .i ci/ili3aiei f&ance3e N lip2a de &i9inalitate a
file =
tanel& de9ene&a 1n p&n9&afie .i lim4aGul ace2t& 3ia&e a/ea,
1n
u&ecMile mele, un accent 2t&!inN da& &i9inea, 1n 9ene&al, a
a&ticlel&
e&a at0t de nep&ielnic! 9e&manil& c! t&e4uia 2! fie inteninat!,
%ine a/ea a.ada& inte&e2 2! p&cede3e ca ata&e K
E&a ace2ta numai efectul Ma3a&dului K E&am din ce 1n ce mai
uimit,
Da& e/luia mea fu 9&!4it! de 42e&/a&ea unui alt .i& de
fenmene, "&eau 2! /&4e2c de cncepia, pe ca&e ma&e pa&te
a
e/&eil& a/ea de2p&e m&a/u&i .i de2p&e m&al!, .i pe ca&e
punea
f!&! 1ncnGu& 1n p&actic!,
(u4 ace2t a2pect 2t&ada 1mi d!du ni.te lecii ade2e&i
peni4ile,
Rlul pe ca&e 1l Gac! e/&eii 1n p&2tituia femeil& al4e .i
mai
ale2 la &ec&uta&ea l& pent&u p&2tituie putea fi eRaminat la
"iena
mai u.& dec0t 1n &ice alt &a. al Eu&pei ccidentale, eRcepie
f!c0nd pate &a.ele din 2udul F&anei, %0nd pa&cu&9eai 2ea&a
2t&!3ile
.i 2t&!duele din Lepld2tadt, la &ice pa2, fie c! /iai &i nu,
e&ai
ma&t& al un& 2cene ca&e e&au i9n&ate de cea mai ma&e pa&te a
pp&ului 9e&man p0n! ce &!34iul le=a fe&it 2ldail& ce au
luptat
pe f&ntul de &!2!&it ca3ia de a /edea 2au, mai eRact, de a fi 2ilii
2!
BD E/&eul, lide&ul 2cial=demc&aiei
/ad! 2cene a2em!n!ta&e,
P&ima dat! c0nd am cn2tatat ce 1n2emna e/&eul impa2i4il
.i
ne&u.inat ca&e di&iGa 1n ace2t fel, cu eRpe&ien! de2!/0&.it!, &e=
/lt!ta&ea eRplata&e a /iciului in d&Gdia ma&elui &a., un u.&
f&i2n mi=a 2t&!4!tut .i&a 2pin!&ii,
Api fu&ia a pu2 2t!p0ni&e pe mine,
Acum nu=mi mai e&a f&ic! 2! elucide3 p&4lema e/&eia2c!,
Da,
mi=am luat acea2t! 2a&cin! W Da& 1n /&eme ce 1n/!am 2!=5
u&m!&e2c
pe e/&eu 1n tate manife2t!&ile /ieii ci/ili3ate .i 1n p&actica
dife&ite=
l& a&te, m=am cicnit dint&= dat! de el 1nt&=un lc unde nu m!
a.teptam 2!=5 1nt0lne2c,
%0nd am de2cpe&it c! e/&eul e&a .eful 2cial=
demc&aiei, a
1nceput 2!=mi cad! p0n3! de pe cMi, A f2t 2f0&.itul lun9ii
lupte
l!unt&ice ce a/u2e2em de 2u2inut,
In &ap&tu&ile mele 3ilnice, cu cama&a3ii muncit&i,
&ema&ca=
2em deGa cu ce uimita&e u.u&in! 1.i 2cMim4au p!&e&ea a2up&a
aceleia.i p&4leme, c0tedat! 1n c0te/a 3ile .i, cMia& mai de2, 1n
c0te/a cea2u&i, 1mi /enea 9&eu 2! 1nele9 cum ameni ca&e a/eau
ttdeauna idei &e3na4ile c0nd le /&4eai 1nt&e pat&u cMi le
pie&=
deau dint&= dat! imediat ce &eint&au 2u4 influena ma2ei, A2ta
m!
aducea de2e&i la di2pe&a&e, %0nd e&am cn/in2, dup! ce 1i
mu2t&a=
2em cea2u&i 1nt&e9i, c! de data acea2ta 2p!&2e2em 9Meaa 2au le
f!cu2em lumin! a2up&a a42u&dit!ii unei p&eGudec!i .i c0nd m!
4ucu&am de i340nd!, 1mi d!deam 2eama cu du&e&e, a dua 3i, c!
t&e4uia 2= iau de la 1nceputN tate ef&tu&ile e&au 3ada&nice, %a
un
pendul 1n pe&petu! 4alan2a&e, p!&e&ile l& a42u&de &e/eni2e&! 1n
punctul de pleca&e,
Puteam 1nele9e acum multe luc&u&i, %0nd e&au
nemulumii
de 2a&t!, c0nd 4le2temau de2tinul ce=i l/ea ade2ea at0t de du&,
c0nd
1i u&au pe pat&nii ca&e li 2e p!&eau eRecut&i nemil.i ai
c&udului
l& de2tin 2au c0nd acpe&eau cu inGu&ii aut&it!ile ca&e, dup!
p!&e&ea l&, nu a/eau nici 1nele9e&e pent&u 2ituaia 1n ca&e 2e
9!2eau, c0nd manife2tau cnt&a p&eu&il& alimentel& .i defilau
pe
2t&ad! pent&u a=.i ap!&a &e/endic!&ile, tate ace2tea e&au de
1nele2,
f!&! a le mai pune 1n cau3! mti/ele, Da& ceea ce &!m0ne de
ne0nele2
pent&u mine e&a u&a f!&! ma&9ini ce a&!tau 1n p&i/ina
p&p&iului
pp&, u&! cu ca&e deni9&au tt ce e&a m!&e la ace2ta,
p0n9!&indu=i
i2t&ia .i m0nGind cu n&i pe ma&ii ei ameni,
Acea2t! 2tilitate cnt&a p&p&iului 2paiu, a p&p&iului
c!min,
a p&p&iei pat&ii e&a .i a42u&d! .i de ne1nele2, Ea e&a cnt&a&!
natu&ii,
^i puteai /indeca /&emelnic pe ace.ti &!t!cii, da& numai
pent&u
B? (tudiul 4a3el& ma&Ri2mului
c0te/a 3ile, 2au cel mult pent&u c0te/a 2!pt!m0ni, Ia& c0nd 1l
1nt0lneai
dup! aceea pe cel pe ca&e=5 c&edeai cn/e&tit, el &ede/eni2e cel
de
alt!dat!,
Rec!3u2e 1n 2ta&ea 2a, pt&i/nic! natu&ii,
$ $ $
T&eptat mi=am dat 2eama c! p&e2a 2cial=demc&at! e&a
cndu2!
mai ale2 de e/&eiN da& nu at&i4uiam nici 2emnificaie
pa&ticula&!
ace2tui fapt, pent&u c! la fel 2t!teau luc&u&ile cu celelalte 3ia&e,
Un
2in9u& 3ia& putea, p&4a4il, at&a9e atenia N nu 2e 9!2ea nici
m!ca&
2in9u&! faie ce num!&a e/&ei p&int&e &edact&i ca&e 2! pat! fi
cn2ide&at! ca ade/!&at nainal! 1n 2en2ul pe ca&e educaia .i
cn/in9e&ile m! f!ceau 2! le dau ace2tui cu/0nt,
M=am 2t&!duit mai mult .i am 1nce&cat 2! cite2c
p&duciile
p&e2ei ma&Ri2te, da& &epul2ia ce mi= in2pi&a 2f0&.i p&in a de/eni
at0t
de pute&nic! 1nc0t 1nce&cai 2!=i cun2c mai 4ine pe cei ca&e
2c&neau
acea2t! clecie de tic!l.ii,
Ti, f!&! eRcepie, 1ncep0nd cu edit&ii, e&au e/&ei,
Am luat 1n m0n! tate 4&.u&ile 2cial=demc&ate pe
ca&e
le=am putut p&cu&a .i le=am c!utat 2emnata&ii ' e/&ei, Am ntat
numele a ap&ape tutu&& .efil& ' e&au, de a2emenea, 1n imen2!
maG&itate mem4&i ai Epp&ului ale2I, fie c! e&a /&4a de
deputai
1n ReicM2&at 2au de 2ec&eta&i ai 2indicatel&, de p&e.edini ai
&9ani2mel&
din pa&tid 2au de a9itat&i ai 2t&!3ii, Me&eu mi 2e 1nf!i.a acela.i
ta4lu puin lini.tit&, *u /i uita nicidat! nume ca Au2te&lit3,
Da/id, Adle&, Ellen49en etc,
Atunci 1mi fu limpede c! pa&tidul, ai c!&ui 2impli
fi9u&ani
mi=e&au ad/e&2a&i de luni de lupt! /ilent!, 2e 9!2eau ap&ape
1n
eRclu2i/itate, p&in .efii l&, 1n m0inile unui pp& 2t&!in ' c!ci un
e/&eu nu e2te un 9e&man, a2ta .tiam dat! pent&u ttdeauna
1nt&u
lini.tea 2ufletului meu,
In 2f0&.it, cun2cu2em 9eniul &!u al pp&ului n2t&u,
Un 2in9u& an pet&ecut la "iena m! cn/in2e2e c! nu
e2te
muncit& mai 1n&!d!cinat 1n p&eGudec!i ca&e 2! nu depun!
a&mele
1n faa cun.tinel& cel& mai Gu2te .i a eRplicaiil& cel& mai
cla&e,
M! pu2e2em la cu&ent cu p&p&ia l& dct&in!, puin c0te puin, .i
ea
1mi de/eni2e a&m! 1n lupta ce duceam pent&u cn/in9e&ile
mele,
Mai tt timpul luptam 2!=mi ap&pii /ict&ia,
T&e4uia 2al/at! ma&ea ma2!, cMia& cu p&eul un& 9&ele
2ac&i=
ficii de timp .i &!4da&e,
Da& nicidat! n=am putut 2c!pa un e/&eu de mdul lui
de a
/edea luc&u&ile,
BB Ma&Ri2mul H demlat& al ci/ili3aiei
E&am pe atunci 1nc! de2tul de nai/ ca 2! /&eau 2!=i l!mu&e2c
a2up&a a42u&dit!ii dct&inei l& N 1n ce&cul meu 1n9u2t, /&4eam
p0n!
mi 2e u2ca lim4a .i p0n! &!9u.eam, ima9in0ndu=mi c! /i aGun9e 2!=
i
cn/in9 de pe&iclul ne4uniil& ma&Ri2te, O4ineam &e3ultate pu2e,
P!&ea c! u&m!&ile de3a2t&ua2e, f&uct e/ident al te&iil& 2cial=
dem=
c&ate .i al aplic!&ii l&, nu f!ceau dec0t 2! le 1nt!&ea2c! Mt!&0&ea,
%u c0t di2cutam mai mult cu ei, cu at0t le 1nele9eam mai
4ine
dialectica, %ntau mai 1nt0i pe p&2tia ad/e&2a&ului .i, c0nd nu
mai
9!2eau 2u4te&fu9ii, f!ceau cMia& ei pe p&.tii, Dac! e&a f!&! efect,
nu
1nele9eau mai mult 2au, 2t&0n.i cu u.a, t&eceau dint&=un 2alt pe
alt
te&en N 1n.i&au t&ui2me din ca&e, imediat admi2e, eRt&!9eau
a&9umente
1n 2p&iGinul un& cMe2tiuni ttal dife&ite N 1i pui cu 2patele la 3id,
1i
2cap! din m0n! .i nu le pi 2mul9e nici un &!2pun2 p&eci2, %0nd
/&ei
2! p&in3i pe unul din ace.ti ap2tli, nu /ei pune m0na dec0t pe
mate&ie /02ca2! .i lipicia2! ca&e /i 2e /a 2t&ecu&a p&int&e de9ete
pent&u a 2e &eface dup! aceea, Dac! 1i dai /&eunuia l/itu&!
deci2i/!
1nc0t nu pate, 1n faa ma&t&il&, dec0t 2!=i 2u2in! p!&e&ea,
c0nd
c&e3i c! ai f!cut cel puin un pa2 1nainte, 1n 3iua u&m!ta&e /ei fi
fa&te mi&at, E/&eul nu .tie delc ce 2=a 1nt0mplat 1n aGun N
&e1ncepe
2! di/a9Me3e ca .i 1nainte, ca .i cum nimic nu 2=a& fi 1nt0mplat, ia&,
c0nd 1l 2me3i indi9nat 2! 2e eRplice, el 2e p&eface mi&at, nu=.i
aminte.te a42lut nimic, dec0t c! i=a d/edit Gu2ta fundamenta&e
a
2pu2el& 2ale cu 3i 1nainte,
R!m0neam ade2ea 1mpiet&it,
*u .tiam ce t&e4uie 2! le admi& mai 1nt0i' a4undena
/e&4ia=
Gului 2au a&ta de a mini,
Am 2f0&.it p&in a=i u&1,
Tate a2tea a/eau .i pa&tea l& 4un!' pe m!2u&! ce=i
cun.team
mai 4ine pe .efi, &i cel puin pe p&pa9andi.tii 2cial=demc&aiei,
pp&ul meu 1mi de/enea mai d&a9, %ine a& fi putut, 1n faa
a4ilit!ii
dia4lice a ace2t& 2educ!t&i, 2!=i 4le2teme pe nefe&iciii ca&e le
e&au
/ictime K %0t! t&ud! pent&u a t&iumfa a2up&a dialecticii pe&fide a
ace2tei
&a2eW Li c0t de /an! e&a a2emenea /ict&ie a2up&a un& ameni a
c!&&
9u&! def&ma ade/!&ul, ne90nd &!2picat cu/intele tcmai &2tite, ca
2!
2e p&e/ale3e de ele 1n minutul u&m!t&,
*u, cu c0t 1i 1nele9eam mai mult pe e/&ei, cu at0t e&am
1mpin2
2!=i 2cu3 pe muncit&i,
%ei mai /in/ai 1n cMii mei nu e&au ei, ci ti acei ca&e
ap&eciau c! nu me&ita 2! te 2tene.ti 2! cmp!time.ti pp&ul, 2!=
i
a2i9u&i d&eptu&ile p&in le9i &i9u&2 ecMita4ile, 2!=i pui, 1n fine, la
3id
pe 2educ!t& .i pe c&up!t&,
BC (tudiul 4a3el& ma&Ri2mului
ERpe&iena de fieca&e 3i m=a du2 la ce&ceta&ea i3/a&el&
dct&inei ma&Ri2te, Influena ei 1mi e&a acum cla&! 1n tate
detaliileN
cMiul atent de2cpe&ea 3ilnic d/e3ile p&9&e2ului eiN e&a de
aGun2
un pic de ima9inaie pent&u a 1ncMipui u&m!&ile ce t&e4uiau 2!
/in!,
P&4lema e&a acum 2! aflu dac! 1ntemeiet&ii ei p&e/!3u2e&! ceea
ce
t&e4uia 2! p&duc! pe&a, aGun2! 1n ultima f&m!, 2au dac!
fu2e2e&!
cMia& ei /ictime ale unei e&&i,
Dup! p!&e&ea mea, .i una .i alta e&au p2i4ile,
1nt&=un ca3 e&a /&4a de dat&ia mului capa4il 2!
90ndea2c!,
2! fac! p3iie ace2tei mi.c!&i fune2te pent&u a 1mpiedica ceea
ce
e&a cel mai d!un!t&N 1n cel!lalt ca3 t&e4uia admi2 c! aut&ii
&e2pn=
2a4ili cu acea2t! maladie, ca&e infe2ta2e ppa&ele, fu2e2e&!
ade/!&ai
demni ' c!ci numai c&eie&ul unui mn2t&u, nu acela al unui m,
putea cncepe un plan de &9ani3a&e ce t&e4uia 2! ai4! ca
&e3ultat
final p&!4u.i&ea ci/ili3aiei .i, 1n cntinua&e, t&an2f&ma&ea lumii
1nt&=unQde.e&t,
1n ace2t ca3, 2in9u&a 2luie e&a lupta, lupta cu tate
a&mele
ce pt fi p&cu&ate de 2pi&itul uman, de inteli9en! .i de /in!,
&ica&e a& fi ad/e&2a&ul c!t&e ca&e 2a&ta /a 1nclina 4alana,
Deci, am 1nceput 2! 2tudie3 1n 2u42tan! fndat&ii
dct&inei,
ca 2! cun2c p&incipiile mi.c!&ii, *umai cuna.te&ea
cMe2tiunii
e/&eie.ti, de.i 1nc! neap&fundat!, m! 1ndat&a p&in atin9e&ea
2c=
pului mai &epede dec0t 1nd&!3ni2em 2! 2pe&, *umai ea mi=a
pe&mi2
2! cmpa& cnc&et &ealitatea cu 9lumele cninute 1n te&iile
ap2=
tlil& .i 1ntemeiet&il& 2cial=demc&aiei, 1nele2e2em efecti/
ce
2puneau /&4ele e/&eului' nu e&au fl2ite dec0t pent&u
di2imula&ea
&i /ala&ea 90ndu&il&, *u t&e4uie c!utat 2cpul ade/!&at 1n teRt,
ci
p&int&e &0ndu&i, acl unde el e2te cu 9&iG! a2cun2,
Acea2ta a f2t /&emea c0nd 2=a 2!/0&.it 1n mine &e/luia
cea
mai ad0nc! pe ca&e am du2= /&edat! la 4un 2f0&.it,
%2mplitul f!&! ene&9ie, ca&e fu2e2em p0n! atunci, a
de/enit
un anti2emit fanatic,
1nc! dat! H da& e&a ultima H nelini.te du&e&a2! 1mi
2t&0n9ea inima,
1n timp ce 2tudiam influena eRe&citat! de pp&ul e/&eu
1n
pe&iade 1ndelun9ate ale i2t&iei, m=am 1nt&e4at 2u4it, cu
nelini.te,
dac! de2tinul, ale c!&ui elu&i 2unt in2nda4ile, nu d&ea, din
&aiuni
ne.tiute de ceilali 2!&mani ameni, .i 1n /i&tutea unei Mt!&0&i
imua4ile, /ict&ia final! a ace2tui pp& K
Ace2tui pp& 1i fu2e2e f!9!duit ca &!2plat! p!m0ntul, el
ca&e
nu t&!i2e nicidat! dec0t pent&u p!m0nt K
B6 Ma&Ri2mul H demlat& al ci/ili3aiei
D&eptul de a lupta pent&u cn2e&/a&ea na2t&! e2te fndat
1n
&ealitate, 2au el nu eRi2t! dec0t 1n 1ncMipui&e K
1n2u.i de2tinul mi=a dat &!2pun2ul 1n timp ce m! cufundam
1n
2tudie&ea dct&inei ma&Ri2te .i 42e&/am cu impa&ialitate .i f!&!
ef&t aciunea pp&ului e/&eu,
Dct&ina e/&eia2c! a ma&Ri2mului &e2pin9e p&incipiul
a&i2t=
c&atic &e2pectat p&in natu&! .i pune 1n lcul p&incipiului ete&n aW
f&ei .i al ene&9iei p&edminana num!&ului .i pnde&ea lui
ma&t!,
Ea nea9! /ala&ea indi/idual! a mului, cnte2t! imp&tana
entit!ii
etnice .i a &a2ei .i p&i/ea3! umanitatea a2tfel de cndiia p&eala4il!
pu2!
la 4a3a eRi2tenei .i ci/ili3aiei, Pu2! la 4a3a fil2fiei uni/e&2ale,
ea
at&a9e 2f0&.itul &ic!&ei &dini mene.te cmpati4ile, Li la fel cum

ata&e le9e n=a& putea dec0t 2! duc! la Ma2 1n ace2t uni/e&2

dincl
de ca&e cncepiile na2t&e 2e p&e2c, la fel ea a& 1n2emna aici
di2pa&iia lcuit&il& planetei,
Dac! e/&eul, cu aGut&ul p&fe2iunii de c&edin! ma&Ri2te,
/a
&epu&ta /ict&ia a2up&a ppa&el&, diadema lui /a fi c&ana
m&=
tua&! a meni&ii,
Atunci planeta na2t&! /a &e1ncepe 2! 2t&!4at! ete&ul cum
a
f!cut= 1n u&m! cu miliane de ani' nu /a mai eRi2ta nici un m
pe
2up&afaa 2a,
*atu&a ete&n! 2e &!A4un! f!&! c&ua&e c0nd 2e t&ece
pe2te
cmandamentele ei,
De aceea c&ed c! acine3 cnf&m 2pi&itului %elui Att=
pute&nic, c&eat&ul n2t&u, c!ci'
Lupt0nd cnt&a e/&eului, eu lupt pent&u a ap!&a luc&a&ea
Dmnului,
C@
%APITOLUL III
<titlu>%n2ide&aii plitice 9ene&ale
cu p&i/i&e la .ede&ea mea la "iena<Atitlu>
A3i 2unt cn/in2 c! mul, 1n afa&a ca3u&il& de
eRcepinal!
1n3e2t&a&e, nu t&e4uie 2! 2e lan2e3e 1n plitica acti/! 1nainte de
t&ei3eci de ani, P0n! la acea2t! /0&2t!, 1nt&=ade/!&, nu pate fi
delc
/&4a dec0t de f&ma&ea unei platf&me, un punct de pleca&e al
eRamin!&ii di/e&2el& p&4leme plitice ca&e 2! pe&mit! lua&e
de
p3iie pe 4a3a ei, Acea2ta numai dup! ce a d40ndit un a2tfel
de
fnd de idei 9ene&ale .i dup! ce .i=a f!cut temeinice p!&e&i
pe&2nale
a2up&a fiec!&ei p&4leme de actualitate pe ca&e mul matu&, cel
puin
ca .i ca&acte&, t&e4uie 2au pate 2! pa&ticipe la plitica cet!ii,
Dac! nu e2te a.a, el 2e eRpune unui pe&icl, 2au t&e4uie
2!=.i
mdifice cn2ide&a4il 1nt&= 4un! 3i p3iia luat! 1n cMe2tiuni
e2eniale,
2au, de.i pe&fect inf&mat, t&e4uie 2! 2e mulumea2c! cuQ dct&in!
pe
ca&e inteli9ena .i cn/in9e&ile lui &e2pin9 demult, 1n p&imul
ca3,
p&p&iile e3it!&i /& a/ea cn2ecine du&e&a2e pent&u el H
t&e4uie
2! 2e a.tepte la a.a ce/a H c&edina pa&ti3anil& lui nu /a
&!m0ne
ne3d&uncinat!, Pent&u cei ca&e=i cnduce, a2tfel de 1nta&ce&e
la
2t0n9a 1mp&eGu& a .efului 1n2eamn! pe&pleRitate .i ade2ea un
2enti=
ment de &u.ine fa! de f.tii ad/e&2a&i,
1n al dilea ca3 H at0t de f&ec/ent a2t!3i H cu c0t .eful
c&ede
mai puin 1n ceea ce p&fe2ea3!, cu at0t mai mult Gu2tifica&ea lui
e2te
9!una2!, te&n!, cu at0t mai mult ea ale9e a&9umente /ul9a&e, El
nu
2e mai 90nde.te 2! 2e pun! 1n md 2e&i2 ca 9a&ant
alGnanife2t!&il&
plitice' nu 1.i mai d! /iaa dec0t pent&u cn/in9e&i, 1n acela.i
timp,
' eRi9enele 1n faa pa&ti3anil& de/in me&eu mai ma&i .i mai
ne&u.inate
p0n! ce, 1n fine, el 2ac&ific! ceea ce mai e&a 4un 1nt&=un lide&
pent&u
a de/eni plitician ' ace2t 2i de ameni a c!&& unic! .i
ade/!&at!
cn/in9e&e e2te lip2a de cn/in9e&e a2ciat! cu in2len!
2up!&!ta&e
.i cu a&t! ne&u.inat! a minciunii,
C5 Pliticianul
%0nd, pent&u nefe&ici&ea amenil& deceni, un a2tfel de
u.u&atic
aGun9e 1n Pa&lament, t&e4uie .tiut, de la 1nceput, c! mdul lui de
a
face plitic! nu /a cn2ta dec0t 1nt&= lupt! e&ic! pent&u
p!2f&a&ea
ace2tei E/aci de mul2I pent&u el .i pent&u familia lui, %0nd, mai
t0&3iu, /a a/ea 1n 9&iG! 2ie .i cpii, el 2e /a lupta cu .i mai
mult!
1nd0&Gi&e pent&u mandat, %ine 2e /a &ienta 2p&e plitic! /a
de/eni
din acea2t! p&icin! p&p&iul lui inamicN 1n fieca&e mi.ca&e nu! el
/a
/edea cu team! 1nceputul p2i4il al 2f0&.itului 2!u .i, in fieca&e
m
1nt0lnit 1n cale, /e&ita4il! amenina&e,
1mi p&pun 2! &e/in .i mai 2e&i2 a2up&a ace2tei 2pecii
de
pl.nie de Pa&lament,
De2i9u&,unui m de t&ei3eci de ani 1i &!m0n 1nc! multe de
aflat
pent&u &e2tul /ieii, da& ace2tea nu t&e4uie 2! fie dec0t un
cmplement
.i cmpleta&e a unui cad&u de niuni 9ene&ale deGa
d40ndite,
%un.tinele ni nu le /& 4ul/e&2a pe cele 9ene&ale deGa
acMi3iinate'
din cnt&!, ele /& aduce 1m49!i&ea cel& dint0iN ia& pa&ti3anii
nu
/& t&e4ui 2!=.i 1n!4u.e 2entimentul c! au p&imit de la el
1n/!!tu&i
9&e.ite' 4a din cnt&!, /i3i4ila c&e.te&e &9anic! a Lefului /a fi
pent&u
ei 9a&anie, nua lui eRpe&ien! cnt&i4uind numai la
1m49!i&ea
p&p&iei dct&ine, Mai mult, 1n cMii l&, acea2ta /a fi d/ad! a
Gu2teei te&iil& plitice pe ca&e le ap!&!m,
Un .ef ca&e t&e4uie 2!=.i a4andne3e te&iile 9ene&ale,
&ecu=
n2c0ndu=le fal2e, nu p&cedea3! demn dec0t dac! e2te 9ata 2!
2up&te tate cn2ecinele, 1nt&=un a2emenea ca3, el t&e4uie 2!
2e
a4in! de la implica&ea pu4lic! 1n aciuni plitice ulte&ia&e,
Pent&u
c! a c!3ut deGaGn 9&e.eal! 1n c0te/a a2pecte e2eniale, pate 2!
cad!
.i a dua a&!, 1n nici un ca3 el nu a&e d&eptul 2! cntinue 2!
p&etind!
1nc&ede&ea cncet!enil&, nici 2= accepte,
A2t!3i ne cnf&m!m fa&te puin unei a2tfel de linii de
cnduit! .i acea2ta d/ede.te G2nicia uni/e&2al! a canaliei ca&e
2e
c&ede actualmente cMemat! 2! fac! plitic!,
Da& 2e /a 9!2i un 2in9u& ale2 1nt&e tate ace2te canalii K
Odinia&! m=am fe&it 2! m! afi.e3 1n md de2cMi2 a.a cum
e&amN
ttu.i c&ed c! m=am cupat de plitic! la fel ca &ica&e, Da& 1nt&=
un
ce&c fa&te &e2t&0n2 eRpuneam ceea ce m! 1n2ufleea 2au m!
at&!9ea
l!unt&ic, E&a mult mai 4ine2! /&4e.ti a2tfel 1n ce&c &e2t&0n2' eu
1n/!am
mai puin 2! /&4e2c dec0t 2! p!t&und ideile .i p!&e&ile ade2ea
eRt&em
de p&imiti/e ale amenil&, A.a, f!&! a pie&de /&emea .i 1n &ice
ca3ie,
cntinuam 2!=mi cmplete3 cultu&a, In nici pa&te din
;e&mania,
cndiiile nu e&au atunci, de2i9u&, at0t de p&ielnice ca la "iena,
$$$
C> Ultimul a/0nt al "ienei
P&ecup!&ile plitice 1n /ecMea mna&Mie dun!&ean! e&au
1n
an2am4lu mai ma&cante .i inte&e2au un ce&c mai la&9 dec0t 1n
;e&ma=
nia /&emii, eRcepie f!c0nd anumite p!&i ale P&u2iei, p&ecum
Ham=
4u&9ul .i ca2tele M!&ii *&dului, 1nele9 aici p&in Au2t&ia acel
te&it&iu al ma&elui Impe&iu Ma424u&9ic, a c!&ei ppulaie
9e&manic!
a cn2tituit, &icum, nu numai ca3ia i2t&ic! a f&m!&ii ace2tui 2 uN
t,
da& 2in9u&a ce a putut cnfe&i unei f&maiuni plitice at0t de
a&tificiale /iaa m&al! ce a animat= mai multe 2ecle, Li, pe
m!2u&!
ce timpul t&ecea, eRi2tena .i /iit&ul 2tatului depindeau tt mai
mult
de ace2t nucleu cent&al al impe&iului,
Dac! /ecMile 2tate e&edita&e &ep&e3entau inima
impe&iului,
inim! ca&e pmpa 1n ci&cuitul /ieii plitice .i a&ti2tice un 20n9e
me&eu p&ap!t, "iena e&a 1n acela.i timp c&eie&ul .i /ina,
1nf!i.a&ea "ienei e&a 1nt&=ade/!& aceea a unei &e9ine pe
t&n
.i e&a de aGun2 2! cnfe&e aut&itate unit!ii at0t& ppa&e
dife&ite,
Ea f!cea 2! 2e uite, p&in m!&eia p&p&iei f&umu2ei, 2ti9matele
/0&2tei 1nt&e9ului,
De9ea4a t&e2!&i2e /ilent inte&i&ul impe&iului au2t&iac
la
luptele 20n9e&a2e dint&e di/e&2ele nainalit!i' 2t&!inii,
;e&mania
1n 2pecial, nu /edeau dec0t p&ietena2a ima9ine a "ienei, %u
at0t
mai facil!, acea2t! ilu3ie p!&ea 2! ia, la acea /&eme, un mai
2t&!lucit&
.i ultim a/0nt, (u4 cnduce&ea unui 4u&9mai2t&u 1nt&=ade/!&
9enial,
/ene&a4ila &e.edin! a 1mp!&ail& /ecMiului impe&iu 2e t&e3i 1nc!

dat! la /ia! mi&acul2 1ntine&it!, Ultimul ma&e 9e&man ie.it

din
&0ndu&ile pp&ului ca&e a clni3at inutu&ile din e2t, nu a
cntat
ficial p&int&e Eamenii de 2tatIN ttu.i, ace2t dct& Lue9e&,
4u&9=
mai2t&u al Ecapitalei impe&iului .i al &a.ului de &e.edin!I,
4ine
&0nd pe &0nd &e3ultate nemaiau3ite 1n tate dmeniile H 2e
pate
2pune H ecnmice 2au a&ti2tice, ale /ieii cmunale, P&in
acea2t!
ctitu&!, el 2=a a&!tat un m de 2tat mai ma&e dec0t au f2t atunci
ti
EdiplmaiiI &ecun2cui,
Dac! apa&ena de naiune ca&e 2e numea Au2t&ia a 2f0&.it
p&in
a 2e p&!4u.i, ace2t luc&u nu pledea3! cu nimic cnt&a capacit!ii
plitice a elementului 9e&man din f2ta ma&G! de &!2!&it, E2te
imp=
2i4il, cu 3ece miliane de ameni, 2! menii 1n timp un 2tat de
cinci3eci de miliane, mai ale2 dac! ipte3e pe&fect cntu&ate nu=
.i
9!2e2c &eali3a&ea cMia& la mmentul pt&i/it,
Au2t&iacul 9e&man a/ea cncepii fa&te /a2te,
%n/ieui&ea 1n cad&ul unui ma&e impe&iu de/eni2e
4i.nuin!
.i nicidat! nu fu2e2e pie&dut 2en2ul dat&iil& ce decu&9 din
acea2t!
2ituaie, *umai 1n inte&i&ul 2tatului, dincl de f&ntie&ele
2t&0mtului
C7 Elementul 9e&man din Au2t&ia
dmeniu al c&anei, 2e mai /edeau .i cele ale impe&iului, Da W
.i
c0nd 2a&ta 5=a 2epa&at finalmente de ma&ea pat&ie 9e&man!, el
2=a
2t&!duit me&eu 2!=.i a2ume 2a&cina cple.ita&e de a menine
9e&man
ceea ce 2t&!m.ii 2!i 2mul2e2e&! alt!dat! e2tului 1n lupte f!&!
2f0&.it,
1n2! t&e4uie 2! a/em 4ini.& 1n /ede&e c! nu tate f&ele
au2t&iecil&
9e&mani au f2t 2u4&dnate ace2tei 2a&cini, c!ci inima .i
mem&ia
cel& mai muli dint&e ei nu au 1ncetat nicic0nd 2! 2e 1nd&epte
c!t&e
pat&ia mam! cmun!, ia& pent&u a&a natal! nu a mai &!ma2 dec0t

mic! pa&te,
O&i3ntul 9ene&al al au2t&iacului 9e&man e&a deGa mai
la&9,
Relaiile ecnmice 1m4&!i.au f&ec/ent an2am4lul impe&iului
p&=
teif&m, Ap&ape tate 1nt&ep&inde&ile cu ade/!&at imp&tante
2e
9!2eau 1n m0inile luiN el fu&ni3a cea mai ma&e pa&te a
pe&2nalului
de cnduce&e, teMnicieni .i 2ala&iai, El 2e afla .i la 4a3a
cme&ului
eRte&i&, at0ta timp c0t e/&eii nu pu2e2e&! m0na pe ace2t dmeniu
ce
ap&ape c! li 2e cu/enea, Plitic /&4ind, au2t&iacul 9e&man
1nt&einea
de unul 2in9u& an2am4lul 2tatal, Pe&iada 2e&/iciului milita& 1l
a&unca
fa&te depa&te 1n 2t&0mtele f&ntie&e ale p&/inciei lui, P&a2p!t
&ec&ut, p&imea fa&te p&4a4il 2e&/iciu 1nt&=un &e9iment 9e&man,
ca&e putea, la fel de 4ine, 2!=.i ai4! 9a&ni3ana in He&e9/ina, ca
.i
la "iena 2au 1n ;aliia, %&pul fie&e2c e&a 1nc! 9e&man, ca .i
admini2t&aia 2upe&ia&! 1n cea mai ma&e pa&te, A&tele .i
.tiinele
e&au tt 9e&mane, ERcepie f!cea a&ta de p&a2t! calitate, u&ma&e
a
tendinel& a&ti2tice mde&ne ce a& putea fi at&i4uite, de
altminte&i,
tt a.a de 4ine unei ppulaii de ne9&i, ;e&manii e&au cei ca&e
mnpli3au .i p&pa9au autentica in2pi&aie a&ti2tic!, 1n mu3ic!,
1n
a&Mitectu&!, 1n 2culptu&! .i 1n pictu&!, "iena e&a 2u&2a
inepui3a4il!
ca&e a/ea 9&iG! de tate 1n mna&Mia 4icefal!, f!&! 2! amenine a
2eca
/&edat!,
1n 2f0&.it, elementul 9e&man e&a 1nc! pi/tul pliticii
eRte&ne,
dac! eRcept!m un num!& &edu2 de un9u&i,
O&ice tentati/! de a 2al/a ace2t impe&iu e&a ttu.i
3ada&nic!
pent&u c! lip2ea cndiia e2enial!,
Pent&u a t&iumfa a2up&a f&el& cent&ifu9e ale
dife&itel&
ppa&e din 2tatul au2t&iac, nu eRi2ta dec0t p2i4ilitate ' 2tatul
2!
fie 9u/e&nat .i, de a2emenea, &9ani3at din!unt&u 1nt&=
manie&!
cent&ali2t! N altfel el nu mai putea 2! eRi2te,
1n dife&ite pe&iade de luciditate, ace2tei p!&e&i i 2=a dat
cu&2
1n Emediile n4ileI, da& a f2t cu&0nd uitat! 2au, mai de9&a4!,
1ndep!&tat!
ca fiind 9&eu &eali3a4il!, Fieca&e p&iect de 2t&uctu&a&e mai
fede&ati/!
a impe&iului e&a a/&tat 4li9at&iu 1n lip2a unui nucleu acti/
cu
C8 Tendinele 2epa&ati2te ale ppa&el& din Au2t&ia
p&epnde&en! 1n 2tat, La acea2ta /eneau 2! 2e adau9e datele inte&ne
p&p&ii 2tatului au2t&iac .i e2enialmente dife&ite de cele fe&ite de
ReicM=ul 9e&man c0nd a f2t cn2tituit el de #i2ma&cJ, 1n ;e&mania
e&a /&4a da& de a 1n/in9e t&adiiile plitice, c!ci, din punct de
/ede&e al cultu&ii, eRi2ta un fnd cmun, 1nainte de &ice .i cu
eRcepia c0t&/a nuclee de 2t&!ini, ReicM=ul nu cup&indea dec0t pe
&ep&e3entanii aceluia.i pp&,
1n Au2t&ia 2ituaia e&a eRact pu2!,
Aici, 1n fieca&e a&!, H cu eRcepia Un9a&iei H mem&ia
plitic! a unei m!&eii p&p&ii di2p!&u2e cmplet, 2au, cel puin,
2e
.te&2e2e 2u4 4u&etele /&emu&il&, de/enind mai /alat! .i mai
indi2=
tinct!, Din cnt&!, c0nd 2=a pu2 1n fa! p&incipiul
nainalit!il&,
tendinele etnice p&in2e&! pute&i 1n di/e&2e !&i, T&iumful l&
t&e4uia
2! fie cu at0t mai u.& cu c0t la Mta&ele mna&Miei 1ncepu2e&! 2!
2e
f&me3e 2tate nainale, ale c!&& ppa&e, din aceea.i &a2! cu
cele
din pu3de&ia ppa&el& din impe&iul au2t&iac 2au de neam
1n&udit,
au putut eRe&cita a2up&a cel& din u&m! at&acie mai ma&e
dec0t
au2t&iecii 9e&mani,
"iena 1n2!.i nu a putut 2up&ta mult! /&eme acea2t!
lupt!,
%u&0nd, de3/lta&ea #udape2tei a f!cut din ea un &a. .i
2=a
i/it un &i/al a c!&ui mi2iune nu mai e&a menine&ea ce3iunii
mna&Miei
4icefale, ci, mai de9&a4!, 1nt!&i&ea pute&ii indi/idualit!il&
p&p&ii,
1n puin timp, P&a9a i=a u&mat eRemplul, api Lem4e&9, Lai4acM
etc,
Tt atunci /ecMile &a.e de p&/incie 2e &idicau la &an9ul de
capitale
nainale ale un& !&i de2e4ite, de/enind cent&e ale unei /iei
intelectuale din ce 1n ce mai 2pecifice, *umai a2tfel in2tinctele
plitice etnice au c!p!tat ad0ncime .i fundamenta&e 2pi&itual!,
T&e4uia
2! /in! 3i c0nd pu2eele dife&itel& ppa&e /& fi mai pute&nice
dec0t
f&a de ce3iune a inte&e2el& cmune' atunci 2e /a te&mina cu
Au2t&ia,
Acea2t! e/luie a f2t cnfi&mat! 1ncep0nd de la ma&tea
lui
l2if al Il=1ea, Rapiditatea cu ca&e a 2u&/enit funcia unei 2e&ii
de
fact&i p&/enii 1n pa&te de la mna&Mia 1n2!.i, 1n pa&te de la
2ituaia
eRte&n! a impe&iului,
Dac! 2=a& fi /&ut 1n cMip 2e&i2 accepta&ea luptei .i a 2f&!&il&
pent&u menine&ea 2tatului, numai cent&ali3a&e pe&2e/e&ent! .i
fe&m! putea duce Ia atin9e&ea elului, Atunci t&e4uia, 1nainte de
&ice, 2! 2e impun! p&incipiul unei lim4i de 2tat unice, 2timul0nd
cmunitatea nainal!, pu& nminal!, .i pun0nd 1n m0inile admini2=
t&aiei miGlacele teMnice f!&! de ca&e un 2tat unificat nu 2up&a/ieuie.te,
La fel, numai 1n timp, p&in .cal! .i p&in p&pa9and!, 2e pate c&ea
un 2entiment nainal cmun, (cpul nu putea fi atin2 1n 3ece 2au 1n
CD U&m!&ile di/e&2it!ii de 21n9e
du!3eci de ani ' t&e4uia 2! 2cnte3i pe 2ecle, la fel cum, 1n
cMe2=
tiunea clni3!&ii, pe&2e/e&ena a&e mai mult! imp&tan! dec0t
ene&9ia cMeltuit! la un mment dat,
Inutil 2! in2i2t a2up&a nece2it!ii unei unit!i a42lute 1n
admini2t&aie,
Fa&te in2t&ucti/! pent&u mine a f2t 42e&/aia c! nimic din
tate
ace2tea nu 2=a 1nt0mplat, 2au mai de9&a4! nu a de/enit &ealitate, %el
/in/at de mi2iune a f2t .i 2in9u&ul /in/at de &uina&ea
impe&iului,
ERi2tena f2tei Au2t&ii, mai mult dec0t cea a &ic!&ui 2tat,
e&a
le9at! de f&a de 9u/e&na&e, Lip2ea 4aAa unui 2tat nainal,
ca&e,
cMia& dac! nu a&e di&ecie p&p&iu=3i2!, p2ed! ttdeauna p&in
&i9inea etnic! f&! ce=i a2i9u&! cn2e&/a&ea, (tatul etnic
pate
c0tedat!, 9&aie ine&iei natu&ale a ppulaiei .i pute&ii de
&e3i2ten!
pe ca&e implic! acea2ta, 2! 2up&te 2u&p&in3!t& .i f!&! a 2ufe&i
9&a/,
lun9i pe&iade de admini2t&aie p&a2t! .i de cnduce&e
p&a2t! N
e2te ceea ce 2e pet&ece ade2ea atunci c0nd &ice apa&en! de /ia!
a
di2p!&ut dint&= un t&up .i c0nd c&edem c! ne afl!m 1n p&e3ena unui
cada/&u p0n! ce, dedat!, Ecel ce t&ecea d&ept m&tI 2e 2cal! .i
a&at!
d/e3i uluita&e pent&u ceilali de /italitate intact!,
Da& cu ttul altcum/a 2t! t&ea4a cu un impe&iu cmpu2
din
mai multe ppa&e, ca&e nu 2e menine p&in cmunitatea de
20n9e,
ci p&in admini2t&aie cmun!, O&ice 2l!4iciune a cnduce&ii nu
/a
p&duce 1nt&= un a2emenea 2tat am&i&e anala9! cu cea a ani=
malel& 1n Mi4e&na&e, ci, din cnt&!, /a cn2titui ca3ia t&e3i&ii
tutu&& in2tinctel& 2pecifice, p&eeRi2tente 1n fieca&e &a2!, .i ca&e
nu
2e pt manife2ta 1nt&= /&eme dminat! de /in! anume,
*umai p&in educaie cmun!, /&eme de 2ecle, p&in
t&adiii
cmune, p&in inte&e2e cmune etc, pate fi atenuat ace2t pe&icl,
%u
c0t mai multe /& fi a2tfel de 2tate tine&e, cu at0t ele /& fi mai
dependente de m!&eia &e9imului de 9u/e&na&e, Ade2ea 2=a /!3ut
c!
dac! n=a f2t cntinuat! pe&a un& cuce&it&i 2au 2t!p0nit&i de
9eniu, ea a dec!3ut 1n neant imediat dup! ma&tea ma&elui
fndat&,
Mai mult, cMia& dup! 2ecle, ace2te pe&icle nu pt fi cn2ide&ate
dep!.ite, Ade2ea ele nu fac dec0t 2! 2mnle3e pent&u a 2e t&e3i
api
4&u2c de1ndat! ce &e9imul, 2l!4it, ca .i f&a educati/! .i
p&e2ti9iul
t&adiiil& nu mai pt 1n/in9e pu2eul /ital p&p&iu anumit&
de/ie&i,
;&e.eala t&a9ic! a %a2ei de Ha424u&9 a f2t ne1nele9e&ea
ace2t&a,
*umai unuia dint&e ei de2tinul i=a &ele/at 1nc! dat! /iit&ul
!&ii, Api acea2t! t&! 2=a 2tin2 pent&u ttdeauna,
I2if al II=lea, 1mp!&at &man al naiunii 9e&mane, p!t&un2 de
C? I2if al II=lea
nelini.tea c! acea2t! ca2!, p&e2at! la f&ntie&ele 1ndep!&tate
ale
impe&iului, /a di2p!&ea 1n /0&teGul unui #a4iln al ppa&el&
dac!
el nu /a &epa&a, 1n eRt&emi2, 9&e.eala 2t&!m.il& 2!i, %u
pute&e
2up&amenea2c!, Ep&ietenul amenil&I 2=a m4ili3at cnt&a
p&e=
dece2&il& .i a c!utat 2! &epa&e in 3ece ani ne9liGena mai
mult&
2ecle, Dac! a& fi a/ut da& pat&u3eci de ani 1nainte, dac! numai
du!
9ene&aii a& fi cntinuat 1n acela.i 2pi&it pe&a 1nceput!,
mi&aclul
a& fi a/ut p&4a4il lc, %0nd a mu&it, a4ia dup! 3ece ani de
dmnie,
epui3at t&upe.te .i 2uflete.te, luc&a&ea 2a a c4&0t cu el 1n
m&m0nt,
.i de atunci 1.i da&me 2mnul de /eci 1n c&ipa %apucinil&,
f!&! 2!
2e mai fi t&e3it /&edat!,
U&ma.ii lui nu au f2t la 1n!limea ace2tei 2a&cini, nici
p&in
2pi&it, nici p&in /in!,
%0nd p&imele 2emne &e/luina&e ale un& /&emu&i
ni in=
cendia&! Eu&pa, Au2t&ia 1ncepu .i ea 2! 2e ap&ind!, puin c0te
puin,
Da& c0nd flac!&a a i34ucnit 1n 2f0&.it, a&da&ea e&a 1nteit!
mult mai
puin de cau3e 2ciale, de cla2! 2au de plitic! 9ene&al!, c0t de
ie.i&i
de natu&! etnic!,
Re/luia de la 5C8C a f2t p&etutindeni lupt! 1nt&e
cla2e N
1n Au2t&ia ea 1n2emna deGa 1nceputul un& lupte nainale,
;e&manul
ca&e, uit0nd &i9inea &!3/&!ti&ii &e/luina&e 2au
necun2c0nd=, 2e
punea 1n 2luG4a ei, 1.i pecetluia a2tfel p&p&ia 2a&t!, El aGuta
la
t&e3i&ea 2pi&itului demc&aiei ccidentale, ca&e, 1n 2cu&t!
/&eme, a
1nl!tu&at 4a3ele p&p&iei eRi2tene,
Rep&e3enta&ea pa&lamenta&!, f!&! in2titui&ea .i
cn2lida&ea
p&eala4il! a unei lim4i cmune de 2tat, d!dea p&ima l/itu&!
p&epn=
de&enei 9e&mane a mna&Miei, Da&, 1ncep0nd din ace2t
mment,
2tatul 1n2u.i e&a pie&dut, Tt ce a u&mat nu e2te dec0t i2t&ia
declinu=
lui unui impe&iu,
A u&m!&i acea2t! de3a9&e9a&e e2te eminant .i
in2t&ucti/,
(entina i2t&iei a f2t eRecutat! p&in mii .i mii de
e/enimente
m!&unte, %ea mai ma&e pa&te a au2t&iecil& 1.i cntinua
d&umul,
a&4!, 1n miGlcul 2emnel& de p&!4u.i&e N acea2ta d/edea
numai
/ina lui Dumne3eu de a nimici Au2t&ia,
*u /&eau 2! m! pie&d 1n detalii ce nu 2unt 4iectul
ace2tei c!&iN
/&eau numai 2! eRamine3 mai 1n ad0nc unele din ace2te
e/enimente
ca&e, cau3e ete&ne ale &uin!&ii 2tatel& .i ppa&el&,
p&e3int! un
inte&e2 1n actualitate .i ca&e, 1n fine, m=au aGutat 2!=mi
fundamente3
cncepiile plitice,
U $ $ $
1n f&untea in2tituiil& ce puteau Gu2tifica cel
mai cla&
CB De2t&!ma&ea mna&Miei dun!&ene
f!&1mia&ea mna&Miei au2t&iece, cMia& 1n cMii mai puin
cla&/!3!t&i
ai micului 4u&9Me3, 2e afla cea ca&e, mai mult dec0t &ica&e alta,
a& fi
t&e4uit 2! nume&e p&int&e at&i4utele 2ale pute&ea ' Pa&lamentul,
2au,
cum 2e numea el 1n Au2t&ia, ReicM2&at=ul,
E/ident c! mdelul ace2tei in2tituii 2e afla 1n An9lia,
1n a&a
Edemc&aieiI cla2ice,
A f2t luat! cea mai fe&icit! &0nduial! .i adu2! la
"iena,
2cMim40nd= c0t mai puin cu putin!,
(i2temul en9le3 4icame&al .i=a cele4&at &e1n/ie&ea 1n
%ame&a
deputail& .i %ame&a n4ilimii, *umai edificiile e&au, 1n ele
1n2ele,
cu ce/a dife&ite,
%0nd, dinia&!, #a&&< a f!cut 2! &!2a&! din /alu&ile
Tami2ei
Palatul Pa&lamentului, el a pu2 la luc&u i2t&ia Impe&iului
4&itanic
de unde 2=a in2pi&at 1n dec&a&ea cel& l >@@ de ni.e, cn2le
.i
clane ale Palatului ' 2tatuile .i ta4lu&ile f!cu&! din
%ame&a
L&3il& .i din %ame&a %munel& templul ;l&iei *aiunii,
Aici 2u&/ine pent&u "iena p&im! dificultate ' c0nd
dane3ul
Han2en a te&minat ultima cam! de 3id a palatului de
ma&mu&!
de2tinat nii &ep&e3ent!&i a pp&ului, el nu a a/ut altce/a mai
4un
de f!cut dec0t 2! 1mp&umute a&ta dec&ati/! a anticMit!ii,
Oameni de
2tat .i fil2fi 9&eci .i &mani dec&a&! &e.edina teat&al! a
Edemc&aiei
/e2tuluiI .i, ca un 2im4l i&nic, cele pat&u puncte ca&dinale,
&ed0nd
a2tfel 1n afa&! tcmai cea mai eRp&e2i/! ima9ine a acti/it!ii
din!unt&u,
*ainalit!ile a& fi &efu3at, /!30nd 1n ea fen2! .i
p&/ca&e,
ma9ie&ea, 1n acea2t! cl!di&e, a i2t&iei au2t&iece, %a .i 1n
ReicM=ul
1n2u.i, numai 1n tunetele 4!t!liil& din p&imul &!34i mndial2=a
1nd&!3nit
2! 2e at&i4uie pp&ului 9e&man, p&int&= in2c&ipie, cl!di&ea
Xallt,
%0nd, nea/0nd 1nc! du!3eci de ani, am int&at pent&u
p&ima a&!
1n Palatul F&an3en2&in9 pent&u a a2i2ta la .edin! a
%ame&ei
deputail&, am f2t tul4u&at de cel mai pute&nic 2entiment de
&epul2ie,
Dete2tam Pa&lamentul ca in2tituie, da& nu 1n
1nt&e9ime, Din
cnt&!, tendinele mele li4e&ale nu=mi 1n9!duiau 1nc! 2! /!d alt
md
de 9u/e&na&e, ;0ndul la /&e dictatu&! a&eca&e mi=a& fi
ap!&ut, 1n
le9!tu&! cu atitudinea mea fa! de %a2a de Ha424u&9, ca
c&im!
1mpt&i/a li4e&t!ii .i a &ic!&ei &aiuni,
%nt&i4uia mult la a2ta admi&aia &eal! pent&u
Pa&lamentul
en9le3' ea 1mi fu2e2e in2pi&at!, f!&! 2!=mi dau 2eama, de
nenum!&ate
3ia&e, pe ca&e, 1n tine&ee, le citi2em .i nu m! mai putu2em
a2tfel
de2p&inde de ele f!&! fa2ane, Demnitatea cu ca&e %ame&a
Infe&ia&!
2=a acMitat de 4li9aiile pe ca&e p&e2a le p&e3enta 1n cul&i
at0t de
f&uma2e mi=au impu2 fa&te mult &e2pect, Putea eRi2ta /&e
f&m!
CC Pa&lamenta&i2mul
mai ele/at! de 9u/e&na&e a unui pp& cu de la 2ine pute&e K De
acl, cu eRactitate, a/e&2iunea mea pent&u Pa&lamentul au2t&iac'
1i
cn2ide&am mulimea &!t!ci&il& d&ept nedemne pent&u 9l&i2ul
lui
mdel, Da& un nu a&9ument /eni 2! 2e adau9e cel& dinainte,
Elementul 9e&man 1n 2tatul au2t&iac depinde de 2a&ta ce
i=
fe&ea ReicM2&atul, P0n! la int&duce&ea /tului uni/e&2al 2ec&et,
eRi2ta 1nc! maG&itate 9e&man! 1n Pa&lament, mde2t!, e2te
ade/!&at,
Acea2t! 2ituaie d!dea de 90ndit, c!ci atitudinea ne2i9u&! a
2cial=
demc&aiei 1n p&4lema nainal! f!cea me&eu 2! mea&9!
1mp=
t&i/a a2pi&aiil& 9e&manil& de fieca&e dat! c0nd inte&e2ele
ace2t&a
e&au 1n Gc ' acea2ta de team! c! pa&ti3anii 2e /& de2p&inde de ea
1n
ppa&e 2t&!ine, DeGa 2cial=demc&aia nu mai putea fi
cn2ide&at!
ca un pa&tid 9e&man, ia& in2tituia 2uf&a9iului uni/e&2al f!cea 2!
1ncete3e 2up&emaia 9e&man! din punct de /ede&e nume&ic, %alea
c!t&e Ede9e&mani3a&eI e&a acum de2cMi2!,
De atunci in2tincti/ul meu 2pi&it de cn2e&/a&e
nainali2t!
nu 2=a mai 1mp!cat cu came&! a &ep&e3entanil& pp&ului, 1n
ca&e
tt ce e&a 9e&man nu numai c! e&a p&u2t &ep&e3entat, da& fu2e2e
t&!dat, Ace2te defecte, ca at0tea altele, e&au mult mai puin
impu=
ta4ile 2i2temului elect&al dec0t 2tatului au2t&iac 1n2u.i, DeGa m!
90ndi2em c! pent&u maG&itatea 9e&man! nu 2e /& mai i/i ca3ii 2!=
.i
&ecupe&e3e p3iia p&im&dial! 1n Pa&lament at0ta /&eme c0t
/ecMiul
2tat /a 2up&a/ieui,
%u acea2t! di2p3iie am p!t&un2 pent&u p&ima dat! 1n
ace2te
lcu&i la fel de /ene&ate, ca .i de deni9&ate, De altminte&i, nu le
/ene&am dec0t a/0nd 1n /ede&e n4leea ma9nific! a edificiului '

minune 9&eac! pe p!m0nt 9e&man,

Da& 1mi t&e4ui fa&te puin timp pent&u a m! &e/lta 1n
faa
lamenta4ilului 2pectacl ce mi 2e de2f!.u&a 2u4 cMiW
E&au p&e3ente c0te/a 2ute de &ep&e3entani ai pp&ului,
ca&e
a/eau de t&an.at tcmai cMe2tiune ecnmic! imp&tant!, O
2in=
9u&! 3i mi=a aGun2 pent&u a acumula inf&maii pent&u &eflecie
de
mai multe 2!pt!m0ni,
"ala&ea intelectual! a di2cu&2u&il& 2e 2itua la un ni/el
fa&te
2c!3ut, da& altfel nu le puteam inte9&al u&m!&i, c!ci unii dint&e
ace.ti
dmni nu /&4eau 9e&mana, ci 2la/a, lim4a l& mate&n!, 2au cMia&
un
dialect, A/eam ca3ia 2! aud cu p&p&iile u&ecMi ceea ce nu .tiam
p0n! atunci dec0t din 3ia&e, O ma2! clc!ita&e de ameni
9e2ti=
cul0nd, inte&pel0ndu=2e unii pe alii pe tate tnu&ile .i,
dea2up&a
tutu&&, un m.nea9 t0n9uit&, lea&c! de t&an2pi&aie, 2cutu&0nd
cu
pute&e clpelul .i 2t&!duindu=2e fie p&in apelu&i la calm, fie
p&in
C6 Pa&lamenta&i2mul
1ndemnu&i, 2! aduc! 1n di2cuie un pic de p&e2tan! pa&lamenta&!,
*u m=am putut a4ine 2! nu &0d,
Am &e/enit dup! c0te/a 2!pt!m0ni, (pectaclul 2e
2cMim4a2e,
e&a de ne&ecun2cut, (ala e&a cmplet 9al!, Lumea d&mea N
c0i/a
deputai 2t!teau pe lcu&ile l& .i 2e p&i/eau c!2c0nd, Unul din ei
Einea un di2cu&2I, E&a p&e3ent un /icep&e.edinte, ca&e p&i/ea 2ala
cu
un ae& /i3i4il plicti2it,
Am 1nceput 2! &eflecte3, Acum, de fieca&e dat! c0nd a/eam
&!9a3ul, &e/eneam la ReicM2&at .i, t!cut .i atent, p&i/eam
2pectaclul,
a2cultam di2cu&2u&ile H c0nd e&au cmp&eMen2i4ileH2tudiam
feele
mai mult &i mai puin inteli9ente ale ale.il& naiunil& .i ai
ace2tui
lamenta4il 2tat, f!c0ndu=mi a2tfel, puin c0te puin, ni.te idei
pe&2nale
a2up&a cMe2tiunii, Un an de 42e&/a&e lini.tit! mi=a aGun2 pent&u a=
mi
mdifica 2au a=mi 1nl!tu&a cmplet /ede&ile ante&ia&e a2up&a
natu&ii
ace2tei in2tituii, *u mai 2imeam &e/lt! l!unt&ic! cnt&a f&mei
medic&e pe ca&e lua2e ea 1n Au2t&ia, ci atacam acum
Pa&lamentul
1n2u.i, %&e3u2em p0n! atunci c! tt &!ul p&/enea de la faptul c!
Pa&lamentulUau2t&iac nu a/ea maG&itate 9e&man!, A2t!3i 2unt de
p!&e&e c! el t&e4uia c!utat 1n f&ma .i 1n natu&a in2tituiei
1n2!.i,
Un 1nt&e9 .i& de 1nt&e4!&i ap!&ea atunci 1n 2ufletul meu,
1ncepeam 2! m! familia&i3e3 cu p&incipiul demc&atic al
Edeci3iei maG&it!iiI, fundament al 1nt&e9ului 2i2tem, nu f!&! a
ac&da
2e&ia2! atenie /al&ii intelectuale .i m&ale a amenil& c!&&a
calitatea de ale.i ai naiunil& le impunea 2!=.i 1ndeplinea2c!
mandatul,
Am 1n/!at a2tfel 2! cun2c, 1n acela.i timp, in2tituia .i pe
cei
ca&e alc!tuiau,
1n c0i/a ani pent&u mine 2=a cntu&at limpede, 1n tate
detaliile, tipul cel mai n4il al timpu&il& mde&ne '
pa&lamenta&ul,
El a 1nceput 2! 1m4&ace 1n mintea mea f&m! ca&e n=a 2ufe&it,
de
atunci, nici 2cMim4a&e e2enial!, O dat! mai mult, leciile
&ealit!ii
m! ap!&au de e.ua&ea 1nt&= te&ie 2cial! ca&e pate p!&ea
mult&
ameni un pic 2educ!ta&e la p&ima /ede&e, da& ca&e nu t&e4uie
2ctit! mai puin unul din 2emnele de declin ale meni&ii,
1n Eu&pa ccidental! de a2t!3i, demc&aia e2te
p&ecu&2a=
&ea ma&Ri2mului, ca&e nu pate fi cnceput f!&! ea, Ea e2te
pent&u
acea2t! cium! mndial! te&enul de cultu&!, unde 2e pate
p&pa9a
epidemia, Li ea 1.i 9!2e.te eRp&e2ia 1n pa&lamenta&i2m, a/&tn 1n
ca&e &ice 2c0nteie di/in! a 1ncetat din nefe&ici&e 2! 1n2ufleea2c!
n&iue 1n ca&e 2=a piet&ificat,
1i 2unt fa&te &ecun2c!t& de2tinului c! m=a f!cut 2!
2tudie3
acea2t! cMe2tiune 1n timp ce m! aflam 1nc! la "iena, c!ci c&ed c!
1n
6@ Lip2a de &e2pn2a4ilitate
;e&mania aceleia.i pe&iade nu a. fi putut t&an.a luc&u&ile
at0t de
u.&, Dac! a. fi 2imit tt &idiclul ace2tei in2tituii numite
EPa&la=
mentI mai 1nt0i la #e&lin, f!&! 1ndial! c! a. fi c!3ut 1nt&=un
eRce2
cnt&a& .i m=a. fi al!tu&at, din &aiuni 1n apa&en! eRecelente,
cel&
ca&e nu /edeau 2al/a&ea pp&ului .i a ReicM=ului dec0t
p&int&=
1nt!&i&e a pute&ii .i a ideil& impe&iale, 2al/a&e pe ca&e
cmp&mi=
teau ttu.i din cau3a necuna.te&ii epcii l&,
1n Au2t&ia nu a/eam a m! teme c! /i c!dea at0t de
u.&
dint&= 9&e.eal! 1n alta, Dac! Pa&lamentul nu 1n2emna ma&e
luc&u,
Ha424u&9ii nu 1n2eninau nici ei mai mult .i pate nici mai
puin,
*imic nu 2=a& fi 2f0&.it dac! ai fi 1ndep!&tat
pa&lamenta&i2mul N
p&4lema &!m0nea intact! ' atunci ce K (up&ima&ea
ReicM2&ai=uliti
1n2enina 2! &!m0n! ca pute&e 9u/e&nant! da& %a2a de
Ha424u&9 '
idee cmplet inadmi2i4il!, mai ale2 pent&u mine,
Dificultatea &e3l/!&ii ace2tui ca3 2pecial m=a f!cut
2! m!
dedic 1n 1nt&e9ime p&4lemei, ceea ce n=a. fi f!cut de2i9u& 1n
alte
cndiii, t0n!& cum e&am,
%eea ce mi=a dat mai mult de 90ndit a f2t lip2a
e/ident! a
&ic!&ei &e2pn2a4ilit!i 1n 2a&cina &icui a& fi &e/enit,
Pa&lamentul ia deci3ie ' &ic0t de cata2t&fale a&
putea fi
cn2ecinele, nimeni nu pa&t! &!2punde&ea, nimeni nu
pate fi
cMemat 2! dea 2cteal!, %!ci e2te /&4a 1nt&=ade/!& de
a2uma&ea
unei &!2punde&i a&eca&e, atunci c0nd, dup! un de3a2t&u f!&!
p&ece=
dent, 9u/e&nul /in/at demi2inea3!, 2au maG&itatea 2e
2cMim4!,
2au Pa&lamentul e2te di3l/at K
O maG&itate ne2i9u&! de indi/i3i pate fi ea f!cut!
/&edat!
&e2pn2a4il! K
i A&e /&eun 2en2 ideea de &e2pn2a4ilitate dac! ea
nu e2te
a2umat! de pe&2an! 2ta4ilit! K
II pi face p&actic &e2pn2a4il pe .eful unui 9u/e&n de
actele
cele a c!&& &i9ine .i 1ndeplini&e implic! /ina .i
ade3iunea unei
mulimi de indi/i3i K
*u 2e /ede a&e 2a&cina unui cnduc!t& mai puin
1n cn=
cepe&ea unui plan dec0t 1n a&ta de a=i face 1nelea2! /ala&ea
pent&u
tu&m! de capete 2eci, numai c! 2!=i ce&.e.ti api
4ine/ita&ea
ap&4a&e K
%&ite&iul mului de 2tat e2te acela de a p2eda 1n
acela.i 9&ad
a&ta de a cn/in9e .i fineea diplmatic! de a 2e2i3a cele mai
/al=
&a2e p&incipii .i de a lua cele mai ma&i Mt!&0&i K
Acea2ta d/ede.te incapacitatea unui cnduc!t&
ca&e nu
&eu.e.te 2! c0.ti9e cu idee definit! maG&itatea unei
adun!&i,
65 P&!4u.i&ea ideii de lide&
/e&ita4il! tuma&e in/ad0nd &9ani2mul 1n cndiii mai mult &i
mai
puin 4une K (= a 1nt0mplat cum/a /&edat! ca adun!tu&! de
ameni
2! fi 1nele2 /&e idee 1nainte ca 2ucce2ul 2!=i fi &ele/at
m!&eia K
O&ice aciune a unui 9eniu nu e2te la ni/elul de G2
fen2i/!
du2! de el 1mpt&i/a ine&iei ma2el& K
Atunci ce t&e4uie 2! fac! mul plitic ca&e nu &eu.e.te
p&in
lin9u.i&i 2! c0.ti9e mulimea 1n fa/a&ea p&iectel& lui K
T&e4uie ea 2tipendiat! K
(au cMia& t&e4uie, 1n faa 2tupidit!ii cncet!enil&, 2!
&enuni
la 1mplini&ea 2a&cinil& ce au nece2itate /ital! K T&e4uie 2!
te
&et&a9i K T&e4uie 2! cntinui K
%um pate un m de ca&acte& 2! &e3l/e cnflictul 1nt&e
a2tfel
de 2ituaie .i ceea ce el cn2ide&! decent, 2au mai p&eci2 cin2tit K
Unde e2te demc&aia 1nt&e dat&ia fa! de
cmunitate .i
4li9aiile de na&e K
%nduc!t&ul /e&ita4il nu t&e4uie 2! 2e a4in! de la
metdele
de 9u/e&na&e ca&e 1l 1mpin9 1n &0ndu&ile pliticienil& lip2ii
de
/i3iune de an2am4lu K
Li in/e&2, ace2t plitician f!&! /ede&i la&9i nu 2e /a
2imi
4li9at 2! fac! plitic! din faptul c! nicidat! el nu /a fi acela
ca&e
p0n! la u&m! /a pu&ta 9&eutatea &!2punde&il&, ci tu&m!
nedi2tinct!
de ameni K
P&incipiul pa&lamenta& al maG&it!ii nu /a duce
1nde2e4i la
di2t&u9e&ea ideii de .ef K
(e pate c&ede c! p&9&e2ul uman /ine, &ic0t de
puin, din
c&eie&ul maG&it!ii .i nu din capul unui 2in9u& m K
(au 2e pate cMia& p&etinde 2! t&ecem 1n /iit& pe2te
acea2t!
cndiie p&eala4il! a ci/ili3aiei K
Dimpt&i/!, nu pa&e ea mai nece2a&! a2t!3i ca
nicidat! K
%0nd p&incipiul pa&lamenta& al aut&it!ii maG&it!il&
1n/in9e
pe acela al unuia 2in9u& .i 1nlcuie.te pe .ef p&in num!& .i p&in
ma2!,
el me&9e cnt&a p&incipiului a&i2tc&atic al natu&ii, pe ca&e 2e
2p&iGin!
de altminte&i cncepie a n4leii ca&e nu la2! lc nim!nui 2!
int&e
1n p&imii 3ece mii,
%e de3a2t&u aduce acea2t! in2tituie mde&n! a
2u/e&anit!ii
pa&lamenta&e e2te 9&eu de ima9inat pent&u un citit& al
p&e2ei
e/&eie.ti, dac! nu a 1n/!al 2! &eflecte3e .i 2! Gudece 1n
deplin!
li4e&tate, Ea 1n2eamn!, 1n p&imul &0nd, 1n!4u.i&ile 1n an2am4lu, a
/ieii
plitice 2u4 un /al de incidente m!&unte de me2cMin!&ie
inc&edi4il!,
A2tfel, cu c0t ade/!&atul .ef 2e /a &et&a9e dint&= acti/itate
plitic!,
ca&e, 1n cele mai multe ca3u&i, /a cn2ta mai puin 1n
acti/itate
6> Elimina&ea cnduc!t&il&
c&eata&e .i 1n munc! &dnic!, 1n t&an3acii di/e&2e pent&u a
c0.ti9a
fa/&u&ile maG&it!ii, cu at0t natu&a 1n2!.i a ace2tei acti/it!i
plitice,
/a cn/eni 2pi&itel& me2cMine, .i, ca u&ma&e, le /a capti/a,
1n 3ilele na2t&e, cu c0t un a2tfel de ne9u!t& de piei de
cl.c!
/a fi mai me2cMin .i mai i9n&ant, cu at0t mai mult el /a fi cn.tient
de
medic&itatea de3lant! a actel& 2ale pu4lice .i /a ap&ecia un
2i2tem
de 9u/e&n!m0nt, ca&e nu=i ce&e nici cine .tie ce f&!, nici 9eniu, da&
ca&e
2e adaptea3! fa&te 4ine la anume .i&etenie !&!nea2c!, nea/0nd
nimic
cmun cu f&a 2pi&itual! a unui Pe&icle, Un a2emena p&2t nu a&e a
2e
teme de 9&eutatea &!2punde&il& lui, ia& cn2ecinele faptel& .i
9e2tu&i=
l& 2unt cea mai mic! dint&e 9&iGile 2aleN c!ci el a&e pe&tinena 2!
1nelea9!,
c!, &ica&e a& fi &e3ultatul elucu4&aiil& 2ale EpliticeI, c!de&ea 1i
e2te
deGa 2c&i2! 1n 2tele ' /a /eni 3i, c0nd, /a face lc unui 2pi&it la fel
de
ma&e, Iat! 1nc! un 2emn al ace2tui 2i de decaden! ' cu c0t
2p&e.te
num!&ul amenil& de 2tat emineni, 1n aceea.i m!2u&! e2te
te&felit!
cla2a l& intelectual!, Acea2t! cla2! e2te minimali3at! .i mai mult, 1n
2t&0n2 &ap&t cu G2nicia maG&it!il& pa&lamenta&eN 2e 1nele9e
efecti/
fa&te 4ine, pe de pa&te, c! 2pi&itele /al&a2e &efu3! 2! de/in!
p&ei
umili ai ne&u.inail& .i imptenil& pala/&a9ii, ia&, pe de alt! pa&te,
c!
&ep&e3entanii maG&it!ii, adic! ai p&2tiei, nu u&!2c nimic mai
/ilent
dec0t pe un m 2upe&i&, O came&! de deputai medic&! 1ncea&c!
ttdeauna ma&e cn2la&e 2! 2e .tie cndu2! de un .efa c!&ei
/ala&e
e2te la ni/elul eiN fieca&e a&e a2tfel 2ati2facia c! pate, din timp 1n
timp,
2! 2t&ai ucea2c! .i, mai ale2, 2! 2pun!' pent&u c! Pet&e pate 2! fie
pat&n,
de ce 2! nu fie .i Pa/el, 1nt&= 4un! 3i K
Da&, 1n fndul intim al ace2tei n!2cci&i a demc&aiei,
2e
pate 42e&/a un fenmen ce 2e manife2t! 2candal2 a2t!3i, cu
inten2itate c&e2c0nd! ' e2te la.itatea unei 4une p!&i a a.a
3i.il&
n.t&i Ecnduc!t&iI, %e .an2! pent&u ei, ca atunci c0nd au de
luat
deci3ie de a&eca&e imp&tan! 2! 2e pat! ad!p2ti 2u4
um4&ela
unei maG&it!i W AGun9e dac! ai /!3ut 2in9u&! dat! un a2tfel de
t0lMa& plitic, ce&.ind nelini.tit, 1nainte de fieca&e deci3ie,
ap&4a&ea
maG&it!ii, a2i9u&0ndu=.i a2tfel EcmpliciiI nece2a&i .i put0nd,
1n
&ice ca3, 2! 2e 2pele pe m0ini de tate &!2punde&ile H un m
d&ept,
un m de 2uflet, nu pate nut&i dec0t 2tilitate .i &epul2ie fa!
de
a2tfel de metde plitice, fn timp ce ele /& at&a9e, dimpt&i/!,
numai
ca&acte&e me2cMine, %el ce &efu3! 2!=.i a2ume pe&2nal
&!2punde&ea
aciunil& lui .i ca&e caut!, din cnt&!, 2! 2e pun! la ad!p2t
pent&u
ttdeauna, nu e2te dec0t un mi3e&a4il .i un la., Li c0nd
cnduc!t&ii
unei naGiuni 2unt a2tfel de ,a/&tni, 1n cu&0nd /& fi de 2up&tat
numai cn2ecine 9&a/e, *u mai a/em cu&aGul 2! acin!m cu
fe&mitateN
ne place 2! 2ufe&im mai de9&a4! inGu&ii m0&.a/e,
dec0t 2! ne 2f&!m
2! lu!m Mt!&0&e .i nici unul nu /a ie.i 1n fa! pent&u a pl!ti cu
p&p&ia pe&2an!, dac! /&e Mt!&0&e ce&e /&e eRecuie f!&!
./!i&e,
%!ci e2te un luc&u pe ca&e nu t&e4uie, nu a/em d&eptul 2!=
5
uit!m ' maG&itatea nu pate nicidat! 1nlcui un m, Ea
&ep&e3int!
ttdeauna nu numai pe p&.ti, ci .i pe la.i, Li, de a2emenea, e2te
ade/!&at c! 2ut! de capete 2eci nu pt /al&a c0t un 1nelept,
nici
2ut! de plt&ni nu pt lua deci3ie e&ic!,
Ttu.i, cu c0t .eful 9u/e&nului 1.i a2um! mai puine
&!2punde&i
imp&tante, cu at0t mai mult 2e /& 9!2i ameni lamenta4il de medic&i,
67 Elimina&ea cnduc!t&il&
ca&e 2e /& 2imi cMemai 2!=.i pun! la di2p3iia naiunii, ene&9iile
l&
nemu&ita&e, *imic nu=i /a &eine p0n! la u&m! 2! /in! 2! 2e a.e3e la
&0nd N fac cad!, num!&! nelini.tii c0i a.teapt! 1naintea l& .i
calcu=
lea3! p0n! .i num!&ul &el& ce le t&e4uie, la p&ima /ede&e, pent&u a=
.i
atin9e 2cpul, O&ice lc /acant e2te d&it cu a&da&e ' &ice 2candal
ca&e=i 2cate la lumin! e2te 4ine/enit, Li dac! ttu.i unul dint&e ei
2e
c&ampnea3! de 2ituaia dat!, ceilali &e2imt ap&ape ca pe
2mul9e&e
din &dinea 2ac&! a 2lida&it!ii cmune, Atunci ei 2e 2up!&! .i nu au
diMn! p0n! c0nd 4&a3nicul, 1n 2f0&.it Ec!3utI, nu &ed! cmunit!ii
2p&e
li4e&! fl2in! lcul 2!u 1nc! cald, Li, dup! l/itu&!, el nu /a mai fi
p&ea
ap&ape de a=5 &ecuce&i, %!ci, 1ndat! ce una din ace2te
1nt&i2t!ta&e
pe&2nalit!i e 4li9at! 2!=.i p!&!2ea2c! lcul, ea nu mai pate
dec0t
2! 2e 2t&eca&e din nu 1n &0ndu&ile cel& ca&e a.teapt!, dac!
2t&i9!tele
.i 1nGu&!tu&ile ce=5 1nt0mpin! 1i /& mai 1n9!dui 2= fac!,
Re3ultatul ace2t& luc&u&i e2te pe&indeala 1n2p!im0nt!t&
de
&apid! a titula&il& de pe p2tu&ile .i din funciile cele mai
imp&tante
din 2tat' cn2ecinele 2unt ttdeauna nefa2te .i ade2ea
cata2t&fale,
%!ci numai p&.tii .i incapa4ilii cad /ictime ace2t& n!&a/u&i
pa&=
lamenta&e N la fel .i cMia& mai ce/a de/ine t&ea4a cu ade/!&atul
.ef,
c0nd, 1n fine, de2tinul cMeam! un m demn de ace2t nume 2!
cupe
lcul &e2pecti/, De 1ndat! ce .eful .i=a 2c2 capul, imediat 2e
&idic!
1n faa lui un 4a&aG f!&! fi2u&!, mai ale2 dac! acea2t! minte
pute&nic!,
ce=i 1n9!duie 2! penet&e3e 1nt&= 2cietate at0t de ele/at!, nu
p&/ine
din &0ndu&ile l&, Ace.ti dmni in fa&te mult 2! nu 2e afle dec0t
1nt&e ei, .i u&m!&e2c cu u&! cmun! &ice c&eie& ce a& putea
face
fi9u&! de unitate p&int&e 3e&u&i, In2tinctul l&, &4 pent&u fa&te
multe luc&u&i, de/ine de data acea2ta fa&te cla&/!3!t&,
Re3ult! c! ace2te cla2e cnduc!ta&e 2ufe&! de 2!&!cie de
2pi&it
din ce 1n ce mai accentuat!, Li fieca&e pate ap&ecia c0t pt 2!
2ufe&e
naiunea .i 2tatul pent&u c! nu apa&ine .i el ace2tui 2i de E.efiI,
Re9imul pa&lamenta& e&a pent&u /ecMea Au2t&ie ci&4!
cultu&al!
68 Opinia pu4lic!
(i9u& c! mini.t&ii=p&e.edini e&au numii de 1mp!&at 2au
&e9e,
da& el nu f!cea dec0t 2! &atifice de fieca&e dat! eRp&e2ia /inei
pa&=
lamenta&il&, Tate t&an3aciile pent&u lcu&ile de mini2t&u
p&/eneau
din cel mai 4un aliaG al demc&aiei ccidentale, Re3ultatele
/al&au tt
at0t c0t /al&au .i p&incipiile, Mai cu 2eam!, e&au p&e/i3i4ile la
1nlcui=
&ea fiec!&ei pe&2nalit!i 1n &!2timpu&i de fieca&e dat! mai
2cu&teN a2ta
de/enea p0n! la u&m! /e&ita4il! cu&2!, De fieca&e dat!,
/ala&ea
Emului pliticI ale2 e&a un pic mai mic!, p0n! 2=a aGun2 la ace2t
tip de
m!&uni p!ducMi de Pa&lament, a c!&& capacitate plitic! nu 2e
m!2a&!
dec0t p&in a&ta de a .ti de fieca&e dat! 2! 2e lipea2c! de
maG&itate,
altfel 2pu2 2!=.i a&anGe3e micile Eaface&iI plitice N ele 2unt
2in9u&ele
t&e4u&i p&actice pent&u ca&e au aptitudine, La tate ace2te
di2cipline,
"iena e&a cel mai 4un lc de 42e&/a&e .i cea mai 4un! .cal! ce 2e
putea
f&ec/enta, De a2emenea, 1mi pl!cea 2! pun 1n cump!n!
cun.tinele .i
capacit!ile ace2t& &ep&e3entani ai pp&ului .i dificultatea
p&4le=
mel& ce le a/eau de &e3l/at, De aceea, t&e4uia e/aluat 4ine .i
de mai
ap&ape &i3ntul intelectual al deputail& n.t&iN p&ced0nd a.a
nu mai
puteai 2! nu te inte&e2e3i de 1mp&eGu&!&ile 1n ca&e ace2te a2t&e
2t&!lucita&e
fu2e2e&! de2cpe&ite pe fi&mamentul /ieii na2t&e pu4lice,
Felul 1n ca&e capacit!ile &eale ale ace2t& f&um.i
dmni 2unt
pu2e 1n 2e&/iciul pat&iei H deci 1n2!.i teMnica acti/it!ii l&
plitice
H me&it! de a2emenea 2teneala de a fi 2tudiat .i eRaminat 1n
fnd,
(pectaclul /ieii pa&lamenta&e p!&ea cu at0t mai
lamenta4il
cu c0t p!t&undeai mai mult 1n 2t&uctu&a intim!, 2tudiind
amenii .i
faptele cu 4iecti/itate p!t&un3!ta&e, f!&! menaGamente '
4iec=
ti/itate de2i9u& fa&te indicat! 1n p&i/ina unei in2tituii ai
c!&ei
pa&ti3ani nu cn2t&uie2c du! f&a3e f!&! a face alu3ie tt la
aceea.i
E4iecti/itateI, ca la unica 4a3! Gu2t! de unde 2e pate
eRamina
cMe2tiune 2au lua p3iie, Atunci, 2!=i ce&cet!m, la &0ndul
l&, pe
ace.ti dmni, pe ei .i &e9ulile c&udei l& eRi2tene .i /m
aGun9e la
&e3ultate uimita&e,
*u eRi2t! p&incipiu, ca&e, eRaminat 1n md 4iecti/, 2!
fie at0t
de fal2 ca p&incipiul pa&lamenta&,
(! t&ecem pe2te felul cum a a/ut lc ale9e&ea
dmnil&
&ep&e3entani ai pp&ului .i mai ale2 cum au cupat
2caunul .i
nua l& demnitate, E2te e/ident c! 2ucce2ul fiec!&uia nu d!
2ati2=
facie dec0t unei p!&i infime din d&inele .i din ne/ile unui
1nt&e9
pp&, E2te 2uficient 2!=i dai 2eama c! inteli9ena plitic! a
ma2ei
nu e2te de2tul de de3/ltat! pent&u a aGun9e de una 2in9u&!
la
cncepii plitice 9ene&ale .i p&eci2e .i pent&u a 9!2i
ameni ca&e
2! fie capa4ili 2= fac! 2! aGun9! acl,
6D Opinia pu4lic!
%eea ce ni de2emn!m me&eu p&in Epinie pu4lic!I, nu
cn2t!
dec0t 1nt&= pa&te mai mic! 1n eRpe&iena pe&2nal! .i
cun.tinele
indi/i3il& N din cnt&!, ea e2te 1n mai ma&e pa&te 2t0&nit!, .i
a2ta cu
pe&2e/e&en! .i f&! de pe&2ua2iune ade2ea &ema&ca4ile,
p&in
ceea ce 2e nume.te Einf&maieI,
La fel cum cn/in9e&ile &eli9ia2e ale fiec!&uia dint&e
ni
decu&9 din educaie .i cum ace2tea 2unt numai a2pi&aiile
&eli9ia2e
ce d&mitea3! 1n inima mului, tt a.a pinia plitic! a
ma2el& e2te
&e3ultanta unei p&e9!ti&i 2uflete.ti .i 2pi&ituale, ade2e&i
inc&edi4il
de pe&2e/e&ente .i de p&funde,
Pa&tea ce a&e p&i3! mult mai pute&nic! la Ef&maiaI
plitic!,
de2emnat! 1n ace2t ca3, fa&te nime&it, p&in cu/0ntul
p&pa9and!,
&e/ine p&e2ei, Ea 1.i a2um! 1n p&imul .i 1n p&imul &0nd munca
de
Einf&ma&eI .i atunci de/ine un fel de .cal! pent&u aduli,
*umai
c!, ace2t 1n/!!m0nt nu e2te 1n m0inile 2tatului, ci 1n acelea.i
9Mea&e
pute&nice, ca&e, 1n cea mai ma&e pa&te, 2unt nefa2te, 1nc! t0n!&,
la
"iena am a/ut ca3ia 2! m! ap&pii de p&p&ieta&ii .i de
fa4&icanii
de idei ai ace2tei ma.ini de educat pp&ul, P&ima mea uluial! fu
dat!
de puinul timp nece2a& ace2tei pute&i, cea mai pe&nicia2! din
2tat,
ca 2! c&ee3e pinie definit!, cMia& dac! ea e2te 1nd&eptat!
1mpt&i/a
a2pi&aiil& cel& mai ade/!&ate .i mai 2i9u&e ale cmunit!ii,
1n
c0te/a 3ile, p&e2a .tie 2! fac! dint&=un &idicl .i m!&unt detaliu

p&4lem! de 2tal de ma&e imp&tan! .i in/e&2, 1n tt at0t de

puin
timp, ea face 2! int&e 1n uita&e, p&4leme /itale p0n! la
&adie&ea l&
cmplet! din 90ndi&ea .i din mem&ia pp&ului,
A2tfel, 1n c0te/a 2!pt!m0ni 2e aGun9e, ca p&in fa&mec,
2! fie
2ca2e din neant c0te/a nume, .i de ele 2! 2e le9e, p&int&=
ma&e
pu4licitate, 2pe&ane nemaiau3ite, 2! li 2e c&ee3e, 1n fine,
ppula&i=
tate at0ta c0t un m de autentic! /ala&e nu pate 2pe&a 1n
1nt&ea9a
lui /ia! N nume pe ca&e cu lun! mai de/&eme nu le au3i2e
nimeni
p&nunate 2unt lan2ate pe2te tt, 1n timp ce fapte /ecMi .i
4inecu=
n2cute, &elati/e la /iaa 2tatului .i Ia cea pu4lic!, 2unt
1n9&pate de
/ii, Une&i ace2te nume au f2t p&nunate cMia& a2ciate
un&
a2emenea tu&pitudini de pa&c! mai de9&a4! t&e4uiau 2!
&!m0n!
a2ciate cu ni.te G2nicii .i tic!l.ii ne1ndielnice, La e/&ei
t&e4uit
2tudiat! 1n 2pecial infamia ca&e cn2t! 1n de/e&2a&ea dint&=
2in9u&!
mi.ca&e .i din 2ule de pu4ele 1n acela.i timp, ca la mi.ca&ea
unei
4a9Mete ma9ice, ! cel& mai G2nice .i mai &u.ina2e calmnii
pe
/e.mintele imaculate ale unui m de na&e ' atunci t&e4uie
t&atai
ace.ti pe&icul.i 9lani ai Gu&nalel& cum me&it!,
*u &!m0ne nimic de ca&e 2! nu fie 1n 2ta&e ace.ti
ca/ale&i ai
6? Opinia pu4lic!
indu2t&iei 90ndului pent&u a=.i atin9e 2cpu&ile l& dia2e,
Ei aGun9 p0n! acl 1nc0t 2! 2e ame2tece 1n t&e4u&ile
de
familie cele mai intime N 2ctce2c p0n! ce in2tinctul de
c!ut!t& de
t&ufe 1i face 2! 9!2ea2c! /&eun e/eniment Galnic, 4un 2! dea
l/itu&a
de 9&aie /ictimei, Dac! nu 9!2e2c a42lut nimic, 1n ciuda
fle&ului l&,
nici 1n /iaa pu4lic!, nici 1n /iaa p&i/at!, ace.ti u.u&atici fac
pu& .i
2implu &ecu&2 la calmnie, fe&m cn/in.i nu numai c! /a &!m0ne
ce/a
1n ciuda tutu&& &et&act!&il&, cMia& .i atunci c0nd 3/nul din
2ute de
9u&i 1.i /a atin9e efectul da& 1n c0te/a 3ia&e cmplice .i
tate
p&te2tele /ictimei /& &!m0ne cel mai f&ec/ent f!&! efect, Pe
dea=
2up&a, acea2t! 4and! de p&amatii nu atac! din /&eun mti/
4i.nuit,
2au ca&e a& fi 1nele2 ca ata&e,
Fe&ea2c! Dumne3eu W %0nd unul din ace.ti /a9a4n3i
de
maMala 1ncea&c! 2!=.i cn/in9! d&a9ii lui cet!eni, el 2e
1ncnGa&!
cu /iclenie ca 2epie, de p&p&ia=i mu&d!&ie, de /&4e f&uma2e
pline
de d&a92te .i de mie&eN el 2e &i2ipe.te 1n p&te2te le9ate de
E4li9aiile
3ia&i2tuluiI 1n minciuni la fel de Galnice N ace2t luc&u me&9e
mai
depa&te, 1n adun!&i 2au cn9&e2e, unde ace2t fla9el 40ntuie cu
cea
mai ma&e inten2itate N atunci def!im!t&ul 4ate c0mpii
de2p&e
f&m! fa&te 2pecial! a na&ei Ena&ea Gu&nali2tic!I .i
tat!
acea2t! adun!tu&! de canalii ap&4! d0nd din cap cu
9&a/itate,
Iat! 4anda ca&e fa4&ic! Epinia pu4lic!I .i din ca&e 2e /&
na.te
api pa&lamenta&i, a.a cum "enu2 2=a n!2cut din 2puma
m!&ii,
Pent&u a de2c&ie detaliat mecani2mul in2tituiei
pa&lamenta&e
.i pent&u a a&!ta tt ce e ilu3&iu 1n ea, a& t&e4ui 2! 2e 2c&ie
/lume,
Da& dac!, &enun0nd la p&i/i&ea de an2am4lu, nu 2e ia 1n 2eam!
dec0t
&e3ultatul acti/it!ii, /& &!m0ne de2tule pent&u a t&a9e
cnclu3ia c!
ea t&e4uie cn2ide&at! ca un nn2en2 1n cMia& 4iectul ei, cMia&
p&i/it
1n 2pi&itul cel mai &tdR,
(e /a 1nele9e mai &epede .i mai u.& c! mul 2=a &!t!cit
pe&icul2
.i ne4une.te, me&90nd pe ace2t d&um, mai ale2 1n
cmpa&aie cu
pa&lamenta&i2mul demc&atic din /e&ita4ila demc&aie
9e&man!,
%a&acte&i2tica cea mai u.& de &ema&cat a
pa&lamenta&i2mului
e2te u&m!ta&ea ' 2e ale9e un anumit num!& de 4!&4ai +2au
.i de
femei, de /&eme 1ncace- H 2! 3icem cinci 2ute H .i de acum
1ncl
l& le &e/ine 2a&cina de a lua, 1n tate p&4lemele
imp&tante,
Mt!&0&ea definiti/!, Ei 2unt deci p&actic 2in9u&a f&! de
9u=
/e&n!m0nt N ei nume2c cMia& un ca4inet, ca&e, 1n cMii cel&
dinafa&!,
ia cnduce&ea t&e4u&il& 2tatului, da& nu e2te dec0t
apa&en!, In
&ealitate, ace2t p&etin2 9u/e&n nu pate face un pa2 f!&! a
ce&.i 1n
p&eala4il ac&dul 1nt&e9ii adun!&i, Da& atunci nu /a putea fi
f!cut
Opinia pu4lic!
6B
&e2pn2a4il de nimic, pent&u c! Mt!&0&ea final! e2te me&eu
cea a
Pa&lamentului .i nu a 2a, El nu e2te nicidat! dec0t
eRecut&ul
/inei maG&it!ii, *u /ei .ti 2! te p&nuni ecMita4il a2up&a
ca=
pacit!ii lui plitice dec0t dup! a&ta cu ca&e el 2e p&icepe, fie
2! 2e
mule3e dup! pinia maG&it!ii, fie 2! aduc! la pinia 2a,
Da&, 1n
ace2t fel, ca4inetul decade de la &an9ul de 9u/e&n autentic, la
acela
de ce&.et& in faa &ic!&ei maG&it!i, El nu /a a/ea, de acum
1nainte,
alt! 9&iG! mai p&e2ant! dec0t 2! 2e a2i9u&e, din timp 1n timp,
de
ap&4a&ea maG&it!ii eRi2tente, 2au, mai de9&a4!, 2! 1nce&ce
2!
f&me3e una nu!, mai 4ine &ientat!, 1i &eu.e.te ' 1i /a fi
1n9!duit
2! 9u/e&ne3e 1nc! un timp N dac! nu, nu a&e dec0t 2! plece,
:u2teea
p&p&iu=3i2! a /ede&il&, nu Gac! nici un &l 1n a2ta,
A2tfel &ice niune de &e2pn2a4ilitate e2te p&actic
a4lit!,
Fa&te u.& 2e /!d cn2ecinele ace2tei 2t!&i de
luc&u&i'
%ei cinci 2ute de &ep&e3entani ai pp&ului, de
p&fe2iuni .i cu
aptitudini di/e&2e, f&mea3! un an2am4lu ete&9en .i ade2ea
lamen=
ta4il, %!ci 2! nu c&edei nicidecum c! ace.ti ale.i ai naiunii 2unt
mai
mult dec0t inteli9eni, *u 2e pate p&etinde, 2pe&, c! apa&
ameni de
2tat din 2utele de 4uletine de /t ale ale9!t&il&, ca&e 2unt mai
mult
dec0t inteli9eni, *u 2e p&ea .tie cum 2! te 1mpt&i/e.ti ideii
a42u&de c!
9eniul a& putea fi &dul 2uf&a9iului uni/e&2alW Mai 1nt0i,
naiune nu
d! un autentic m de 2tat dec0t 1n 3ilele fa2te, nu d! nici 2ute .i
nici
dint&= dat!N api, ma2ele 2unt 2tile &ic!&ui 9eniu ade/!&at,
(unt mai
multe .an2e 2! t&eci c!mil! p&in u&ecMile acului dec0t 2!
Ede2cpe&iI
un m ma&e 1n u&ma un& ale9e&i, Tt ce 2=a &eali3at
eRt&a&dina& de
c0nd lumea e lume 2=a f!cut p&in aciuni indi/iduale, Ttu.i,
cinci 2ute
de pe&2ane de /ala&e mai mult dec0t mde2t! iau deci3ii
&elati/e la
cMe2tiunile cele mai imp&tante ale naiunii .i in2talea3! 9u/e&ne,
ca&e
t&e4uie api, 1nainte de a &e3l/a fieca&e p&4lem! 1n pa&te, 2! 2e
pun!
de ac&d cu au9u2ta aduna&eN plitica e2te f!cut! deci de cei cinci
2ute,
Li cel mai f&ec/ent ttul pa&e c! me&9e 4ine W
(! nu lu!m 1n cn2ide&a&e 9eniul &ep&e3entanil&
pp&ului,
(! lu!m 1n cn2ide&a&e pu& .i 2implu di/e&2itatea
p&4lemel& de
&e3l/at, multitudinea le9!tu&il& de dependen! mutual! ce
1m4in!
1nt&e ele 2luiile .i deci3iile, .i /m 1nele9e 1nt&ea9a
neputin!
a unui 2i2tem de 9u/e&na&e, ca&e &emite pute&ea de deci3ie
unei
adun!&i plena&e, din ca&e, da& pa&te infim!, p2ed!
cun.tinele
.i eRpe&iena ce&ute pent&u a t&ata p&4lema 1n di2cuie, A.a
c!
aface&iWe ecnmice cele mai imp&tante /N fi t&atate 1nt&=un
f&um
1n ca&e nu 2e /a 9!2i nici m!ca& un mem4&u din 3ece ca&e 2! fi
f!cut
c0nd/a ecnmie plitic!, A.a c! deci3ia final! a2up&a unui
2u4iect
6C P&incipiul maG&it!ii
anume 2t! 1n m0inile un& ameni ca&e nu au nici cea mai mic!
idee
a2up&a cMe2tiunii 1n cau3!,
La fel 2e 1nt0mpl! 1n tate p&4lemele Ttdeauna 2e
9!2e.te
maG&itate de neputinci.i .i de i9n&ani ca&e face 2! 2e
1ncline
4alana, dat fiind faptul c! cmp3iia adun!&ii nu /a&ia3! .i ea,
atunci c0nd p&4lemele a4&date nu atin9 tate dmeniile
/ieii
pu4lice ' ace2t luc&u a& t&e4ui 2! p&e2upun! cntinu! &ula&e a
deputail& cMemai 2! di2cute .i 2! decid!, E2te imp2i4il 2!
la.i
aceia.i ameni 2! t&ate3e p&4lem! de inte&e2 cme&cial .i
cMe2tiune de plitic! 9ene&al!, A& t&e4ui 2! fie cu tii 9enii
uni/e&=
2ale a.a cum apa& la mai multe 2ecle dat!, "ai W %el mai de2
ei
nu 2unt a.i, ci diletani m!&9inii, 2uficieni .i plini de 2ine,
ni.te
intelectuali demimndeni de cea mai Ga2! 2pe!, De unde
leGe&ita=
tea ade2ea de nec&e3ut cu ca&e ace.ti dmni /&4e2c .i t&a9
cnclu3ii
a2up&a un& 2u4iecte pe ca&e cele mai ma&i 2pi&ite nu le=a&
a4&da
dec0t dup! 1ndelun9! &eflecie, 1i /edem lu0nd m!2u&i de cea
mai
ma&e imp&tan! pent&u /iit&ul unui 2tat 1nt&e9, &e2pecti/ al
unei
naiuni, ca .i cum la ma2! a& fi pa&tid! de ta&c 2au de ppa=
p&2tuU, ia& nu 2a&ta unui neam,
*=am fi 1nd&ept!ii dac! am c&ede, c! fieca&e deputat
dint&=un
a2emenea Pa&lament ia me&eu cu de la 2ine pute&e Mt!&0&i, cu

inim! at0t de u.a&!,

*u, a42lut de lc, Din cnt&!, ace2te &!t!ci&i, 4li90nd
pe
anumii deputai 2! ia p3iie a2up&a cMe2tiunil& ca&e le 2cap!,
le
2l!4e2c puin c0te puin ca&acte&ul, %!ci nici unul nu /a a/ea
cu&aGul
2! decla&e ' EDmnil&, c&ed c! nu 1nele9em nimic din acea2t!
aface&e, %el puin 1n ce m! p&i/e.teI, De altminte&i a2ta n=a&
2cMim4a
nimic, mai 1nt0i pent&u c! acea2t! indi2c&eie a& &!m0ne
ne1nelea2!,
api pent&u c! ceilali 2=a& p&icepe 1ndeaGun2 2!=5 1mpiedice pe
ne2tul 99man E2! 2t&iceI &enumele fi&mei, %ine cuna.te
amenii
/a 1nele9e c!, 1nt&= at0t de ilu2t&! 2cietate, nimeni nu ine 2!
fie
cel mai idit, .i c!, 1n ace2t 2tudiu, lialitate e2te e9al p&2tie,
A2tfel, un deputat ca&e /a 1ncepe p&in a fi ap&ape
cin2tit, 2e
/a an9aGa nece2a&mente pe calea minciunii .i a 1n.el!t&iei, 1n2!.i
ce&titudinea c! a4ine&ea unuia 2in9u& nu /a 2cMim4a nimic=nimic
ma&! &ice 2entiment al ne2tit!ii ca&e a& 2u43i2ta la unul &i la
altul,
Finalmente, fieca&e 2e cn/in9e c! pe&2nal nu e2te cel mai
incapa4il
din ecMip! .i c!, p&in cla4&a&ea 2a, 2e e/it! &ele .i mai ma&i,
(e /a 4iecta c!, dac! e2te ade/!&at c! fieca&e deputat 1n
pa&ticula& nu p2ed! cmpeten! ce acpe&! tate p&4lemele,
cel
puin el /tea3! cu pa&tidul lui, ca&e 1i 9Midea3! actele plitice,
&i
66 Umili&ea amenil& de ca&acte&
pa&tidul a&e cmitete, ca&e 2unt in2t&uite mai mult dec0t 2uficient
de
c!t&e eRpe&i,
A&9umentul pa&e /ala4il la p&ima /ede&e, Da& acum 2e
pune
alt! 1nt&e4a&e ' de ce 2! ale9em cinci 2ute de pe&2ane, c0nd
numai
unele au 2uficient! 1nelepciune .i p&e9!ti&e pent&u a lua p3iie
p&i/it& la cele mai imp&tante 2u4iecte K
Da, cMia& aici e2te fndul p&4lemei,
Pa&lamenta&i2mul n2t&u demc&atic actual nu caut!
nicidecum
2! alc!tuia2c! aduna&e de 1nelepi, ci mai de9&a4! 2! adune
t&up!
de 3e&u&i intelectuale, a c!&ei cnduit!, 1nt&= di&ecie
dete&minat!,
/a fi cu at0t mai f&i/l!, cu c0t fieca&e element e2te mai m!&9init,
*umai a2tfel 2e pate face E plitic! de pa&tidI 1n cel mai &!u
2en2
al cu/0ntului, Da& ace2ta e2te .i 2in9u&ul miGlc fl2it pent&u
cel
ca&e t&a9e 2f&ile 2! pat! &!m0ne p&udent 1n culi2e, f!&! 2! fie
pu2
1n 2ituaia de a=.i lua &!2punde&i, 1n ace2t fel, &ice Mt!&0&e
nefa2t!
pent&u a&! nu /a fi pu2! pe 2cteala unui pun9a. cun2cut de
ti,
ci pe ume&ii unui 1nt&e9 pa&tid,
A2tfel di2pa&e p&actic &ice &e2pn2a4ilitate, c!ci acea2ta
pate
fi pu2! 1n 2a&cina unei G1e&2ane definite, ia& nu a unui 9&up pa&=
lamenta& de pala/&a9ii, In cn2ecin!, &e9imul pa&lamenta& nu
pate
pl!cea dec0t 2pi&itel& ipc&ite, ca&e 2e tem, 1nainte de &ice, 2!
acine3e la lumina 3ilei, El /a fi ttdeauna a4M&at de &ica&e
m
cu&at .i d&ept, ce a&e 2imul &!2punde&ii,
De aceea, acea2t! f&m! a demc&aiei de/ine
in2t&umentul
d&a9 al &a2ei ca&e, de&ul0nd cn2tant p&iecte 2ec&ete, a&e cele
mai
multe mti/e 2! 2e team! de lumin!, acum .i ttdeauna, *umai
e/&eul pate ap&ecia in2tituie at0t de mu&da&! .i at0t de
/iclean!
ca el 1n2u.i,
$ $ $
Ace2tei cncepii i 2e pune /e&ita4ila demc&aie
9e&man!,
al c!&ei .ef ale2 1n md li4e& t&e4uie 2! ia a2up&a lui 1nt&ea9a
&e2pn=
2a4ilitate a tutu&& faptel& .i 9e2tu&il& lui, O a2emenea
demc&aie
nu admite ca dife&itele p&4leme 2! fie t&an.ate p&in /tul unei
ma=
G&it!i N unul 2in9u& Mt!&!.te, cel, ca&e &!2punde api de
Mt!&0&ea
lui, cu a/e&ea .i cu /iaa,
Dac! 2e 4iectea3! c!, in a2emena cndiii, a& fi dificil
2!
9!2e.ti un m 9ata 2! 2e cn2ac&e unei 2a&cini ce cmp&t! a2tfel
de
&i2cu&i, nu 2e pate f&mula dec0t un 2in9u& &!2pun2'
Dumne3eu fie l!udat, cMia& aici e2te ade/!&atul 2en2 al
dem=
c&aiei 9e&mane, acela de a nu admite p&imul a&i/i2t i9n4il,
imp2=
t&ului a4ia /enit, pe c!i clite, 2!=.i 9u/e&ne3e cncet!enii,
Teama
5@@ Mna&Mia 4icefal! 1naintea p&!4u.i&ii
de &!2punde&ile ce t&e4uie a2umate 1i /a 1ndep!&ta pe
incapa4ili .i
pe neputinci.i,
Dac!, ttu.i, 2e 1nt0mpl! c! un a2tfel de indi/id 2e
2t&!duie.te
2! 2e ffile3e la pute&e, pate fi dema2cat cu u.u&in! .i i 2e
2t&i9!
f!&! menaGamente ' 1napi, 2ec!tu&! la.! W *u c!lca aici,
mu&d!&e.ti
t&eptele, c!ci 1n Pantenul i2t&iei int&! numai e&ii, nu
int&i9anii,
$ $ $
Am aGun2 la acea2t! cnclu3ie dup! ce f&ec/enta2em
/&eme de
di ani Pa&lamentul de la "iena,
*=am mai pu2 pici&ul acl nicidat!,
Re9imul pa&lamenta& a f2t una din cau3ele p&incipale ale
2l!4i&ii /ecMiului 2tat Ma424u&9ic, 2l!4i&e din ce 1n ce mai
/i3i4il! 1n
ultimii ani, %u c0t aciunile 2ale cmp&miteau p&imatul
elementu=
lui 9e&man, cu at0t el 2e &!t!cea 1n Gcul de cnflicte
nainale, 1n
ReicM2&at, acea2ta 2e f!cea me&eu 1n det&imentul 9e&manil&
.i, din
acea2t! cau3!, 1n cele din u&m!, 1n det&imentul impe&iuluiN
cel mai
ne9Mi4 putea di2ce&ne, 2p&e anul 56@@, c! f&a de
ce3iune a
mna&Miei nu aGun9ea pent&u a cnt&a4alan2a tendinele
2epa&ati2te
ale p&/inciil&, Din cnt&!,
MiGlacele 1nt&e4uinate de 2tat pent&u a 2e menine
de/eneau
me2cMine .i me&itau di2p&eul 9ene&al, *u numai 1n
Un9a&ia, da& .i
1n di/e&2ele p&/incii 2la/e, lumea 2e identifica at0t de puin
cu
mna&Mia cmun!, 1nc0t nu mai &e2imeau 1n p&i/ina ei nici
un fel
de &u.ine fa! de 2l!4iciuni, Oamenii 2e 4ucu&au mai
de9&a4! de
ace2te 2imptme ale dec&epitudinii N 1i a.teptau mai mult
ma&tea
dec0t /indeca&ea, 1n Pa&lament, p&!4u.i&ea ttal! e&a
p&ecedat! de
cnce2ii umilita&eN 2e ceda la cel mai mic .antaG, ia&
9e&manii e&au
cei ca&e pl!teau api alele 2pa&te,
1n p&/incii e&a e/itat inte&e2ul 9e&man Guc0ndQc0t
2e putea
de in9eni2 dup! cum /iau dife&itele nainalit!i, 1n
an2am4lu,
e/luia e&a ttu.i 1nd&eptat! 1mpt&i/a 9e&manil&, Mai ale2
dup! ce
2ituaia de m.tenit& al t&nului i=a pe&mi2 a&Miducelui
F&an3
Fe&dinand 2! eRe&cite influen! 2i9u&!, plitica p&ceM!,
1nf!ptuit!
de 2u2 p0n! G2, e&a cla&! .i cnce&tat!, "iit&ul 2u/e&an al
mna&Miei
4icefale 2=a 2t&!duit p&in tate miGlacele p2i4ile 2!
fa/&i3e3e
de9e&mani3a&ea, fie cnt&i4uind di&ect, fie, cel puin,
acpe&ind=,
P&in miGlcul indi&ect al ale9e&ii funcina&il& 1n 2tat,
lcalit!ile
pu& 9e&mane au f2t 1mpin2e, lent, da& 2i9u&, 1n 3na
pe&icula2! a
&e9iunil& miRte, Acea2t! de3/lta&e 1ncepea 2! a/an2e3e
din ce 1n
ce mai &apid cMia& 1aAu2t&ia Infe&ia&!, ia& "iena e&a
cn2ide&at!
de muli ceMi d&ept cel mai ma&e &a. al l&, Ideea
p&incipal! al
5@5 Ha424u&9ii .i elementul 9e&man
ace2tui nu &ep&e3entant al Ha424u&9il&, 1n a c!&ui familie
2e
/&4ea mai ale2 ceMa +2ia a&Miducelui, f2t! cnte2! ceM!,
cnt&acta2e
cu p&inul c!2!t&ie m&9anatic! N ea p&/enea dint&=un
mediu 1n
ca&e 9e&manf4ia e&a t&adiie-, e&a c&ea&ea t&eptat! a
unui 2tat
2la/ 1n Eu&pa %ent&al!, 4a3at pe p&incipii 2t&ict catlice .i
t&e4uind
2! 2e&/ea2c! d&ept cnt&apnde&e 1n faa Ru2iei &tdRe,
Reli9ia,
cum 2=a /!3ut de multe &i la Ha424u&9i, e&a din nu eRplatat!
1n
inte&e2ul unei idei pu& plitice .i, pe dea2up&a, al unei idei
nefa2te, cel
puin pent&u 9e&mani,
Re3ultatele au f2t mai mult dec0t t&i2te, 2u4 nume&a2e
a2pecte,
*ici %a2a de Ha424u&9, nici #i2e&ica catlic! nu=.i
p&imi&!
&!2plata a.teptat!, Ha424u&9ii .i=au pie&dut t&nul, Rma a
pie&dut un
ma&e 2tat, %!ci c&ana, pun0nd cn2ide&ente &eli9ia2e 1n
2luG4a
2cpu&il& plitice, t&e3i un 2pi&it de2p&e ca&e nicidat! nu
c&e3u2e c!
eRi2t!, Tentati/a de a 2t0&pi p&in &ice miGlace 9e&mani2mul 1n
/ecMea
mna&Mie a a/ut ca &eplic! c&e.te&e a mi.c!&ii pan=9e&mane 1n
Au2t&ia,
%!t&e 5CC@=5C6@, li4e&ali2mul mancMe2te&ian de
in2pi&aie
e/&eia2c! atin2e2e .i 1n Au2t&ia punctul culminant, Da&
&eacia
pt&i/nic! ace2tei tendine 2=a de3/ltat, ca de 4icei, 1n f2ta
Au2t&ie,
p&nind 1n 2pecial de la un punct de /ede&e nainal .i nu
2cial,
In2tinctul de cn2e&/a&e i=a f&at pe 9e&mani 2! 2e ape&e 1n
mdul
cel mai acti/, %n2ide&aiile ecnmice nu au 1nceput 2!
eRe&cite
influen! Mt!&0ta&e dec0t fa&te lent, 1n planul di, Din
acea2t!
mdalitate, au &!2!&it, 1n Ma2ul plitic 9ene&al, du! &9ani2me
pa&=
tinice, unul mai de9&a4! nainal, cel!lalt mai de9&a4! 2cial,
da&
am0ndu! fa&te inte&e2ante .i pline de 1n/!!minte pent&u
/iit&,
Dup! 2f0&.itul dep&imant al &!34iului din 5C??, %a2a de
Ha424u&9 a
1nt&einut ideea unei &e/an.e pe c0mpul de lupt!, (f0&.itul t&a9ic
al
1mp!&atului MaRimilian al MeRicului, a c!&ui a/entu&! nefe&icit!
fu2e2e
at&i4uit! 1n p&imul &0nd lui *aplen al III=lea .i a c!&ui t&!da&e
din
pa&tea f&ance3il& a p&/cat indi9na&ea 9ene&al!, a p&e/enit el
2in9u&
ap&pie&e de F&ana, Ttu.i, Ma424u&9ii au 2tat la p0nd!,
Dac!
&!34iul din 5CB@ H5CB5 n=a& fi f2t campanie /ict&ia2! f!&!
e9al,
cu&tea de la "iena a& fi &i2cat pate 2! 2e an9aGeGe 1n Gcul
20n9e&2 al
unei &e/an.e pent&u (ad/a, Da& de 1ndat! ce 2=au &!2p0ndit
p&imele
/e.ti de2p&e e&i2mul de pe c0mpu&ile de lupt!, minunate .i cu
9&eu
c&edi4ile, cel mai E1neleptI dint&e mna&Mi 1nele2e c! nu 22i2e
1nc!
cea2ul p&ielnic .i, 2e f!cu, at0t c0t putu, c! accept! 2a&ta
pt&i/nic!,
Da& luptele e&ice ale cel& di ani, 1mplini2e&! un
mi&acl
mult mai pute&nicN la Ma424u&9i 2cMim4a&ea de &ienta&e n=a
c&e2pun2
nicidat! unui impul2 p&nit din inim! N ea nu a f2t impu2!
dec0t
5@> Ha424u&9ii .i elementul 9e&man
p&in f&a 1mp&eGu&!&il&, Pp&ul 9e&man din /ecMile inutu&i
din
e2t a f2t euf&i3at de 4eia /ict&ia2! a ReicM=ului .i a p&i/it cu
emie p&fund! 2p&e &e1n/ie&ea /i2ului 2t&!m.il& 1nt&=
&ealitate
2ta tal! Qma9nific!,
1n2! nu t&e4uie 2! ne 1n.el!m 1n ace2t 2en2 ' au2t&iacul
de
&ienta&e 1nt&=ade/!& 9e&man! &ecun2cu2e, 1ncep0nd din acele
mmeni ,
c!, cMia& Kni99&!t3 nu fu2e2e dec0t cndiia p&eala4il!, da&
nece=
2a&!, a ,&e2ta4ili&ii unui impe&iu ce nu /a mai fi atin2 de
ma&a2mul
put&ed al f2tei Fede&aii .i ca&e nu /a atin9e nul impe&iu, El
1nele2e
cu de2e4i&e c!, din p&p&ie eRpe&ien!, %a2a de Ha424u&9 1.i
1nde=
plini2e mi2iunea i2t&ic! .i c! nul impe&iu nu putea ale9e ca
1mp!&at
dec0t pe cel ca&e, p!t&un2 de p&incipii e&ice, /a a.e3a
E%&ana
RinuluiI pe' intea p 1nt&=ade/!& demn, Li t&e4uie, cu at0t mai
mult,
4inecu/0ntat! 2a&ta, c!ci ale9e&ea putea 2! cad! pe /l!2ta&ul unei
dina2tii ca&e d!du2e deGa, 1nt&= epc! tul4u&e, pent&u
ete&nitate,
naiunii, un 2im4l 2t&alucit&.i cn/in9!t&1&/pe&2ana ma&elui
F&ede&ic
%0nd %a2a de Ha424u&9, dup! ace2t ma&e &!34i, 2=a
an9aGat
Mt!&0t! pe calea unei eRte&min!&i lente, da& implaca4ile, ale
pe&icula2e=
l& elemente 9e&manice din mna&Mia 4icefal!, +ale c!&&
ade/!&ate
2entimente nu &ep&e3entau pent&u ea nici 1ndial!- H
ace2ta
t&e4uia 2! fie &e3ultatul final al pliticii de 2la/i3a&e H atunci &e=
3i2tena ace2tui pp&, de2tinat di2t&u9e&ii, i34ucni 1nt&=un md
pe
ca&e i2t&ia 9e&man! a ultimil& ani nu cun2cu2e 1nc!,
Pent&u p&ima a&! ameni cu tendine nainale .i
pat&itice
2e &!3/&!ti&!,
R!3/&!tii nu 1mpt&i/a naiunii, nici cMia& 1mpt&i/a
2tatului,
ci &!3/&!tii 1mpt&i/a unei metde de 9u/e&na&e ce t&e4uia 2!
cn=
duc!, dup! cn/in9e&ea l&, la piei&ea p&p&iei nainalit!i,
Pent&u 1nt0ia a&! 1n i2t&ia 9e&man! a timpu&il&
mde&ne,
pat&iti2mul lcal .i dina2tic 2=a de2p!&it de 2entimentul
nainal
pent&u pat&ie .i pp&,
Ace2ta cn2tituie me&itul mi.c!&ii pan9e&mani2te din
Au2t&ia
9e&man! 1n 5C6@H56@@, luc&u 2ta4ilit f!&! du4ii, neecMi/c'
anume,
c! aut&it!ile de 2tat nu .tiau 2! &e/endice p&eui&ea .i
p&tecia
ppula&! dac! e&au cnf&me cu inte&e2ele nainale, 2au, cel
puin,
dac! ele nu le d!unau 1n nici un fel,
Aut&itatea 2tatal! nu pate fi un 2cp 1n 2ine, c!ci, 1n
ace2t
ca3, &ice ti&anie a& fi in/ila4il! .i 2ac&!,
%0nd un 9u<e&n 1.i cnduce pp&ul la &uin! p&in &ice
miGlace, &!3/&!ti&ea tutu&& mem4&il& ace2tui pp& de/ine
nu
numai un d&ept, ci .i dat&ie,
5@7 Aut&itatea de 2tat nu e2te un 2cp 1n 2ine,
P&4lema e2te u&m!ta&ea ' c0nd ai de=a face cu un a2tfel
de
ca3, nu c!uta &!2pun2 p&in di3e&taii te&etice N el 2e t&an.ea3!
p&in
f&!, numai a2tfel deci30ndu=2e 2ucce2ul,
%um &ice 9u/e&n d&e.te 1n md fi&e2c 2! menin! pe
p&p&ia
2cteal! aut&itatea pute&ii 1n 2tat H cMia& dac! ea e dint&e cele
mai
nefa2te .i a t&!dat de mii de &i inte&e2ul nainal, in2tinctul de
cn2e&/a&e nainal, 1n lupta cnt&a unei a2tfel de pute&i, /a
t&e4ui
T
a f -,ea2c!, pent&u a=.i cuce&i li4e&tatea 2au independena, ace=
i=ia.i U,nne de ca&e 2e 2e&/e2c .i ad/e&2a&ii 2!i ca 2! 2e menin!, In
cn2ecin!, lupta t&e4uie du2! p&in miGlace Ele9aleI at0ta /&eme
c0t
pute&ea ce nu te admite 2e 2e&/e.te de ele N da& nu t&e4uie 2! e3ii
2!
&ecu&9iGa miGlace ile9ale, dac! .i p&e2&ul t!u le fl2e.te,
1n 9ene&al, nu t&e4uie uitat c! 2cpul 2up&em al eRi2tenei
umane nu e2te cn2e&/a&ea unui 2tat, ci cn2e&/a&ea unei &a2e,
%0nd &a2a e2te ameninat! cu p&ima&ea 2au cu
eRte&mina&ea,
p&4lema le9alit!ii nu mai Gac! dec0t un &l 2ecunda&, 1n ace2t
ca3,
puin imp&t! c! pute&ea aplic! miGlace a42lut le9ale N
in2tinctul
de cn2e&/a&e al cel& p&imai /a fi ttdeauna Gu2tifica&ea cea
mai
4un! a luptei l& p&in &ice miGlace,
Tate luptele pent&u eli4e&a&ea din 2cla/ia inte&n! ca .i
eR=
te&n! pe ace2t p!m0nt 1n i2t&ia c!&uia 9!2im eRemple
p&di9ia2e,
au f2t du2e 1n /i&tutea ace2tui p&incipiu,
D&eptul amenil& p&imea3! a2up&a d&eptului 2tatului,
Ia& dac! un pp& 2ucm4! 1n lupta 2a pent&u d&eptu&ile
mului, 1n2eamn! c! el a f2t pu2 1n 4alana de2tinului .i a f2t
9!2it
p&ea u.& pent&u a mai a/ea d&eptul la fe&ici&ea de a eRi2ta pe
acea2t!
lume p!m0ntea2c!, %!ci acela ca&e nu e2te delc p&e9!tit 2!
lupte
pent&u eRi2tena 2a, &i nu e2te capa4il 2= fac!, &i e2te deGa
p&ede2=
tinat piei&ii de p&/idena /e.nic Gu2t!,
Lumea nu e2te f!cut! pent&u ppa&ele la.e,
$ $ $
ERemplul Au2t&iei d/ede.te 1nt&= manie&! cla&! .i
imp&e2i=
nant! c! e2te fa&te u.& pent&u ti&anie 2! 2e de9Mi3e3e cu
mantaua
unei p&etin2e Ele9alit!iI,
Pute&ea le9al! 2e 2p&iGinea atunci pe fndul 9e&manf4
din
Pe&4Ument, cu maG&it!ile nn=9e&mane, .i pe dina2tie, ea 1n2!.i
2tila 9e'manil&, Tat! pute&ea 1n 2tat e&a 1nt&ucMipat! de ace.ti
fact&i, E&a a42u&d! p&etenia de a 2cMim4a 2a&ta pp&ului
9e&man
din Au2t&ia 2p&iGinindu=te pe aceia.i fact&i, Da& acea2ta
1n2eamn!,
cnf&m piniei adepil& 1nfl!c!&ai ai Ec!ii le9aleI, c! a& fi
t&e4uit
&enunat la &ice &e3i2ten!, pent&u c! ea nu putea fl2i
miGlace
5@8 Mi.ca&ea pan9e&mani2t!
le9ale, Acea2ta a& fi adu2 ine/ita4il piei&ea pp&ului 9e&man 2u4
mna&Mie, 1nt&=un timp fa&te 2cu&t, 1nt&=ade/!&, 9e&manii din
Au2t&ia
nu au f2t cli Gi de acea2t! 2a&t! dec0t p&in p&!4u.i&ea
impe&iului,
Te&eticianul cu cMela&i de cal a& mu&i 4ucu&2 pent&u
dc=
t&ina lui, de2i9u&, .i nu pent&u pp&,
El c&ede c! dac! amenii 2e pun la ad!p2tul le9il&, e2te
2uficient api pent&u eRi2tena l&,
Me&itul mi.c!&ii pan9e&mani2te de dinia&!, 1n Au2t&ia,
a
f2t acela de a 2pul4e&a tt ace2t nn2en2, 2p&e 2tupa&ea
tutu&&
te&eticienil& dct&ina&i .i a alt& feti.i.ti din 2tat,
1n timp ce Ma424u&9ii 2e 2t&!duiau p&in tate miGlacele
2!=i
1m4&4dea2c! pe 9e&mani, ace2t pa&tid a atacat H .i f!&! nici un
menaGament H E2e&eni22imaI dina2tie, El a f2t cel dint0i ca&e a
2ndat ad0ncu&ile ace2tui 2tat c&upt .i a de2cMi2 cMii a 2ute de
mii
de ameni, A f2t me&itul lui 2! eli4e&e3e 2u4lima niune a
d&a92=
tei de pat&ie din 2t&0n2a&ea ace2tei 1nt&i2t!ta&e dina2tii,
*um!&ul pa&ti3anil& Iui a f2t eRt&a&dina& la 1nceput, el
amenina 2! de/in! /e&ita4il! a/alan.!, Da& 2ucce2ul nu a f2t
de
du&at!, %0nd am 22it eu la "iena, mi.ca&ea fu2e2e deGa dep!.it!
de
mult! /&eme p&in pa&tidul c&e.tin=2cial, aGun2 la pute&e, .i
c4&02e
la un ni/el ap&ape ne2emnificati/,
O&ice epi2d al 1nfl&i&ii .i al declinului mi.c!&ii
pan9e&mani2te
ca .i al a2cen2iunii inc&edi4ile a pa&tidului c&e.tin=2cial a &!ma2
pent&u mine un 2u4iect cla2ic de 2tudiu de cea mai ma&e
imp&tan!,
%0nd am 22it la "iena, 2impatiile mele me&9eau 1n 1nt&e9ime
c!t&e
&ienta&e pan9e&mani2t!,
E&am p&fund imp&e2inat .i m! 4ucu&am pent&u ca 2e
mani=
fe2ta cu&aGul de a 2t&i9a 1n plin Pa&lament' ET&!ia2c!
HMen3lle&n WI,
(imeam 1n mine 4ucu&ie de net!9!duit /!30nd c! ei 2e
cn2ide&au
pa&te /&emelnic de2p&in2! din Impe&iul 9e&man, ceea ce 2e
2t&!duiau
2! a&ate cu fieca&e ca3ie N atitudinea d&eapt! .i f!&!
cmp&mi2u&i
1n tate cMe2tiunile 1n ca&e e&a 1n cau3! 9e&mani2mul 1mi p!&ea
2in9u&a cale 1nc! p2i4il! pent&u 2al/a&ea pp&ului n2t&uN da&
nu
puteam 1nele9e de ce mi.ca&ea 2e .u4&e3i2e 1n a2emenea Mal
dup!
un 1nceput a.a de 2t&!lucit&, 1nc! .i mai puin, 1nele9eam de
ce
pa&tidul c&e.tin=2cial aGun2e2e, 1n aceea.i pe&iad!, la pute&e
f&mida4il!, El e&a cMia& 1n culmea 9l&iei,
%0nd am 1nceput 2! cmpa& cele du! mi.c!&i, .an2a,
aGutat!
de t&i2ta mea 2ituaie 9ene&al!, mi=a fe&it cea mai util!
1n/!!tu&!
pent&uQ2luia p&4lemei,
1mi 1ncep anali3a cu cei di ameni ca&e au f2t .efii .i
fndat&ii
5@D (cMene&e& .i Lue9e&
cel& du! pa&tide' ;e&9 /n (cMene&e& .i d&, Ka&l Lue9e&,
%a pe&2nalit!i, .i unul .i cel!lat 2e &idic! cu mult
dea2up&a
cad&ului .i a cndiiei mediului pa&lamenta&, Tat! eRi2tena l&
a
&!ma2 pu&! .i inte9&! 1n miGlcul mla.tinii 1nt&einute de c&upia
plitic! 9ene&al!, La 1nceput 2impatiile mele 2=au 1nd&eptat
c!t&e
pan9e&mani2tul (cMene&e&, da&, puin c0te puin ele 2=au 1nt&2
.i
c!t&e .eful pa&tidului c&e.tin=2cial, %mpa&0ndu=le calit!ile,
cn=
2ide&am de pe atunci c! (cMene&e& e&a un 90ndit& mai 4un .i
mai
p&fund 1n p&4lemele de p&incipiu, El a p&e/!3ut mai 4ine .i
mai
limpede dec0t &ica&e altul 2f0&.itul ine/ita4il al 2tatului
au2t&iac,
Dac!, 1n ReicM, a& fi f2t mai 4ine a2cultate a/e&ti2mentele lui
pe
tema mna&Miei Ma424u&9ice, nefe&ici&ea unui &!34i mndial du2
de
;e&mania 1mpt&i/a 1nt&e9ii Eu&pe nu 2=a& fi p&du2 nicidat!,
Da& dac! (cMene&e& p!t&undea 1n 2en2ul ad0nc al
p&4le=
mel&, el 2e 1n.ela 1n ceea ce=i p&i/e.te pe ameni,
Acl ne 1nt0lnim cu f&a dct&ului Lue9e&,
E&a un &a& cun2c!t& al amenil&, da& 2e fe&ea 2!=i /ad!
pe
ace.tia mai 4uni dec0t 2unt 1n &ealitate, De aceea, el calcula mai
eRact
p2i4ilit!ile &eale aie /ieii, 1n timp ce (cMene&e& nu le intuia
delc,
Tt ceea ce 90ndea 1n te&ie e&a Gu2t pent&u pan9e&mani2mN da& 1i
lip2ea
f&a de penet&aie pent&u a=.i &!2p0ndi ideile 1n pp&, El nu .tia 2!
le
pun! la di2p3iia ma2el& ale c!&& facult!i &!m0n me&eu limitate,
ia&
cla&/i3iunea p&fetic! nu a aGun2 nicidat! la idee &eali3a4il!
p&actic,
Lip2a de cuna.te&e &eal! a amenil& 5=au cndu2 p&in
u&=
ma&e la 9&e.eli de Gudecat! 1n le9!tu&! cu f&a 9&e9a&! a
mi.c!&il&
de ma2e, ca .i cu /ala&ea in2tituiil& pute&ii 2ecula&e,
F!&! 1ndial!, (cMene&e& a &ecun2cut 1n cele din u&m!
c!
t&e4uia 2! 2e &idice la cncepii 9ene&ale, da& nu a 1nele2 c!
numai
ma2ele ppula&e pt ap!&a ace2te cn/in9e&i \ua2i=&eli9ia2e,
Din nefe&ici&e, el a 1nele2 1n1&= fa&te mic! m!2u&! c!
2pi&i=
tul cm4ati/ al cla2el& a.a 3i2 E4u&9Me3eI e2te eRt&em de limitat
de
inte&e2ele l& ecnmice, fieca&e din mem4&ii ace2t&a tem0ndu=
2e
2! nu pia&d! p&ea mult .i &!m0n0nd &e3e&/at,
Ttu.i, 1nt&= manie&! 9ene&al!, cncepie nu a&e /&e
.an2!
de a t&iumfa dec0t 1n ca3ul 1n ca&e e a a p!t&un2 1n ma&ea ma2! ce
2e
decla&! 9ata 2! an9aGe3e lupta nece2a&!
Din acea2t! lip2! de 1nele9e&e a imp&tanei 2t&atu&il&
de
G2 ale pp&ului a &e3ultat cncepie ttal in2uficient! 1n
cMe2=
tiunea 2cial!,
Dct&ul Lue9e& 2=a a&!tat cmplet pu2 lui (cMene&e&,
%una.te&ea p&fund! a amenil& i=a pe&mi2 2! ai4!
Gudecat!
5@? (cMene&e& .i Lue9e&
eRact! a2up&a dife&itel& f&e N ea l=a fe&it .i de
2u4e2tima&ea in=
2tituiil& eRi2tenteN acea2ta a f2t pate aceea.i calitate ce i=a
pe&mi2
2! fl2ea2c! in2tituiile ca miGlace pent&u a=.i atin9e
2cpu&ile,
El nu a 1nele2 at0t de 4ine de ce cm4ati/itatea
plitic! a
ma&ii 4u&9Me3ii e2te ttal ne1n2emnat! 1n epca na2t&! .i c!
nu e2te
de aGun2 ca 2! a2i9u&e /ict&ia unei ni mi.c!&i de ampla&e,
Li=a
cn2ac&at deci cea mai ma&e pa&te a acti/it!ii plitice pent&u
c0.ti=
9a&ea cla2el& a c!&& eRi2ten! e&a ameninat!, ceea ce d!dea
9Me2
2pi&itului de lupt!, depa&te de a=5 pa&ali3a, E&a 1nclinat 2! 2e
2luGea2c!
de tate miGlacele eRi2tente pent&u a d40ndi fa/&u&ile
ma&il&
in2tituii 1n funcie, cu 2cpul de a t&a9e cel mai ma&e p&fit
pent&u
mi.ca&e din ma&ile 2u&2e de pute&e,
1n ace2t fel, el a adptat, 1n p&imul &0nd, ca 4a3! a nului
pa&tid
cla2ele miGlcii a c!&& eRi2ten! e&a ameninat!, a2i9u&0ndu=.i 1n
ace2t
fel 2lid! ecMip! de pa&ti3ani 9ata de cele mai ma&i 2ac&ificii .i
plin!
de a&da&ea de a lupta, Atitudinea infinit p&udent! 1n
p&i/ina
#i2e&icii catlice a c0.ti9at 1n puin! /&eme cle&ul t0n!&, 1n
clipa 1n
ca&e /ecMiul pa&tid cle&ical 2=a /!3ut f&at 2! p!&!2ea2c!
c0mpul de
lupt!, 2au mai mult, deci3ie .i mai 1neleapt!, 2! 2e unea2c!
cu un
nu pa&tid pent&u a &ec0.ti9a puin c0te puin /ecMile p3iii,
Da& a& fi 9&a/! ned&eptate 2! /edem 1n cele de mai
2u2 tt
ceea ce ca&acte&i3ea3! pe&2nalitatea ace2tui m, %alit!il&
lui de
tactician a4il, li 2e ad!u9au cele de &ef&mat& de 9eniu,
De2i9u&, ele
e&au de a2emenea limitate de 1nele9e&ea cndiiil& ce i 2e
fe&eau,
ca .i de acelea ale capacit!il& pe&2nale,
(cpul pe ca&e ace2t m .i=5 2ta4ili2e e&a eminamente
p&actic,
El /ia 2! cuce&ea2c! "iena, "iena e&a inima mna&MieiN
ultimele
34ate&i de /ia! 1n t&upul 4lna/ .i 4!t&0n al ace2tui impe&iu
dec&epit,
emanau din ace2t &a., Dac! inima de/enea mai 2!n!ta2!,
&e2tul
c&pului t&e4uia 2! 1n/ie, Ideea e&a Gu2t! 1n p&incipiu da&, nu
putea
2! ai4! /ala&e dec0t un timp 2t&ict limitat,
Acea2ta a f2t 2l!4iciunea ace2tui m,
Ope&a lui ca 4u&9mai2t&u al "ienei e2te nemu&ita&e
1n cel
mai 4un 2en2 al cu/0ntului, da& nu a putut 2al/a a2tfel .i
mna&Mia
H e&a p&ea t0&3iu,
Ad/e&2a&ul 2!u, (cMene&e&, /!3u2e mai 4ine luc&u&ile,
Dct&ul Lue9e& a &eu.it de minune 1n latu&a p&actic!
a
iniiati/el& 2ale, da& ceea ce el a.tepta nu 2=a &eali3at delc,
(cMene&e& nu .i=a putut atin9e 2cpu&ile, ia& de ceea
ce 2e
temea, 2=a 1nt0mplat, din nefe&ici&e, la mdul cel mai te&i4il,
%ei di n=au putut, a.ada&, 2!=.i atin9! 2cpul ultim,
Lue9e&
5@B %au3ele e.ecului lui (cMene&e&
n=a putut 2al/a Au2t&ia, ia& (cMene&e& n=a putut 2al/a
pp&ul
9e&man de la cata2t&f!,
E2te infinit de util pent&u timpu&ile na2t&e 2! 2tudiem
cau3ele
ne&eu.itei cel& du! pa&tide, Acea2ta a& fi in2t&ucti/ pent&u
p&ietenii
mei, c!ci, 2u4 multe a2pecte 1mp&eGu&!&ile 2unt actualmente
acelea.i
.i 2=a& putea e/ita 9&e.elile ce alt!dat! au cndu2 la di2pa&iia
uneia
din mi.c!&i, ia& pe cealalt! au f!cut= 2te&il!,
P&!4u.i&ea mi.c!&ii pan9e&mani2te 1n Au2t&ia 2e eRplic!,
dup!
p!&e&ea mea, p&in t&ei cau3e '
1n p&imul &0nd, p&in ideea fal2! de2p&e imp&tana pe
ca&e
cMe2tiunea 2cial! t&e4uia 2=a ai4!, mai ale2 p&int&=un pa&tid
nu .i
&e/luina& p&in cMia& natu&a lui,
(cMene&e& .i ce&cul 2!u 2e ad&e2au 1nde2e4i cla2el&
4u&=
9Me3e ' nu putea &e3ulta de aici dec0t ce/a fa&te medic&u .i
Ed=
me2ticitI,
#u&9Me3ia 9e&man!, cu de2e4i&e 1n 2t&atu&ile de 2u2 H
cMia&
dac! unii Ma4a& nu au H e2te pacifi2t! p0n! la cmpleta
&enuna&e
de 2ine c0nd e2te /&4a de t&e4u&ile inte&ne ale naiunii 2au
ale
2tatului, 1n /&emu&i 4une, adic! 1n ca3ul de fa!, 2u4 4un!
9u/e&na&e,
ata&e p2iMl9ie face acele 3ne p&eia2e pent&u 2tatN da&
c0nd
9u/e&na&ea e2te p&a2t!, acea2t! calitate de/ine un defect fune2t,
Pen=
t&u a a/ea .an2a de a pu&ta mai 4ine lupt! 1n tat! pute&ea
cu/0ntului, mi.ca&ea pan9e&mani2t! t&e4uia deci 2!=.i cn2ac&e
tate
ef&tu&ile at&a9e&ii ma2el&, Ea n=a f!cut= .i acea2ta a p&i/at=
de la
4un 1nceput de p&imul impul2 de ca&e a&e ne/ie un
a2emenea /al
2! nu 2e &et&a9! imediat,
%0nd 2e pie&de din /ede&e un a2tfel de p&incipiu .i e2te
ne9liGat
la 1nceputul unei mi.c!&i, nul pa&tid cmite 9&e.eal!
inial!,
imp2i4il! a dua a&!, *ume&a2ele elemente ale 4u&9Me3iei
mde&ate
admi2e 1n pa&tid 1i dete&min! din ce 1n ce mai mult &ienta&ea
inte&n!
.i 1i iau &ice .an2! de a 4ine un 2p&iGin ap&ecia4il de la
ma2ele
ppula&e, 1n ace2te cndiii, aciunea unei ata&e mi.c!&i nu 2e
pate
limita dec0t la 2up!&!&i .i la c&itici neputincia2e, De atunci
1ncace
1i lip2e2c c&edina ap&ape &eli9ia2! .i 2pi&itul de 2ac&ificiu, 1n
lcul
ace2t&a 2e tinde c!t&e cla4&a&e p3iti/!, adic!, 1n ca3ul de
ca&e
ne cup!m, c!t&e &ecuna.te&e a 2ituaiei de fapt .i
calma&e a
luptei, ca&e 2e te&min! p&int&= pace .cMiap!,
Acea2ta a f2t 2a&ta mi.c!&ii pan9e&mani2te ca&e nu
ac&da2e
de la 1nceput imp&tan! p&epnde&ent! cuce&i&ii
ade&enil& 1n
ma2ele ppula&e, Ea de/eni E4u&9Me3!, ele9ant!, &adical=
mde&at!I,
Din acea2t! 9&e.eal! a &e3ultat a dua cau3! a unui declin
&apid,
5@C Pan9e&mani2mul .i pa&lamentul
(ituaia 9e&manil& 1n Au2t&ia e&a deGa di2pe&at! la
apa&iia
mi.c!&ii pan9e&mani2te, De la an la an, Pa&lamentul de/enea in=
2t&umentul unei lente di2t&u9e&i a pp&ului 9e&man, *ici
ten=
tati/! de 2al/a&e de ultim! &! nu putea a/ea /&e .an2! c0t de
mic!
de 2ucce2, dac! nu e&a 2up&imat! acea2t! in2tituie,
A2ta punea in faa mi.c!&ii pan9e&mani2te cMe2tiune
de
imp&tan! p&im&dial! '
Pent&u di2t&u9e&ea ace2tui Pa&lament, t&e4uia int&at 1n el, cu
2cpul
de Ea=5 mina din inte&i&I, dup! f&mula 4i.nuit!, 2au, mai
de9&a4!,
lupta t&e4uia du2! atac0nd din afa&! 2p&e inte&i& acea2t!
in2tituie K
Au int&at acl, da& au ie.it 1n/in.i,
Pent&u a duce la 4un 2f0&.it lupta din afa&! cnt&a unei
a2tfel
de pute&i, t&e4uie 2! fii dtat cu un cu&aG de neclintitN de
a2emenea,
t&e4uie 2! fii 9ata pent&u 2ac&ificii infinite, Tau&ul a f2t luat de
ca&ne ' 2=au p&imit l/itu&i du&e, au f2t t&0ntii de mai multe
&i la
p!m0nt pent&u a 2e &idica pate cu m0inile &upte N dup! lupta
cea
mai 9&ea 1i 2u&0de /ict&ia, p0n! la u&m!, 1nd&!3neului
a2ediat&,
*umai 9&anda&ea 2ac&ificiil& c0.ti9! ni lupt!t&i pent&u
cau3!,
p0n! ce ef&tu&ile tenace /& fi 1nc&nate de 2ucce2,
Da&, pent&u a.a ce/a, t&e4uie 2!=i 2ci pe fiii pp&ului
din
miGlcul ma2ei,
*umai ei 2unt de2tul de Mt!&0i .i de tenace pent&u a
lupta
p0n! la 2f0&.itul 20n9e&2 al 1nf&unt!&ii,
Ma2ele ppula&e au lip2it efecti/ mi.c!&ii
pan9e&mani2te N
deci ei nu i=a &!ma2 alt! 2luie dec0t int&a&ea 1n Pa&lament,
A& fi e&nat 2! c&edem c! acea2t! deci3ie a f2t &e3ultatul
un&
lun9i e3it!&i inte&ne, 2au cMia& al un& 1ndelun9i deli4e&!&iN nu,
nu
2=a a/ut 1n /ede&e nici alt! metd!, Pa&ticipa&ea la ace2t
nn2en2
2e dat&ea3! cncepiil& 9ene&ale de2tul de /a9i a2up&a 2cpului
.i
efectului cncu&2ului dat di&ect unei in2tituii 1n p&incipiu pe
ca&e
cndamnau, 1n an2am4lu, ei 2e a.teptau la p2i4ilit!i mai 2imple
de
a lumina ma2ele ppula&e, 9&aie p2i4ilit!ii de a lua cu/0ntul
E1n
faa f&umului 1nt&e9ii naiuniI, (e cn/in9eau .i c! ataca&ea
&!ului
la &!d!cin!, t&e4uia 2! fie mai eficace dec0t un atac /enit din
afa&!,
(e 90ndeau c! imunitatea pa&lamenta&! 1nt!&ea p3iia fiec!&ui
lide&
.i c! eficacitatea aciunii lui /a 2p&i,
1n &ealitate, luc&u&ile 2=au pet&ecut cu ttul altfel,
E F&umulI 1n faa c!&uia /&4eau deputaii
pan9e&mani.ti nu
2e m!&i2e, ci mai de9&a4! 2e mic.&a2eN c!ci fieca&e /&4e.te
numai
1n faa pu4licului ca&e pate 2!=5 1nelea9! di&ect 2au ca&e pate
citi
1n 3ia&e d!&ile de 2eam! ale di2cu&2u&il&,
5@6 Pan9e&mani2mul .i Pa&lamentul
%el mai ma&e f&um cu audit&iu di&ect nu e2te 2ala de
.edine
a Pa&lamentului, e2te ma&ea aduna&e pu4lic!,
*umai acl 2e afl! mii de ameni ca&e nu 2unt /enii
dec0t
pent&u a a2culta ceea ce &at&ul a&e de 2pu2 N 1n 2ala de .edine
a
unei came&e a deputail& 2unt numai /&e c0te/a 2ute de
ameni,
ca&e, in cea mai ma&e pa&te, nu 2e afl! acl dec0t pent&u a=.i
1nca2a
lefu&ile .i nicidecum pent&u a 2e l!2a iluminai de 1nelepciunea
unuia 2au a altuia din dmnii E&ep&e3entani ai pp&uluiI,
Li mai ale2, pu4licul &!m0ne me&eu acela.i .i nu /a 1n/!a
nicidat! ce/a nu, pent&u c!, f!&! a /&4i de inteli9en!, 1i
lip2e.te
/ina, &ic0t de mde2t! da& nece2a&! pent&u acea2ta,
*icidat! /&eunul din &ep&e3entanii pp&ului nu 2e /a
l!2a
cn/in2 de un ade/!& 2upe&i&, pent&u a 2e pune api 1n 2luG4a lui,
*u,
nici m!ca& unul nu /a &eacina a2tfel, eRcept0nd ca3ul 1n ca&e a&
a/ea
/&e &aiune, p&int&= a2emenea cn/e&ti&e, ca 2! 2pe&e la
2al/a&ea
mandatului pent&u nu! le9i2latu&!, A2tfel, t&e4uie ca ei 2! fi
2imit
c! f2tul pa&tid a& fi putut aGun9e &!u la /iita&ele ale9e&i, pent&u
ca
ace2te mdele de cu&aG ci/ic 2! caute un pa&tid 2au tendin!
nu!,
ale c!&ei .an2e 1n ale9e&i 2! pa&! mai 4une N ace2te 2cMim4!&i de
p3iie 2unt, de altminte&i, p&ecedate de un /e&ita4il ptp de
&aiuni
m&ale 2upe&ia&e ce le Gu2tific!, A.ada& me&eu, atunci c0nd un
pa&tid a &i2cat at0t de cla& di39&aia ppula&!, p&e/!30ndu=i=2Ue
1nf&0n9e&e 2t&i/ita&e, 1ncepe ma&e mi9&aie ' .4lanii
pa&lamen=
ta&i p!&!2e2c c&a4ia p&p&iului pa&tid,
(cMim4!&ile nu 2e &ap&tea3! 1n2! delc la pinie mai
4ine
l!mu&it! 2au la /in! de a face luc&u&i mai 4uneN ele nu 2unt
dec0t
manife2ta&ea da&ului cla&/i3iunii ca&e a/e&ti3ea3! cMia& la /&eme

a2emenea pl.ni! pa&lamenta&!, f!c0nd= 2! &eint&e 1n patul

ima=
culat al altui pa&tid,
A /&4i 1n faa unui a2tfel de f&um, 1n2eamn! a a&unca
m!&9!&ita&e anumit& animale, E2te 1nt&=ade/!& 2teneal!
3ada&=
nic!, fiindc! &e3ultatul nu pate fi dec0t nul,
Tcmai acea2ta 2=a 1nt0mplat ' deputaii pan9e&mani.ti
au
&!9u.iunutil 1n di2cu&2u&i, aciunea l& a f2t a42lut de.a&t!,
1n ce p&i/e.te p&e2a, ea p!2t&a t!ce&e de ma&te a2up&a
di2cu&2u&il& l&, 2au le mutila p0n! la ince&en!, ade2ea cMia&
denatu&0ndu=le 2en2ul 2au nel!20ndu=le nici unul N a2tfel pinia
pu4lic! nu &ecepta dec0t ima9ine fa&te def&mat! a
inteniil&
nii mi.c!&i, %eea ce 2pu2e2e unul 2au altul din &at&i a/ea
puin!
imp&tan!N ceea ce a/ea imp&tan! e&a ceea ce 2e putea citi, Ia&
ce
2e putea citi nu e&au dec0t eRt&a2e din di2cu&2u&ile l&, ce nu
puteau,
55@ Imp&tana cu/1ntului
f&a9mentate cum e&au, dec0t 2! apa&! ca 9lite de 2en2 ' e&a
cMia&
ceea ce 2e /ia, 1n &ealitate, 2in9u&ul f&um 1n faa c!&uia
/&4eau ei,
e&a alc!tuit eRact din cinci 2ute de pa&lamenta&i .i at0ta tt,
Da& cel mai &!u luc&u a f2t u&m!t&ul'
Mi.ca&ea pan9e&mani2t! nu putea cnta pe 2ucce2 dec0t dac!
a& fi 1nele2, din p&ima 3i, c! n=a& fi t&e4uit nicidecum 2! 2e 2itue3e
1n
planul unui pa&tid nu, ci al unei cncepii fil2fice ni,
*umai ea
putea da f&a inte&ia&! de a duce la cap!t acea2t! lupt!
9i9antic!,
Lefi puteau 2! fie numai cei mai 4uni .i mai cu&aG.i,
Dac! lupta pent&u cncepie fil2fic! nu e2te du2! de
e&i
9ata de 2ac&ificiu, 1n cu&0nd nu 2e /& mai 9!2i nici lupt!t&i
ca&e
1nd&!3ne2c 2! 1nf&unte ma&tea, %elui ca&e lupt! pent&u
eRi2tena
p&p&ie, nu=i &!m0ne dec0t fa&te puin pent&u cmunitate,
Pent&u a2i9u&a&ea ace2tei cndiii nece2a&e, fieca&e
t&e4uie 2!
.tie c! nua mi.ca&e pate aduce na&e .i 9l&ie 1n faa
p2te&it!ii,
da& c! nu /a d!&ui acum nimic, %u c0t mi.ca&e di2pune de
funcii
.i de 2ituaii mai u.& acce2i4ile, cu at0t mai mult ea e2te
n!p!dit!
de a&i/i.ti, 1nt&= 4un! 3i, ace.ti p&leta&i plitici ca3inali
aGun9
2! dmine nume&ic 1n pa&tid, ia& militantul ne2t de dinia&!
aGun9e
2! nu=.i mai &ecuna2c! f2ta mi.ca&e, in timp ce nii /enii 1l
&e2pin9,
ca pe un inp&tun Einde3i&a4ilI, EMi2iuneaI unui a2emenea
pa&tid
2=a 1ncMeiat, e2te ade/!&at, 1nt&= ata&e 2ituaie,
%0nd mi.ca&ea pan9e&mani2t! .i=a limitat aciunea la
cad&ul
Pa&lamentului, a 4inut Epa&lamenta&iI 1n lcul .efil& .i al
lupt!t&il&,
Ea a c4&0t la ni/elul unui efeme& pa&tid plitic la fel ca tate
celelalte,
f!&! 2! mai ai4e f&a 2! mai pun! de2tinului pt&i/nic 2fida&ea 2a
de
ma&ti&!, 1n lc 2! lupte, ea a 1n/!at 2! Epe&&e3eI .i 2!
Ene9cie3eI, 1n
cu&0nd, nul pa&lament a 1nceput 2! 2e 90ndea2c! la faptul c! e&a
/&4a
de dat&ie mai f&uma2! H pent&u c! eRi2ta un &i2c mai mic W H
2!
ape&i nile cncepii cu a&mele 2pi&ituale ale Ed&ineiI
pa&lamenta&e,
dec0t 2! te a&unci, dac! e ca3ul, p&imeGduindu=i /iaa, 1nt&=
1nc!ie&a&e
al c!&ei &e3ultat e&a 1ndielnic .i ca&e, 1n &ice ca3 nu putea
aduce
4eneficii,
Dup! in2tala&ea 1n Pa&lament, pa&ti3anii din a&!Q
1ncep 2!
a.tepte mi&acle, ca&e, fi&e.te, nu /in .i nici nu pt /eni, 1n
cu&0nd
lumea 1ncepe 2!=.i pia&d! &!4da&eaN c!ci ceea ce e&au au3ii
2pun0nd
deputaii nu c&e2pundea 1n nici un fel cu ceea ce a.teptau
ale9!t&ii,
E2te u.& de 1nele2, c!ci p&e2a de p3iie 2e fe&ea 2! fe&e
pp&ului
ima9inea eRact! a aciunii deputail& pan9e&mani.ti, Ttu.i, cu
c0t
nii &ep&e3entani ai pp&ului p&indeau 9u2t pent&u f&mele
edul=
c&ate ale luptei E&e/luina&eI, 1n Pa&lament .i 1n dietele de
p&/in=
555 Imp&tana cu/0ntului
cie, cu at0t mai puin 2e 2imeau 1nclinai 2!=.i Gace &lul
mai
eficient, &i2c0nd p&pa9and! 1n &0ndul ma2el& ppula&e,
Ma&ele mitin9 H 2in9u&ul miGlc de a eRe&cita influen!
&eal!,
pent&u c! e2te pe&2nal .i di&ect, a2up&a un& mulimi imp&tante,
cuce&indu=le H a f2t 1ncet=1ncet 1mpin2 c!t&e planul
1ndep!&tat,
De 1ndat! ce a f2t definiti/ 2cMim4at! ma2a de 4e&!&ie,
ce
2e&/ea ca lc de &euniune, cu t&i4una Pa&lamentului, .i au 1nceput
2!
2e &e/e&2e di2cu&2u&ile 1n ace2t f&um, din capetele a.a 3i.il& ale.i
ai
pp&ului, 1n lc 2! 2e &!2p0ndea2c! 1n pp&, mi.ca&ea
pan9e&mani2t!
1ncet! 2! mai fie mi.ca&e ppula&! .i dec!3u 1n puin timp la
ni/elul
unui clu4 de di2cuii academice mai mult &i mai puin 2e&i2,
Imp&e2ia p&a2t! p&du2! de p&e2! nu a mai f2t c&ectat!
de
aciunea pe&2nal! a fiec!&ui deputat 1n cu&2ul adun!&il&, ia&
cu/0ntul
Epan9e&mani2tI a 2f0&.it p&in a c!p!ta fa&te 2la4! &eputaie
1n
mediile ppula&e,
(n4ii .i ca/ale&ii c!lim!&ii din 3ilele na2t&e 1.i pt
2pune
mai mult ca nicidat! c! &e/luiile lumii nu 2=au f!cut 2u4
2emnul
penei de 902c!,
*u, 2c&i2ului i=a f2t &e3e&/at 2! 9!2ea2c! de fieca&e dat!
cau3ele te&etice,
F&a ce a pu2 1n mi.ca&e ma&ile a/alan.e ale i2t&iei 1n
dmeniul plitic .i &eli9i2, a f2t numai, din timpu&i
imem&iale,
pute&ea ma9ic! a cu/0ntului /&4it,
Ma&ea ma2! a unui pp& 2e 2upune ttdeauna pute&ii
cu/0ntu=
lui, Tate ma&ile mi.c!&i 2unt mi.c!&i ppula&e, e&upii /ulcanice
ale
2t!&il& 2uflete.ti .i ale pa2iunil& umane, 2t0&nite fie de 3eia
cea
c&ud! a 2!&!ciei, fie de f!clia cu/0ntului a&uncat 1n miGlcul
ma2el&,
nicidat! de Getu&ile de limnada ale lite&atu&ii e2teti3ante .i
ale
e&il& de 2aln,
*umai fu&tun! de pa2iuni a&3!ta&e pate 2cMim4a
de2tinul
ppa&el&N da& pate 2t0&ni acea2t! pa2iune 1n afa&! .i cel ce
pa&t! 1n 2ine 1n2u.i,
Ea 2in9u&! pate in2pi&a ale.il& cu/intele ca&e, ca ni.te
l=
/itu&i de cican, de2cMid p&ile inimii unui pp&,
%el ca&e nu .tie ce=i pa2iunea, cel a c!&ui 9u&! &!m0ne
1ncMi2!,
acela nu e2te ale2 de ce&, pent&u a=i p&clama /ina,
Fieca&e 2c&iit&a. 2! &!m0n! deci 1n faa c!lim!&ii, 2! 2e
cupe
de Ete&iiI, dac! pent&u a2ta 1i 2unt de aGun2 .tiina .i talentulN el
nu
e2te 1n nici un fel f!cut, nici ale2 ca 2! fie un .ef,
O mi.ca&e ce u&m!&e.te 2cpu&i m!&ee t&e4uie a.ada&
2!
/e9Me3e f!&! tiMn! 2! nu pia&d! cntactul cu ma2ele,
55> Influena ma2el&
Fieca&e cMe2tiune t&e4uie eRaminat! 1n p&imul &0nd
2u4 ace2t
a2pect, ia& deci3iile &ientate 1n ace2t 2en2,
Api t&e4uie e/itat tt ce a& putea diminua 2au 2l!4i p=
2i4ilit!ile de aciune 1n ma2e, nu din &aiuni Edema99iceI,
da&
&ecun2c0nd pu& .i 2implu c! nici idee m!&ea!, &ic0t de 2ac&!
2au de
ele/at! pa&e, nu 2e pate &eali3a f!&! ma&ea f&! a ma2el&
ppula&e,
*umai &ealitatea du&! t&e4uie 2! Mt!&a2c! d&umul c!t&e int!N
/ina de a e/ita c!ile de3a9&ea4ile e2te ade2ea 1n acea2t!
lume
&enuna&ea la 2cp, de /ie 2au de ne/ie,
%0nd mi.ca&ea pan9e&mani2t!, pt0nd pent&u calea
pa&=
lamenta&!, nu .i=a mai de2f!.u&at 9&2ul f&el& 1n &0ndul
pp=
&ului, ci 1n Pa&lament, ea .i=a 2ac&ificat /iit&ul 1n
cnt&apa&tid!
pent&u c0te/a facile 2ucce2e de mment,
Ale90nd lupt! mai puin du&!, p&in acea2ta ea
de/ine cMia&
nedemn! de /ict&ia final!,
Din /&emea .ede&ii mele la "iena &eflecte3 2e&i2 a2up&a
tutu&& ace2t& p&4leme .i am /!3ut 1n necuna.te&ea l&
una din
cau3ele p&incipale ale p&!4u.i&ii unei mi.c!&i ca&e, dup!
p!&e&ea mea,
e&a dinia&! 2&tit! 2! ia de2tinul 9e&mani2mului 1n p&p&iile
m0ini,
P&imele du! 9&e.eli, cau3e ale e.ecului mi.c!&ii pan9e&mani2te,
2unt 1n&udite, *ecuna.te&ea m4ilu&il& p&funde ale ma&il&
&e/luii
a cndu2 la 2u4e2tima&ea imp&tanei ma&ii ma2e a
pp&ului N a
&e3ultat de aici un 2la4 inte&e2 pent&u p&4lema 2cial!,
in2ufi=
cien! 2au lip2! a tentati/el& menite 2! cuce&ea2c! 2ufletul
2t&atu&il&
de G2 ale naiuniiN 1n 2f0&.it, atitudinea fa! de Pa&lament a
a9&a/at
.i mai mult ace2te tendine,
Dac! a& fi f2t 1nelea2! f&a nemai1nt0lnit! ca&e,
dintt=
deauna, apa&ine ma2el& 1nt&= mi.ca&e &e/luina&!, altfel
2=a& fi
pet&ecut luc&u&ile din punct de /ede&e 2cial .i al
p&pa9andei, De
a2emenea, ef&tul p&incipal al mi.c!&ii a& fi f2t pla2at nu 1n
Pa&la=
ment, ci 1n u3ine .i pe 2t&ad!,
Da& a t&eia 9&e.eal! duce .i ea, 1n ultim! anali3!, la
ne1nele9e=
&ea imp&tanei ma2el&, pe ca&e 2pi&itele 2upe&ia&e
t&e4uie 2! le
pun! 1n mi.ca&e 1nt&= di&ecie dete&minat!, da& ca&e, dat!
u&nite
din lc, p&ecum /lantul unei ma.ini, dau api atacului
f&!
&e9ulat! .i de du&at!,
Lupta du&! pe ca&e mi.ca&ea pan9e&man! a du2= cu
#i2e&ica
catlic! nu a&e alt! cau3! dec0t lip2a de 1nele9e&e a 2t!&il&
de 2pi&it
din pp&,
Raiunile /ilentului atac ale nului pa&tid cnt&a
Rmei au
f2t u&m!ta&ele'
557 (cMi2ma cu Rma
De 1ndat! ce %a2a de Ha424u&9 2=a Mt!&0t definiti/ 2!
fac!
din Au2t&ia un 2tat 2la/, ea a &ecu&2 la tate miGlacele ce 1i
p!&eau
c! pt 2e&/i ace2tui 2cp, In2tituiile &eli9ia2e au f2t an9aGate,
f!&!
cele mai mici 2c&upule, 1n 2e&/iciul nii E&aiuni de 2tatI de
acea2t!
dina2tie lip2it! de cn.tiin!,
Fl2i&ea pa&Miil& ceMe .i a p&eil& ace2t&a nu a
f2t
dec0t unul din nume&a2ele miGlace de a aGun9e la 2la/i3a&ea
Au2t&iei,
1n 9ene&al, p&eii ceMi e&au numii 1n cmunele pu&
9e&maneN ei
1ncep, 1ncet, da& 2i9u&, 2! pun! inte&e2ele pp&ului ceM
dea2up&a
inte&e2el& 4i2e&icii, de/enind celulele 9ene&ata&e ale
de9e&mani3!&ii,
Reacia micului cle& 9e&man 1n faa un& a2emenea
p&cedee
a f2t ap&ape nul!, Ace2t cle& e&a cmplet neputinci2 ca 2!
duc!
lupt! anala9!, de pa&tea 9e&man! N cMia& mai mult, el nu putea
nici
2! &9ani3e3e ap!&a&ea nece2a&! cnt&a atacu&il& ad/e&2e,
;e&mani2mul
a t&e4uit a2tfel 2! 2e 1ncline 1ncet, da& f!&! p&i&e 1n faa
ace2t&
a4u3u&i ipc&ite ale &eli9iei 1n lip2a &ic!&ui 2i2tem de ap!&a&e
2uficient,
Dac! luc&u&ile 2=au pet&ecut a2tfel 1n mic, ele nu au
2tat
altcum/a 1n ce p&i/e.te ma&ile p&4leme,
Ef&tu&ile anti9e&mane ale Ha424u&9il& nu au 9!2it
delc,
mai ale2 la cle&ul 2upe&i&, 1mpt&i/i&ea ce 2e impunea .i
cMia&
ap!&a&ea inte&e2el& 9e&mane a f2t cmplet ne9liGat!,
Imp&e2ia 9ene&al! nu putea 2! /a&ie3e ' cle&ul catlic, a.a
cum
e&a, cau3a un p&eGudiciu 4&utal d&eptu&il& 9e&manil&,
(e p!&ea deci c! #i2e&ica, nu numai c! nu e&a cu inima
al!tu&i
de pp&ul 9e&man, dai ea 2e al!tu&a, 1n cMipul cel mai ned&ept,
p!&ii
ad/e&2e, Raiunea 1nt&e9ului &!u, dup! (cMene&e&, &e3ida 1n
faptul
c! nu 1n ;e&mania 2e 9!2ea cnduce&ea #i2e&icii catlice N
cMia& de
aceea 2e c&ea2e cau3a 2uficient! ne9liG!&ii inte&e2el&
nainale,
P&4lemele a.a 3i2 cultu&ale, a.a cum atunci 2e
pet&eceau
luc&u&ile ap&ape 3ilnic 1n Au2t&ia, au f2t 1mpin2e 1n ultimul
plan,
Atitudinea mi.c!&ii pan9e&mani2te fa! de #i2e&ica catlic! a
f2t
dete&minat! mult mai puin de atitudinea celei din u&m! 1n
ce
p&i/e.te .tiina etc,, c0t de ap!&a&ea in2uficient! a d&eptu&il&
9e&mane
.i de 2p&iGinul cntinuu ac&dat de ea ce&inel& .i p&eteniil&
2la/il&,
;e&9 /n (cMene&e& nu e&a mul ca&e 2! fac!
luc&u&ile pe
Gum!tate, El a du2 lupta 1mpt&i/a #i2e&icii cu cn/in9e&ea
c!
acea2ta e&a 2in9u&a cale de 2al/a&e pent&u pp&ul 9e&man,
%ampania
,,2cMi2mei cu RmaI a p!&ut cel mai pute&nic miGlc de atac H
de.i
cel mai dificil H pent&u a d!&0ma citadela inamic!, Dac! ea
a& fi
&eu.ii, a& fi f2t 1nd&ept!it! nepl!cuta 2ci3iune &eli9ia2! 1n
;e&ma=
nia, Atunci f&a l!unt&ic! a ReicM=ului .i a naiunii 9e&mane nu
a/ea
558 (cMi2ma cu Rma
dec0t 2! c0.ti9e en&m din acea2t! /ict&ie,
Da& nici p&emi2a .i nici 1ncMeie&ea ace2tei lupte nu au
f2t Gu2te,
1n ce p&i/e.te 9e&mani2mul, pute&ea de &e3i2tenG! a
cle&ului
catlic 9e&man e&a cu mult infe&ia&! celei de ca&e d!deau
d/ad!
cnf&aii nn=9e&mani H 1n p&imul &0nd ceMii,
La fel, numai un i9n&ant nu putea 2! /ad! c! ideea
unei
ap!&!&i acti/e a inte&e2el& 9e&mane nu p&ecupa ap&ape
nicidat!
cle&ul 9e&man,
Da& &icine, ca&e nu e&a ttal &4, t&e4uia 2!
cn/in! c!
1mp&eGu&a&e, de la ca&e ni 9e&manii am a/ut cu tii mult de
2ufe&it,
eRplica acea2t! atitudine ' e /&4a de 4iecti/itatea na2t&!
fa! de
nainalitate, ca .i cum ea a& fi un 4iect a&eca&e,
1n timp ce p&etul ceM adpta atitudine 2u4iecti/!
fa! de
pp&ul 2!u .i 4iecti/! numai fa! de 4i2e&ic!, p&etul
9e&man a&!ta
un de/tament 2u4iecti/ 1n p&i/ina 4i2e&icii .i &!m0nea
4iecti/ fa!
de naiune, E2te un fenmen pe ca&e 1l putem 42e&/a, 2p&e
nefe&ici&ea
na2t&!, 1nt&= mie de alte ca3u&i, *u e2te /&4a nicidecum
de
m.teni&e 2pecial! a catlici2mului, ca&e, la ni, c&dea3!
&ice
in2tituie nainal! .i cMia& idealu&ile,
(! cmpa&!m, de eRemplu, atitudinea manife2tat! de
funcina&ii
n.t&i 1n faa tentati/el& de &e9ene&a&e nainal!, cu cea
a&!tat!
de acea2t! c&p&aie la alt pp&, (au mai 4ine 2! c&edem
c!,
c&pul fie&e2c, 1nt&= a&! a&eca&e, a& fi ne9liGat a2pi&aiile
naiunii,
&et&!90ndu=2e 1n 2patele f&mulei Eaut&itatea de 2tatI, cum
2e face
la ni de /&e cinci ani, fa&te fi&e2c, cn2ide&0nd ace2t luc&u
ap&ape
un me&it apa&te K %ele du! cnfe2iuni nu adpt! ele
a2t!3i, 1n
cMe2tiunea e/&eia2c! un punct de /ede&e ce nu c&e2punde
nici
inte&e2el& nainale, nici ce&inel& ade/!&ate ale &eli9iei K
(! cm=
pa&!m deci atitudinea unui &a4in e/&eu 1n tate cMe2tiunile ce
inte&e=
2ea3! c0t de puin pe e/&ei ca &a2! cu atitudinea celei mai
ma&i p!&i
a cle&ului n2t&u, &ica&e a& fi cnfe2iunea luat! 1n
cn2ide&a&e,
O42e&/!m ace2t fenmen p&etutindeni unde e2te
/&4a de
ap!&a&ea unei idei a42t&acte,
EAut&itatea de 2tatI, Edemc&aieI, Epacifi2mI,
E2lida&itate
inte&nainal!I etc,, tt at0tea niuni ce aGun9 la ni
ap&ape 1ntt=
deauna ni.te idei &i9ide, ni.te d9me dct&ina&e, .i tate
Gudec!ile
a2up&a nece2it!il& /itale ale naiunii 2unt f!cute, eRclu2i/,
dup!
ace2te cncepii,
Acea2t! manie&! nefa2t! de a lua 1n cn2ide&a&e tate
p&4lemele
imp&tante dup! pinie p&ecnceput!, ma&! &ice
capacitate de
a 1nele9e 2u4iecti/ un fenmen ca&e 4iecti/ e2te 1n
p3iie cu
55D (cMi2ma cu Rma
dct&ina N acea2ta cnduce 1n cele din u&m! la in/e&2a&e a
&lu&il&
1nt&e miGlace .i 2cpu&i, (e /a face p3iie la &ice tentati/!
de
in2u&ecie nainal!, dac! nece2it! &!2tu&na&ea unui 9u/e&n
2la4 2au
d!un!t&' acea2ta a& fi un atentat cnt&a Eaut&it!ii de 2tatI,
ia&
Eaut&itatea de 2tatI 1n cMii unuia dint&e fanaticii
4iecti/it!tii nu
e2te un miGlc, ci un 2cp 1n 2ine, ca&e e2te de aGun2 pent&u
mnp=
li3a&ea 1nt&e9ii 2ale /iei demne de mil!, (e /a p&te2ta, de
eRemplu,
cu indi9na&e, cnt&a unei tentati/e de dictatu&!, cMia& dac!
aut&ul
ei a& fi un F&ede&ic cel Ma&e .i dac! ti pliticienii
mmentului n=a&
fi dec0t ni.te pitici incapa4ili 2au m!ca& ni.te indi/i3i puin
indicaiN
pent&u un a2tfel de feti.i2t al p&incipiil&, le9ile demc&aiei
pa& mai
2finte dec0t 2al/a&ea naiunii, Unul /a ap!&a deci ti&ania cea
mai
a4Gect!, ca&e ttdeauna a& &uina un pp&, pent&u c! ea
pe&2nific!
1n acel mment Eaut&itatea de 2tatIN cel!lalt /a &epudia
9u/e&nul
cel mai 2!n!t2, pent&u c! el nu c&e2punde niunii 2ale de
Edemc&aieI,
La fel, pacifi2tul 9e&man /a p!2t&a t!ce&ea a2up&a
/ilenel&
cel& mai 20n9e&a2e 1nd&eptate 1mpt&i/a naiunii, cMia&
dac! ele
/in din pa&tea celei mai du&e pute&i milita&i2te, .i, cMia& dac!
&e=
3i2tena e2te 2in9u&ul miGlc de a 2cMim4a cu&2ul
e/enimentel&' un
a2tfel de miGlc /a fi 1n cnt&adicie cu 2pi&itul 2ciet!ii
,pacifi2te,
(ciali2tul inte&nainali2t 9e&man pate fi cu E2lida&itateI
Gefuit
de tt &e2tul lumii, el nu &!2punde dec0t p&int&= 2impatie
f&ate&n!,
nu 2e 90nde.te la &!34una&e, nici cMia& la ap!&a&e H el e2te
9e&man W
Ace2t luc&u pate fi t&i2t, da& pent&u a 2cMim4a un
luc&u
t&e4uie mai 1nt0i 2!=i dai 2eama ce 1n2eamn! el,
E2te /&4a de aceea.i &aiune ca&e eRplic! 2la4ul
2p&iGin pe
ca&e pa&te a cle&ului 9e&man 1l ac&d! inte&e2el&
nainale,
*u e2te aici eRp&e2ia unei &ea/ine cn.tiente, da&
nici
cn2ecina &dinel& E/enite de 2u2I N ni nu /edem 1n
acea2t!
lip2! de deci3ie nainal! dec0t &e3ultatele unei educaii
defectua2e
a tine&etului, 1n 2en2ul 2pi&itului 9e&man .i &e3ultatele
dminaiei
ttale ale unei idei, c!&eia i 2e face un cult idlat&u,
Educaia 1n 2en2ul demc&aiei, al 2ciali2mului
inte&nainali2t,
al pacifi2mului etc,, e2te 1n a2emenea m!2u&! &i9id! .i
eRclu2i/!,
adic!, din punctul l& de /ede&e, 1n a2emenea m!2u&!
2u4iecti/!,
1nc0t a4&da&ea 1n an2am4lu a lumii e2te influenat! a p&i&i
de
acea2t! atitudine, 1n timp ce atitudinea faG! de 9e&mani2m
e2te
eRclu2i/ 4iecti/! din tine&ee,
1n m!2u&a 1n ca&e e2te 9e&man, pacifi2tul ca&e 2e
dedic!,
2u4iecti/, cu t&up .i 2uflet, ideii 2ale, /a c!uta 2! /ad! 1n &ice
1mp&eGu&a&e 1n ca&e e2te ameninat p&p&iul pp& H
&ic0t de
ned&ept 2au de pe&icula2! a& fi
1mp&eGu&a&ea H de ca&e pa&te 2e
9!2e.te d&eptul 4iecti/N el nu 2e /a 2itua nicidat!, din pu&
in2tinct
de cn2e&/a&e, la un lc cu tu&ma, pent&u a lupta 1mpt&i/a
ei,
E2te ca3ia p&ielnic! pent&u dife&ite cnfe2iuni, a.a
cum /m
a&!ta imediat'
P&te2tanti2mul p&in el 1n2u.i, ap!&! mai 4ine
inte&e2ele 9e&=
mani2mului, 1n m!2u&a 1n ca&e c&e2punde &i9inii .i
t&adiiil& lui'
da& el de/ine neputinci2 1n mmentul 1n ca&e ap!&a&ea
inte&e2el&
nainale p&ecup! un dmeniu 2t&!in lumii ideil& 2ale,
de3/lt!&ii
lui t&adiinale, 2au ca&e e2te alun9at! dint&= &aiune
a&eca&e,
P&te2tanti2mul acinea3!, deci, me&eu pent&u 4inele
inte&e2e=
l& 9e&mane, tt at0t c0t e /&4a de m&alitatea 2au de
de3/lta&ea
intelectual! nainal!, &i de ap!&a&ea 2pi&itului 9e&man, a
lim4ii
9e&mane .i, de a2emenea, a li4e&t!ii 9e&manil& N tate
ace2tea 2e
cnfund! 1nt&=ade/!& cu 1n2!.i p&incipiile pe ca&e 2e 2p&iGin!,
da&
cm4at numaidec0t, 1n manie&a cea mai 2til!, &ice
tentati/! de a
2al/a naiunea din 2t&0n2a&ea du.manului de ma&te,
pent&u c!
punctul lui de /ede&e a2up&a e/&eil& e2te mai mult 2au mai puin
fiRat
dinainte 1n ace2te d9me, E2te cMia& p&4lema ce t&e4uie
&e3l/at! mai
1nt0i, dac! nu &ice tentati/e ulte&ia&e de &e9ene&a&e 2au de
&idica&e
a 9e&manil& 2unt .i &!m0n dmeniul imp2i4ilului 2au al
a42u&dului,
1n timpul .ede&ii mele la "iena, am a/ut &!9a3ul .i
ca3ia de
a anali3a .i acea2t! cMe2tiune, f!&! idei p&ecncepute, .i am
putut
cn2tata, 1n 2a&a4anda /ieii 3ilnice, c! ace2t punct de /ede&e
e&a de
mie de &i mai 1nd&ept!it,
In c!minul nainalit!il& cel& mai di/e&2e, &eie.ea de1ndat!
1n md e/ident, c! numai pacifi2tul 9e&man 2e 2t&!duia 2!
p&i/ea2c!
inte&e2ele naiunii lui, din punct de /ede&e 4iecti/, 1n timp ce
e/&eul
nu p&ceda a.a nicidat! 1n ce p&i/e.te inte&e2ele pp&ului e/&eu,
Reie.ea,
de a2emenea, c! numai 2ciali2tul 9e&man e2te Einte&nainali2tI
55? (cMi2ma cu Rma
1nt&=un
2en2 ce nu=i pe&mite &e/endica&ea d&eptu&il& p&p&iului pp&
altfel
dec0t p&in pl0n9e&i .i 2mi&c!ieli 1n faa t/a&!.il&
inte&nainali.tiN
dimpt&i/!, nicidat!, ceMul .i plne3ul nu fac N pe 2cu&t,
am
&ecun2cut de pe atunci c! &!ul /enea mai puin din dct&ine
dec0t
din educaia cmplet defectua2! din punt de /ede&e al
nainalit!ii
p&p&ii, c!&eia 1i cn2ac&am 1n ace2t fel un ata.ament nu p&ea
eRclu2i/i2t,
P&imul a&9ument te&etic al luptei du2e de mi.ca&ea pan9e&=
mani2t! cnt&a catlici2mului 1n 2ine e2te a2tfel &e2pin2,
(!=i educ!m pe 9e&mani din tine&ee ca 2! cuna2c!
eRclu2&
d&eptu&ile &a2ei p&p&ii' 2! nu t&!/im 1n nici un fel inimile
cpiili
cu 4le2temata na2t&! E4iecti/itateI 1n cMe2tiuni le9ate de
ap!&a&ea
55B (cMi2ma cu Rma
pe&2nalit!ii H atunci, cMia& 1n ca3ul unui 9u/e&n &adical H
2e /a
/edea, ca 1n I&landa, 1n Plnia 2au 1n F&ana, c! .i 1n
;e&mania
catlicul /a fi me&eu 9e&man,
Am a/ut d/ada cea mai f&apant! 1n ace2te /&emu&i
c0nd,
pent&u ultima a&!, pp&ul n2t&u a t&e4uit 2! cmpa&! 1n
in2tana
i2t&iei pent&u a=.i ap!&a eRi2tena 1nt&= lupt! pe /ia! .i pe
ma&te,
At0t c0t 1nd&uma&ea de 2u2 nu a lip2it, pp&ul .i=a
1ndeplinit
1nt&ea9a dat&ie 1nt&=un cMip ne.ti&4it, Pa2t&ul p&te2tant, ca
.i
p&etul catlic au cnt&i4uit am0ndi 1n ma&e m!2u&! la
menine&ea
pute&ii de a &e3i2ta, nu numai pe f&nt, da& .i 1n 2patele lui, 1n
ace.ti
ani, 1nde2e4i 1nt&=un p&im a/0nt entu3ia2t, nu a f2t 1nt&=
ade/!&
de cele du! p!&i dec0t un impe&iu 9e&man unic .i 2f0nt,
pent&u
eRi2tena .i /iit&ul c!&uia fieca&e 1n!la &u9i Dumne3eului
2!u,
Mi.ca&ea pan9e&mani2t! a& fi t&e4uit 2! 2e 1nt&e4e '
cn2e&/a=
&ea elementuluiQ 9e&man 1n Au2t&ia e2te cmpati4il! cu &eli9ia
ca=
tlic! 2au nu K 1n ca3ul unui &!2pun2 afi&mati/, ace2t pa&tid
plitic
nu t&e4uia 2! 2e ame2tece delc 1n p&4lemele &eli9ia2e 2au
cnfe=
2inale N dac! &!2pun2ul e&a ne9ati/, e&a nece2a&! &ef&m!
&eli=
9ia2! .i nu un pa&tid plitic,
%el ca&e c&ede c! aGun9e la &ef&m! &eli9ia2!
cliGid
d&umul pe la &9ani3aie plitic! de3/!luie numai p&in
acea2ta c!
nu p2ed! nici cea mai mic! 1nele9e&e a cnceptel&
&eli9ia2e 2au
cMia& a d9mel&, ca .i a cel& ce le dete&min!,
E2te ca3ul 2! 2punem c! nu pi 2luGi la di 2t!p0ni
dedat!,
De altminte&i eu cn2ide& c! 1ntemeie&ea 2au di2t&u9e&ea unei
&eli9ii
e2te aciune mai ma&e .i de cu ttul alt! natu&! dec0t
1ntemeie&ea
.i di2t&u9e&ea unui 2tatN nu /&4e2c de un pa&tid,
(! nu 2e 2pun! cum/a c! ace2te atacu&i, nu au f2t
dec0t
&ip2te la atacu&ile ad/e&2a&uluiW
De2i9u&, 1n tate timpu&ile 2e 9!2e2c indi/i3i f!&!
cn.tiin!
ca&e nu 2e tem 2! fl2ea2c! &eli9ia ca in2t&ument al
du4i2ului l&
t&afic plitic +c!ci nu c&ed c! e2te /&4a de altce/a la ace.ti
u.u&atici-N
da& e2te de a2emenea 2i9u& c! nu 2e pt face &e2pn2a4ile
&eli9ia 2au
cnfe2iunea pent&u c0te/a p&amatii ca&e a4u3ea3! de ele, tt a.a
cum
a& fi a4u3at cu 2i9u&an! de &ica&e in2tituie pent&u a=.i
2ati2face
in2tinctele 9&2lane,
*imic nu i=a& cn/eni mai 4ine unui a2emenea
de&4edeu
pa&lamenta& dec0t 2! i 2e dea ca3ia, fie .i la u&ma u&mei, 2!=
.i
Gu2tifice 2peculaia plitic!, De 1ndat! ce 2unt f!cute
&e2pn2a4ile
&eli9ia 2au cnfe2iunea, de tic!l.ia lui pe&2nal!, .i ele 2unt
atacate
ip0nd 1n 9u&a ma&e, ace2t mincin2 cMeam! 1nt&ea9a lume ca
ma&t&N
55C (cMi2ma cu Rma
cMeam! 2! ate2te c! numai lui .i elcinei lui t&e4uie 2! li 2e
aduc!
mulumi&i pent&u 2al/a&ea &eli9iei .i #i2e&icii, Lumea, ca&e e2te cu
at0t
mai d4itac! cu c0t a&e mem&ia mai 2cu&t!, nu &ecuna.te
atunci
pe /e&ita4ilul aut& al 2candalului, 1n cel ca&e ip! at0t de ta&e,
2au
nu .i=5 mai aduce aminteN ia& licMeaua , 1n fnd, .i=a atin2
2cpu&ile,
Un a2emenea /ulpi /iclean .tie fa&te 4ine c! tate
ace2tea
nu au nimic de a face cu &eli9iaN un mti/ mai mult de a &0de pe
2u4
mu2t!iN 1n timp ce ad/e&2a&ul lui ne2t, da& ina4il, pie&de 1n
ace2t
Gc, cMia& dac! 1nt&= 3i 2e /a &et&a9e de tt, di2pe&at de 4una
c&edin! a umanit!ii,
Da&, din alt punct de /ede&e, a& fi ned&ept 2! facem
&!2pun3!ta&e
&eli9ia, ca .i c&edina 2au cMia& #i2e&ica, de 9&e.elile fiec!&uia,
%m=
pa&0nd m!&eia in2tituiil& &eli9ia2e pe ca&e le a/em 1n
mmentul
de fa! cu impe&feciunea &dina&! a mului 1n 9ene&al, t&e4uie
2!
&ecuna.tem c! p&p&ia 1nt&e 4ine .i &!u e2te 1n a/antaGul
mediil&
&eli9ia2e, Fi&e.te c! 2e afl! .i 1n cle& ameni ca&e 2e 2e&/e2c de
mi2iunea l& 2f0nt! 1n inte&e2ul am4iiil& plitice, ameni ca&e,
1n
lupta plitic! uit! &e9&eta4il c! ei a& t&e4ui 2! fie dep3ita&ii unui
ade/!& 2upe&i& .i nu p&ta9ni.tii minciunii .i ai calmniei N
da&,
pent&u unul 2in9u& dint&e ace.ti infami, 2e 9!2e2c mii de
ecle3ia.ti
ne.ti, 1nt&u ttul fideli mi2iunii l&, ca&e ie2 la 2up&afa! ca
in2uliele
1nt&= mla.tin! a epcii na2t&e mincina2e .i c&upte,
Tt at0t de puin c0t cndamn eu .i am d&eptul 2!
cndamn
#i2e&ica atunci c0nd un indi/id c&upt 1n/e.m0ntat 1n &4a
de
p&et cmite c&im! mu&da&! cnt&a 4unel& m&a/u&i, tt
at0t
de puin nu am d&eptul 2= fac, c0nd altul, din &0ndu&ile l&,
mu&d!&e.te .i t&!dea3! nainalitatea, mai ale2 1nt&= epc!
p&e=
cum a na2t&!, c0nd e2te /!3ut 1n fieca&e 3i de tat! lumea,
1nde2e4i 1n 3ilele na2t&e nu t&e4uie uitat c! pent&u unul
2in9u&
din ace.ti efiali
l
2e /& 9!2i mii de p&ei a c!&& inim!
20n9e&ea3!
pent&u nen&ci&ile naiunii .i ca&e d&e2c tt at0t de a&3!t&,
ca
.i cei mai 4uni din cmpat&iii l&, 22i&ea 3ilei c0nd ce&ul ne
/a
2u&0de ia&!.i, 1n cele din u&m!,
%el ca&e nu aduce /&4a aici de micile p&4leme ale
3ilei, ci
mai de9&a4! de p&4leme de p&incipiu 2au cMia& de d9me,
t&e4uie
1n md nece2a& 2! i 2e &!2pund! dup! cum u&mea3! '
<*t!>
5, Oameni de 2tat atenieni, .efi ai unui pa&tid demc&at, p&edece2&i ai lui
Pe&icle,
<Ant!>
556 (cMi2ma cu Rma
Dac! te c&e3i ale2 pent&u a p&clama ade/!&ul, f!=N da&
atunci
2! ai cu&aGul de a face nu pent&u a te a4ate din d&um pent&u un
pa&tid plitic H ceea ce e2te un 2u4te&fu9iu H ci pent&u a 1nlcui
p&e3entul Galnic cu un /iit& mai 4un,
Dac! 1i lip2e.te cu&aGul 2au dac! mai 4inele nu=i e2te pe de=
a
1nt&e9ul cla&, atunci ia=i m0na N 1n nici un ca3 nu 1nce&ca 2! 4ii
pe
c!ile clite ale unei &9ani3aii plitice ceea ce nu 1nd&!3ne.ti
2!
&e/endici f!i.,
Pa&tidele plitice nu au nimic de=a face cu p&4lemele
&eli=
9ia2e 1n m!2u&a 1n ca&e &epe&cu&2iunile ace2t&a din u&m! nu
me&9
nicicum 1mpt&i/a /ieii naiunii .i nu 2u4minea3! m&ala unei
&a2eN
la fel, &eli9ia nu t&e4uie ame2tecat! 1n luptele pa&tidel&
plitice,
%0nd demnita&ii 4i2e&icii 2e 2luGe2c de in2tituii 2au cMia&
de
dct&ine &eli9ia2e pent&u a aduce atin9e&e &a2ei l&, nu t&e4uie
nicidat! u&mai pe calea acea2ta, nici cm4!tui cu acelea.i
a&me,
Ideile .i in2tituiile &eli9ia2e ale pp&ului t&e4uie 2! fie ttdeauna
in/ila4ile pent&u un cnduc!t& plitic N dac! nu, 2! 1ncete3e 2! mai
fie
un m plitic .i 2! de/in! un &ef&mat&, dac! a&e 2tf! AAlt!
atitudine,
1n ;e&mania 1nde2e4i, nu pate cnduce dec0t la cata2t&fa,
(tudiind mi.ca&ea pan9e&mani2t! .i lupta cnt&a Rmei,
am
aGun2 atunci, da& mai ale2 1n cu&2ul anil& u&m!t&i, la cnclu3ia=
ce
u&mea3! ' lip2a de 1nele9e&e a mi.c!&ii 1n cMe2tiunea 2cial! a p&i/at=

de 2p&iGinul ma2el& ppula&e, 2in9u&ele pt&i/ite pent&u lupt! N

int&a&ea 1n Pa&lament i=a f&0nt elanul .i i=a imp&imat tate 2l!4i=
ciunile ace2tei in2tituiiN lupta 1mpt&i/a #i2e&icii catlice a f!cut=

inde3i&a4il! 1n nume&a2e medii .i i=a &!pit nume&a2e elemente

dint&e cele mai 4une pe ca&e le a/ea naiunea 1n &0ndu&ile 2ale,
Re3ul=
tatul p&actic al Kultii&Jampf=ului au2t&iac a f2t ap&ape e9al cu
3e&,
(=a &eu.it, e2te ade/!&at, 2! 2e 2mul9! #i2e&icii 1nGu& de
2ut!
de mii de men4&i, da& f!&! ca ea 2! fi 1n&e9i2t&at cine .tie ce
pa9u4e,
Ea nu a /!&2at lac&imi /!30nd cum pleac! ace2te EiI &!t!cite ' a
pie&dut pe cei ca&e, l!unt&ic, nu=i apa&ineau de mai mult timp,
Acea2ta a f2t 1nt&ea9a dife&en! 1nt&e acea2t! nu! &ef&m! .i
cea
de dinia&! N atunci cei mai 4uni 2=au de2p&in2 de #i2e&ica
catlic!
din cn/in9e&e &eli9ia2! intim!N acum numai cei 2la4i 2e
1ndep!&tea3!
.i 1nc! din Ecn2ide&aiiI plitice,
Da& tcmai din punct de /ede&e plitic ace2t &e3ultat a
f2t
&i3i4il .G 1nt&i2t!t& 1n acela.i timp,
1nc! dat!, mi.ca&e plitic! ce a& fi putut 2al/a
naiunea
9e&man!, mi.ca&e plin! de p&mi2iuni de &eu.it!, a pie&it pent&u
c!
nu fu2e2e cndu2! cu &eali2mul 4&utal nece2a&, pent&u c! 2e
&!t!ci2e
5>@ %ncent&a&ea a2up&a unui 2in9u& ad/e&2a&
pe di&ecii 1n ca&e nu putea dec0t 2! 2e de2t&ame,
*u ne putem 1ndi de un luc&u '
Mi.ca&ea pan9e&mani2t! nu a& fi cmi2 nicidat! acea2t!
9&e.eal! dac! a& fi 1nele2 4ine p2iMl9ia ma&il& ma2e, Dac!
.efii
ei, pent&u a &eu.i, nu au t&e4uit /&edat!, .i acea2ta din
cn2ide&aii
pu& p2iMl9ice, 2! pun! ma2ei mai muli ad/e&2a&i H ceea ce a&
fi
at&a2 imediat &i2ipi&e ttal! a f&ei de lupt! H /0&ful de atac al
mi.c!&ii pan9e&mani2te a& fi f2t 1nd&eptat 1mpt&i/a unui 2in9u&
ad/e&2a&, *imic nu e2te at0t de p&imeGdi2 pent&u un pa&tid
plitic
dec0t 2! 2e la2e cndu2 1n lua&ea deci3iil& de ni.te fanfa&ni
neu&a2=
tenici ca&e 1nt&ep&ind &ice, da& nu=.i atin9 nicidat! 2cpu&ile,
%Mia& dac! una 2au alta dint&e cnfe2iuni fe&! un
ade/!&at
p&ileG de c&itic!, un pa&tid plitic nu t&e4uie nicidat! 2! uite
faptul
c! i2t&ia nu 1n&e9i2t&ea3! nici un eRemplu c0nd un pa&tid pu&
plitic,
1n 1mp&eGu&!&i a2em!n!ta&e, a& fi putut aGun9e la &ef&m! &eli=
9ia2!, I2t&ia nu 2e 2tudia3! pent&u a=i uita leciile cMia& 1n
mmen=
tul c0nd e /&4a 2! le aplici 1n p&actic! N 2au cMia& pent&u a c&ede
c!
ade/!&u&ile ei 2ecula&e nu mai pt fi aplicate, pent&u c! 2ituaia
actual! e2te cu ttul alta N i2t&ia 2e 2tudia3! pent&u a eRt&a9e
1n/!!minte pent&u p&e3ent, Acela ca&e nu e2te capa4il 2! fac!
a.a
nu t&e4uie cum/a 2!=.i 1ncMipuie c! e2te un .ef plitic N el nu e2te
1n
&ealitate dec0t un 4ufn 2ea&4!d, de.i c0tedat! 1n90mfat, ia&
tat!
4un!/ina lui nu pate 2cu3a incapacitatea p&actic!,
1n 9ene&al, a&ta tutu&& ade/!&ail& cnduc!t&i ai
pp&ului
din tate timpu&ile cn2t! mai ale2 1n cncent&a&ea ateniei a2up&a
unui
2in9u& ad/e&2a&, pent&u a nu l!2a 2! 2e di2pe&2e3e, %u c0t 2e
cncen=
t&ea3! mai mult acea2t! /in! de lupt! a unui pp&, cu at0t e2te
mai
ma&e f&a ei de .c, A&ta de a 2u9e&a pp&ului c! inamicii cei mai
dife&ii apa&in aceleia.i cate9&ii define.te un ma&e cnduc!t&,
Din
cnt&!, cn/in9e&ea c! du.manii 2unt multipli .i dife&ii pent&u
2pi&itele
2la4e .i e3itante de/ine fa&te u.& un mti/ de a 2e 1ndi de cau3a
p&p&ie,
De 1ndat! ce ma2a 2e /ede lupt0nd cnt&a mai mult&
du.mani,
ea 1.i pune acea2t! 1nt&e4a&e ' e2te p2i4il ca ti ceilali 2! nu
ai4!
d&eptate .i numai mi.ca&ea na2t&! e2te 1nd&ept!it! K
Tcmai atunci ace2te f&e 2unt cup&in2e de pa&ali3ie,
De
aceea t&e4uie ttdeauna 2! 4!9!m 1n aceea.i al! mulime de
ad/e&2a&i c0t mai dife&ii pent&u ca p&p&iil& n.t&i pa&ti3ani 2! li
2e
pa&! c! lupta 2e duce cnt&a unui 2in9u& ad/e&2a&, Acea2ta
1nt!&e.te
c&edina 1n d&eptul p&p&iu .i 2p&e.te eRa2pe&a&ea cnt&a cel& ce 1l
atac!,
Mi.ca&ea pan9e&mani2t! de dinia&! nu a 1nele2 ace2t
luc&u,
ceea ce i=a cmp&mi2 2ucce2ul,
5>5 %alea 2cial=c&e.tinil&
Ea /!3u2e calea Gu2t!, /ina 1i e&a cu&at!, da& d&umul ale2
e&a
9&e.it, O putem cmpa&a cu mul ca&e, /&0nd 2! aGun9! 1n /0&ful
unui
munte, nu=5 pie&de din /ede&e .i 2e a.te&ne la d&um plin de
Mt!&0&e
.i /i9a&e, da& nu ac&d! nici atenie d&umului .i, cu cMii
aintii
a2up&a elului a2cen2iunii, nu /ede .i nu eRaminea3! delc p=
2i4ilit!ile u&cu.ului .i e.uea3! 1n cele din u&m! din acea2t!
p&icin!,
(e pate 42e&/a pu2ul 1n tate la ma&ele ei cncu&ent,
pa&tidul c&e.tin=2cial,
D&umul pe ca&e a apucat el a f2t Gudici2 ale2, da& ceea ce
i=a
lip2it a f2t ima9ine cla&! a 2cpului, Ap&ape 1n tate
dmeniile
1n ca&e mi.ca&ea pan9e&mani2t! a cmi2 9&e.eli, pa&tidul c&e.tin=
2cial
a f2t eficace .i cndu2 de l9ic!,
El .tia imp&tana ma2el& .i a d/edit= din p&ima 3i
p&in
ca&acte&ul 2cial p&nunat al pliticii 2ale, O&ient0ndu=2e mai
ale2
c!t&e cuce&i&ea cla2ei me.te.u9!&e.ti, mici 2au miGlcii, a &ec&utat
pa&ti3ani tt at0t de fideli .i de tenace .i 9ata de 2ac&ificii, El a
e/itat
&ice fel de lupt! 1mpt&i/a in2tituiil& &eli9ia2e, a2i9u&0ndu=.i
p&in acea2ta 2p&iGinul ace2tei pute&nice &9ani3aii ca&e e2te,
actual=
mente #i2e&ica, 1n cn2ecin!, nu a a/ut dec0t un 2in9u&
ade/e&2a&
/e&ita4il, A &ecun2cut nece2itatea unei p&pa9ande 9&andia2e .i
a
atin2 /i&tu3itatea 1n a&ta de a impune ma2el&,
Dac! ttu.i nu .i=a putut atin9e 4iecti/ul /i2el& H
2al/a&ea
Au2t&iei H acea2ta 2e eRplic! p&in calea 9&e.it! pe ca&e a apucat=
,
ca .i p&in lip2a de cla&itate a 2cpu&il&,
Anti2emiti2mul nii mi.c!&i 2e 4a3a pe cncepii &eli9ia2e
.i
nu pe p&incipii &a2i2te, Acela.i mti/ ce a du2 la cmite&ea
ace2tei
9&e.eli a p&/cat .i a dua 9&e.al!,
Fndat&ii pa&tidului c&e.tin=2cial c&edeau c! dac! a&
d&i
2al/a&ea Au2t&iei, pa&tidul nu 2=a& putea 2p&iGini pe p&incipii
&a2iale,
pent&u c! acea2ta a& fi cndu2 1n puin timp la di2luia 9ene&al!
a
2tatului, Dup! p!&e&ea cnduc!t&il& pa&tidului, 2ituaia de la
"iena
ce&ea 2! fie l!2ate depa&te tate elementele de di/e&9en! .i 2!
2e
accentue3e tate mti/ele de uni&e,
1n acea /&eme, "iena cninea deGa f&aciuni etnice
/a&iate,
mai ale2 ceMi, .i numai tle&ana cea mai ma&e 1n tate
p&4lemele
&a2iale putea 1nc! 1mpiedica f&ma&ea unui pa&tid f!i.
anti9e&man,
(=au f!cut 2f&!&i deci pent&u at&a9e&ea micil& me.te.u9a&i
ceMi,
fa&te nume&.i, p&in lupta 1mpt&i/a li4e&ali2mului
mancMe2te&ian N
Pa&tidul a c&e3ut c! a 9!2it un cu/0nt de &dine 1n lupt!, unind pe
dea2up&a tate di/e&9enele nainale din f2ta Au2t&ie, 1n lupta
cnt&a e/&eil& pe 4a3! &eli9ia2!,
5>> Anti2emiti2mul &eli9i2
E&a limpede c! lupt! cnt&a e/&eil& pe a2emenea
4a3! nu
putea dec0t 2! le dea 9&iGi infime, 1n cea mai &ea dint&e 2ituaii,
und!
de ap! de 4te3 putea ttdeauna 2!=5 2al/e3e pe e/&eu .i
ne9ul lui,
%u mti/e at0t de 2upe&ficiale nu 2=a aGun2 nicidat!
la
anali3! .tiinific! 2e&ia2! a 1nt&e9ii p&4leme, ceea ce a
detu&nat de
la pa&tidul c&e.tin=2cial pe ti cei ca&e nu puteau 1nele9e
ace2t 9en
de anti2emiti2m, Pute&ea de at&acie a ace2tei idei 2=a &edu2 la
2fe&!
intelectual! &e2t&0n2!, pent&u c! nu 2=a d&it 2! 2e mea&9!,
dincl
de 2implul 2entiment, c!t&e 1nele9e&e /e&ita4il!,
Intelectualii au
&!ma2 2tili din p&incipiu, Din ce 1n ce mai mult 2=a /!3ut c! 1n
tat!
aface&ea nu e&a /&4a dec0t de nu! tentati/! de a=i
cn/e&ti pe
e/&ei, ia& acea2ta 1n2emna numai eRp&e2ia in/idiei
cncu&enil&,
Luptei 1i lip2ea, din capul lcului, amp&enta unei cn2ac&!&i
fil2=
fice N ea a p!&ut pent&u muli ameni H .i ei nu e&au de
ne9liGat H
im&al! .i 4lama4il!, %n/in9e&ea c! aici e&a /&4a de
cMe2tiune
/ital! pent&u 1nt&ea9a meni&e, c! 2a&ta tutu&& ppa&el&
nn=
2emitice depindea de 2luina&ea ei, nu 2e de2p&indea defel,
Acea2t! mdalitate de a nu face luc&u&ile dec0t pe
Gum!tate a
&edu2 la 3e& /ala&ea &ient!&ii anti2emite a pa&tidului c&e.tin=
2cial,
Ace2ta nu a f2t dec0t un p2eud=anti2emiti2m,
ap&ape
mai pe&icul2 dec0t pu2ul lui, (cial=c&e.tinii au d&mit f!&!
9&iG!
c&e30nd c! au p&in2 ad/e&2a&ul de u&ecMi, 1n timp ce, 1n
&ealitate, el
e&a acela ca&e=i ducea de na2,
Ia& e/&eul 2=a 4i.nuit cu ace2t 9en de anti2emiti2m a.a de
4ine 1nc0t
di2pa&iia 5=a& fi nec!Git cu 2i9u&an! mai mult dec0t eRi2tena ca&e nu=5
Gena,
A& fi t&e4uit adu2e 9&ele 2ac&ificii pent&u ideea de 2tat
4a3at
pe p&incipiul nainalit!ii, da& ele au f2t 1nc! .i mai 9&ele
pent&u
ap!&a&ea 9e&mani2mului,
*imeni nu 1nd&!3nea 2! fie Enainali2tI dac! nu /ia 2!
2imt!
cum 1i fu9e p!m0ntul de 2u4 picia&e, cMia& la "iena, (e
2pe&a 1n
2al/a&ea 2tatului Ha424u&9il& e/it0nd tiptil p&4lemaN da&
p&in a2ta
el a f2t 1mpin2 la piei&e, Mi.ca&ea a pie&dut 1n ace2t fel 49ata
2u&2!
de ene&9ie, ca&e, ea 2in9u&!, 1i putea fu&ni3a 1ndelun9 f&a
mt&ice
nece2a&! unui pa&tid plitic, Din acea2t! cau3!, mi.ca&ea
c&e.tin=
2cial! a aGun2 un pa&tid ca &ica&e altul,
Am 42e&/at dinia&! cele du! mi.c!&i 1nt&=un md fa&te
atent,
una cu inima 4!t0nd, cealalt! din admi&aie pent&u acel m &a&
ca&e de
atunci 1mi ap!&ea ca 2im4l 2e/e& al 1nt&e9ului pp& 9e&man din
Au2t&ia,
%0nd imp3antul c&te9iu fune4&u, la ma&tea
4u&9mai2t&u=
lui, 2=a pu2 1n mi.ca&e de la p&im!&ie c!t&e Rin92t&a22e, m!
aflam
p&int&e 2utele de mii de pe&2ane ca&e a2i2tau la acea2t!
t&i2t!
5>7 Pan9e&mani.tii .i 2cial=c&e.tinii
ce&emnie, La emia mea l!unt&ic! 2e ad!u9a 2entimentul c!
tat!
pe&a ace2tui 4!&4at fu2e2e 3ada&nic!, pent&u c! 2a&ta ducea
ineR=
&a4il 2tatul ace2ta la piei&e, Dac! dct&ul Ka&l Lue9e& a& fi
t&!it 1n
;e&mania, el 2=a& fi 2ituat p&int&e p&imele mini ale
pp&ului n=
2t&u N a f2t un nen&c pent&u pe&! .i pent&u el 1n2u.i c! a
t&!it 1n
ace2t 2tat imp2i4il,
%0nd deGa mu&i2e, lun! de lun!, mici fl!c!&i 0.neau
a/id din
#alcaniN 2a&ta a f2t clement! .i 5=a c&uat de /ede&ea a ceea ce
1nc!
2pe&a2e 2! pat! e/ita,
M=am 2t&!duit 2! aflu cau3ele neputinei celei dint0i
dint&e
ace2te mi.c!&i .i in2ucce2ul celeilalte .i am aGun2 la
cn/in9e&ea
p&fund! c!, independent de neputina de a 2e &eali3a
cn2lida&ea
f2tului 2tat au2t&iac, e&&ile cel& du! pa&tide au f2t
u&m!ta&ele'
Mi.ca&ea c&e.tin=2cial! nu a a/ut nici cncepie
cla&!
a2up&a 2cpului Rena.te&ii 9e&mane, da& a f2t inteli9ent! .i
in=
2pi&at! 1n ale9e&ea d&umului ca pa&tid, Ea a 1nele2
imp&tana
p&4lemel& 2ciale, da& 2=a 1n.elat 1n lupta 1mpt&i/a e/&eil&
.i nu
a a/ut nici idee a2up&a f&ei de influena&e a
nainali2mului,
Dac! pa&tidul c&e.tin=2cial a& fi 1nt&unit, dat&it!
1nele9e&ii
ma2el&, cncepie mai Gu2t! a 1n2emn!t!ii p&4lemei
&a2iale, a.a
cum a/ea mi.ca&ea pan9e&mani2t!, dac! 1n final a& fi
de/enit el
1n2u.i nainali2t H 2au mai 4ine, dimpt&i/!, dac! mi.ca&ea
pan=
9e&mani2t!, cu Gu2ta niune a p&4lemei e/&eie.ti .i a
imp&tanei
ideii nainali2te, adpta2e 1nelepciunea p&actic! a pa&tidului
c&e.tin =
2cial .i mai ale2 atitudinea lui fa! de 2ciali2m H atunci ni
am fi
a/ut mi.ca&e ce a& fi putut, c&ed, 2!=.i Gace cu 2ucce2 &lul
1n
de2tinul naiunii 9e&mane, Dac! nu 2=a 1nt0mplat a.a, 9&e.eala
apa&ine
1n cea mai ma&e pa&te 2pecificului 2tatului au2t&iac,
%um nu aflam 1nca&na&ea ideil& mele 1n nici unul din
pa&tide,
nu m=am putut decide 2! int&u 1n una din &9ani3aiile eRi2tente
pent&u
a lupta 1n &0ndu&ile ei, Ap&eciam deGa c! tate ace2te mi.c!&i
plitice
e&au &atate .i incapa4ile de a duce p0n! la cap!t &ena.te&e
nainal!
a pp&ului 9e&man cu ade/!&at p&funda .i nu pu& eRte&ia&!,
A/e&2iunea mea intim! fa! de 2tatul Ma424u&9ic a
c&e2cut din
ce fn ce mai mult 1n acea pe&iad!,
%u c0t e&am mai p&ecupat de p&4lemele de plitic!
eRte&n!,
cu at0t p&indea &!d!cini 1n mine cn/in9e&ea c! ace2t 2tat
fantm!
nu putea aduce dec0t nen&ci&i 9e&manil&, 1n fieca&e 3i
/edeam
mai limpede c! 2a&ta naiunii 9e&mane 2e decide nu 1n
Au2t&ia, ci
1n ReicM=ul 1n2u.i, *u numai din mti/e de plitic! 9ene&al!,
da& .i
cultu&ale 1n 9ene&al,
5>8 Au2t&iaHun m3aic /ecMi
Li pe te&enul cultu&ii .i al a&tei el a&!ta tate 2emnele
dec&epi=
tudinii 2au cel puin al in2i9nifianei ttale pent&u naiunea
9e&man!,
Aceea.i e&a 2ituaia mai ale2 1n dmeniul a&Mitectu&ii, A&ta
nu! nu
putea aduce 1n Au2t&ia ma&i i340n3i de ace2t fel, pent&u c!,
de la
te&mina&ea a&te&ei Rin92t&a22e, nu 2e mai i/eau la "iena dec0t
munci
ne1n2emnate 1n cmpa&aie cu planu&ile de3/ltate de
;e&mania,
Am 1nceput, deci, 2! duc /ia! du4l! ' &aiunea .i
&ealitatea
1mi dictau 2!=mi cntinuu ucenicia ama&!, da& fecund! 1n
Au2t&ia N
da& inima mea nu mai e&a aici,
O mulumi&e dep&imant! a pu2 2t!p0ni&e pe mine dup!
ce am
depi2tat /idul inte&n al ace2tui 2tat .i imp2i4ilitatea de
2al/a&eN da&,
ttdat!, p&e2imeam 2i9u& c! tt ce a& face el a& fi 2p&e
nen&ci&ile
pp&ului 9e&man,
E&am cn/in2 c! ace2t 2tat t&e4uia 2! minimali3e3e .i
2! 2e
2upun! &ic!&ui 9e&man cu ade/!&at ma&e, 1n /&eme ce,
dimpt&i/!,
fa/&i3a &ice acti/itate nn=9e&man!,
%n9lme&atul de neamu&i pe ca&e=5 etala capitala
mna&Miei,
tt ace2t ame2tec etnic de ceMi, plne3i, un9u&i, &uteni,
20&4i .i
c&ai etc, 1mi p!&ea &e2pin9!t&, f!&! a uita 4acilul
di3l/ant al
meni&ii' e/&eii .i ia& e/&eii,
Ace2t &a. 9i9antic 1mi p!&ea 1nca&na&ea ince2tului,
Dialectul 9e&man al tine&eii mele e&a cel /&4it 1n
#a/a&ia de
G2N nu puteam nici 2!=5 uit .i nici 2! a2imile3 Ga&9nul /iene3,
%u c0t
t&!iam mai mult 1n ace2t &a., cu at0t u&a mea de/enea mai /ie
cnt&a
melanGului de ppa&e 2t&!ine ca&e 1ncepea 2! plue3e cultu&a
ace2=
tui /ecMi cent&u 9e&man,
Ideea ce t&e4uie 2! lun9ea2c! 3ilele ace2tui 2tat 1mi
p!&ea
2ince& &idicl!,
In acea epc!, Au2t&ia e&a ca un m3aic /ecMi al c!&ui
ciment
ca&e ine pie2ele lalalt! a de/enit .i el /ecMi .i f&a9ilN d&ept
ca&e,
c0t! /&eme nu te atin9i de acea2t! capdpe&!, ea 1nc! te
p!c!le.te
cu apa&en! de t&!inicie, da& 1ndat! ce=i dai l/itu&!, 2e
2pa&9e 1n
mii de 4uc!ele, *u mai e&a /&4a dec0t de mmentul c0nd
1i /a fi
aplicat! l/itu&a,
Inima mi=a 4!tut me&eu pent&u impe&iul 9e&man .i nu
pent&u
mna&Mia au2t&iac! N &a de2t&!m!&ii acea2tui 2tat 1mi
ap!&ea ca
1nceputul eli4e&!&ii naiunii 9e&mane,
Tate ace2te cau3e mi=au 2t&0&nit d&ina tt mai
fie&4inte de
a me&9e acl, unde, 1n tine&ee, m! at&!9eau ni.te /i2u&i
tainice .i
d&a92te 2ec&et!,
(pe&am 2!=mi fac mai t0&3iu un nume de a&Mitect .i
2! pt
5>D Lcala /ieii mele
aduce naiunii 2e&/icii 2ince&e 1n cad&ul H mic 2au ma&e H
pe ca&e
mi=5 /aGe3e&/a 2a&ta,
1n 2f0&.it, /iam 2! m! aflu p&int&e cei ca&e au
fe&ici&ea de a
t&!i .i de a acina 1n lcul de unde t&e4uie 2! /in! &eali3a&ea
d&inei
celei mai a&3!ta&e a inimii' uni&ea pat&iei iu4ite cu pat&ia
cmun!,
ReicM=ul 9e&man,
%ei ca&e 1nele9 f&a ace2tei d&ine 2unt 1nc! nume&.i
.i a3i,
Da& eu m! ad&e2e3 acel&a c!&&a 2a&ta le=a &efu3at p0n! 1n
p&e3ent
acea2t! fe&ici&e, ca .i cel& ca&e au f2t p&i/ai cu c&u3ime de
eaN m!
ad&e2e3 tutu&& cel& ca&e, de2p!&ii de pat&ia mam!, t&e4uie 2!
lupte
cMia& pent&u cma&a 2f0nt! a lim4ii mate&ne, ca&e 2unt
u&m!&ii .i
malt&atai pent&u ata.amentul l& ma&e fa! de pat&ie .i ca&e
a.teapt!
cu fe&/a&e du&e&a2! cea2ul c0nd le /a fi 1n9!duit 2! 2e 1nta&c! la
p0&0ul
mamei p&ea iu4iteN m! ad&e2e3 tutu&& acel&a .i .tiu' m! /&
1nele9eW
*umai cei ca&e 2imt cu tate fi4&ele ce 1n2eamn! 2! fii
9e&man
f!&! a putea apa&ine pat&iei iu4ite, /& putea cup&inde d&ul
ad0nc
ce a&de tt timpul 1n inimile cpiil& de2p!&ii de ea,
Acea2t!
n2tal9ie 1i cMinuie pe ti cei ca&e 2unt 40ntuiiN ea le
1ndep!&tea3!
&ice 4ucu&ie .i &ice fe&ici&e p0n! ce, 1n 2f0&.it, 2e de2cMid
p&ile
pat&iei, ia& 20n9ele cmun afl! pace .i diMn! 1n impe&iul
cmun,
"iena a f2t .i a &!ma2 pent&u mine .cala cea mai
du&!, da&
.i cea mai f&uctua2! a /ieii, Am /enit 1n ace2t &a. pe c0nd
1nc!
e&am pe Gum!tate cpil, ia& acum c0nd 1l p!&!2eam e&am un
4!&4at
tacitu&n .i 2e&i2, Acl am pu2 4a3ele cncepiei mele
9ene&ale de
/ia!, .i, 1n pa&ticula&, ale unei metde de anali3! plitic!N mai
t0&3iu
le=am cmpletat 1n c0te/a p&i/ine, da& nu le=am p!&!2it
nicidat!,
E2te ade/!&at c! nu pt dec0t acum 2! ap&ecie3 la ade/!&ata
/ala&e
leciile acel& ani,
Am de2c&i2 acea2t! pe&iad! 1n mai multe detalii,
pent&u /!
acl am p&imit p&imele lecii de /ia! 1n p&4lemele
fundamentale
pent&u pa&tidul ca, dup! unul din cele mai mde2te
1nceputu&i, 1n
numai cinci ani 1ncepe 2! de/in! ma&e mi.ca&e de ma2!, *u
.tiu
ca&e a& fi f2t atitudinea mea fa! de e/&ei, fa! de 2cial=
demc&ai,
cMia& fa! de 1nt&e9ul ma&Ri2m, fa! de p&4lemele 2ciale etc,,
dac!
1n mine nu 2=a& fi adunat un capital de pinii pe&2nale, 1n
pa&te 2u4
p&e2iunea de2tinului, 1n pa&te 9&aie 2tudiil& pe&2nale,
c%!ci, dac! nen&ci&ile pat&iei au putut face 2!
&eflecte3e mii
.i mii de ameni a2up&a camf& inte&ne ale p&!4u.i&ii ei,
acea2ta
nu duce nicidat! la 2liditate .i la pute&ea de penet&aie 1n
p&fun=
3ime, acce2i4ile numai cel& ca&e au de/enit 2t!p0ni pe
de2tinul l&
dup! ani de lupt!,
5>?
%apitlul I"
<titlu>MuncMen
^n p&im!/a&a lui 565>, am plecat definiti/ la MuncMen,
O&a.ul p&p&iu=3i2 1mi e&a at0t de familia& de pa&c! a. fi 2tat
1nt&e
3idu&ile lui ani de 3ile, (tudiile mele m! cndu2e2e&! de
nenum!&ate
&i la acea2t! met&pl! a a&tei 9e&mane, *u numai c! nu
cun.ti
;e&mania dac! nu ai /!3ut MuncMen=ul, da& mai ale2 nu .tii
nimic
de a&ta 9e&man! dac! n=ai /!3ut MiincMen=ul,
O&ice a& fi, acea2t! epc! ante4elic! a f2t cea mai fe&icit!
din
/iaa mea, (ala&iul e&a cmplet de&i3&iu, da& de2i9u& c! nu
t&!iam
ca 2! picte3 ' pictam ca 2!=mi a2i9u& a2tfel p2i4ilit!ile de
eRi2ten!,
2au mai de9&a4! ca 2!=mi pe&mit 2! 1n/!, A/eam cn/in9e&ea
a42=
lut! c! ttu.i 1nt&= 3i /i te&mina p&in a=mi atin9e 2cpul fiRat,
Acea2ta e&a de aGun2 pent&u a m! face 2! 2up&t u.& .i f!&!
9&iG!
celelalte mici neca3u&i ale /ieii,
La acea2ta 2e ad!u9a .i d&a92tea p&fund! ce m=a
apucat
pent&u ace2t &a., ap&ape din p&imul cea2 al .ede&ii mele,
2entiment
pe ca&e nu=5 1nce&c 1n aceea.i m!2u&! pent&u nici un alt lc, Iat!
un
&a. 9e&man W +%e dife&en! fa! de "iena W *imic nu=mi f!cea
mai
&!u dec0t 2! m! 90nde2c la ace2t #a4iln al neamu&il&-,
Ad!u9ai
la ace2tea dialectul, mult mai ap&piat de al meu .i ca&e, mai ale2
1n
antu&aGul din #a/a&ia de :2, 1mi amintea ade2e&i de tine&ee, Mii
de
luc&u&i 1mi e&au 2au de/eneau p&fund d&a9i .i p&eia2e, Da& ceea ce
m!
at&!9ea mai mult e&a ace2t minunat ma&iaG de f&! 2pntan! .i
de
2entiment a&ti2tic delicat, acea2t! pe&2pecti/! unic! ce me&9e de
la
Hf4&!uMau2 la Oden, de la OJt4e&fe2t la PinactMe\ue etc,
Dac!
a2t!3i 2unt le9at de ace2t &a. mai mult dec0t de &ice alt lc
din
lume, ace2t luc&u ine f!&! 1ndial! de faptul c! el e2te .i
&!m0ne
indi2lu4il le9at de de3/lta&ea mea, Da& faptul c! am a/ut .an2a
2!
9!2e2c aici ade/!&at! mulumi&e l!unt&ic! pate fi at&i4uit
numai
fa&mecului pe ca&e minunata &e.edin! &e9al! a Xittel24acM=il&

eRe&cit! a2up&a &ic!&ui m 1n3e2t&at nu numai cu &aiune &ece,

da&
5>B ;&e.elile pliticii 9e&mane a alianel&
.i cu un 2uflet 2en2i4il,
La MuncMen, independent de eRe&cita&ea p&fe2iei mele,
e&am
at&a2 mai ale2 de 2tudiul cntinuu al e/enimentel& plitice .i
1n
2pecial de e/enimentele de plitic! eRte&n!, Am aGun2 la plitica
eRte&n! f!c0nd un cl p&in plitica 9e&man! a alianel&, pe ca&e

cn2ide&am deGa a42lut 9&e.it! 1nc! de c0nd m! aflam 1n

Au2t&ia,
Da& la "iena nu /edeam limpede 1n ce p&i/in! 1.i f!cea ilu3ii
ReicM=ul, Atunci e&am 1nclinat 2! admit H 2au pate /iam 2!
caut
2cu3! H c! la #e&lin 2e .tia p&4a4il c!, 1n &ealitate, aliatul e&a
2la4,
da& c!, din mti/e mai mult &i mai puin mi2te&ia2e, acea2t!
cn2tata&e e&a a2cun2! din 9&iGa de a cntinua plitica alianel&
2ta4ilit! dinia&! de #i2ma&cJ, A.ada&, &uptu&a 4&u2c! nu e&a
de
d&it, fie pent&u a nu de2cMide cMii 2t&!in!t!ii ce 2t!tea la
p0nd!,
fie pent&u a nu p&/ca nelini.te 1n inte&i&,
%ntactele mele cu amenii mi=au a&!tat, cu&0nd, 2p&e
ma&ea
mea 2paim!, c! acea2t! p!&e&e e&a 9&e.it!, Uimit, a t&e4uit 2!
cn2tat
c! pe2te tt, cMia& 1n mediile culti/ate, nimeni nu a/ea Ma4a& de
ceea
ce 1n2enina mna&Mia Ma424u&9ic!, %Mia& 1n mediile ppula&e
eRi2ta
ilu3ia c! aliatul putea fi cn2ide&at ca pute&e 2e&ia2! ca&e, la
/&eme
de p&imeGdie, /a pune 1ndat! pe picia&e ma&e a&mat! N
mna&Mia
e&a me&eu 2ctit! ca un 2tat E9e&manI .i 2e c&edea c! 2e pate,
(e
c&edea .i c! p&in f&! mai putea 2! 2e m!2a&e nume&ice.te
ap&ape
cu cea a ;e&maniei .i 2e 2c!pa cmplet din /ede&e, mai 1nt0i, c!
Au2t&ia 1nceta2e demult 2! fie un 2tat 9e&man, api c!, din
mment
1n mment, 2ituaia inte&n! a impe&iului amenina 2! 2e
p&!4u.ea2c!,
Eu cun.team 2ituaia mai 4ine dec0t EdiplmaiaI 3i2!
ficial!
ca&e, ca mai ttdeauna, 1.i u&ma &4e.te de2tinul, (entimentele
pp&ului nu puteau efecti/ &eflecta ceea ce alimenta, 1n 2fe&e 2u2
pu2e,
Epinia pu4lic!I, Ia& 1n 2fe&ele 1nalte 2e f!cea Ealian!I cu un cult
identic cu cel al /ielului de au&, P&4a4il c! 2e a/ea 1n /ede&e
1nlcui&ea 2ince&it!ii cu ama4ilitatea, %u/intele e&au luate
me&eu
d&ept 4ani licMi3i,
M0nia m! cup&indea 1nc! de la "iena, c0nd cn2tatam
dife&ena,
/i3i4il! c0tedat!, 1nt&e di2cu&2u&ile ficiale ale amenil& de 2tat
.i
a&ticlele din 3ia&ele /iene3e, "iena e&a 1nc! un &a. 9e&man, cel
puin 1n apa&en!, Da& ce 2cMim4a&e c0nd te 1ndep!&tai de "iena
2au,
mai mult, de Au2t&ia 9e&man!, aGun90nd 1n p&/inciile 2la/e ale
impe&iuluiW E&a de aGun2 2! a&unci p&i/i&e p&in 3ia&ele de la
P&a9a
pent&u a afla cum e&a Gudecat! acl tat! acea cmedie de la
T&iplice, Pent&u acea2t! EcaGidpe&! a diplmaieiI nu eRi2ta
dec0t
de&0de&e .i c&0ncen! i&nie, ^n plin! pe&iad! de pace, cMia& c0nd
cei
5>C ;&e.elile pliticii 9e&mane a alianel&
di 1mp!&ai 2cMim4au 4e3ele amicale, nimic nu a2cundea c!
aliana
/a fi anulat! 1n 3iua c0nd ei a& fi c!utat 2= c4a&e din
dmeniul
ima9ina& al idealului *i4elun9il& 1n &ealitatea cnc&et!,
A.ada&, cum 2! te mi&i, dup! c0i/a ani c0nd, /enind
mmen=
tul pune&ii 1n p&actic! a alianel&, Italia 2=a &et&a2 4&utal din
t&atatul
de la T&iplice, p!&!2indu=i pe ceilali di aliai .i t&ec0nd
cMia& de
pa&tea inamicului, (! c&e3i atunci un 2in9u& minut 1n
mi&aclul c!
Italia /a lupta al!tu&i de Au2t&ia p!&ea pu& .i 2implu de
ne1nele2
pent&u &icine nu e&a l/it de &4i&e diplmatic!, Acea2ta e&a
ttu.i
2ituaia eRact! 1n Au2t&ia,
Ha424u&9ii .i 9e&manii e&au 2in9u&ii ca&e 2u2ineau
ideea
alianei 1n tt impe&iul, Ha424u&9ii din calcul .i Edin
nece2itateI,
au2t&iecii 9e&mani din 4un! c&edin! .i din E2tupiditate
plitic!I, Din
4un! c&edin! pent&u c! ei c&edeau c! p&in aliana de la
T&iplice fac
un ma&e 2e&/iciu impe&iului 9e&man, 1l 1nt!&e2c .i 1l aGut! N
din
2tupiditate plitic!, ttdat!, nu numai pent&u c! 2pe&ana le
e&a
i&eali3a4il! .i pent&u c! ei cnt&i4uiau a2tfel la le9a&ea ReicM=
ului de
un cada/&u unui 2tat, ca&e=5 /a t&a9e dup! el 1n p&!pa2tie,
1nde2e4i
p&in cMia& 1nf!ptui&ea alianei, au2t&iecii 9e&mani au f2t
fatalmente
2&tii .i mai mult de9e&mani3!&ii, Li, 1nt&=ade/!&, pe l0n9!
faptul c!
Ma424u&9ii 2e 2cteam a2i9u&ai, p&in aliana cu ReicM=ul,
1mpt&i/a
&ic!&ei in/a3ii din pa&tea ace2tuia, H .i, din nen&ci&e,
putea fi
cMia& pe 4un temei H le /enea, din ace2t punct de /ede&e, mai
u.&
.i mai puin p&imeGdi2 2!=.1 u&me3e plitica inte&n! de
&e2pin9e&e
a 9e&mani2mului, Acea2ta nu numai pent&u c!, cu
E4iecti/itateaI
4ine cun2cut!, nu a/ea de ce 2! 2e team! de p&te2tele
9u/e&nului
9e&man, ci .i pent&u c!, f!c0nd cu &ice p&ileG ca3 de alian!,
puteau
fi &edu2e la t!ce&e /cile indi2c&ete ca&e 2e &idicau p&int&e
au2t&iecii
9e&mani 1mpt&i/a mdului at0t de infam de 2la/i3a&e,
%e=i &!m0nea, deci, de f!cut 9e&manului din Au2t&ia c0t!
/&eme
1n2u.i ReicM=ul 9e&man &ecun.tea 9u/e&nul Ha424u&9il& .i=i
a&!ta
1nc&ede&e= K T&e4uia 2! &e3i2te pent&u ca api 2! fie acpe&it
de
infamie 1n cMii tutu&& 9e&manil& ca t&!d!t& al pp&ului K
El, ca&e
p&eci2 cn2imi2e, cu 3eci de ani 1nainte, 2! accepte pent&u
pp&
2ac&ificiile cele mai 9&eu de ima9inatW
Da& la ce mai e&a 4un! acea2t! alian! 1n 3iua c0nd
9e&mani2=
mul a& fi f2t eRti&pat din mna&Mia Ma424u&9ic! K Pent&u
;e&mania,
/ala&ea t&atatului de la T&iplice nu depindea di&ect de
menGine&ea
ca&acte&ului p&epnde&ent 9e&man 1n Au2t&ia K (au a& fi f2t
&ealmente
c&edi4il! /italitatea unei aliane cu un impe&iu Ma424u&9ic 2la/
K
P3iia diplmaiei ficiale 9e&mane, ca .i a 1nt&e9ii pinii
pu4lice,
5>6 ;&e.elile pliticii 9e&mane a alianel&
1n p&4lema nainalit!il& din Au2t&ia, nu e&a deci numai
2tupid!,
ci, pu& .i 2implu, a42u&d! ' /iit&ul .i 2ecu&itatea unui pp& de
B@ de
miliane de 2uflete 2e cn2t&uia pe alian!, da&, an de an,
a2i2tam
la di2t&u9e&ea 2i9u&!, 2i2tematic! .i deli4e&at! din pa&tea
pa&tene&ului
a 2in9u&ei 4a3e p2i4ile pent&u acea2t! alian!, Int&= 4un! 3i
a& fi
&!ma2 da& Et&atatulI cu diplmaia /iene3!, da& nimic ce
aGuta
efecti/ 1n calitate de aliat al impe&iului,
Pent&u Italia, a.a 2t!teau, de altminte&i, luc&u&ile
cMia& de
la 1nceput,
Dac! 1n ;e&mania 2=a& fi cun2cut un pic mai limpede
i2t&ia
.i p2iMl9ia ppa&el&, nici un mment nu 2=a& fi c&e3ut c!
Zui&i=
nalul .i Palatu impe&ial de la "iena a& fi putut me&9e
/&edat! ct
la ct la lupt!, 1nt&ea9a Italie a& fi f2t un /ulcan, 1nainte ca
9u/e&nul
2! fi 1nce&cat da& 2! 1mpin9! pe c0mpul de lupt! un 2in9u&
2ldat
italian altfel dec0t ca ad/e&2a& al 2tatului Ma424u&9ic u&0t cu
at0ta
fanati2m, Mai mult dec0t dat! /!3u2em i34ucnind la "iena
di2=
p&eul 1mp!timit .i u&a pute&nic! cu ca&e italianul e&a, ca 2!
3ic a.a,
E ata.atI de 2tatul au2t&iac, ;&e.elile %a2ei de Ha424u&9
1mpt&i/a
li4e&t!ii .i independenei Italiei de=a lun9ul 2eclel& e&au
p&ea
ma&i pent&u a putea fi uitate, cMia& dac! 2=a& fi d&it, Ia&
acea2t!
d&in! lip2ea cu de2!/0&.i&e, at0t pp&ului, c0t .i
9u/e&nului ita=
lian, De a2ta, pent&u Italia nu eRi2tau dec0t du! mdi /i/endi
1n
&elaia cu Au2t&ia ' aliana 2au &!34iul,
Ale90ndu=5 pe p&imul, 2e putea p&e9!ti 1n lini.te al
dilea,
Mai ale2 de c0nd &ap&tu&ile dint&e Au2t&ia .i Ru2ia 2e
1nd&eptau
din ce 1n ce mai mult 2p&e eRplicaie pe calea a&mel&,
plitica
alianel& 9e&mane e&a .i lip2it! de 2en2 .i pe&icula2!,
%a3 cla2ic de lip2! a &ic!&ei diplmaii Gu2te .i de
a&eca&e
ampla&e,
Li mai ale2 de ce 2! fie 1ncMeiat! alian! K Da& 1n
2cpul de
a a2i9u&a a2tfel /iit&ul ReicM=ului mai 4ine dec0t a& fi f!cut=
,
l!20ndu=2e 2in9u& 1n 2eama lui, Ace2t /iit& al ReicM=ului 2e
&educea
la menine&ea p2i4ilit!il& de eRi2ten! pent&u pp&ul
9e&man,
Deci cMe2tiunea nu putea fi enunat! dec0t a.a ' ce
f&me
t&e4uia 2! 1m4&ace, 1nt&=un /iit& p&e/i3i4il, /iaa naiunii
9e&mane
.i cum 2e mai puteau a2i9u&a de3/lta&ea ei fundamental! .i
2ecu&i=
tatea nece2a&e, 1n cad&ul &elaiil& 9ene&ale ale pute&il&
eu&pene K
Lu0nd 1n cn2ide&a&e f!&! ecMi/c p&e/i3iunile acti/it!ii
eRte&ne
ale pliticii 9e&mane, nu puteai dec0t 2! te cn/in9i de
u&m!ta&ele'
Ppulaia ;e&maniei 2p&e.te anual cu ap&ape 6@@
@@@ de
2uflete, Dificultatea M&!ni&ii ace2tei a&mate de ni cet!eni
c&e.te
57@ %ele pat&u di&ecii ale pliticii 9e&mane
4li9at&iu de la an la an .i 2f0&.e.te 1nt&= 3i p&int&= cata2t&f!,
dac!
nu 2e aGun9e 1n timp util la afla&ea c!il& .i a miGlacel& de
p&e/eni&e
a ace2tui pe&icl de 1nfmeta&e,
ERi2tau pat&u miGlace de a e/ita e/entualitate at0t de
1n2p!im0nt!ta&e'
5- (e putea, dup! mdelul f&ance3, 2! 2e &educ! 1n md
a&tificial c&e.teea natalit!ii .i a2tfel 2! 2e p&e/in!
2up&appula&ea,
De2i9u&, natu&a 1n2!.i a&e 9&iG!, 1n /&emu&ile de lip2! 2au
de
p&a2te cndiii climatice, 2au 1n &e9iunile cu p!m0nt 2!&ac, 2!
limite3e 2p&i&ea ppulaiei 1nt&= a&! anume 2au la anumite
&a2e,
De altfel, p&int&= metd! .i 1neleapt! .i Mt!&0ta&e, ea nu
pune
piedici capacit!ii de p&c&eaie p&p&iu=3i2e, ci p2i4ilit!il&
de
2u43i2ten! a celui p&c&eat, 2upun0ndu=5 pe ace2ta un& 1nce&c!&i
.i
p&i/aiuni at0t de du&e c! ti cei ce 2unt mai 2la4i, mai
4ln!/ici.i
2unt 4li9ai 2! 2e 1nta&c! 1n neant, %ei c!&&a ea le 1n9!duie
ttu.i
2! dep!.ea2c! &i9&ile eRi2tenei 2unt, pe2te &ice 1nce&ca&e, de
temut
.i cmplet apte 2! p&c&ee3e la &0ndul l&, pent&u ca aceea.i
2elecie
fundamental! 2! &e1nceap!, P&ced0nd a.a de 4&utal 1n p&i/ina
indi/idului .i &ecMem0ndu=5 in2tantaneu la ea dac! nu e2te 1n
m!2u&!
2! 1nf&unte fu&tuna /ieii, natu&a menine pute&nice &a2a .i 2pecia
.i
aGun9e la cele mai ma&i &eu.ite,
A2tfel, 2c!de&ea nume&ic! 1l face mai pute&nic pe indi/id
.i
deci, la u&ma u&mei, 2pecia,
Altfel 2tau luc&u&ile c0nd mul 2e 1n2!&cinea3! 2!=.i
limite3e
p&9enitu&a, El nu e t!iat din acela.i lemn ca .i natu&a, el e2te
EumanI
N el 2e p&icepe la a2ta mai 4ine dec0t ea, nemila2a &e9in! de
ma&e
1nelepciuneW Omul nu puneG-iedici de3/lt!&ii indi/idului
p&c&eat,
ci cMia& &ep&duce&ii 1n2!.i, 1i e2te ca&acte&i2tic 2! nu /ad!
nicidat!
dec0t p&p&ia pe&2an! .i nu &a2a, ceea ce pa&e mai uman .i mai
Gu2t
dec0t metda pu2!, Din nefe&ici&e .i u&m!&ile 2unt pu2e,
1n timp ce natu&a, l!20ndu=i pe ameni cmplet li4e&i 2!
p&c&ee3e, le 2upune de2cendenii la 1nce&c!&i fa&te du&e H ia&
dint&e indi/i3ii 2up&anume&ici ale9e pe cei mai 4uni, 1i p!2t&ea3!
da&
pe ei .i=i 1n2!&cinea3! cu cn2e&/a&ea 2peciei H mul limitea3!
p&c&ea&ea .i, din cnt&!, 2e 1nc!p!0nea3!, 2! cn2e&/e cu &ice
p&e
&ice fiin!, dat! ce 2=a n!2cut, %&ecti/ul la /ina di/in! i 2e
pa&e
.i 1nelept .i uman .i 2e 4ucu&!, 1n/in90nd 1n acea2t! p&i/in!
natu&a,
c! i=a d/edit neaGun2u&ile, *um!&ul e2te 1nt&=ade/!& limitat, da&,
1n
acela.i timp 2cade /ala&ea indi/idului, luc&u de ca&e maimuica
iu4it! a Tat!lui ete&n nu=.i d! 2eam! dec0t 2ilnic,
De 1ndat! ce facultatea p&c&eata&e p&p&iu=3i2! e2te
limitat!
575 %ele pat&u di&ecii ale pliticii 9e&mane
.i num!&ul na.te&il& 2cade H 1n lcul luptei fi&e.ti pent&u /ia!,
ca&e
nu=i la2! 2! 2u43i2te dec0t pe cei mai pute&nici .i pe cei mai 2!n!t.i
H
2e in2tau&ea3! de la 2ine mania de Ea 2al/aI cu &ice p&e pe cei
mai
p&ic!Gii, pe cei mai 4lna/iN ace2ta=i nucleul unei de2cendene din
ce
1n ce mai depl&a4ile, Ga& /ina natu&ii /a fi 1n aceea.i m!2u&!
4atGc&it!,
Re3ultatul K 1nt&= 4un! 3i unui a2tfel de pp& 1i /a fi
&!pit
d&eptul la eRi2ten! pe ace2t p!m0ntN mul nu pate 2fida dec0t
un
timp limitat le9ea ete&n! dup! ca&e 2e pe&petuea3! 2pecia, ia&
&e/an.a /ine, mai de/&eme 2au mai t0&3iu, O &a2! mai pute&nic!
/a
alun9a &a2ele 2la4e, c!ci iu&e.ul final c!t&e /ia! /a 2f!&0ma
piedicile
&idicle ale unei p&etin2e meni&i indi/iduali2te pent&u a face lc
meni&ii 1n cnf&mitate cu natu&a, ca&e=i nimice.te pe ceG 2la4i
pent&u a face lc cel& pute&nici,
O&icine /&ea deci 2! a2i9u&e eRi2tena pp&ului 9e&man,
limit0nd
/it c&e.te&ea ppulaiei, ii /a &!pi cMia& p&in a2ta &ice /iit&,
>- A dua cale a& fi cea pe ca&e .i a3i 1nele9em 2! p&punem
.i
2! l!ud!m de nenum!&ate &i' Eclni3a&ea inte&n!I, E2te
p&iectul
cel mai p&2l!/it de ameni ca&e=5 1nele9eau cel mai puin gi
ca&e
e2te 2u2cepti4il 2! p&icinuia2c! cele mai 9&a/e 2t&ic!ciuni
ima9ini4ile,
F!&! 1ndial! c! 2e pate 2p&i p&ducia 2lului p0n! la

limit! dete&minat!, Da& numai p0n! la limit! dete&minat! .i nu

la
ne2f0&.it, 1nt&=un anumit timp, 2e /a putea deci f!&!
pe&icl
de 1nfmeta&e 2! 2e cmpen2e3e 2p&i&ea ppulaiei 9e&mane
p&in
c&e.te&ea p&du2el& p!m0ntului, Ttu.i, t&e4uie inut cnt c!
ne/ile c&e2c 1n 9ene&al mai &epede dec0t num!&ul lcuit&il&,
*e/ile de M&an! .i de 1m4&!c!minte ale amenil& c&e2c de la an
la
an .i nu 2e mai pt cmpa&a cu ceie ale 1nainta.il& n.t&i de
acum
2ut! de ani, 2! 3icem, E2te deci ne4unie 2! c&e3i c! &ice
2p&i&e
a p&duciei 1nd&ept!e.te ipte3a unei c&e.te&i a ppulaiei' nu,
nu
e2te ade/!&at dec0t 1n m!2u&a 1n ca&e 2u&plu2ul de p&du2e nu
e2te
fl2it pent&u 2ati2face&ea ne/il& 2uplimenta&e ale amenil&,
Da&
cMia& p&e2upun0nd &e2t&icie maRim! dint&= pa&te .i 3elul cel
mai
la4&i2 din cealalt!, /a mai fi 1nc! limit! .i anume ' limita de
te&it&iu, 1n ciuda &ic!&ei acti/it!i p2i4ile nu 2e mai pate, la
un
mment dat, ca el 2! p&duc! mai mult .i, mai de/&eme &i mai
t0&3iu,
u&m!&ile /& fi fatale, Fametea /a ap!&ea mai 1nt0i din timp 1n
timp,
dup! &eclte 2la4e etc, %u ppulaie 1n cntinu! c&e.te&e ea /a
fi
din ce 1n ce mai f&ec/ent!, api nu 2e /a mai p&i dec0t 1n anii
eRcepinal de 49ai, c0nd Mam4a&ele /& fi plineN 1n cele din
u&m!
/a /eni /&eme c0nd nu 2e mai pate 2c!pa de mi3e&ie, ia&
famea
/a fi t/a&!.a ete&n! a pp&ului, Atunci /a t&e4ui 2! inte&/in!
natu&a
57> %ele pat&u di&ecii ale pliticii 9e&mane
.i 2!=i alea9! pe cei menii 2! t&!ia2c! N 2au, mai de9&a4!, mul 2e
/a
aGuta 2in9u&, limit0nd a&tificial &ep&duce&ea .i &i2c0nd tate
cn=
2ecinele 2up!&!ta&e pent&u &a2! .i 2pecie, a.a cum am a&!tat,
(e pate 4iecta c!, 1nt&= 3i, acea2t! e/entualitate
pate
atin9e, 1nt&=un fel 2au altul, 1nt&ea9a meni&e .i c! nici un pp&
nu
/a putea cli de2tinul,
Acea2ta numai la p&ima /ede&e, *e putem 90ndi ttu.i la
cele
ce u&mea3!'
%u 2i9u&an!, /a /eni 3i c0nd meni&ea, nemaiput0nd
face
fa! ne/il& unei ppulaii c&e2c0nde, nici cMia& p&in &idica&ea
&andamentului 2lului, /a t&e4ui 2! limite3e c&e.te&ea nume&ic!
a
amenil&, Ea /a l!2a natu&a 2! 2e p&nune 2au, mai de9&a4!, /a
1nce&ca 2! 2ta4ilea2c! un ecMili4&u ' p&in miGlace mai adec/ate
dec0t
cele actuale, 2! 2pe&!m N da& atunci tate ppa&ele /& fi
afectate,
1n /&eme ce acum 2unt atin2e numai neamu&ile ca&e nu au
de2tul!
f&! pent&u a=.i a2i9u&a p!m0ntul nece2a& 1n acea2t! lume,
Pent&u
c! luc&u&ile 2unt a.a cum 2unt, 1n epca na2t&!, 2e 9!2e2c 1nc!
en&me 2up&afee de p!m0nt nefl2it ce nu a.teapt! dec0t 2!
fie
eRplatat, E2te 2i9u& .i c! ace2t p!m0nt nu a f2t p!2t&at de
natu&!
ca te&it&iu &e3e&/at pent&u /iit& unei naiuni 2au &a2e
dete&minate,
E2te ce&t, din cnt&!, c! e2te de2tinat pp&ului ca&e /a a/ea
f&a
2!=5 ia .i /a depune acti/itatea nece2a&! eRplat!&ii lui,
*atu&a nu cuna.te f&ntie&e plitice, Ea pla2ea3!
fiinele /ii
unele l0n9! altele pe 9l4ul p!m0nte2c .i cntempl! Gcul li4e&
al
f&el&, %el mai ta&e p&in cu&aG .i acti/itatea depu2!, cpil
p&edilect
al natu&ii, /a 4ine n4ilul d&ept de a t&!i,
Dac! un pp& 2e cantnea3! 1n Eclni3a&ea inte&n!I 1n
timp
ce alte &a2e 2e implantea3! pe p&iuni me&eu mai 1ntin2e ale
9l4ului,
el /a fi 2ilit 2! &ecu&9! la limita&ea /lunta&!, 1n timp ce alte
ppa&e
/& cntinua 2! c&ea2c! n&&ae&ic, Acea2t! 2ituaie 2e p&duce cu
at0t
mai de/&eme cu c0t 2paiul de ca&e di2pune un pp& e2te mai
&edu2,
Li cum, din nefe&ici&e, cele mai ma&i naiuni H mai eRact,
2in9u&ele
neamu&i ci/ili3ata&e, 4a3! a &ic!&ui p&9&e2 uman H 1n
&4i&ea
pacifi2t! &enun! p&ea de2 la ni cuce&i&i te&it&iale, mulumindu=
2e
cu Eclni3a&ea inte&n!I, 1n timp ce naiuni de /ala&e mai mic!
.tiu
2!=.i a2i9u&e p2e2iunile un& te&it&ii pent&u eRtinde&ea
ppulaiei,
acea2t! 2ituaie cnduce la u&m!t&ul &e3ultat final'
Ra2ele cu 9&adul de ci/ili3aie cel mai &idicat, da& mai
puin
lip2ite de 2c&upule t&e4uie 2! &educ! deGa, ca u&ma&e a
te&it&iuiui
limitat, c&e.te&ea nume&ic!, 1nt&=un mment c0nd ppa&ele
mai
puin ci/ili3ate, da& mai 4&utale de la natu&!, 2unt, 9&aie
un&
577 %ele pat&u di&ecii ale pliticii 9e&mane
te&it&ii mai /a2te de eRpan2iune a ppulaiei, 1n 2ituaia de a
c&e.te
nume&ic fa! de 9&iGa limit!&ii, 1n ali te&meni, 1nt&= 4un! 3i 2e
/a
1nt0mpla c! lumea U/a 1nc!pea 1n m0inile un& ameni mai puin
ci/ili3ai, da& mai ene&9ici,
"iit&ul nu /a fe&i p&in u&ma&e dec0t du! p2i4ilit!i'
2au
lumea /a fi 9u/e&nat! de cncepiile demc&aiei mde&ne .i
atunci
4alana 2e /a 1nclina 1n fa/a&ea &a2el& nume&ice.te mai
pute&nice,
2au lumea /a fi 9u/e&nat! cnf&m le9il& natu&ii .i atunci /&
1n/in9e ppa&ele cu /in! 4&utal! .i nu cele ce /& pune 1n
p&actic!
limita&ea p&9&amat!,
*imeni nu pate pune la 1ndial! c! eRi2tena meni&ii nu
/a
l!2a lc 1nt&= 3i un& lupte te&i4ile, 1ncMeind cntu&ile, in2tinctul
de
cn2e&/a&e /a t&iumfa 2in9u&, acel in2tinct 2u4 ca&e, p&ecum
3!pada
2u4 2a&ele de ma&tie, 2e tpe.te tat! acea2t! p&etin2! meni&e
ca&e
nu eRp&im! dec0t un ame2tec de 2tupiditate, de la.itate .i
pedante&ie
2uficient!, Omeni&ea 2=a &idicat p&in lupt! pe&petu!, da& pacea
ete&n!
/a duce 1n m&m0nt,
Pent&u ni, 9e&manii, te&menul de Eclni3a&e inte&n!I
e2te
nefa2t, 1nt!&ind 1n ni ideea c! am 9!2it miGlcul de a ne c0.ti9a,
eRi2tena p&in munc! 1nt&= dulce am&eal!, Odat! te&ia
anc&at!
1n ni, ea /a 1n2emna 2f0&.itul &ic!&ui ef&t de a ne a2i9u&a 1n
lume
lcul ce ne &e/ine, Dac! 9e&manul de miGlc a& c!p!ta
cn/in9e&eaQ
c!=.i pate a2i9u&a pe acea2t! cale eRi2tena .i /iit&ul, a& decu&9e
de
aici &ice 1nce&ca&e de ap!&a&e acti/!, eficient! p&in ea 1n2!.i, a&
decu&9e .i nece2it!ile /itale ale 9e&manil&, O&ice plitic! eRte&n!
cu
ade/!&at util! a& fi 1n9&pat! .i, cu ea, mai ale2 /iit&ul pp&ului
9e&man,
De aceea nu e2te un efect al Ma3a&dului c! e/&eul e2te cel
ca&e
1ncea&c! me&eu 2! incule3e pp&ului n2t&u 1nde2e4i acea2t!
fune2t!
mentalitateN .i 2e p&icepe la a.a ce/a, El 2e p&icepe p&ea 4ine la
ameni
pent&u a i9n&a c! ei 2unt /ictime &ecun2c!ta&e pent&u &ice
/0n3!t&
de ilu3ii ca&e 1i face 2! c&ead! c! 2=a 9!2it miGlcul de a da natu&ii
un
440&nac, ca&e 2! fac! inutil! du&a .i nemila2a lupt! pent&u
eRi2ten!,
Acea2ta a& u&ma 2! fac! din ei, dimpt&i/!, fie p&in munc!, fie p&in
t&0nd!/ie, pu& .i 2implu, fie p&in &ice alt miGlc, 2t!p0nii
planetei,
*=a. 9ti 2! in2i2t p&ea mult a2up&a faptului c! clni3a&e
inte&n! 9e&man! nu t&e4uie 2! 2e&/ea2c! dec0t la e/ita&ea anmaliil&
2ciale H .i, 1nainte de &ice, la 2u2t&a9e&ea p!m0ntului de la &ice
2peculaii H da& c! nicidat! ea nu /a fi 2uficient! 2! a2i9u&e /iit&ul
naiunii f!&! 4ine&ea de ni te&it&ii,
Dac! am acina altfel, am fi, pe2te puin timp, la
cap!tul
&e2u&2el& 2lului .i la cap!tul pute&il&,
578 %ele pat&u di&ecii ale pliticii 9e&mane
1n fine, mai t&e4uie 2! 2ta4ilim 4ine u&m!ta&ele '
Limita&ea &e3ultat! din clni3a&ea inte&n! pe un mic
te&it=
&iu dete&minat, ca .i aplica&ea de &e2t&icii a2up&a capacit!ii
de
p&c&ea&e, /& cnduce la cea mai nep&ielnic! 2ituaie,
milita&! .i
plitic!, pent&u naiune,
1n2emn!tatea te&it&ial! a unei !&i e2te, ea 2in9u&!, un
fact&
e2enial de 2ecu&itate eRte&n!, %u c0t e2te mai ma&e te&it&iul
de ca&e
di2pune un pp&, cu at0t e mai ma&e .i p&tecia a2i9u&at! de
natu&!N
ttdeauna 2e iau deci3ii milita&e mai &apide .i ttdat! mai
u.a&e,
mai eficace .i mai cmplete cnt&a ppa&el& ce cup! un
te&it&iu
&e2t&0n2N luc&u&ile 2tau in/e&2 1n ca3ul 2tatel& cu un te&it&iu
mai
1ntin2, Pe l0n9! ace2tea, 1ntinde&ea cn2tituie p&tecie
2i9u&!
cnt&a atacu&il& nedu2e 1n ad0ncime, 2ucce2ul nefiind 4inut
dec0t
dup! lupte du&e .i 1ndelun9ate N &i2cul un& aGuta&e
nea.teptate
t&e4uie 2! pa&! p&ea ma&e, dac! nu eRi2t! mti/e cu ttul
eRcepinale
pent&u a=5 1nce&ca,
A2tfel, 1n2emn!tatea te&it&ial! p&p&iu=3i2! a unui
2tat e2te,
p&in ea 1n2!.i, un fact& de menine&e a li4e&t!ii .i
independenei
unui pp&N 1n acela.i timp, un te&it&iu &e2t&0n2 fa/&i3ea3!
in/a3iile,
De aceea, p&imele du! miGlace de 2ta4ili&e a
ecMili4&ului, 1n
cad&ul EnainalI al ReicM=ului, 1nt&e num!&ul c&e2c0nd al
ppulaiei
.i te&it&iul ce nu pate fi eRtin2, au f2t faptic eliminate,
Mti/ele
ace2tei atitudini 2unt cu ttul altele dec0t cele meninate
mai 2u2N
1n ceea ce p&i/e.te limita&ea na.te&il&, t&e4uie 2! ne
a4inem 1n
p&imul &0nd din unele &aiuni m&ale N c0t de2p&e
clni3a&ea
inte&n!, ea e2te ene&9ie, &e2pin2!, pent&u c! la2! 2! 2e
1nt&e/ad! un
atac 1mpt&i/a ma&ii p&p&iet!i, .i mai mult ' cu p&ec!de&e
a.a 2e
/ede p&eludiul unui a2alt 9ene&al cnt&a p&p&iet!ii p&i/ate,
Dat!
fiind mai ale2 f&ma 2u4 ca&e 2e p&ecni3ea3! acea2t!
Edct&in! a
2al/!&if, ata&e ipte3! nu 2e pate 2u2ine,
1n an2am4lu, 1n ce p&i/e.te ma&ele pu44Uc, acea2t! &e3i2ten!
nu e2te
fa&te p&tun! .i, 1n &ice ca3, nu me&9e delc 1n mie3ul
p&4lemei,
%a ata&e, nu mai &!m0n dec0t du! c!i pent&u a a2i9u&a
p0inea
.i munca pent&u ppulaie 1n cntinu! c&e.te&e,
7- E2te p2i4il! fie d40ndi&ea un& ni te&it&ii,
pent&u a
1mpin9e anual acl miliane de lcuit&i din 2u&plu2, .i a face
a2tfel
mai u.a&! a2i9u&a&ea 2u43i2tenei pent&u naiuneN
8- 2au mai 4ine 2! nu inem 2eama de a2ta .i 2!
4inem
clientel! din 2t&!in!tate pent&u indu2t&ie .i cme&,
a2i9u&0ndu=ne
eRi2tena 9&aie p&fitu&il& 4inute 1m ace2t md,
Altfel 2pu2 ' fie plitic! de eRpan2iune
te&it&ial!, fie
57D %ele pat&u di&ecii ale pliticii 9e&mane
plitic! clnial! .i cme&cial!,
Ace2te du! c!i au f2t luate 1n cn2ide&a&e din
di/e&2e un=
9Miu&i, eRaminate, p&ecni3ate, cm4!tute, p0n! ce a f2t
ale2 de=
finiti/ cea din u&m!,
%alea cea m! 2!n!ta2! dint&e cele du! a& fi f2t cu 2i9u&an!
p&ima,
D40ndi&ea de ni te&it&ii pent&u clni3a&e, p&in
eRcedent
de ppulaie, fe&! infinit mai multe a/antaGe, mai ale2 dac!
lu!m in
cn2ide&a&e nu p&e3entul, ci /iit&ul,
Mai 1nt0i n=am .ti p&ea 4ine 2! e/alu!m p2i4ilit!ile
de
cn2e&/a&e a unei cla2e !&!ne.ti 2!n!ta2e ca 4a3! a 1nt&e9ii
naiuni,
Multe din &elele actuale nu 2unt dec0t cn2ecina unui &ap&t
9&e.it
1nt&e ppulaia u&4an! .i cea &u&al!, O &!d!cin! pute&nic! de
!&ani
mici .i miGlcii a f2t din tate timpu&ile cea mai pt&i/it!
2al/9a&da&e
1n faa in2uficienel& 2ciale ce 2unt a2t!3i .i ale na2t&e, De
a2emenea,
e2te 2in9u&a 2luie ce a2i9u&! unei naiuni p0inea cea de tate
3ilele
1n cad&ul unei ecnmii 1ncMi2e,
A2tfel, indu2t&ia .i cme&ul &et&9&adea3! din
cndiia l&
p&eminent!, da& ne2!n!ta2!, a&ticul0ndu=2e 1n cad&ul
9ene&al al
unei ecnmii nainale 1n ca&e ne/ile 2e ecMili4&ea3!, Ele
nu mai
2unt cMia& 4a3ele, ci da& auRilia&ele 2u43i2tenei naiunii, %0nd
&lul
l& 2e m!&9ine.te la p!2t&a&ea unui &ap&t Gu2t 1nt&e ne/ile
p&p&ii
.i p&ducia nainal! 1n tate dmeniile, ele a2i9u&! la un
anumit
9&ad de de3/lta&e eRi2ten! independent! de 2t&!in!tateN 1n
ace2t
fel, ele cnt&i4uie la a2i9u&a&ea independenei 2tatale .i a
li4e&t!ii
nainale, mai cu 2eam! 1n mmente de 9&ea 1nce&ca&e,
Ttu.i, ata&e plitic! te&it&ial! nu 2e mai pate
a2t!3i
eRe&cita unde/a 1n %ame&un, ci ap&ape eRclu2i/ 1n Eu&pa, %u
calm
.i cu 20n9e &ece t&e4uie 2! ne al!tu&!m punctului de /ede&e ce
nu /a
putea fi cnf&m cu /ina di/in! de a /edea un pp& 1n p2e2ia
unui
te&it&iu de cinci3eci de &i mai ma&e dec0t altul, In ace2t ca3
nu e2te
pe&mi2 2! te 1ndep!&te3i, p&in f&ntie&e plitice, de limitele
d&eptului
ete&n, Dac! ace2t p!m0nt a&e &ealmente de2tul 2paiu pent&u
ca ti
2! t&!ia2c!, 2! ni 2e dea deci te&it&iul ce ne e2te nece2a& pent&u
a t&!i,
De2i9u&, ace2t luc&u nu 2e /a face de 4un! /ie, Atunci
inte&/ine
d&eptul fiec!&uia de a lupta pent&u eRi2ten!, ia& ceea ce nu 2e
pate
p&in 4l0ndee &!m0ne 2! fie cuce&it cu pumnul, Dac!
Mt!&0&ile
2t&!m.il& n.t&i au f2t dependente c0nd/a de a42u&da
mentalitate
pacifi2t! de a3i, ni nu am a/ea 1n ttal da& t&eime din
te&it&iul
n2t&u nainal actual, ia& pp&ul 9e&man nu .i=a& mai face
9&iGi 1n
p&i/ina /iit&ului lui 1n Eu&pa W *u, da& atitudinii l&
Mt!&0te in
lupte pent&u eRi2ten! 1i dat&!m cele du! ma&Ge de e2t ale
ReicM=ului
57? %uce&i&ea de ni te&it&ii
.i, pe dea2up&a, acea2t! f&! inte&n! ca&e cn2t! 1n m!&eia te&it&ial!
a 2tatului .i a pp&ului n2t&u, m!&eie ca&e, de altminte&i, ea 2in9u&!
ne=a pe&mi2 2! 2u43i2t!m p0n! 1n p&e3ent,
1nc! &aiune face ca acea2t! 2luie 2! fie cea 4un! '
Multe 2tate eu&pene 2eam!n! a3i cu ni.te pi&amide cu
/0&ful
1n G2, (up&afaa l& 1n Eu&pa e2te &idicl de mic! fa! de 1ntinde&ea
eRa9e&at! a clniil&, de imp&tana cme&ului l& eRte&i& etc, (e
pate 3ice ' cu /0&ful 1n Eu&pa, ia& cu 4a3a 1n lumea 1nt&ea9!, 2p&e
de2e4i&e de (tatele Unite ce=.i au 4a3a pe cntinentul l&,
neatin90nd &e2tul lumii dec0t cu /0&ful, De aceea, iat! 1n ce cn2t!
pute&ea inte&n! nemaiau3it! a ace2tui 2tat .i 2l!4iciunea cel& mai
multe din pute&ile clniale eu&pene,
An9lia 1n2!.i nu e2te d/ad! 1mpt&i/a cel& 2pu2e, pent&u
c! 2e uit! p&ea u.&, 1n ce p&i/e.te impe&iul 4&itanic, de eRi2tena
lumii an9l=2aRne, Din 2implul fapt al cmunit!ii de cultu&! .i de
lim4! cu (tatele Unite, p3iia An9liei nu 2e pate nicicum cmpa&N
cu cea a unei pute&i eu&pene a&eca&e,
P&in u&ma&e, pent&u ;e&mania, 2in9u&a p2i4ilitate de a
duce
la 4un 2f0&.it plitic! te&it&ial! 2!n!ta2! &e3id! 1n 4ine&ea de
ni te&it&ii cMia& 1n Eu&pa, %lniile nu pt 2luGi ace2t 2cp at0ta
/&eme c0t nu 2unt fa/&a4ile ppula&ii ma2i/e cu eu&peni, Da&, din
2eclul al `l`=lea, 4ine&ea un& te&it&ii clniale pe cale pa.nic!
nu mai e&a p2i4il!, O a2emenea plitic! clnial! nu 2e pate duce
f!&! un &!34i 9&eu, ca&e e2te mai p&tun pent&u 4ine&ea un&
te&it&ii eu&pene dec0t eRt&a=eu&pene,
Odat! luat! ata&e Mt!&0&e ea ce&e 2!i te dedici 1n md eRclu2i/,
*u cu Gum!t!i de m!2u&! .i cu e3it!&i 2e &eali3ea3! 2a&cin! ca&e
ce&e tat! /ina .i tat! ene&9ia fiec!&uia, T&e4uie ttdat! 2!
2u4&dn!m ace2tui el eRclu2i/ 1nt&ea9a plitic! a ReicM=ului '
nu t&e4uie 2! pe&mitem /&eun 9e2t pent&u alte p&ecup!&i dec0t
cuna.te&ea ace2tei 2a&cini .i a miGlacel& de a 1ndeplini,
T&e4uie 2! ne 1nta&cem 2p&e e/idene' numai lupta a&
1n9!dui
atin9e&ea 2cpului .i, cu un cMi &ece .i lini.tit, t&e4uie 2! lu!m in
2eam! cu&2a 1na&m!&il&,
1nt&e9ul an2am4lu de aliane t&e4uia eRaminat din ace2t
2in9u&
punct de /ede&e .i t&e4uia e2timat! .i /ala&ea lui &eal!, "iai te&it&ii
1n Eu&pa, a2ta nu 2e putea 1nt0mpla dec0t pe 2cteala Ru2iei,
Atunci a& fi t&e4uit ca nul ReicM 2! u&me3e din nu calea f.til&
ca/ale&i ai &dinului teutn pent&u ca 2a4ia 9e&man! 2! a2i9u&e 9lia
pent&u plu9ul 9e&man .i 2!= i dea a2tfel naiunii p0inea cea de tate 3ilele,
Pent&u a2emenea plitic! 2in9u&ul aliat p2i4il 1n
Eu&pa
57B 1mp&eun! cu Ru2ia cnt&a An9liei
e&a An9lia,
Odat! 2patele a2i9u&at, numai cu An9lia 2e putea 1nt&ep&inde
nua c&uciad! a 9e&manil&, D&eptul n2t&u nu a& fi f2t mai mic
dec0t cel al 2t&!m.il& n.t&i, *ici unul din pacifi.tii n.t&i nu
&e' i i3! 2! m!n0nce p0inea din e2t .i ttu.i pal.ul e2te cel ce a de2cMi2
d&umul plu9ului W
Pent&u cncilie&ea de 9&aie cu An9lia nici un 2ac&ificiu n=a&
fi t&e4uit 2! fie p&ea ma&e, T&e4uia 2! &enun!m la clnii .i la pute&ea
ma&itim! .i 2! c&u!m de &ice cncu&en! mde2tia 4&itanic!,
O p3iie cla&! .i f!&! &eine&i putea da& cnduce la ace2t
&e3ultat ' &enuna&ea la cme&ul mndial .i la clniiN &enuna&ea
la flta de &!34i 9e&man! N cncent&a&ea 1nt&e9ii pute&i a 2tatului 1n
a&mata de u2cat,
De2i9u&, &e3ultatul a& fi f2t limita&ea de mment, da& api
m!&eia .i pute&ea /iit&ului,
A f2t pe&iad! c0nd An9lia a& fi 1n9!duit 2! an9aGe3e
ne9cie&i 1n ace2t 2en2, Ea a& fi 1nele2 fa&te 4ine c! pent&u ;e&ma=
nia e&a nece2itate, ce decu&9ea din 2p&i&ea ppulaiei 2ale, 2! caute
un de4u.eu a&eca&e .i c! ea 5=a& 9!2i 1n Eu&pa cu cncu&2ul An9liei
2au, f!&! ea, 1n lume,
Acea2t! tendin! t&e4uia fa/&i3at! la ni/elul cel mai de 2u2,
la 1nceputul 2eclului, c0nd Lnd&a 1n2!.i 1nce&ca 2! 2e ap&pie de
;e&mania, Pent&u p&ima dat! ap!&ea pe atunci 2ta&ea de 2pi&it ale
c!&ei manife2t!&i &ealmente 1n9&3ita&e le putu2em 42e&/a 1n cu&2ul
ultimil& ani, ;0ndul c! t&e4uia 2! 2catem ca2tanele din fc pent&u
An9lia ne f!cea imp&e2ie de3a9&ea4il! N ca .i cum alian! a& fi
putut /&edat! 2! 2e 2p&iGine pe alt! 4a3! dec0t pe 4un! aface&e
pent&u am4ele p!&i, Li fa&te u.& 2=a& fi putut 1ncMeia una cu
An9lia, Diplmaia en9le3! e&a mult p&ea /e&2at! pent&u a nu .ti c!
&ice a/antaG 2e c&ea3! 1n cnt&apa&tid!,
(! ne ima9in!m mai mult cum plitic! eRte&n! 9e&man!
a/i3at! a& fi t&ecut 1n cntul ei &lul :apniei 1n 56@8 .i cu 9&eu 2=a&
putea e/alua cn2ecinele pent&u ;e&mania,
R!34iul mndial n=a& fi a/ut lc,
(0n9ele /!&2at la 56@8 a& fi c&uat pe cel /!&2at din 5658 p0n!
1n 565C,
Li ce 2ituaie a& fi a/ut a2t!3i ;e&mania 1n lume W
In &ice ca3, aliana cu Au2t&ia e&a de atunci inepie,
Ace2t 2tat mumificat 2e a9!a de ;e&mania nu pent&u a face
un &!34i, ci pent&u a menine pace /e.nic!, pe ca&e api 2=
utili3e3e 1nt&=un md fa&te a/i3at pent&u nimici&ea lent! a 9e&=
57C Plitica de eRpan2iune ecnmic!
mani2mului 1n mna&Mie,
E&a imp2i4il! acea2t! alian!, pent&u c! nu e&a
1n9!duit 2!
a.tepi ap!&a&e acti/! a inte&e2el& nainale 9e&mane din
pa&tea
unui 2tat ce nu a/ea de2tul! f&! .i pute&e de deci3ie pent&u a
p&i
ne9e&mani3a&ea 1n inte&i&ul f&ntie&el& 2ale, Dac!
;e&mania nu
a/ea de2tule 2entimente nainale .i ca&acte& pent&u a 2mul9e
imp=
2i4ilului 2tat Ma424u&9ic dete&mina&ea de2tinului a 3ece
miliane de
ameni de &a2! 9e&man!, nu 2e mai putea &ealmente a.tepta
ca cea
din u&m! 2! 1ntind! m0na plaiu&il& teme&a&e 9ene&2
cncepute,
Din atitudinea /ecMiului ReicM 1n cMe2tiunea au2t&iac! 2e
putea
deduce cea pe ca&e a/ea 1n lupta deci2i/! pent&u 1nt&ea9a
naiune,
1n &ice ca3, n=a& fi t&e4uit pe&mi2 ca, din an 1n an, 2pi&itul
9e&man
2! fie mai p&imat, c!ci /ala&ea de aliat! a Au2t&iei nu putea
cu
ade/!&at 2! fie a2i9u&at! dec0t p&in menine&ea elementului
9e&man,
Da& ne=am 1ndep!&tat .i mai mult de acea2t! cale,
*u ne temem de nimic mai mult dec0t de lupta la ca&e
t&e4uia
2! fim cn2t&0n.i 1n mmentele cele mai defa/&a4ile,
"iam 2! 2c!p!m de de2tin, da& a f2t 3ada&nic, "i2am
2!
meninem pacea mndial! .i ne=am t&e3it 1n faa &!34iului
mndial,
Ia& ace2t /i2 de pace e&a p&incipalul mti/ pent&u ca&e
n=am
luat 1n 2eam! a t&eia cale de a da cMip /iit&ului ;e&maniei,
Ltiam c!
nu puteam c0.ti9a te&it&ii dec0t 1n e2t, /edeam ce lupte e&au
nece=
2a&e .i ttu.i nu /iam dec0t pace cu &ice p&eN din acea2t!
epc!
.i de mult timp, 4a3a pliticii eRte&ne 9e&mane nu mai e&a
menine&ea
naiunii 9e&mane p&in &ice miGlace, ci mai de9&a4!
menine&ea
p!cii uni/e&2ale p&in &ice miGlace, Re3ultatul 2e .tie W
"i &e/eni 1n md 2pecial a2up&a ace2tui a2pect,
R!m0nea deci a pat&a e/entualitate ' indu2t&ia .i
cme&ul
mndial, pute&ea ma&itim! .i clniile,
O a2tfel de de3/lta&e putea de2i9u& 2! fie atin2! mai
u.& .i
mai ,&epede, %lni3a&ea unui te&it&iu e2te t&ea4!
1ndelun9at!,
ca&e ade2ea du&ea3! 2ecle N 1n acea2ta 2e /ede p&eci2
pute&ea de
p&fun3ime ' nu e2te /&4a de /0l/!taie nea.teptat!, ci de
un
deme&2 t&eptat, p&fund .i du&a4il 1n acela.i timp, 2p&e
de2e4i&e de
un a/0nt indu2t&ial, ce pate fi Ea0atI 1n c0i/a ani, mai de9&a4!
4!.ic!
de 2!pun dec0t pute&e f!&! fi2u&!, E ca3ul mai de9&a4! 2!
cn=
2t&uie.ti flt! dec0t 2! cn2t&uie.ti fe&me p&in lupte
pe&2e/e&ente
.i 2! a.e3i 1n ele fe&mie&i, Da& flt! e2te .i mai u.& de
nimicit,
%0nd ;e&mania 2=a an9aGat pe ace2t d&um, a& fi
t&e4uit cel
puin 2! ne d!m 2eama c! acea2t! plitic! /a duce 1nt&= 3i la
&!34i,
*umai cpiii puteau c&ede c! le e&a de aGun2 ama4ilitatea,
1nele9e&ea
576 %u Ru2ia %nt&a An9liei
.i afi&ma&ea cn/in9e&il& pacifi2te, pent&u a putea pleca 1n
c!uta&e
de 4anane, denumind pe&aiunea &e2pecti/! Ecuce&i&ea
pacifi2t! a
ppa&el&I, cum 3iceau fleca&ii, cu emfa3! .i /&4e mie&a2e,
f!&! a
t&e4ui 2! 2e &ecu&9! la a&me,
*u ' dac! pleca2em pe ace2t d&um, e&a ine/ita4il ca
An9lia 2!
ne de/in!, 1nt&= 3i 2au alta, du.man .i 1n2emna 2! fim 2tupi3i
2! ne
indi9n!m H da& ma&e ne e&a canda&ea H 1n 3iua c0nd ea .i=
a& fi
1n9!duit 2! 2e pun! acti/it!ii na2t&e pacifi2te cu 4&utalitatea
unui
e9i2m /ilent,
Da& /ai W e ade/!&at c! ni n=am f!cut= nicidat!,
Dac! nu
puteam u&ma plitic! de cuce&i&i te&it&iale 1n Eu&pa altfel
dec0t
unindu=ne cu An9lia 1mpt&i/a Ru2iei, la fel plitic!
clnial! .i
de cme& mndialQnu e&a p2i4il! dec0t 1mpt&i/a An9liei,
da&
1mp&eun! cu Ru2ia, 1n ace2t ca3, &e2pecti/a plitic! t&e4uia
adptat!
cu tate cn2ecinele ei .i mai ale2 p!&!2ind c0t mai &epede
Au2t&ia,
A.a cum e&a p&e/!3ut!, aliana cu Au2t&ia e&a deGa, c!t&e anul
56@@,
ade/!&at! ne4unie,
Da& pent&u nimic 1n lume nu ne 90ndeam 2! ne aliem cu
Ru2ia
cnt&a An9liei, a.a cum nu ne 90ndeam 2! ne aliem cu An9lia
cnt&a
Ru2iei, c!ci 1n am4ele ca3u&i a& fi i34ucnit &!34iul, &i ni ne
an9aGa2em
1nt&= plitic! cme&cial! .i indu2t&ial! pent&u a=5 1mpiedica, 1n
Ecuce&i=
&ea ecnmic! .i pa.nic!I a lumii c&edeam c! p2ed!m
metd! de
aciune ca&e t&e4uia, dat! pent&u ttdeauna, 2! 2ucea2c! 90tul
&ic!&ei
plitici de f&!, De a2ta pate nu e&am tt timpul fa&te 2i9u&i,
mai ale2
c0nd, din timp 1n timp, din An9lia /eneau amenin!&i
cmpletamente
de ne1nele2, De aceea ne=am deci2 2! cn2t&uim flt!, da&
nicide=
cum cu intenia de a ataca 2au de a di2t&u9e An9lia, ci
dimpt&i/!,
pent&u a ap!&a Epacea mndial!I .i a u&ma cuce&i&ea
Epa.nic!I a
lumii, De aceea, am c&eat acea2t! flt! mde2t! 2u4 tate
a2pectele,
nu numai 1n ce p&i/e.te num!&ul .i tnaGul /a2el&, ci .i
a&mamentul,
.i pent&u a l!2a 2! ia2! ia&!.i, la u&ma u&mel&, intenia
Epacifi2t!I,
Flec!&elile le9ate de Ecuce&i&e ecnmic! .i pa.nic!I a
lumii
a f2t nn2en2ul cel mai ma&e ce a f2t /&edat! &idicat la
&an9 de
p&incipiu c!l!u3it& al pliticii unui 2tat, Ace2t p&incipiu apa&e
mai
fla9&ant dac! lu!m 1n cn2ide&a&e c! n=am e3itat 2! d!m An9lia
1n2!.i
eRemplul cel mai elc/ent al p2i4ilit!ii unei ata&e
cuce&i&i,
Dct&ina .i cncepiile na2t&e p&fe2&ale a2up&a i2t&iei au
d!unat
2u4 ace2t a2pect, cu 9&eu &epa&a4il, fiind .i d/ad!
i34ita&e a
faptului c! muli ameni E1n/a!I i2t&ia f!&! a 1nele9e nimic
din ea,
A t&e4uit 2! &ecuna.tem c! tcmai An9lia e2te eRemplul
f&apant de
te&ie pu2!, c!ci nici un pp& n=a p&e9!tit mai 4ine 2au mai
4&utal
58@ En9le3ul /!3ut de ca&icatu&i.tii 9e&mani
cuce&i&ile ecnmice p&in inte&mediul 2!4iei .i nici nu le=a
ap!&at
api mai Mt!&0t, *u tcmai acea2ta e2te ca&acte&i2tic!
a&tei dipl
matice en9le3e H adic! .tiina de a=.i t&a9e f&a plitic!
din cuce
&i&ile ecnmice .i in/e&2, de a t&an2f&ma &ice 2ucce2
ecnmic 1n
f&! plitic! K Pe l0n9! a2ta, ce e&a&e 2! c&e3i c! An9lia 1n2!.i
e&a p&ea
la.! pent&u a=.i /!&2a p&p&iul 20n9e pent&u eRpan2iunea
ecnmic! W
Faptul c! An9lia nu a/ea a&mat! Enainal!I n= d/edea 1n
nici un
felN ceea ce cntea3! 1n ace2t ca3 nu e2te 2t&uctu&a milita&!
mmentan!
a a&matei, ci /ina .i Mt!&0&ea de a an9aGa a&mata pe ca&e
p2e3i,
Ttdeauna An9lia a a/ut a&mamentul ce i=a t&e4uit,
Ttdeauna ea a
a/ut, 1n lupt!, a&mele nece2a&e pent&u a 1n/in9e, Ea a t&imi2
1n lupt!
me&cena&i at0ta /&eme c0t ace2t luc&u a f2t 2uficientN da& ea
a .tiut
ttdeauna 2! c4a&e p0n! 1n p&fun3imea 20n9elui celui
mai p&ei2
al naiunii c0nd da& un a2tfel de 2ac&ificiu 1i putea a2i9u&a
/ict&ia N
1n tate ca3u&ile, /ina de a lupta, tenacitatea .i cnduita
du&! 1n
cu&2ul pe&aiunil& au &!ma2 acelea.i,
In2!, 1n ;e&mania, p&in p&e2!, .cli .i &e/i2tele
2ati&ice 2e
c&ea2e, 1ncetul cu 1ncetul, idee de2p&e en9le3i .i, pe c0t a
f2t p2i4il,
de2p&e impe&iul l&, 1n a.a fel 1nc0t ea a de/enit una din
cele mai
c&unte decepii N puin c0te puin acea2t! idee fal2! 2=a
&!2p0ndit
p&etutindeni ca 4al! cnta9ia2! .i cn2ecina a f2t
2u4e2ti=
ma&e pe ca&e am i2p!.it= cumplit, Acea2t! ilu3ie a f2t
at0t de
ad0nc! 1nc0t e&am cn/in.i c! en9le3ul nu e&a dec0t un m
de aiace&i
.i .mecMe& .i inc&edi4il de la. ca pe&2an!, Di2tin.ii n.t&i
p&fe2&i
de didactic! nu=.i ima9inau nicicum c! un impe&iu
mndial at0t de
/a2t ca acel al An9liei nu putea fi d40ndit p&in .i&etlicu&i
.i 2u4te&=
fu9ii, Oamenii puin nume&.i ca&e a/e&ti3au a2up&a ace2tei
e&&i nu
e&au a2cultai 2au e&au &edu.i la t!ce&e, 1mi aduc aminte
limpede ce
fee mi&ate au a/ut cama&a3ii mei c0nd Tmm< 2e afla 1n faa
na2t&! 1n
Fland&a, Din p&imele 3ile ale luptei, fieca&e a 1nceput 2! 2e
1ndia2c!
de faptul c! 2cienii aceia 2em!nau 1n /&eun fel cu cei pe
ca&e 1i
c&e3u2em da& 4uni de de2enat 1n file um&i2tice .i 1n
cmunicate,
%u acea2t! ca3ie am f!cut p&imele 42e&/aii a2up&a
utilit!ii
anumit& f&me de p&pa9and!,
Acea2t! ilu3ie aducea de2i9u& unele a/antaGe cel&
ca&e
p&pa9au ' de.i fal2!, 2e putea fl2i, de pild!, pent&u a
demn2t&a
p2i4ilitatea unei cuce&i&i ecnmice a lumii, %eea ce le
&eu.i2=
en9le3il& t&e4uia 2! ne &eu.ea2c! .i nu! N .i cMia& ne e&a
cnfenN
un a/antaG pa&ticula& p&in p&4itatea 2en2i4il mai ma&e,
p&in a42ena
acelei pe&fidii 2pecific en9le3e.ti, P&in a2ta 2pe&am 2!
c0.ti9!m cu
at0t mai u.& 2impatia naiunil& mici .i 1nc&ede&ea cel&
ma&i,
585 Ade/!&ata 2l!4iciune a T&iplei 1nele9e&i
*u 1nele9eam delc c! p&4itatea na2t&! a f2t
pent&u alii
un 4iect de p&fund! a/e&2iune pent&u c! ni 1n.ine
c&edeam 2e&i2
1n ea, 1n timp ce &e2tul lumii nu /edea 1n cnduita na2t&!
dec0l
eRp&e2ia unei ipc&i3ii &afinate, p0n! ce &e/luia i=a
pe&mi2 2!
1nt&e/ad!, 2p&e ma&ea ei uimi&e, tat! p&fun3imea p2iMl9iei
na2t&e,
2ince&! p0n! la im4ecilitate f!&! ma&9ini,
Da& nn2en2ul ace2tei cuce&i&i Eecnmice
pa.niceI pate
face imediat 1nele2, 1n tat! limpe3imea 2a, cel!lalt
nn2en2 de la
T&iplice,
Deci, cu ce 2tat ne puteam alia K %u Au2t&ia nu 2e
putea
1nt&ep&inde un &!34i de cuce&i&e, nici cMia& 1n Eu&pa, Aici
&e3ida
2l!4iciunea 1nn!2cut! a ace2tei aliane, Un #i2ma&cJ 1.i
putea pe&=
mite 2! &ecu&9! 1n cel mai &!u ca3, da& nici unul din
2ucce2&ii lui
ina4ili nu mai puteau face .i mai puin 1nc! 1nt&= epc!
1n ca&e
4a3ele e2eniale ale alianei 1ncMeiate de #i2ma&cJ nu mai
eRi2tau '
c!ci #i2ma&cJ putea 1nc! 2! /ad! 1n Au2t&ia un 2tat 9e&man,
Int&=
duce&ea t&eptat! a 2uf&a9iului uni/e&2al c4&02e 1n2!
acea2t! a&!
9u/e&nat! dup! &e9uli pa&lamenta&e la ni/elul unui 2tat
Matic ce nu
mai /ia nimic 9e&man,
Li din punctul de /ede&e al pliticii etnice, aliana cu
Au2t&ia
e&a pu& .i 2implu nefa2t!, Tle&am 1n ca2ta ReicM=ului
f&ma&ea
unei ni ma&i pute&i 2la/e, ce putea, mai de/&eme &i mai
t0&3iu, 2!
2e 1nta&c! 1mpt&i/a ;e&maniei cMia& dac! altfel n=a f2t
ca3ul, de
eRemplu, pent&u Ru2ia, Aliana 2e de9&ada .i 2l!4ea an
de an,
pe m!2u&! ce 1n mna&Mia dun!&ean! 2l!4ea influena
pan9e&=
mani.til&, ca&e e&au dai la pa&te 1n tate 2ituaiile de
p&im!
imp&tan!,
Aliana ;e&maniei cu Au2t&ia int&a2e deGa, c!t&e
56@@, 1n
aceea.i fa3! ca .i aliana Au2t&iei cu Italia,
E&a 2in9u&! alte&nati/! ' 2au e&am aliatul
mna&Miei HaM2=
4u&9il&, 2au t&e4uia 2! p&te2t!m 1mpt&i/a p&im!&ii
9e&mani2mu=
lui 1n Au2t&ia, Da& c0nd te an9aGe3i pe a2emenea cale,
lupta
de2cMi2! p&ne.te 1n maG&itatea ca3u&il&,
"ala&ea t&atatului de la T&iplice e&a deGa mde2t!
din punct
de /ede&e p2iMl9ic, pent&u c! 2liditatea unei aliane
tinde 2! 2e
diminue3e 1n m!2u&a 1n ca&e ea 2e &educea din ce 1n ce la
menine&ea
unei 2t&!&i de luc&u&i eRi2tente, Dimpt&i/!, alian! de/ine
cu at0t
mai pute&nic! cu c0t p!&ile cnt&actante 2cntea3! 2!
aGun9! p&in
ace2$ miGic la 2cpu&i eRpan2i/e dete&minate .i acce2i4ile,
Li 1n ace2t
ca3 f&a nu 2t! 1n &e3i2ten!, ci 1n atac,
E un luc&u ce atunci a f2t &ecun2cut de dife&ite
p!&i, din
58> Rap&tul Ludend&ff
nefe&ici&e nu .i de mediile 3i2e Ep&fe2ini2teI,
Mai ale2 Luddend&ff a f2t cel ca&e, 1n acea /&eme,
clnel
ata.at la ma&ele 2tat maG&, a a&!tat tate p!&ile 2la4e 1nt&=un
mem&iu, 1n 565>, Fi&e.te, Eamenii de 2tatI nu i=au ac&dat
nici
imp&tan! .i nici /ala&e N 1n 9ene&al, &aiunea nu pa&e 2!=.i
fac!
lc 1n cMip eficace dec0t la 2implii mu&it&i .i ea di2pa&e 1n
p&incipiu
de 1ndat! ce e /&4a de EdiplmaiI,
Pent&u ;e&mania a f2t 2ituaie fe&icit! c! 1n 5658
&!34iul
a i34ucnit pe calea clit! a Au2t&iei .i c!, 1n cn2ecin!,
Ha424u&9ii
nu 2=au putut 2u2t&a9eN dac! &!34iul a& fi 1nceput 1n alt fel,
;e&ma=
nia a& fi f2t 2in9u&!, (tatul Ha424u&9il& n=a& fi putut .i nici n=
a& fi
/&ut /&edat! 2! pa&ticipe la /&e lupt! ce a& fi f2t an9aGat!
din
p&icina ;e&maniei, %eea ce am cndamnat at0ta, mai t0&3iu, 1n
ca3ul
Italiei, 2=a& fi 1nt0mplat cu Au2t&ia N ea a& fi &!ma2 Eneut&!I
pent&u a
fe&i 2tatul de &e/luie cMia& la 1nceputul &!34iului, (la/ii
din
Au2t&ia a& fi 2cindat mna&Mia 1n 5658, mai de9&a4! dec0t 2!=
i
1n9!duie 2! /in! 1n aGut&ul ;e&maniei, Da&, 1n acel timp, fa&te
puini
au f2t cei ca&e au putut 1nele9e tate pe&iclele .i a9&a/a&ea
tutu&&
dificult!il& ce &e3ultau din aliana cu mna&Mia dun!&ean!,
1n p&imul &0nd, Au2t&ia a/ea p&ea muli du.mani ca&e
2pe&au
2! pun! m0na pe m.teni&ea ace2tui 2tat dec&epit, pent&u ca
ace.tia
2! nu 2f0&.ea2c! p&in a 2imi anume anim3itate cnt&a
;e&maniei,
cn2ide&at! ca piedic! 1n de3mem4&a&ea mna&Miei,
a.teptat! .i
2pe&at! din tate p!&ile, (=a aGun2 la cnclu3ia c! nu 2e putea
aGun9e
la "iena dec0t t&ec0nd p&in #e&lin,
1n al dilea &0nd, ;e&mania a pie&dut din acea2t! cau3!
cele
mai 4une .i mai p&mi!ta&e p2i4ilit!i de alian!, Din
cnt&!, 1n
lcul l& 2=a 42e&/at ten2iune c&e2c0nd! 1n &ap&tu&ile cu
Ru2ia
2au cMia& cu Italia, %!ci, la Rma, 2ta&ea 9ene&al! de 2pi&it e&a
fa/&a4il! ;e&maniei, da& 2tilitatea fa! de Au2t&iei d&mita
H .i
cMia& i34ucnea c0tedat! H 1n inima ultimului italian, Din
mmen=
tul 1n ca&e ne an9aGa2em 1nt&= plitic! cme&cial! .i indu2t&ial!
nu
mai puteam 9!2i nici cel mai mic mti/ pent&u un &!34i
cnt&a
Ru2iei, *umaiW inamicii cel& du! naiuni puteau 9!2i aici
un
ma&e inte&e2, 1nt&=ade/!&, mai 1nt0i e/&eii .i ma&Ri.tii au f2t
cei
ca&e, p&in tate miGlacele, au 1mpin2 cele du! 2tate 1n
&!34i,
1n al t&eilea &0nd, 1n fine, acea2t! alian! cmp&ta
4li9at&iu
un pe&icl pent&u ;e&mania, pent&u c! ttdeauna e&a u.&
pent&u
un 2tat 2til ReicM=ului lui #i2ma&cJ2! m4ili3e3e cnt&a
;e&maniei
un 1nt&e9 .i& de 2tate, p&mi0ndu=le tutu&& 1m49!i&ea pe
2eama
aliatului ei au2t&iac,
587 Au2t&ia H i2pitita&e m.teni&e
(e putea pune 1n mi.ca&e cnt&a mna&Miei au2t&iece
tat!
Eu&pa &!2!&itean!, da& mai ale2 Ru2ia .i Italia, %aliia
mndial!
ce 2e f&ma 2u4 influena di&ecta&e a &e9elui EdTa&d n=a& fi
de/enit
nicic0nd un fapt 1mplinit dac! aliatul ;e&maniei, Au2t&ia, n=a& fi
cn2tituit m.teni&e at0t de at&!9!ta&e, *umai din acea2t!
cau3!,
a de/enit p2i4il! an9&ena&ea 1n acela.i f&nt fen2i/ a un& 2tate
animate de d&ine .i u&m!&ind 2cpu&i at0t de ete&9ene,
Fieca&e
putea 2pe&a, 1n cu&2ul unui atac 9ene&al 1mpt&i/a ;e&maniei, 2!
2e
1m49!ea2c! pe 2cteala Au2t&iei, Faptul c! Tu&cia, de
a2emenea,
f!cea tacit pa&te din acea2t! alian! a nefe&ici&ii, m!&ea pe&iclul
la
p&p&ii eRt&a&dina&e,
Finana e/&eia2c! inte&nainal! a/ea ne/ie de acea2t!
m=
meal! pent&u a=.i duce la 4un 2f0&.it p&iectul cu ca&e ccMeta de
mult H di2t&u9e&ea ;e&maniei ce nu e&a 1nc! 2upu2! cnt&lului
financia& .i ecnmic al acetui 2upe&=2tat, *umai a.a 2e putea
2uda
caliia ca&e, 2in9u&!, fe&ea pute&nic! .i cu&aGa2! miliane de
2ldai, 9ata 1n fine pent&u lupt! c&p la c&p cu (i9f&ied Ec&n2ul
5
I,
Aliana cu pute&ea Ma424u&9ic!, ce m! umplea deGa de
nemul=
umi&e c0nd e&am 1n Au2t&ia, mi=a p&icinuit multe f&!m0nt!&i
l!un=
t&ice, ca&e mi=au 1nt!&it, d&ept u&ma&e, p!&e&ea deGa fiRat!,
1n ce&cu&ile &e2t&0n2e pe ca&e le f&ec/entam, nu=mi
a2cundeam
cn/in9e&ea c! ace2t nepl!cut t&atat cu un 2tat 2&tit piei&ii
cnducea
.i ;e&mania la p&!4u.i&e cata2t&fal! dac! nu ie.ea din el la
timp,
Acea2t! cn/in9e&e p&fund! nu mi=a f2t 3d&uncinat! nici
clip!,
c0nd, 1n 2f0&.it, fu&tuna &!34iului mndial a p!&ut 2! elimine
&ice
cn2ide&ent &e3na4il .i c0nd ameeala eRalt!&ii a pu2 2t!p0ni&e
cMia&
pe lcu&i ce n=a& fi f2t acce2i4ile dec0t &eali2mului cel mai &ece,
%Mia& c0nd m! aflam pe f&nt, de fieca&e dat! c0nd a/eam p&ileGul
de
a di2cuta ace2te p&4leme, am emi2 p!&e&ea c!, 1n inte&e2ul
naiunii
9e&mane t&e4uia &upt! aliana .i cu c0t mai &epede cu at0t mai
4ineN
c! a4andna&ea mna&Miei Ma424u&9ice nu /a fi un 2ac&ificiu,
deci
;e&mania putea a2tfel 2!=.i &educ! num!&ul ad/e&2a&il& N a2ta
nu
pent&u a menine dina2tie de9ene&at!, ci fa&te f&um2 pent&u
iHl/a&ea naiunii 9e&mane, pent&u ca&e miliane de 4!&4ai
pu&tau
unif&ma milita&!,
<nt!>
5, (i9f&ied e2te numit Ec&n2I, pent&u c!, 1n le9enda 4inecun2cut!
+E%0ntecul *i4elun9il&I-, 2=a acpe&it cu piele ta&e p&ecum c&nul
c0nd
2=a 2c!ldat 1n 20n9ele 4alau&ului, +n,t,-,
<Ant!>
588 (tatul .i ecnmia
1nainte de &!34i, de mai multe &i 2=a c&e3ut c!, cel
puin
1nt&= ta4!&!, au 1nceput 2! 2e emit! unele 1ndieli 1n le9!tu&!
cu
plitica de aliane adptat! ficial' mediile cn2e&/ata&e
9e&mane
au at&a2 mai mult dec0t dat! atenia a2up&a unei 1nc&ede&i
eRce2i/e,
da&, ca &ice a/e&ti2ment &e3na4il, el a f2t 2pul4e&at de
/0nt, E&au
cn/in.i c! ne aflam pe d&umul Ecuce&i&iiI lumii, ale c!&ei
&e3ultate
/& fi en&me, ia& 2ac&ificiile /& fi e9ale cu 3e&, Li, 1nc!
dat!,
Ep&fanil&I nu le &!m0nea dec0t 2! cntemple 1n lini.te cum
.i de
ce EiniiaiiI me&9eau d&ept c!t&e piei&e, ant&en0nd 1n u&ma
l&
amenii de 4un! c&edin!, p&ecum /0n!t&ul de .4lani din
Hameln,
$ $ $
Raiunea cea mai pute&nic! ce pe&mitea p&e3enta&ea
nn2en=
2ului unei Ecuce&i&i ecnmiceI ca 2i2tem de plitic!
p&actic! .i
fiRa&ea, pent&u un 1nt&e9 pp&, ca 2cp plitic, menine&ea
Ep!cii
mndialeI, 2t!tea 1n 2ta&ea 9ene&al! 4ln!/icia2! a 1nt&e9ii
na2t&e
90ndi&i plitice,
T&iumful teMnicii .i al indu2t&iei 9e&mane, 2ucce2ele
c&e2c0nde
ale cme&ului 9e&man ne f!ceau 2! uit!m t&eptat c! tate
ace2tea nu
e&au p2i4ile dec0t cu cndiia p&eala4il! a unui 2tat
pute&nic,
Dimpt&i/!, 1n multe medii, 2e me&9ea p0n! la afi&ma&ea
cn/in9e=
&ii c! 2tatul 1n2u.i 1.i dat&ea3! eRi2tena ace2t& fenmene,
c! el
e2te mai ale2 in2tituie ecnmic! .i c!, 1n alc!tui&ea
actual!, el
depinde de ecnmie, ceea ce e&a luat 1n cn2ide&a&e .i
&idicat 1n
2l!/i ca 2ta&ea de luc&u&i cea mai n&mal! .i cea mai
2!n!ta2!,
Da& 2tatul nu a&e nimic a face cu cncepie
ecnmic! 2au
cu de3/lta&e ecnmic! dete&minat! W El nu e2te
1n2uma&e de
p!&i cnt&actuale ecnmice 1nt&=un te&it&iu p&eci2 delimitat,
a/0nd
ca 2cp 1ndeplini&ea 2a&cinil& ecnmice N el e2te
cmunitate
&9ani3at! de fiine /ii, a2em!n!ta&e unele cu altele din
punct de
/ede&e fi3ic .i m&al, cn2tituit! pent&u a a2i9u&a mai 4ine
de2cendena
.i a atin9e 2cpul &e3e&/at de p&/iden!, Aici .i numai aici
2e
&e9!2e.te 2cpul .i 2en2ul unui 2tat, Ecnmia nu e2te dec0t
unul din
multele miGlace nece2a&e 1n 1mplini&ea ace2tei 2a&cini, Ea nu
e2te
nici cau3a .i nici 2cpul unui 2tat, eRcept0nd ca3ul c0nd cel din
u&m!
e2te a.e3at a p&i/i pe 4a3! fal2!, pent&u c! e 1mpt&i/a
natu&ii,
*umai a.a 2e pate eRplica faptul c! 2tatul, a.a cum e2te, nu
2e
4a3ea3! neap!&at pe delimita&e te&it&ial!, Acea2t! cndiie
nu /a
de/eni nece2itate dec0t la ppa&ele ca&e /& 2! a2i9u&e
p&in
miGlace p&p&ii 2u43i2tena cn/in9e&il&, adic! la cei ce /&
2! duc!
la 4un 2f0&.it lupta pent&u eRi2ten! p&in munc! p&p&ie,
Ppa&ele
ca&e au facultatea de a 2e 2t&ecu&a p&in lume p&ecum
pa&a3iii, cu
58D (tatul .i ecnmia
2cpul de a=i pune pe alii, 2u4 dife&ite p&eteRte, 2! muncea2c!
pent&u
ei, pt f&ma 2tate f!&! cel mai mic te&it&iu delimitat, E2te mai
ale2
ca3ul pp&ului al c!&ui pa&a3iti2m face 2! 2ufe&e 1nt&ea9a
meni&e'
pp&ul e/&eu,
(tatul e/&eu n=a f2t nicidat! delimitat 1n 2paiu N
&!2p0ndit
f!&! a a/ea limite 1n uni/e&2, el cup&inde ttu.i, eRclu2i/,
mem4&ii
aceleia.i &a2e, De aceea, ace2t pp& a f&mat p&etutindeni un 2tat
1n 2tat,
E2te unul din cele mai in9enia2e tu&u&i de pa2=pa2 din lume 2!
faci
2! plutea2c! ace2t 2tat 2u4 eticMeta E&eli9ieiI .i 2!=i a2i9u&i
a2tfel
tle&anta pe ca&e a&ianul e2te me&eu 9ata 2= ac&de c&edinei
&eli=
9ia2e, In &ealitate, &eli9ia m3aic! nu e2te nimic altce/a dec0t
dct&ina
cn2e&/!&ii &a2ei e/&eie.ti, De aceea, ea 1m4&!i.ea3! tate
dmeniile
.tiinel& 2ciale, plitice .i ecnmice ca&e 2e pt &ap&ta la a.a
ce/a,
In2tinctul de cn2e&/a&e a 2peciei e2te p&ima cau3!
a
f&m!&ii cmunit!il& umane, De aceea, 2tatul e2te un
&9ani2m
2cial .i nu &9ani3aie ecnmic!, dife&en! pe c0t de ma&e
pe at0t
de ne1nelea2! mai ale2 pent&u a.a 3i.ii E4!&4ai de 2tat
5
U
cntemp=
&ani, Din ace2t mti/, ei 2e 90nde2c c! /& putea cn2t&ui 2tatul
p&in
miGlace ecnmice, 1n timp ce 1n &ealitate el nu e2te dec0t
&e3ultatul
/e.nic al eRe&cit!&ii calit!il& ce 2e 1n2c&iu pe linia
in2tinctului de
cn2e&/a&e a 2peciei .i a &a2ei, Ia& ace2te calit!i 2unt
1nttdeauna
/i&tuii e&ice .i un e9i2m me&cantil, c!ci cn2e&/a&ea
eRi2tenei
unei 2pecii p&e2upune c! e.ti 9ata 2! 2ac&ifici indi/idul,
Ace2ta e2te
.i 2en2ul cu/intel& petului'
Und 2et3et iM& nicMt da2 Le4en ein,
*ie Ti&d eucM da2 Le4en 9eTnnen 2ein,
l
(ac&ificiul /ieii indi/idului e2te nece2a& pent&u a
a2i9u&a
cn2e&/a&ea unui neam, A2tfel, cndiia e2enial! pent&u
f&ma&ea
.i menine&ea unui 2tat e2te eRi2tena unui 2entiment al
2lida&it!ii
pe 4a3a unei identit!i de ca&acte& .i de &a2! .i Mt!&0&ea de a 2e
ap!&a
p&in &ice miGlace, La ppa&ele ca&e au un te&it&iu al l&,
acea2ta
pate duce la f&ma&ea de /i&tui e&ice, ia& la pa&a3ii la
ipc&i3ie
mincina2! .i la c&u3ime pe&fid!, cel puin c0nd admitem c!
ace2te
ca&acte&i2tici 2unt 1nn!2cute .i c! dife&ena de f&me plitice
nu e2te
e/ident!, Da&, 1ntemeie&ea unui 2tat t&e4uie ttdeauna 2!
&e3ulte, cel
<nt!>
5, (cMille&, Xallen2tein +ETa4!&a lui Xallen2teinI, %0ntecul
cui&a2ie&il&-,
+Ia& dac! /i 1n.i/! nu /! &i2cai /iaa, A *icidat! nu /! /ei c0.ti9a
/ia!-
<Ant!>
58? (tatul .i ecnmia
puin la 1nceput, din manife2ta&ea ace2t& calit!iN ia& ppa&ele
ca&e
2ucm4! 1n lupta pent&u eRi2ten!, adic! cele ce de/in /a2ale .i
cndamnate 2! di2pa&!, mai de/&eme 2au mai t0&3iu 2unt cele ce
a&at!
cel mai puin /i&tui e&ice 1n acea2t! lupt! 2au ca&e 2unt
/ictimele
/icleniei pe&fide a,pa&a3iil&, %Mia& 1n ace2t ultim ca3, 1n 9ene&al,
nu
e2te /&4a de lip2! de inteli9en! c0t de lip2! de Mt!&0&e .i
de
cu&aG, ca&e caut! 2! 2e a2cund! la ad!p2tul 2entimentel&
umane,
Faptul c! f&a i&hte&n! a unui 2tat nu cincide dec0t fa&te
&a&
cu p&etin2a 1nfl&i&e ecnmic!, a&at! i34it& c0t de puine
calit!i
cn2t&ucti/e .i cn2e&/ata&e ale 2tatului 2e lea9! de
ecnmie,
1nfl&i&ea ecnmic! Hnenum!&ate eRemple demn2t&ea3!
H
pa&e mai de9&a4! 2! anune, declinul ap&piat al 2tatului, Dac!
f&ma&ea cmunit!il& umane 2e eRplic! 1n p&imul &0nd p&in
aciunea
f&el& .i a m4ilu&il& ecnmice, de3/lta&ea ecnmic!
maRim!
a& t&e4ui 2! 1n2emne 2ummum=ul de pute&e al 2tatului .i nu
in/e&2,
1nc&ede&ea 1n f&a ecnmic! pent&u 1ntemeie&ea .i
cn2e&=
/a&ea 2tatului pa&e cu,de2e4i&e de ne1nele2, c0nd 2e 1nt0lne.te
1nt&= a&! a c!&ei i2t&ie demn2t&ea3! la fieca&e pa2 cnt&a&ul
1n
md cla& .i &epetat, ,P&u2ia, mai ale2, demn2t&ea3!, cu
p&eci3ie
uimita&e, c! nu calit!ile mate&iale, ci numai /i&tuile m&ale
fe&!
miGlacele fnd!&ii unui 2tat, *umai 2u4 p&tecie ecnmia
1ncepe
2! 1nfl&ea2c! p0n! c0nd ea cade dat! cu p&!4u.i&ea
capacit!il&
pu& c&eata&e ale 2tatului, de3/lta&e ce pate fi a2t!3i
42e&/at!
cMia& 1nt&= manie&! at0t de 2up!&!ta&e, Acea2ta a f2t me&eu
um4&a
/i&tuil& e&ice, ca&e pt face cel mai 4ine 2! p&2pe&e inte&e2ele
mate&iale ale amenil&, Da&, 1ndat! ce ultimii p&etind 2!=.i
a&9e
p&imul lc, ei 1n.i.i di2t&u9 cndiiile p&p&iei eRi2tene,
De fieca&e dat! c0nd pute&ea plitic! a ;e&maniei a
t&a/e&2at
pe&iad! a2cendent!, ni/elul ecnmic a u&cat .i elN din cnt&!,
de
fieca&e dat! c0nd numai ecnmia a cupat /iaa pp&ului
n2t&u
.i a n!&uit /i&tuile ideali2te, 2tatul 2=a p&!4u.it, duc0nd 1n 2cu&t
timp
.i ecnmia la piei&e,
Da& dac! ne 1nt&e4!m ca&e 2unt, deci, 1n &ealitate f&ele
ce
c&eea3! .i cn2e&/! 2tatele putem 2! le 1nm!nuncMem 1n acea2t!
f&mul! ' 2pi&itul .i /ina de 2ac&ificiu ale indi/idului pent&u
c=
munitate, Faptul c! ace2te /i&tui nu au nimic cmun cu
ecnmia
&eie2e din 2implul fapt c! mul nu 2e 2ac&ific! nicidat! pent&u
acea2ta, adic! nu=.i ia /iaa pent&u aface&e .i pent&u un ideal,
*imic nu d/ede.te mai 4ine 2upe&i&itatea p2iMl9ic!
a
en9le3ului, 1n ceea ce p&i/e.te 1nele9e&ea 2ufletului pp&ului,
dec0t
mti/ul ce i=l fe&! la int&a&ea 1n &!34i, 1n timp ce ni ne
luptam
58B (tatul .i ecnmia
pent&u p0ine, An9lia lupta pent&u Eli4e&tateI, .i nu numai pent&u
a
2a, ci .i pent&u cea a naiunil& mici, *i am &02 de acea2t!
ne&u.ina&e
2au cMia& ne=am 2up!&at demn2t&0nd a2tfel 1n ce m!2u&!
diplmaia
9e&man! e&a deGa 1nainte de &!34i lip2it! de idei .i 2tupid!, *u
a/eam nici cea mai mic! niune de ce 1n2emna acea2t! f&! ca&e
pate
face de 4un! /ie 2! mea&9! la ma&te amenii cn.tieni .i
Mt!&0i,
At0ta timp c0t pp&ul 9e&man a c&e3ut, 1n 5658, c!
lupt!
pent&u un ideal, el a du2 4!t!lia N c0nd 2=a 4!tut numai pent&u
p0inea
cea de tate 3ilele, el a p&efe&at 2! a4andne3e Gcul,
E#!&4aii n.t&i de 2tatI, at0t de plini de 2pi&it, au f2t
2u&p&in.i
de 2cMim4a&ea de mentalitate, Ei n=au 1nele2 nicidat! c!
mul,
1ncep0nd din clipa c0nd lupt! pent&u un inte&e2 ecnmic, e/it!
ma&tea at0t c0t pate, c!ci acea2ta 5=a& lip2i pent&u ttdeauna
de a
2e 4ucu&a de f&uctul /ict&iei, ;&iGa 2al/!&ii cpilului
t&an2f&m!
1n e&in! pe mama cea mai 2la4! .i, de=a lun9ul 2eclel&, acea2ta
nu
a f2t dec0t lupta pent&u p!2t&a&ea &a2ei .i a c!minului 2au a
2tatului
ca&e le ap!&! .i ca&e a&unc! amenii 1n faa l!ncil& inamicului,
Putem p&clama f&mula u&m!ta&e ca ade/!& ete&n '
*icidat! un 2tat nu 2=a 1ntemeiat pe ecnmie
pa.nic!, ci
ttdeauna pe in2tinctul de cn2e&/a&e a &a2ei, eRp&imat p&in
e&i2m 2au
p&in /iclenie .i int&i9!N 1n p&imul ca3 &e3ult! 2tate a&iene de
munc! .i
de cultu&!, 1n cel!lalt, clnii pa&a3ita&e e/&eie.ti, De 1ndat!
ce, la un
pp&, ecnmia 1ncepe 2!=i 1n!4u.e in2tinctele, ea 1n2!.i
de/ine cau3a
ce duce la a2e&/i&e .i p&e2iune,
%&edina c!, 1nainte de &!34i, eRi2ta p2i4ilitatea ca
9e&manii
2! acapa&e3e pieele mndiale 2au cMia& 2! cuce&ea2c! lumea pe
cale
pa.nic! e&a un 2imptm cla2ic al pie&de&ii tutu&& c!il& 2p&e
/i&tute,
ca&e f&mea3! .i pe&petuea3! 2tatul .i a tutu&& cel& ce decu&9
de
aici' di2ce&n!m0ntul, pute&ea de /in! .i deci3ia 1n aciune N
&!34iul
mndial, cu tate cn2ecinele 2ale, a f2t &e3ultatul le9il&
natu&ale,
Pent&u cel ce nu ap&fundea3! p&4lemele, acea2t!
atitudine
a naiunii 9e&mane H c!ci ea a f2t ap&ape 9ene&al! H a ap!&ut
ca
eni9m! de nep!t&un2 N eRact ;e&mania a f2t eRemplul cel
mai
p&di9i2 al unui impe&iu ce &!2!&i2e pe 4a3ele unei pu&e plitici
de
f&!, P&u2ia, ace2t nucleu 9ene&at& al ReicM=ului, a &!2!&it dint&=
un
e&i2m eRpan2i/ .i nu din pe&aii financia&e 2au din aface&i
cme&=
ciale, ia& ReicM=ul 1n2u.i nu a f2t dec0t &ecmpen2a cea mai
m!&ea!
a unei plitici &ientate 2p&e pute&e .i a cu&aGului 2ldail& 2!i,
%um a putut fi a2tfel atin2 pp&ul 9e&man 1n in2tinctul
plitic K
*u e&a /&4a de un fenmen i3lat, ci de 2imptmele
decadenei
ap!&0nd din tate p!&ile 1nt&=un num!& 1nt&=ade/!&
1n2p!im0nt!t&,
58C %au3ele decadenei
c0nd 2t&!4!t0nd c&pul naiunii cu ni.te fcu&i, c0nd f&m0nd 1n
cuta&e &i 1n cuta&e lc ni.te a4ce2e ce &deau ca&nea naiunii,
P!&ea
c! un /al ne1ncetat de /enin e&a 1mpin2 de f&! mi2te&ia2!
p0n!
1n ultimele /ene ale c&pului e&ic dinia&!, aduc0nd 1n u&ma 2a

pa&ali3ie c&e2c0nd! a &aiunii 2!n!ta2e .i a in2tinctului de

cn2e&=
/a&e cel mai elementa&,
T&ec0nd 1n &e/i2t!, de nenum!&ate &i, tate p&4lemele ce
2e
&ap&tau la plitica 9e&man! a alianel& .i la plitica ecnmic!
a
ReicM=ului,dela 565> la 5658, nu 9!2eam ca unic! eRplicaie
p2i4il!
dec0t acea2t! f&! pe ca&e 1n/!a2em deGa 2= cun2c Ia "iena,
2itu0ndu=m! pe cu ttul alt! p3iie ' dct&ina .i cncepia
ma&Ri2t!
a2up&a /ieii, ca .i eRp&e2ia l& &9ani3at!,
Pent&u a dua a&! 1n /ia! m=am cufundat 1n 2tudiul
ace2tei
dct&ine di2t&ucti/e N de data acea2ta, e ade/!&at, nu m=au adu2
aici
imp&e2iile .i influenele din antu&aGul 3ilnic, ci 42e&/a&ea fen=
menel& 9ene&ale ale /ieii plitice, In timp ce p!t&undeam ia&!.i
1n
lite&atu&a te&etic! a ace2tei lumi ni .i m! 2t&!duiam 2! /!d
cla&
cn2ecinele p2i4ile, le cmpa&am cu 2emnele .i manife2t!&ile
&eale
pe ca&e aciunea dct&inei le p&/ca 1n /iaa plitic!, cultu&al!
.i
ecnmic!,
Pent&u p&ima dat! mi=am 1nt&2 atenia .i 2p&e tentati/ele
ce
2e f!ceau pent&u a menine acea2t! cium! mndial!,
Am 2tudiat le9i2laia eRcepinal!Qa lui #i2ma&cJ 1n
cn=
cepia, pe&iada de lupt! .i &e3ultatele ei, 1n ace2t fel mi=am
a.e3at
pe 4a3! 2lid!, ca pe 2t0nc!, p&p&iile cn/in9e&i 1n ace2t
dmeniu,
a2tfel 1nc0t, de atunci, nu m=am mai 2imit nicidat! 4li9at 2!
p&cede3 la &e&ienta&e a cncepiil& pe&2nale a2up&a
ace2tui
punct, De a2emenea, am 2upu2 un& ni anali3e p&funde
&ap&=
tu&ile dint&e ma&Ri2m .i e/&eime,
Dac! 1nainte, mai ale2 de la "iena, ;e&mania 1mi p!&u2e
un
cl2 de ne3d&uncinat, 1ndieli .i nelini.ti 1ncepu&! 2! 2e i/ea2c!
1n
mine, Am 1nceput 2! c&itic , 1n 2pi&itul meu .i 1n ce&cul &e2t&0n2
al
&elaiil& mele, plitica eRte&n! 9e&man!, ca .i mdul inc&edi4il
de
2upe&ficial, dup! mine, 1n ca&e e&a t&atat! p&4lema cea mai
imp&tant!
a /&emii 1n ;e&mania, cea a ma&Ri2mului, *u aGun9eam 2!
1nele9
cum puteam me&9e &4e.te 1n faa unui pe&icl ale c!&ui
&epe&cu&=
2iuni t&e4uiau 2! fie la fel de cmplete, a.a cum f!9!duia cMia&
ma&Ri2mul, 1n antu&aGul meu imediat &idicam deGa /cea, a.a cum
fac
acum 1n unul mai la&9, 1mpt&i/a pi2!l9elii ad&mita&e a
tutu&&
2mi&c!iil& la.i'
E*imic nu mi 2e pate 1nt0mpla WI O a2emenea fe2t! a
minii
586 Atitudinea ;e&maniei fa! de
ma&Ri2m
a di2t&u2 deGa dinia&! un impe&iu 9i9antic, *umai ;e&mania
nu
2=a& 2upune delc acel&a.i le9i ca tate celelalte cmunit!i
umane K
In anii 5657 .i 5658 am eRp&imat pent&u 1nt0ia a&!, 1n
dife&ite
ce&cu&i, din ca&e pa&te 2e num!&! a2t!3i p&int&e adepii fideli ai
mi.c!&ii nainal=2ciali2te, cn/in9e&ea c! p&4iema /iit&ului naiunii
9e&mane e2te p&4lema di2t&u9e&ii ma&Ri2mului,
1n incmda plitic! a alianel& na2t&e eu nu am /!3ut
dec0t
una din cn2ecinele adu2e de 1nce&ca&ea de a di3l/a acea2t!
dct&in!N
ceea ce e&a cel mai cumplit 1n2emna t&a/a ce di2t&u9ea ap&ape
impe&cepti4il tate 4a3ele unei cncepii 2!n!ta2e a2up&a
ecnmiei
.i a 2tatului, f!&! ca aceia ca&e 2ufe&eau influen! 2! 4!nuia2c! p0n!
1n
ce punct tat! acti/itatea .i /ina l& nu mai e&au dec0t eRp&e2ia
ace2tei
cncepii de /ia!, pe ca&e, pe de alt! pa&te, ei &e2pin9eau 1n
mdul
cel mai Mt!&0t,
Dec!de&ea inte&n! a pp&ului 9e&man 1ncepu2e deGa de
mult
timp, f!&! ca amenii 2! de2cpe&e a9entul di2t&ucti/ din
eRi2tena
l& H p&ecum 2e 1nt0mpl! ade2e&i 1n /ia!, %0tedat! 2=a 1nce&cat
c0te cu&! cnt&a 4lii, da& ttdeauna au f2t cnfundate
ffmele
eRte&ne cu cau3ele ei, %um cau3ele nu 2e cun.teau &i nu 2e
d&ea
cuna.te&ea l&, acea2t! lupt! cnt&a ma&Ri2mului a a/ut tt at0ta
efect p&ecum &emediile unui .a&latan,
5D@
%apitlul "
<titlu>R!34iul mndial
1n timpul clctita&ei mele tine&ei, nimic nu m=a
afectat
1nt&=at0t dec0t c! m! n!2cu2em 1nt&= pe&iad! ca&e, 1n md
e/ident, nu
9l&ifica dec0t pe p&!/!lia.i .i pe funcina&i, %n/ul2iile
e/enimentel&
i2t&ice p!&eau c! 2e lini.ti2e&! .i /iit&ul nu p!&ea 2! apa&in!
dec0t
cmpetiiei pa.nice a ppa&el&, adic! unei eRplat!&i
f&audula2e
&ecip&c admi2e, eRclu30nd &ice metd! de autap!&a&e p&in
f&!,
Luate indi/idual, 2tatele au 1nceput 2! 2emene din ce 1n ce mai
mult cu
ni.te 1nt&ep&inde&i ca&e 2c4e2c mutual p!m0ntul 2u4 picia&e,
1ncea&c!
2!=.i 2ufle &ecip&c clienii .i cmen3ile .i 2! 2e le3e3e &ecip&c 1n
dife&ite
felu&i, &e9i30nd tate ace2tea cu un acmpaniament de 2t&i9!te la
fel de
39mta2e .i de infen2i/e, Acea2t! e/luie nu numai c! pate
pe&2i2ta,
da& pate t&an2f&ma 1nt&ea9a lume 1nt&=un ma&e 4a3a& 1n a
c!&ui Mal!
t&e4uie adunate 4u2tu&ile cel& mai .mecMe&i 2peculani .i ale
cel& mai
infen2i/i funcina&i, 2nii nemu&i&ii, Atunci ne9u2t&ii pt
fi &e=
p&e3entani de en9le3i, funcina&ii de 9e&mani, 1n timp ce
e/&eii a& fi
4li9ai 2! 2e 2ac&ifice, mulumindu=2e 2! fac! fi9u&! de 4u&9Me3i
a/ui,
fiindc!, dup! p&p&ia l& m!&tu&ie, ei nu aduc nicidat! /&eun
4eneficiu,
ci, din cnt&!, ttdeauna Epl!te2cIN .i, pe l0n9! a2ta, 2unt /e&2ai
ca ni.te
ade/!&ai 4u&9Me3i, 1n multe din lim4ile 2t&!ine,,,
De ce nu m=am n!2cut cu 2ut! de ani mai &epede K
De
eRemplu, 1n /&emea &!34aiel& de eli4e&a&e, atunci c0nd
mul, cMia&
f!&! ne9, a/ea 1nt&=ade/!& ce/a /ala&e,
A2tfel, f!ceam &eflecii ama&e a2up&a datei p&ea
t0&3ii a
apa&iiei mele pe ace2t p!m0nt .i cn2ide&am c! 2a&ta 1mi
aplica
un t&atament inGu2t 1n ce p&i/e.te /iit&ul, ca&e 2e
p&e3enta a.a
3ic0nd 1nt&= atm2fe&! de Ecalm .i &dineI, DeGa 2e&i2
.i atent
1n tine&ee, eu nu e&am nicidecum Epacifi2tI .i tate
tentati/ele de
a m! mdela 1n ace2t 2en2 fu&! 1n 3ada&,
R!34iul 4u&il& mi=a ap!&ut ca ful9e&ele unei fu&tuni
dep!&tate,
P0ndeam 1n fieca&e 3i 3ia&ele .i de/&am depe.ele
.i c=
5D5 %ata2t&fa iminent!
municatele 5, fiind deGa fe&icit c! e&am ma&t&ul, cel
puin de la
di2tan!, al ace2tei lupte de e&i,
R!34iul &u2=Gapne3 m=a 9!2it la /0&2t! 2en2i4il mai
ma&e,
c0nd e&am .i mai atent, Din mti/e nainale, am luat atunci
pa&tea
Gapne3il&, "edeam 1n 1nf&0n9e&ea &u.il& 1nf&0n9e&e a
2la/i2mu=
lui au2t&iac,
De atunci 2=au 2cu&2 muli ani .i eu am 1nele2 c! ceea
ce
alt!dat! 1mi p!&ea a fi lene.! lan9a&e, nu e&a dec0t
lini.tea
dinaintea fu&tunii, DeGa, 1n timpul .ede&ii la "iena, pe2te
#alcani 2=a
1ntin2 acea2t! te&n! .i cple.ita&e c!ldu&! ca&e anun! de
4icei
u&a9anele .i dac! une&i ap!&ea c0te lumin! mai /ie,
pent&u a
di2p!&ea din nu 1n tene4&e nelini.tita&e, Atunci 2=a
de3l!nuit
&!34iul #alcanil& .i p&ima pal! de /0nt a m!tu&at Eu&pa
fe4&il!,
Ae&ul ce /enea 1i cMinuia pe ameni ca un 9&eu c.ma&,
clcind
p&ecum fie&4inte c!ldu&! t&pical!, a2tfel 1nc0t 2entimentul
cata2t&=
fei iminente 2=a t&an2f&mat ca u&ma&e a nelini.tii pe&petue
1nt&=
a.tepta&e ne&!4d!ta&eN e&a de d&it ca p&nia ce&ea2c! 2! dea
1n fine
cu&2 li4e& fatalit!ii pe ca&e nimic nu mai putea p&i,
Atunci 2=a
a4!tut pe p!m0nt p&imul t&!3net f&mida4il' fu&tuna 2=a
de3l!nuit
.i tunetele din ce& 2=au ame2tecat cu fcu&ile &2t9lite de
tunu&ile
&!34iului mndial,
%0nd a aGun2 la MiincMen .ti&ea a2a2in!&ii a&Miducelui
F&an3=
Fe&dinand +ie.eam puin, 1n acea /&eme, .i nu au3i2em dec0t
/e.ti
imp&eci2e de2p&e e/eniment- am f2t numaidec0t in/adat
de
nelini.te ' 9lanele nu p&/eneau din pi2talele 2tudenil&
9e&=
mani, ca&e, indi9nai de ef&tul cn2tant de 2la/i3a&e la ca&e 2e
deda
m.tenit&ul t&nului, /iau 2! eli4e&e3e pp&ul 9e&man de
ace2t
inamic inte&n K O&ica&e a& fi f2t cn2ecinele, am putea 2!
nu le
&ep&e3ent!m numaidec0t ' a& fi f2t un nu /al de pe&2ecuii
ca&e
acum a& fi f2t EGu2tificateI .i Emti/ateI 1n cMii 1nt&e9ii
lumi, Da&
c0nd am 1nele2 numaidec0t, dup! numele p&e2upu.il& aut&i
.i am
citit .ti&ea c! fu2e2e&! identificai ca fiind 20&4i, m=a cple.it
2paim!
2u&d! 1n faa &!34un!&ii de2tinului de nep!t&un2, %el mai
ma&e
p&ieten al 2la/il& c!3u2e 2u4 9lanele fanaticil& 2la/i,
%el ca&e a/u2e2e p&ileGul 2! 42e&/e 1ndelun9
atitudinea Au2=
t&iei fa! de (e&4ia nu 2e putea 1ndi clip! c! piat&a ce
1ncepu2e 2!
<*t!>
5, Hitle& a/ea 3ece ani c0nd a i34ucnit &!34iul 4u&il&,
<Ant!>
5D> Ultimatumul au2t&iac
2e &2t9lea2c! pe pant! nu 2e mai putea p&i,
(untem ned&epi fa! de 9u/e&nul au2t&iac a2t!3i, c0nd 1l
1nc!&c!m de &ep&.u&i 1n le9!tu&! cu f&ma .i inuta
ultimatumului
p&e3entat, In acelea.i 1mp&eGu&!&i, &ica&e alt! pute&e nu
a& fi
acinat altfel, La f&ntie&a 2ud=e2tic!, Au2t&ia a/ea un
ineR&a4il
du.man de ma&te, ca&e, din ce 1n ce mai f&ec/ent, 2e
deda la
p&/c!&i cnt&a mna&Miei .i ca&e nicidat! nu a& fi cedat p0n!
ce
nu a& fi 22it mmentul fa/&a4il pntai di2t&u9e&ea
impe&iului,
ERi2tau teme&i c! ace2t e/eniment nu a& fi putut fi e/itat .i 2=
a& fi
p&du2 mai t0&3iu la ma&tea 4!t&0nului 1mp!&at, da& atunci
impe&iul
2=a& fi atlat cu ade/!&at 1n 2ituaia neputincia2! de a pune
/&e
&e3i2ten!, DeGa, din anii ante&i&i, 1nt&e9ul 2tat e&a 2im4li3at
p&in
ima9inea lui F&an3=:2epM, a c!&ui ma&te, 1n c&edina ma2el&,
e&a
de fapt ma&tea 4!t&0nei 1ncani!n a pute&ii impe&iale, ceea
ce
ulte&i& a& fi 1n2emnat p&!4u.i&ea impe&iului 1n2u.i, Int&=ade/!&,
1n
a&tificiile cele mai /iclene ale pliticii 2la/e int&a 1nt&eine&ea
p!&e&ii
c! 2tatul au2t&iac 1.i dat&a eRi2tena a4ilit!ii p&di9ia2e
de2e4ite
a 2u/e&anuluiN e&a lin9u.i&e ca&e a/ea cu at0t mai mult
2ucce2 la
cu&te cu c0t ea c&e2pundea mai puin me&itel& 1mp!&atului, *u
am
.tiut 2! de2cpe&im 2pada 9ata 2! l/ea2c!, 2pad! ce 2e
a2cundea
2u4 ace2te laude Lumea nu /edea delc, 2au pate nu /ia 2!
/ad!
c!, eu c0t mna&Mia depindea mai mult de p&e&9ati/ele
eRcepinale
ale mna&Mului 1n 9u/e&na&e = cel mai 1nelept din tate
timpu&ile,
cum i 2e 2punea de 4icei = cu at0t mai de3a2t&ua2! t&e4uia 2!
fie
3iua c0nd de2tinul /a 4ate la pa&t! pntai a=.i ce&e t&i4utul,
*e puteam ima9ina Au2t&ia f!&! 4!t&0nul 1mp!&atU
N
*u 2=a& fi &epetat fa&te &epede t&a9edia c!&eia alt!dat! 1i
c!3u2e /ictim! Ma&ia=Te&e3a K
*u, 2untem 1nt&=ade/!& fa! de ce&cu&ile
9u/e&namentale de
la "iena c0nd le &ep&.!m c! au 1mpin2 la &!34i atunci c0nd,
pe
alte c!i, el a& fi putut fi e/itat, De atunci 1ncl nu mai putea
fi
e/itat, da& cel mult putea fi &edu2 la unul 2au di ani, Da&, a2up&a
diplmaiei 9e&mane, ca .i acelei au2t&iece, ap!2a un 4le2tem =
acela
de a fi 1nce&cat 1n md cn2tant 2! am0ne ine/ita4ila &e9la&e
de
cntu&i, p0n! ce am f2t 2ilii 2! l/im, 1n cea2ul cel mai
nep&ielnic,
Putem fi cn/in.i c! 1nc! 1nce&ca&e de a 2al/a pacea a& fi
cndu2
da& la am0na&ea &!34iului pcntai epc! mai defa/&a4il!,
*u, cel ca&e n=a& fi d&it ace2t &!34i, t&e4uia cel
puin 2!
ai4! cu&aGul de a 2e 90ndi la cn2ecinele &e2pin9e&ii lui, E&a
2ac&ifi=
ca&ea Au2t&iei, Ttu.i, &!34iul a& fi /enit, nemaifiind lupt! a
tutu=
&& cel&lalte ppa&e cnt&a na2t&!, ci, dimpt&i/!, 2u4 f&ma
de3=
mem4&!&ii mna&Miei Ma424u&9ice, A& fi
t&e4uit p0n! la u&m! 2!
U decidem atu aci, fie /enindu=i 1n aGut&, fie &!m0n0nd
2pectat&i, cu
4&aele 1nc&uci.ate, l!20nd 2! 2e 1mplinea2c! de2tinul,
%u 2i9u&an! 1n2! c! cei ca&e a2t!3i 4le2tem! cel mai
mult
1nceputul &!34iului .i au p!&e&ile cele mai 1nelepte, 2unt tt
aceia
a c!&& aciune a& fi 1mpin2 fatalmente la &!34i,
De 3eci de ani, 2cial=demc&aia 9e&man! 2e
deda2e la
incit!&ile cele mai pe&fide la &!34i cnt&a Ru2iei, 1n timp ce
cen=
t&i.tii, din cn2ide&aii de &din &eli9i2, cnt&i4ui2e&! cel mai
mult
la accepta&ea 2tatului au2t&iac ca piat&a un9Miula&! .i cent&ul
pliticii
9e&mane, Acum t&e4uie 2! 2up&t!m cn2ecinele ace2t&
9&e.eli,
%eea ce 2=a 1nt0mplat t&e4uia ine/ita4il 2! 2e 1nt0mple,
;&e.eala
9u/e&nului 9e&man cn2ta 1n faptul c!, 1n d&ina de a menine
pacea,
me&eu l!2a2e 2!=i 2cape mmentele fa/&a4ile atacului,
&!2punde&e
pe ca&e .i= lua2e 1n le9!tu&ile cu Li9a H menine&ea p!cii
mndiale
H de/enind a2tfel /ictim! a unei caliii mndiale ca&e
punea cu
eRactitate 1n faa ef&tu&il& de menine&e a p!cii Mt!&0&ea de a
a0a
un &!34i mndial,
Dac! 9u/e&nul de la "iena a& fi dat ultimatumului
f&m!
mai cnciliant!, tt n=a& fi 2cMim4at cu nimic 2ituaia, cMia&
dac! el
a& fi f2t 1nl!tu&at de m0nia pp&ului, 1n cMii ma2el& la&9i,
tnul
ultimatumului e&a mult p&ea mde&at .i nicicum fen2at&
2au 4&u=
tal, %el ca&e a& fi 1nce&cat ne9a&ea ace2t& ade/!&u&i nu a& fi f2t
dec0t
un cap 2ec 2au un mincin2 1n/ete&at,
5D7 Ultimatumul au2t&iac
R!34iul din 5658 nu a f2t H Dumne3eu e2te ma&t&
H 1n
nici unGel impu2 ma2el&, ci, dimpt&i/!, d&it de 1nt&e9ul
pp&,
1n 2f0&.it, 2e d&ea 2! 2e pun! cap!t in2ecu&it!ii
9ene&ale,
*umai a.a puteam 1nele9e cum mai 4ine de du! miliane
de
4!&4ai .i de tine&i 9e&mani 2=au p&e3entat /lunta& la a&me,
9ata 2!
ape&e pat&ia p0n! la ultima pic!tu&! de 20n9e,
$ $ f
Li pent&u mine ace2te clipe au f2t ca eli4e&a&e de
imp&e2iile
du&e&a2e ale tine&eii, A2t!3i nu mi=e &u.ine 2! 2pun c!, luat
de un
entu3ia2m tumultu2, am c!3ut 1n 9enuncMi .i am mulumit
ce&ului
c!= mi d!du2e fe&ici&ea de a putea t&!i 1nt&= a2tfel de epc!,
(e an9aGa2e lupta pent&u li4e&tate .i 1nt&= a2emenea
m!2u&!
de pute&nic!, c! p!m0ntul nu /!3u2e nicidat! a.a ce/a, De
1ndat!
ce 2e 1nt&2e2e &ata i2t&iei, pent&u ma2ele la&9i a ie.it la
lumin!
cn/in9e&ea c!, de data acea2ta, nu e&a /&4a de 2a&ta
(e&4iei, nici
cMia& adAu2t&iei, ci de eRi2tena &i de 2f0&.itul naiunii
9e&mane,
1n 2f0&.it, dup! ani lun9i de &4i&e, pp&ul /edea
limpede 1n
5D8 Lupta ;e&maniei pent&u li4e&tate
/iit&, A2tfel, cMia& de la 1nceputul 9i9anticei 1ncle.t!&i, entu3ia2mul
eRaltat 2=a ame2tecat cu nece2a&! 2e&i3itate, ia& ace2t 2entiment a
f!cut ca eRalta&ea, ppula&! 2! nu fie un 2implu fc de paie, (e&i3i=
tatea e&a fa&te nece2a&! N nimeni nu a/ea nici idee de2p&e lun9i=
mea, de2p&e du&ata p2i4il! a luptei ca&e 1ncepea, *e 90ndeam 2! ne
1nta&cem aca2! p0n! 1n ia&n! .i 2! cntinu!m munca pa.nic! pe 4a3e ni,
Omul 2pe&! .i c&ede 1n ceea ce d&e.te, Ma&ea maG&itate
a
naiunii e&a de mult! /&eme 42it! de in2ecu&itatea cntinu!N deci,
e&a pe&fect inteli9i4il c! nimeni nu a c&e3ut 1nt&= &e3l/a&e
pa.nic!
a cnflictului au2t&=20&4 .i c! ti 2e a.teptau la eRplicaie deci2i/!,
Li eu f!ceam pa&te din acele miliane de ameni,
A4ia dac! /e2tea atentatului fu2e2e cun2cut! la MiincMen
.i
du! 90ndu&i 1mi t&ecu&! p&in cap ' mai 1nt0i c! &!34iul de/eni2e
ine/ita4il, api c! 2upe&i&ul Ma424u&9ic e&a acum 4li9at 2! menin!
aliana N de ceea ce m! temu2em ttdeauna mai mult e&a faptul ca
;e&mania 2! fie an9aGat! 1nt&= 3i 1nt&=un cnflict cMia& pe mti/ul
ace2tei aliane, f!&! ca Au2t&ia 2! fie cau3! di&ect! .i a2tfel 2tatul
au2t&iac, din &aiuni de plitic! inte&n!, 2! nu ai4! pute&ea nece2a&!
de deci3ie pent&u a 2e pla2a de pa&tea aliatului 2!u, MaG&itatea 2la/!
din impe&iu a& fi 1nceput numaidec0t 2! 2a4te3e acea2t! Mt!&0&e .i
a& fi p&efe&at 2! f!&0mie3e 1nt&e9ul impe&iu mai de9&a4! dec0t 2! dea
aGut&ul ce&ut de aliat, Ace2t pe&icl fu2e2e 1ndep!&tat pent&u /iit&,
#!t&0nul impe&iu t&e4uia 2! lupte, fie c! d&ea 2au nu,
P&p&ia mea p3iie 1n ce p&i/e.te cnflictul e&a fa&te 2impl! .i
limpede N dup! p!&e&ea mea, nu Au2t&ia e&a cea ca&e lupta pent&u a
4ine 2ati2facie a&eca&e din pa&tea (e&4iei, ci ;e&mania e&a aceea
ce lupta pent&u menine&ea 2a, a naiunii 9e&mane, pent&u a fi 2au a nu
fi, pent&u li4e&tatea .i /iit&ul ei, ;e&mania lui #i2ma&cJ t&e4uia acum
2! 2e 4at! N ceea ce 2t&!m.ii cuce&i2e&!, /!&20ndu=.i e&ic 20n9ele 1n
4!t!lii, de la Xi22en4u&9 la (edan .i Pa&i2, t&e4uia ia&!.i 2! fie c0.ti9at
de tine&etul 9e&man, Dac! acea2t! lupt! a& fi f2t 1n2! du2! cu 2ucce2
p0n! la cap!t, atunci pp&ul n2t&u .i=a& fi &eluat lcul 1n ce&cul ma&il&
naiuni, p&in pute&ea 2a eRte&n!, .i tt atunci impe&iul 9e&man a& de/eni
ia&!.i pute&nicul a3il al p!cii, f!&! a fi 4li9at 2!= .i f&u2t&e3e fiii de p0inea
cea de tate 3ilele din d&a92te pent&u pace,
Adle2cent .i t0n!& fiind, 1mi a&!tam dinia&! d&ina de
a
putea 2! d/ede2c c!, pent&u mine, entu3ia2mul nainal nu e&a
Mime&! 3ada&nic!, Mi 2e p!&ea ade2ea c! e&a un p!cat 2! 2t&i9i u&a
f!&! a a/ea un d&ept int&in2ec N cine 1.i pate pe&mite 2! fl2ea2c!
ace2t cu/0nt f!&! a=5 p&nuna acl unde e2te eRclu2! &ice
t&!nc!neal! K Acl unde m0na implaca4il! a 3eiei
De2tinului
5DD M! 1n&le3 1nt&=un &e9iment 4a/a&e3
1ncepe 2! c0nt!&ea2c! ppa&ele .i amenii dup! 2ince&itatea 2en=
timentel& l& K A2tfel .i inima mea, ca .i a alt& miliane de ameni,
c&e.tea de m0nd&! fe&ici&e, aceea de a m! fi eli4e&at 1n 2f0&.it de
acea2t! pa&ali3ant! 2en3aie, De multe &i c0nta2em EDeut2cMland
ii4e& alle2I .i 2t&i9a2em din ti &!&uncMii EHeil WI, c!=mi p!&ea c!
4inu2em, cu titlu de p&i22elnic! 9&aie, d&eptul de a cmp!&ea ca
ma&t& 1n faa t&i4unalului :udec!t&ului cel /e.nic pent&uUa=mi
d/edi /e&acitatea 2entimentel&, Din p&imele clipe, pent&u mine e&a
e/ident c! 1n ca3ul unui &!34i H ca&e mi 2e p!&ea ine/ita4il H mi=a.
a4andna, 1nt&=un fel 2au altul, c!&ile, Ltiam 4ine, ttdat!, c! lcul
meu t&e4uia 2! fie acl unde m! cMema2e deGa dat! /cea mea l!unt&ic!,
1nt0i .i 1nt0i am a4andnat Au2t&ia din mti/e plitice N nu
e&a 1nt&uttul pe&fect inteli9i4il c! t&e4uia, acum c0nd lupta 1ncepea,
2! in eRact 2eama de ace2te 2entimente K *u /iam 2! lupt pent&u
2tatul Mat=24u&9ic, da& e&am 9ata 2! m& 1n &ice mment pent&u
pp&ul meu .i impe&iul ca&e=5 1nt&ucMipa,
1n 7 au9u2t ad&e2am ce&e&e 2c&i2! cMia& MaGe2t!ii (ale,
&e9elui Lud/ic al III=lea, ce&0ndu=i fa/a&ea de a int&a 1n &0ndu&ile
unui &e9iment 4a/a&e3, #i&u&ile ca4inetului a/eau, de2i9u&, nuUpuine
t&e4u&i 1n acel mmentN 4ucu&ia mi=a f2t cu at0t mai ma&e, c0nd,
cMia& de a dua 3i, am 4inut 2ati2facie, %u m0n! t&emu&0nd!, am
de2cMi2 2c&i2a&ea .i am citit ap&4a&ea ce&e&ii mele dat! cu &dinul
de a m! p&e3enta 1nt&=un &e9iment 4a/a&e3 N 4ucu&ia .i &ecun.tina
nu mai cun2cu2e&! limite, Dup! c0te/a 3ile, pu&tam unif&ma pe
ca&e n=a/eam 2= mai p!&!2e2c dec0t .a2e ani mai t0&3iu,
A.a au 1nceput .i pent&u mine, ca pent&u &ice 9e&man, mmen=
tele cele mai mem&a4ile .i cele mai 1n!l!ta&e ale 1nt&e9ii mele
eRi2tene p!m0nte.ti, 1n faa e/enimentel& ace2tei lupte u&ia.e,
1nt&e9ul t&ecut 2=a &edu2 la un neant in2ipid, %u m0nd&ie melan=
clic! m! 90nde2c 1n ace2te 3ile, c0nd 2e 2!&4!t&e.te a 3ecea ani/e&=
2a&e a ace2tui minunat e/eniment, la p&imele 2!pt!m0ni de lupt!
e&ic!, la ca&e, p&in 9&aia de2tinului, am pa&ticipat,
De pa&c! a& fi ie&i, p&in faa mea defilea3! ima9ini .i ima9ini,
m! /!d 1n miGlcul d&a9il& mei cama&a3i, mai 1nt0i 1m4&!c0nd
unif&ma, api, ie.ind pent&u 1nt0ia a&! la in2t&ucie, p0n! ce, 1n
2f0&.it a /enit .i 3iua plec!&ii pe f&nt,
O 2in9u&! nelini.te m! cMinuia atunci, ca .i at0tea altele '
aceea de a PU 22i p&ea t0&3iu pe f&nt, Ace2t luc&u m! 1mpiedica
ade2e&i 2!=mi 9!2e2c diMna, A2tfel, la afla&ea fiec!&ei ni /ict&ii
.i a e&i2mului al& n.t&i, 1n 4ucu&ia mea 2e ame2teca pic!tu&! de
am!&!ciune, c!ci fieca&e nu! /ict&ie p!&ea 2! 2p&ea2c! &i2cul de a
5D? T0n!&ul /lunta& aGun9e un 4!t&0n 2ldat
aGun9e p&ea t0&3iu pent&u a pa&ticipa la lupte,
Da& iat! c! 1n 2f0&.it a /enit 3iua c0nd p!&!2i&!m
MiincMenul
pent&u a me&9e 2! ne facem dat&ia, A2tfel am /!3ut pent&u
p&ima
a&! Rinul, c0nd, de=a lun9ul undel& lini.tite, ne 1nd&eptam
2p&e /e2t,
ca 2! ap!&!m ace2t flu/iu , cel mai 9e&man dint&e tate,
1mpt&i/a
a/idit!ii du.manului de 2ecle, %0nd, p&in /!lu&ile palide ale
ceu&i=
l& matinale, p&imele &a3e ale 2a&elui au f!cut 2! 2t&!lucea2c!
1nain=
tea cMil& n.t&i mnumentul de la *iede&Tald
5
, din
ne2f0&.itul t&en
milita& 2=au &idicat c!t&e ce&ul dimineii 4!t&0nul EXacM am
RMeinI,
ia& pieptul 1mi e&a p&ea 2t&0mt pent&u a cup&inde at0ta
entu3ia2m,
Api a /enit napte &ece .i umed! 1n Fland&a, pe
unde
m!&.!luiam 1n t!ce&e, c0nd dedat! a .uie&at, pe dea2up&a
capetel&
na2t&e .i 1nt&e &0ndu&ile na2t&e, 2cMiGele i34i&! cu un 39mt
2ec
4iciuind p!m0ntulN da& 1nainte ca micul n& 2! 2e &i2ipea2c!,
din du!
2ute de 90tleGu&i &!2un! 1nt0iul u&a W la 1nt0lni&ea cu p&imul
me2a9e& al
m&ii, Atunci au 1nceput p0&0itu&ile a&mel& .i 3um3etul
tunu&il&,
c0ntecele .i u&letele amenil& .i fieca&e 2e 2imi, cu cMii
a&30nd,
1mpin2 1nainte, me&eu mai &epede, p0n! ce, 1n cele din u&m!,
lupta 2=a
declan.at 2u4it, dincl de c0mpu&ile de 2fecl! .i de tufi.u&i,
lupta c&p
la c&p, Da&, de depa&te aGun9ea p0n! la u&ecMile na2t&e un
c0ntec ca&e
ne cup&indea puin c0te puin, t&ec0nd de la cmpanie la
cmpanie, .i
c0nd ma&tea 1ncepea 2! fac! &a/a9ii p&int&e ni, c0ntecul ne=a
luat 1n
2t!p0ni&e, ia& ni, la &0ndu=ne, 5=am t&an2mi2 mai depa&te'
E Deut2cMland, Deut2cMland, uU4e& alle2, ii4e& alle2Gn de&
XeltWI
Dup! pat&u 3ile ne=am 1nt&2 1n liniile dinapi,
1nf!i.a&ea ne
de/eni2e cu ttul alta, #!iei de .apte2p&e3ece ani p!&eau
acum
4!&4ai 1nt&e9i,
"lunta&ii din &e9imentul Li2t pate c! nu 1n/!a2e&!
2! lupte
dup! tate &e9ulile, da& ti .tiau 2! ma&! ca ni.te /ecMi
2ldai,
E&a 1nceputul,
A2tfel, anii au /enit unul dup! altulN da& &manti2mul
1n lupt!
a f!cut lc 2paimei, 1ncet=1ncet entu3ia2mul a 2c!3ut, ia&
Gu4ilaia
eRaltat! a f2t 1n!4u.it! de f&ica de ma&te,
A /enit /&eme c0nd fieca&e 2=a 34!tut 1nt&e
in2tinctul de
cn2e&/a&e .i 2imul dat&iei, *ici pe mine acea2t! lupt! nu
m=a
c&uat delc, Ttdeauna, c0nd ma&tea d!dea t0&cale, ce/a
indefinit
<nt!>
5, (tatuia E;e&maniaI, 1nalt! de 7D de met&i, 2im4l al
dminaiei 9e&mane a2up&a Renaniei,
<Ant!>
5DB "i3iunea nemu&ita&e
1mpin9ea la &e/lt!, 1nce&c0nd 2! 2e 1nf!i.e3e ca /ce a
&aiunii 1n
t&upul 2la4, da& e&a da& la.itatea cea ca&e, a2tfel de9Mi3at!,
1nce&ca
2! pun! 2t!p0ni&e pe fieca&e, Da& cu c0t acea2t! /ce, ca&e 2e
an9aGa
la p&uden!, 2e cMeltuia 1n ef&tu&i, cu at0t cMema&ea ei e&a
pe&cep=
ti4il! .i pe&2ua2i/!, ia& &e3i2tena e&a mai pute&nic!, p0n! ce, 1n
cele
din u&m!, dup! un lun9 34ucium l!unt&icN 2entimentul dat&iei
a ie.it
/ict&i2, DeGa, 1n ia&na 565D=565?, acea2t! lupt! 2e 1ncMeia2e
1n ce
m! p&i/e.te, "ina 2f0&.i2e p&in a de/eni un 2t!p0n
incnte2ta4il,
Dac! 1n p&imele 3ile pa&ticipam la a2altu&i cu /i/at .i cu &02ete,
acum
e&am calm .i Mt!&0t, Da& ace2te 2entimente e&au du&a4ile, De
acum
1ncl, da& 2a&ta putea 2! m! 2upun! la ultimele 1nce&c!&i
f!&! ca
ne&/ii 2! 2l!4ea2c! .i &aiunea 2! 2e dea 4!tut!,
Din t0n!& /lunta&, de/eni2em un 4!t&0n 2ldat,
Da&, acea2t! 2cMim4a&e 2e pet&ecu2e 1n 1nt&ea9a
a&mat!, In
luptele cntinue, ea a 1m4!t&0nit .i 2=a 1n!2p&it, .i cei ce nu
f!ceau
fa! luptei au f2t 3d&4ii,
Da& acum 2e putea emite Gudecat! de2p&e acea2t!
a&mat!,
dup! di 2au t&ei ani 1n timpul c!&&a a f2t a&uncat! dint&=
4!t!lie
1n alta, lupt0nd me&eu 1mpt&i/a 2upe&i&it!ii nume&ice .i
teMnice,
2ufe&ind de fame .i 2up&t0nd p&i/aiuni ' acum /eni2e
mmentul
de a p&4a /ala&ea ace2tei a&mate unice,
Pt 2! t&eac! ani, da& nicidat! nimeni nu /a 1nd&!3ni 2!
/&=
4ea2c! de2p&e e&i2m f!&! a 2e 90ndi la a&mata 9e&man! din
&!34iul
mndial, Atunci /& ie.i dea2up&a /alu&il& t&ecutului /i3iunea
nemu&i=
ta&e a f&ntului neclintit, a c!.til& cenu.ii de el, ca&e nu 2e
pleac!
.i nu dau 1napi, At0ta /&eme c0t /& eRi2ta 9e&mani, ei /&
a/ea
aie/ea 1n 2uflet acea2t! ima9ine de alt!dat! a cel& /0&2tnici,
Pe atunci e&am 2ldat .i nu a/eam intenia de a face
plitic!,
De altminte&i, nu e&a cu ade/!&at mmentul, *ut&e2c
cn/in9e&ea
c! ultimul 2ldat c!&ua. adu2e2e pat&iei cele mai 4une 2e&/icii
la fel
ca cel dint0i, 2! 3icem, Epa&lamenta&ulI, *icidat! nu i=am
dete2tat
mai mult pe ace.ti pala/&a9ii ca tcmai atunci c0nd &ice
u.u&atic
ce=.i me&ita ace2t nume .i ca&e a/ea ce/a de 3i2 2t&i9a 1n
faa
du.manului, 2au, dup! cum 1i cn/enea, 1.i l!2a apa&atul de
inut
di2cu&2u&i la el .i=.i 1ndeplinea dat&ia unde/a 1n t!ce&e, Da,
1i
dete2tam atunci pe ti ace.ti EpliticieniI .i, dac! a& fi
depin2 de
mine, a. fi f&mat imediat un 4atalin pa&lamenta& de
m!tu&!t&i,
c!ci a2tfel ei a& ; putut a/ea 4ucu&ia, at0t c0t a& fi d&it, de a
p!l!/&!9i f!&!
2!=i i&ite pe amenii d&epi .i cin2tii .i cMia& f!&! a le aduce
p&eGudicii,
De aceea, 1n acele /&emu&i, nu /iam 2! .tiu nimic de
plitic!,
1n2! nu puteam p&ceda 1n alt fel dec0t 2! iau p3iie 1n faa
anumit&
5DC Ma&Ri2mul e&a p&2t cun2cut
fenmene ca&e afectau cu ade/!&at tat! naiunea .i ne
inte&e2au 1n
md 2pecial pe ni, 2ldaii,
E&au du! luc&u&i ce m! i&itau funcia&mente .i pe ca&e
le
cn2ide&am d!un!ta&e,
DeGa de la p&imele /ict&ii anume p&e2! a 1nceput 2!
la2e 2!
cad!, 1ncet .i pate de manie&! 9&eu pe&ceput! imediat de
muli
ameni, c0te/a pic!tu&i de am!&!ciune 1n entu3ia2mul 9ene&al,
Acea2ta 2e f!cea 2u4 ma2ca unei 4une/ine .i a un& ce&te
90ndu&i
4une, &e2pecti/ a unei 2licitudini manife2te, ERi2ta
anumit!
p&ecauie cnt&a unei p&ea ma&i eRalt!&i 1n 2!&4!t&i&ea
/ict&iil&,
ERi2tau teme&i c!, 2u4 acea2t! f&m!, eRalta&ea nu e&a demn! de

ma&e naiune .i, p&in a2ta, depla2at!,

%u&aGul .i e&i2mul, 2e 2punea, 2unt ce/a 1n 1nt&e9ime
fi&e2c,
a2tfel 1nc0t nu t&e4uia 2! ne l!2!m 1n /ia eRpl3iil& de 4ucu&ie
ne2!4uit!, &i a2ta nu 2e f!cea dec0t in0nd 2eam! de !&ile
2t&!ine,
pent&u ca&e atitudine calm! .i demn! 1n manife2t!&ile de
4ucu&ie
2unt mai a9&ea4ile dec0t aclamaiile de3l!nuite etc, 1n 2f0&.it,
ni,
ceilali 9e&mani, nu t&e4uia 2! uit!m c! &!34iul nu e&a 1n
inteniile
na2t&e .i nu t&e4uia 2! ne fie &u.ine nici cMia& 2! m!&tu&i2im c!
am
cpe&a 1n &ice mment la &ecncilie&ea lumii, Din ace2te
mti/e
nu e&a &e3na4il 2! 1ntunec!m p&int&= 3a&/! p&ea ma&e aciunile
me&it&ii ale a&matei, fiindc! &e2tul lumii a& lua 1n nume de &!u
a2emenea atitudine, *imic nu a& fi mai de admi&at dec0t
mde2tia
cu ca&e un ade/!&at e&u a& face uitate, 1n lini.te .i t!ce&e,
aciunile
lui 2t&!lucita&e N la ace2t luc&u 2e &e3uma ttul,
In lc ca ace.ti pala/&a9ii 2! fie luai de lun9ile l& u&ecMi .i 2!
fie
du.i la 2p0n3u&!ta&e ca 2! fie at0&nai 1n .t&ean9, ca ace.ti ca/ale&i
ai
cndeiului ,2! nu fie 1n 2ta&e 2! fen2e3e naiunea 1n 2!&4!ta&e,
f!c0nd p2iMl9ie 2upe&ia&!, am 1nceput 2! lu!m m!2u&i efecti/e
cu
2cpul de a atenua 4ucu&ia Enecn/ena4il!I ce 2aluta fieca&e
4i&uin!,
*u 4!nuiam 2u4 nici f&m! c! entu3ia2mul, dat!
2f!&0mat,
nu /a mai putea fi t&e3it c0nd /a fi ne/ie, Ace2ta e2te 4eie .i
t&e4uie 1nt&einut ca ata&e, %um u&ma 2! 2u2inem, f!&! acea2t!
f&!
a entu3ia2mului, lupt! ce putea 2upune la inima9ina4ile
1nce&c!&i
m&alul naiunii K
Eu cun.team p&ea 4ine p2iMl9ia ma2el& la&9i pent&u
a nu
.ti c! 1n a2emenea ca3u&i fcul ce meninea cald fie&ul nu putea
fi
a0at p&int&= 2ta&e de 2pi&it Ee2teticI fa&te &idicat!, 1n cMii
mei
e&a ne4unie 2! nu faci tt ce e&a p2i4il pent&u c&e.te&ea
clcti=
ta&el& pa2iuniN da&, pu& .i 2implu, nu 1nele9eam 1n nici un fel
de
ce 2! fie &adiate cele ca&e, din fe&ici&e, e&au deGa 2t0&nite,
5D6 %eea ce a& fi t&e4uit 2! facem
%eea ce m! i&ita, 1n al dilea &0nd, e&a mdul 1n ca&e 2e
cn2ide&a
cn/ena4il! lua&ea unei p3iii fa! de ma&Ri2m, Dup! p!&e&ea mea,
da& a2tfel 2e demn2t&a c! nu a/eam nici cea mai mic! niune
de2p&e
ace2ta duMa&e, Pa&c! ne ima9inam cu mult! 2e&i3itate c!
p&e2upun0nd
uni&ea pa&tidel&, puteam aduce ma&Ri2mul la &aiune .i la &eine&e,
O&, aici nu e2te delc /&4a de un pa&tid, ci de dct&in!
ce
/a aGun9e 2! di2t&u9! lumea, %u at0t mai puin ne d!deam 2eama
c!
acea2t! de3/!lui&e nu e&a delc 1nelea2! 1n uni/e&2it!ile
in/adate
de e/&ei .i c!, dimpt&i/!, p&ea nume&.i e&au cei ca&e, mai ale2
p&int&e 1nalii n.t&i funcina&i, 9!2eau c! e f!&! 1ndial! inutil,
dint&= 2uficien! miap!, 2! ia ca&te .i 2! mai 1n/ee c0te ce/a
1n
afa&a mate&iil& ce 2e p&edau ficial, %ele mai /ilente tul4u&!&i
pt
t&ece pe l0n9! ace2te Ec&eie&eI f!&! a l!2a nici u&m!, De aceea,
1nt&ep&inde&ile de 2tat nu u&mea3!, 1n cea mai ma&e pa&te, dec0t
.nt0c=.nt0c 1nt&ep&inde&ile p&i/ate, L& le pate fi aplicat ada9iul '
!&anul nu m!n0nc! ceea ce nu cuna.te, Ra&ele eRcepii cnfi&m!
&e9ula,
E&a a42u&ditate f!&! pe&ecMe ca, 1n 3ilele Gui au9u2t
5658,
muncit&ul 9e&man 2! 2e identifice cu ma&Ri2mul, 1n acel
mment,
muncit&ul 9e&man .tiu2e 2! 2e eli4e&e3e din 2t&0n2a&ea ace2tei
cnta9iuni t&!/ite, c!ci f!&! a2ta el n=a& fi .tiut nicidat!, 1n nici
un
fel, 2! int&e 1n lupt!, Ttu.i, e&au de2tul de 2tupi3i pent&u a=.i
1ncMipui c! ma&Ri2mul de/eni2e, pate nainal ' t&!2!tu&! ce
d/ede.te c!, 1n acei ani 1ndelun9ai, nimeni dint&e funcina&ii
cnduc!t&i din 2tat nu /i2e 2!=.i dea 2teneala 2! 2tudie3e 1n
2u42tan! acea2t! dct&in!, f!&! de ca&e a2emenea a42u&ditate 2=
a&
fi in2inuat cu 9&eu,
Ma&Ri2mul, al c!&ui 2cp final e2te .i &!m0ne di2t&u9e&ea
tutu&& 2tatel& nainale nn=e/&eie.ti, .i=a dat 2eama cu 9&a3!
c!,
1n luna iulie 5658, muncit&ii 9e&mani pe ca&e=i p&in2e2e 1n pla2!
2e
t&e3eau .i 1ncepeau 2! 2e p&e3inte cu tt mai mult! p&mptitudine
1n
2e&/iciul pat&iei, 1n c0te/a 3ile, tate ilu3iile .i minciunile ace2tei
1n.el!t&ii infame a pp&ului 2=au &i2ipit 1n cele pat&u /0ntu&i
.i,
4&u2c, 9&!mada de cnduc!t&i e/&ei 2=a t&e3it i3lat! .i p!&!2it!,
ca
.i cum nu a& fi mai &!ma2 nici u&m! din ceea ce ei inculea3!
ma2el& de .ai3eci de ani 1ncace, A f2t un mment nepl!cut
pent&u
fal.ii p!2t&i ai cla2ei muncita&e 9e&mane, Da&, de 1ndat! ce .efii
au
1nele2 p&imeGdia ce=i amenina, 2=au acpe&it p0n! pe2te cap cu
mantaua minciunii ca&e te face in/i3i4il .i au mimat f!&! &u.ine
entu3ia2mul nainal,
A& fi f2t mmentul 2! 2e ia m!2u&i cnt&a ace2tei
/iclene
a2cie&i a e/&eil& ce t&!/eau pp&ul, Atunci a& fi t&e4uit,
f!&!
5?@ 1nt&e4uina&ea f&ei 4&ute
e3ita&e, 2! li 2e fac! p&ce2, f!&! nici cea mai mic! cn2ide&aie
pent&u
ipetele .i /!ic!&elile ce 2=a& fi putut au3i, 1n au9u2t 5658,
lim4aGul
e/&eil& de2p&e 2lida&itatea inte&nainal! a di2p!&ut dint&=
dat! din
capetele muncit&il& 9e&mani .i, da& dup! /&e c0te/a
2!pt!m0ni ,
1n lcul ace2tuia, .&apnelele ame&icane au &e/!&2at
4inecu/0nta&ea
f&ate&nit!ii pe2te c!.tile clanel& 1n ma&., Un 9u/e&n atent
.i=a& fi
f!cut dat&ie ca muncit&ul 9e&man 2! 2e 1nta&c! la
2entimentul
naiunii, 1n timp ce pe f&nt c!deau cei mai 4uni, a&&i fi putut
cel puin
2! fim p&ecupai ca, 1n 2patele lui, 2! di2t&u9em /ie&mina,
Da& 1n lc de acea2ta, MaGe2tatea (a 1mp!&atul a
1ntin2 m0na
/ecMil& c&iminali .i a ac&dat indul9ena lui cel& mai pe&fi3i
a2a2ini
ai naiunii, ca&e au putut a2tfel 2!=.i &ecapete cu&aGul,
A2tfel, .a&pele 1.i putea Qcntinua pe&a mai
p&udent ca
alt!dat! .i cu at0t mai pe&icul2, 1n timp ce amenii cin2tii
/i2au la
un c!min cald, c&iminalii 2pe&Gu&i &9ani3au &e/luia,
Am &e2imit me&eu p&fund! nemulumi&e din
cau3a ne=
demnului t&atament p&efe&enial, da&, 1n acela.i timp, n=a. fi
c&e3ut
c! 2e pate aGun9e la un a2emenea de3a2t&u,
Da&, atunci ce=a& fi t&e4uit 2! facem K (!=i 1ntemni!m
imediat
pe capi, 2!=i aducem 1n faa Gudec!ii .i 2! 2c!p!m naiunea de
ei, A&
, fi t&e4uit 2! 1nt&e4uin!m f!&! menaGamente tate miGlacele
f&ei
a&mate pent&u a eRte&mina acea2t! duMa&e uman!, A& fi
t&e4uit
di3l/ate pa&tidele, pa&lamentul a& fi t&e4uit adu2 1n 2ta&e de
nece2i=
tate p&in inte&mediul 4ainetel& 2au, ceea ceUa& fi f2t mai
4ine, a&
fi t&e4uit 2u2pendat imediat, A.a cum a2t!3i Repu4lica a
&eu.it 2!
di3l/e pa&tidele, la fel a& fi t&e4uit 2! ne 2e&/im atunci pe
d&ept de
acea2t! metd!, pent&u c! e&a 1n Gc eRi2tena unui 1nt&e9
pp&,
Da&, atunci, cu ade/!&at 2=a pu2 1nt&e4a&ea' a& fi f2t
p2i4il,
1n definiti/, 2! eRte&mini cu 2a4ia cncepie emanat! din
2pi&it K (e
pate lupta cnt&a un& Eidei fil2ficeI 1nt&e4uin0nd f&a
4&ut! K
1n acea /&eme, nu dat!, mi=am pu2 acea2t!
1nt&e4a&e,
Reflect0nd a2up&a un& ca3u&i a2em!n!ta&e din
i2t&ie, mai
ale2 c0nd e /&4a de p&4leme &eli9ia2e, am aGun2 la
u&m!ta&ea idee
de 4a3!'
%ncepiile .i ideile fil2fice, la fel ca .i mi.c!&ile
mti/ate
de di&ecii 2pi&ituale dete&minate, eRacte 2au fal2e, 1ncep0nd
dint&=un
mment anume, nu mai pt fi 3d&4ite p&in f&! mate&ial!
dec0t cu
<nt!>
5, (! amintim c! ame&icanii n=au int&at 1n p&ima linie dec0t 1n
565C,
<Ant!>
5?5 ^nt&e4uina&ea f&ei 4&ute
2in9u&! cndiie' aceea c! acea2t! f&! mate&ial! 2! 2e afle 1n
2luG4a
unei idei &i cncepii fil2fice ni, ca&e 2! ap&ind! nu!
flac!&!,
1nt&e4uina&ea f&ei fi3ice, f!&! alt adGu/ant, adic! f!&!
f&!
m&al! 4a3at! pe cncepie 2pi&itual!, nu pate nicidat!
cnduce
la di2t&u9e&ea unei idei 2au la p&i&ea p&pa9!&ii ei, 1n afa&a
ca3ului
c0nd 2e &ecu&9e la eRte&mina&ea nemila2! a ultimil& ei
ap!&!t&i .i
la di2t&u9e&ea ultimel& t&adiii, 1n2!, p&in acea2ta 2e aGun9e, 1n
cea
mai ma&e pa&te din ca3u&i, la &adie&ea 2tatului cn2ide&at din
punct
de /ede&e al num!&ului de f&e plitice pute&nice pent&u
pe&iad!
dete&minat!, ade2ea pent&u ttdeaunaN a2tfel deQ&an! atin9e,
cum
a&at! p&actica, cea mai 4un! pa&te din ppulaie, 1nt&=ade/!&,
&ice
pe&2ecuie ce nu a&e nici 4a3! 2pi&itual! apa&e m&almente
ne=
d&eapt! .i a&e efectul unei l/itu&i de 4ici a2up&a cel& mai
4une
elemente din pp&, 1mpin90ndu=le la p&te2te t&adu2e
p&in
ata.ament fa! de tendina 2pi&itual! pe&2ecutat!, La muli
indi/i3i
ace2t fapt 2e p&duce pu& .i 2implu din p&icina 2entimentului
de
p3iie fa! de 1nce&ca&ea de a da 1n cap unei idei p&in f&!
4&ut!,
A2tfel, num!&ul pa&ti3anil& cn/in.i c&e.te cMia& 1n
m!2u&a
1n ca&e c&e.te .i pe&2ecuia, 1n felul ace2ta, di2t&u9e&ea unei
cncepii
fil2fice nu 2e /a putea face dec0t p&in eRte&mina&ea
p&9&e2i/! .i
&adical! a tutu&& indi/i3il& de &eal! /ala&e, Da& ace.tia
2unt
&!34unai, 1n ca3ul unei epu&!&i Einte&neI la fel de
cup&in3!ta&e, de
neputina 9ene&al! a naiunii, Din cnt&!, un ata&e p&cedeu
e2te
ttdeauna dinainte cndamnat la 2te&ilitate c0nd dct&ina
cm4!tut!
a t&ecut deGa dincl de un anumit ce&c 1n9u2t,
De aceea .i 1n ca3ul de fa!, ca 1n tate a2cen2iunile,
p&ima
pe&iad! H cea a cpil!&iei H e2te eRpu2! &i2cului unei
di2t&u9e&i
imediate, 1n timp ce, cu anii, f&a de &e3i2ten! 2p&e.te,
pent&u a
ceda 1n ap&pie&e de 4!t&0neea 2enil! lcul unei ni tine&ei,
de.i
2u4 alt! f&m! .i din alte mti/e,
1n &ealitate, ap&ape tate tentati/ele a2em!n!ta&e de
di2=
t&u9e&e, f!&! un 2up&t 2pi&itual, a unei dct&ine .i efectele
de
&9ani3a&e pe ca&e ea le p&duce, au du2 la un e.ec .i nu dat!
2=au
1ncMeiat eRact pe d2 fa! de ceea ce 2e d&ea din mti/ul
u&m!t&'
%ea dint0i dint&e tate cndiiile, pent&u un
p&cedeu de
lupt! ce fl2e.te ca miGlc numai f&a, e2te 1nttdeauna
pe&=
2e/e&ena, Adic! atin9e&ea unui 2cp 2t! numai 1n aplica&ea
p&elun=
9it! .i cntinu! a metdel& de 1n!4u.i&e a dct&inei etc, Da&
de
1ndat! ce f&a 1ncepe 2! alte&ne3e cu indul9ena, nu numai
dct&ina
pe ca&e /&em 2= 1n!4u.im p&inde ia&!.i cn2tant pute&i, da& ea
/a fi
1n 2ta&e 2! t&a9! ni fla2e din &ice pe&2ecuie c0nd, dup!
t&ece&ea
5?> Ataca&ea unei cncepii fil2fice
unui a2tfel de /al de p&e2iune, indi9na&ea 2t0&nit! de 2ufe&inele
1ndu&ate
/a aduce ni adepi /ecMii dct&ine .i 1i /a 1mpin9e pe cei /ecMi
2!
ade&e cu mai mult! 1nc!p!0na&e .i cu u&! mai p&fund! .i cMia&
1i
aduce pe p3iii ante&ia&e pe t&an2fu9i dup! 1ndep!&ta&ea
pe&ic=
lului, *umai 1n aplica&ea pe&petuu unita&! a /ilenei &e3id! cea
dint0i dint&e cndiiile ce a2i9u&! 2ucce2ul, Da& acea2t!
1nc!p!0na&e
n=a& putea fi dec0t cn2ecina unei cn/in9e&i 2pi&ituale
dete&mi=
nate, O&ice /ilen! ca&e nu ia na.te&e pe 2lid! 4a3! 2pi&itual!
/a
fi ./!ielnic! .i ne2i9u&!, Ei 1i lip2e.te 2ta4ilitatea ce nu 2e pate
fundamenta dec0t pe ni.te cncepii fil2fice ma2cate de
fanati2m,
Ea nu e2te dec0t eRecut&ul ene&9iei cn2tante .i Mt!&0&ii 4&utale
a
unui 2in9u& indi/id, da&, 1n acela.i timp ea e2te dependent! de
2cMim4a&ea pe&2nalit!il&, ca .i de fi&ea .i de pute&ea l&,
Mai e2te ce/a de ad!u9at la cele p&ecedente '
O&ice cncepie fil2fic!, fie ea de natu&! &eli9ia2! 2au
plitic! H ade2e&i e2te dificil 2! t&a2e3i linie de dema&caie
H
lupt! mai puin pent&u di2t&u9e&ea, cu ca&acte& ne9ati/ H a
ideil&
pu2e ei c0t pent&u a impune, 1n 2en2 p3iti/, pe cele p&p&ii,
A.ada&,
lupta ei e2te mai mult defen2i/! dec0t fen2i/!,
Ea e2te a2tfel a/antaGat! de faptul c! 2cpul 1i e2te 4ine
dete&minat, c!ci el &ep&e3int! /ict&ia ideil& p&p&ii, 1n timp ce,
1n
ca3 cnt&a&, e2te 9&eu de 2ta4ilit c0nd 2e 1nt&e/ede 2cpul ne9ati/
al
di2t&u9e&ii dct&inei ad/e&2e .i pate fi 2ctit ca a2i9u&at, Din
ace2t
mti/, deGa atacul 4a3at pe cncepie fil2fic! /a fi mai
&ainal
.i mai pute&nic dec0t aciunea defen2i/! ' c!ci, .i aici, 1n
definiti/,
deci3ia apa&ine atacului .i nu defen2i/ei, Lupta cnt&a unei
pute&i
2pi&ituale cu miGlace de f&! a&e ca&acte& defen2i/ at0ta /&eme
c0t
pal.ul 1n2u.i nu e2te aduc!t&ul, /e2tit&ul .i p&p/!duit&ul
unei
ni dct&ine 2pi&ituale,
Putem cn2tata pe 2cu&t ceea ce u&mea3! '
O&ice tentati/! de a cm4ate un 2i2tem m&al p&in f&a
4&ut!
2f0&.e.te p&int&=un e.ec, dac! lupta nu 1m4&ac! f&ma unui atac
1n
fl2ul unei ni atitudini 2pi&ituale, 1n lupta &ecip&c! dint&e
du!
cncepii fil2fice, a&ma f&ei 4&ute, fl2it! cu 1nc!p!0na&e .i
de
manie&! nemila2!, pate 1nclina &ap&tul de f&e 1n fa/a&ea
pa&tidului pe ca&e=5 2u2ine,
De aceea lupta 1mpt&i/a ma&Ri2mului a e.uat me&eu p0n!
acum,
Ace2ta a f2t .i mti/ul pent&u ca&e le9i2laia lui
#i2ma&cJ
1mpt&i/a 2ciali.til& 2f0&.i2e, 1n ciuda tutu&&a, p&in a fi
t!&!9!nat!
.i t&e4uia 2! fie a.a, Lip2ea platf&ma unei ni cncepii
fil2fice
pent&u t&iumful c!&eia a& fi t&e4uit du2! lupta, A ne 1ncMipui
c!
5?7 Pa&tidele 4u&9Me3e
t&!nc!nelile de2p&e ceea ce numim Eaut&itatea de 2tatI 2au
Elini.tea
.i &dineaI a& cn2titui 4a3! accepta4il!, pent&u a da
cu9etel&
impul2ul nece2a& pent&u lupt! pe /ia! .i pe ma&te, 1n2eamn! c!
ne
t&e4uie 1nelepciunea p&/e&4ial! a 1nalil& funcina&i din
mini2te&e,
Da& cum 1n acea2t! lupt! lip2ea 2u2ine&ea 2pi&itual!
efecti/!,
#i2ma&cJ a f2t 4li9at, ca 2! &eali3e3e le9i2laia anti2ciali2t!, 2!
2e
&ap&te3e la Gudecata .i la 4un!/ina ace2tei in2tituii ca&e,
deGa,
p&in ea 1n2!.i, e&a c&eaie a 90ndi&ii 2ciali2te, %ancela&ul de
fie&,
1nc&edin0nid 2a&ta &!34iului cnt&a ma&Ri2mului 4un!/inei
demc&aiei 4u&9Me3e, nu f!cea dec0t 2! ape&e /a&3a de cap&!,
Da& tate ace2tea nu e&au dec0t cn2ecina 4li9at&ie a
lip2ei
unei ni cncepii fil2fice animate de impetua2! /in! de
cuce&i&e, pu2! ma&Ri2mului,
De aceea, &e3ultatul luptei du2e de #i2ma&cJ 2=a
m!&9init la
peni4il! de3ilu3ie,
Da&, la 1nceputul &!34iului mndial 2au 1n timpul lui,
1mp&e=
Gu&!&ile au f2t dife&ite K Din nefe&ici&e, nu W
%u c0t m! cufundam 1n meditaii a2up&a nece2it!ii
2cMim4!&ii
de atitudine a 2tatului .i a 9u/e&nului 1n p&i/ina 2cial=
demc&aiei,
ca&e e&a 1n epc! 1nca&na&ea ma&Ri2mului, cu at0t eu
&ecun.team
lip2a unui 2ucce2& utili3a4il pent&u acea2t! .cal! fil2fic!, %e
u&ma 2! li 2e fe&e ca M&an! ma2el& p&e2upun0nd c! ma&Ri2mul
putea fi 3d&4it K *u eRi2ta nici un cu&ent de pinie de la ca&e 2!
2e
pat! a.tepta c! /a &eu.i 2! 1n&le3e p&int&e pa&ti3ani
nume&a2ele
cntin9ente de muncit&i ca&e=.i pie&du2e&! cnduc!t&ii 1nt&=
m!2u&! mai ma&e 2au mai mic!, E&a a42u&d .i mai mult dec0t
2tupid
2! ne ima9in!m c! un fanatic inte&nainali2t, dup! a4andna&ea
pa&tidului .i a luptei de cla2!, a& fi /&ut in2tantaneu 2! int&e 1nt&=
un
pa&tid 4u&9Me3, adic! 1nt&= nu! &9ani3aie de cla2!, %!ci,
&ic0t
<5e de3a9&ea4il a& putea fi a2ta pent&u di/e&2e &9ani3aii, nu 2e
pate
U< tu.i ne9a c!, pent&u un fa&te ma&e num!& de pliticieni
4u&9Me3i,
di2tana 1nt&e cla2e /a ap!&ea ca fa&te n&mal! tt timpul c0t ea
nu
/a 1ncepe 2! acine3e 1nt&=un 2en2 plitic defa/&a4il pent&u ei,
*e9a&ea ace2tui ade/!& demn2t&ea3! da& 4&!3nicia .i
2tu=
piditatea imp2t&ului,
Li mai ale2 t&e4uie 2! ne fe&im 2! c&edem c! ma2ele la&9i
2unt
mai p&a2te dec0t 2unt, 1n t&e4u&ile plitice nu 2unt &a&e
2ituaiile
c0nd 2entimentele fe&! 2luie mai eRact! dec0t &aiunea,
In2!
p!&e&ea c! a42u&ditatea p3iiei inte&nainale adptate de
ma2e
a&a1! 2uficient ca&acte&ul il9ic al 2entimentel& l& pate fi
imediat
&e2pin2 1n fnd, d0nd, pu& .i 2implu, de 1nele2 c! demc&aia
pacifi2t!
5?8 (u&9atul 2cial=demc&aiei '
nu e2te mai puin i&ainal!, de.i lide&ii l& p&/in ap&ape
eRclu2i/
din ta4!&a 4u&9Me3!, At0ta /&eme c0t miliane de 4u&9Me3i /&
aduce
1n fieca&e diminea! un pi2 ma9iu p&e2ei demc&atice
1ndct&inat!
de e/&ei, ace2t& dmni le /a 2ta fa&te p&2t 2! 9lumea2c! pe
2eama
p&2tiei Et/a&!.uluiI ca&e, 1n definiti/, nu 1n9Mite altce/a dec0t
acela.i
9uni, cu tate c!, de altminte&i, ea e2te acmdat!,
De aceea, t&e4uie mult 2! ne fe&im 2! cnte2t!m
luc&u&i ,S
2unt, 1n ciuda e/idenel&, ni.te fapte, *u 2e pate ne9a faptul
c!, 1n
p&4lema cla2el& 2ciale, nu e2te /&4a nicidecum numai de
cMe2=
tiuni a42t&acte, cum unii le=a& fi p&clamat 4ucu&2 1n 2pecial
1nainte
de ale9e&i, M0nd&ia de cla2!, 1nce&cat! de pa&te cn2ide&a4il!
a
pp&ului n2t&u, la fel ca .i puina cn2ide&aie a&!tat!
muncit&ului
manual, e2te un fenmen ce nu eRi2t! dec0t 1n 1ncMipui&ea un&
ne4uni,
Pe de alt! pa&te, 2la4a capacitate de Gudecat! a cel& pe
ca&e=i
numim EintelectualiI e2te demn2t&at! de faptul c!, eRact 1n
ace2te
medii, nu 2e 1nele9e c! un 2tat ce nu a f2t 1n 2ta&e 2!
1mpiedice
&!2p0ndi&ea unei lep&e, a.a cum e2te 1n &ealitate ma&Ri2mul, nu
/a mai
fi 1n m!2u&! 2! &ec0.ti9e te&enul pie&dut,
Pa&tidele H E4u&9Me3eI, a.a cum 1.i 3ic cMia& ele, nu /&
mai fi
nicic0nd 1n 2ta&e 2! im4ili3e3e ma2ele Ep&leta&eI, c!ci aici 2e
9!2e2c
fa! 1n fa! du! lumi 2epa&ate una de alta, 1n pa&te 1n md
natu&al, 1n
pa&te a&tificial, .i a c!&& atitudine &ecip&c! nu pale fi dec0t
una de
lupt!, 1n/in9!t&ul /a fi 1n2! cel mai t0n!&, .i el nu /a fi dec0t
ma&Ri2mul,
1nt&=ade/!&, puteam 4ine 2! ne 90ndim 1n, 5658, la
lupt!
1mpt&i/a ma&Ri2mului, da& ne e2te 1n9!duit 2! ne 1ndim c!
atitudi=
nea a& fi putut du&a, din cau3a lip2ei &ic!&ui 1nlcuit&
p&actic,
ERi2ta lacun! imp&tant!,
Acea2ta e&a p!&e&ea mea deGa cu mult! /&eme
1nainte de
&!34i .i de aceea nu m! puteam nt!&i 2! int&u 1n /&eunul
din
pa&tidele eRi2tente, Mai mult, mi 2=a cnfi&mat acea2t!
p!&e&e de
imp2i4ilitatea e/ident! de a duce lupt! f!&! mil! cnt&a
2cial=
demc&aiei, mai p&eci2, din cau3a a42enei &ic!&ei mi.c!&i
ca&e 2!
fie altce/a dec0t un pa&tid Epa&lamenta&I,
1n acea2t! p&i/in! eu am f2t de2cMi2 fa! de cei mai
intimi
cama&a3i ai mei,
Atunci mi=a /enit pent&u p&ima a&! ideea de a m!
dedica mai
t0&3iu unei acti/it!i plitice,
De pe atunci, cMia& din ace2t mti/, am afi&matade2ea,
1n
ce&cul &e2t&0n2 al p&ietenil& mei, intenia de a acina ca
&at&
dup! &!34i, pe l0n9! me2e&ia mea,
1nt&=ade/!&, acea2ta a de/enit la mine idee 4ine
2ta4ilit!,
5?D
%apitlul "I
<titlu>P&pa9anda de &!34i
U&m!&ind atent tate e/enimentele plitice,
ttdeauna m=a
inte&e2at eRt&a&dina& de mult acti/itatea de p&pa9and!, Eu
/edeam
1n ele un in2t&ument pe ca&e, 1n md ne1ndielnic,
&9ani3aiile
2ciali2te ma&Ri2te le p2edau temeinic .i .tiau 2! le
fl2ea2c! 1n
md ma9i2t&al, A.a am 1nele2 cu&0nd c! fl2i&ea Gudicia2!
a
p&pa9andei cn2tituie a&t! /e&ita4il! ca&e, pent&u
pa&tidele 4u&=
9Me3e, e&a ap&ape necun2cut!, *umai mi.ca&ea c&e.tin=
2cial!, 1n
2pecial pe /&emea lui Lue9e&, a aGun2 la anume /i&tu3itate la
ace2t
in2t&ument .i 1i dat&ea3! de a2emenea multe din 2ucce2e,
1n2!, numai 1n cu&2ul &!34iului mi=am dat 2eama
pent&u
p&ima dat! la ce &e3ultate p&di9ia2e pate duce
p&pa9and!
Gudici2 cndu2!, 1n ace2t punct, din nefe&ici&e t&e4uia 2!
2tudiem
ttul la pa&tea ad/e&2!, pent&u c!, 1n ce ne p&i/ea, acti/itatea
&!m0nea
mai mult dec0t mde2t! 2u4 ace2t &ap&t, P&eci2 c! a42ena
ttal! a
unei p&pa9ande de an/e&9u&! din pa&tea 9e&man! 2!&ea
di&ect 1n
cMii &ic!&ui 2ldat, Ace2ta a f2t mti/ul pent&u ca&e m=am
cupat
1nc! .i mai temeinic de acea2t! p&4lem!,
De altfel, a/eam timp mai mult dec0t 2uficient pent&u
&eflecieN
c0t de2p&e &eali3a&ea 1n p&actic!, un 4un eRemplu ne=a f2t
fe&it de
cMia& inamic,
%eea ce ne lip2ea nu! e&a eRplatat cu a4ilitate
nemai/!3ut!
.i cu un ap&p &ealmente 9enial de ad/e&2a&ul n2t&u, Am
1n/!at
en&m din p&pa9anda de &!34i a inamicului, Da& timpul
t&ecea f!&!
a l!2a cea mai mic! u&m! tcmai 1n mintea cel& ca&e a& fi
putut
p&fita cel mai &epede de ace2te 1n/!!minte ' unii 2e c&edeau
p&ea
&afinai pent&u a accepta 1n/!!minte de la alii, cel&lali le
lip2ea
ne2titatea .i 4un!/ina nece2a&!,
Una pe2te alta, eRi2ta la ni /&e p&pa9and! K
Din nefe&ici&e nu pt dec0t 2! &!2pund ne9ati/, Tt ce a
f2t
1nt&ep&in2 efecti/ 1n ace2t 2en2 a f2t 1nt&= a.a m!2u&!
ne1nde2tul!t&
5?? P&pa9anda e2te un miGlc
.i e&nat din p&incipiu c! e&a cel puin ttal inutil dac! nu de
multe
&i cate9&ic d!un!t&,
In2uficient! 1n f&m!, p2iMl9ic 9&e.it! 1n fnd, a.a
t&e4uia
2! apa&! p&pa9anda 9e&man! dup! un eRamen atent,
Pa&e c!, de la acea2t! p&im! cMe2tiune, nu 2e 1nele9ea
de2p&e ce
e&a /&4a, ce t&e4uia .tiut' p&pa9anda e2te un miGlc 2au un
2cp K
Ea e2te un miGlc .i, 1n cn2ecin!, t&e4uie Gudecat! din
punc=
tul de /ede&e al 2cpului, P&nind de la ace2t fapt, f&ma ei
t&e4uie
Gudici2 adaptat! pent&u a /eni 1n 2p&iGinul 2cpului pe ca&e=5
2luGe.te,
De a2emenea, e cla& c!, din punct de /ede&e al inte&e2ului
9ene&al,
pt eRi2ta 2cpu&i de imp&tan! /a&ia4il! .i, p&in u&ma&e,
/ala&ea
int&in2ec! a unei p&pa9ande pate fi ap&eciat! dife&it, Da&
2cpul
pent&u ca&e luptam 1n cu&2ul &!34iului e&a cel mai n4il .i
cel mai
9&andi2 pe ca&e mul .i 5=a putut /&edat! ima9ina ' e&a
li4e&tatea
.i independena pp&ului n2t&u, 2ecu&itatea .i p0inea
/iit&ului H
.i na&ea naiunii ca&e, 1n ciuda p!&e&il& actualmente pu2e,
eRi2t!
2au, mai eRact, t&e4uie 2! eRi2te, pent&u c! 1n 9ene&al
ppa&ele f!&!
na&e, mai de/&eme 2au mai t0&3iu, 1.i pie&d li4e&tatea .i
inde=
pendena, ceea ce, de altfel, c&e2punde unei Gu2tiii
2upe&ia&e, c!ci
9ene&aiile de3n&ante de de&4edei nu me&it! nici un fel de
li4e&tate,
%el ca&e /&ea 2! fie un 2cla/ la. nu pate a/ea na&e, c!ci
ata&e
na&e a& de/eni, 1n cel mai 2cu&t timp, 4iectul di2p&eului
9ene&al,
Pp&ul 9e&man lupta pent&u cndiii mene.ti de
eRi2ten!
.i 2cpul p&pa9andei de &!34i a& fi t&e4uit 2!=i 2u2in!
2pi&itul
&!34inicN 2cpul t&e4uia 2! fie cel de a aGuta la 4ine&ea
/ict&iei,
%0nd ppa&ele lupt! pe acea2t! planet! pent&u
eRi2tena l&
.i c0nd p&4lema lui a fi 2au a nu fi t&e4uie pu2!, tate
cn2ide&entele
umani2te .i e2tetice 2e &educ Ia 3e&, c!ci tate ace2te
cncepii nu
planea3! 1n ae&, ci p&/in din ima9inaia mului de ca&e 2unt
le9at ,
Di2pa&iia mului de pe lume &educe ace2te cncepii la 3e&,
pent&u
c! natu&a nu le cuna.te delc, Ttu.i, ele nu 2unt p&p&ii
dec0t unui
num!& mic de ppa&e 2au mai de9&a4! de &a2e .i acea2ta 1n
m!2u&a
1n ca&e ete iau na.te&e 1n 2entimentele cel& din u&m!,
Mate&iali2mul
.i e2tetica a& di2p!&ea cu p&eci3ie din lume 1n m!2u&a 1n ca&e
/&
di2p!&ea &a2ele c&eata&e .i 2u2in!ta&e ale ace2t&
cncepii,
De aceea, tate ace2te cncepii nu au dec0t
imp&tana
2ecunda&! 1n lupta du2! de un pp& pent&u eRi2tena 2a pe
p!m0ntN
ttu.i, ele decid 1n md 2u/e&an f&ma luptei de 1ndat! ce au
pa&ali3at
in2tinctul de cn2e&/a&e al pp&ului an9aGat 1n lupt!,
Ace2ta e2te
ttdeauna 2in9u&ul &e3ultat /i3i4il,
1n ceea ce p&i/e.te cMe2tiunea umanita&!, MltJe,
deGa, a dat
5?B (cpul p&pa9andei
eRplicaii la cele de mai 2u2, fiind de p!&e&e c! 1n &!34i
meni&ea 2e
4a3ea3! pe de2f!.u&a&ea lui c0t mai &apid! .i c!, 1n
cn2ecin!,
p&cedeele de lupt! cele mai 4&utale 2unt cele mai umanita&e,
1nce&c0nd
2! a4&d!m ace2t md de a &aina p&in t&!nc!neala de &din
e2tetic .i
altele, 1n &ealitate nu eRi2t! dec0t un &!2pun2 ' p&4lem! at0t
de
a&3!ta&e ca aceea a luptei pent&u eRi2ten! eRclude &ice
cn2ide&aii
e2tetice, %eea ce pate fi mai u&0t 1n /iaa amenil& e2te Gu9ul
2cla/iei,
%Mia& unele nuane decadente H (cMTa4in9 H cn2ide&au
de2tinul
actual al naiunii 9e&mane ca unul Ee2teticI, *u t&e4uie di2cutat
de2p&e
ace2tea cu e/&eii, in/entat&i mde&ni ai ace2tui 2i de pa&fum
cultu&al,
Tat! eRi2tena l& nu e2te dec0t 1nca&na&ea &ene9!&ii e2teticii
2im4li=
3ate de ima9inea lui Dumne3eu,
Dea&ece a2emenea puncte de /ede&e a2up&a
f&umu2eii .i
meniei 2unt, de acum 1ncl, eRclu2e c0nd /ine /&4a de
lupt!N de
altfel, ele nu pt fi fl2ite pent&u a Gudeca p&pa9anda,
1n timpul &!34iului, p&pa9anda e&a un miGlc
1nt&e4uinat
pent&u a aGun9e la un Gel, lupta pent&u eRi2ten! a pp&ului
9e&manN
de aceea, p&pa9anda nu putea fi luat! 1n cn2ide&a&e dec0t
p&nind
de la p&incipiile pt&i/ite ace2tui el, A&mele cele mai du&e
de/eneau
cele mai umane, c!ci ele e&au cndiie a unei /ict&ii mai
&apide .i
aGutau la a2i9u&a&ea demnit!ii .i li4e&t!ii naiunii,
Acea2ta e&a unica atitudine p2i4il! 1n ce p&i/e.te
p&pa=
9anda de &!34i, 1nt&= a2emenea lupt! pe /ia! .i pe ma&te,
Dac! 1n mediile 9u/e&namentale 2=a& fi 1nele2 limpede
ace2t
luc&u, nu 2=a& fi aGun2 nicidat! la ince&titudini 1n ce p&i/e.te
f&ma
.i fl2i&ea ace2tei a&me, pent&u c! ea e2te .i a&m! 1n
m0inile celui
ce .tie 2! 2e 2e&/ea2c! de ea,
A dua 1nt&e4a&e, de imp&tan! la fel de ma&e,
e&a ' %ui
t&e4uie 2!i 2e ad&e2e3e p&pa9anda K Intelectualil& 2au ma2el&
mai
puin in2t&uite K
Ttdeauna ea t&e4uie 2! 2e ad&e2e3e numai ma2el&W
Pent&u intelectuali, 2au, cel puin pent&u cei c!&&a de
multe &i
li 2e 2pune a.a, nu e2te de2tinat! p&pa9anda, ci eRplicaia
.tiinific!,
%0t de2p&e p&pa9and!, cninutul ei e2te tt at0t de puin
.tiinific
pe c0t un afi. apa&ine a&tei p&in f&ma 1n ca&e e2te
p&e3entat,
A&ta afi.ului cn2t! 1n capacitatea de2enat&ului de a at&a9e
atenia
mulimii p&in f&m! .i cula&e, Afi.ul unei eRp3iii de a&t!
nu a&e
alt 2cp dec0t 2! 2cat! 1n &elief a&ta din eRp3iieN cu c0t ace2t
luc&u
&eu.e.te mai 4ine, cu at0t e2te mai ma&e m!ie2t&ia afi.ului, Mai
mult,
afi.ul e2te de2tinat 2! fu&ni3e3e ma2el& idee a2up&a
2emnificaiei
eRp3iiei .i nicicum 2! 1nlcuia2c! aici a2ta, ca&e e2te cu
ttul
5?C P&pa9anda e2te numai pent&u ma2e
altce/a, De aceea, cel ca&e /&ea 2! 2tudie3e a&ta, t&e4uie 2!
2tudie3e
altce/a dec0t afi.ul .i, mai mult, el nu /a fi 2ati2f!cut delc pa&=
cu&90nd da& eRp3iia, T&e4uie a.teptat din pa&te=i 2! 2e
cufunde
1nt&= ce&ceta&e ap&fundat! a fiec!&ui 4iect luat 2epa&at .i
dup!
aceea 2e f&mea3! cu 1ncetul Gudecat! Gudicia2!,
Aceea.i e2te 2ituaia 1n ceea ce p&i/e.te ceea ce
1nele9em
a2t!3i p&in cu/0ntul p&pa9and!,
(a&cina p&pa9andei nu cn2t! 1n in2t&ui&ea .tiinific! a
unui
indi/id i3lat, ci 1n capta&ea ateniei ma2el& p&in fapte,
e/enimente,
nece2it!i ctc, dete&minate .i a c!&& imp&tan! nu pate fi
1nelea2!
de ma2e dec0t p&in ace2t miGlc,
Aici a&ta cn2t! eRclu2i/ 1n a p&ceda 1nt&= a2emenea
ma=
nie&!, 2upe&ia&!, 1nc0t 2! &e3ulte cn/in9e&e 9ene&al! a2up&a
&ealit!ii unui fapt, a nece2it!ii unui e/eniment, a ca&acte&ului
Gu2t
al unei nece2it!i, %um acea2ta nu cn2tituie nece2itate p&in ea
1n2!.i, ia& 4iectul ei cn2t! eRact 1n cel di2cutat 1n ca3ul afi.ului
H
2! at&a9! atenia mulimii .i nu 2! in2t&uia2c! pe cei ce p2ed!
cun.tine .tiinifice 2au ca&e d&e2c 2! 2e in2t&uia2c! .i 2!
d40ndea2c! cun.tine H aciunea p&pa9andei t&e4uie 2! fac!
me&eu apel la 2entiment .i fa&te puin la &aiune,
O&ice p&pa9and! t&e4uie 2! fie ppula&! .i 2! 2itue3e
ni/elul
2pi&itual 1nt&e limitele facult!il& de a2imila&e cele mai limitate
ale
cel& c!&&a li 2e ad&e2ea3!, 1n ace2te cndiii, ni/elul ei
intelectual
t&e4uie 2ituat cu at0t mai G2 cu c0t ma2ele de ameni cMemate 2!

&ecepte3e 2unt mai nume&a2e, Da& c0nd e /&4a, ca 1n ca3ul

p&pa=
9andei de 2uine&e p0n! la cap!t a &!34iului, de at&a9e&ea unui
1nt&e9 pp& 1n c0mpul ei de aciune, nicidat! p&udena nu /a
fi
p&ea ma&e c0nd /a /eni /&4a de e/ita&ea mi3!&ii pe ni.te calit!i
intelectuale p&ea ma&i,
%u c0t inuta ei .tiinific! e2te mai mde2t!, cu at0t ea
pate
fi eRclu2i/ pe 1nele2ul mulimii .i cu at0t 2ucce2ul /a fi mai ma&e,
%el
din u&m! e2te cea mai 4un! d/ad! a /al&ii unei p&pa9ande,
mult
mai mult dec0t a& fi &ecuna.te&ea din pa&tea c0t&/a mini
in2t&uite
.i a c0t&/a tine&i e2tei,
A&ta p&pa9andei cn2t! cu p&eci3ie 1n aceea c!,
pun0ndu=2e
la 1ndem0na mediil& a c!&& ima9inaie influenea3!, ma&ea
ma2!
dminat! de in2tinct, lu0nd f&m! p2iMl9ic adec/at!, ea
9!2e.te
d&umul c!t&e inim!, %! acea2ta nu e2te 1nelea2! de aceia ca&e
2unt
de2tinai 2! atin9! culmile 1nelepciunii, e un fapt ca&e
demn2t&ea3!
da& lenea 2pi&itual! .i 1n90mfa&ea,
Da& dac! 1nele9i nece2itatea de a 1nd&epta c!t&e
ma2ele la&9i
5?6 P2iMl9ia p&pa9andei
miGlacele p&3eliti2mului p&in p&pa9and!, &eie2e
u&m!ta&ea
1n/!!tu&! '
E2te a42u&d 2! ac&3i p&pa9andei imp&tana
unui
1n/!!m0nt .tiinific,
Facultatea de a2imila&e a ma2el& la&9i e2te fa&te &e2t&0n2!,
1nele9e&ea H &edu2!, a42ena mem&iei H ma&e, A.ada&, &ice
p&pa9and! eficace t&e4uie 2! 2e limite3e la p&4leme puin
nume=
&a2e .i 2! le pun! 1n /ala&e p&in f&mule 2te&etipe at0t c0t /a
fi
nece2a&, pent&u ca ultimul audit& 2! fie 1n 2ta&e 2!=i p&iceap!
me2a=
Gul, Dac! a4andn!m p&incipiul .i dac! /&em 2!=5 uni/e&2ali3!m,
/m
mic.&a efectele, c!ci mulimea nu /a putea nici 2!=5 di9e&e, nici
2!
&ein! ceea ce i 2e /a fe&i, A2tfel, 2ucce2ul /a 2l!4i .i 1n final /a
fi
aniMilat, %u c0t cninutul eRp3eului /a fi mai amplu, cu at0t
mai
mult e2te nece2a&! eRactitatea p2iMl9ic! 1n dete&mina&ea
tacticii,
E&a, de pild!, cmplet a42u&d 2! &idiculi3e3i ad/e&2a&ul, cum
f!ceau, 1n p&incipal, &e/i2tele 2ati&ice au2t&iece .i 9e&mane,
%mplet
a42u&d, c!ci 1nt0lni&ea citit&ului cu ad/e&2a&ul, fa! in fa!,
t&e4uia
imediat 2! dea na.te&e 1n el unei cmUin9e&i cmplet dife&iteN
a2tfel,
2ldatul 9e&man, 2u4 imp&e2ia imediat! a &e3i2tenei ad/e&2a&ului,
2e
2imea 1n.elat de cei ca&e, p0n! atunci, e&au 1n2!&cinai 2!=5
inf&=
me3e .i 1n lc de a=i 1nt!&i d&ina de lupt! 2au cMia& &e3i2tena
lui,
2e aGun9ea la &e3ultatul pu2 ' mul c!dea p&ad! de2cu&aG!&ii,
Din cnt&!, p&pa9anda de &!34i en9le3! .i ame&ican!
e&a
p2iMl9ic &ainal!, Ea 1i &ep&e3enta, 1n acela.i timp, pe 9e&mani
1n
cMii p&p&iil& ppa&e ca 4a&4a&i .i ca Muni, ea 1l p&e9!tea pe
2im,WiYUl 2ldat 2! &e3i2te &&il& &!34iului .i 1l aGuta 1n ace2t fel
2!
&e3i2t$
5
n faa de3ilu3iil&, A&ma te&ifiant! fl2it! atunci
1mpt&i/a
lui 1i ap!&ea mai de9&a4! ca cnfi&ma&e a iniie&ii pe ca&e=
p&imi2e
.i 1nt!&ea 1n el 1n aceea.i m!2u&! Gu2teea afi&maiil&
9u/e&nului
ca&e=i 2p&ea fu&ia .i u&a cnt&a infamului inamic, F&a
te&ifiant! a
a&mel& du.mane, pe ca&e acum 1ncepea 2= cuna2c! pe
p&p&ia
piele, 1i ap!&ea ca d/ad! a 4a&4a&iei EMuniceI a unui ad/e&2a&
deGa
cun2cut, f!&! ca el 2! fie pu2 1n 2ituaia de a 90ndi un 2in9u&
mment
c! p&p&iile lui a&me puteau a/ea efecte .i mai
1n2p!im0nt!ta&e,
A2tfel, 2ldatul en9le3 nu 2e putea 2imi nicidat! p&2t
inf&=
mat de ai lui, ceea ce, din nefe&ici&e, 2=a pet&ecut cu 2ldatul
9e&man,
1n a2emenea m!2u&! c!, p0n! la u&m!, el taRa &ice inf&maie
ficial!
ca Ep!c!leal!I .i 4!taie de cap, Acea2ta /enea din faptul c! am
c&e3ut
c! puteam 2!=5 1n2!&cin!m cu p&pa9anda pe p&imul nei2p&!/it ce
ne
ie.ea 1n fa! +autintitulat ca &e3na4il- 1n lc 2! 1nele9em
c!,
pent&u ata&e 2a&cin!, cei mai 9eniali cun2c!t&i ai 2ufletului
uman
5B@ P2iMl9ia ma2el&
e&au tcmai de aGun2,
A2tfel, p&pa9anda 9e&man! fe&ea un 2up!&!t&
eRemplu de
e&a&e din pa&tea unei Eelite culti/ateI, a c!&ei aciune p&ducea
efecte eRact pu2e cel& nece2a&e, din cau3a a42enei ttale a
&ic!&ei
a4&d!&i p2iMl9ice Gudicia2e, Dimpt&i/!, e&a infinit mai mult
de
1n/!at p&i/ind 2p&e ad/e&2a&, pent&u cel ca&e c!uta, nele9at la cMi .i
cu
2en2i4ilitate /ie, 2! a2imile3e p&pa9anda du.man! al c!&ei /al
2=a
&e/!&2at impetu2 /&eme de pat&u ani .i Gum!tate,
%eea ce 2e 1nele9ea cel mai p&2t e&a cMia& cea dint0i
dint&e
cndiiile nece2a&e pent&u &ice p&pa9and! 1n 9ene&al'
1nde2e4i
p3iie 2i2tematic unilate&al! 1n p&i/ina &ic!&ei p&4leme
t&atate,
Pe ace2t te&en 2=au cmi2 a2tfel de e&&i .i acea2ta cMia& de la
1nceputul &!34iului, c! e.ti 1nt&=ade/!& 1nd&ept!it 2! te 1nt&e4i
dac!
a2tfel de nn2en2u&i 2e pt at&i4ui &ealmente numai p&2tiei,
%e=ai 3ice, de pild!, de un afi., de2tinat 2! laude un
2!pun .i
ca&e, 1n acela.i timp, a& a&!ta c! alte 2!punu&i 2unt E4uneI K
Ai cl!tina pu& .i 2implu din cap,
La fel 2=au 1nt0mplat luc&u&ile cu E&eclamaI na2t&!
plitic!,
De eRemplu, 2cpul p&pa9andei nu e2te nicicum acela
de a
&e9la d&eptu&ile di/e&2el& pa&tide, ci 2! pun! 1n e/iden! eRclu2i/
pe
cele ale pa&tidului pe ca&e 1l &ep&e3int!, Ea nu t&e4uie 2! mai
ce&=
cete3e 4iecti/ ade/!&ul, dac! ace2ta e2te fa/&a4il alt&a .i 2!=5
eRpun! ma2el& 1n lumina unei ecMit!i dct&ina&e, ci 2!
u&m!&ea2c!
numai pe cel ce=i e2te fa/&a4il,
Di2cuta&ea p&4lemei le9ate de culpa4ilitatea 1n &!34i
e&a
9&e.eal! fundamental!, afi&m0ndu=2e c! nu 2e putea at&i4ui
numai
;e&maniei &e2pn2a4ilitatea ace2tei cata2t&fe, ci imput0nd
ne2=
tenit acea2t! /in/!ie ad/e&2a&ului,
%a&e a f2t cn2ecina ace2tei Gum!t!i de m!2u&! K
Ma2ele la&9i ppula&e nu 2unt alc!tuite din diplmai,
nici din
p&fe2&i de d&ept pu4lic, nici cMia& din ameni 2u2cepti4ili
2! f&=
mule3e Gudecat! &e3na4il!, ci fiine umane at0t de e3itante
.i de
p&edi2pu2e 1ndielii .i neMt!&0&ii, De 1ndat! ce p&p&ia
na2t&!
p&pa9and! cnfe&! pa&tidei ad/e&2e un 2la4 lic!& de
1nd&ept!i&e
&eal!, 2unt deGa pu2e 4a3ele pent&u a ne 1ndi de p&p&ia
na2t&!
le9itimitate, Atunci ma2ele nu /& mai fi 1n m!2u&! 2! di2cea&n!
unde
2f0&.e.te 9&e.eala ad/e&2a&ului .i unde 1ncepe a na2t&!, 1n
ace2t ca3,
ele de/in nelini.tite .i ne1nc&e3!ta&e .i a2ta 1n 2pecial dac!
ad/e&2a=
&ul nu cmite eRaci acelea.i eRt&a/a9ane, ci a&unc! 1n
2patele ina=
micului, f!&! eRcepie, tate 9&e.elile, ERi2t! /&e
demn2t&aie mai
limpede a faptului c! pp&ul n2t&u c&ede finalmente mai
mult 1n
5B5 O4iecti/itatea 9e&man!
p&pa9anda inamic!, ca&e e cndu2! 1nt&= manie&! mult mai
fe&m!
.i cntinu!, dec0t a na2t&! K Li acea2ta la un pp& atin2 de
mania
4iecti/it!tiiW Fieca&e 2e 2t&!duia 2! nu cmit! nici inGu2tele
fa!
de du.man, cMia& 2u4 amenina&ea cu di2t&u9e&ea pp&ului .i
a
2tatului 9e&man,
1n ma&ea lui maG&itate, pp&ul 2e 2ituea3! 1nt&=
di2p3iie
.i 2ta&e de 2pi&it 1nt&= a2emenea m!2u&! feminine 1nc0t piniile
.i
faptele lui 2unt dete&minate mult mai mult de imp&e2ia p&du2!
a2up&a 2imu&il& dec0t p&in pu&! &eflecie,
Acea2t! imp&e2ie nu e2te cmplicat!, ci fa&te 2impl! .i
m!&9init!, Aici nu eRi2t! nuane de nici un fel, ci da& niunea
p3iti/! 2au ne9ati/! a d&a92tei 2au a u&ii, a d&eptului 2au a
2fid!&ii
Gu2tiiei, a ade/!&ului 2au a minciuniiN nicidat! nu eRi2t!
Gum!t!i
de 2entimente, P&pa9anda en9le3!, mai ale2 ea, le=a cup&in2 pe
tate
1nt&= manie&! 9enial!, Aici nu eRi2tau &ealmente Gum!t!i de
m!2u&!
ca&e a& fi putut, 1n ca3ul dat, 2! dea na.te&e la 1ndieli,
%eea ce a&!ta 2t&!lucita&ea cuna.te&e a p2iMl9iei
ma2el&
de c!t&e inamic e&a p&pa9anda at&cit!il&, pe&fect adaptat!
ace2=
t& cndiii, ce a2i9u&! 1nt&= manie&! Mt!&0ta&e, ca .i fa&te
in2pi&at!
a cndiiil& p&ima&e pent&u menine&ea m&alului pe f&nt,
cMia&
dac! inamicul 2ufe&ea cele mai 9&ele 1nf&0n9e&i, Acea2ta e&a .i
metda p&in ca&e el .tia 2! iintuia2c! la 2t0lpul infamiei pp&ul
9e&man ca fiind 2in9u& /in/at de &!34i ' minciun! ca&e, p&in
1nc!p!0na&ea a42lut!, in2lent!, p!&tinita&e cu ca&e e&a
p&cla=
mat!, 2e afla la 1ndem0na ma&il& mulimi, mi.cate de 2en2u&i
du2e
ttdeauna p0n! la eRt&em .i ca&e, din ace2t mti/, a f2t c&e3ut!,
;&adul de eficacitate al ace2tei p&pa9ande e2te
demn2t&at
1n manie&a cea mai f&apant! de faptul c!, dup! pat&u ani, a a/ut
un
&e3ultat c!&uia du.manul nu i=a cedat, da&, pe l0n9! a2ta, a &eu.it
2!
ne atace pp&ul,
*u ne putem mi&a c! un a2tfel de 2ucce2 nu 2e nime&e.te
delc
p&pa9andei na2t&e, Ea pu&ta deGa 9e&menul ineficacit!ii p&in
am4i9uitatea ei inte&n!, 1n fine, e&a puin p&4a4il, din cau3a
natu&ii
1n2!.i a cninutului, c! ea a& fi cau3at imp&e2ia nece2a&! 1n
&0ndul
ma2el&, *umai in2ipi3ii n.t&i E4!&4ai de 2tatIau putut 2pe&a
c!
puteau 2! &eu.ea2c! 2!=i 1m4ete pe ameni cu 2p!l!tu&a fad! a
pacifi2mului pent&u a=i t&imite la ma&te,
A2tfel ace2t p&du2 mi3e&a4il a f2t inutil .i cMia& d!un!t&,
Da&,tt 9eniul etalat 1n &9ani3a&ea unei p&pa9ande n=
a&
4ine nici un 2ucce2 dac! nu 2=a& ine 2eama 1nt&=un md la fel
de
&i9u&2 de un p&incipiu fundamental, Ea t&e4uie 2! 2e limite3e la
un
5B> Repeta&ea cn2tant!
num!& &edu2 de intenii .i de a le &epeta 1n md cn2tant, Pe&=
2e/e&ena, aici ca .i 1n ca3ul at0t& alt& luc&u&i pe lume, e2te
p&ima
.i cea mai imp&tant! cndiie a 2ucce2ului,
1n md ne1ndielnic, pe te&enul p&pa9andei nu t&eUMuie
ni=
cidat! 2! te la.i cndu2 de e2tei 2au de ameni 4la3aiN nu de
p&imii,
pent&u c! inuta, f&ma .i eRp&e2ia eRe&cit! mai de9&a4!
at&acie
a2up&a pu4licului din 2alanele lite&a&e .i nu a2up&a ma2el&N 1n
ce
p&i/e.te pe ceilali, t&e4uie 2! ne fe&im ca de cium!, c!ci
incapacitatea
de a a/ea pe&cepii 2!n!ta2e 1i incit! me&eu 2! caute 2timuleni
ni,
Ace.ti ameni 2e de39u2t! &epede de tateN ei d&e2c 2cMim4a&ea
.i
nu .tiu nicidat! 2! c4a&e p0n! la ne/ile cntemp&anil&
1nc!
2!n!t.i, neput0nd cMia& 2!=i 1nelea9!, Ei 2unt me&eu p&imii
c&itici
ai p&pa9andei 2au mai de9&a4! ai f&mel& ei, ca&e le pa& p&ea
1m4!t&0nite, p&ea t&i/iale, dep!.ite, ca&e .i=au t&!it t&aiul etc,
Me&eu
le t&e4uie luc&u&i ni, caut! /a&ietatea .i ttdat! de/in du.manii
de
ma&te ai 2ucce2ului plitic 1n 3na ma2el&, Imediat ce
&9ani3a&ea
.i inuta 1ncepe 2! 2e &iente3e cnf&m de3ide&atel&, ele pie&d
&ice
f&! de ce3iune .i, din cnt&!, 2e 1mp&!.tie,
P&pa9anda nu 2e face delc pent&u a p&cu&a cn2tant
inte&e2ante miGlace de pet&ece&e a timpului pent&u mde.ti
dmni
4la3ai, ci G>ent&u a cn/in9e, .i mulimea e2te cea ca&e t&e4uie
cn/in2!, In 1ncetineala ei, acea2ta a&e 1n2! me&eu ne/ie de un
anumit timp pent&u a 2e p&e9!ti 2! ia cun.tin! de idee .i nu=.i
/a
de2cMide capul dec0t dup! &epetiie &eluat! de mii de &i a
cel&
mai 2imple niuni,
1n nici un ca3, nici /a&ietate nu t&e4uie 2! mdifice
inuta a
ceea ce face 4iectul p&pa9andei, 1n2! t&e4uie me&eu, la u&ma
u&mei, 2! &eafi&me acela.i luc&u,
%u/0ntul de &dine pate fi 4ine pu2 1n e/iden! din
dife&ite
un9Miu&i, da& 2cpul &ic!&ui eRp3eu t&e4uie p&in2 me&eu 1n
aceea.i
f&mul!, *umai a2tfel p&pa9anda pate .i t&e4uie 2! acine3e
cif
2pi&it de cntinuitate .i ce3iune,
*umai acea2t! imp&tant! di&ecie, de ca&e nu t&e4uie
nici=
dat! 2! ne depa&taG!m, pe&mite i340n3il& 2! 2e matu&i3e3e
9&aie
unui 2p&iGin, e9al ttdeauna .i fe&m, Acum 2e pate cn2tata, nu
f!&!
uimi&e, la ce &e3ultate imp&tante, cu 9&eu cncepti4ile, cnduce

a2tfel de pe&2e/e&en!,
O&ice pu4licitate, pe&at! pe t!&0mul aface&il& 2au al
pliti=
cii, duce la un 2ucce2 1n timp .i la 2pi&itul cn2tant de cntinua&e
a
aplic!&ii lui,
Aici, de a2emenea, t&e4uie luat d&ept mdel eRemplul
p&pa=
5B7 P&pa9anda de &!34i inamic!
9andei inamice ' limitat! la un num!& mic de intenii, eRclu2i/
cm4inate pent&u ma2e .i cndu2 cu infati9a4il! pe&2e/e&en!,
La
1nceput, ea p!&ea a42u&d! p&in 1nd&!3neala afi&maiil&N mai
t0&3iu
a f2t cn2ide&at! ca nepl!cut! N 1n 2f0&.it, am 1nceput 2!=i d!m
c&e3a&e, Dup! pat&u ani .i Gum!tate, ap!&ea 1n ;e&mania
&e/luie
al c!&eicu/0nt de &dine fu2e2e 1mp&umutat de la p&pa9anda
inamic!,
1n An9lia 1n2!, 2e mai 1nele2e2e 1nc! ce/a, anume c!
p2i4ili=
tatea de 2ucce2 a ace2tei a&me 2pi&ituale &e3id! numai 1n fl2i&ea
ei
ma2i/!, ia& 2ucce2ul cmpen2ea3! din 4el.u9 tate cMeltuielile
1n&e9=
i2t&ate,
P&pa9anda a f2t cn2ide&at! ca a&m! de p&im! im=
p&tan!, 1n timp ce la ni ea &ep&e3int! ultima 4ucat! de p0ine a
pliticienil& f!&! 2ituaie 2au un 4un filn 1n &edaciile pent&u
e&i
mde.ti,
Re3ultatul 2!u a f2t, la u&ma u&mei, e9al cu 3e&,
5B8
%apitlul "II
<titlu>Re/luia
P&pa9anda inamic! a de4utat la ni dat! cu anul
565D, Din
565? ea 2=a inten2ificat me&eu, .i a 2f0&.it p&in a lua am&
ia&e,
de/enind, la 1nceputul lui 565C, un ade/!&at /al, Acum
putem deGa
2! u&m!&im pa2 cu pa2 efectele ace2tei /0n!t&i de 2pi&ite,
A&mata a
1n/!at puin c0te puin 2! 90ndea2c! a.a cum /ia inamicul,
O&ice &eacie 9e&man! a f2t 1n 1nt&e9ime 9&e.it!,
1nt&=ade/!&, a&mata a/ea, p&in pe&2ana
cmandantului ei
inteli9ent .i /lunta&, intenia de a accepta lupta .i 1n ace2t
dmeniu,
da& 1i lip2ea in2t&umentul ce i=a& fi f2t nece2a& pent&u ace2t
2cp,
Mai mult, a l!2a ace2t 9en de cultu&! intelectual! pe 2eama
t&upei
e&a 9&e.eal! p2iMl9ic!, Pent&u a fi eficace, ea t&e4uia 2!
/in! din
inte&i&ul !&ii, Atunci 2=a& fi putut cnta pe i340nda 1n
&0ndu&ile
un& ameni plini de a4ne9aie .i de nemu&it& e&i2m de
pat&u ani
1ncace,
Da& ce /enea din a&! K
E&a acea2t! 2l!4iciune 2tupid! 2au uci9a.! K
La miGlcul /e&ii 565C, dup! a2ana&ea malului de 2ud al
&0ului
Ma&na, p&e2a 9e&man! a &eacinat 1nt&=un md mi3e&a4il de
2t0n9aci
2au c&iminal de 2tupid, 1nc0t eu 1mi puneam 1nt&e4a&e ca&e
2t0&nea 1n
mine, 1n fieca&e 3i, fu&ie c&e2c0nd! ' nu 2e afla nimeni pent&u
a pune
cap!t ace2tui a4u3 2pi&itual a2up&a e&il& a&matei na2t&e K
%e 2=a 1nt0mplat 1n F&ana c0nd, 1n 5658, ni am
e&upt 1n
acea2t! a&! 1nt&=un elan nemai/!3ut de 4i&uin! K %e a f!cut
Italia
1n 3ilele p&!4u.i&ii f&ntului de la I2n3 K %e a f!cut ia&!.i
F&ana
1n p&im!/a&a lui 565C, c0nd atacul di/i3iil& 9e&mane p!&ea 2!
2cat!
din 00ni p3iiile f&ance3e .i c0nd 4&aul pute&nic al
4ate&iil& 9&ele
cu 4!taie lun9! a 1nceput 2! i34ea2c! 1n p&ile Pa&i2ului K
%um am l/it cu 4iciul 1n faa &e9imentel& ce 4!teau cu
9&!4i&e
1n &et&a9e&e c!t&e liniile dinapi, cum le=am in2uflat
1nfl!c!&a&ea 2en=
timentel& nainale W %um cnluc&au atunci p&pa9anda .i
.tiina
5BD A2a2inatul m&al al ma2el&
9enial! a influen!&ii ma2el& pent&u a int&duce ia&!.i, cu
l/itu&i
de m!ciuc!, 1n 2ufletele 2ldail& c&edina 1n /ict&ia final! W
*u dat! am f2t tul4u&at la 90ndul c!, dac! P&/idema
m=a&
fi pu2 1n lcul neputinci.il& 2au a amenil& f!&! /ina de
la
p&pa9and!, 2a&ta luptel& a& fi f2t alta,
In acele luni am 2imit, pent&u p&ima dat!, pe&fidia
fatalit!ii
ca&e m! inea pe un lc unde 9e2tul 1nt0mpl!t& al unui
ne9&u
a&eca&e putea 2! m! d4a&e dint&= 1mpu.c!tu&! atunci
c0nd
altunde/a a. fi putut aduce alte 2e&/icii pat&iei,
Pe atunci e&am deGa de2tul de 1n90mfat ca 2! c&ed c! a. fi
&eu.it,
Da& nu e&am dec0t fiin! 42cu&!, un 2implu num!&
mat&icl
p&int&e pt miliane de ameniW
Deci, e&a mai 4ine 2! tac .i 2!=mi 1ndepline2c c0t
puteam mai
4ine dat&ia acl unde m! aflam,
$ $ $
1n /a&a lui 565D ne c!3u&! 1n m0n! p&imele 4&.u&i
inamice,
%ninutul l& e&a me&eu acela.i, de.i cmp&ta a&eca&e
/a&ietate
1n f&ma eRpune&ii, da& mai ale2 ' c! 2!&!cia e&a me&eu 1n
c&e.te&e 1n
;e&mania, c! du&ata &!34iului nu /a a/ea un 2f0&.it, da&
ttu.i c!
pe&2pecti/a de a=5 c0.ti9a 2e /latili3a cn2tantN c!, din ace2te
mti/e,
pp&ul, 1n inte&i&, d&ea cu a&da&e pacea, c!
Emilita&i2mulI, da&
.i EKai2e&ulI nu 1n9!duiau N c! 1nt&ea9a lume .tia pe&fect
tate
ace2te luc&u&i H nu ducea, din ace2te mti/e, un &!34i
cnt&a
pp&ului 9e&man .i eRclu2i/ 1mpt&i/a unicului /in/at,
Kai2e&ulN
c! lupta nu a& lua 2f0&.it, din ace2t mti/, at0ta timp c0t
du.manul
meni&ii iu4ita&e de pace nu /a fi 1nl!tu&at N c!, dup!
1ncMeie&ea
&!34iului, naiunile li4e&ale .i demc&atice /& p&imi pp&ul
9e&=
man 1n li9a p!cii mndiale pe&petue, pace ce /a fi in2tau&at!
cMia&
din 3iua c0nd /a fi nimicit Emilita&i2mul p&u2acI,
Pent&u a ilu2t&a mai 4ine ace2t eRp3eu, 4&.u&a
cninea
ade2ea .i cpii ale un& E2c&i2&i din a&!I, al c!&& cninut
p!&ea 2!
cnfi&me ace2te afi&maii,
1n 9ene&al, atunci ne 4!team Gc de tate ace2te
tentati/e,
%iteam 4&.u&ile, api le t&imiteam 1napi la 2tatele maG&e
2upe&=
ia&e, api le uitam 1n cea mai ma&e pa&te p0n! ce /0ntul
aducea
nu! 1nc!&c!tu&! c!t&e t&an.ee' 1nt&=ade/!&, 1n cea mai ma&e
pa&te a
ca3u&il&, a/ianele e&au cele ce ne aduceau ace2te fi,
Un luc&u t&e4uia 2! 2u&p&ind! cu&0nd 1n ace2t 9en de
p&pa=
9and! ' .tiindu=2e c! 1n 2ect&ul f&ntului, unde 2e 9!2eau
4a/a&e3i,
P&u2ia e&a atacat! cu eRt&a&dina& 2pi&it metdic, fiind
a2i9u&ai c!,
pe de pa&te, P&u2ia e&a ade/!&atul /in/at .i &e2pn2a4il de
ace2t
5B? (c&i2&ile de lamenta&e din inte&i&
&!34i, da&, pe de alt! pa&te, c! inamicul nu a/ea nimic cnt&a
#a/a&iei 1n pa&ticula&, nici cea mai mic! inamiciieN 1nt&=ade/!&
1n2!,
ace2teia nu i 2e putea fe&i nici un aGut&, at0ta timp c0t
&!m0nea 1n
2e&/iciul milita&i2mului p&u2ac pent&u ca&e e&au 2ca2e ca2tanele din
fc,
P&cedeul, ce cn2ta 1n influena&ea amenil&, a 1nceput &eal=
mente 1n 565D 2! ai4! anumite efecte, I&ita&ea 1mpt&i/a
P&u2iei 2e
m!&ea 1n &0ndul t&upel& 1nt&=un md /i3i4il, f!&! ca de 2u2 1n
G2 2!
2e ia /&e m!2u&! a&eca&e pent&u a i 2e pune ce/a, Acea2ta e&a
deGa
mai mult dec0t 2impl! 9&e.eal!, dec0t 2impl! 1n9!duin!,
ce
t&e4uia, mai de/&eme 2au mai t0&3iu, pedep2it! 1n mdul cel
mai
c&unt, c!ci atin9ea nu numai pe Ep&u2acI, ci 1nt&e9ul pp&
9e&man,
#a/a&ia apa&in0nd ace2tuia din u&m!,
1n ace2t 2en2 p&pa9anda 9e&man! a 1nceput, din anul
565?,
2! 4in! incnte2ta4ile 2ucce2e,
La fel, 2c&i2&ile de lamenta&e, p&imite di&ect din a&!, au
eRe&ci=
tat un efect 1ndelun9at, Acum nu mai e&a nicidecum ne/ie ca
inamicul 2! le fac! 2! aGun9! pe f&nt 2pecial p&in miGlci&ea
4&.u&i=
l& etc, *imic nu 2=a f!cut 1n cnt&a ace2t& luc&u&i, cu
eRcepia
c0t&/a Eadmne2t!&iI mai mult dec0t im4ecile /enite de la
9u/e&n,
F&ntul a f2t, 1nainte ca .i dup! aceea, inundat de acea2t!
t&a/!,
pe ca&e ni.te femei aiu&ite le 2c&neau 1n a&! ca fiind ce/a fi&e2c,
f!&!
a 4!nui c! ace2ta e&a un miGlc de a 1nt!&i 1n cel mai 1nalt 9&ad
1nc&ede&ea du.manului 1n /ict&ie .i de a p&elun9i, cMia& de a
2p&i
2ufe&ine cnainalil& n.t&i pe f&nt, (c&i2&ile a42u&de ale
femei=
l& 9e&mane aii c2tat, ca u&ma&e, /iaa a 2ute de mii de
4!&4ai,
1n ace2t fel 2e manife2tau deGa 1n 565? di/e&2e
fenmene
nelini.tita&e, F&ntul m0&0ia .i Ef!cea pe 4&utaI N el e&a deGa
nemulumit din dife&ite mti/e .i une&i indi9nat cu 4un!
.tiin!, In
timp ce 2ldaii p2teau .i 2e &e2emnau, aca2! ai l& c!deau 1n
di2pe&a&e, ia& 1n alte p!&i dmnea inutilul .i de2t&!ma&ea, Da,
cMia&
pe f&nt nu tate e&au 1n &dine din ace2t punct de /ede&e,
De aceea, c&i3a 2e manife2ta de pe atunciN da& ace2tea nu e&au,
ttdeauna, dec0t Eaface&i inte&neI, Acela.i m ca&e 1nt0i
m0&0i2e .i
mu&mu&a2e, 1.i f!cea, dup! c0te/a minute, t!cut dat&ia, ca
.i
c0nd ttul a& fi f2t n&mal, Aceea.i cmpanie, ca&e 1nt0i
fu2e2e
nemulumit!, 2e c&ampna 1n 3na pe ca&e a/ea de ap!&at, ca
.i
c0nd 2a&ta ;e&maniei depindea de cele c0te/a 2ute de met&i de
.anu&i
2!pate 1n n&i, E&a 1nc! f&ntul 4!t&0nei .i 2upe&4ei a&mate a
e&il&,
T&e4uia 2! 1n/!, 2! cun2c dife&ena dint&e f&nt .i a&! cu
p&ileGul unei 2cMim4!&i 4&utale 1n de2tinul meu,
La 2f0&.itul lui 2eptem4&ie 565? di/i3ia mea a plecat
2p&e
5BB R!nit, te lau3i cu p&p&ia la.itate
4!t!lia de la (mme, Pent&u ni a f2t p&ima din
1n2p!im0nt!ta&ele
4!t!lii maG&e, ia& imp&e2ia e&a 9&eu de de2c&i2, mai de9&a4! un
infe&n dec0t 4!t!lie,
Timp de 2!pt!m0ni, 2u4 /0&teGul de fc, f&ntul 9e&man
&!m0nea fe&m, c0tedat! d!dea puin 1napi, api 1nainta din
nu,
da& nu ceda nicidat!,
1n B ctm4&ie am f2t &!nit,
Din fe&ici&e, am aGun2 1n 2patele f&ntului .i am luat un
t&en
2anita& 2p&e ;e&mania,
(e 2cu&2e2e&! di ani de c0nd nu=mi &e/!3u2em a&a,
pe&i=
ad! ne2f0&.it! 1n a2emenea cndiii, A4ia 1mi puteam ima9ina
ca&e
e&a 1nf!i.a&ea 9e&manil& f!&! unif&m!, %0nd m! t&e3ii 1nt&=un
2pital de e/acua&e, t&e2!&ii ap&ape de 2paim! c0nd au3ii /cea
unei
infi&mie&e ce /&4ea unui cama&ad culcat l0n9! mine,
Dup! di ani, 2! au3i, pent&u 1nt0ia a&! /cea, unei
nemaiceW
Api, cu c0t t&enul ce t&e4uia 2! ne aduc! 1n a&! 2e
ap&pia
de f&ntie&!, cu at0t mai mult fieca&e din ni 2imeam un 2i de
nelini.te inte&ia&!, Tate lcalit!ile defilau p&in faa na2t&!,
pe
acl pe unde t&ecu2em ca tine&i 2ldai acum di ani '
#&uRelle2,
Lu/ain, Lie9e .i 1n 2f0&.it ni 2=a p!&ut c! &ecuna.tem p&ima
ca2!
nemea2c!, cu cama ei de 3id &idicat! .i cu Galu3ele f&uma2e,
Pat&ia W
1n ctm4&ie 5658, a&deam de un tumult2 entu3ia2m
c0nd
t&ecu2e&!m f&ntie&a, acum dmnea t!ce&ea .i emia, Fieca&e
e&a
fe&icit c! 2a&ta 1i 1n9!dui2e 2! mai /ad! 1nc! dat! ceea ce
t&e4uia
ap!&at at0t de 9&eu cu p&eul /ieiiN .i fiec!&uia 1i e&a ap&ape
&u.ine
2! 2e la2e p&i/it 1n cMi de ceilali,
Ap&ape de ani/e&2a&ea plec!&ii mele pe f&nt m! aflam
la
2pitalul din #eelit3, ap&ape de #e&lin,
%e 2cMim4a&e W Din 2m0&cu&ile 4!t!liei de la (mme,
22eam
1n patu&ile al4e ale ace2tei minunate cl!di&i W La 1nceput, a4ia
1nd&!3neam 2! ne culc!m acl cum t&e4uia, *umai puin c0te
puin
am putut 2! m! &e4i.nufe2c cu acea2t! lume nu!,
Da&, din nefe&ici&e, acea2t! lume e&a ttdat! nu! .i 2u4
un
alt a2pect,
(pi&itul a&matei <te pe f&nt nu p!&ea 2! ai4! aici d&ept
de
cet!enie, Am au3it aici pent&u p&ima a&! ceea ce pe f&nt e&a
1nc!
necun2cut' el9iul p&p&iei la.it!iW %!ci ce puteam au3i' a
m0&0i
2au Ea face pe 4&utaI, ace2tea nu e&au nicidat! incit!&i la a
de3e&ta
de la dat&ie 2au la 9l&ifica&ea la.il&, *u, La.ul e&a ttdeauna
cn2ide&at ca ata&e .i nimic mai mult N di2p&eul ce=l atin9ea
e&a
5BC %ei m4ili3ai pe lc
ttdeauna 9ene&ali3at, ca .i admi&aia pe ca&e d/edeam
ade/!&ail& e&i, Da&, aici, 1n 2pital, e&a ap&ape pe d2 '
p&/ca=
t&ii cei mai 2mintii 2puneau cu/inte ma&i Qi 2e 2t&!duiau p&in
tate
miGlacele Galnicei l& elcine 2! p&e3inte d&ept &idicle
p&incipiile
2ldail& cum2ecade, ia& ca mdel 2l!4iciunea de ca&acte& a
plt&nil&,
%0i/a indi/i3i mi3e&a4ili d!deau tnul,
Unul dint&e ei 2e l!uda c! .i=a 4!9at m0na 1nt&= &eea
de
20&m! 9Mimpat! pent&u a putea int&a 1n 2pital N p!&ea c! 1n ciuda
in2i9nifianei &idicle a ace2tei &!ni el e&a acl de /e.nicie, El
nu
fu2e2e t&imi2 1n ;e&mania cu t&enul 2anita& dec0t p&int&= 2impl!
/iclenie, Da& ace2t ca&a9Mi2, ce de/eni2e cnta9i2, f!cea 1n a.a
fel
1nc0t cu 1nd&!3neala lui in2lent! 1.i p&e3enta 9e2tul de la.itate
ca
manife2ta&e a unui cu&aG 2upe&i& celui mai 4&a/ 2ldat ca&e 1.i
9!2e.te e&ic ma&tea, Muli a2cultau 1n t!ce&e, alii plecau, da&
e&au
.i unii ca&e ap&4au,
;&eaa m! 1n!4u.e, da& p&/cat&ul e&a tle&at 1n
2ta4ili=
ment, %e t&e4uia 2! facem K %eea ce t&e4uia f!cut &!m0nea 2!
.tie
cei din admini2t&aie, Ttu.i, nu 2e f!cea nimic,
%0nd am putut ia&!.i me&9e f!&! 9&eutate, am 4inut
pe&=
mi2iunea de a m! duce la #e&lin,
(!&!cia .i famea e&au p&etutindeni, 1n md /i3i4il,
fa&te
du&e, Imen2ul &a. 2ufe&ea de famete, *emulumi&ea e&a ma&e,
1n
dife&ite cent&e, f&ec/entate de 2ldai, tnul e&a acela.i ca la
2pital,
A/eai ttalmente imp&e2ia c! ace.ti ca&a9Mi.i f&ec/entau
deli4e&at
a2emenea lcu&i, pent&u p&pa9a&ea de2cMi2! a piniil& l&,
Li mai &ea, cu mult mai &ea e&a 2ituaia cMia& la MiincMen
W
Dup! /indeca&e, c0nd am p!&!2it 2pitalul .i am f2t
m4ili3at
1n 4atalinul de 9a&ni3an!, cMia& am c&e3ut c! nu mai &ecun2c
&a.ul, M0nie, de2cu&aGa&e, in/ecti/e, iat! p0n! unde 2e aGun2e2e
W
%Mia& 1n atalinul de 9a&ni3an!, m&alul e&a mai G2 dec0t
&ice,
La acea2ta cnt&i4uia .i mdul infinit de 2t0n9aci 1n ca&e 2ldaii
/enii de pe f&nt e&au t&atai de medic&ii fie&i de in2t&ucie,
ca&e
nu pet&ecu2e&! 1nc! nici m!ca& &! pe f&nt .i deGa, din ace2t
mti/,
nu puteau delc &9ani3a &dine a luc&u&il& cn/ena4il!
2ldail& ce fu2e&! pe f&nt, Ace.tia din u&m! p2edau efecti/
anumite ciud!enii, ca&e 2e eRplicau p&in faptul c! ei 2e&/i2e&!
pe
f&nt, da& e&au cmplet ne1nele.i pent&u cmandamentul
t&upel&
de &e3e&/!, 1n /&eme ce un fie& /enind, de a2emenea, de pe f&nt
a&
fi .tiut, cel puin, 2! .i le eRplice, %el din u&m! e&a el 1n2u.i altfel
luat
1n 2eam! de t&up!, dec0t cmandantul de pe&iad!, Da&, 1n afa&!
de
tate ace2tea, 2ta&ea de 2pi&it 9ene&al! e&a lamenta4il!N a eRt&ca
pe
5B6 U&a fa! de p&u2aci
cine/a e&a un luc&u 2ctit ca manife2ta&e a unei inteli9ene
2upe&ia&e, 1n /&eme ce pe&2e/e&ena fidel! e&a inte&p&etat! ca
2l!4iciune l!unt&ic! .i un 2pi&it m!&9init, #i&u&ile 9emeau de
e/&ei,
Ap&ape ti 2ec&eta&ii e&au e/&ei .i &ice e/&eu 2ec&eta&, E&am
uimit
de a4undena cel& m4ili3ai pe lc din &0ndu&ile pp&ului ale2
.i
nu puteam face altce/a dec0t 2! cmpa& num!&ul ace2t&a cu
&a&ii
l& &ep&e3entani pe f&nt,
(ituaia e&a .i mai &ea, din punct de /ede&e ecnmic,
Pp&ul
e/&eu de/eni2e &ealmente Eindi2pen2a4ilI, P!ianGenul 1ncepu2e
2!
2u9! 1nceti.& 20n9ele pp&ului 9e&man,
P&in metda clit! a 2ciet!il& de &!34i 2e 9!2i2e
in2t&umen=
tul d&it pent&u a da l/itu&a de 9&aie ecnmiei nainale li4e&e,
E&a afi&mat! nece2itatea unei cent&ali3!&i f!&! limite,
1n ace2t fel, din ia&na lui 565?=565B, ap&ape tat!
p&ducia
2e afla 1n &ealitate 2u4 cnt&lul finanei e/&eie.ti,
1mpt&i/a cui 2e 1nd&epta u&a pp&ului K
1n acele mmente am /!3ut cu 2paim! iminena unei
fatalit!i
ca&e, dac! nu e&a detu&nat! la mmentul p&pice, putea =duce la
p&!4u.i&e,
1n timp ce e/&eii Gupuiau 1nt&ea9a naiune .i ap!2au 2u4
dminaia l&, amenii e&au incitai 1mpt&i/a Ep&u2acil&I, #ine
cun2cut! pe f&nt, Qacea2t! p&pa9and! nu a 1nt0mpinat nici
&eacie 1n 2patele lui, 1n nici un fel nu 2e p!&ea c! cine/a 1.i d!
2eama
c! p&!4u.i&ea P&u2iei a& fi depa&te de a ant&ena un a/0nt a&eca&e
al
#a/a&iei .i c!, din cnt&!, p&in c!de&ea 2a nu ant&ena
i&emedia4il
.i pe cealalt! 1n p&!pa2tie,
Ace2te aciuni m! afectau en&m, 1n ele nu puteam /edea
dec0t 9enialul t&uc e/&eie2c, ca&e detu&na atenia 9ene&al! de la
el
pent&u a a4ate a2up&a alt& inte, 1n timp ce #a/a&ia .i P&u2ia 2e
ce&tau, le e&au 2u4tili3ate de 2u4 na2 miGlacele de eRi2ten! N 1n
timp
ce 1n #a/a&ia 2e p&fe&au in/ecti/e cnt&a P&u2iei, e/&eul
&9ani3a
&e/luia .i demla 1n acela.i timp .i P&u2ia .i #a/a&ia,
*u puteam 2up&ta acea2t! di2c&die 4le2temat!
1nt&e
ameni de acela.i neam .i e&am fe&icit 2! m! 1nt&c pe f&nt,
unde
ce&u2em 2! me&9 de la 22i&ea mea la MiincMen,
La 1nceputul lui ma&tie 565B, m! aflam din nu la
&e9iment,
$ $ $
%!t&e 2f0&.itul anului 565B, mmentul cel mai 9&eu al
de2cu=
&aG!&ii a&matei p!&ea c! fu2e2e dep!.it, 1nt&ea9a a&mat! lua2e
din
p&!4u.i&ea Ru2iei nu! 2pe&an! .i un cu&aG nu,
%n/in9e&ea c!
acum, 1n ciuda tutu&&, luptele t&e4uiau 2! ia 2f0&.it cu
/ict&ia
5C@ Re1nni&ea 2pe&anel& a&matei
;e&maniei, 1ncepu 2! pun! 2t!p0ni&e pe t&upe, (e puteau ia&!.i
au3i
c0ntece, ia& c&4ii nen&ci&ii de/eni2e&! mai &a&i, %&edeau din
nu
1n /iit&ul pat&iei,
In pa&ticula&, de3a2t&ul italian din tamna lui 565B
p&du2e2e
cea mai minunat! imp&e2ieN 2e 1nt&e/edea efecti/ 1n acea2t!
/ict&ie
p&4a p2i4ilit!ii de a 2t&!pun9e f&ntul 1n teat&ul &u2 de
pe&aiuni,
T&entul unei 2plendide 1nc&ede&i 2e &e/!&2a acum 1n inima a mi=
liane de ameni .i=i f!cea 2! a.tepte cu 2i9u&an!
&ecnf&tant!
22i&ea p&im!/e&ii lui 565C, Din cnt&!, inamicul e&a /i3i4il
dep&imat,
1n ia&na aceea a f2t mai lini.te ca alt!dat!, E&a lini.tea
dinain=
tea fu&tunii,
F&ntul 1nt&ep&indea ultimele p&epa&ati/e pent&u a pune
de=
finiti/ cap!t luptei ete&ne N cn/aie inte&mina4ile de t&upe .i
de
mate&iale 2e 1nd&eptau 2p&e f&ntul de /e2t .i 2ldaii p&imeau
ul=
timele in2t&uciuni 1n /ede&ea ma&elui atac, Atunci 2=a /!3ut 1n
;e&mania cea mai ma&e tic!l.ie din 1nt&e9ul &!34i,
*u mai lip2ea dec0t /ina ;e&maniei pent&u a 1n/in9e N
1n
ultimul mment, c0nd lau&ii /ict&iei p!&eau 2! 1ncunune3e deGa
2tinda&dele 9e&mane, 2=a &ecu&2 la un miGlc ce p!&ea pt&i/it 2!
1n!4u.e dint&= 2in9u&! mi.ca&e, cMia& 1n em4&in, atacul 9e&man
din
p&im!/a&!, ca&e 2! fac! imp2i4il! /ict&ia 9e&man! '
(=a &9ani3at 9&e/a muniiil&,
Dac! ea &eu.ea, f&ntul 9e&man t&e4uia 2! 2e p&!4u.ea2c!,
ia&
p&mi2iunea din E "&T!&t2I c!, de a2t! dat!, /ict&ia nu /a /eni
dup!
2tinda&dele 9e&mane, 2=a 1mplinit, Din cau3a lip2ei de muniii
f&ntul
t&e4uia 2! fie 2t&!pun2 1n c0te/a 2!pt!m0ni, 1n ace2t fel fen2i/a
e&a
p&it! pe nea.teptate, Antanta 2al/at!, ia& capitalul inte&nainal
2e
f!cea 2t!p0n pe ;e&mania, .i 2cpul int&in2ec al 1n.el!t&iei
ma&Ri2te
a ppa&el& fu2e2e atin2,
Di2t&u9e&ea ecnmiei nainale, cu 2cpul de a 2ta4ili

dminaie a capitalului inte&nainal, 2cp atin2 9&aie p&2tiei

.i
c&edulit!ii un&a, 2au inc&edi4ilei la.it!i a alt&a,
O&icum, 9&e/a muniiil& nu a a/ut delc ultimul 2ucce2
2cn=
tat ' 2! p&i/e3e f&ntul de a&me N ea a du&at p&ea puin pent&u ca

Iip2! de muniie 2! cndamne a&mata la piei&e, Da& cu at0t e&a

mai
cumplit p&eGudiciul m&al W
In p&imul &0nd ' a&mata mai lupta 1nc! dac! a&a nu mai
d&ea
/ict&ia K Pent&u cine e&au imen2ele 2ac&ificii .i p&i/aiuni K
A.ada&,
t&e4uia ca 2ldatul 2! 2e lupte pent&u /ict&ie 1n timp ce cei din
a&!
f!ceau Q&e/! W
^n al dilea &0nd ' ca&e e&a imp&e2ia ce= f!ceau
a2up&a
5C5 P&!4u.i&ea Ru2iei
inamicului K
1n acea2t! ia&n!, 565B=565C, n&i ne9&i au ap!&ut pe ce&ul
aliail&, "&eme de ap&ape pat&u ani 2e eRecuta2e&! a2altu&i
1mp=
t&i/a cl2ului 9e&man .i ace2ta nu putu2e fi d4&0t N da& acum
ace2ta nu mai a/ea li4e& dec0t 4&aul cu ca&e inea 2cutul pent&u a
2e
ap!&a, 1n /&eme ce t&e4uia 2! t&a9! pal.ul pent&u a l/i c0nd la
e2t,
c0nd la /e2t, c0nd la 2ud, Acum, 1n 2f0&.it, cl2ul e&a li4e& de
cele
din u&m! N /alu&i de 20n9e cu&2e2e&! p0n! ce el &eu.i2e 2!
d4a&e
definiti/ unul din ad/e&2a&i, De acum 1nainte, la /e2t, pal.ul
t&e4uia
2! 2e al!tu&e 2cutului .i pent&u c! acum inamicul nu &eu.i2e delc
2!
2pa&9! ap!&a&ea, el 1n2u.i t&e4uia 2! fie atin2 de atacul ce u&ma,
A/eam teme&i .i t&emu&a2em pent&u /ict&ie,
La Lnd&a .i la Pa&i2 cnfe&inele 2e 2uccedau f!&!
1nt&e&upe&e,
%Mia& p&pa9anda du.man! 2=a f!cut cu mai mult! dificultateN nu
mai
e&a at0t de u.& de demn2t&at mica p&4a4ilitate a /ict&iei
9e&mane,
Tt a2tfel 2t!teau luc&u&ile pe f&nt, unde lini.te
p&udent!
dmnea p&int&e t&upele aliate, In2lena ace2t& dmni
di2p!&u2e
2u4it, O lic!&i&e nelini.tita&e 1ncepea ttdat! 2! le apa&! 1n
fa!,
Atitudinea l!unt&ic! 1n p&i/ina 2ldatului 9e&man 2e 2cMim4a2e
acum, P0n! acum ei nu puteau dec0t 2!=5 cn2ide&e un ne4un
cn=
damnat la 1nf&0n9e&eN acum ei 1l a/eau 1n fa! pe cel ca&e le
di2t&u2e2e
aliatul &u2, *ece2itatea ce ni 2e impu2e2e de a ataca numai e2tul
ap!&ea acum ca tactic! 9enial!, Timp de t&ei ani, 9e&manii
lua2e&!
cu a2alt Ru2ia, la 1nceput f!&! /&eun 2ucce2 apa&ent, Ace2te
inutile
ef&tu&i fu2e2e&! ap&ape 1n de&0de&e, pent&u c!, p0n! la u&m!,
cl2ul &u2 t&e4uia 2! ia2! 4i&uit& din cau3a num!&ului mai ma&e
de
2ldai, Din cnt&!, ;e&mania t&e4uia 2! pia&! dat&it! pie&de&ii
de
ameni, Faptele p!&eau 2! cnfi&me ace2te n!deGdi,
Din 3ilele lui 2eptem4&ie 5658, c0nd, pent&u p&ima dat!,
ne2f0&.ite cn/aie de p&i3nie&i &u.i, p&/enite din 4!t!lia de la
Tannen4e&9, 1ncepu&! 2! 2e t0&a2c! pe d&umu&ile ;e&maniei,
ace2t
/al nu 2=a mai te&minat, da& &ice a&mat! 1n/in2! .i aniMilat! e&a
1nlcuit! de a&mat! nu!, Inepui3a4il, cl2alul impe&iu a&i2t
fu&ni3a &!34iului ni /ictime, %0t limp putea ;e&mania 2u2ine
acea2t! cu&2! K 1nt&= 3i nu t&e4uia 2! 2e aGun9! acl ca, dup!
ultima
/ict&ie 9e&man!, a&matele &u2e.ti, ca&e nu e&au nicidat!
ultimele,
2! int&e 1n cea din u&m! 4!t!lie K Li c0nd a2ta K Dup! tate
calculele,
/ict&ia Ru2iei putea 1nt&=ade/!& 2! fie mai de2e4it!, da& ea
t&e4uia
2! 2u&/in! f!&! da& .i pate 1nt&= 3i,
Acum tate ace2te 2pe&ane 2e pie&du2e&! pent&u
Antanta,
Aliatul, ca&e f!cu2e cele mai ma&i 2ac&ificii de 20n9e pe
alta&ul
5C> c Dem&ali3a&ea aliail&
inte&e2el& cmune, e&a la cap!tul pute&il& .i 3!cea la p!m0nt
1n
faa implaca4ilului a9&e2&, P&im!/a&a /iita&e e&a p&i/it! cu
team!,
Li pent&u c!, p0n! 1n p&e3ent, nu 2e &eu.i2e 3d&4i&ea ;e&maniei,
atunci c0nd 1nc! nu 2e in2tala2e pe f&ntul de /e2t, cum 2e mai
putea
cnta acum pe /ict&ie, c0nd an2am4lul f&el& ace2tei te&i4ile
!&i
de e&i p!&ea 2! 2e ma2e3e pent&u atac pe f&ntul de /e2t K
U&mele munil& din Ti&lul me&idinal 2e 1ntindeau 1nt&=
un
md p&e2ant pe2te ima9inaie N p0n! 1n ceu&ile Fland&ei,
a&matele
1n/in2e la %ad&na a&4&au t&i2teea pe cMipu&i, ia& c&edina 1n
/ict&ie f!cea lc te&&ii 1n faa fatalei 1nf&0n9e&i,
Atunci, 1n mmentul c0nd, 1n npile &eci, p!&ea c! 2e
aude
/uietul 1naint!&ii t&upel& de a2alt 9e&mane .i c0nd a.tepta 1nt&=
nelini.te tem!ta&e deci3ia ce 2e 1nt&e/edea, dedat! din
;e&mania
a i34ucnit &4ita&e lumin! &.ie ca&e=.i p&iecta /!paia p0n!
1n
ultima G&ap! de 4u3 de pe f&nt,
In clipa c0nd 2e d!deau ultimele in2t&uciuni di/iAiil&
9e&=
mane pent&u atacul cel ma&e, 1n ;e&mania a G34ucnit 9&cS a
9ene&al!,
Mai 1nt0i, lumea a p!2t&at t!ce&ea, 1n cu&0nd, 1n2!,
p&pa=
9anda inamic! 2=a a&uncat cu un 2u2pin de u.u&a&e c!t&e ace2t
2p&iGin
din al di2p&e3ecelea cea2, Dint&= dat!, 2e 9!2i2e miGlcul de a
&idica
din nu m&alul 1n declin al 2ldail& aliai, Din nu
p&4a4ilitatea
/ict&iei e&a p&e3entat! ca 2i9u&!, ia& nelini.tea 1n faa
e/enimentel&
iminente e&a t&an2f&mat! 1n ce&titudine .i Mt!&0&e, Acum 2e
putea
culti/a &e9imentel& ca&e a.teptau atacul 9e&man, 1n /ede&ea
celei
mai ma&i 4!t!lii a tutu&& timpu&il&, cn/in9e&ea c! deci3ia
a2up&a
2f0&.itului &!34iului apa&inea nu teme&it!ii a2altului 9e&man,
ci
unei pe&2e/e&ente &e3i2tene 1mpt&i/a ace2tuia, (! fi 4inut
9e&ma=
nii c0te /ict&ii le=a& fi pl!cut, 1nt&c0ndu=2e 1n a&! ei a& fi 9!2it

&e/luie .i nu a&mat! eRaltat! de nume&a2e /ict&ii,

]ia&ele en9le3e, f&ance3e .i ame&icane 1ncepu&! 2!
incule3e
acea2t! c&edin! 1n inimile citit&il&, 1n timp ce p&pa9and!
en&m
de a4il! &emnta cu pute&e m&alul t&upel& de pe f&nt,
E;e&mania 1n faa &e/luiei W "ict&ia aliail& e2te
ine/i=
ta4il! WI Ace2ta e&a cel mai 4un &emediu pent&u a &epune pe
picia&e
pe p!&2
5
.i pe Tmm<
>
ca&e 2e cl!tinau, Acum putea &e1ncepe
fcul
pu.til& .i al mit&alie&el& .i &e3i2ten! plin! de 2pe&an! u&ma
unei
<nt!>
5, (ldat f&ance3 1n p&imul &!34i mndial,
>, (ldat en9le3 1n p&imul &!34i mndial,
<Ant!>
5C7 U&m!&ile 9&e/ei muniiil&
fu9i di2pe&ate, 1nt&= panic! 9ene&ali3at!,
Ace2ta e&a efectul 9&e/ei 9e&mane a muniiil&, Ea a
1nt!&it
c&edina ppa&el& aliate 1n /ict&ie .i a f!cut 2! di2pa&! de pe
f&ntul aliat di2pe&a&ea dep&imant! N ca u&ma&e, mii de 2ldai
9e&=
mani au t&e4uit 2! pl!tea2c! acea2t! 9&e/! cu 20n9ele l&,
In2ti9at&ii
ace2tei 9&e/e, demne de di2p&e, ni.te indi/i3i mi3e&a4ili, e&au 1n
acela.i timp candidai la cele mai 1nalte funcii 1n 9u/e&nul
;e&ma=
niei &e/luina&e,
%u tate c!, din pa&tea 9e&man!, e&a p2i4il!
2u&mnta&ea
apa&ent! a &epe&cu2iunil& le9ate de ace2te e/enimente, din
pa&tea
ad/e&2a&ului cn2ecinele fa/&a4ile au f2t de du&at!, Re3i2tena
1.i
pie&du2e dimen2iunea 3!d!&niciei 1n faa unei a&mate ca&e
c&edea
ttul pie&dut .i a f!cut lc 1n/e&.un!&ii 1n lupt! pent&u /ict&ie,
1nt&=ade/!&, dup! tate p&e/i3iunile mene.ti, acum
/ict&ia
t&e4uia 2! fie a aliail&Q dac! f&ntul de /e2t putea &e3i2ta da&
c0te/a
luni atacului 9e&man, In pa&lamentele Antantei, a f2t
&ecun2cut!
p2i4ilitatea unui /iit& mai 4un .i 2=au alcat 2ume nemaiau3ite
pent&u p&pa9and!, 1n /ede&ea de3a9&e9!&ii ;e&maniei,
$ $ $
A/u2e2em fe&ici&ea 2! pt lua pa&te la p&imele du! .i
la
ultima fen2i/!,
Ele au f2t cea mai p&di9ia2! imp&e2ie din 1nt&ea9a
mea
/ia! N p&di9ia2! pent&u c!, acum pent&u ultima a&!, ca .i 1n
anul
5658, lupta 1.i pie&du2e ca&acte&ul defen2i/ .i lua2e unul fen2i/,
Am
t&!it 1n t&an.eele .i 1n 9ale&iile de min! ale a&matei 9e&mane,
c0nd,
1n 2f0&.it, dup! mai 4Gne de t&ei ani pet&ecui 1n infe&n, a /enit .i
3iua
&e9l!&ii cntu&il&, 1nc! dat!, 4atalianele /ict&ia2e au f2t
cup&in2e de 4ucu&ie .i cele din u&m! c&ane de lau&i nemu&it&i
au
f2t a9!ate de d&apelele au&elate de /ict&ie, 1nc! dat!,
c0ntecele
pat&itice &!2una&! de=a lun9ul ne2f0&.itel& clane 1n ma&. .i
u&ca&! 2p&e ce& .i, pent&u ultima dat!, 9&aia lui Dumne3eu a
2u&02
cpiil& lui in9&ai,
$ $ $
1n tiul /e&ii lui 565C
5
, p2m&eal! i2t/it! 2e a.e3!
pe
f&uni, Di2c&dia dmnea pe2te a&!, De ce K (e p/e2teau multe
luc&u&i 1n di/e&2e unit!i ale a&matei, (e 2punea c! acum &!34iul
nu
<nt!>
5, ;&e.eal! inteninat!' p&imele tul4u&!&i inte&ne datea3! de la 2f0&.itul
lui
ctm4&ie 565C,
<Ant!>
5C8 Ultimii lau&i
mai a&e nici un el .i c! numai 2mintiii mai puteau c&ede 1n
/ict&ie,
(e p&etindea c! pp&ul nu mai a/ea nici un inte&e2 2! &e3i2te
mai
mult! /&eme, ci numai capitali.tii .i mna&Mia N ace2te 3/nu&i
/e=
neau din 2patele f&ntului .i e&au di2cutate .i pe f&nt,
*u acea2ta a p&ileGuit, mai 1nt0i, pe f&nt da& fa&te
puine
&eacii K %e ne inte&e2a /tul uni/e&2al K %Mia& pent&u a.a ce/a
lupta2em ap&ape pat&u ani .i Gum!tate K E&a un cndamna4il act
de
4anditi2m de a &!pi 1n md at0t de f&audul2 2cpul &!34iului
e&il& ad&mii 1n m&minte, *u cu 2t&i9!tul de ET&!ia2c!
d&eptul
la /t uni/e&2al .i 2ec&etWI 2e du2e2e&! 1nt&= 3i la ma&te 1n
Fland&a
&e9imentele de tine&i, ci cu 2t&i9!tul E;e&mania mai p&e2u2 de
&ice
1n lume WI Iat! mic! de2e4i&e ce nu e&a cmplet ne1n2emnat!,
%ei
ca&e &e/endicau d&eptul de /t nu lupta2e&! delc acl unde
/iau
2!=5 cuce&ea2c!, F&ntul nu cun.tea defel tate canaliile
pa&tidel&,
Acl unde 1i 9!2eai pe 9e&manii cum2ecade, ca&e nu e&au nici
2t&0m4i, nici cc.ai, nu 9!2eai dec0t mic! pa&te din ace.ti
dmni
pa&lamenta&i,
A2tfel, /ecMile t&upe de pe f&nt e&au fa&te puin 1n
fa/a&ea
ace2tui nu el al &!34iului dmnil& E4e&t, (cMeidenmann,
#a&tM,
Lie4JnecMt .i cp!&ta.ii l&, *u 1nele9eam a42lut delc de ce,
dint&= dat!, cei m4ili3ai pe lc puteau 2! ai4e d&eptul de a=.i
at&i4ui pute&ea 1n a&! f!&! a ine 2eama de a&mat!,
De la 1nceput, pinia mea pe&2nal! e&a cla& 2ta4ilit!,
U&am 1n cel mai 1nalt 9&ad 9&!mada acea2ta de de&4edei
plitici ca&e 1n.elau pp&ul, De mult! /&eme, /edeam limpede
c!,
1n tat! acea2t! c0&d!.ie, 1n &ealitate nu e&a /&4a de 4inele
naiunii,
ci de umple&ea 4u3una&el& l& 9ale, "!30ndu=i acum 9ata 2!
Ge&t=
fea2c! 1nt&e9ul pp& pent&u acea2ta .i, dac! e&a ne/ie, 2!
la2e
;e&mania 2! pia&!, eu 1i 2cteam tcmai 4uni pent&u
2p0n3u&!ta&e, A ine cnt de d&inele l& 1n2emna 2!
2ac&ifici
inte&e2ele pp&ului muncit& 1n fl2ul c0t&/a Mi de 4u3u=
na&e, O&, ace2t luc&u nu 2e putea face dec0t 2ac&ific0nd
;e&mania,
A.a 90ndea tt timpul cea mai ma&e pa&te a a&matei, Da&
1nt!&i&ile ce /eneau din a&! e&au din ce 1n ce mai p&a2te, a2tfel
c!
22i&ea l& nu fe&ea nici c&e.te&e a pute&ii cm4atante a
a&matei,
ci, din cnt&!, 2l!4ea,U 1n pa&ticula&, ppulaia t0n!&!, 1n
an2am4lul
ei, nu a/ea nici /ala&e, Ade2ea e&a 9&eu de c&e3ut c! ace.tia
e&au
fii ai aceleia.i !&i ca&e 1.i t&imi2e2e tine&etul 1n lupt! la bp&e2,
1n au9u2t .i 2eptem4&ie, manife2t!&ile p&ce2ului de
de2cm=
pune&e e&au 1n c&e.te&e din ce 1n ce mai &apid!, de.i imp&e2ia
p&du2!
de atacu&ile inamice nu e&a delc cmpa&a4il! cu luptele
na2t&e
5CD (emnele de2cmpune&ii 2e 1nmule2c
defen2i/e de dinia&!, #!t!liile de la (Umme .i din Fland&a
e&au,
p&in cmpa&aie, da& palide aminti&i ale un& cut&emu&!ta&e
&&i,
La 2f0&.itul lui 2eptem4&ie, di/i3ia mea cupa, pent&u a
t&eia
a&!, p3iiile ce le cuce&i2em alt!dat! lupt0nd 1n &e9imente de
tine&i
/lunta&i,
%e aminti&i W
1n ctm4&ie .i niem4&ie 5658, ni p&imi2em acl
4te3ul
fcului, Re9imentul n2t&u me&9ea la lupt! ca la dan2, cu
d&a92tea
de a&! 1n inimi .i cu c0ntec pe 4u3e, (0n9ele cel mai de p&e 2e
fe&ea
4ucu&2, cu c&edina c! a.a 2e 9a&antau independena .i li4e&tatea
pat&iei,
1n iulie 565B, ni c!lcam pent&u a dua a&! pe acela.i
p!m0nt,
de/enit 2f0nt pent&u ni, Acl d&meau cei mai 4uni cama&a3i
ai
n.t&i, ap&ape ni.te cpii, ca&e, dinia&!, ale&9a2e&! la ma&te
pent&u 2cumpa l& pat&ie, cu p&i/i&ile i&adiind de entu3ia2m W
*i, cei 4!t&0ni ca&e me&9eam acum cu &e9imentul, ne
p&eam
cu pia2! emie 1n ace2t lc unde Gu&a2em Ec&edin! .i
2upune&e
p0n! la ma&te WI
Ace2t p!m0nt, pe ca&e &e9imentul 1l lua2e p&in a2alt acum
t&ei
ani, t&e4uia ap!&at p&int&= a2p&! lupt! defen2i/!,
P&int&=un fc cntinuu de t&ei 3ile, en9le3ii p&e9!teau
ma&ea
fen2i/! din Fland&a, Atunci 2pi&itele m&il& p!&u2e&! 2! &e/in!
la
/ia! N &e9imentul 2e a9!! de n&iul m0l2, 2e c&ampna 1n
9&pile
.i 1n p0lniile i3late de 4u3e .i nu ced! delc, nu 2e plec! delc,
Da&,
ca .i alt!dat!, el 2e 2u4ie, 2e &!&i pe lc, p0n! ce, 1n 2f0&.it,
fen2i/a
en9le3! 2e de3l!nui la 75 iulie 565B,
1n p&imele 3ile din au9u2t am f2t 1nlcuii,
Din &e9iment nu mai &!m!2e2e&! dec0t c0te/a cmpanii
ce 2e
1nt&ceau cl!tin0ndu=2e 1n liniile dinapi, acpe&ite de c&u2t!
de
n&i, 2em!n0nd mai de9&a4! cu ni.te fantme dec0t cu
amenii,
Da& en9le3ii nu 9!2i2e&!, 1n afa&a c0t&/a 2ute de 9&pi de
4u3e,
dec0t ma&tea,
Acum, 1n tamna lui 565C, ne aflam pent&u a t&eia a&!
pe
te&enul de atac din 5658, (atul %mine2, ca&e alt!dat! ne
2e&/i2e
d&ept lc de diMn!, de/eni2e acum un c0mp de 4!t!lie, E&a
ade/!&at
1n2! c!, de.i te&enul de pe&aiuni &!m!2e2e acela.i, amenii 2e
2cMim4a2e&! N de acum 1ncl, 1n t&up! 2e f!cea plitic!, Ot&a/a
/enit! din a&! 1ncepea 2! acine3e .i aici ca pe2te tt, da&
a&da&ea
de dinia&!, ce /enea de aca2!, lip2ea cmplet,
1n naptea de 57 2p&e 58 ctm4&ie, ti&ul 4u3el&
en9le3e cu
9a3 2e de3l!nui 1n pa&tea de 2ud a f&ntului de la bp&e2N ei
fl2eau
5C? IntRicat cu 9a3 cu c&uce 9al4en!
9a3e cu c&uce 9al4en! ale c!&& efecte nu le cun.team, at0ta
timp
c0t nu le 2imeam pe p&p&ia piele, A t&e4uit 2! le cun2c cMia&
1n
naptea aceea, Pe clin! la 2ud de Xe&TicJ, am f2t p&in.i din
2ea&a
de 57 ctm4&ie, timp de c0te/a cea2u&i ne2f0&.ite, 2u4 un fc
cnti=
nuu de 4u3e cu 9a3e, %u inten2itate mai ma&e 2au mic!,
ace2ta a
cntinuat tat! naptea, %!t&e mie3ul npii, pa&te din ni a
f2t
e/acuat!, dint&e ca&e unii au di2p!&ut pent&u /ecie, 1n2p&e
diminea!
m=a cup&in2 du&e&ea .i, la &a B, m=am 1nt&2, pticnindu=m! .i
cl!tin0ndu=m!, pe liniile din 2pate, cu cMii a&30nd, aduc0nd cu
mine
ultima /!t!ma&e a &!34iului,
Dup! c0te/a &e, cMii mi=au de/enit ni.te c!&4uni
ap&in.i .i
1n Gu&ul meu 2=a f!cut 1ntune&ic,
A2tfel am aGun2 la 2pitalul din Pa2eTalJ .i am a/ut du&e&ea
de
a a2i2ta la &e/luie,
$ $ $
De mult! /&eme 1n ae& plutea ce/a nedefinit .i
&e2pin9!t&,
*e p/e2team unul altuia c!, 1n c0te/a 2!pt!m0ni, ce/a u&ma 2!
1nceap!, da& nu=mi puteam 1ncMipui ce t&e4uia 1nele2 din a2ta,
Mai
1nt0i m! 90ndeam la 9&e/! p&ecum cea din p&im!/a&!, ]/nu&i
nepl!cute /eneau 1n cntinuu de la ma&in!, dup! c0te 2e
2punea,
dmnea fie&4e&ea, Da& acea2ta nu 2e p!&ea c! t&e4uie 2! fie mai
de9&a4! 1ncMipui&e a un& tine&i i3lai dec0t un 2u4iect ca&e
2!
inte&e2e3e ma2ele, %Mia& 1n 2pital, fieca&e /&4ea mult de
2f0&.itul
&!34iului pe ca&e=5 a.tepta cu&0nd, da& nimeni nu cnta pe
2luie
imediat!, *u puteam 2! cite2c 3ia&ele,
1n luna niem4&ie, ten2iunea 9ene&al! a 2p&it,
Li, 1nt&= 4un! 3i, cata2t&fa a e&upt pe nea.teptate,
Ma&ina&ii
22eau 1n autcamiane .i incitau la &e/luie N c0i/a tine&i
e/&ei
e&au EcapiiI ace2tei mi.c!&i pent&u Eli4e&tatea, f&umu2eea .i
demnita=
teaI eRi2tenei pp&ului n2t&u, *ici unul din ei nu fu2e2e
nici=
dat! pe f&nt, Pe calea clit! a unui 2pital de 4li /ene&ice
fu2e2e&! &etu&nai din 3na neut&! 1n 2patele f&ntului, Acum,
ei
&idicauc0&pa &.ie,
1n ultima pe&iad! eu m=am 2imit un pic mai 4ine,
Du&e&ea
p!t&un3!ta&e din &4ite mi=a 1ncetatN 1ncet, am 1nceput 2!
di2tin9
cntu&u&ile /a9i ale cel& ce m! 1ncnGu&au, Am 1nceput 2! m!
le9!n
1n 2pe&ana c! /i putea &ecupe&a /ede&ea, cel puin de aGun2 ca
2!
pt 2! eRe&cit mai t0&3iu me2e&ie, 1n &ealitate, nu mai puteam
2pe&a
c! /i fi /&edat! 1n 2ta&e 2! de2ene3, Tt timpul m! aflam acum
pe
d&umul 1n2!n!t.i&ii, c0nd 2=a 1nt0mplat un luc&u 1nf&ic.!t&,
P&ima mea 2pe&an! a f2t me&eu aceea c!, 1n acea2t!
t&!da&e
5CB ERepu4licaI
a pat&iei nu e&a /&4a de t&ea4! mai mult &i mai puin lcal!,
Am
1nce&cat 2! 1nt!&e2c 1n ace2te idei pe c0i/a din cama&a3ii mei, 1n
2pecial cama&a3ii mei 4a/a&e3i din 2pital e&au mai mult dec0t
acce=
2i4ili, (ta&ea de 2pi&it nu e&a nici mai mult nici mai puin dec0t
&e/luina&!, *u=mi puteam ima9ina c! .i la MuncMen u&ma 2!
2e
de3l!nuie demena, Fidelitatea fa! de n4ila ca2! de
Xittel24acM
mi 2e p!&ea a fi mai 2lid! dec0t /ina c0t&/a e/&ei, A.a c!
puteam
c&ede c! e&a /&4a da& de un puci al ma&inei, ca&e /a fi 2t&i/it
in
c0te/a 3ile,
"eni&! alte 3ile .i, dat! cu ele, cea mai 1nf&ic.!ta&e
ce&ti=
tudine din /iaa mea, ]/nu&ile ce /eneau e&au din 3i 1n 3i mai
cple.ita&e, %eea ce lua2em d&ept aface&e lcal! e&a, a.a
3ic0nd,
&e/luie 9ene&al!, Pe2te tate ace2tea ne /eneau .i
&u.ina2ele
/e.ti de pe f&nt, (e d&ea capitula&ea, Da& e&a cu putin! un
a2eme=
nea luc&u K
1n 5@ niem4&ie, la 2pitalul milita& a /enit un pa2t& ca
2! ne
in! mic! alcuiune N atunci ni am aflat ttul,
E&am eminat 1nt&=un Mal f!&! de Mal, a2cult0ndu=L
Re2pecta4ilul
4!t&0n p!&ea 2! t&emu&e 2e&i2, c0nd ne=a f!cut cun2cut c!,
acum,
ca2a de Ha424u&9 nu mai a&e d&eptul de a pu&ta c&ana, c!
pat&ia
na2t&! de/eni2e E&epu4lic!I, c! t&e4uia 2! ne &u9!m celui Att=
pute&nic ca 2! nu &efu3e 4inecu/0nta&ea ace2tei 2cMim4!&i de
&e9im
.i 2! 4ine/ia2c! 2! nu p!&!2ea2c! pp&ul 1n timpu&ile ce /&
/eni,
In acela.i timp, el nu putea p&ceda altfel dec0t 2! ne 2pun!
c0te/a
/&4e de2p&e ca2a &e9al!, /&0nd 2! aduc! un ma9iu 2e&/iciil&
pe
ca&e ea le f!cu2e 1n Pme&ania, 1n P&u2ia .i 1nt&e9ii pat&ii
9e&maneN
.i, cum 1ncepu2e 1nceti.& 2! pl0n9!, a4ia 1l au3eam, cea mai
ad0nc!
t&i2tee a n!p!dit inimile din micul 2aln .i c&ed c! nimeni nu .i=
a
putut 2t!p0ni lac&imile, Da& c0nd 4!t&0nul a 1nce&cat 2!=.i &eia
di2cu&2ul .i a 1nceput 2! ne eRplice c! ni e&am 4li9ai acum 2!
punem cap!t &!34iului, c! /iit&ul pat&iei na2t&e /a fi eRpu2
unei
du&e p&e2iuni, pent&u c! acum &!34iul e&a pie&dut .i t&e4uia ca
ni
2! ne 1nc&edin!m milei 1n/in9!t&ului, c! t&e4uia 2! accept!m
a&=
mi2tiiul cu 1nc&ede&e 1n m!&inimia 1n/in9!t&ului, atunci nu m=
am
mai putut a4ine, Mi=a f2t imp2i4il 2! aud mai mult, #&u2c,
4e3na
mi=a n!p!dit cMii .i pe pip!ite .i pticnindu=m! am &e/enit 1n
d&mit&, m=am a&uncat pe pat .i mi=am 1nfundat capul a&30nd
1n
cu/e&tu&! .i 1n pe&n!,
Din 3iua c0nd m=am aflat 1n faa m&m0ntului mamei, nu
mai
pl0n2e2em nicidat!, Atunci c0nd, 1n tine&ee, de2tinul 2=a
a4!tut
nec&u!t& a2up&a mea, m0nd&ia mi=a c&e2cut, %0nd, 1n anii lun9i
de
5CC Tate Ge&tfele au f2t 3ada&nice
&!34i, ma&tea &!pea dint&e ni at0ia cama&a3i .i p&ieteni d&a9i,
mi
2e p!&ea c! a. cmite ap&ape un p!cat pl0n90ndu=i, c!ci ei
mu&eau
pent&u ;e&mania W Li, c0nd 1n 2f0&.it H 1n ultimele 3ile ale
te&i4ilei
1ncle.t!&i H 9a3ul m=a atacat pe fu&i. de/&0ndu=mi cMii, 1n
faa
2paimei c! /i &4i, am c&e3ut clip! c! 1mi pie&deam &ice
2pe&an!
N atunci am f2t l/it ca de t&!3net, de 9la2ul cn.tiinei'
EMi3e&a4il
pl0n9!&e, tu e.ti 9ata 2! 9emi de du&e&e, c0nd mii de ameni
2unt de
2ut! deU&i mai nen&cii dec0t tine WI .i, in2en2i4il .i mut,
mi=am
2up&tat 2a&ta, *umai acum am /!3ut cum &ice 2ufe&in!
pe&2nal!
di2p!&ea 1n faa nefe&ici&ii pat&iei mele,
A.a c! tate Ge&tfele .i tate p&i/aiunile e&au
3ada&nice N 1n
3ada& 2ufe&i2em de fame .i de 2ete /&eme de luni f!&! 2f0&.it,
3ada&nice cea2u&ile c0nd, cup&in2 de 2paima m&ii, ttu.i ne
1nde=
plineam dat&ia N inutil!, ma&tea a du! miliane de ameni
ca&e
.i=au 9!2it a2tfel 2f0&.itul,
*u 2e de2cMideau m&mintele ace2t& 2ute de mii de
4!&4ai
ca&e au ie.it 1nt&= 3i din t&an.ee f!&! a 2e mai 1nta&ce
/&edat! K
*u t&e4uia a&e 2! 2e de2cMid! ele .i 2! t&imit!, ca pe ni.te
fantme
ale &!34un!&ii, pe e&ii mui, acpe&ii de n&i .i de 20n9e,
1n2p&e
pat&ia ca&e, c!3ut! 1n de&i3iune, 1i f&u2t&a de 2up&ema Ge&tf! pe
ca&e
pate face mul pent&u pp&ul 2!u pe acea2t! lume K Pent&u
acea2ta mu&i2e&! 2ldaii din au9u2t .i din 2eptem4&ie 5658 .i pe
ca&e,
1n tamna aceluia.i an, &e9imentele de /lunta&i 1i u&ma2e&! ca
pe
ni.te /ecMi cama&a3i K Pent&u acea2ta c!3u2e&! pe p!m0ntul
Fland&ei
acei cpii de .apte2p&e3ece ani K Ace2ta e&a elul Ge&tfei pe ca&e
mamele 9e&mane aduceau pat&iei, c0nd, cu inima 1ndu&e&at!,
1.i
l!2au cpiii ne2pu2 de d&a9i 2! plece pent&u a nu=i mai &e/edea
nicidat! K Tate ace2tea nu a/u2e2e&! a&e lc pent&u ca un
pumn
de c&iminali 2! pat! pune m0na pe a&! K
A.ada&, pent&u acea2ta 2ldatul 9e&man, i2t/it de
npi de
ne2mn .i ma&.u&i ne2f0&.ite, inu2e piept inamicului 2u4
a&.ia
2a&elui .i 2u4 /i2cle K Pent&u acea2ta 2up&ta2e infe&nul
fcului
cntinuu .i fe4&a luptel& cu 9a3e, f!&! a 2e pleca, amintindu=.i
ttdeauna de 2in9u&a lui dat&ie ' ap!&a&ea pat&iei de
p&imeGdia
du.man! K
1nt&=ade/!&, ace.ti e&i me&itau 2! li 2e &idice un
mnument
de piat&!'
ET&ec!t&ule, tu ca&e me&9i 1n ;e&mania, 2pune !&ii c!
ni
3!cem aici, c&edinci.i pat&iei .i 2upu.i dat&ieiI,
Ia& a&a K
Da& ace2ta e2te 2in9u&ul 2ac&ificiu pe ca&e t&e4uie 2!=l
lu!m 1n
5C6 Tate Ge&tfele au f2t 3ada&nice
2eam! K ;e&mania t&ecutului t&e4uie a&e mai puin ap&eciat! K
*u
eRi2tau .i dat&ii fa! de p&p&ia na2t&! i2t&ie K Mai e&am ni
demni
2! ne 1mpd4im cu 9l&ia t&ecutului K Li cum t&e4uia p&e3entat!
9ene&aiil& /iita&e Gu2tifica&ea ace2tui e/eniment K
Mi3e&a4iliiW Dep&a/aiiW %&iminaliiW
%u c0t m! 2t&!duiam 2! /!d mai limpede 1n ace2te
e/enimente,
cu at0t mai mult &.cata &u.inii 1mi cup&indea f&untea 1n faa
ace2tei
infamii, %e 1n2eamn! du&e&ea de ca&e=mi 2ufe&i2e&! cMii 1n cm=
pa&aie cu acea2t! ma&e t&i2tee K
]ile 9&a3nice .i npi mai &ele au u&matN .tiam c! ttul
e&a
pie&dut, *umai cei ttal 2mintii 2au mincin.ii 2au c&iminalii
mai
puteau 2pe&a 1n clemena du.manului, 1n ace2te npi 2=a n!2cut
1n
mine u&a, u&a cnt&a aut&il& ace2tui e/eniment,
1n 3ilele ce u&ma&!, t&e4ui 2! m! aplec a2up&a 2a&tei
mele,
Acum t&e4uia 2! &0d 90ndindu=m! la p&p&iul meu /iit& ca&e, cu
puin timp 1nainte, 1mi p&icinui2e nelini.ti a.a de ama&e, *u e&a
&idicl 2! /&ei 2! =cn2t&uie.ti ca2e pe un a2tfel de te&en K 1n
2f0&.it,
/edeam cla& c! acum 2e 1nt0mpla2e ceea ce deGa p&icepu2em de
multe
&i, da& nu putu2em nicidat! 2! c&ed cu 20n9e &ece,
1mp!&atul XilMelm al H=lea e&a p&imul 1mp!&at al
;e&maniei
ca&e 1ntin2e2e m0na capil& ma&Ri2mului pent&u &ecncilie&e, f!&!
a
4!nui c! ace.ti pe&fi3i nu a/eau delc na&e, 1n timp ce ineau
1nc!
m0na 1mp!&atului 1n m0na l&, altul c!uta pumnalul,
%u e/&eul nu t&e4uie 2! pacti3e3i, ci da& 2! deci3i '
ttul
2au nimic W
1n ce m! p&i/e.te, am Mt!&0t 2! fac plitic!,
56@
%apitlul "III
<titlu>1nceputul acti/it!ii mele plitice
La 1nceputul lui niem4&ie 565C m=am &e1nt&2 la
MiincMen,
Am aGun2 la 9a&ni3ana &e9imentului meu, ce 2e 9!2ea 1n m0inile
Ecn2iliil& de 2ldaiI, O&ice &9ani3aie de ace2t fel 1mi
&epu9na
1nt&= a2emenea m!2u&! c! imediat am Mt!&0t 2! plec de 1ndat!
ce
2e /a putea, Am plecat cu un fidel cama&ad de pe f&nt, (cMmiedt
E&n2t, la T&aun2tein, unde am &!ma2 p0n! la de2fiina&ea
ta4e&ei,
1n ma&tie 5656, m=am 1nt&2 la MiincMen,
(ituaia e&a de ne2t!p0nit .i 1mpin9ea la cntinua&ea
&e/luiei, Ma&tea lui Ei2ne& nu a f!cut dec0t 2! accele&e3e
e/luia
.i a cndu2 finalmente la dictatu&a 2/ietel&, mai 4ine 3i2 la
2u/e&anitate pa2a9e&! a e/&eil&, ceea ce cn2tituia, la &i9ine,
2cpul
p&mt&il& &e/luiei .i idealul 1n pla2a c!&uia 2e am!9eau,
1n ace2t timp, planu&i nenum!&ate mi 2e pe&indau p&in
minte,
]ile 1nt&e9i &eflectam la ce=a. putea face, da& tate 90ndu&ile
aGun=
9eau la 2impla cn2tata&e c!, nea/0nd nici un nume, nu
1ndeplineam
nici cea mai mic! cndiie din lume pent&u a putea 2!/0&.i /&e
aciune util! a&eca&e, "i 2pune imediat de ce nu puteam, pe
de
alt! pa&te, 2! m! decid 2! ade& la unul din pa&tidele eRi2tente,
1n timpul nii &e/luii a 2/ietel&, m=am dema2cat
pent&u
p&ima a&! 1n a.a fel 1nc0t am f2t /!3ut cu cMi &!i de 2/ietul
cent&al,U
La >B ap&ilie 5656 t&e4uia 2! fiu a&e2tat, da& cei t&ei
&dina&i
nu a/u2e2e&! cu&aGul nece2a& 1n faa pu.tii aintite 2p&e ei .i
f!cu&!
cale 1nta&2! dup! cum /eni2e&!,
La c0te/a 3ile dup! eli4e&a&ea MuncMenului, am f2t
de2em=
nat 2! pa&ticip la %mi2ia 1n2!&cinat! cu ancMeta&ea
e/enimentel&
&e/luina&e 1n &e9imentul > infante&ie,
A f2t p&ima mea funcie acti/! cu ca&acte& plitic,
Dup! c0te/a 2!pt!m0ni am p&imit &din 2! iau pa&te
la un
Ecu&2I ca&e e&a inut pent&u ti mem4&ii f&el& a&mate,
T&e4uia 2!
565 F&ma&ea unui pa&tid nu
i 2e fe&e 2ldatului elemente definite 1n f&ma&ea 2a m&al! .i
ci/ic!,
Pent&u mine, tat! imp&tana ace2tei 1nt&ep&inde&i cn2ta 1n
p2i=
4ilitatea de a cuna.te c0i/a cama&a3i ca&e=mi 1mp!&t!.eau ideile
.i
cu ca&e c!deam de ac&d 1n di2cuta&ea temeinic! a 2ituaiei de fa!,
Ti e&au, mai mult 2au mai puin, cn/in.i c! ;e&mania nu mai
putea fi 2al/at! de la p&!4u.i&ea iminent! de pa&tidele
&e2pn2a4ile
de c&ima din niem4&ie .i c!, pe de alt! pa&te, f&maiunile
E4u&9Me3e
nainaleI, cMia& cu cea mai ma&e /in!, nu /& mai fi nicidat!
1n
2ta&e 2! &epa&e &!ul pe ca&e=5 f!cu2e&!, Pent&u acea2ta lip2ea
1nt&ea9! 2e&ie de cndiii, f!&! de ca&e a2emenea 2a&cin! de
&ecn=
2t&ucie nu putea &eu.i, %ntinua&ea e/enimentel& a cnfi&mat
p!&e&ea na2t&! de atunci,
A.a c! am de34!tut 1n micul n2t&u ce&c f&ma&ea unui
pa&tid
nu, P&incipiile a/ute 1n ace2t mment 1n /ede&e e&au acelea.i cu
cele
pe ca&e, mai t0&3iu, le=am pu2 1n aplica&e 1n pa&tidul Emuncit&e2c
9e&manI, T&e4uia ca numele mi.c!&ii ce u&ma 2! fie fndat! 2!
fe&e
p2i4ilitatea accede&ii la ma2ele la&9i, c!ci f!&! acea2t! cndiie
&ice
ef&t a& fi f2t nefl2it& .i 2upe&fluu, A2tfel, ne=am p&it la
numele
de pa&tid E2cial=&e/luina&I .i acea2ta pent&u c! ideile 2ciale
ale
nii mi.c!&i a/eau 1nt&=ade/!& ca&acte&ul unei &e/luii,
Da& mti/ul p&fund e&a u&m!t&ul'
O&ic0t de cncent&at! a& fi f2t p0n! atunci$atenia mea
a2up&a cMe2tiunii ecnmice, ea 2e meninu2e 1n limitele
eRamin!&ii
p&4lemel& 2ciale, Da& mai t0&3iu, &i3ntul mi 2=a l!&9it din
cau3a 2tudie&ii pliticii 9e&mane 1n ce p&i/e.te aliaii, Ea e&a 1n
fa&te
ma&e pa&te &e3ultatul unei ap&ecie&i 9&e.ite a /ieii ecnmice .i
a
lip2ei de cla&itate 1n cncepe&ea p&incipiil& M&!ni&ii pp&ului
9e&=
man pent&u /iit&, Tate ace2tea 2e 2p&iGineau pe ideea c!, 1n tate
ca3u&ile, capitalul e&a numai p&du2ul muncii .i, 1n cn2ecin!, ca
.i
acea2ta din u&m!, e&a mdifica4il p&in fact&i 2u2cepti4ili 2!
fa/&i3e3e
2au 2! 1mpiedice acti/itatea uman! W Deci, imp&tana nainal!
a
capitalului &e3ulta din faptul c! ace2ta din u&m! depindea de
m!&imea, de li4e&tatea .i de pute&ea 2tatului, adic! a naiunii N
acea2ta 1n md eRclu2i/, 1nc0t dependena t&e4uia 2! cnduc!
capi=
talul numai .i numai la fa/&i3a&ea 2tatului .i a naiunii p&in
2implul
in2tinct de cn2e&/a&e 2au p&in d&ina de a 2e de3/lta,
O&ienta&ea
fa/&a4il! a capitalului fa! de li4e&tatea .i de independena
2tatului
t&e4uie 2!=5 dete&mine 2! inte&/in!, din pa&te=i, 1n fa/a&ea
li4e&t!ii,
a pute&ii .i f&ei naiunii,
1n ata&e cndiii, dat&ia 2tatului fa! de capital t&e4uia 2!
fie
&elati/ 2impl! .i cla&! ' t&e4uia pu& .i 2implu 2! /e9Me3e ca ultimul
2!
56> %ele du! cncepii de2p&e capital
&!m0n! 1n 2e&/iciul 2tatului .i 2! nu=.i ima9ine3e cum/a c! e2te
2t!p0nul naiunii, P3iia acea2ta putea, a.ada&, 2! 2e menin!
1nt&e
u&m!ta&ele du! limite ' pe de pa&te, 2! 2u2in! ecnmie
nainal! /ia4il! .i independent! N pe de alt! pa&te, 2! a2i9u&e
d&eptu&i 2ciale muncit&ului,
Ante&i&, nu fu2e2em 1n 2ta&e 2! &ecun2c, cu limpe3imea
ce
2e impunea, de2e4i&ea dint&e capitalul p&p&iu=3i2, ace2ta fiind
&e3ultat al muncii p&ducti/e, .i capitalul a c!&ui eRi2ten! .i
natu&!
2e 4a3ea3! numai pe 2peculaie,
De acum 1nainte e&am capa4il de a2ta 9&aie unuia din
p&=
fe2&ii de la cu&2ul de ca&e am /&4it, ;ttf&ied Fede&,
Pent&u p&ima dat! 1n /iaa mea, am 1nele2 de2e4i&ea
fun=
damental! 1nt&e capitalul inte&nainal de 4u&2! .i cel de 9ata,
Dup! ce am a2cultat p&imul cu&2 al lui Fede&, mi=a /enit
imediat ideea c! 9!2i2em di&ecia unei cndiii e2eniale pent&u
fundamenta&ea unui nu pa&tid,
$ $ $
1n cMii mei, me&itul lui Fede& cn2ta 1n faptul c!, cu
4&utalitate t&an.ant!, p&eci3a du4lul ca&acte& al capitalului '
2pecu=
lati/ .i le9at de ecnmia ppula&! .i c! 2ctea 1n e/iden!
cndiia
2a ete&n!' inte&e2ul, Deduciile 2ale, 1n tate p&4lemele
fundamen=
tale, e&au at0t de Gu2te c! cei ca&e, a p&i&i, /iau 2!=5 c&itice, 1i
cnte2tau mai puin eRactitatea te&etic! dec0t 1i puneau la
1ndial!
p2i4ilitatea &eal! a aplic!&ii l& 1n p&actic!, A.a c!, faptul ca&e,
1n
cMii alt&a, e&a punctul 2la4 al ideil& lui Fede&, 1n cMii mei
&ep&e3enta f&a,
$ $ $
(a&cina celui ca&e 2ta4ile.te un p&9&am de aciune nu
e2te
nicidecum 2ta4ili&ea di/e&2el& p2i4ilit!i de a &eali3a un luc&u,
ci
de a eRpune cu cla&itate cum ace2t luc&u e2te &eali3a4ilN adic! 2!
fie
p&ecupat mai puin de miGlace dec0t de 2cp, %eea ce
Mt!&!.te,
1n ace2te cndiii, e2te Gu2teea unei idei 1n e2ena ei .i nu
dificultatea
cnc&eti3!&ii ei, Dac! cel ca&e 2ta4ile.te un p&9&am ine 2eama
de
ceea ce 2e nume.te Ep&tunitateI .i eficacitate 1n lc 2! 2e 4i3uie
pe
ade/!&ul a42lut, aciunea lui /a 1nceta 2! fie 2teaua pla&! a
unei
meni&i ce tatnea3! ca 2! de/in! 2impl! &eet! ca at0tea
altele,
%el ce 2ta4ile.te p&9&amul unei mi.c!&i t&e4uie 2!=i 2ta4ilea2c!
2cpul, 1n timp ce mul plitic t&e4uie 2!=i u&m!&ea2c!
&eali3a&ea,
A.ada&, p&imul 2e /a &ienta 1n 90ndi&ea lui de ade/!&ul ete&n, 1n
/&eme ce aciunea celuilalt /a depinde mai de9&a4! de
&ealit!ile
567 %&eat&ul de p&9&am .i mul plitic
p&actice ale mmentului, Imp&tana unuia &e3id! 1n Gu2teea
a42=
lut! a ideii p&i/it! 1n a42t&act, ia& a celuilalt 1n Gu2ta ap&ecie&e a
&ealit!il& date .i de /ala&ea l& util!, 1n ca&e 2cpul 2ta4ilit de
p&imul t&e4uie 2! 2e&/ea2c! d&ept a2t&u c!l!u3it&, In timp ce
2ucce=
2ul planu&il& .i aciunii pt fi cn2ide&ate piat&a de 1nce&ca&e a
/al&ii 2ale, e /&4a adic! de aplica&ea l& 1n p&actic!,
dimpt&i/!,
&eali3a&ea ultimel& p&iecte ale c&eat&ului de p&9&am nu 2e
pate
ttdeauna face, c!ci 90ndi&ea uman! pate cncepe ade/!&u&i .i
2ta4ili 2cpu&i limpe3i p&ecum c&i2talul, da& a c!&& 1mplini&e
inte9&al!
pate e.ua din p&icina impe&feciunii .i neaGun2u&il& mene.ti,
%u c0t idee e2te Gu2t! din punct de /ede&e a42t&act .i
p&in
ace2t fapt 9&andia2!, cu at0t &eali3a&ea inte9&al! e2te imp2i4il!
1n
m!2u&a 1n ca&e depinde de ameni, De aceea, /ala&ea
c&eat&ului
de p&9&am nu 2e pate m!2u&a p&in &eali3a&ea 2cpu&il&, ci
p&in
Gu2teea ace2t&a .i influena eRe&citat! 1n de3/lta&ea
meni&ii,
Dac! e altfel, 1ntemeiet&ii &eli9iil& nu 2=a& putea num!&a
p&int&e
cei mai ma&i ameni de pe p!m0nt, c!ci &eali3a&ea /i3iunil& l&
etice
nu /a fi nicidat! cmplet!, nici cMia& ap&Rimati/!, %Mia&
&eli9ia
iu4i&ii nu e2te, p&in aciunea 2a, dec0t un 2la4 &efleR al inteniil&
2u4limului ei fndat&, da& imp&tana 2a &e3id! 1n &ienta&ea
pe
ca&e tindea 2! imp&ime unei de3/lt!&i 9ene&ale a cultu&ii, a
cu&!i&ii m&a/u&il& .i a m&alei umane,
Dife&ena fa&te ma&e dint&e mi2iunea c&eat&ului de
p&=
9&am .i cea a pliticianului e2te .i mti/ul pent&u ca&e &euni&ea
cel&
di 1nt&= aceea.i pe&2an! nu 2e pate 1nt0lni ap&ape
nicidat!,
Ace2tea 2e pt&i/e2c mai ale2 pliticienil& medic&i ce au &eu.it,
ca
2! 3icem a.a, 1n ca&ie&! .i Ea c!&& aciune nu e2te dec0t a&t! a
p2i4ilit!il&I, a.a cum #i2ma&cJ definea plitica, puin cam
m=
de2t de altfel, %u c0t un a2emenea m EpliticI 2e de9aGea3! de
ma&ile
idei, cu at0t 2ucce2ele lui /& fi facile .i f&ec/ente, tan9i4ile .i
&apide,
%u ade/!&at, p&in acea2ta ele 2unt 2&tite efeme&ului .i de cele
mai
multe &i nu 2up&a/ieuie2c m&ii aut&ului l&, Ope&a un&
a2eme=
nea ameni plitici e2te, 1n 1nt&e9ul ei, f!&! /ala&e pent&u
p2te&i=
tate, c!ci 2ucce2ele l& p&e3ente 2e 4a3ea3! pe 1n!4u.i&ea
tutu&&
p&4lemel& .i a tutu&& ideil&, 1nt&=ade/!& ma&i .i ma&cante,
ca&e
a& fi f2t /al&a2e .i pent&u 9ene&aiile u&m!ta&e,
U&m!&i&ea un& a2tfel de 2cpu&i, /ala4ile .i imp&tante
pen=
t&u /iit&, e2te, pent&u cel ca&e 2e lupt! pent&u fla2ele lui,
fa&te
puin p&fita4il! .i nu 1nt0lne.te dec0t &a& 1nele9e&ea ma2el&
la&9i
N 4nu&ile de 4e&e .i de lapte le pa& mult mai cn/in9!ta&e de
planu&ile de /iit& cu ma&i pe&2pecti/e, a c!&& &eali3a&e nu
pate
2u&/eni dec0t mai t0&3iu .i
de a c!&& utilitate nu
p&fit!, pe dea2up&a,
dec0t p2te&itatea,
A2tfel, din cau3a unei anume /anit!i ca&e e2te
ttdeauna
1n&udit! cu p&2tia, cea mai ma&e pa&te a amenil& plitici 2e
1ndep!&tea3! de tate p&iectele de /iit& ce p&e3int! dificult!i
&eale,
cu 2cpul de a nu pie&de 2uf&a9iile mmentane ale ma&ii
mulimi,
(ucce2ul .i 1n2emn!tatea l& depind 1n 1nt&e9ime de p&e3ent,
neeRi2t0nd
pent&u p2te&itate, Acea2ta, de 4icei, nu de&anGea3! minile
me2cMine
N ele 2e mulume2c cu ce le fe&! p&e3entul,
Pent&u c&eat&ul de p&9&ame, cndiiile 2unt dife&ite,
Im=
p&tana lui 2e afl! ap&ape 1nttdeauna 1n /iit&, c!ci nu &a&e
2unt
ca3u&ile c0nd el e2te cun2cut 2u4 numele de E/i2!t&I, %!ci,
dac!
a&ta mului plitic e2te &ealmente cn2ide&at! ca a&t! a p=
2i4ilit!il&, c&eat&ul de p&9&am apa&ine cel& de2p&e ca&e
2e
2pune c! 2unt pl!cui de 3ei, numai c0nd ei .tiu 2! cea&! .i 2!
d&ea2c!
imp2i4ilul, El /a t&e4ui ttdeauna 2! &enune la &ecun.tina
cn=
temp&anil&, da&, dimpt&i/!, /a fi 4el.u9 de 9l&ie pent&u
p2te&i=
tate atunci c0nd ideile lui 2unt nemu&ita&e,
In cu&2ul eRi2tenei umane, dat! 2e pate 1nt0mpla ca
mul
plitic 2! 2e unea2c! cu c&eat&ul de p&9&ame, %u c0t ace2t
ame2tec
e2te mai intim, cu at0t mai pute&nic! e2te &e3i2tena ce 2e pune
atunci aciunii 2ale, El nu mai luc&ea3! pent&u ce&ine
e/idente,
pent&u p&imul p&!/!lia. /enit, ci pent&u 2cpu&i ce nu 2unt
1nele2e
dec0t de elita fa&te &e2t&0n2!, De aceea, eRi2tena lui e2te
2f0.iat!
atunci 1nt&e d&a92te .i u&!, P&te2tul cntemp&anil&
cmpen=
2ea3! &ecun.tina /iita&e a p2te&it!ii, pent&u ca&e luc&ea3!,
%u c0t pe&a unui m e2te mai imp&tant! pent&u
p2te&itate,
cu at0t mai puin pt 2! 1nelea9! cntemp&anii luiN cu at0t
mai
mult lupta e2te du2!, ia& 2ucce2ul cu at0t mai 9&eu, Ttu.i, dac!,
de=a
lun9ul 2eclel&, 2ucce2ul 1l fa/&i3ea3! pe un a2tfel de m, el
/a
p&imi pate 1n cu&2ul /ieii c0te/a &a3e palide din 9l&ia /iita&e,
E2te
ade/!&at c! ace.ti ma&i ameni nu 2unt dec0t ale&9!t&i la
568 Ale&9!t&i la ma&atnul i2t&iiei
ma&atnul
i2t&iei' c&ana de lau&i a cntemp&anil& nu mai 1nfl&e.te
dec0t
pe t0mplele e&ului mu&i4und,
P&int&e ei t&e4uie 2ctii cei mai ma&i lupt!t&i ai lumii,
ca&e,
ne1nele.i de cntemp&ani, 2unt 9ata ttu.i 2! duc! lupta
pent&u
ideile .i idealul l&, Ei 2unt cei ca&e, 1nt&= 3i, /& fi cel mai
ap&ape
de 2ufletul pp&ului N 2e pa&e c! atunci ap&ape fieca&e /a
a/ea
4li9aia de a cmpen2a ned&ept!ile pe ca&e cntemp&anii
ace2t&
ma&i ameni le= au cmi2 1n ceea ce=i p&i/e.te, "iaa .i faptele
l&
/& fi 2tudiate cu admi&aie eminant! .i plin! de
&ecun.tin!
56D O 2in9u&! dct&in!' pp&ul .i pat&ia
.i /& putea &idica, 1n 2pecial 1n 3ilele 9&ele, inimile 2f!&0mate
.i
2ufletele din ma&i du&e&i,
Ace2tei cate9&ii 1i apa&in nu numai amenii de 2tat cu
ade/!&at ma&i, ci .i ti ma&ii &ef&mat&i, Al!tu&i de F&ede&ic
cel
Ma&e 2e &e9!2e2c aici Ma&tin LutMe& .i RicMa&d Xa9ne&,
%0nd am au3it p&imul cu&2 al lui ;ttf&ied Fede& de2p&e
E&e2pin9e&ea 2e&/itutii de inte&e2 a capitaluluiI am 1nele2 imediat
c!
aici t&e4uia 2! fie /&4a de un ade/!& te&etic de imp&tan!
en&m! pent&u /iit&ul pp&ului 9e&man, (epa&a&ea net! a
capita=
lului de 4u&2! de ecnmia nainal! p&e3enta p2i4ilitatea de a
an9aGa lupta cnt&a inte&nainali3!&ii ecnmiei 9e&mane, f!&!
a
amenina ttu.i, 1n acela.i timp, p&in lupta cnt&a capitalului,
fun=
damentele unei ecnmii nainale independente, P&i/eam
mult
p&ea cla& de3/lta&ea ;e&maniei pent&u a nu .ti c! lupta cea mai
9&ea
t&e4uia du2! nu numai cnt&a ppa&el& inamice, ci cnt&a
capita=
lulUii inte&nainal, 1n cu&2ul lui Fede&, eu p&e2imeam un
impe&i2
cu/0nt de &dine pent&u lupta /iita&e,
Li aici e/luia ulte&ia&! a demn2t&at c0t de Gu2t! e&a
im=
p&e2ia ce a/eam atunci, A2t!3i, &!ut!ci.ii pliticii na2t&e 4u&=
9Me3e nu=.i mai 4at Gc de niN a2t!3i ei 1n2u.i /!d, numai dac!
nu,
mint cu 4un! .tiin!, c! nu numai c! ace2t capital inte&nainal a
1mpin2 la &!34i, ci c! eRact acum dup! 2f0&.itul &!34iului nu
lip2e.te mult 2! p&e2cMim4e pacea 1nt&=un infe&n,
Lupta 1mpt&i/a finanei inte&nainale .i a 1mp&umutului
de
capital a de/enit punctul cel mai imp&tant al naiunii 9e&mane
pent&u independena .i li4e&tatea 2a ecnmic!,
Da&, 1n ceea ce p&i/e.te 4ieciile cel& pe ca&e=i numim
p&acticieni, le putem &!2punde dup! cum u&mea3! ' tate
teme&ile
pe tema 1n2p!im0nt!ta&el& cn2ecine ecnmice ale pune&ii
1n
p&actic! a E&e2pin9e&ii 2e&/itutii de inte&e2I a capitalului 2unt
2upe&=
flue, c!ci, 1n p&imul &0nd, &eetele ecnmice pu2e 1n p&actica
p0n!
aici au luat p&a2t! 1nt&2!tu&! pent&u pp&ul 9e&man,
p3iiile
luate 1mpt&i/a cMe2tiunil& de cn2e&/a&e a naiunii ne
aminte2c
fa&te ta&e p!&e&ile a2em!n!ta&e ale eRpe&il& din timpu&ile
deGa
t&ecute, de eRemplu cei din aduna&ea medicil& 4a/a&e3i pe
tema
fnd!&ii c!il& fe&ate, Tate teme&ile de atunci ale ace2tei
ilu2t&e
c&p&alii nu 2=au &eali3at 1nc! 1n nici un fel, 2e .tie' c!l!t&ii
ace2tui
nu Ecal de fie&I nu au 2ufe&it de ameeli, 2pectat&ii nu 2=au
mai
1m4ln!/it .i 2=a &enunat la 1mp&eGmui&ile de 2c0ndu&!, de2tinate
2!
a2cund! p&i/i&il& nua in2talaie, da& cMela&i de cal au &!ma2
la
cMii p&etin.il& eRpe&i, .i a2ta pent&u ttdeauna,
56? EOfie&uleducat&I
1n al dilea &0nd, t&e4uie 2! nt!m ceea ce u&mea3! '
&ice
idee, cMia& cea mai 4un!, de/ine un pe&icl dac! ea 2e /&ea un
2cp
1n 2ine, 1n /&eme ce 1n &ealitate ideea nu e2te dec0t un miGlc
pent&u
atin9e&ea unui 2cp, 1n2! pent&u mine .i pent&u ti ade/!&aii
nainal= 2ciali.ti nu eRi2t! dec0t 2in9u&! dct&in! ,=pp&ul
.i
pat&ia,
O4iectul luptei na2t&e e2te a2i9u&a&ea eRi2tenei .i
de3=
/lt!&ii &a2ei .i ale pp&ului n2t&u, de a le M&!ni cpiii .i de a
p!2t&a
pu&itatea 20n9elui, li4e&tatea .i independena pat&iei, cu 2cpiUl
ca
pp&ul n2t&u 2! 2e pat! matu&i3a pent&u 1ndeplini&ea
mi2iunii
ca&e 1i e2te M!&!3it! de c&eat&ul uni/e&2ului,
O&ice 90nd .i &ice idee, &ice fel de 1n/!!m0nt .i &ice
.tiin!
t&e4uie 2! 2e&/ea2c! ace2tui 2cp, Din ace2t punct de /ede&e,
t&e4uie
eRaminat ttul .i aplicat 2au 1ndep!&tat 1n timp util, Tt la fel, nici

te&ie nu 2e pate piet&ifica 1nt&= dct&in! ma&t!, pent&u c!

ttul
t&e4uie 2! 2luGea2c! /iaa,
A2tfel, Gudec!ile lui ;ttf&ied Fede& m=au dete&minat 2!
m!
cup temeinic de ace2t 2u4iect, cu ca&e e&am 1nc! puin
familia&i3at,
Am &e1nceput 2tudiul N am aGun2 2! cun2c cninutul .i
inteniile muncii de /ia! 1nt&ea9! a e/&eului Ka&l Ma&R,
E%apita=
lulI lui mi=a de/enit acum pe&fect cmp&eMen2i4il, 2um! a
luptei
2cial= demc&aiei 1mpt&i/a ecnmiei nainale, lupt! ca&e
t&e=
4uia 2! p&e9!tea2c! te&enul pent&u dminaia capitalului,
/e&ita4il
inte&nainal .i e/&eie2c, capital financia& .i de 4u&2!,
$ $ $
Da& .i din alt punct de /ede&e ace2te cu&2u&i au a/ut
a2up&a
mea influen! de cea mai ma&e imp&tan!,
1nt&= 3i, am ce&ut 2! iau pa&te la di2cuie, Unul din
pa&tici=
pani a c&e3ut c! t&e4uie 2! pa&te di2cuie 1n fa/a&ea
e/&eil& .i
a 1nceput 2!=i ape&e p&in lun9i cn2ide&aii, Acea2ta m=a
1ndemnat
2!=5 cnt&a3ic, %ea mai ma&e pa&te a pa&ticipanil& la cu&2 au
adptat
punctul meu de /ede&e, Re3ultatul a f2t acela c!, dup! c0te/a
3ile,
am int&at 1n unul din &e9imentele aflate atunci 1n 9a&ni3an! la
MiincMen cu titlul de fie& 1n2!&cinat cu educaia,
Di2ciplina t&upei e&a 1n acel mment de2tul de 2la4!, Ea
&e2imea efectele din pe&iada cn2iliil& de 2ldai, Repune&ea
1n
/i9a&e a di2ciplinei .i a 2upune&ii milita&e 2e puteau
1nt&ep&inde
fa&te 1ncet .i fa&te p&udent, 1n lcul di2ciplinei Eli4e&
cn2imiteI,
cum e&a 4iceiul 2! fie numit! 1n ccina de p&ci a lui Ku&t
Ei2ne&,
La fel, t&e4uia ca t&upa 1n2!.i 2! 1n/ee 2! 2imt! .i 2! 90ndea2c!
1nt&=un md nainal .i pat&itic, *ua mea acti/itate 2e
eRe&cita
56B EOfie&ul educat&F
numai 1n ace2te du! di&ecii,
Am 1nceput cu cea mai ma&e 4ucu&ie .i a&da&e, Acum,
1nt&=
ade/!&, mi 2e 1nf!i.a ca3ia de a /&4i 1n faa unui audit&iu mai
nume&2 .i ce p&e/!3u2em dinttdeauna 2e cnfi&ma acum ' .tiam
2!
/&4e2c, "cea mea 2e de3/lta2e 2uficient pent&u a fi cn/ena4il
au3it de ti 2ldaii dint&=un d&mit&,
*ici 2a&cin! nu m! putea face mai fe&icit dec0t acea2ta,
c!ci,
1nainte de li4e&a&e, puteam aduce 2e&/icii in2tituiei ce mi=e&a
eRt&em
de mult la inim! ' a&mata,
A. putea /&4i .i de un 2ucce2 ' am &eadu2, 1n cu&2ul
1n/!!m0ntului inut de mine, mai multe 2ute de cama&a3i, l0n9!
pp&ul .i pat&ia l&, Eu Enainali3amI t&upa .i puteam 2!
cnt&i4ui
a2tfel la 1nt!&i&ea di2ciplinei 9ene&ale,
%u acela.i p&ileG, am putut cuna.te c! un num!& ma&e
de
cama&a3i 1mi 1mp!&t!.eau piniile, ca&e, mai t0&3iu au 1nceput 2!
f&me3e, 1mp&eun! cu mine, nucleul p&incipal al nii mi.c!&i,
56C
%apitlul I`
<titlu>Pa&tidul muncit&e2c 9e&man
1nt&= 3i, am p&imit de la 2upe&i&ii mei &dinul de a
/edea ce
e&a cu acea a2ciaie cu apa&ene plitice &eale, 2u4 numele de
Epa&tidul muncit&e2c 9e&manI, ca&e t&e4uia 2! in! 1n cu&0nd
&euniune 1n ca&e ;ttfied Fede& t&e4uia 2! /&4ea2c!, Mi 2=a
&dnat
2! me&9 acl, 2! 1nele9 ce e&a cu a2ciaia .i api 2! fac un
&ap&t,
%u&i3itatea de ca&e, 1n ace2t mment, d!dea d/ad!
a&mata
1n p&i/ina pa&tidel& plitice, e&a mai mult dec0t de 1nele2,
Re/luia 1i d!du2e 2ldatului d&eptul de a face plitic!, d&ept
de
ca&e 2e fl2i2e fa&te mult, mai ale2 c0nd nu a/ea eRpe&ien!,
E&a
cMia& 1n mmentul c0nd pa&tidele de cent&u .i 2cial=demc&aia
au
t&e4uit 2! &ecuna2c!, 2p&e ma&ele l& &e9&et, c! 2impatiile
2ldatului
2e 1ndep!&tau de pa&tidele &e/luina&e pent&u a 2e 1nta&ce
c!t&e
mi.ca&ea de &ede.tepta&e nainal!, c!ci 2=a 9!2it p&ileGul de a
lua
d&eptul la /t .i i=a inte&3i2 &ice acti/itate plitic!,
%! pa&tidele de cent&u .i ma&Ri.tii &ecu&2e2e&! la acea2t!
mane/&!, e&a e/ident H c!ci, dac! nu 2=a& fi p&cedat la acea2t!
aGu2ta&e a Ed&eptu&il& cet!eanuluiI, cum 2e numea dup!
&e/luie
e9alitatea 1n d&eptu&i a 2ldatului, din punct de /ede&e plitic H
ia&
9u/e&nul din niem4&ie nu a& fi eRi2tat pe2te ani mai t0&3iu .i n=
a&
mai fi putut pe&petua de3na&ea .i &u.inea nainal!, T&upele
e&au
atunci pe calea cea mai 4un! ca 2! de4a&a2e3e naiunea de cei
ca&e=i
2u9eau 20n9ele .i e&au /aleii Antantei 1n!unt&ul !&ii, Da&, faptul
c!
pa&tidele numite EnainaleI /tau .i ele, cu entu3ia2m, cu
c&iminalii
din niem4&ie, aGut0nd a2tfel la neut&ali3a&ea unui in2t&ument
de
&ede.tepta&e nainal!, a&!tau unde pt duce cncepiile
ttdeauna
dct&ina&e ale ace2t& inceni 1nt&e inceni, Acea2t!
4u&9Me3ie,
atin2! 1n &ealitate de 2enilitate intelectual!, e&a cn/in2! la
mdul
cel mai 2e&i2 c! a&mata &ede/enea ceea ce fu2e2e, adic!
f&t!&ea!
a 4&a/u&ii 9e&mane, 1n timp ce pa&tidele de cent&u .i ma&Ri2mul
a/eau
ca 2cp unic 2cate&ea dintelui /enin2 al nainali2mului, f!&!
ca&e
566 Pa&tidul Emuncit&e2c 9e&manI
a&mat! pate fa&te 4ine 2! &!m0n! f&! pliienea2c!, da&
nu
t&up! 2u2cepti4il! 2! lupte cu du.manulN luc&u ce a f2t mai
mult
dec0t 2uficient demn2t&at 1n cntinua&e,
(au cMia& Eamenii n.t&i plitici nainali.tiI c&edeau
c!
de3/lta&ea a&matei na2t&e putea fi alta dec0t nainal!K *u
e2te
imp2i4ilN acea2ta p&/ine din faptul c!, 1n lc 2! fi f2t 2ldai
1n
timpul &!34iului, ei fu2e2e&! ni.te pala/&a9ii de pa&lamenta&i
ca&e
nu a/eau nici idee de ceea ce 2e putea pet&ece 1n inima
4!&4ail&
c!&&a un t&ecut ne2pu2 de m!&e le aminte.te c! ei au f2t
p&imii
2ldai din lume,
De aceea, am Mt!&0t 2! me&9 la &euniunea ace2tui pa&tid
1nc!
ttal necun2cut,
%0nd, 2ea&a, am aGun2 4 Lei4e&3imune&, 1n f2ta 4&a2e&ie
(te&necJe&, la MiincMen, am 9!2it uN&n du!3eci = du!3eci .i
cinaI
de ameni, apa&in0nd 1n cea mai ma&e pa&te mediil& de G2
ale
ppulaiei,
%nfe&ina lui Fede& 1mi e&a deGa cun2cut! de pe
/&emea
cu&2u&il&, a.a c! puteam 2! m! cup mai 4ine de cuna.te&ea
a2caiei,
Imp&e2ia ce mi= f!cea nu e&a nici 4un!, nici &eaN nu!
2cietate, a.a cum e&au at0tea, Atunci e&a tcmai /&emea c0nd
fieca&e 2e 2imea cMemat 2! edifice un nu pa&tid, nefiind
mulumit
de e/luia de p0n! atunci .i nea/0nd nici 1nc&ede&e 1n
pa&tidele
eRi2tente, A2tfel, &!2!&eau ca din p!m0nt, ca 2! di2pa&!, (a c!t!/a
/&eme dup! aceea, f!&! 2u&le .i t&mpete, %ea mai ma&e pa&te
din
fndat&i nu a/eau nici cea mai mic! idee de ceea ce t&e4uia
t!cut
pent&u a a/ea, dint&= a2ciaGie, un pa&tid 2au mi.ca&e, A2tfel
pie&i&!, ap&ape 1nttdeauna, de ma&te 4un! ace2te a2ciaii,
1nt&=
un &idicl 2pi&it de 4!c!nie,
*u p&e/edeam altce/a, dup! ce a2i2ta2em timp de du!
&e ia
&euniunea Epa&tidului muncit&e2c 9e&manI, %0nd, in cele din
u&m!,
Fede& a te&minal, eu m! 2imeam mulumit, "!3u2em de2tule .i
/iam deGa 2! plec, c0nd am 2licitat 2! &!m0n, fiindc! 2e
anuna2e&!
di2cuii li4e&e, Da& .i aici ttul p!&ea 2! u&me3e un 2en2 lip2it
de
inte&e2, c0nd, dint&= dal!, i=a f2t dat cu/0ntul unui Ep&fe2&j
ca&e
a 1ncepui p&in a pune Ia 1ndial! Gu2teea p&incipiil& lui Fede&,
api
H dup! fa&te 4un! &ip2t! a lui Fede& H 2=a 2ituat
numaidec0t
pe Ete&enul faptel&UU, nu f!&! a &ecmanda ttdat! t0n!&ului
pa&tid
cu cea mai ma&e in2i2ten!, ca punct de 2pecial! 1n2emn!tate al
p&9&amului 2!u, lupta pent&u E2epa&a&ea$ #a/a&iei de EP&u=
tiaf,
Omul 2u2inea, cu in2i2ten! ne&u.inat!, c! 1n ace2t ca3, 1n
p&incipal
>@@ Pa&tidul Emuncit&e2c 9e&manI
Au2t&ia 9e&man! 2=a& al!tu&a numaidec0t #a/a&iei .i c! atunci
pacea
a& fi mai 4inef!c!ta&e, .i cMia& alte eRt&a/a9ane a2em!n!ta&e,
Atunci nu m=am putut a4ine 2! nu ce& .i eu cu/0ntul .i 2! nu=i
2pun
2a/antului dmn p!&e&ea mea pe acea2t! tem!, In cele din u&m!,
&at&ul aG&0&!2it lcalul ca cu&c! pluat!, 1nainte ca eu 2!
te&min
de /&4it, In timp ce /&4eam, amenii m! a2cultau cu mi&a&e .i
c0nd
m! p&e9!team 2! le 2pun 4un! 2ea&a .i 2! plec, un 4!&4at 2e
p&ecipit!
l0n9! mine, 2e p&e3int! +nu i=am 1nele2 p&ea 4ine numele- .i=mi
2t&ecu&! 1n m0n! un caiet, 1n apa&en! 4&.u&! plitic!, cu
&u9!min=
tea in2i2tent! de a=5 citi,
Acea2ta mi=a pl!cut fa&te mult, c!ci puteam 2pe&a la
cuna.te&ea, 1nt&= mdalitate mai 2impl!, plicti2ita&ea
a2ciaie,
f!&! a mai fi 4li9at 2! a2i2t la fadele l& &euniuni, De altfel, ace2t
m,
cu apa&en! de 1ntemeiet&, 1mi f!cu 4un! imp&e2ie, Dup!
ace2tea,
eu am plecat,
Lcuiam 1n acel mment 1nt&= ca3a&m! a &e9imentului
>
infante&ie, 1nt&= c!m!&u!, ca&e p!2t&a 1nc! u&mele fa&te
/i3i4ile
ale &e/luiei, 1n timpul 3ilei, m! aflam 1n eRte&i&, cel mai ade2 la
&e9imentul 85 de /0n!t&i, 2au 1n adun!&i, la cnfe&ine 1n alte
unit!i
ale t&upei etc, *u=mi pet&eceam dec0t naptea 1n lcuina mea,
%um,
1n tate dimineile, a/eam 4iceiul 2! m! t&e3e2c 1nainte de
cinci,
lua2em .i alt 4iceiHde a m! amu3a pun0nd pe G2 4uc!ele de
p0ine
u2cat! 2au de ca&ne pent&u .&iceii ca&e 2e 34en9uiau 1n c!m!&u!
.i
p&i/eam cum 2e di2t&au micile animale u&m!&indu=2e 1n ce&c .i
di2put0ndu=.i ace2te delicate2e, 1n eRi2tena mea 2ufe&i2em deGa
at0tea p&i/aiuni c! puteam p&ea 4ine 2!=mi &ep&e3int famea .i,
de
a2emenea, 2ati2facia ace2t& mici animale,
A dua 3i, dup! acea2t! &euniune, e&am tt culcat, c!t&e
&ele
cinci dimineaa, 1n man2a&da mea .i p&i/eam cu&2a .i p&i&ile
4&u.te
ale .&iceil&, %um nu mai puteam ad&mi din nu, mi=am adu2
aminte de 2ea&a din aGun .i de caietul pe ca&e muncit&ul mi=5
1nm0na2e, Am 1nceput 2!=5 cite2c, E&a 4&.u&ic! 1n ca&e aut&ul,
un
muncit&, a&!ta cum &e/eni2e la pinii nainali2te dup! ce
p!&!2i2e
cnfu3ia f&a3el9iei ma&Ri2te .i 2indicali2teN de aici .i titlul'
EDe.tepta&ea mea plitic!I, Dac! 1ncepu2em, am citit cu
inte&e2
acea2t! 2c&ie&e &e2t&0n2! p0n! la cap!tN c!ci, 1n 2ine, ea &eflecta
2cMim4a&ea pe ca&e 1nce&ca2em cMia& eu 1nt&=un md
a2em!n!t&
cu di2p&e3ece ani mai de/&eme, In/lunta&, am &et&!it p&p&ia
e/luie, La ace2te fapte am mai &eflectat de mai multe &i 1n acea
3i
.i api m=am 90ndit 2! la2 definiti/ la pa&te acea2t! 1nt0lni&e,
c0nd,
dup! c0te/a 2!pt!m0ni, 2p&e ma&ea mea mi&a&e, ca&te p.tal!
1n
>@5 Ledina de cmitet
ca&e 2e 2punea c! fu2e2em p&imit 1n pa&tidul muncit&e2c
9e&manN
e&am in/itat 2! aduc eRplicaii la cele de mai 2u2 .i ca u&ma&e 2!
/iu
2! a2i2t la .edin! a cmi2iei pa&tidului,
E&am mai mult dec0t uimit de ace2t md de Ea c0.ti9aI
ade&eni .i nu .tiam dac! t&e4uia 2! m! 2up!& 2au 2! &0d, *u
a/eam
nicidecum intenia 2! m! al!tu& unuia din pa&tidele eRi2tente, ci
/iam 2! 1ntemeie3 eu un pa&tid al c!&ui .ef 2! fiu, O a2emenea
in/itaie nu t&e4uia, deci, luat! 1n cn2ide&a&e,
E&am pe punctul de a=mi t&imite &!2pun2ul 2c&i2 c!t&e
acei
dmni, c0nd mi 2=a t&e3it cu&i3itatea fa! de cele 2pu2e mai
1nainte,
a.a c! m=am Mt!&0t 2!=mi fac apa&iia la 3iua fiRat! pent&u a=mi
eRpune &al p&incipiile,
A /enit 3iua de mie&cu&i, Htelul unde t&e4uia 2! ai4!
lc
.edina 1n di2cuie e&a E"ecMiul R2en4adI, 1n H&n2t&a22eN un
lcal
fa&te mde2t, unde nimeni nu p!&ea de lc 2! ai4! cMef 2! 2e
a/entu&e3e, eRcept0nd ca3iile cele mai 9&a/e, Ace2t luc&u nu
mi&a
pe nimeni 1n 5656, c!ci li2ta de meniu&i e&a fa&te mde2t!, cMia&
.i
1n ma&ile Mtelu&i .i cu 9&eu putea at&a9e /&eun client, Eu nu
.tiam
ace2t Mtel nici cMia& dup! nume,
Am t&a/e&2at Mlul p&2t luminat 1n ca&e nu 2e afla
nimeni,
am c!utat u.a ce d!dea 2p&e 1nc!pe&ea /ecin! .i m=am t&e3it 1n
faa
mem4&il& 4i&ului, La lumina 1ndielnic! a unei l!mpi cu
pet&l,
pe Gum!tate d!&0mat!, pat&u tine&i 2t!teau a.e3ai, ia& p&int&e
ei
aut&ul 4&.u&icii, ca&e m! 2alut! imediat cu cea mai ma&e
4ucu&ie
.i mi=a u&at 4un /enit ca unui nu mem4&u al pa&tidului
muncit&e2c
9e&man,
E&am puin de2cump!nit, Atunci am f2t &u9at 2!
&enun la
eRpune&ea mea, c!ci Ep&e.edintele ReicM=uiuiI u&ma 2! /in!,
1n
2f0&.it, el a ap!&ut, E&a cel ca&e p&e3ida2e Ia 4&a2e&ia
(te&aecJMe&
cnfe&ina lui Fede&,
A.tept0nd, m! cup&in2e2e ia&!.i cu&i3itatea .i
a.teptam cu
ne&!4da&e ce u&ma 2! 2e int0mpfe, Pent&u mment afla2em
numele
tutu&& ace2t& dmni, P&e.edintele E&9ani3aiei ReicM=ulu1Ue&a
un
dmn Ha&&e&, ia& cel al &9ani3aGJi din MuncMen e&a Antn
D&eRie&,
(=a citit p&ce2ul=/e&4al al ultimei .edine, Api a /enit
&0ndul
&ap&tului ca2ie&ului H a2ciaia p2eda 2uma ttal! de .apte
m!&ci
.i cinci3eci de pfennin9i H dup! ca&e ca2ie&ul a p&imit
cnfi&ma&ea
1nc&ede&ii 9ene&ale, Ace2t fapt a f2t t&ecut 1n p&ce2ul /e&4al
Api,
p&e.edintele a citit &!2pun2u&ile la 2c&i2a&e din Kiel, la una
din
Du22eld&f .i la 1nc! una din #e&linN tat! lumea a f2t de
acid ca
ace2tea, Api 2=a dat cu/0ntul emi2a&ului' 2c&i2a&e de la
#e&lin,
>@> Ledina de cmitet
una de la Du22eldf .i una de la Kiel, a c!&& 2c&ie&e p!&ea a fi
p&imit!
cu ma&e 2ati2facie,
(=a decla&at c! ace2t 2cMim4 c&e2c0nd de 2c&i2&i e&a
cel mai
4un .i cel mai e/ident 2emn al ampl&ii eRtinde&ii Epa&tidului
mun=
cit&e2c 9e&manI .i atunci,,, atunci a a/ut lc lun9!
cn2ulta&e
a2up&aQma&il& &!2pun2u&i ce t&e4uia 2! fie f&mulate,
1n2p!im0nt!t&, 1n2p!im0nt!t&, E&a 4uc!t!&ie de
clu4 de
cea mai p&a2t! 2pe!, A.ada&, t&e4uia a&e 2! int&u 1n a.a
ce/a K
In fine, &dinea de 3i aGun2e2e la ni p&imi&i, adic! 2=a
t&ecut
la deli4e&a&ea a2up&a ca3ului meu,
Am 1nceput 2! 1nt&e4 N da&, 1n afa&! de c0te/a di&ecti/e
/a9i,
nu eRi2ta nimic, nici un p&9&am, nici 4&.u&!, a42lut nici

tip!&itu&!, nici ca&nete de mem4&u, nici cMia& ne/in! de

.tampil!,
ci numai 4un! c&edin! e/ident! .i 4un!/in!,
Din nu, nu mi=a mai /enit 2! &0d, c!ci tate ace2tea
nu e&au
altce/a dec0t 2emnul ca&acte&i2tic al unei ttale pe&pleRit!i .i
al unei
di2pe&!&i attcup&in3!ta&e 1n ceea ce p&i/e.te pa&tidele
eRi2tente
p0n! atunci, p&9&amele, inteniile .i acti/itatea l& K %eea
ce=i
1mpin9ea pe ace.ti tine&i la aciune &idicl! la p&ima
/ede&e e&a
numai cMema&ea 9la2ului l!unt&ic, ca&e, mai mult in2tincti/
dec0t
cn.tient, 1i f!cea 2! 1nelea9! c! tate pa&tidele eRi2tente nu
e&au
apte 2! t&e3ea2c! naiunea 9e&man! .i 2!=i &epa&e p&eGudiciile
inte&ne,
Am citit la iueal! di&ecti/ele pa&tidului, ca&e e&au
dactil9&a=
fiate, .i am 9!2it 1n ele eRp&e2ia 4un!/inei, da& .i a
neputinei, E&a
mult! cnfu3ie .i multe necla&it!i, multe luc&u&i lip2eau,
da& mai
ale2 lip2ea 2pi&itul de lupt!,
Ltiam 4ine ce 2imeau ace.ti ameni' e&a d&ina
pent&u
nu! mi.ca&e, ca&e 2! fie mai mult dec0t un pa&tid, 1n 2en2ul ce=
5 d!m
aici ace2tui cu/0nt,
%0nd m=am 1nt&2 2ea&a la ca3a&m!, a/eam deGa
p!&e&ile mele
pe tema ace2tei a2ciaii,
M! aflam 1n faa p&4lemei ceea mai dificil! a /ieii
mele '
t&e4uia 2! int&u 2au 2! &efu3 K
Raiunea nu m! putea 2f!tui dec0t 2! &efu3, da&
2entimentele
nu=mi d!deau pace .i cu c0t 1nce&cam mai mult 2!=mi
ima9ine3
ne2ctina 1nt&e9ului clu4, cu at0t 2entimentele mele 1i luau
pa&tea,
Pe pa&cu&2ul u&m!ta&el& 3ile, 2ufletul meu n=a mai
cun2=
cut diMna,
%0nt!&eam a&9umentele p& .i cnt&a, De mai mult!
/&eme
m! deci2e2em 2! int&u 1n acti/itatea plitic!N c! ace2t luc&u n=
a f2t
p2i4il dec0t 1nt&= mi.ca&e nu!, E&a, de a2emenea,
limpede, da&
>@7 O Mt!&0&e i&e/ca4il!
c! 1mi lip2i2e p0n! acum im4ldul 1n ace2t 2en2, *u apa&in
cate9&iei
de ameni ca&e a2t!3i 1ncep ce/a, ca m0ine 2! a4andne3e .i,
dac!
e2te p2i4il, 2! mai t&eac! .i la altce/a, De aceea, 1mi e&a at0t de
9&eu
2! m! decid unei ni iniiati/e de ace2t 9en, ca&e t&e4uia 2au 2!
capete
cea mai ma&e imp&tan! 2au, 1n ca3 cnt&a&, 2! di2pa&! a.a
cum e&a
l9ic, Ltiam c! acea2ta a& fi pent&u mine deci3ie definiti/!,
l0n9!
ca&e nu a& mai fi f2t nicidat! lc pent&u un nici un pa2
E1napiI,
Pent&u mine, atunci nu e&a nicidecum /&4a de un Gc pa2a9e&,
ci
aface&e fa&te 2e&ia2!, DeGa, p0n! 1n acele mmente, me&eu
1nce&=
ca2em antipatie in2tincti/! pent&u amenii ca&e 1ncep ttul
f!&! a
duce nimic la 4un 2f0&.it, Ace.ti di2p!&ui ce 2e /!d
p&etutindeni 1mi
p!&eau di.i, %n2ide&am aciunea ace2t& ameni mai &ea
dec0t
inacti/itate ttal!,
1n2u.i de2tinul p!&ea c!=mi face acum 2emn cu de9etul,
*u m=a. fi 1nd&eptat nicidat! c!t&e unul din ma&ile
pa&tide
eRi2tenteN /i eRpune .i mai detaliat &aiunile mele 1n ace2t
2en2,
Acea2t! a2ciaie mic! .i &idicl!, cu cei c0i/a mem4&i ai 2!i,
mi=a
p!&ut c! p&e3int! unicul a/antaG de a nu 2e fi piet&ificat 1n
2tadiul
de E&9ani3aieI, ci de a l!2a indi/idului i3lat p2i4ilitatea
unei
acti/it!i pe&2nale efecti/e, Aici 1nc! 2e mai putea luc&a .i cu
c0t
mi.ca&ea e&a mai mic!, cu at0t 2e putea 2!=i dai f&m!
cn/ena4il!,
Aici 2e mai putea Mt!&1 1nc! 4iectul, 2cpul .i calea, ceea
ce, 1n
ma&ile pa&tide deGa eRi2tente, nu 2e putea 1nf!ptui,
%u c01 &eflectam mai mult timp la cele de mai 2u2, cu
at0t 2e
1nt!&ea 1n mine cn/in9e&ea c! tcmai 1n cad&ul unei
a2emenea
mi.c!&i &edu2e 2e putea 1nt&= 3i p&duce de.tepta&ea naiunii,
ia& nu
1n cele ce 2unt p&ea le9ate de idei /ecMi 2au .i de inte&e2ul
pent&u
&e9im al pa&tidel& plitice pa&lamenta&e cmplice, Acea2ta
pent&u
c! ideea ca&e t&e4uia p&clamat! aici e&a le9at! de nu!
cncepie
a lumii, .i nu un cu/0nt de &dine elect&al!,
Da&, 1n tate ca3u&ile, e&a /&4a de Mt!&0&e infinit de
9&eu de
adptat, dec0t de /ina de a t&an2pune acea2t! intenie 1n
&ealitate,
Li ca&e e&au calit!ile ce le puteam fl2i pent&u a
1nf!ptui
acea2t! 2a&cin! K
%! e&am lip2it de a/e&e .i 2!&ac, 1mi p!&ea un luc&u mai
u.&
de 2up&tat, 1n2! ceea ce e&a mai Genant e&a 1n2!.i apa&tenena
mea
la amenii uniliN faptul c! e&am pie&dut p&int&e miliane de
cet!eni,
fiin! pe ca&e Ma3a&dul putea l!2a 2! t&!ia2c! 2au 2! fac!
2!
di2pa&! f!&! ca nimeni 2! catadic2ea2c! 2! ia 2eama, Mai /enea
2! 2e
adau9e dificultatea ce &e3ulta din in2uficiena educaiei mele
.cla&e,
%ei pe ca&e am cn/enit 2!=i numim EintelectualiI 1i
p&i/e2c,
>@8 O Mt!&0&e i&e/ca4il!
de altminte&i, me&eu cu cnde2cenden! &ealmente ne2f0&.it! .i
de= ,Q
2u2 1n G2 pe cei ca&e nu au f!cut 2tudii &e9ulate .i ca&e nu au
a2imilat
cun.tiinele nece2a&e, *u 2e pune nicidat! 1nt&e4a&ea' ce
pate
mul, ci Ece a 1n/!at elIK
Ace.ti ameni Ein2t&uiiI ap&ecia3! mai mult pe cel mai
ma&e
im4ecil, c0nd el e2te acpe&it de un num!& 2uficient de
ce&tificate,
dec0t pe cel mai 2t&!lucit& t0n!& c!&uia 1i lip2e2c ace2te
p&eia2e
dcumente, P&in u&ma&e, puteam 2!=mi ima9ine3 cu u.u&in!
ce
p&imi&e 1mi /a face acea2t! lume Ein2t&uit!I .i 1n ace2t 2en2 m=
an
1n.elat numai 1n m!2u&a 1n ca&e, 1n acel mment, 1i c&edeam
pe
ameni mai 4uni dec0t 2unt 1n cea mai ma&e pa&te 1n
&ealitatea
p&3aic!, O&ica&e a& fi, eRcepiile nu /& &!2!&i nicidat!
dec0t 1n
mdul cel mai 2t&!lucit&, 1n ce m! p&i/e.te, din a2ta am
1n/!at 2!
fac de2e4i&e 1nt&e .cla&ii pe&petui .i amenii 1nt&=ade/!&
capa4ili,
Dup! du! 3ile de du&e&a2e &e/e&ii .i &eflecii, am
aGun2 la
cn/in9e&ea c! pa2ul t&e4uia f!cut,
A f2t ceea mai imp&tant! Mt!&0&e a /ieii mele,
De aceea m=am 1n2c&i2 ca mem4&u al pa&tidului
muncit&e2c
9e&man .i am p&imit titlul p&/i3&iu de mem4&u, cu num!&ul
B,
>@D
%apitlul `
<titlu>%au3ele p&!4u.i&ii
Ad0ncimea c!de&ii unui c&p a&eca&e e2te ttdeauna
m!2u&at!
p&in di2tana dint&e p3iia actual! .i cea cupat! la 1nceput,
La fel 2e 1nt0mpl! cu c!de&ea ppa&el& .i 2tatel&, De
aceea,
2ituaia H 2au, mai 4ine 3i2, 1n!limea iniial! H 1m4&ac!, p&in
ace2te
fapte, imp&tan! deci2i/!, *u e2te p2i4il 2! /edem cla&
c!de&e
&!2un!ta&e, 2au p&!4u.i&e, dec0t atunci cel ca&e cade 2e &idica
dea2up&a mediei, De aceea, p&!4u.i&ea impe&iului pa&e at0t de
du&!
.i de te&i4il! pent&u &icine e capa4il de &eflecie .i de
2entimente '
1nt&=ade/!&, c!de&ea 2a 2=a p&du2 de la a2emenea 1n!lime, a.a
cum
.tim, c! e2te ap&ape imp2i4il 2! ne ima9in!m Galea .i &uin!
actul!,
1ntemeie&ea impe&iului p!&ea deGa au&elat! de ma9ia
e/e=
nimentului 1n2u.i ca&e 1nal! 1nt&ea9a naiune, Dup! cu&2! f!&!
e9al
din /ict&ie 1n /ict&ie, p0n! la u&m!, ca &!2plat! a e&i2mului
nemu&it& al fiil& .i al 2t&!nepil&, 2=a de3/ltat un impe&iu,
%n.tient 2au nu, puin inte&e2ea3!, 9e&manii a/eau ti
2entimentul
c! ace2t impe&iu, ce nu=.i dat&a eRi2tena ptl9!&iil&
9&upu&il&
pa&lamenta&e, dmina alte 2tate, p&in 2implul fapt al f&umu2eii
1ntemeie&ii lui,
1nt&=ade/!&, nu p&in c0&0iala unei lupte &at&ice 1n
Pa&la=
ment, ci 1n tunetele .i 4u4uitu&ile de la a2ediul Pa&i2ului 2=a
1nf!ptuit
actul 2lemn al manife2t!&ii de /in! p&in ca&e 9e&manii, p&ini
.i
pp&, .i=au eRp&imat Mt!&0&ea de a 1ntemeia, pent&u /iit&, un im=
pe&iu, .i de a &idica din nu c&ana impe&ial! la 1n!limea unui
2im4l
Ace2ta a f2t &e3ultatul un& c&ime, ia& cei ca&e au f2t
1nte=
meiet&ii 2tatului lui #i2ma&cJ nu e&au nici de3e&t&i .i nici
Ee2c&ciI,
ci au f2t &e9imentele de pe f&nt,
O a2emenea &i9ine .i un a2tfel de 4te3 al fcului
1nf!.u&au
deGa impe&iul 1n 2t&!luci&ea unei 2la/e i2t&ice cum n=a f2t dat
dec0t
&a& .i numai 2tatel& fa&te /ecMi 2! fie 1n/e.m0ntate,
Li ce a2cen2iune a 1nceputW
Li4e&tatea din afa&! a2i9u&a p0inea cea de tate 3ilele
1n!unt&u,
>@? (emnele p&e9!tita&e ale cata2t&fei
*aiunea 2=a 1m49!it nume&ice.te .i p&in 4unu&i
p!m0nte.ti,
Ona&ea 2tatului .i, dat! cu ea, na&ea pp&ului
1nt&e9
e&au ap!&ate .i 2al/a9a&date de a&mat! ca&e f!cea limpede 2!
&eia2!
dife&ena fa! de pp&ul 9e&man din acea /&eme,
Da& dec!de&ea impe&iului .i a pp&ului 9e&man e2te
at0t de
ad0nc!, c! tat! lumea pa&e cup&in2! de ameeal! .i lip2it! de
2entimente .i de &aiuneN a4ia ne mai aducem aminte de
m!&eia
t&ecutului, 1nt&=at0t pute&ea .i f&umu2eea de alt!dat! apa& ca un
/i2
1n faa mi3e&iei din p&e3ent,
(e pate a2tfel 1nele9e cum 2u4limul ne &4e.te 1nc0t ne
face
2! uit!m 2! ce&cet!m 2imptmele 1n2p!im0nt!ta&ei p&!4u.i&i,
2imp=
tme ce t&e4uia deGa 2! eRi2te 1nt&= f&m! 2au alta,
F!&! 1ndial!, ace2t md de a /edea nu p&i/e.te dec0t pe
cei
ca&e 2cte2c ;e&mania ca pe un lc de 2eGu& unde 2e c0.ti9! .i
2e
cMeltuie2c 4aniN 1nt&=ade/!&, nu ne 2tau la 1ndem0n! dec0t
ace.tia
pent&u a cn2ide&a 2tatul actual ca pe un de3a2t&u N ceilali,
dimp=
t&i/!, 1l p&i/e2c ca pe 1mplini&e 1ndelun9 a.teptat! a d&inel&
l&,
p0n! atunci neptlite,
Ttu.i, 2imptmele p&!4u.i&ii e&au atunci manife2tate, de.i
nu
2e 9!2ea dec0t fa&te puini ameni pent&u a t&a9e ce/a
1n/!!minte,
A2t!3i 1n2! a.a ce/a e2te mai nece2a& ca nicidat!, A.a
cum
nu 2e pate /indeca 4al! dec0t dac! i 2e cuna.te cau3a, la fel
t&e4uie
acinat .i cu &elele plitice, De2i9u&, 2unt 1n9&iGite da& mani=
fe2t!&ile eRte&ne ale unei 4li, acelea ca&e i34e2c p&i/i&ea .i 2unt
mai
u.& de de2e4it .i de de2cpe&it dec0l cau3a ad0nc!, Li de aici
mti/ul pent&u ca&e at0ia ameni nu aGun9 nicic0nd 2! di2tin9!
efectele eRte&ia&e .i le cnfund! cMia& cu cau3a l&N ei p&efe&!
cMia&
2! ne9e p&e3ena unei a2emenea cau3e, A.a 1nc0t a2t!3i, cea mai
ma&e
pa&te din ni iau 1n cn2ide&a&e de3a2t&ul 9e&man, 1n p&imul &0nd,
1n
cnteRtul p&!4u.i&ii ecnmice .i a cn2ecinel& ei, Ti
ap&ape
t&e4uie de altfel 2!=.i 2up&te pa&tea de 2ufe&in! .i pent&u
fieca&e
eRi2t! un mti/ dete&minant ca 2! 1nelea9! 2en2ul .i ampla&ea
cata2t&fei, Din cnt&!, ma2ele la&9i p&i/e2c mult mai puin
acea2t!
/in! din punct de /ede&e plitic, cultu&al .i din punct de /ede&e
al
4iceiu&il& .i cel al m&alei, Aici mult& ameni le lip2eau
ttal
2entimentele .i &aiunea,
%Mia& dac! e2te a.a 1n ce p&i/e.te cau3ele p&!4u.i&ii
/!3ute de
ma2ele la&9i, 2! admitem, da&, c! mediile luminate cn2ide&!
de3a2t&ul
9e&man ca fiind, 1n p&imul &0nd, Ecata2t&f! ecnmic!I .i,
d&ept
u&ma&e, a.teapt! 2al/a&ea 1nt&= 2luie ecnmic!, ace2t luc&u
1mi
pa&e a fi una din cau3ele pent&u ca&e nu 2=a putut 4ine, p0n!
1n
>@B %au3ele %ata2t&fei
p&e3ent, /indeca&ea,
Dac! aGun9em 2! 1nele9em c! p&4lema ecnmic! nu 2e
afl!
dec0t pe planul al dilea 2au al t&eilea .i c! &lul cel mai
imp&tant
e2te deinut de fact&ii plitici .i m&ali .i de fact&ul E20n9eI,
numai
atunci /a fi p2i4il 2! 2e2i3!m cau3a neca3u&il& actuale .i, p&in
u&ma&e, 2! 9!2im miGlcul .i d&umul 2p&e /indeca&e,
De aceea, ce&ceta&ea cau3el& p&!4u.i&ii 9e&mane e2te de

imp&tan! deci2i/!N ea 2e afl! la 4a3a unei mi.c!&i plitice al

c!&ei
temei t&e4uie 2! fie tcmai 1nl!tu&a&ea 1nf&0n9e&ii 1n2!.i,
1n2!, cMia& 1n cu&2ul ce&cet!&ii t&ecutului t&e4uie 2! ne fe&im
de a
cnfunda efectele, ca&e 2a& mai ta&e 1n cMi, cu cau3ele, mai puin
/i3i4ile,
ERplicaia neca3u&il& na2t&e de acum, ca&e ne /ine cel
mai
u.& 1n minte .i ca&e, ca u&ma&e, e2te cea mai &!2p0ndit!, e2te
u&m!ta&ea' ni a/em de 2up&tat u&m!&ile &!34iului pe ca&e 5=
am
pie&dut, deci cau3a 2ituaiei na2t&e nefe&icite e2te pie&de&ea
&!34iului,
Pate c! eRi2t! muli 2emeni ce c&ed 1n md 2e&i2 acea2t!
p&2tieN da& 1nc! .i mai muli 2unt cei 1n 9u&a c!&&a ea nu
&ep&e3int!
dec0t minciun! .i ipc&i3ie inteninat!N a2tfel 2tau t&e4u&ile ,cu
ti
cei ca&e 1ntind fa&fu&ia la untul 9u/e&nului,
P&ta9ni.tii &e/luiei nu au &ep&.at, me&eu cu
am!&!ciune,
pp&ului indife&ena 2a ttal! fa! de 1ncMeie&ea &!34iului K
Dimpt&i/!, nu afi&ma2e&! ei fa&te 2e&i2 c!, 1n cel mai
4un
ca3, capitali2mul putea a/ea un inte&e2 1n 2f0&.itul /ict&i2 al
imen=
2ei lupte dint&e ppa&e, da& nicidecum pp&ul 9e&man,
muncit&ul
9e&man W Da W nu decla&a2e&! a&e ace.ti ap2tli ai &ecncilie&ii
mndiale c! nu e&a de di2t&u2 dec0t milita&i2mul, da& c! pp&ul
9e&man putea cele4&a cea mai f&uma2! dint&e in2u&ecii K *u au
f2t
a&e ap&eciate 1n ace2te medii 4ineface&ile Antantei .i nu a2up&a
;e&maniei a f2t a&uncat! /ina luptei 20n9e&a2e K Da& nu 2=a& fi
putut face a.a f!&! a decla&a c!, cMia& 1nf&0n9e&e milita&!, nu
putea
a/ea pent&u naiune u&m!&i 2peciale K *u fu2e2e 1nt&ea9a
&e/luie
f!cut! 1n numele ace2tei l3inci K Ea a fu&at lau&ii /ict&iei de pe
d&apelele na2t&e, da&, ttu.i, p&in inte&mediul ei putea me&9e p=
p&ul 9e&man c!t&e li4e&tatea lui eRt&em! .i inte&n! W
*u e&a cam a.a, cama&a3i nefe&icii .i 1n.elai K
E&a ade/!&at! ne2imi&e din pa&tea e/&eil& 2! at&i4uie,
p&nind de aici, cau3a cata2t&fei 1nf&0n9e&ii milita&e, 1n timp ce
E"&T!&t2I din #e&lin, &9anul cent&al al tutu&& t&!d!t&il&,
2c&ia
c!, de data acea2ta, pp&ul 9e&man n=a& mai a/ea d&eptul 2!=.i
mai
ap&pie /&edat! /ict&ia W
Ia& acum acea2ta t&ecea d&ept mti/ al de3a2t&ului K
>@C Re2pn2a4ilii p&!4u.i&ii
#ine1nele2 c! a& fi f2t lip2it de cel mai mic inte&e2 2! caut
2!=i cm4at pe ace.ti mincin.i H.i nu=mi &i2ipeam cu/intele ca 2=
fac H dac!, din nefe&ici&e, ace2te nn2en2u&i nu e&au clp&tate de
mulime de ameni cmplet ne2ctii, da& lip2ii de &ice &ea
intenie, de &ice fal2itate K
1n pi a2, ace2te di2cuii /& fe&i a&9umente cel& ce lupt!
pent&u cau3!' ei 2unt fl2it&i 1nt&=un mment c0nd cu/intele 2unt
denatu&ate a4ia ce au f2t p&nunate,
Iat!, a.ada&, ce 2e pate 2pune, dup! acea2t! afi&maie' p&!4u.i&ea
;e&maniei e2te imputa4il! 1nf&0n9e&ii na2t&e 1n ultimul &!34i,
In tate ca3u&ile p2i4ile, pie&de&ea &!34iului a a/ut
2em=
nificaie t&a9ic! pent&u /iit&ul pat&iei na2t&e, da& pie&de&ea acea2ta
n=a f2t cau3! N ea 1n2!.i nu e&a dec0t cn2ecina alt& cau3e, %! un
finaP nefe&icit al ace2tei lupte pe /ia! .i pe ma&te a t&e4uit 2!
ant&ene3e u&m!&i cata2t&fale, ace2t luc&u e2te pe&fect limpede pen=
t&u &ice 2pi&it p!t&un3!t& .i lip2it de &ea/in!,
Din nen&ci&e, au f2t .i ameni c!&&a acea2t!
p!t&unde&e
a luc&u&il& p!&ea 2! le lip2ea2c!, la mmentul pt&i/it, 2au ca&e, de.i
.tiau cnt&a&ul, ttu.i, mai 1nt0i au cm4!tut, api au ne9at ace2t
ade/!&, Ia& cel mai de2 ace.ti ameni e&au cei ca&e, dup! 1ndeplini&ea
d&inel& l& 2ec&ete, /edeau dedat!, da& p&ea t0&3iu, 1ntinde&ea
cata2t&fei la ca&e cnt&i4ui2e&!,
Ei 2unt &e2pn2a4ili de p&!4u.i&ea na2t&! .i nu
1nf&0n9e&ea,
a.a cum le place 2! cnceap! .i 2= 3ic! ' 1nt&=ade/!&, 1nf&0n9e&ea
nu a f2t dec0t cn2ecina aciunil& l& .i nu &e3ultatul unui c=
mandament Ep&2tI, a.a cum d&e2c acum 2! 2u2in!, *ici inamicul
nu e&a cn2tituit din la.i, ci .i el .tia 2! ma&!N din p&ima 3i, 2upe&i&
ca num!& a&matei 9e&mane, el a cmandat, pent&u 1n3e2t&a&ea teMnic!,
a&2enale din lumea 1nt&ea9!, E2te incnte2ta4il c! /ict&iile 9e&mane,
4inute 1n cei pat&u ani cnt&a lumii 1nt&e9i, pe l0n9! e&i2m .i 4un!
&9ani3a&e, 2e dat&ea3! numai 2upe&i&it!ii cmandanil& n.t&i,
O&9ani3a&ea .i cnduce&ea a&matei 9e&mane au f2t cele mai ma&i
&eali3!&i 1n dmeniu, ce 2=au /!3ut p0n! acum pe p!m0nt,
Dac! au f2t deficiene, a f2t mene.te imp2i4il 2! le e/it!m,
P&!4u.i&ea ace2tei a&mate nu a f2t cau3a 2ufe&inel&
actuale
N ace2tea nu 2unt dec0t ni.te cn2ecine ale alt& c&ime, cn2ecine
ca&e, t&e4uie 2pu2, au cn2tituit 1nceputul altei cata2t&fe, mai /i3i4il!,
Acea2ta &e3ult! din u&m!ta&ele '
O 1nf&0n9e&e milita&! t&e4uie a&e 2! cnduc! Ia
p&!4u.i&ea
cmplet! a unui 2tat 2au a unei naiuni K De c0nd un &!34i nen&cit
cnduce la un a2emenea &e3ultat K
>@6 M& ppa&ele dint&= 1nf&0n9e&e K
M& ppa&ele din p&icina pie&de&ii unui &!34i K R!2pun2ul
la acea2t! p&4lem! pate fi unul 2cu&t,
Ttdeauna e la fel c0nd 1nf&0n9e&ea l& milita&! 1n2eamn!
pent&u acele ppa&e p&eul 2t!&ii l& de c&upie, al la.it!i l&, al
lip2ei l& de ca&acte&, pe 2cu&t al infamiei l&,
Dac! nu e2te a.a, 1nf&0n9e&ea milita&! acinea3! mai de9&a4!
ca 2timulent pent&u nu! a2cen2iune c!t&e un ni/el mai &idicat' ea
nu e2te piat&a fune&a&! a eRi2tenei nainale,
I2t&ia cnfi&m! p&in nenum!&ate eRemple /e&idicitatea ace2=
tei afi&maii,
Din p!cate, 1nf&0n9e&ea milita&! a pp&ului 9e&man n=a f2t
cata2t&f! neme&itat!, ci pedeap2! d&eapt! a Gu2tiiei ete&ne, *i
am me&itat din plin acea2t! 1nf&0n9e&e, Ea nu e2te dec0t fenmenul
eRte&n al de2cmpune&ii celei mai ma&i, p&int&e altele dint&=un .i& de
fenmene inte&ne, ca&e, de.i /i3i4ile, au &!ma2 a2cun2e pent&u cea
mai ma&e pa&te a amenil&, din ca&e, dup! metda 2t&uului, nici
unul nu /ia 2! le /ad!,
A/ei in /ede&e, a.ada&, fenmenele 1ncnGu&!ta&e ce ca&ac=
te&i3ea3! manie&a 1n ca&e pp&ul 9e&man a &eceptat 1nf&0n9e&ea,
*=a f2t nel eRp&imat! .i cu ne&u.ina&e, 1n anumite medii, 4ucu&ia
pent&u acea2t! nen&ci&e a pat&iei K Deci, pate 2! pa&te 1n a.a fel
1nc0t 2! a&ate c! nu me&ii! 1nt&=ade/!& acea2t! pedeap2! K %e=i d&ept,
nu 2=a me&2 mai depa&te 2i nu 2=au l!udat unii c! am adu2 c!de&ea
f&ntului .i acea2ta nu du.manul a f!cut= ' nu, nu, pem&u a2eme=
nea &u.ine 9e&manii pa&t! &!2punde&ea, (e pate 3ice c!, 1n ceea
ce=i p&i/e.te, i=a l/it pe ned&ept K De c0nd am 1nceput 2! ne at&i4uim
nu! 1n.ine &e2pn2a4ilitatea &!34iului K Li acea2ta 1mpt&i/a
&ic!&ei Gudec!i, 1mpt&i/a &ic!&ei cuna.te&i a faptel& c
*u .i ia&!.i nu, 1n mdul 1n ca&e pp&ul 9e&man a &eceptai
1nf
&
0n9e&ea 2e &ecuna.te fa&te c1a& c! ade/!&ata cau3! a p&!4u.i&ii
t&e4uie c!utat! 1n alt! pa&te, nu 1n pie&de&ea, pu& milita&! a c0t&/a
p3iii, 2au 1&, &e2pin9e&ea unei fen2i/e N dac! f&ntul a& fi c!3ut
1nt&=ade/!& ca f&nt, pu& .i 2implu, .i dac! p&!4u.i&ea iui a& fi at&a2
p&!4u.i &ea !&ii, pp&ul 9e&man a& fi 2up&tat 1nf&0n9e&ea cu ttul dife&it,
Atunci am fi 2up&tat nen&ci&ile cn2ecuti/e 1nf&0n9e&ii,
2t&0n90nd din diniN cup&in.i de du&e&e, am l!2a 2! 2e aud! pl1n2ete,
"ilena 2au m0nia ne=a& fi umplut inimile 1n ce=l p&i/e.te pe inamicul
aGun2 1n/in9!t& 9&aie pe&fidiei Ha3a&dului 2au /inei de2tinuluiN
atunci naiunea, a2emenea 2enatului &man, a& fi /enit 1n faa di/i=
3iil& 1n/in2e 2! le mulumea2c!f 1n numele pat&iei, pent&u 2ac&ificiile
la ca&e cn2imi2e&!, .
i
1ndemn1ndu=le 2! nu 1.i pia&d! 1nc&ede&ea 1n
>5@ Din T&ei 9e&mani unul e2te t&!d!t&
ReicM, %Mia& .i capitula&ea nu a& fi f2t 2emnat! dec0t cu
mintea, 1n
timp ce inima a& fi 4!tut deGa la 90ndul &e/an.ei /iita&e,
1n ace2t fel a& fi f2t acceptat! 1nf&0n9e&ea, dac! ea 2=
a& fi
dat&at numai de2tinului, Atunci nici n=am fi &02, &,ici n=am fi
dan2at,
nu ne=am fi l!udat cu la.itatea, n=am fi 9l&ificat 1nf&0n9e&ea,
n=am
fi in2ultat t&upele la 1nta&ce&ea din lupt!, nici nu le=am fi t0&0t
1n
mci&l! d&apelele .i 1n2emnele N dai, mai ale2, ii=am fi
cn2tatat
nicidat! ace2t fenmen Mid2, ca&e 5=a f!cuW pe un fie&
en9le3,
clnelul Repin9tn, 2! 2pun! cu di2p&e ' EDin e&ei 9e&mani
unul
e2te t&!d!t& WI *u, acea2t! mlim! nu 2=a& ii &!2p0ndit ca un
/aW
2ufcant, ca&e, de cinci ani, a 1necat ultima &!m!.i! de
cn2ide&aie
pe ca&e alie a n din lume a/eau pent&u ni,
Aici 2e /ede ceW mai 4ine neade/!&ul ace2tei afi&maii,
cum c!
pie&de&ea &!34iului e2te cau3a de3a2t&ului 9e&man,
*u, acea2t! p&!4u.i&e, din punct de /ede&e milita&,
nu e&a
dec0t u&ma&ea unui .i& de fenmene m&4ide .i a p&/c!&il&
ca&e
le=au p&du2 .i ca&e, 1nc! 1n /&emu&ile de pace, afecta2e&!
naiunea
9e&man!, De aici p&ima cn2ecin! cata2t&fal!, e/ident!
pent&u ti,
a plu!&ii t&adiiil& .i a m&alei, a diminu!&ii in2tinctului de
cn=
2e&/a&e .=, a 2entimentel& le9ate de el, &ele ca&e, de muli
ani,
1ncepeau 2! 2u4mineAe te&neiiile pp&ului .i ale impe&iului,
Da&, le &e/ine e/&eil&= ca&e au 4iceiul de a mini f!&!
m!2u&!,
ca .i &9ani3!&ii luptei ma&Ri2te, imputa&ea &e2pn2a4ilit!ii
pent&u
de3a2t&u, tcmai mului ca&e 2in9u&, 1n3e2t&at cu pute&e
2up&ame=
nea2c! de /in! .i de aciune, 1nce&ca 2! fe&ea2c! naiunea de
p&!4u.i&ea
ttal! .i de &u.ine, 1n timp ce Ludendiff e&a 2ti9mati3at, fiind
acu3at de
pie&de&ea &!34iului mndial, a&mele d&eptului m&al fu2e2e&!
2mul2e
din m0inile micului acu3at& pe&icul2 ce 2e putea &idica
1mpt&i/a
t&!d!t&il& de pat&ie, 1n ace2t 2en2 2=a p&nii de la p&incipiul
fa&te Gu2t
c! din cea mai ma&e minciun! ttdeauna anumit! pa&te e2te
c&e3ut!N
ma2ele la&9i ppula&e la2! 1nl&=ade/!& 2! le fie c&upte mai u.&
fi4&ele
cele mai intime ale inimii dec0t 2! 2e a&unce, /lunta& .i
cn.tient, 1n
miGlcul &!ului' de aceea, 1n 2implicitatea p&imiti/! a
2entimentel& l&,
ele /& fi mai u.& /ictima unei minciuni ma&i dec0t a uneia
mici, Ele
ni.ele, 1n 9ene&al, nu cmit dec0t minciuni mici, 1n acela.i timp
fiindu=le
p&ea &u.ine 2! cmit! unele ma&i,
Ele nu /& putea cncepe a2tfel de 1n.el!t&ie .i nu /&
putea
c&ede, cMia& la alii, 1n p2i4ilitatea un& fal2e inte&p&et!&i, de

ne&u.ina&e nemai/!3ut! N cMia& dac! 2unt l!mu&ite, ele 2e /&

1ndi,
/& e3ita mult timp, 1n cel mai 4un ca3, ele /& mai admite
ca
ade/!&at! eRplicaie a&eca&e ce le /a fi p&pu2!,
>55 %au3ele .i 2imptmele maladiil&
%! ttdeauna ce/a &!m0ne din cele mai ne&u.inate
minciuni
e2te un fapt p&ea 4ine cun2cut de cei mai ma&i a&ti.ti ai
1n.el!t&iei
.i de 9!.tile de e2c&ci, ca&e le fl2e2c de 1ndat! 1n md
a4Gect,
%ei ca&e cun2c cel mai 4ine ade/!&ul de2p&e
p2i4ilit!ile de
mane/&a&e a minciunil& .i ale denunului au f2t
dinttdeauna
e/&eii, Oa&e eRi2tena l& nu 2=a 1ntemeiat deGa pe 2in9u&! .i
ma&e
minciun!, aceea cnf&m c!&eia ei &ep&e3int! clecti/itate
&eli=
9ia2!, pe c0t! /&eme e2te /&4a de &a2a H .i 1nc! de ce
&a2! W
Unul din cele mai ma&i 2pi&ite ale umanit!ii i=a
2ti9mati3at
p&int&= 2inta9m! de /e&acitate ad0nc! .t /a &!m0ne /e.nic
Gu2t! '
el i=a numit ' Ema&ii mae.t&i ai minciunii WI , %ine nu /&ea 2!
&ecu=
na2c! ace2t fapt 2au cine nu /&ea 2!=5 c&ead!, nicidat! nu /a
mai
putea cnt&i4ui 1n nici un mment la t&iumful ade/!&ului,
Putem 2cti ap&ape ca un ma&e n&c pent&u
pp&ul
9e&man c! 4ala 2a, de mult! /&eme 1n fa3! de incu4aie, a luat
4&u2c
alu&a f&apant! a unei te&i4ile cata2t&fe ' dac! nu a& fi f2t
a.a,
naiunea at fi 2ucm4at, pate mai lent, da& cu at0t mai 2i9u&,
#ala a& fi luai f&m! c&nic! N 1n f&ma acut! a
p&!4u.i&ii,
ea 2=a manife2tat, cel puin, cia& .i di2tinct 1n cMii unui num!&
de2tul
de ma&e de ameni, *u din 1nt0mpla&e a de/enit mul mai
u.&
p&p&ieta& al ciumei dec0t al tu4e&cul3ei,
Una /ine 1n /alu&i m&tale, te&ifiante, ca&e A9uduie
meni&eaN
cealalt! 2e t0&!.te 1ncet, Una p&/ac! 2paim! cumplit!,
cealalt!
nu duce dec0t la indife&en! p&9&e2i/!, Da& &e3ultatul,
anume
acela c! mul ca&e 2=a pu2 ciumei, cu tat! ene&9ia .i f!&! a da
1napi
din faa nici unui 2ac&ificiuQ n=a 1nce&cai, dimpt&i/!, dec0t cu
2la4e
pute&i 2! 2t!/ilea2c! fti3ia, In ace2t fel el a dminat ciuma, 1n
timp ce
tu4e&cul3a 1l dmin!,
E2te eRact ceea ce 2e 1nt0mpl! 1n p&i/ina 4lil& din
ace2t
&9ani2m ca&e e2te pp&ul, %0nd 4ala nu a&e de la 1nceput
f&ma
unei cata2t&fe, mul 1ncepe 1ncet 2! 2e 4i.nuia2c! cu ea .i
2f0&.e.te,
cMia& dac! dup! un timp de2tul de 1ndelun9at, inelucta4il
p&in
ma&te,
Ttu.i, e2te fe&ici&e H ama&! la d&ept /&4ind H
dac!
<nt!>
5
(inta9ma apa&ine 1ui (cMpenMaue&,
<Ant!>
>5> (imptmele p&!4u.i&ii 1n ;e&mania ante4elic!
2a&ta 2e decide 2! inte&/in! 1n p&ce2ul de de2cmpune&e,
p&=
/c0nd apa&iia 4lii la cel ca&e 1i e2te /ictim! ' a2emenea
cata2t&f!
2e p&duce 1nu=ade/!&, mai mult dec0t 2in9u&! dat!, (e
pate, 1n
ace2te cndiii, ca ea 2! p&/ace /indec!&i, din acel
mment
&ealiAa! cu maRimum de deci3ie,
Da& it aici, punctul ndal e2te di2tincUM Int&e cau3ele
ce
p&/ac! .i tul4u&!&ile fcUuitule Scea2>! +,Uc,,climita&e /a fi ca
Nu0i mai
9&eu de 2ta4ilit cu c0t fact&ii de m&4iditate /& fi 9!3duii mai
mul2
timp de &9ani2mul nainal .i /& aGun9e 2! fac! c&p cmun
cu el,
ca .i cum acea2ta a& fi n&m<l, E2te p2i4il, 1nt&=ade/!&, fa&te
u.&
ca, dup! /&eme, tRinele e/ident nci/e 2! aGun9! a fi
2ctite
ca un element cn2tituti/ ai pp&uluiN 2au, cel mult, ca
ace2ta 2!
ie 2up&te ca un &!u ncee/i&, nelu0ndu=2e delc 1n cn2ide&a&e
cuna.te&ea indi2pen2a4il! a eSN +untului 2t&!in,
,A.a c!, 1n anii lun9i de pace ca&e au p&ecedai
&!34iul, au
ap!&ui maladii &ecun2cute ca Gila&e' .i ttu.i, ap&ape f!&!
eRcepie,
nimeni nu a a/ui 9&i! 2f, ce&me3e cau3ele acti/e,
Ace2te eRcepii, au i21 .i aici, 1n p&imul &0nd,
fenmenele din
/Uiaa ecnmu,! de ca&e &icine ia mai p&e9nant cun.tin!
dec0t
accidentele ce 2e p&duc 1nt&=un 1nt&e9 .i& de dmenii
dife&ite,
Au f2t multe 2i&nntme de de2cmpune&e ca&e a& fi
t&e4uit
W
>a p&/ace cele mai 2e&ia2e &efJ>eeu,
lat! ce e&a cn/ena4il 2! 2e 2pun! 1n p&4lema
ecnmic!,
(p&i&ea eRt&aNdina&! a ppulaiei 9e&mane
1nainte de
&!34i a &idicat p&4lema p&duciei pftinii 3ilnice pe p&imul
plan al
p&ecup!&il& .i al &ic!&ei aciuni plitice .i ecnmice, .i
acea2ta
2u4 f&m! din ce in ce mai acut!, Din p!cate, nu a f2t
p2i4il!
adpta&ea unei 2in9u&e 2luii pt&i/ite ' am c&e3ul c! putem
atin9e
2cpul p&in miGlace mai puin ne&a2e, Renuna&ea la
acapa&a&ea
de ni te&it&ii .i, 1n cmpen2aie, /i2ul cuce&i&ii ecnmice a
lumii,
t&e4uia 2! cnduc!, 1n ultim! anali3!, la indu2t&iali3a&e 1n
ecai!
m!2u&! di2p&p&inat! .i d!un!ta&e,
P&ima cn2ecin! H de cea mai ma&e imp&tan! Ha
ace2tei
cncepii, a f2t 1n&!ut!i&ea 2ituaiei !&!nimii, Pe m!2u&a
ace2tui
&e9&e2, din 3i 1n 3,i c&e.tea p&leta&iatul ma&il& &a.e, p0n!
ce
ecMili4&ul a f2t 1n 2f0&.it cmplet di2t&u2,
De atunci a ap!&ut .i dife&enie&ea 4&utal! 1nt&e
49ai .i
2!&aci (u&plu2ul inutil .i mi3e&ia cn/ieuiau at0i de 2t&0n2
1nc0t
u&m!&ile ace2tei 2ituaii nu puleau fi dec0t eRt&em de
t&i2te,
(ufe&inele .i .maGul au 1nceput 2! 2e Gace cu 2a&ta
amenil&,
>57 Dmnia 4anului
nel!20nd dec0t aminti&ea nemulumi&ii .i a am!&!ciunii '
&e3ultatul
a f2t, 2e pa&e, &uptu&a plitic! dint&e cla2ele 2ciale,
1n ciuda 1nfl&i&ii ecnmice, de2cu&aGa&ea a de/enit mai
ma&e
.i &&ai ad0nc! .i a atin2 a2emenea inten2itate 1nc0t fieca&e
1nce&ca
2! /,= cn/in9! c! Ea.a nu 2e &nai puiea t&!i mult! /&emeI, f!&!
1n2!
ca amenii 2!=i ima9ine3e p&eci2 ce 2e putea 1nt0mpla, ce /&
face
2au ce /& putea face
F&0u 2emnele tipice ale unei p&funde nemulumi&i
ca&e
c!utau 2! ia2! la 2up&afa!,
Mai &ele e&au ttu.i alte fenmene, &e3ultate din cele
dint0i
.i pe ca&e le 9ene&a p&epnde&ena ecnmiei 1n /iaa
naiunii,
Pe m!2u&! ce ecnmicul a u&cat la &an9ul de 2t!p0n .i
de
&e9ulat& 1n 2tat, 4anul a de/enit 3euW c!&uia ti t&e4uia 2!=i
2luGea2c!
.i 2! i 2e 1ncMine, Din ce 1n ce, 3eii ce&e.ti au f2t dai depa&te,
ca .i
c0nd, deGa 4!t&0ni, 1.i t&!i2e&! /iaa .i, 1n lcul l&, idlul
Mammn
t&!9ea pe na2 fumul de t!m0ie,
O de9ene&a&e 1nt&=ade/!& de3a2t&ua2! 2=a p&du2
atunci N
de3a2t&u2 a f2t faptul ca&e 2=a pet&ecut 1n mmentul c0nd
naiunea
a/ea ne/ie, mai mult ca nicidat!, de mentalitate 2upe&ia&!
/ecin!
cu 2pi&itul e&ic, 1nt&=un cea2 ca&e 2e a&!ta amenin!t& .i
c&itic '
;e&mania t&e4uia 2! fie p&e9!tit! 2! &!2pund! p&in 2a4ie, 1nt&=
4un!
3i, 1nce&c!&ii de a=.i a2i9u&a p0inea cea de tate 3ilele pe
calea
Emuncii pa.nice .i a &dinii ecnmiceU,
Dmnia 4anului a f2t nefe&icii le9ali3at! de aut&it!ile
ca&e
a& fi t&e4uit cel mai mult 2! 2e &idice 1mpt&i/a ei ' MaGe2tatea
(a
1mp!&atul a f!cut un 9e2t nefe&icit c0nd a at&a2 a&i2tc&aia,
1n
2pecial, 2u4 2tea9ul finanei, De2i9u&, t&e4uie 2! inem 2eama
de
ade/!&ul c! nici #i2ma&cJ nu a &ecun2cut pe&iclul ce
amenina din
acea2t! pa&te, 1n2!, a2tfel, /i&tuile ade/!&ate au cedat 1n faa
/al&ii
4anului, fiindc! e&a cla& c! dat! p&nit! pe ace2t d&um,
n4ilimea
de 20n9e t&e4uia 2! cede3e lcul a&i2tc&aiei financia&e,
Ope&aiile
financia&e &eu.eau cu mai mult! u.u&in! dec0t 4!t!liile,
Ace2te cndiii nu mai e&au m4ili3ata&e pent&u
/e&ita4ilul,
ade/!&atul e&u 2au pent&u mul de 2tal, c!ci 2e &ap&ta la
p&imul
/enit al e/&eimii 4anca&e ' mul &ealmente me&itu2 nu mai
ac&da
nici un inte&e2 dece&n!&ii un& medalii f!&! /ala&e, neput0nd
dec0t
2! le &efu3e mulumind plitic2, Da&, din punctul de /ede&e
al
20n9elui, acea2t! 2cMim4a&e e&a p&fund 1nt&i2t!ta&e '
n4ilimea a
pie&de t t&eptat niunea de a fi E&a2i2t!I p&in eRi2tena ei .i
mai
de9&a4! a& fi me&itat, pent&u maG&itatea mem4&il& ei,
denumi&ea
de Efal2! n4ilimeI,
>58 Inte&nainali3a&ea p&in 2ciet!ile pe aciuni
Un fenmen imp&tant al de2t&!m!&ii ecnmice a f2t
lenta
eRclude&e a d&eptu&il& a2up&a p&p&iet!ii pe&2nale .i in/a3ia
p&=
9&e2i/! a ecnmici 9ene&ale p&in p&p&ietatea 2ciet!il& pe
aciuni,
Aliena&ea p&p&iet!ii 1n &ap&t cu 2ala&iatul a atin2
p&p&ii
ala&mante, #u&2a a aGun2 2! t&iumfe .i a luat, 1ncet, da& 2i9u&,
/iaa
naiunii 2u4 p&tecia .i 2u4 cnt&lul 2!u,
Inte&nainali3a&ea a/uiei 9e&mane fu2e2e deGa pu2! 1n
mi.ca&e
pe calea clit! a aciunil&, La d&ept /&4ind, pa&te a
indu2t&iei
9e&mane 1ncea&c! 1nc!, cu un 2pi&it Mt!&0t, 2! 2e p&teGe3e
cnt&a
de2tinului, da& ea a aGun2 2! 2ucm4e, fiind /ictim! a atacului
cm=
4inat al 2i2temului capitali2t in/adat&, ca&e ducea lupta cu
aGut&ul
2pecial al a2ciatului fidel, mi.ca&ea ma&Ri2t!,
R!34iul cntinuu 1mpt&i/a Eindu2t&iei 9&eleI a f2t
1ncepu=
tul e/ident al inte&nainali3!&ii 1nce&cate de ma&Ri2m 1n
ecnmia
9e&man!, ca&e n=a putut fi cmplet di2t&u2! dec0t p&in /ict&ia
ma&Ri2mului 1n &e/luie,
1n timp ce eu 2c&iu acea2ta, atacul 9ene&al cnt&a
&eelei de
fie& a 2tatului 9e&man a &eu.ii p0n! la u&m! ' acea2t! &eea a
t&ecui
de acum 1ncl 1n m0inile finanei inte&nainale, Din acea2t!
cau3!,
2cial= demc&aia Einte&nainal!I .i=a atin2 unul din elu&ile
cele
mai 1n2emnate,
;&adul 1n ca&e 2=a 1nf!ptuit acea2t! f!&0mia&e
ecnmic! a
pp&ului 9e&man &eie2e cu cla&itate de2e4ite din
u&m!ta&ele '
la 2f0&.itul &!34iului, unul din di&i9uit&ii indu2t&iei .i mai
ale2 ai
cme&ului 9e&man putea emite p!&e&ea c! f&ele ecnmice,
p&in
ele 1n2ele, e&au 2in9u&ele 1n 2ta&e 2! &epun! ;e&mania pe
picia&e,
Acea2ta cMia& in mmentul c0nd F&ana, pent&u a
p&e1nt0mpina
acea2t! 9&e.eal!, a&!ta cea mai ma&e 9&iG! pent&u a a.e3a din
nu, pe
4aAe umani2te, p&9&amul in2tituiil& 2ale de 1n/!!m0nt, a.a
c! a
f2l de4itat! ne4unia dup! ca&e naiunea .i 2tatul .i=a&dat&a
cnti=
nuitatea un& cau3e ecnmice .i nu 4inelui /e.nic ce decu&9e
din
idealu&i,
Ideea acea2ta, pe ca&e (tinne2 a lan2at= dinia&! 1n
tat!
lumea, a p&du2 nelini.te inc&edi4il! N ea a f2t ttu.i
imediat
&e2t&0n2! pent&u a de/eni, cu uimita&e &apiditate,
leitmti/ul
tutu&& .a&latanil& .i pala/&a9iil&, pe ca&e, de la &e/luie,
de2tinul
i=a &e/!&2at a2up&a ;e&maniei 2u4 calificati/ul de Eameni de
2tatI,
$ $ $
Unui din cele mai defa/&a4ile fenmene de
de3a9&e9a&e
dinainte de &!34i a f2t 1n2! 1n ;e&mania lip2a de ene&9ie, ce
2=a
eRtin2 pe2te ti .i tate Acea2ta mai e&a .i cn2ecina
lip2ei de
>5D (l!4iciunea H 9&e.eli peda99ice
2ecu&itate, pe ca&e fieca&e &e2imea 1n tate p&i/inele, a
la.it!ii ce
&e3ulta din ace2t mti/ .i alt& luc&u&i Acea2t! 4al! a mai
f2t
a2&a/at! .i de educaie
Educaia 9e&mana dinainte de &!34i e&a maculat! de
un
num!& inc&edi4il de ma&c de ca&ene, Fa&te 1n9u2t .i eRclu2i/,
ea 2e
limita la f&ma&ea unui 4a9aG de E.tiin!I pu&! .i mull mai
puin
aplicat! la niunea de Epute&eI,
Li mai puin! imp&tan! e&a at&i4uit! f&m!&ii
ca&acte&ului
indi/idului H 1n m!2u&a 1n ca&e e&a p2i4il 2! u&m!&e.ti ace2t
luc&u
H fa&te puin! de3/lt!&ii 2imului de &e2pn2a4ilitate .i de
nici un
fel educ!&ii /inei .i pute&ii de deci3ie, P&du2ele ace2tei
metde au
f2t e&udiii, d&ept ca&e t&eceau ca aia&e, ;e&manul e&a iu4it
pent&u
c! e&a 4un la multe, da& e&a puin 2timai din cau3a 2l!4iciunii
de
ca&acte&, *uc de mi&a&e c!, mai mult dec0t la alte ppa&e,
9e&manul
1.i pie&dea nainalitatea .i pat&ia, Oa&e ace2t 1nelept p&/e&4
nu
2pune ttul' E%u p!l!&ia 1n m0n! pi t&ece p&in tate !&ileI
K
Acea2t! 2uplee 1n acmda&e a de/enit ltu.i nefa2t! de
c0nd
2=a aplicat f&mel& eRclu2i/ admi2e pent&u p&e3enta&ea 1n faa
2u/e&a=
nului ' 2! nu cnt&a3ici nicidat!, ci ttdeauna 2! ap&4i tt
ce
catadic2ea 2! 2pun! MaGe2iatea (a, O&, tcmai ace2t luc&u a& fi
f2t
cel mai util, adic! manife2ta&ea ii4e&! a demnit!ii umane N
de
altminte&i, mna&Mia a mu&it din cau3a ace2t& lin9u.i&i, c!ci
a2ta nu
e&a nimic altce/a dec0t lin9u.i&e,
*umai lin9u.it&ii mi3e&a4ili .i fiinele 4!la2e, 1nt&=un
cu/0nt,
4and! de dec!3ui ca&e 2e 2imea mai 1n la&9ul ei 1n Gu&ul
t&nu&il&
cele mai n4ile din tate timpu&ile dec0t fi&ile liale, demne .i
n&a4ile, ace.ti dec!3ui, 3iceam, p&i/eau ca admi2i4il! numai
acea2t!
atitudine /i3a/i de capetele 1nc&nate W
Ace2te c&eatu&i, 2upu.i mai mult de 1nc/iai, au
a&!tat, pe
de pa&te, 2upune&e ttal! 1n faa dmnului ca&e=i M&!nea,
ia&, pe
de alt! pa&te, .i 1n tate /&emu&ile, cea mai ma&e ne4&!3a&e
fa! de
&e2tul amenil&, ne4&!3a&e pe ca&e etalau mai ale2 &0nd,
2fid!t&i,
le=a pl!cut 2! 2e dea, 1n faa alt& 4iei ameni, ca 2in9u&ii
mna&Mi.ti,
"e&ita4il! ne&u.ina&e, a.a cum nu pate a&!ta dec0t un
/ie&me,
n4il 2au nu W %!ci, ce=i d&ept, ace.ti ameni au f2t cMia&
9&pa&ii
mna&Miei .i mai ale2 ai ideii mna&Mice, Li nu pate fi altfel' un
m
9ata 2! t&eac! la fapte pent&u cau3! nu /a fi nicidat! un
ipc&it
2au un lin9!u f!&! ca&acte&,
%el ca&e ine 2! 2al/e3e .i 2! aduc! p&2pe&itate unei
in2tituii,
ace2ta 2e /a ata.a de ea p0n! i& 2i nW fundu&ile inimii .i nu 2e
/a
1ndep!&ta nici cMia& c0nd de2cpe&! 9&e.eli, 1n &ice ca3, nu el
/a fi
>5? ;&pa&ii mna&Miei
cel ca&e/a 2t&i9a ta&e, 2! 2e aud! 1n Gu&, 1n pu4lic, cum fac, cu
9u&a
dld&a de minciuni, Ep&ieteniiI demc&ai ai mna&MieiN din
cnt&!,
el /a a/e&ti3a fa&te 2e&i2 pe MaGe2tatea (a, pu&t!ta&e de
c=
&an!, c!ut0nd 2! fie cn/in9!t&i, El nu /a admite .i nu /a
accepta
d&eptul de a admite c! MaGe2tatea (a e2te li4e&! de a acina
cnf&m
p&p&iei /ine, cMia& dac! acea2ta pate duce .i cMia& duce
e/ident
la /&eun neca3 ' 1nt&= a2emenea 2ituaie, /a t&e4ui,
dimpt&i/!, ea
mna&Mia 2! fie p&teGat! cnt&a mna&Mului, 1n ciuda &ic!&ui
pe&i=
cl ce a& /eni de aici,
Dac! imp&tana ace2tei &9ani3aii 2=a& 4aAa pe pe&2ana
mna&=
Mului /&emelnic, in2tituia a& fi cea mai &ea ca&e 2e pate
1ncMipui,
Mna&Mii nu fac dec0t fa&te &a& pa&te dint&= elit! a
1nelep=
ciunii .i a &aiunii, nici m!ca& a ca&acte&el& n4ile, cum am
/&ea 2!
ne ima9in!m, *umai p&fe2ini.tii lin9u.elii .i ai minciunii a&
putea
admite ace2t punct de /ede&e, da& ti amenii d&epi H .i
ace.tia
2unt amenii cei mai /al&.i dint&=un 2tal H 2e /& 2imi
de39u2tai
numai la ideea de a da cu pici&ul unei a2tfel de p&2tii,
Pent&u ei
i2t&ia e2te i2t&ie, ade/!&ul e2te ade/!&, cMia& c0nd e2te
/&4a de
mna&Mi, *u, fe&ici&ea de a 1nt0lni 1nt&=un ma&e mna&M .i un
ma&e
m nu li 2e 1nt0mpl! ppa&el& dec0t at0t tUe &a& 1nc0t t&e4uie 2! fie
deGa
mulumite dac! i&nia 2&ii le c&u! cel puin de fune2te
1nt0mpl!&i,
"ala&ea .i imp&tana ideii mna&Mice nu 2e 4a3ea3!
deci pe
pe&2ana mna&Miei N numai ce&ul Mt!&!.te 2! a.e3e c&ana
pe
capul unui e&u 9enial ca F&ede&ic ceW Ma&e 2au XilMelm I,
Acea2ta
2e 1n10mpl! dat! 1ni&=un 2ecl, &a&e&i mai f&ec/ent, Da& .i
aici
idcea dmin! pe&2ana, ia& 2en2ul ace2tei &9ani3!&i nu
t&e4uie 2!
2tea 1n in2tituia 1n 2ine,
Din acea2t! cau3!, mna&Mul cade la ni/elul unui
2e&/it&, El
1n2u.i nu mai e2te dec0t &ti! 1n an9&enaG .i a&e 1ndat&i&i
fa! de
ace.tia, Li el t&e4uie de acuma 2! 2e 1ncline 1n faa un&
eRi9ene
2upe&ia&e, ia& Emna&Mi2tI nu mai e2te cel ca&e 1l la2! 1n
t!ce&e pe
mna&Mul 1nc&nat 2! cmit! c&im! &elati/ ia c&an!,
Mna&Mi2=
tul e2te acela ca&e 1l 1mpiedic!,
Dac! 2en2ul p&fund aW in2tituiei nu 2e afl! 1n idee, ci
1n
pe&2ana in/e2tit!, nu am mai a/ea nici m!ca& d&eptul 2!
de2tituim
un p&inG ca&e a& a&!ta 2emne de alienaW mintal,
E2te nece2a& 2! 2e 2cat! la lumin! ace2te luc&u&i
cMia& de
acum, c!ci a3i 2e /ede efecti/ cum din nu ie2 la 2up&afa!, din
ce 1n
ce mai mult, fenmene de alt!dat!, da& a c!&& manife2ta&e
lamen=
ta4il! a f2t una din cau3ele e2eniale ale c!de&ii mna&Miei,
%u
anume nai/itate 4&a3nic!, ace.ti ameni /&4e2c din nu de
acum
>5B Ideea mna&Mic! .i campinii ei
de2p&e &e9ele l&, pe ca&e l=au p!&!2it at0t de &u.in2 1n u&m!
cu
c0i/a ani, 1nt&=un mment c&itic, .i ei 1ncep 2!=i 1nf!i.e3e ca
&!i
9e&mani pe Gi cei ce nu /& 2!=.i al!tu&e /cile la ti&adele l&
mincina2e, 1nt&=ade/!&, ci 2unt acelea.i cu&ci pluate, ca&e, 1n
565C,
2e &i2ipeau .i 2e uitau 1n tate p!&ile dup! cca&d! &.ie, ca&e
1.i
p!&!2eau &e9ele, 2cMim40nd 1n ma&e 9&a4! Male4a&da cu un
4a2tn
de p&menad!, 1.i puneau c&a/ate neut&e .i, ca ni.te
E4u&9Me3iI
pa.nici, di2p!&eau f!&! u&m!, %ampinii &e9alit!ii au plecai
dint&=
dat! .i numai dup! ce fu&tuna &e/luiei a f2t ptlit!,
dat&it!
ef&tu&il& alt&a, ei .i=au 1n9!duit 2! 90n9u&ea2c! ia&!.i, 1n
tate
p!&ile, f!c0nd 2! 2e aud! ET&!ia2c! &e9ele WI, l3inc! pe ca&e
ace.ti
E2luGit&i .i 2fetniciI ai c&anei au &e1nceput 2= p&fe&e3e cu
p&uden!,
Acum ei 2unt ti aici .i ia& de2cMid cMii plini de
in/idie .i
1ncep 2! &e9&ete ca2telele din (paniaN a4ia pt 2!=.i 2t!p0nea2c!
3elul
pent&u &e9e .i 2etea de a t&ece la t&ea4!, p0n!=n 3iua c0nd
&eapa&e
p&ima 4&a2a&d! &.ie .i 2e 2pul4e&! din nu mi&aGul f2tei
mna&Mii,
a.a cum .a&ecii fu9 din faa pi2icii,
Dac! mna&Mii n=a& fi ei 1n.i.i &!2pun3!t&i de acea2t!
2Gtuaie,
i=am putea cel puin cmp!timi din inim! 1n pfida
ap!&!t&il& l&
de acum ' da& ei 2e pt cn/in9e c! cu a2emenea ca/ale&i 2e
pie&de
t&nul 2i nu 2e cuce&e.te nici c&an!,
Acea2t! Ede/iuneI a f2t una din 9&e.elile 1nt&e9ii
na2t&e
edUGcaii, 9&e.eal! ce a at&a2 &!34una&e fa&te c&ud!, %a
u&ma&e a
ace2tei Ede/iuniI, acelea.i fenmene lamenta4ile 2=au putut
p&=
duce la tate cu&ile .i au 2!pat la temelia mna&Miei,
%0nd edificiul a 1nceput 2! 2e clatine, c&eat&ii ace2tei
pe&e
2=au /latili3at ' 4ine1nele2, ni.te tic!l.i, ni.te lin9!i nu /&
mu&i
pent&u 2t!p0nul l&,
Mna&Mii n=au .tiut nicidat! ace2t luc&u, nu 5=au
1nele2
nicidat! 1n e2en! N ace2t luc&u, dinttdeauna, le=a adu2
piei&ea,
Un fenmen ce a &e3ultat din acea2t! educaie a42u&d!
a f2t
teama de &!2punde&e .i 2l!4iciunea ce &e3ult! din ea 1n
t&ata&ea
p&4lemel& /itale, 1n cea mai ma&e pa&te, la ni, punctul de
p&ni&e
a ace2tei epidemii a f2t in2tituia pa&lamenta&!, 1n ca&e lip2a
de
&!2punde&e a c&e2cut ca 4!.ic! a.a 3i2 cultu&al!, Din p!cate,
4ala
a pu2 1ncet= 1ncet 2t!p0ni&e pe tat! acti/itatea, 1n2! a 40ntuit
mai
ale2 1n 2tat, P&etutindeni lumea a 1nceput 2! fu9! de
&!2punde&e .i,
de atunci, 2! nu mai ia dec0t m!2u&i in2uficiente 2au Gum!t!i
de
m!2u&!, De 1ndat! ce cine/a t&e4uia 2!=.i a2ume /&e
&!2punde&e,
m!2u&a 1n ca&e ea e&a acceptat! 2e &educea me&eu la
minimum,
Luai 1n cn2ide&a&e numai atitudinea tutu&&
9u/e&nanil&
>5C %ele t&ei felu&i de citit&i de 3ia&e
/i3a/i de un .i& de fenmene cu ade/!&at d!un!ta&e 1n &dinea
/ieii
pu4lice .i /eGi &ecuna.te u.& influena &eduta4il! a ace2tei
medi=
c&it!i .i a ace2tei la.it!i 9ene&ale
*u /&eau 2! eRt&a9 dec0t c0te/a ca3u&i din tat!
multitudinea
de eRemple ce ne 2tau ia 1ndem0n!,
(e 4i.nuie.te, in mliile Gu&naM2uuN, ea p&e2a 2! iUie
cn=
2ide&at! ca ma&e pute&e in 2ta2, De lapl, imp&tana ei e2te
&eal=
mente imen2! .i ea nu pate fi 2u4e2timat!' Gu&nali2mul e2te cel
ca&e
cntinu! efecti/ educa&ea adulpl&,
1n ace2i 2en2 e2te p2i4il, in ma&e, ca .i citit&ii de p&e2!
2! fie
1mp!&ii 1n t&ei t&an.e ,
5, %ei ca&e c&ed it ce cite2c,
>, %ei ca&e nu c&ed mai nimic,
7, Minile ca&e eRaminea3! cu 2im c&itic ceea ce au citit .i
api
Gudec! ttul,
P&imul 9&up e2te de depa&te cel mai nume&2, Ea
cup&inde
ma&ea ma2! a pp&ului .i &ep&e3int!, p&in u&ma&e, pa&tea cea
mai
2!&ac! intelectualice.te a naiunii,
Ace2t 9&up nu cup&inde cuta&e 2au cuta&e p&fe2ie
anume, cel
mult el pate fi 1mp!&it 1n linii ma&i dup! 9&adul de
inteli9en!,
Ace2ta cmp&t! 1n2! include&ea tutu&& cel& ca&e nu le=a f2t
dat,
fie p&in na.te&e, fie p&in educaie, 2! 90ndea2c! 2in9u&i, .i ca&e,
din
incapacitate 2au din neputin!, c&ed ti ce e2te 2c&i2 ne9&u pe
al4,
;&upul 2e 1ntinde .i a2up&a cate9&iei de t&0nda/i ca&e a&
putea
fa&te 4ine 2! 90ndea2c! 2in9u&i, da& ca&e, ain lene 2pi&itual!,
iau 1n
2t!p0ni&e tt ceea ce au 90ndit alii, p&e2upun0nd din
mde2tie c!
ace.tia, dac! au f!cut un ef&t 1n2eamn! e!,au 90ndit Gu2t,
La ti ace.ti ameni, ca&e &ep&e3int! ma2ele ia&9i,
influena
p&e2ei /a fi cu ttul cn2ide&a4il!,
Ei nu 2unt nici capa4ili, nici di2pu.i 2! eRamine3e 2in9u&i
ceea
ce 1i 2e 1nf!i.ea3!, 1n a.a fel 1nc0t a4ine&ea ttal! de la
t&ata&ea
p&4lemel& 3ileG e2te ap&ape eRclu2i/ imputa4il!
influenel& eR=
te&ia&e pe ca&e le 2ufe&!, Acea2ta paie cn2titui un a/antaG
c0nd ei
2unt luminai de aut&i 2e&i.i .i 1nd&!92tii de ade/!&N e2te
1n2! un
de3a/antaG dac! cei ca&e 2e 1n9&iGe2c 2!=i inf&me3e 2unt ni.te
canalii
2au ni.te mincin.i,
AIG:ilea 9&up e2te mult mai &edu2 din punci de
/ede&e
nume&ic, 1n pa&te, ace2ia 2e cmpune din elemente ce au
apa&inut
iniial p&imuiui 9&up, .i ca&e, t&ec0nd api, dup! ma&i .i
ama&e
de3ilu3ii, la p!&e&i c&u&a&e, na mai c&ed nimic, de 1ndat! ce li
te
ad&e2e3i 2u4 f&ma unui teRt tip!&it, Ei u&!2c tate 3ia&eleN nu
cite2c
>56 (tatul .i p&e2a
nici unul 2au cMia& le c&itic! 2i2tematic cninutul ca&e, dup! ei,
nu
e2te dec0t e2!tu&! de ineRactit!i .i de minciuni, Oamenii
ace.tia 2unt 9&eu de cndu2, c!ci, cMia& 1n faa ade/!&ului, &!m0n
me&eu
ne1nc&e3!t&i, %a u&ma&e, ei 2unt pie&dui pent&u &ice aciune
p3iti/!,
1n fine, cel de al t&eilea 9&up e2te de depa&te cel mai mic,
El
2e cmpune din c&eie&e cu ade/!&at inteli9ente .i &afinate, a
c!&&
1n3e2t&a&e natu&al!, ca .i educaia l&, le=au pe&mi2 2! 90ndea2c! N
ei
caut! 2! Gudece 2in9u&i a2up&a &ic!&ui 2u4iect .i 2upun tt ce
cite2c
unui eRamen c&itic .i un& meditaii p&funde .i pe&2e/e&ente,
Ei nu /& p&i/i 1nt&=un 3ia& f!&! a cla4&a 1ndelun9,
mental,
cu aut&ul a c!&ui 2a&cin! e2te acum dificil!, ]ia&i.til& nu le
plac,
a.ada&, ace.ti citit&i dec0t cu a&eca&e &e3e&/!,
Pent&u cmpnenii celui de al t&eilea 9&up, p&2tiile cu
ca&e
un 3ia& pate 2!=.i 1mp!ne3e teRtele 2unt puin p&imeGdia2e .i,
ap&ape 1n 1nt&e9ime, f!&! imp&tan!, De=a lun9ul /ieii, ei 2=au
4i.nuit 2! nu mai /ad! 1n &ice 3ia&i2t dec0t un M0t&u ca&e 2pune
ade/!&ul din c0nd 1n c0nd, Din p!cate, 1n2emn!tatea ace2t&
ameni
emineni &e3id! 1n inteli9ena .i nu 1n num!&ul l&, ceea ce e2te
du&e&2 1nt&= /&eme c0nd 1nelepciunea nu /al&ea3! nimic .i
c0nd
maG&itatea e2te ttul,
A2t!3i, c0nd decide 4uletinul de /t al ma2ei, 9&upul cel
mai
nume&2 a&e cea mai ma&e 9&eutate N ace2ta e2te 9&!mada cel&
2impli .i c&eduli,
E2te 1ndat&i&e de 2tat .i dat&ie 2cial! de p&im &din
ca
ace.ti ameni 2! fie 1mpiedicai 2! 1ncap! 1n m0inile un&
educat&i
pe&/e&.i, i9n&ani 2au cMia& &!u inteninai, De aceea, 2tatul
a&e
4li9aia de a le 2up&a/e9Mea f&ma&ea .i de a 1mpiedica apa&iia
&ic!&ui a&ticl 2candal2, De aceea, el t&e4uie 2! 2up&a/e9Me3e
1ndeap&ape p&e2a, c!ci influena a2up&a amenil& e2te mult
mai
pute&nic! .i mai penet&ant!, pent&u c! acea2ta nu acinea3! 1n
md
pa2a9e&, ci cn2tant, Tat! imen2a ei imp&tan! &e3id! 1n
unitatea
.i 1n &epeta&ea cn2tant! a 1n/!!tu&il&, %a .i 1n alte p&i/ine,
2tatul
nu pate uita, nici 1n ace2t ca3, c! tate miGlacele t&e4uie 2!
cn=
/ea&9! 2p&e acela.i 2cp, El nu t&e4uie 2! 2e la2e indu2 1n e&a&e,
nici
1nc0ntat de pala/&e de2p&e ceea ce numim Eli4e&tatea p&e2eiI,
ceea
ce 5=a& face 2! nu=.i fac! dat&ia .i 2! p&i/e3e naiunea de M&ana
2pi&itual! de ca&e a&e ne/ie .i ca&e=i face 4ineN t&e4uie 2!=.i
a2i9u&e,
cu un 2pi&it Mt!&0t, de nep&it, miGlacele educati/e pe ca&e 2!
le
pun! HI 2luG4a 2tatului .i a naiunii,
%e M&an! a fe&it p&e2a 9e&man! dinainte de &!34i K Oa&e
nu
cea mai dia2! t&a/! ce 2e pate ima9ina K
>>@ (tatul .i p&e2a
*u a inculat ea 1n inima pp&ului n2t&u cel mai
nefe&icit
pacifi2m, 1nt&= /&eme c0nd &e2tul lumii 1.i a2uma 2a&cina de
a Gu9ula
;e&mania, 1ncet, da& 2i9u& K 1nc! din iimp de pace, a&e n=a
in2inuat
p&e2a 1ndiala 1n 2pi&itul ppula&, 1ndial! p&i/ita&e la
d&eptul
2tatului 1n2u.i, eu 2cpul de a 1mpiedica 2tatul 1n ale9e&ea
miGlace=
l& pt&i/ite pent&u a 2e ap!&a K Oa&e nu p&e2a 9e&man! a f2t
c,f, ,=
ca&e a f!cut pp&ul 2! 2a/u&e3e ne4unia Edemc&aiei
ccidental ,
p0n! c0nd, luai de /alul ti&adel& eniu3ia2te, a c&e3ut c!=.i
pate
1nc&edina /iit&ul 1n m0inile (ciet!ii *aiunil& K
Oa&e n=a cnt&i4uit ea la educa&ea pp&ului 1n
2en2ul unei
am&alit!i lamenta4ile K Oa&e nu ea a &idiculiAat m&ala .i
t&adiiile,
f!c0ndu=lc 2! t&eac! d&ept &el&9&ade .i 9&eaie, 9&2lane,
p0n! ce
pp&ul n2t&u a de/enit 1n 2f0&.it Emde&nI K
Oa&e nu p&e2a, p&in pe&2e/e&ena atacu&il& 2ale, a 2u4minat
4a3ele aut&it!ii 2tatale p0n! ce a f2t 2uficient! 2in9u&!
39udui&e
pent&u ca edificiul 2! 2e d!&0me K Oa&e nu ea a luptat, cu
tate
miGlacele, 1mpt&i/a &ic!&& manife2t!&i ale /inei de a
face din
2tat ceea ce, de fapt, el t&e4uie 2! fie K Oa&e nu ea, p&e2a, a
1nG2it
a&mata p&in c&itici necntenite, nu a 2a4tat 2e&/iciul milita&, nu
a ce&ut
2i2ta&ea c&editel& milita&e etc, p0n! ce 2ucce2ul i=a ap!&ui ca
ine/ita4il K
Acti/itatea p&e2ei numit! li4e&al! n=a f2t dec0t t&ea4! de
9&pa& pent&u pp&ul .i pent&u impe&iul 9e&man, *imic de
2pu2 pe
tema fil& ma&Ri2te ' pent&u ele minciuna e2ie nece2itate
/ital!,
cum e2te peni&u pi2ic! /0na&ea .a&ecil&, (a&cina l& e2te,
nu=i a.a,
f&0n9e&ea 2pin!&ii pp&ului, /&4ind de a2pectul 2cial .i
nainal,
pent&u a=5 p&e9!ti pent&u Gu9ul umilit& al capitalului
inte&nainal
.i al 2t!p0nil& lui, Gidanii W
%e a 1nt&ep&in2 1n2! 2talul 1mpt&i/a ace2tei
intRic!&i ma2i/e
a naiunii K *imic, cmpletamente nimic ' c0te/a dec&ete
&idicle,
c0te/a pedep2e cnt&a infamiil& cel& mai 2t&i9!ta&e la
ce& .i a2ta
a f2t ttul, (pe&am, cu ace2t p&e, 2! ne at&a9em fa/&u&ile
ace2tei
p&e2e, at0t cu lin9u.i&i, da& .i &ecun2c0nd E/ala&eaI
p&e2ei, Eim=
p&tanaI mi2iunii ei educati/e .i alle ne4unii de ace2t felN
e/&eii au
&ip2tat 1n2! p&in 30m4ete .i p&in /iclenie .i au pl!tit eu
&e=
cun.tin! ipc&it!,
Ttu.i, cau3a ace2tei me2cMine ca&ene nu 2t!tea at0t
1n necu=
na.te&ea ace2tui pe&icl cal, mai ale2, 1n la.itatea de a 2t&i9a
1n 9u&a
ma&e .i 1n 2l!4iciunea ca&e /ine de aici, din lua&ea tutu&&
deci3iil&
.i m!2u&il&, *imeni nu a/ea cu&aGul de a &ecu&9e la miGlace
eu2i/e
2au &adicaleN 2=a m!&9init la luc&u&i de m0ntuial!, c0nd ici,
c0nd cl,
nu a&e imp&tan! unde, fl2indu=ne numai de paleati/e
.i, 1n lc
>>5 Tactica p&e2ei e/&eil&
de a 2t&i/i capul .a&pelui, l=am 1nt!&0tat .i mai ta&e N &e3ultatul a
f2t
u&m!t&ul' nu numai c! /ecMea 2ta&e de luc&u&i nu 2=a
mdificai, da&,
dimpt&i/!, pute&ea cm4ati/! a in2tituiil& ce=5 2u2ineau a
c&e2cut
din an 1n an,
Lupta defen2i/! a 9u/e&nului 9e&man de atunci cnt&a
p&e2ei
ca&e infe2ta 1ncet naiunea, p&e2! 1nde2e4i de &i9ine
e/&eia2c!, e&a
f!&! di&ecti/e, f!&! deci3ie .i mai ale2 f!&! un 2cp cla&, Aici au
lip2ii
cmplet p&udena .i &aiunea, alai 1n e2iima&ea imp&ianei
ace2lei
lupte, c0t .i in ale9e&ea miGlacel& .i 1n 2ia4ili&ea unei 4a3e
2lide,
Li dinl&= pa&le .i din alta 2e emiteau p!&e&i d9matice N c0nd
ne
2imeam p&ea la&e mu.cai, mai 1ncMideam pe cuta&e 2au pe
cuta&e
3ia&i2t /enin2, a2ta pent&u c0le/a 2!pt!m0ni 2au luni, da&
cui4ul de
/ie2pi e&a l!2al intact,
%u 2i9u&an!, pe de pa&te, e&a /&4a de &e3ultatul
taclicii
ne2f0&.il de /iclene a e/&eimii, pe de alt! pane, de
im4ecilitate 2au
de canda&e 1nt&=ade/!& ma&e .i ad0nc!, E/&eii e&au mult
p&ea
&afinai peni&u a l!2a ca p&e2a 2! fie alacal! 1n 1nl&e9ime N
nu,
&!m0nea pa&te ca&e ap!&a pe cealalt!,
1n timp ce 3ia&ele ma&Ri2le ini&au 1n campanie 1n
f&ma cea
mai 9&2lan! cni&a a tt ce amenii pt a/ea mai 2f0nt, 1n
timp ce
2tatul e&a atacat 1n mdul cel mai infam, ca .i 9u/e&nul, de
altfel, 1n
timp ce incilau unele cnt&a alt&a dife&itele f&aciuni ale
pp&ului,
Gu&nali.tii e/&ei, 4u&9Me3=demc&ai, .iiau 2! 2e
1mppne3e cu
faima2! 4iecti/itate .i f!ceau ef&tu&i pent&u a e/ita tate
/&4ele
dint&= 4ucat!,
Ei .liau 4ine, f!&! 1ndial!, c! ni.le capele 2eci nu Gudec!
dec0l
dup! apa&ene .i nu pl nicidal! 2! p!l&und! 1n mie3ul
p&4le=
mel&, nu m!2a&! /ala&ea niciunui luc&u dec0t p&in
1nf!i.a&ea
eRle&ia&! .i nu p&in cninutul lui N 2l!4iciune pe deplin
uman!,
c!&&a ei 1i dat&ea3! Ecn2ide&aiaI de ca&e 2e 4ucu&!,
De2i9u&, pent&u acei ameni, E;a3ela de F&anJfu&lI
&ep&e3enia
culmea Gu&nali2mului cum2ecade, *icidal! nu 1nl&e4uinea3!
eRp&e2ii
du&e, &e2pin9e &ice 4&ulalilate c&p&al! .i cMeam! me&eu la
lupta
cu a&mele 2pi&itului, lupt! 1nd&!9it! H ceea ce e2te ciudat H
cMia&
de cei lip2ii de 2pi&it,
Acea2ta &e3ult! din educaia f!cut! pe Gum!tate,
educaie ce
eli4e&ea3! amenii de in2tinciul fi&e2c, le imp&e9nea3! minile
cu un
fel de .liin! f!&! a=i putea &idica la cuna.te&ea p&fund! a
luc&u&il&N
pent&u a atin9e ace2t 2cp, da& a&da&ea .i 4un!/ina nu
2e&/e2c
la nimic ' t&e4uie .i &aiune .i 1nc! &aiune 1nn!2cut!,
Ultimul
2tadiu al .tiinei e2te, ca 1nttdeauna, cuna.te&ea cau3el&
ad0nci .i
>>> P&e2a 4un!
fi&e.tiN m! eRplic '
Omul nu t&e4uie 2! cad! nicidat! 1n 9&e.eala de a c&ede c! a
aGun2 &ealmente la demnitatea de 2t!p0n al natu&ii
+9&e.eal! ca&e
1n9!duie fa&te u.& 1n90mfa&ea la ca&e duce educaie
incmplet!-,
Din cnt&!, t&e4uie 1nelea2! nece2itatea fundamental! a
dmniei
natu&ii .i 2e2i3at! m!2u&a 1n ca&e eRi2tena ei 2e 2upune
le9il& luptei
ete&ne .i ale 2t&!daniei ete&ne, nece2a&e pent&u a &idica tt
mai 2u2,
(=a 1nele2 de aici c! 1nt&= lume unde planetele .i 2&ii
u&mea3! t&aiect&ii ci&cula&e, unde 2ateliii 2e &te2c 1n Gu&ul
planete=
l&, unde f&a dmne.te p&etutindeni .i 2in9u&!, ca 2t!p0n!
a cel&
2la4i pe ca&e=i cn2t&0n9e 2!=i 2luGea2c! dcili, 2=au 1i
2t&i/e.te, mul
nu 2e pate eli4e&a de le9ile 2pecifice,
Omul 2ufe&! .i el dminaia p&incipiil& ete&ne ale
ace2tei
1nelepciuni ultime ' putem 1nce&ca 2! le 1nele9em, da& 2! ne
eli4e&!m
nu /m putea nicidat!,
Tcmai pent&u intelectualii demimndeni 2c&iu e/&eii
1n 3ia&ele
a ceea ce 2e cMeam! p&e2! intelectual!, Lui 1i 2unt de2tinate
EF&anJfu&=
te&3eitun9I .i E#e&line& Ta9e4lattI, Tnul ace2t&a e ac&dat
dup!
di2p3iia lui .i aciunea ace2tei p&e2e e2te eRe&citat! tt
a2up&a lui,
E/it0nd me&eu tate f&mele ce 1n eRte&i& pa& p&ea du&e,
p&4a4il c!
ei &e/a&2! 1n inima citit&il& t&!/u&i 2ca2e din alte /a2e, (u4
a&te3iana
de 2unete pl!cute .i de f&me &at&ice, ei 1.i ad&m citit&ii 1n
c&edina
c! numai .tiina pu&! 2au cMia& m&ala 2unt f&Gele mt&ice ale
faptel&
l&, 1n /&eme ce 1n &ealitate nu e2te /&4a dec0t de me.te.u9ul,
la fel de
9enial .i de /iclean, de a=i fu&a ad/e&2a&ului, pe acea2t! cale,
a&ma de
ca&e a& a/ea ne/ie cnt&a p&e2ei,
1nt&=ade/!&, 1n /&eme ce unii t&ude2c cu decen!, ti
im4ecilii
1i c&ed cu at0t mai 4ucu&2 cu c0t e /&4a da&, din pa&tea
alt&a, de
eRce2e u.a&e ca&e nu cn2tituie nicidat! atin9e&e la
li4e&tatea
p&e2ei, eufemi2m tcmai 4un pent&u a de2emna ace2t
p&cedeu 2can=
dal2 .i, de altminte&i, nepedep2it, 1nt&e4uinat pent&u a
mini p=
p&ul .i a=l intRica, De aceea, lumea 2e teme 2! 2e pun!
1mpt&i/a
ace2tui 4anditi2m, de team! 2! nu=.i pun! numaidec0t
1mpt&i/!
tat! p&e2a E4un!IN acea2t! team! e2te fa&te 1nd&ept!it!, De
1ndat!
ce 1nd&!3ne.te cine/a 2! atace /&eunul din ace2te 3ia&e
infame, tt
atunci celelalte 1i iau ap!&a&ea N 1n2! 2e fe&e2c c0t pt 2!
&ecuna2c!
mdul l& de lupt!, Damne ap!&! W,,, E2te /&4a da& de a
p&edica
p&incipiul li4e&t!ii p&e2ei, al eRp&e2iei .i al piniei,
La au3ul ace2t& 2t&i9!te, 1n2!, cei mai pute&nici
dau 1napi,
fiindc! nu 2unt 1mpin.i dec0t de 3ia&ele Ecum2ecadeI,
1n ace2te cndiii, t&a/a pate, f!&! ca nimic 2!=i 2tea
1n cale,
>>7 (ifili2ul
2! int&e 1n 2i2temul ci&culat& al pp&ului, f!&! ca 2tatul
2! ai4!
pute&ea de a 1ndu&a maladia,
De3&9ani3a&ea impe&iului, ca&e amenina deGa 2! 2e
p&duc!,
t&an2pa&e 1n medic&itatea Genant! a miGlacel& fl2ite
pent&u a=5
p!2t&a, O in2tituie ce nu mai e2te Mt!&0t! 2! 2e ape&e cu
&ice a&m!
2e de2cu&aGea3!,
O&ice 2l!4iciune e2te 2emnul e/ident al dc,>/cmpune&ii
inte&ne'
p&!4u.i&ea eRte&n! t&e4uie 2! /in! mai de/&eme 2au mai t0&3iu,
%&ed c! 9ene&aiile de a3i, 4ine cndu2e, /& dmina
mai u.&
ace2t pe&icl, Ele au t&!it 1nt0mpl!&i ca&e au 1nt!&it ne&/ii
cel& ca&e
nu .i=au pie&dut 4i.nuina, F!&! 1ndial!, e/&eul /a 2cate un
2t&i9!t
pute&nic 1n 3ia&e de 1ndat! ce /&e m0n! /a 2ctci p&in
cui4ul lui
1nd&!9it, de 1ndat! ce ea /a pune cap!t 2candalului ae p&e2!,
c! /a
pune ace2t miGlc 2uplimenta& de educaie 1n 2e&/iciul 2tatului
.i nu=5
/a mai l!2a 1n pute&ea 2t&!inil& de neam .i du.mani ai
neamului,
%&ed 1n2! c! a2ta ne /a de&anGa &nai puin pe ni,
tine&ii, ca .i
alt!dat! pe p!&inii n.t&i' un 4u3 de 7@ cm a .uie&at
ttdeauna mai
ta&e dec0t mii de /ipe&e de 3ia&i.ti e/&ei,,, Atunci 20=i l!2!m 2!
.uie&e,
ERemplul u&m!t& a&at! 2i mai mult in2uficiena .Ui
2l!4i=
ciunea 9u/e&nului 9e&man dinainte de &!34i a2up&a
p&4lemel&
/itale cele mai imp&tante pent&u naiune,
1n pa&alel, cntamina&ea pp&ului din punct de /ede&e
plitic,
al t&adiiil& .i al m&alei, intRica&e tt at0t de &eduta4il! 2e
eRe&cit!
deGa de muli a2up&a pp&ului, (ifili2ul 1ncepea 2! 40ntuie din ce
1n ce
mai mult 1n ma&ile &a.e, 1n timp ce tu4e&cul3a 2ece&a .i ea 1n
ap&ape
1nt&ea9a a&!,
De.i, 1n du! ca3u&i, u&m!&ile au f2t te&i4ile pent&u
naiune,
n=am .tiut 2! lu!m m!2u&i deci2i/e cnt&a ace2t& &ele,
1n 2pecial 1n faa 2ifili2ului, n&dul, ca .i 2tatul, au
p!2t&ai
atitudine ce nu pate fi calificat! dec0t capitula&e ttal!, 1nt&=
lupt!
2e&i2 cnceput! ef&tu&ile t&e4uiau deGa 1mpin2e un pic mai
depa&te
dec0t 2t!teau luc&u&ile 1n &ealitate, In/enta&ea unui &emediu
1ndiel=
nic .i aplica&ea lui 1n p&actic! nu 2e puteau delc pune
ace2tei
cnta9iuni, Aici nu putea ti /&4a dec0t de a cm4ate cau3ele
.i nu
de a face 2! di2pa&! apa&ena fenmenel&, O&, 1n p&imul &0nd,
cau3a
2e afl! 1n p&2tituie ' cMia& dac! p&2tituia nu a/ea ca efect
te&i4ila
cnta9iune, ea e&a p&fund d!un!ica&e pp&ului, c!ci e&au de
aGun2
pu2tii&ea m&al! pe ca&e declan.ea3! dep&a/a&ea, pent&u ca
2!
di2t&u9!, lent .i ttal, un 1nt&e9 pp&,
Acea2t! iudai3a&e a /ieii 2pi&Muaie .i i&an2l&ma&ea
p&acticii
acupl!&ii 1nt&= aface&e 4!nea2c!, /& aduce, mai &epede
2au mai
>>8 Atitudinea ce T&e4uie luat! fa! de p&4lema c!2!t&iei
t0&3iu, p&eGudicii tutu&& u&ma.il& n.t&i' 1n lcul cpiil&
/i9u&.i
n!2cui dint&=un 2entiment fi&e2c, nu /m mai /edea dec0t
p&du2ele
lamenta4ile ale unei pe&aiuni financia&e de &din p&actic,
Acea2ta
/a &!m0ne efecti/ din ce 1n ce mai mult 4a3a .i cndiia
p&eala4il! a
c!2!t&iil&, Dac! 40ntuie d&a92tea, e2te altfel,
#ine1nele2, e2te p2i4il, tt 1n ace2t 2en2, 2! ne 4atem Gc
ca ta/a
/&eme de natu&!, da& &e/an.a e2te incSita4il! .i ea nu 2e
manife2t! dec0t
mai t0&3iu 2au, mai 4ine 3i2, ade2e&i mul pe&cepe p&ea
t0&3iu,
1n ce m!2u&! 2unt de/a2tata&e u&m!&ile
necuna.te&ii cn=
tinui ale cndiiil& p&ime n&male ale c!2!t&iei e2te u.&
2! ne
d!m 2eama uit0ndu=ne la a&i2tc&aia na2t&!, (e cn2tat!
la ea
&eAuitatele unei &ep&duce&i ce 2e 4a3ea3!, 1n pa&te, pe
cn2t&0n9e&e
mnden!, 1n pa&te pe &aiuni financia&e, Una cnduce la
2l!4i&ea,
cealalt! la infe2ta&ea 20n9elui, c!ci ti p&!/!lia.ii e/&ei au
&eputaia
de a fi api 2! a2i9u&e de2cendena Alteei (ale H ca&e,
atunci a&e
ttul dint&= alte! 1 H 1n am4ele ca3u&i u&mea3!
de9ene&e2cent!
ttal!,
#u&9Me3ia na2t&! 2e 2f&ea3! a2t!3i 2! u&me3e
aceea.i cale
.i /a atin9e acela.i el,
(e 1ncea&c!, cu 9&a4! indife&ent!, 2! 2e t&eac! p&in
faa
ade/!&u&il& deAa9&ea4ile, ca .i cum, p&in acea2t! cnduit!, 2e
pate
1mpiedica f!ptui ca ele 2! eRi2te, *u, nu 2e pate ne9a faptul
c!
ppulaia din ma&ile na2t&e &a.e 2e p&2tituea3! din ce 1n
ce mai
mull .i c!, p&in acea2ta, ea e2te, 1nt&= m!2u&! c&e2c0nd!,
p&ada
cntamin!&ii cu 2ifili2 ' aici e2te cau3a,
Re3ultatele cele mai /e&idice ale ace2tei cntamin!&i
ma2i/e
2e pt &ecuna.te, pe de pa&te, 1n 2pitalele de ne4uni, ia& pe
de alta,
/aiW,,, 1n,,, cpiii n.t&i, 1nde2e4i ace.tia cn2tituie d/ada
t&i2t! .i
mi3e&a4il! a Einfe2t!&iiI 1n cntinu! c&e.te&e a /ieii 2eRuale' 1n
4lile
cpiil& 2e manife2t! /iciile p!&inil&,
ERi2t! mai multe miGlace pent&u 9!2i&ea unei 2luii'
anumii
ameni nu /!d nimic, 2au, mai mult, nu /& 2! /ad! nimic N
e2te,
4ine1nele2, de depa&te, Elua&ea de p3iieI cea mai 2impl! .i
cea mai
ecnmic!, %eilali 2e 1m4&ac! 1n mantia 2ac&! a unei ipc&i3ii la
fel d
&idicle .i la feW de mincina2e, /&4e2c de tat! t&ea4a, ca .i
cum a& fi
/&4a de un ma&e p!cat .i 1.i eRp&im! 1nainte de &ice cea mai
p&fund!
indi9na&e fa! de &ice p!c!t2 ca&e a f2t atin2 de a.a ce/a N
api, ei
1ncMid cMii, cu 9&a3! pia2!, 1n faa ace2tei 4li atee .i=5
&a9! pe
4unul Dumne3eu 2! la2e plaie H cel mai p&4a4il dup!
ma&tea l&
H de 2mal! .i pucia2! pe2te (dma .i ;m&a, pent&u a da
un nu
eRemplu edificat& ace2tei meni&i ne&u.inate,
>>D P!catele cnt&a 21n9elui .i a &a2ei
A t&eia cate9&ie, 1n fine, /ede fa&te limpede
ideile
1nf&ic.!ta&e pe ca&e acea2t! cnta9iune t&e4uie 2! le aduc! .i
le /a
aduce, da& &idic! din ume&i, cn/in.i de altfel c! nimic nu 2e
mai
pate face cnt&a pe&iclului, a.a c! e/enimentele t&e4uie
l!2ate
2u=.i u&meAc cu&2ul, cum me&9e el, de altfel,
Pe d&ept cu/0nt, tate ace2tea 2unt cmde .i 2imple,
da& nu
t&e4uie uitat c! naiunea /a fi /ictima unei ne9liGene at0t de
cnf&t=
a4ile, (u4te&fu9iul dup! ca&e ace2te t&e4u&i nu me&9 mai 4ine
la alte
ppa&e nu pate, fi&e.te, 2! 2cMim4e nimic, de.i e2te p&p&ia
na2t&!
decaden! N tt ce 2e pate 3ice, e2te faptul c! .i alii 2ufe&! de
acela.i
&!u, aGun9e deGa pent&u ca muli ameni 2!=.i ptlea2c!
du&e&ile,
P&4lema 2e pune 1n2! atunci 2! .tim p&eci2 ca&e e2te
pp&ul
ca&e, p&in el 1n2u.i, p&imul .i 2in9u&ul /a pune 2t!p0ni&e pe
ace2t
fla9el .i ca&e 2unt naiunile ca&e /& pie&i,
Li ace2t luc&u e2te piat&! de 1nce&ca&e a /al&ii &a2ei N
&a2a
ca&e nu &eAi2t! 1nce&c!&ii /a mu&i .i /a l!2a lcul alt& &a2e
mai
2!n!ta2e .i mai tenace 2au mai capa4ile de &e3i2ten!,
Dea&ece acea2t! p&4lem! p&i/e.te 1n p&imul &0nd
tine&etul,
ea e2te &e2&tul cel& de2p&e ca&e 2e 2pune cu
1n2p!im0nt!ta&e
eRactitate c! p!catele p!&inil& 2e &!34un! pe ei p0n! la a
3ecea
9ene&aie, ade/!& ca&e inte.te ace2te atentate cnt&a 20n9elui .i a
&a2ei,
P!catul cnt&a 20n9elui .i a &a2ei e2te p!catul
&i9ina& al
ace2tei lumi .i 1n2eamn! 2f0&.itul meni&ii ca&e i 2e
a4andnea3!,
%0t de lamenta4il! a f2t atitudinea ;e&maniei
dinainte de
&!34i fa! de acea2t! p&4lem! W %e 2=a 1nt0mplat ca 2! 2e pun!
f&0n!
p&pa9!&ii ace2tei epidemii 1n ma&ile &a.e K %e 2=a f!cut
pent&u a
/eni de Mac ace2tei cntamin!&i .i 2atani3!&i a /ieii
am&a2e K %e
2=a f!cut pent&u a cm4ate infe2ta&ea cu 2ifili2 a ma2el&
ppula&e K
R!2pun2ul 2e 4ine fa&te u.& p&eci30nd ceea ce a& fi
t&e4uit
2! 2e 1nt0mple,
Mai 1nt0i n=a& t&e4ui 2! t&at!m acea2t! 1nt&e4a&e cu
u.u&in!,
ci, din cnt&!, a& t&e4ui ca de 2luia ce i 2e /a da /a depinde
fe&ici&ea
2au nefe&ici&ea un& 9ene&aii 1nt&e9i, a& t&e4ui 2! 1nele9em c!
ea a&
t&e4ui 2au a& putea fi deci2i/! pent&u /iit&ul pp&ului
n2t&u, Da&
a2emenea naiune 4ii9a la lua&ea un& m!2u&i .i cmite&ea
un&
inte&/enii &adicale, Pe p&imul plan al &ic!&& cn2ide&aii
e&a lc
2! ne cn/in9em c!, 1n p&imul .i=n p&imul &0nd, tat! atenia
naiunii
t&e4uia cncent&at! a2up&a ace2tui 1n9&3it& pe&icl, cu
2cpul ca
fieca&e 2! pat! fi intim cn/in2 de imp&tana luptei,
%el mai f&ec/ent, de2i9u& c! nu 2e pate cnfe&i
eficacitate
cmplet! 4li9aiil& 1nt&=ade/!& t&an.ante .i du&e dec0t dac!,
dup!
>>? %ncent&a&ea a2up&a unui 2cp unic
ce fiec!&uia i 2=a aplicat cn2t&0n9e&ea, el e2te cndu2, 1n
plu2, la
&ecuna.te&ea nece2it!ii m!2u&il& luate ' da& ace2tea ce&
2! fie
pute&nic l!mu&ite, fiind eliminate &ice alte p&4leme ale
3ilei,
2u2cepti4ile de a detu&na atenia,
1n tate caAu&ile, c0nd e /&4a de a 2ati2face ce&ine
2au 2a&cini
1n apa&en! i&ealiAa4ile, t&e4ui'K ca tat! atenia unui pp&
2! 2e
adune, 2! 2e unea2c! 1n Gu&ul acelea.i p&4leme, ca .i cum de
2luia
ace2teia a& depinde de fapt /iaa .i ma&tea, *umai cu ace2t
p&e 2e
pate face, p&in /ina p&p&ie, ca un pp& 2! fie capa4il de
ma&i
aciuni .i de ma&i 2f&!&i,
Ace2t p&incipiu 2e 2p&iGin! .i pe indi/iAi, c0nd ei t&e4uie 2!
&ealiAeAe 2cpu&i 1nalte, Ei nu /& t&e4ui 2! 1nt&ep&ind!
aciuni
pent&u &caliAa&ea ace2tei 2a&cini dec0t 1n t&an2e etaGate N ei
1n.i.i
t&e4uie 2!=.i 9&upeAe me&eu ef&tu&ile pent&u a aGun9e la
1nde=
plini&ea unei 2a&cini pa&iale cla& delimitat!, .i a2ta p0n!
ce pa&e
a fi 1ndeplinit! .i pate fi 1nt&ep&in2! Galna&ea t&an.ei
u&m!ta&e,
O&icine nu p&cedeaA! la 1mp!&i&ea d&umului, ce=5 a&e de
pa&cu&2 .i de cuce&it, 1n etape di2tincte .i nu face un ef&t
metdic
pent&u a &eu.i pe fieca&e din ele, m4iliA0ndu=.i inten2 tate
f&ele,
&e2pecti/ul nu /a aGun9e nicidat! p0n! la 2cpul final, ci /a
&!m0ne
unde/a pe d&um .i pate cMia& l0n9! d&um,
Acea2t! munc!, pent&u a 2e &idica 2p&e 2cp n4il,
e2te a&t!
.i ce&e fl2i&ea, 1n md cn2tant, a ene&9iil& cele mai
ma&i pent&u
a 2u&mnUi, pa2 cu pa2, dificult!ile d&umului,
Tat! acea2t! p&im! cndiie, nece2a&! pent&u a
ataca un
2ect& at0t de 9&eu aW unei ca&ie&e umane, e2te u&m!ta&ea '
e2te
imp&tant ca ace2t cmandament 2! &eu.ea2c! 2! p&e3inte
ma2ei
ppula&e 4iecti/ul pa&ial ce t&e4uie atin2 &i, .i mai 4ine,
2!=5
p&e3inte d&ept 2in9u&ul, unicul demn 2! &ein! atenia
amenil& .i
a c!&uM:uce&i&c aduce 2ucce2ul pent&u tate celelalte,
1n ca3 cnt&a&, maG&itatea pp&ului nu pate
nicidat!
2! cup&ind! cu p&i/i&ea 1nt&e9ul d&um, f!&! a 42i 2au
f!&! a 2e
1ndi de 2a&cina ce=i &e/ine, Int&= a&eca&e m!2u&!, ea /a
a/ea
inta 2u4 cMi, da& nu /a putea p&i/i d&umul din fa! dec0t
pe mici
p&iuni, p&ecum c!l!t&ul ca&e .tie 2f0&.itul c!l!t&iei, 1l
cuna.te,
da& ca&e, pent&u a aGun9e mai &epede la cap!tul d&umului
2!u
ne2f0&.it, 1l 1mpa&te 1n 2ecta&e .i=5 2t&!4ate pe fieca&e cu
un pa2
Mt!&0t, ca .i cum a.a a& ma&ca 2cpul mult a.teptat al
c!l!t&iei,
T&e4uie 2= 2punem c! el a/an2ea3!, cu acea2t! cndiie,
f!&! a
mai &enuna,
^n ace2t fel, p&in tate miGlacele de p&pa9and!,
p&4lema
>>B Lupta cnt&a 2ifili2ului e2te dat&ie
luptei 1mpt&i/a 2ifili2ului a& fi t&e4uit p&e3entat! ca dat&ie
a
naiunii, nu ca dat&ie a&eca&e, A& fi t&e4uit, 1n ace2t 2en2,
2!
4!9!m 1n capul amenil&, p&in &ice metd!, .i 1n tat!
ampla&ea
nece2a&!, c! 2t&ic!ciunile 2ifili2ului cn2tituie cea mai
1nf&ic.!ta&e
nen&ci&e .i p0n! c0nd 1nt&ea9a naiune aGun9e la acea2t!
cn=
/in9e&e, t&e4uie .tiut c! de 2luia p&4lemei depinde ttul H
/iit=
&ul 2au &uina&ea,
*umai dup! ata&e p&e9!ti&e, lun9! de c0i/a ani dac!
a.a
t&e4uie, atenia, .i dat! cu ea Mt!&0&ea 1nt&e9ului pp&,
pate fi
2uficient de.teptat! pent&u a putea, de acum 1ncl, 2!
&ecu&9em
la m!2u&i fa&te du&e, cmp&t0nd ma&i 2ac&ificii, f!&! a
&i2ca
ne1nele9e&ea 2au p!&!2i&ea 4&u2c! din pa&tea 4un!/inei
ma2e=
l& ppula&e,
Int&=ade/!&, pent&u a /eni de Mac epidemiei, t&e4uie 2!
cn=
2imim la 2ac&ificii nemaiau3ite .i la ef&tu&i cn2ide&a4ile,
Lupta cnt&a 2ifili2ului ce&e 2! lupt!m cnt&a
p&2tituiei,
cnt&a p&eGudec!il&, a 4iceiu&il& dep!.ite, a te&iil& 1nc!
1n
apa&en! /ala4ile, a p!&e&il& la&9 &!2p0ndite, ac&d0ndu=i
tat!
imp&tana, cnt&a ipc&i3iei anumit& medii,
P&ima cndiie peni&u a cm4ate ace2te cau3e pe
4a3ele
d&eptului H .i ace2ta e2te un d&ept m&al H e2te ef&tul de a
face
p2i4ile c!2!t&iile 1nt&e tine&i in 9ene&aiile /iita&e,
Ma&iaGele
ta&di/e 2unt 2in9u&a cau3! a 4li9aiei de a menine Ein2tituieI
ca&e
H cMia& dac! 1nta&cem cum /&em H &!m0ne &u.ine
pent&u
meni&e .i ca&e cn/ine, ceea ce=i fa&te &!u, unei fiine c!&eia
cu
4i.nuita ei mde2tie, ii place 2! 2e 2ctea2c! ima9inea lui
Dumne=
3eu pe p!m0nt,
P&2tituia e2te un af&nt adu2 umanit!ii ' da& nu
putem
2up&ima p&in,p&ele9e&i m&ale 2au pia2! .i 4ine/ita&e
1nele9e&e
etc,, ci limita&ea .i e&adica&ea ei definiti/a impun, 1n p&eala4il,
elimina&ea
unui nu&n!& 1n2emnai de cndiii ap&i&ice,
P&ima dint&e ele &!m0ne c&ea&ea p2i4ilit!ii de
c!2!t&ie
p&ecce, ca&e &!2punde ne/il& natu&ii umane .i, 1n
pa&ticula&,
4!&4atului, c!ci femeia nu Gac! 1n acea2t! p&i/in! dec0t un &l
pa2i/,
1n ce m!2u&! amenii pt di/a9a, c0t de ma&e e2te
num!&ul
cel& lip2ii de minte, e2te u.& de de2cpe&it c0nd le au3im
ade2ea
pe mamele din Elumea 4un!I, cum 2e 2pune, 2u2in0nd c! ele
a& fi
&ecun2c!ta&e celui ca&e a& 9!2i pent&u fiicele l& 4!&4ai ca&e
Eau
f!cut deGa ne4uniiI,
%um 1n 9ene&al nu lip2e2c 2u4iecii de ace2t 9en H mai
puin
dec0t din cate9&ia pu2! H 4iata fat! 2e /a 4ucu&a 2!
9!2ea2c! un
>>C %!2!t&ia p&ecce
(ie9f&ied H%&n2 5 .i cpiii /& cn2titui &e3ultatul
e/ident al
ace2tei c!2!t&ii de cn/enien!,
%0nd ne 90ndim c!, pe l0n9! a2ta, 2e p&duce
limita&e c0t 2e
pate de 2t&0n2! a p&c&e!&ii, a/0nd ca efect eRclude&ea
&ic!&ei
ale9e&i a natu&ii, pent&u c!, 4ine1nele2, 1n plu2, t&e4uie ap!&ate
tate
fiinele, cMia& .i cele mai mi3e&a4ile, 2e pune p&4lema &eal!
de a .ti
pent&u ce 2u4Ai2t! a2tfel de Ein2tituieI .i unde pate ea 2!
duc!,
*u e2te ace2t luc&u eRact identic cu p&2tituia K
;ene&aiile
/iit&ului nu=.i au &lul l& 1n ace2t 2en2 K (au cMia& 2e
i9n&!
4le2temul cpiil& .i al nepil& n.t&i ce ne /a c!dea pe
ume&i,
pent&u c! am /ilat 1n md c&iminal .i lip2it de &ice
cn2ide&aie
ultimul' d&ept natu&al .i ultima dat&ie fa! de natu&! KW
In ace2t fel 2e de9ene&eaA! ppa&ele ci/ili3ate, .i tt
a.a ele
di2pa& 1ncet=1ncet,
%Mia& .i c!2!t&ia nu pate fi cn2ide&at! un 2cp 1n
2ine N ea
t&e4uie 2! cnduc! 2p&e un el mai ele/at ' 1nmuli&ea .i
pe&petua&ea
2peciei .i a &a2ei H acea2ta e2te unicii ei 2emnificaie, unica ei
mi2iune,
A2tfel p&i/it!, p&tunitatea ma&iaGului p&ecce nu 2e
pate
m!2u&a dec0t dup! mdul 1n ca&e=.i 1ndepline.te mi2iunea,
%!2!t&ia
p&ecce e2te deGa p3iti/! p&in faptul c! ea fe&! tine&ei c!2nicii
f&a
ca&e 2in9u&! 1n9!duie na.te&ea un& de2cendeni 2!n!t.i .i
&e3i2teni,
La d&ept /&4ind, c!2!t&ia p&ecce nu 2e pate 1nf!ptui f!&!
1ndeplini=
&ea p&eala4il! a unui .i& de m!2u&i 2ciale f!&! de ca&e nici nu
t&e4uie
2! ne 90ndim la a.a ce/a,
O&, acea2t! mic! p&4lem! nu pate fi &e3l/at!, dac!
nu 2e
apelea3! la m!2u&i Mt!&0ta&e din punct de /ede&e 2cial,
Imp&tana ace2t& p&4leme apa&e fa&te cla& 1n
mmentul
c0nd &epu4lica, numit! E2cial!I, incapa4il! 2! &e3l/e
p&4lema
lcuinel&, 1mpiedic! fa&te 2implu, din acea2t! cau3!,
c!2!t&ii
nume&a2e .i, p&in u&ma&e, 1mpin9e la p&2tituie,
(tupiditatea di2t&i4uiei 2ala&iil&, ce ia p&ea puin 1n
2eam!
p&4lemele familiil& .i ale alimentaiei, e2te alt! &aiune
ce 2e
pune at0t de de2 c!2!t&iei p&ecce,
*u 2e pate, deci, aGun9e la lupta p&p&iu=3i2! cnt&a
p&2tituiei
dec0t dat! ce c!2!t&ia /a fi p2i4il! la /0&2t! mai mic! dec0t
1n
p&e3ent, .i acea2ta 9&aie unei 2cMim4!&i p&funde a cndiiil&
2ciale,
<*t!>
5, W, 1n teRt e2te un f&um2 Gc de cu/inte ' Ea face ne4unii 2e
2pune ' 2icM die
HO&ne& a42t23en, De aceea, Hitle& 2pune ' Et0n!&a /a 9!2i
un (ie9f&ied H
%&n2I' du4lu Xit3, dac! ne 90ndim la c&nul de a&9int al
lui (ie9f&ied,
<Ant!>
>>6 Un 2pi&it 2!n!t2, numai 1nt&=un c&p 2!n!t2
Acea2ta e2te cMe2tiunea p&im&dial! ce t&e4uie t&an.at!,
pen=
t&u a &e3l/a p&4lema,
1n al dilea &0nd, educaia .i in2t&ucia t&e4uie 2!
1nl!tu&e
2e&ic de 9&e.eli de ca&e nu ne 2incMi2im ap&ape delc a2t!3i,
Mai
1nt0i t&e4uie f!cut un cmp&mi2' 1n/!!m0ntul intelectual .i
de3=
/lta&ea fi3ic! cMia& 1n educaie, a.a cum ea 2e face acum,
%eea ce
a2t!3i 2e nume.te liceu e2te 2fida&e a mdelului antic,
Educaia
na2t&! uit! cmplet c!, 1n timp, un 2pi&it 2!n!t2 nu pate fi
9!3duit
dec0t de un c&p 2!n!t2,
%u c0te/a eRcepii, 1nde2e4i c0nd p&i/im c!t&e ma&ea
ma2! a
pp&ului, acea2t! f&mul! 1.i 9!2e.te 1nt&ea9a ei /ala&e,
A f2t /&eme c0nd, 1n ;e&mania dinainte de &!34i,
nimeni
nu pu&ta 9&iGa ace2tui ade/!&, *e m!&9ineam 2! acu3!m
mulimea
tutu&& p!c!t.il& .i c&edeam c! deinem 9a&anie 2i9u&!
pent&u
m!&eia naiunii, ame2tec0nd aici 1n md unilate&al 2pi&itul,
;&e.eal!
ce a t&e4uit i2p!.it! mai &epede dec0t am c&e3ut, *=a f2t
1nt0mpla&e
c! /alul 4l.e/ic nu a 9!2it 1n nici pa&te un c0mp de aciune
mai
fa/&a4il dec0t 1n &0ndu&ile unei ppulaii de9ene&ate p&in
fame 2au
p&int&= lun9! pe&iad! de 2u4alimentaic ' 1n ;e&mania
cent&al!, 1n
(aRnia .i 1n 4a3inul RuM&, 1n tate ace2te te&it&ii nu 2=a
1nt0lnit
ap&ape nici &e3i2ten! 2e&ia2!, din pa&tea intelectualil&,
cnt&a
ace2tei 4li a e/&eil&, .i a2ta din unicul mti/ c!
intelectualitatea
1n2!.i e&a ttal dep&a/at!, mai puin din cauAa 2ufe&inei dec0t
din
mti/e de educaie, AniMila&ea f&maiei intelectuale a
cla2el& de
2u2 le face incapa4ile H 1nt&= /&eme c0nd nu decide 2pi&itul, ci
f&a
pumnului H2! 2e menin! .i, cMia& mai puin, 2! p&9&e2e3e,
Ade2ea
p&imul mti/ al la.it!ii 2e a2cunde 1n infi&mit!ile pe&2nale,
Accentul eRa9e&at pe 1n/!!m0ntul pu& intelectual .i
a4and=
na&ea educaiei fi3ice p&/ac! 1n2!, la 2u4iecii p&ea tine&i,
mani=
fe2t!&i 2eRuale,
T0n!&ul, pe ca&e 2p&tul .i 9imna2tica 5=au f!cut ta&e ca
fie&ul
2ufe&! mai puin dec0t in2ul 2edenta&, 9Miftuit eRclu2i/ cu
M&an!,in=
telectual!, de ne/ia de 2ati2facii 2eRuale, O educaie
&e3na4il!
t&e4uie 2! in! cnt de ace2t fapt' ea nu t&e4uie 2! pia&d! din
/ede&e
c! 2ati2faciile pe ca&e un t0n!& 2!n!t2 le /a a.tepta de la
2ie /&
fi altele dec0t cele ale unui de4il c&upt p&ematu&, A.a c!
1nt&ea9a
educaie t&e4uie 2! tind! c!t&e fl2i&ea tutu&& mmentel&
li4e&e
ale t0n!&ului pent&u 1nt!&i&ea util! a capului,
1n anii tine&eii, el nu a&e d&eptul 2! t&0nd!/ea2c! .i 2!
infe2=
te3e p&in p&e3ena lui 2t&!3ile .i cinemat9&afeleN dup! 3i de
luc&u
t&e4uie 2!=.i 1nt!&ea2c! c&pul t0n!& pent&u c! /iaa, 1nt&= 3i 2au
alta,
>7@ Lupta cnt&a plu!&ii m&ale
2! nu=l 9!2ea2c! p&ea mle.it, Mi2iunea educat&il&
tine&etului
cn2ta 1n p&e9!ti&ea ace2tei luc&!&i, 1n eRecuia, cnduce&ea .i
&ien=
ta&ea ci ' &lul l& nu cn2t! numai 1n culti/a&ea
1nelepciunii,
Educat&ii t&e4uie 2! fac! ta4uAa niRti din acea2t! idee ca&e
e2te a
fiec!&uia pent&u 2ine H a 2e cupa de p&p&iul cap ' &, nimeni
nu e2te
li4e& 2!Gi!c!tuia2c! 1n det&imentul u&ma.il& .i, p&in u&ma&e, al
&a2ei,
1n pa&alel cu educaia c&p&al! t&e4uie du2! lupta
1mpt&i/a
t&!/i&ii 2ufletel& ' 1nt&ea9a na2t&! /iat! eRte&ia&! pa&e 2!
2e
pet&eac! 1nt&= 2e&! unde 1nfl&e2c manife2t!&ile eRcitaiei
2eRuale,
P&i/ii deci EmeniulI cinemat9&afel&, al dife&itel&
in2tituii .i
teat&eN e2te de net!9!duit c! nu acl 2e 9!2e.te M&ana ce ne
t&e4uie,
mai ale2 pent&u tine&el, 1n /it&ine .i 1n clanele pu4licita&e
2unt
fl2ite cele mai G2nice miGlace pent&u a at&a9e atenia
pu4licului,
e u.& de 1nele2, penl&u &icine 1.i p!2l&eaA! pute&ea de
Gudecat!, c!
a2tfel de p&actici aduc cele mai 9&ele p&eGudicii, Acea2t!
atm2fe&!
de mliciune .i de 2enAualilate duce la manife2t!&i de
eRcitaie
1nt&=un mment c0nd 4!iatul n=a& t&e4ui 2! fie cup&in2 de ele,
Matu&iAat p&ea de/&eme, el /a 1m4!t&0ni 1nainte de
/&eme,
Din t&i4unale aGun9, la u&ecMile pu4licului, mai multe
fapte
ce 1n9!duie pe&2pecti/e 1n2p!im0nt!ta&e a2up&a /ieii
2uflete.ti a
cpiil& de pai2p&e3ece .i de cinci2p&e3ece ani, %ine 2=a& mai
mi&a
dac!, deGa de la acea2t! /0&2t!, 2ifili2ul 1ncepe 2!=.i caute
/ictimele K
*u e2te a&e miAe&ie 2! /e3i c0i tine&i cu t&upul de4il .i cu
2ufletul
dec!Aut 2uni iniiai 1n c!2!t&ie de p&2tituat! de d&umul
ma&e K
*u, cine /&ea 2! 2up&ime p&2tituia t&e4uie mai
1nt0i 2!
elimine cau3ele m&ale din ca&e decu&9e ca,
"& t&e4ui 1nl!tu&ate miAe&iile infe2t!&ii m&ale a
ci/iliAaiei
din ma&ile &a.e .i acea2ta f!&! menaGamente, &ice a& fi, .i
f!&!
e3ita&e 1n faa u&letel& dcAl!nuite ce nu /& 1nt0&3ia 2! 2e
aud!,
Dac! nu &idic!m tine&etul, t&!90ndu=5 din mla.tina unde el 2=a
1mpt=
mlit, ea 1l /a 1n9Mii, %el ce nu /&ea 2! /ad! acea2t! 2ta&e de
luc&u&i
2e face cmplice cu p&2titua&ea lent! a /iit&ului, ca&e, cu
2i9u&an!,
2e 4aAeaA! pe 9ene&aiile ce /in, Acea2t! pu&ifica&e a
ci/ili3aiei
t&e4uie 2! cup&ind! tate dmeniile, Teat&ul, a&ta, lite&atu&a,
cine=
mat9&aful, p&e2a, afi.ele, t&e4uie cu&!ate de manife2t!&ile
unei
lumi 1n put&efacie, pent&u a fi pu2e 1n 2luG4a unei idei m&ale,
a unui
p&incipiu de 2tai .i ci/ili3aiei,
"iaa eRte&ia&! t&e4uie cu&!at! de pa&fumul
1n!4u.it& al
eRti2mului mde&n, ca .i de &ice ipc&i3ie /iclean! 2i mai
puin
4!&4!tea2c!, 1n tate ace2te p&4leme, (cpul .i %alea
t&e4uie t&a=
2ate de 9&iGa menine&ii 2!n!t!ii fi3ice .i m&ale a pp&ului,
D&ep=
>75 (te&ili3a&ea cel& incu&a4ili
tul la li4e&tate indi/ idual! cedea3! 1n faa dat&iei de 2al/9a&da&e a
&a2ei,
*umai dup! pune&ea 1n aplica&e a ace2t& m!2u&i
pate fi
du2!, cu a&eca&e .an2! de 2ucce2, lupta 1mpt&i/a epidemiei,
Da& .i
aici nu pate fi /&4a dec0t de Gum!t!i de m!2u&! ' t&e4uie
2!
aGun9em .i aici la Mt!&0&ile cele mai 9&ele .i mai t&an.ante,
P!2t&a&ea
p2i4ilit!ii c&nice de cntamina&e a 2emenil& 1nc! 2!n!t.i,
la
4lna/ii incu&a4ili e2te 2l!4iciune, Acea2ta c&e2punde unui
2en=
timent umanita& dup! ca&e 2ut! de ameni 2unt l!2ai 2!
ma&!
pent&u a nu face &!u unui 2in9u& indi/id,
A face imp2i4il! p&c&ea&ea un& u&ma.i 2t&icai de
ni.te
p!&ini 2t&icai 1n2eamn! a da d/ad! de luciditateN e2te aciul
cel mai
umanita& pe ca&e=5 putem 1ndeplini fa! de meni&e, atunci
c0nd el
e2te metdic aplicat,
;e2tul c&u! de 2ufe&ine neme&ilate miliane de
nefe&icii .i
/a duce api la /indeca&e t&eptat!, Deci3ia de a u&ma
acea2t!
di&ecie /a pune 2ta/il! eRpan2iunii p&9&e2i/e a 4lil&
/ene&ice,
A.a 2e /a aGun9e la i3la&e 2e/e&! a cel& incu&a4ili,
m!2u&!
4a&4a&! pent&u eel ce /a a/ea nen&cul de a 2ufe&i, da&
4ine=
cu/0nta&e pent&u cntemp&ani .i p2te&itate,
(ufe&ina t&ec!ta&e a unui /eac pate .i t&e4uie 2!
2cape de
&ele /eacu&ile ce 1i u&mea3!,
Lupta cnt&a 2ifili2ului .i a inte&media&ului 2!u H
p&2tituia
H e2te unul din 4iecti/ele cele mai imp&tante ale meni&ii,
im=
p&tant! pent&u c! nu e /&4a de 2luina&ea unei p&4leme
a&e=
ca&e, ci de elimina&ea unui lun9 .i& de &ele, ce fac lc, ca
fenmene
1n 2u42idia&, ace2tei 4li mlip2ita&e, Acea2t! afeciune
t&upea2c! nu
e2te dec0t cn2ecina 1m4ln!/i&ii in2tinctel& m&ale, 2ciale .i
&a2i2te,
Dac! lupta nu 2e duce, fie din nn.alan!, fie din
la.itate, 1n
cinci 2ute de ani 2e /a /edea ce /& aGun9e ppa&ele, "m
/edea c!
puine /& mai fi dup! cMipul Dmnului, f!&! a /&ea 2!=.i 4at!
Gc de
%el P&ea 1nalt,
%um 1nce&ca2e f2ta ;e&manie 2! lupte 1mpt&i/a
ace2tei
cntamin!&i K ERamin0nd la &ece p&4lema, 2e aGun9e la un
&!2pun2
cu ade/!&at tul4u&!t&,
%u 2i9u&an!, 1n mediile 9u/e&namentale au f2t
&ecun2cute
p&eGudiciile 1n9&3ita&e ale maladiei, 1n2!, 1n lupta cnt&a
ace2tui
fla9el, lumea e&a cmplet 2l!4it! .i nu &ecu&2e2e dec0t la
m!2u&i
Galnice mai de9&a4! dec0t la &ef&me de p&fun3ime,
Pe tema maladiei 2e emiteau, ici .i cl, idei
d9matice, ia&
cau3ele e&au l!2ate 2!=.i fac! de cap, Fieca&e p&2tituat! e&a
2upu2!
unui eRamen medical, cn2ultat! c1t 2e putea mai 4ine .i
4!9at!, 1n
>7> EPa&a9&aful de p&tecieI
caA de 4al!, 1n /&eun 2pital de unde e&a eRte&nat! .i
a&uncat!
1mpt&i/a &e2tului meni&ii dup! /indeca&e 2upe&ficial!,
T&e4uie 2! &ecuna.tem c! 1n le9e fu2e2e in2e&ai un
Epa&a9&af
de p&tecGieI, dup! ca&e, cel ce nu e&a cmplet 2!n!t2 2au
/indecat,
t&e4uia 2u4 amenina&ea pedep2ei 2! 2e a4in! de la &ice
&ap&t
2eRual, F!&! 1ndial!, acea2t! m!2u&! e2te 4un! 1n 2ine,
da& 1n
p&actic! nu d!dea ap&ape nici un &eAultat,
Mai 1nt0i femeia H dac! ea e2te t/a l/it! de nen&c
H /a
&efu3a, 1n maG&itatea caAu&il&, ,2! 2t la.i amicnat!,
1nde2e4i 1n
faa unui t&i4unal, 1n m!&tu&ii 1mpt&i/a ceMii ca&e, 1n
1mp&eGu&!&i
de2e&i peni4ile, i=a fu&at 2!n!tatea, Ace2teia mai ale2 nu=i
/a 2e&/i
ap&ape delc, c!ci, cel mai f&ec/ent, e,i /a a/ea cel mai
mult de
2ufe&it 1n u&ma ace2tei p&cedu&i 2i Sa .uie&i, din pa&tea
du.manil&,
un di2p&e .i mai ma&e dec0t 4!&4atul, Ima9inai=/!, 1n
2f0&.it,
2ituaia, dac! 2ul e2te cel ca&e a t&an2mi2 maladia K
T&e4uie acum
ca ea 2! aduc! pl0n9e&e K (au ce t&e4uie 2! fac! K
1n ceea ce 1l p&i/e.te 1n2! pe 4!&4al, 2e adau9! faptul
ce me&9e
din nefe&ici&e 1naintea infe2t!&ii, ade2ea cMia& dup!
1n9u&9ita&ea din
a4unden! a alclului ' 1nt&=ade/!&, 1n ace2te cndiii
2peciale el
e2te incapa4il 2! Gudece calit!ile iu4itei lui, De altfel, el
e2te 4ine
cun2cut de p&2tituatele 4lna/e ce 2unt, din acea2t! cau3!,
4!9ate
in p!cat eRact de 4!&4aii ca&e 2e afl! 1n acea2t! 2ta&e
euf&ic!,
Re3ultatul e2te c! mul 2u&p&in2, da& puin cam t0&3iu, cMia&
90ndindu=2ecu mult! 1nc&da&e, nu.i= mai pate aminti pe
Galnica
lui 4inef!c!ta&e, ceea ce nu=i de mi&a&e la #e&lin 2au
cMia& la
MiincMen, Ad!u9ai la a2ta c! de2e&i e /&4a de /i3itat&i
din
p&/incie, ca&e 2unt cmplet nai/i 1n faa fa&mecel& unui
ma&e &a.,
1n 2f0&.it, cine pate deci .ti dac! el e 4lna/ 2au nu K *u
2unt
nume&a2e ca3u&ile c0nd un m, ca&e pa&e /indecat,
&ecidi/ea3! .i=.i
at&a9e cea mai ma&e nefe&ici&e, f!&! ca mai 1nt0i nici cMia& el
2! nu
4!nuia2c! nimic K
A2tfel, efectul p&actic al ace2tei p&tecii, p&in
2ancina&ea
le9al! a unei cntamin!&i /in/ate, e2te 1n &ealitate ap&ape
nul, La
fel 2e 1nt0mpl! 1n ce p&i/e.te cn2ulta&ea medical! a
p&2tituatel&
.i, p0n! la u&m!, cMia& /indeca&ea l& e2te ne2i9u&! .i
1ndielnic!,
(in9u&a inf&maie 2i9u&! e2te acea2ta ' cntamina&ea 2=a
&!2p0ndit
din ce 1n ce mai mult in ciuda tutu&& m!2u&il&N ace2t luc&u
face 2!
&eia2! 1n mdul cel mai f&apant ineficacitatea ace2t&
metde,
Tt ce 2=a putut face 1n ace2t 2en2 a f2t .i
in2uficient .i
ca&a9Mi2' p&2tituia m&al! a pp&ului n=a f2t
cm4!tut!N nimic
nu 2=a f!cut 1mpt&i/a ei,
>77 #l.e/i2mul 1n a&t! N N
i
%el ca&e e2te tentat 2! t&ate3e ace2te luc&u&i cu
u.u&in!
2tudia3! cu 4un! c&edin! datele 2tati2tice a2up&a eRtinde&ii
epide=
miei, 1i cmpa&! c&e.te&ea 1n ultimii 3ece ani, meditea3! la
amplifi=
ca&ea eiN a& t&e4ui 2! fie p&2t ca un m!9a& ca 2! nu 2imt! un fi&
&ece
pe .i&a 2pin!&ii,
(l!4iciunea .i in2uficiena cu ca&e, 1n f2ta ;e&manie, 2=
a luat
p3iie 1n faa ace2tui 9&a3nic fenmen, pt fi 2ctite ca un
2emn
al de2cmpune&ii pp&ului,
Dac!, 1nt&= lupt! 1n ca&e p&eul e2te cMia& 2!n!tatea
na2t&!,
ne lip2e.te pute&ea, atunci, 1n lumea acea2ta unde ttul e2te
lupt!,
ni am pie&dut d&eptul la /ia!,
Lumea nu apa&ine dec0t pute&nicil& ca&e pun 1n
p&actic!
2luiile &adicale, ea nu apa&ine cel& 2la4i, cu Gum!t!ile l& de
m!2u&!,
Unul din fenmenele de de2cmpune&e cele mai
/i3i4ile 1n
f2tul impe&iu e&a c4&0&ea lent! a ni/elului cultu&al, ia& c0nd
2pun
Kul&u& nu /&4e2c de aceea ce 2e de2emnea3! a3i p&in
cu/0ntul
ci/ili3aie, Acea2ta pa&e 2! fie, din cnt&!, mai de9&a4!
du.manul
1n!l!&ii 2pi&ituale .i a &idic!&ii ni/elului /ieii,
DeGa, de la 2f0&.itul ultimului 2ecl, a 1nceput 2!=.i fac!
apa&iia
1n a&t! un element pe ca&e, p0n! atunci, 1l puteam cn2ide&a
cmplet
necun2cut .i 2t&!in, F!&! 1ndial!, eRi2ta2e&! ante&i&
nenum!&ate
e&&i le9ate de 9u2t, da&, 1n ata&e 2ituaii, e&a /&4a, mai de9&a4!, de
ni.te
de&aie&i c!&&a p2te&itatea le=a &ecun2cut anume /ala&e
i2t&ic! .i
nu le=a luat ca p&du2e ale unei def&m!&i f!&! nici un ca&acte&
a&ti2tic,
p&/enind mai de9&a4! dint&= dep&a/a&e intelectual! 1mpin2!
p0n! la
a42ena &ic!&ui 2pi&it c&eat&, P&in ace2te manife2t!&i a 1nceput 2!
apa&!
deGa, cultu&al /&4ind, p&!4u.i&ea plitic! /i3i4il! mai t0&3iu,
#l.e/i2mul 1n a&t! e2te, de altminte&i, 2in9u&a f&m!
cultu&al! /ie
p2i4il! a 4l.e/i2mului .i 2in9u&a lui manife2ta&e de &din
intelectual,
%el ca&e 9!2e.te 2t&anie acea2t! manie&! de a p&i/i
da& a&ta
2tatel& ca&e au a/ut Efe&ici&eaI 4l.e/i3!&ii .i /a /edea cu
2paim!
cum a&ta &ecun2cut! ficial ca a&t! de 2tal e2te eRt&a/a9ana
de
ne4uni 2au de decadeni, cun2cui 1nc! de la 2f0&.itul 2eclului
p&in
cnceptele de cu4i2m .i de dadai2m,
Ace2t fenmen ap!&u2e cMia& 1n 2cu&ta pe&iad! a
&epu4licii
2/ietice 4a/a&e3e, (e putea /edea deGa acl cum tate
afi.ele
ficiale, de2enele p&pa9andi2tice din 3ia&e etc, pu&tau nu
numai
pecetea de2cmpune&ii plitice, ci .i a celei cultu&ale,
O p&!4u.i&e cultu&al!, a.a cum 1ncepea 2! 2e manife2te ea din
5655
1n elucu4&aiile futu&i2te .i cu4i2te, a& fi f2t, acum .ai3eci de ani la
fel de
puin p&e/i3i4il! ca .i p&!4u.i&ea plitic! a c!&ei 9&a/itate
cn2tat!m,
>78 Decadena
Acum .ai3eci de ani, eRp3iie de m2t&e numite
Edadai2teI
a& fi p!&ut pu& .i 2implu imp2i4il!, ia& &9ani3at&ii
a& fi f2t
inte&nai 1nt&= ca2! de ne4uni, 1n /&eme ce a2t!3i ei
p&e3idea3!
2ciet!i a&ti2tice, Acea2t! epidemie nu a& fi ie.it la
lumin!, c!ci
pinia pu4lic! nu a& fi tle&at= ia& 2tatul n=a& fi
p&i/it= f!&! a
inte&/eni, A 1mpiedica 1mpin9e&ea unui pp& 1n 4&aele
ne4uniei
intelectuale e2te t&ea4a 9u/e&nului, 1n2! a2emenea
de3/lta&e
t&e4uia 2! 2f0&.ea2c! 1nt&= 3iN 1nt&=ade/!&, 3iua c0nd
acea2t! f&m!
de a&t! a& c&e2punde &ealmente cncepiei 9ene&ale, una din
&!2tu&n!&ile
cele mai 9&ele de cn2ecine 2=a& fi 1nt0mplat 1n meni&e,
De3/lta=
&ea 1n 2en2 in/e&2 a c&eie&ului uman a& fi 1nceput
a2tfel, 1n2! te
cup&inde t&emu&atul la 90ndul 1n ca&e t&ea4a a2ta 2=a&
putea 2f0&.i,
De 1ndat! ce, 2u4 ace2t a2pect, ni 2e 1nf!i.ea3!
e/luia
cultu&ii na2t&e de du!3eci de ani 1ncace, /m /edea cu
2paim! c0t
de mult 2unt p&in.i 1n acea2t! mi.ca&e decadent!,
Pe2te tt, ne
cicnim de 9e&menii 9ene&at&i de eRc&e2cene din
p&icina c!&&a
cultu&a na2t&! /a pie&i mai de/&eme 2au mai t0&3iu, Tt
aici putem
di2tin9e fenmenele de di2luie 1nt&= lume pe cale de
de2cmpune&e
' nefe&icite 2unt ppa&ele ca&e nu pt 2t!p0ni acea2t!
maladie W
Ace2te fenmene m&4ide puteau, de altminte&i,
2! fie cn=
2tatate 1n ;e&mania, 1n ap&ape &ice dmeniu ' aici
ttul p!&ea 2!
fi dep!.it punctul culminat .i 2! 2e 1nd&epte 2p&e
p&!pa2tie, Teat&ul
aluneca /i3i4il 1n G2 .i a& fi di2p!&ut p0n! acum 1n md
d&a2tic ca
fact& de cultu&! dac!, cel puin teat&ul de la cu&te, nu 2=a&
fi &idicat
cnt&a p&2titu!&ii a&tei, Dac! facem a42t&acie de a2tfel
de teat&e .i
de c0te/a alte eRcepii cele4&e, &ep&e3entaiile 2cenice a&
fi f2t a.a
cum a& fi t&e4uit pent&u ca amenii 2! e/ite ttal
f&ec/enta&ea l&,
E&a un 2emn de3lant de de2cmpune&e l!unt&ic!,
acela de a
nu mai putea t&imite tine&ii c!t&e cele mai multe din
Ecent&ele de
a&t!I, cum li 2e 3icea, fapt ce e&a d/edit f!&! &u.ine, 1n
pu4lic, p&in
ace2t a/i3 9ene&al demn de a fi9u&a 1n1&=un mu3eu '
EInt&a&ea in=
te&3i2! tine&il&IW
;0ndii=/! puin c! e&a 4li9at&iu 2! fie luate
a2tfel de
m!2u&i de p&e/ede&e 1n lcu&i ce t&e4uiau 2! eRi2te 1n
p&imul &0nd
pent&u a pa&ticipa la f&ma&ea tine&etului .i ca&e nu
t&e4uia 2!
2e&/ea2c! pent&u di2t&acia cel& 4!t&0ni .i 4la3ai, %e=a&
fi c&e3ut
d&amatu&9ii din tate timpu&ile de2p&e a2tfel de m!2u&!
.i ce=a& fi
2pu2 de2p&e 1mp&eGu&!&ile ce au p&/cat= K %um a& fi
&enunat la
a.a ce/a, (cMille& cu 1nfca&e .i ;etMe cu /ilen! W
%e 2unt 1n2! (cMille&, ;etMe .i (MaJe2pea&c
1n faa nii
pe3ii 9e&mane K Fenmene 1m4!t&0nite, u3ate, din alte
/&emu&i .i
>7D In2ulta&ea unui t&ecut m!&e
dep!.ite W %!ci iat! ca&acte&i2tica ace2tei epci'
*u numai c! ea a adu2 at0ta mu&d!&ie, da&, pe
dea2up&a, ea a
1ntinat .i ceea ce e&a cu ade/!&at m!&e 1n t&ecut, De
altminte&i,
ace2ta e2te un fenmen ce 2e &ema&c! me&eu 1n a2emenea
epci, %u
c0t p&duciile unei epci .i a amenil& ei 2unt mai
tic!la2e .i
mi3e&a4ile cu at0t mai mult 2unt u&0te m!&tu&iile 9&and&ii
.i ale
demnit!ii t&ecute, dac! ele au f2t 2upe&ia&e, Tcmai
ceea ce 2e
d/ede.te 1n tate epcile e2te .te&9e&ea aminti&il& din
t&ecutul
meni&ii, pent&u p&e3enta&ea 1n.el!ta&e a unei m!&fi de
p&a2t!
calitate d&ept p&du2 de a&t!, elimin0nd &ice pulin! de
cmpa&aie,
De aceea, fieca&e nu! in2tituie /a 1nce&ca, cu c0t /a fi mai
Galnic!
.i mai mi3e&a4il!, 2! .tea&9! mai &epede ultimele /e2ti9ii ale
t&ecu=
tului, 1n timp ce /e&ita4il! .i m!&ea! &e1nni&e a mului
2e pate
f!&! team! le9a de pe&ele /e&idice ale 9ene&aiil& din t&ecut
.i cMia&
caut! ade2e&i 2! le pun! 1n /ala&e, Ea nu a&e a 2e teme c!
p!le.te 1n
faa t&ecutului, ci aduce p&in 2ine cnt&i4uie p&eia2! la
te3au&ul
cmun al cultu&ii umane, ca&e, ade2ea, a& /&ea 2! menin!
aminti&ea
pe&el& /ecMi pent&u a le ac&da p&eui&ea ce me&it!, cu
2cpul de a
a2i9u&a de 1ndat! p&duciil& ni deplina 1nele9e&e a
p&e3entului,
%el ca&e nu pate da lumii, de la el, nimic de p&e,
da& ca&e
1ncea&c! 2! fac! 1n a.a fel ca .i cum a& /&ea 2!=i dea
Dumne3eu .tie
ce, tcmai acela /a u&1 1n &ealitate tt ce a f2t dat .i 1i /a
pl!cea 2!
ne9e .i cMia& 2! di2t&u9!,
Ia& ace2ta nu duce numai la fenmene ni 1n
mate&ie de
cultu&! 9ene&al!, ci p&i/e.te .i fenmenele plitice, %u c0t
mi.ca&e
&e/luina&! a&e mai puine /al&i p&p&ii, cu at0t mai
mult ea /a
u&1 f&mele /ecMi,
Tt aici putem /edea cum 9&iGa de a=i l!2a p&p&ia
pe&! 2!
pa&! /al&a2! pate cnduce la u&! a&4! cnt&a a ceea ce
t&ecutul
a l!2at 4un .i autentic 2upe&i&,
At0t c0t, de pild!, aminti&ea i2t&ic! a lui F&ede&ic
cel Ma&e
nu a mu&it, F&ede&ic E4e&t nu pate 2t0&ni dec0t admi&aie
&e3e&=
/at!, E&ul de Wa (an2=(uci, fa! de f2tul cMefliu din
#&emen, e21e
ca .i 2a&ele fa! de lun! N numai c0nd &a3ele 2a&elui 2e
2tin9 pate
2t&!luci luna, Iat!, de aceea, &aiunea u.& de 1nele2 a u&ii
nil&
2atelii fa! de 2telele fiRe ' c0nd, 1n cad&ul /ieii plitice,
2a&ta
a&unc! pent&u /&eme, pute&ea 1n 4&aele un& a2emenea
nulit!i,
ace2tea 2e pun nu numai 2! mu&d!&ea2c! .i 2! 1ntine3e
t&ecutul, ci .i
/& 2! 2e 2u2t&a9! c&iticii p&in miGlace 2upe&ficiale, Un
eRemplu ce
duce la a2tfel de cn2ide&aiune e2te le9i2laia p&teciei
Repu4licii
fa! de nul ReicM 9e&man,
>7? P&e9!ti&ea intelectual! a 4l.e/i2mului
De aceea, c0nd idee nu!, 1n/!!tu&! nu!,
cncepie
nu! de2p&e lume, ca .i mi.ca&e plitic! .i ecnmic! 1ncea&c!
2!
ne9e 1n 1nt&e9ime t&ecutul, 2in9u& ace2t mti/ ne pate face
eRt&em
de p&udeni .i de ne1nc&e3!t&i, 1n mai tt timpul, a.a u&! a&e
d&ept
cau3! fie puina /ala&e a celui ce &e2imte, fie &ea intenie,
O
&e1ni&e cu ade/!&at 4enefic! a meni&ii /a a/ea me&eu .i pent&u
ete&nitate &lul de a cn2t&ui dincl de &ice temelie 2lid!,
Ea nu /a &.i fl2ind ni.te ade/!&u&i deGa 2ta4ilite '
tat!
cultu&a menea2c!, p&ecum .i mul 1n2u.i nu 2unt dec0t
&e3ultatul
unei e/luii 1ndelun9ate .i 1n ca&e fieca&e 9ene&aie a adu2 .i a
a.e3at
piet&ele 2ale pent&u a 1n!la edificiul,
(en2ul .i 2cpul &e/luiil& nu 2unt, a.ada&,
demla&ea
&ic!&ui edificiu, ci de a 2up&ima ceea ce e2te &!u 2au p&2t
a2imilat
.i de a cn2t&ui mai 4ine .i pe ceea ce eRi2t! pe lcul 2i9u& ce a
f2t
ia&!.i de9aGat,
*umai cu ace2t p&e /m putea .i /m a/ea d&eptul de a
/&4i
de2p&e /&eun p&9&e2 al meni&ii, Dac! nu, lumea nu /a fi
nicidat!
eli4e&at! de Ma2, c!ci fieca&e 9ene&aie 1.i /a lua d&eptul de a
&ene9a
t&ecutul .i fieca&e 1.i /a a&9a, p&in a2ta, .i d&eptul de a di2t&u9e
pe&a
t&ecutului, 1nainte de a t&ece el la t&ea4!,
Luc&ul cel mai t&i2t 1n 2ta&ea 9ene&al! a cultu&ii
na2t&e
dinainte de &!34i a f2t nu numai lip2a 9ene&al! a pute&ii de
c&eaie
a&ti2tic! .i cultu&al! 1n an2am4lu, ci .i u&a cu ca&e e&a 1ntinat! .i
.tea&2! aminti&ea unui t&ecut mai 1n!l!t& dec0t p&e3entul,
Ap&ape
1n tate dmeniile a&ti2tice, 1n 2pecial 1n teat&u .i 1n lite&atu&!, la
1nceputul 2eclului, 2=au p&du2 mai puin pe&e ni .i
imp&tante
H din cnt&!, e&a mda ca mai de9&a4! cele mai 4une pe&e 2!
fie
minimali3ate H dac! e&au .i /ecMi, .i 2! fie de2c&i2e ca medic&e
.i
dep!.ite ' e&a ca .i cum in2uficiena infamant! a ace2tei epci
putea
manife2ta /&e 2upe&i&itate, O&, cMia& din ace2t ef&t de a
2u2t&a9e
t&ecutul de 2u4 cMii p&e3entului &eie2e limpede .i di2tinct
intenia
ace2t& ap2tli ai /iit&ului, 1n a2ta 2e pate &ecuna.te c! nu
e&a
/&4a de ni cncepii cultu&ale, &e2pecti/ fal2e, ci de
mdalitate
de di2t&u9e&e a 4a3el& ci/ili3aiei 1n2!.i, de 2f&a&e de a plnGa
de
aici 1n cea mai ad0nc! ne4unie cu putin! 2entimentul a&ti2tic,
p0n!
atunci 2!n!t2 .i pent&u a p&e9!ti, din punct de /ede&e 2pi&itual,
4l.e/=
i2mul plitic, Dac! 2eclul lui Pe&icle pa&e 2! 2e mate&iali3e3e 1n
Pa&=
tMennQ e&a 4l.e/ic! actual! face p&int&= a&eca&e 9&ima2!
cu4i2t!,
In acea2t! &dine de idei, t&e4uie, de a2emenea, 2!
at&a9em
atenia a2up&a la.it!ii /i3i4ile a unei p!&i din pp&ul n2t&u,
c!&uia
p&e9!ti&ea .i 2ituaia 1i cnfe&! 4li9aia de a face f&nt cmun
cnt&a
>7B ERpe&iena intim!
ace2tui ult&a9iu cultu&al, Din pu&! team! pent&u ipetele
ap2tlil&
a&tei 4l.e/ice, ca&e, dup! ce ataca2e&! cu ultim! /ilen! pe
ti
cei ca&e nu /iau 2! &ecuna2c! 1n ea elita c&eaiei, i=au intuit la
2t0lpul infamiei ca pe ni.te mi3e&a4ili &eacina&i, 2=a &enunat
la
&ice &e3i2ten! 2e&ia2! pent&u a ne a&unca 1n ceea ce e&a
e2timat
acum d&ept ine/ita4il,
Lumea 2e temea 1nt&=ade/!& de acu3aiile ace2t& ameni
pe
Gum!tate ne4uni .i e2c&ci ai a42u&dit!iiW %a .i cum a& fi f2t
&u.in2
2! nu 1nele9i p&duciile ace2t& in.i de9ene&ai intelectual 2au
ale
ace2t& e2c&ci 1
Ace.ti di2cipli ai Kulm&=ii deineau, la d&ept /&4ind,
un
miGlc fa&te 2implu de a=.i p&e3enta ne4unia ca pe&!,
pute&nic!
Dumne3eu .tie cum, Ei p&e3entau lumii uimite fieca&e pe&!
incm=
p&eMen2i4il! .i 2tentati/ i&ainal! ca .i cum, ceea ce 2e numea
Eun
fapt t&!itI p&in el 1n2u.i, a& fi luat a2tfel dinainte, din 9u&a cel&
mai
muli ameni, &ice /&4e 1n cnt&adict&iu,
*u e&a nici 1ndial! c! ea e&a .i eRpe&ien! intim!,
1n2!
ceea ce e&a 1ndielnic e&a p&tunitatea eRpune&ii la /ede&e a
ace2t&
Malucinaii de ameni atin.i de tul4u&!&i mintale 2au de
c&iminali,
Ope&ele lui Mau&iciu2 /n (cMTind 2au ale unui #cJlin
&ep&e3entau .i ele pe&e t&!ite l!unt&ic, da& de aut&i 1n3e2t&ai
cu
9&aie di/in! .i nu de a&lecMini,
Da&, 1n acea2t! p&i/in! 2=a putut /edea la.itatea
lamenta4il!
din mediile na2t&e intelectuale, ca&e au &!ma2 ca pi&nite 1n lc
2!
pun! /&e &e3i2ten! 2e&ia2! cnt&a infe2t!&ii in2tinctului
2!n!t2
al pp&ului n2t&u, l!20nd pp&ului 1n2u.i 9&iGa de a 2c!pa
de
ace2te ne&u.inate ne4unii,
Pent&u a nu p!&ea c! nu 1nele9em a2ta, cump!&!m
tate
2fid!&ile la ad&e2a a&tei, 1n m!2u&a 1n ca&e am pie&dut p0n! la
u&m!
&ice 2i9u&an! 1n de2e4i&ea 1nt&e 4ine .i &!u,
(! eRpunem 1nc! 42e&/aie ce e2te demn! de &eflecie,
1n 2eclul al `l`=lea, &a.ele na2t&e au 1nceput 2!=.i
pia&d!
din ce 1n ce mai mult ca&acte&ul de cent&e de ci/ili3aie pent&u a
c4&1 la ni/elul de 2imple cent&e de imi9&aie, Puinul ata.ament
pe
ca&e p&leta&iatul mde&n al &a.el& na2t&e 1l a&at! pent&u
lcali=
tatea unde ei 2tau &e3ult! din faptul c! nu e2te /&4a aici cu
ade/!&at
dec0t de un lc de 2eGu& ca3inal pent&u fieca&e .i nimic mai
mult,
Acea2ta ine, 1n pa&te, de 2cMim4!&ile f&ec/ente de &e3i2ten!,
de/e=
nite nece2a&e 1n u&ma cndiiil& 2ciale, ca&e nu la2! mului
timpul
de a 2e le9a 2t&0n2 de &a.ul lui, da& acea2ta &e3ult! .i din lip2a
de
cntu& a cultu&ii 9ene&ale .i din a&iditatea &a.el& na2t&e de
a2t!3i,
>7C A9lme&!&ile umane mde&ne
Li 1n /&emea &!34aiel& de eli4e&a&e, &a.ele
9e&mane e&au
nu numai puGin nume&a2e, da& .i de dimen2iuni mde2te,
Puinele
&a.e cu ade/!&at ma&i e&au, 1n 9ene&al, capitale .i a/u2e2e&!
ap&ape
me&eu /ala&e cultu&al! 4ine definit! ca ata&e, ca .i
pecete
a&ti2tic! p&p&ie, 1n &ap&i cu &a.ele la fel de imp&tante
de a2t!3i,
cele c0te/a &a.e cu mai mult de cinci3eci de mii de
lcuit&i e&au
49ate 1n cm&i .tiinifice .i a&ti2tice, %0nd MiincMen=ul
nu a/ea
dec0t ?@@@@ de 2uflete, el e&a 1n cu&2 de a aGun9e unul din
p&imele
cent&e a&ti2tice 9e&mane, Acum ap&ape tate lcalit!ile
indu2t&iale
au atin2 ace2t num!& de ppulaie 2au cMia& multe 1l
dep!.e2c f!&!
a=.i putea at&i4ui nimic din ceea ce p&e3int! /ala&e
&eal!,
Ele nu 2unt dec0t 1n9&!m!di&i de ca3!&mi, unde
9!3duie.ti,
unde 2tai cu cMi&ie .i a2ta e tt, E2te eni9m! c! te pi
ata.a de
a2emenea lcalit!i lip2ite de &ice ca&acte&, *imeni nu 2e
pate
ata.a de un &a. ce nu a&e nici t&!2!tu&! &i9inal! .i ca&e
2e pa&e c!
au f2t pedep2ite pent&u a nu a/ea nici cea mai mic!
apa&en!
a&ti2tic!,
Da& a2ta nu e2te ttul ' ma&ile &a.e de/in .i ele cu
at0t mai
2!&ace 1n /e&ita4ile pe&e de a&t! cu cal ppulaia l&
c&e.te,
Ele au un ae& me&eu mai f&u2t .i tate p&e3int!
acela.i a2pect,
de.i la 2ca&! mai ma&e dec0t 4ietele mici lcalit!i
indu2t&iale, %eea
ce epca mde&n! a pl!tii ca t&i4ut cultu&al ma&il&
na2t&e &a.e
e2te a42lut in2uficient,
Tate &a.ele na2t&e t&!ie2c din 9l&ia .i din
cm&ile t&ecu=
tului, (! lu!m, a.ada&, MuncMen=ului de a2t!3i tt ceea ce a
f2t c&eat
2u4 Lud/ic I .i /m /edea cu 9&a3! c0t e2te de 2!&ac!,
dup! acea
epc!, a/uia de c&eaii a&ti2tice imp&tante, La fel 2e
pate /&4i
de2p&e #e&lin .i de2p&e cea mai ma&e pa&te a &a.el&
ma&i,
Da& ,ttu.i e2enial e2te ceea ce u&mea3! ' ma&ile
na2t&e
&a.e de a3i nu au nici un mnument impun!t& 1n a2pectul
9ene&al
al &a.ului .i ca&e 2! pal! fi cn2ide&at ca 2im4l al unei
epci
1nt&e9i, Alta e&a 2ituaia 1n &a.ele medie/ale, ca&e a/eau
fieca&e
ap&ape un mnument 1ncnGu&at de 2la/!, Mnumentul
ca&acte&=
i2tic din cetatea antic! nu 2e 9!2ea p&int&e lcuinele
p&i/ate, ci
p&int&e mnumentele pu4lice ce p!&eau 2&tite ete&nit!ii .i 1n
nici un
ca3 unui de2tin pa2a9e&, pent&u c! nu e&a /&4a 2! fie fl2ite
pent&u a
&eflecta 49!ia unui p&p&ieta& anume, ci m!&eia .i
1n2emn!tatea c=
munit!ii, A.a au &!2!&it mnumente ce e&au pe de=a 1nt&e9ul
pt&i/ite
ca 2! le9e pe fieca&e lcuit& de &a.ul lui 1nt&=un fel ca&e,
de2tul de
f&ec/ent a2t!Ai, ne pa&e nu! ap&ape de ne1nele2, %eea ce
lcuit&ul
a/ea 1n faa cMil& e&au 1nt&=ade/!& ni.te ca2e cu a2pect
medic&u,
>76 %n2t&uciile mnumentale ficiale de
alt!dat!
ci/il, 1n timp ce cn2t&uciile imp3ante apa&ineau
cmunit!ii
1nt&e9i, 1n faa l&, ca2a de lcuit c!dea la cndiia de
acce2&iu,
De 1ndat! ce cmpa&!m p&p&iile cn2t&uciil& din
2tatul
antic, cu lcuinele din aceea.i epc!, 1nele9em 9&eutatea .i
pute&ea
afi&m!&ii ace2tui p&incipiu dup! ca&e mnumentele pu4lice
t&e4uie
pla2ate pe p&imul plan,
%eea ce admi&!m a2t!A,i, 1n cele c0te/a clane ca&e
2cGidic!
1n2! de pe clinele de &uine .i din lcu&ile acpe&ite de
/e2ti9ii ale
lumii antice, nu 2unt cl!di&ile de aface&i ale timpului, ci
templele .i
cn2t&uciile ficiale N ele 2unt, deci, pe&e ale c!&ui p&p&ieta&
e2te
clecti/itatea 1n2!.i, %Mia& 1n pmpa Rmei decadente, nu
/ilele .i
palatele c0t&/a cet!eni au deinut p&imul lc ' ace2tea au
f2t
templele, a&enele, ci&cu&ile, apeductele, 4a3ilicile etc,, de
2tat, ce
apa&ineau deci 1nt&e9ului pp&,
%Mia& .i E/ul Mediu 9e&man menine acela.i p&incipiu
c!l!u3i=
t&, de.i cncepiile a&ti2tice au f2t cmplet dife&ite, %eea ce 1.i
9!2ea
eRp&e2ie, 1n anticMitate, 1n Ac&ple .i 1n PantMen, 2e a2cundea
acum
1n f&mele dmului 9tic, %a ni.te u&ia.i, ace2te cn2t&ucii
mnumen=
tale 2t!teau 1ncMinate pe2te fu&nica&ul 2t&i/it al &a.ului
medie/al, cu
cn2t&uciile lui cmpa&timentate din lemn .i acpe&ite cu
i9l! ' ele
2unt 1nc! .i a2t!3i definit&ii, de.i 1n Gu&ul l& 2e ca!&! din ce 1n
mai 2u2
ca3!&mile cu apa&tamente N ele dau fiec!&ei lcalit!i
ca&acte&i2tica ce
face pa&te din cMipul ei' cated&alele, p&im!&iile, Malele pieel& de
9&0ne
.i tu&nu&ile de pa3! 2unt 2emne apa&ente ale unei cncepii
ce, 1n
fnd, nu f!ceau dec0t 2! &!2pund! cel& antice,
%0t de lamenta4il! a de/enit p&p&ia 1nt&e
cn2t&uciile de
2tat .i cele pa&ticula&e, Dac! 2a&ta Rmei a& 4ate la p&ile
#e&linu=
lui, p2te&itatea a& putea admi&a 1nt&= 3i, ca pe&a cea mai
&ep&e3en=
tati/! a /&emii na2t&e, ma9a3inele c0t&/a e/&ei .i Mtelu&ile
c0t&/a
2ciet!i, ce eRpe&imentau ci/ili3aia 1n 3ilele na2t&e,
%mpa&ai
i34ita&ea di2p&p&ie ca&e face &a/a9ii 1nt&e cl!di&ile ReicM=
ului .i
cele ale finanei .i cme&ului,
DeGa c&editul alcat pent&u cn2t&uciile 2tatului e2te
me&eu
&ealmente &idicl .i in2uficient, a2tfel c! nu 2e cn2t&uie2c
edificii
pent&u ete&nitate, ci pent&u ne/ie de mment, *ici idee
mai
ele/at! nu p&e/alea3! 1n acea2t! 1mp&eGu&a&e, %a2telul din
#e&lin e&a,
1n mmentul cn2t&ui&ii lui, de alt! imp&tan!, ce nu a&e
a2t!3i
dec0t nua 4i4litec!, 1n /&eme ce 2in9u&! na/! de lupt!
1n2emna
1n Gu& de ?@ de miliane, a4ia 2=a ac&dat Gum!tate pent&u
1nt0iul .i
cel mai f&um2 mnument al ReicM=ului, ca&e t&e4uie 2!
du&e3e
/e.nicie W Da, c0nd a t&e4uit deci2! dec&aia inte&ia&!,
came&a
>8@ P&4lemele &eli9ia2e
2upe&ia&! a f2t pu2! 1n faa fl2i&ii piet&ei .i 2=a pu2 ca
pe&eii 2!
fie acpe&ii de 2tuc' ttu.i, de acea2t! dat! pa&lamenta&ii au
acinat
4ineN capetele de 9ip2 nu=.i 9!2e2c lcul pe ni.te 3idu&i de
piat&!,
A.ada&, &a.el& na2t&e din p&e3ent le lip2e.te ca&acte&i2tica
dminant! a clecti/it!il& ppula&e .i nu t&e4uie 2! ne
mi&!m dac!
cmunitateN nu /ede, 1n p&p&iile &a.e, ce/a ca&e 2!
2im4li3e3e,
T&e4uie 2! aGun9em la /e&ita4il! de3la&e ca&e 2emnali3ea3!
ttala indife&en! a lcuit&il& ma&il& &a.e fa! de
&a.ele l&,
Li ace2t luc&u e2te un indiciu al decadenei ci/ili3aiei
na2t&e
.i al p&!4u.i&ii 9ene&ale, Epca na2t&! 2e 1n!4u.! p&in
me2cMin!&ia
2cpu&il& ei 2au, mai eRact, p&in a2e&/i&ea fa! de 4aniN de
aceea nu
c t&e4uie 2! ne &nai mi&!m dac!, 2u4 2t!p0ni&ea uneG a2emenea
3eit!i,
di2pa&e 2en2ul e&i2mului, P&e3entul nu face dec0t 2!
&eclte3e ceea
ce t&ecutul ap&piat tcmai a 2em!nat,
$ $ $
1n ultim! anali3!, tate fenmenele de2cmpu2e
nu 2unt
dec0t cn2ecine ale lip2ei unei cncepii p&eci2e de
an2am4lu,
admi2! 1n md e9al de ti .i de ince&titudinea 9ene&al! ce
&e3ult!
de aici, ince&titudine 1n Gudec!ile adu2e .i p3iiil& luate
fa! de
fieca&e din ma&ile p&4leme ale epcii, De aceea, ttul e2te
medic&u
.i ne2i9u&, 1ncep0nd cu educaiaN ti 2e tem de &!2punde&e .i
2f0&.e2c
p&in a tle&a 1n md la. cMia& 9&e.eli &ecun2cute, "i2ele
umanita&e
2unt la md! .i ced0nd u.& a4e&aiil&, c&u0ndu=i pe
indi/i3i, e2te
2ac&ificat /iit&ul mai mult& miliane de fiine umane,
ERamina&ea 2ituaiei &eli9ia2e dinainte de &!34i
a&at! c0t de
eRtin2! e2te acea2t! f!&0mia&e 9ene&al!,
Li aici, de mult! /&eme .i 1n ma&e pa&te, naiunea 1.i
pie&du2e
cn/in9e&ea, unic!, eficient!, a2up&a cncepiil& de2p&e
uni/e&2, 1n
ace2t 2u4iect, adepii ficiali ai dife&itel& 4i2e&ici Gucau un
&l mai
mic dec0t cei indife&eni,
1n timp ce 1n A2ia .i 1n Af&ica cele du! cnfe2iuni
menin
mi2ina&i pent&u a at&a9e adepi ni la 1n/!!tu&a l& H
acti/itate
ca&e, 1n fata p&9&e2ului c&edinei maMmedane, nu pate
1n&e9i2t&a
dec0t 2ucce2e ia&te mde2te H 1n Eu&pa 2e pie&d cMia&
miliane
.i miliane de adepi, .i cMia& 1n inte&i&ul !&ii, ca&e
&!m0&, 2t&!ini
de /iaa &eli9ia2! .i me&9 pe un d&um l!tu&alnic,
T&e4uie &ema&cat! /ilena cu ca&e cntinu! lupta
cnt&a
4a3el& d9matice ale tutu&& &eli9iil&, 1n ca&e ttu.i, 1n
lumea
amenil&, nu 2e pate cncepe 2up&a/ieui&ea efecti/! a
unui 2cp
&eli9i2, Ma2ele la&9i ppula&e nu 2unt alc!tuite din
fil2fii N &,
pent&u ma2e, c&edina e2te ade2ea 2in9u&a 4a3! pent&u
cncepie
>85 Lip2a de 2cp a pliticii 9e&mane
m&al! de2p&e lume, Di/e&2ele miGlace de 1nlcui&e a ei nu
2=au
d/edit at0t de mulumita&e 1n ce p&i/e.te &e3ultatele,
pent&u c! 2e
p&e/edea 1n ele 1nlcuit&ii cnfe2iunil& &eli9ia2e cu&ente,
Da&
dac! 1n/!!tu&ile &eli9ia2e 2e 1nd&eapt! eficace c!t&e
p!tu&ile cele
mai la&9i, atunci aut&itatea incnte2ta4il! de cninut a
c&edinei
t&e4uie 2! fie fundamentul &ic!&ei aciuni eficace,
Pent&u &eli9ii, d9mele 2unt mla9e cu le9ile
cn2tituinale
1n 2tat' f!&! ele, pe l0n9! c0te/a 2ute de mii de ameni 2upe&i&i
ca&e a&
putea t&!i 1nelept .i inteli9ent, alte miliane nu a& putea 2=
fac!,
*umai p&in d9me ideea pu& 2pi&itual!, ./!ielnic! .i
eRten=
2i4il! la ne2f0&.it e2te limpede p&eci3at! .i t&an2mi2! 1nt&=
f&m!
f!&! de ca&e nu 2=a& putea t&an2f&ma 1n c&edin!, Dac! nu,
ideea nu
a& putea nicidat! 2! 2e de3/lte 1nt&= cncepie metafi3ic!N
1nt&=un
cu/0nt, 1nt&= cncepie fil2fic!,
Lupta cnt&a d9mel& 2eam!n! mult, 1n ace2te
cndiii, cu
lupta 1mpt&i/a 4a3el& le9ale 9ene&ale ale 2tatuluiN .i la fel cum
acea2t!
lupt! 2=a& 2f0&.i p&int&=un niMili2m &eli9i2 lip2it de
2emnificaie,
Pent&u plitician, ap&ecie&ea /al&ii unei &eli9ii t&e4uie dete&mi=
nat! mai puin de unele deficiene ce pt 2u&/eni, dec0t de
4ineface&ile
1n cmpen2aie &nult mai fa2te, %Mia& dac! nu 9!2im 1n2! a2tfel
de
cmpen2aie, am fi ne4uni 2au c&iminali ca 2! di2t&u9em ceea ce
eRi2t!,
De2i9u&, nici cea mai mic! &e2pn2a4ilitate pent&u 2ituaia
&eli9ia2! puin 1m4ucu&!ta&e nu t&e4uie at&i4uit! cel&
ca&e au
1n9&eunat p&ea mult ideile &eli9ia2e cu acce2&ii pu&
temp&ale,
p&duc0nd a2tfel un cnflict cmplet inutil cu .Kiina numit!
eRact!,
Aici, dup! 2cu&t! lupt!, t&e4uie 2= 2punem, /ict&ia /a fi
ap&ape
ttdeauna &epu&tat! de .tiin!, 1n /&eme ce &eli9ia /a 2ufe&i
9&ele
p&eGudicii 1n cMii tutu&& cel& ca&e nu aGun9 2! 2e &idice
dea2up&a
unei .tiine pu& .i 2implu 2upe&ficiale,
Da& cele mai 9&a/e 2un1 daunele p&icinuite de p&a2ta
fl2i&e
a cn/in9e&il& &eli9ia2e 1n 2cpu&i plitice, *u 2e pate 2!
ne
&idic!m de2tul de 2e/e& cnt&a mi3e&a4ilil& cnduc!t&i ca&e
/& 2!
/ad!, in &eli9ie, un miGlc 2u2cepti4il de a le 2e&/i inte&e2ele
plitice
.i aface&ile, Li ti ace.ti mincin.i ne&u.inai 1.i u&l! p&fe2ia
de
c&edin! p&in lume cu /ce de 2ten l&, ca 2!=i aud! ti
ceilali 4iei
ameni, nu ca 2! ma&!, ci ca 2! pat! t&!i mai 4ine, Pent&u un
2implu
2p&iGin plitic de /ala&e c&e2pun3!ta&e, .i=a& /inde
1nt&ea9a
c&edin!, Pent&u 3ece mandate de pa&lamenta&, 2=a& alia cu
ma&Ri.tii,
du.manii de ma&te ai &ic!&ei &eli9ii, ia& pent&u un ftliu
mini2=
te&ial a& me&9e p0n! la l9dn! cu dia/lul, cu cndiia ca
ace2ta
2! nu p!2t&e3e nici u&m! de decen!,
>8> Lip2a de 2cp a pliticii 9e&mane
Dac!, 1n ;e&mania dinainte de &!34i, /iaa
&eli9ia2! a/ea
un de3a9&a4il 9u2t ama&, ace2ta :inea de &eaua fl2i&e a
c&e.tini2=
mului de pa&tidul ce 2e intitula c&e.tin, .i de ne&u.ina&ea cu
ca&e 2=a
2f&at 2! identifice c&edina catlic! cu un pa&tid plitic,
Acea2t! 2u42titui&e a f2t fatal! N ea a fu&ni3at cMia&
unui .i&
de nn/al&i mandate pa&lamenta&e, f!c0nd 1n2! &!u 4i2e&icii,
%n2ecinele ace2tei 2ituaii au ap!2at pe ume&ii
1nt&e9ii
naiuni, c!ci &elaRa&ea 2u&/enit! 1n /iaa &eli9ia2! 2=a p&du2
cMia&
1nt&= /&eme c0nd, de altfel, ttul 1ncepea 2! 2e mle.ea2c! .i
2! 2e
clatine .i c0nd, 1n ata&e cndiii, 4a3ele t&adiiei .i ale
m&alei
ameninau 2! 2e p&!4u.ea2c!,
Da& tate ace2te le3iuni .i 39udui&i ale &9ani2mului
2cial a&
fi putut &!m0ne infen2i/e at0ta /&eme c0t n=a& fi inte&/enit
nici un
e/eniment 9&a/ N ele au de/enit 1n2! nefa2te de 1ndat! ce fapte
ni .i
imp&tante au cnfe&it 1n2emn!tate deci2i/! p&4lemei
le9ate de
2liditatea inte&n! a naiunii,
La fel, 1n dmeniul plitic, ni.te cMi ateni puteau
de2cpe&i
anumite &ele ce puteau .i t&e4uiau 2! fie luate 1n 2eam! ca
2imptme
ale unei p&!4u.i&i ap&piate a impe&iului, dac! nu 2e
1nt&ep&indea,
1n 2cu&t timp, 1m4un!t!i&ea 2au 2cMim4a&ea 2ituaiei,
A42ena de
2cpu&i 1n plitica eRte&n! .i inte&n! 9e&man! e&a /i3i4il!
pent&u
&icine nu /ia 2! 1ncMid! cMii, Plitica ecnmic! de
cmp&mi2
p!&ea fa&te 4ine 2! &!2pund! cncepiei lui #i2ma&cJ cu&n c!
pl=
itica e2te Ea&t! a p2i4iluluiI, Da&, 1nt&e #i2ma&cJ .i
cancela&ii ca&e
i=au u&mat eRi2ta mic! dife&en! ca&e lui 1i 1n9!duia 2!
aplice
f&mula cMia& la e2ena pliticii lui, 1n /&eme ce, in 9u&a
alt&a, ea
putea lua cu ttul alt! 2emnificaie,
P&in acea2t! 2inta9m!, #i2ma&cJ /ia electi/ 2! 2pun!
numai
c!, pent&u a atin9e un 2cp plitic definit, t&e4uie fl2ite
ale
p2i4ilit!ile 2au cel puin 2! apele3i la ele, Din cnt&!,
2ucce2&ii nu
au /!3ut 1n ea dec0t p&clama&ea 2lemn! a d&eptului de a 2e
de3le9a
de ne/ia de a a/ea idei plitice .i cMia& 2cpu&i plitice,
1nt&=ade/!&, nu mai eRi2tau atunci 2cpun plitice '
ace2tea
lip2eau ca 4a3! indi2pen2a4il! a unei cncepii p&eci2e a2up&a
lumii
.i ca /i3iune cla&! a2up&a le9il& de e/luie a pliticii
inte&ne,
"!30nd 1n ne9&u ace2t 2u4iect, muli ameni
cndamn! lip2a
de planifica&e a un& idei di&ecta&e 1n plitica impe&iului N
ei
&ecun.teau ca ata&e c! ea e&a 2la4! .i 9!una2! ' 1n2! ei nu
Gucau 1n
plitic! dec0t un &l 2ecunda&, Pe&2nalit!ile ficiale din
9u/e&n nu
2e 2incMi2eau de Gudec!ile unui Hu2ln=(teTa&t
%Mam4e&lain, fa!
de ca&e &!m0neau tt at0t de indife&eni ca .i a2t!3i, Ace.ti
ameni
>87 (l!4i&ea pa&lamenta&i2mului ante4elic
2unt p&ea 2tupi3i pent&u a 90ndi 2in9u&i, p&ea in2t&uii pent&u a
afla
de la alii ceea ce au ne/ie, Ade/!&ul ace2ta e2te /e.nic'
2p&iGinindu=2e
pe el, ORen2tie&n eRclama ' ELumea e2te 9u/e&nat! de
f&aciune de
1nelepciuneI N da& acea2t! f&aciune, 2! 3icem c! nu
1nc&p&ea3!
dec0t un atm, De c0nd ;e&mania e2te &epu4lic!, luc&ul
ace2ta nu
mai e2te ade/!&at, pent&u c! le9ile pent&u p&teGa&ea &epu4licii
au
inte&3i2 eRp&ima&ea unei a2tfel de pinii, Pent&u ORen2tie&n a
f2t
1n2! fe&ici&e c! a t&!it 1n alte /&emu&i .i nu 1n &epu4lica na2t&!
&e3na4il! de a3i,
DeGa, 1nainte de &!34i, muli ameni &ecun.teau ca
lcul cu
cea mai 2c!3ut! &e3i2ten! in2tituia ce t&e4uia 2! 1nca&ne3e
f&a
impe&iului ' Pa&lamentul, ReicM2ta9=ul, La.itatea .i teama de
&!2pun=
de&e 2e a2ciau aici 1nt&= manie&! ideal!,
E2te una din acele idei 9!una2e ce 2e face au3it! a2t!3i
de2tul
de de2 1n ;e&mania cum c! pa&lamenta&i2mul a lip2it dup!
&e/luie,
A2tfel nu 2e la2! dec0t fa&te u.& imp&e2ia c!, 1nt&= anumit!
m!2u&!,
luc&u&ile au f2t dife&ite 1nainte de &e/luie, In &ealitate, ace2t
&9ani2m
nu putea acina, dec0t de2t&ucti/ .i 2e cmp&ta ca ata&e 1at&=
/&eme
='0nd cei mai muli ameni pu&tau cMela&i de cal, nc/030nd nimic
2au
ie2 &0nd 2! /ad! ce/a, De2i9u&, de2cu&aGa&ea ;e&maniei nu 2e
dat&ea =!
Jc0t 1n unic! pa&te ace2tui &9ani2m N da& c! de3a2t&ul nu 2=a
pet&ecut
nai de/&eme, ace2t iapt nu pate fi cn2ide&aW ca un me&it al
ReicM2tac=
cilui, ci t&e4uie at&i4uit &e3i2tenei pu2e 1n timp de pace
9&pa&ului
lauunii .i impe&iului 9e&man,
Din num!&ul imen2 ue &ele di2t&u90taie, ce 2e
datieaA!
di&ect 2au indi&ect ace2tei in2tituii, /&eau 2a e/idenie3 una
2in9u&!
' cumplita in2uficien! .i 2l!4iciune a pliticii inte&ne .i
eRte&ne a
impe&iului, imputa4ila i ' p&imul &0nd acti/it!ii ReicM2ta9=
ulu=, a
de/enit una din cau3ele p&incipale ale p&!4u.i&ii impe&iului
In2uficient e&a tt ce 2ufe&ea, 1n &ice md, .i 1n &ice
di&ecie
MmeSim 2a ne uil!m, influena Pa&lamentului,
in2uficient! .i 2la4! e&a plitica alianel& eRte&ne ale
im=
pe&iului N tt d&ind 2! meninem pacea, am f2t 4li9ai
inelucta4il
2! &ient!m 9u/e&nul 1n di&ecia &!34iului,
*e2ati2f!c!ta&e plitic! fa! de Plnia, (e
2c&mnea
p&4lema f!&! a fi /&edat! 2e&i2 atacat!,
Re3ultatul nu a 1n2emnat
<*t!>
5, %ancela& 2uede3, ca&e a luat f&1iele 9u/e&n!&ii la ma&tea
lui ;u2ta/=AdlpM +5?D7=5??8-,
<Ant!>
>88 (l!4iciunile pa&lamenta&il&
nici /ict&ie a 9e&mani2mului, nici &ecncilie&e cu
Plnia, ci a
adu2 2ta&e 2til! fa! de Ru2ia,
*e2ati2f!c!ta&e a f2t 2luina&ea p&4lemei le9ate de
Al2acia
.i L&ena, 1n lc 2! 2t&i/im, dat! pent&u ttdeauna, cu m0n!
f&te,
Mid&a f&anceA!, .i 2! ac&d!m Al2aciei d&eptu&i e9ale cu celelalte
landu&i
ale ReicM=ului, nu am f!cut nici una, nici alta, Ia& ace2t luc&u,
e&a, de
altminte&i ttal imp2i4il, c!ci 1n cele mai ma&i pa&tide 2e aflau
cei mai
ma&i t&!d!t&i de pat&ie, 1n f&unte, de eRemplu, cu dl, Xelte&le W
Da& tate ace2tea a& fi f2t 2up&ta4ile 1nc! dac! acea2t!
ce&en!
9ene&ali3at! n=a& fi a/ut d&ept /ictim! pute&ea a c!&ei
eRi2ten!
cndiina, 1n ultim! anali3!, cn2e&/a&ea impe&iului' a&mata,
;&e.eala cmi2!, din ace2t punct de /ede&e, de ceea ce
numim
ReicM2+a9=uW 9e&man, aGun9e, ea 2in9u&!, pent&u a=i a&unca 1n
2pate
pent&u ttdeauna p/a&a manipul!&ii naiunii 9e&mane,
Din cele mai Galnice mti/e, ace2te 3d&ene de pa&tide
pa&lamen=
ta&e au fu&at, au 2mul2 din m0inile naiunii a&ma cu ca&e 2e ap!&a,
unica
p&tecie a independenei .i li4e&t!ii pp&ului n2t&u, Dac!
2=a&
de2cMide a2t!3i m&mintele din c0mpiile Fland&ei, din ele a& ie.i,
d&epi,
acu3at&ii 1n20n9e&ai' 2ute de mii de tine&i 9e&mani, ca&e, p&in
lip2a de
cn.tiin! a ace2t& c&iminali mem4&i ai Pa&lamentului, au f2t
1mpin.i,
in2t&uii p&2t 2au numai pe Gum!tate, 1n 4&aele m&ii,
Pe ei .i pe at0tea mii de mutilai ,.i de m&i, pat&ia i=a
pie&dut
pent&u a pe&mite c0t&/a 2ute de e2c&ci 2!=.i u&m!&ea2c!
mane/=
&ele .i p&eteniile plitice 2au 2!=.i in2inueAe 1n md 2pe&Gu&
te&iile
l& dct&ina&e,
1n timp ce, p&in p&e2a ma&Ri2t! .i demc&at!,
iudai2mul u&la
p&in tat! lumea minciuna de2p&e Emilita&i2mulI 9e&man,
1nce&c0nd
a2tfel, p&in &ice miGlace, 2! 1n!4u.e ;e&mania, pa&tidele
ma&Ri2te
.i demc&atice &efu3au &ice in2t&ucie cmplet! pent&u f&ele
ppu=
la&e 9e&mane,
Mai mult, c&ima nemaiau3it! a2tfel cmi2! t&e4uia 2!
apa&!
numaidec0t limpede pent&u ti cei ca&e 2e 90ndeau pu& .i
2implu c!,
1n e/entualitatea unui &!34i, a& lua de2i9u& a&mele 1n m0ini
.i c!,
d&ept u&ma&e, G2nicia ace2t& E4uniI mem4&i ai
E&ep&e3entati/ei
ppula&eI +cum numim-, a& a&unca 1n faa du.manil&
miliane de
9e&mani in2t&uii p&2t 2au pe Gum!tate,
(! facem 1n2! a42t&acie ttal! de u&m!&ile ce au
decu&2 din
lip2a de cn.tiin!, 4&utal! .i 9&2ie&!, a ace2t& 2u2in!t&i
din
Pa&lament ai ideii' lip2a de 2ldai in2t&uii, la 1nceputul
&!34iului,
a cnt&i4uit le2ne la 1nf&0n9e&ile din p&imele pe&aiuniN
ace2t luc&u
a f2t, de a2emenea, cnfi&mat ulte&i& 1nt&= m!2u&!
1n2p!im0nt!ta&e
>8D %&ima Pa&lamentului 1mpt&i/a a&matei
1n cu&2ul &!34iului mndial,
1nf&0n9e&ea 2ufe&it! 1n lupta pent&u li4e&tatea .i
inde=
pendena naiunii 9e&mane e2te &e3ultatul Gum!t!il& de
m!2u&! .i
al 2l!4iciunil& din timp de pace 1n uni&ea tutu&& f&el&
ppula&e
1n lupta pent&u ap!&a&ea pat&iei,
Dac! pe u2cat fu2e2e&! in2t&uii p&ea puini &ec&ui, la
iei,
in2uficien! 2imila&! de p&ecup!&i 1n p&4lematica ma&inei au
a/ut
d&ept efect 2l!4i&ea, mai mult &i mai puin, a capacit!ii ace2tei
a&me
de ap!&a&e,
Din p!cate, 1n2!, 1naltul cmandament al ma&inei a
2ufe&it .i
el de cntamina&ea cu 2pi&itul medic&it!ii,
Tendina de a lan2a 1n cn2t&ucie na/e me&eu mai mici
dec0t
4a2timentele en9le3e, ce e&au 1n cn2t&ucie 1n acela.i timp,
e&a mai
puin p&udent! .i mai puin in2pi&at!,
O flt! ce nu pate, de la 1nceput, 2! fie adu2! 1n ce
p&i/e.te
eRclu2i/ num!&ul de cmpnente la un num!& e9al cu cel al
e/entualului
ad/e&2a&, t&e4uie 2! 1nce&ce cmpen2a&e a infe&i&it!ii
nume&ice
p&in 2upe&i&itatea pute&ii de lupt! a fiec!&ei na/e,
E2te /&4a de 2upe&i&itate a pute&ii de lupt! .i nu
de
2upe&i&itate le9enda&! a Ecalit!iiI,
1n &ealitate, teMnica mde&n! a f!cut at0tea p&9&e2e .i
2=a
aGun2, 1n tate 2tatele ci/ili3ate, la 2imilitudine 1n acea2t!
p&i/in!
.i t&e4uie 2! cn2ide&!m imp2i4il! 1n3e2t&a&ea na/el& cu
pute&e
de /ala&e cm4ati/! 2en2i4il mai &idicat! dec0t a na/el& de
acela.i
tnaG ce apa&in altui 2tat, %Mia& .i mai puin t&e4uie 2! ne
90ndim la
2upe&i&itate a /apa&el& cu depla2ament infe&i& 1n
&ap&t cu
/apa&ele cu depla2ament 2upe&i&,
De fapt, cel mai mic tnaG al /a2el& 9e&mane nu 2e
pate
4ine dec0t 1n det&imentul /ite3ei .i al dt!&ii cu a&mament,
F&=
mulele p&in ca&e 2e c!uta Gu2tifica&e a ace2tui fapt a&!tau, de
altfel,
deGa din pe&iada de pace, 9&a/! lip2! de l9ic! la
aut&it!ile
cmpetente 1n mate&ie,
(e in2i2ta mai ale2 pe faptul c! a&tile&ia 9e&man! e&a net
2upe&=
ia&! a&tile&iei 4&itanice, c! tunul 9e&man de >C de cm, nu e&a cu
nimic
infe&i& din punct de /ede&e al f&ei de fc tunului en9le3 de 7@,D
cm,
Tcmai din acea2t! cau3! a& fi f2t de dat&ia na2t&!
2!
t&ecem atunci .i ni la tunul de 7@,D cm, dea&ece elul nu
putea fi
dec0t atin9e&ea unei f&e cm4ati/e nu e9al!, ci 2upe&ia&!,
1n ca3 cnt&a&, dta&ea a&matei cu m&tie&ul de 8> de
cm, a&
fi f2t 2upe&flu!, pent&u c! m&tie&ul 9e&man de >5 de cm e&a
deGa cu
mult 2upe&i& 1n 2ine tutu&& tunu&il& cu ti& pa&a4lic
de ca&e
>8? +;&e.ita plitic! na/al!
di2punea atunci F&ana, ia& /a2ele ma&i a& fi c!3ut la fel de
4ine 2u4
lS itunle m&tic&ului de 7@,D cm
*umai cmandamentul a&matei de u2cat /edea Gu2tN
cel al
ma&inei, nu,
Dac! 2e &enuna la eficacitate a a&tile&iei, ca .i la
/ite3!
2upe&ia&!, ace2t luc&u 2=a& fi 4a3at pe p&incipiul cmplet
9&e.it al
te&iei ,,&i2culuiI
%mandamentul ma&inei &enuna deGa la
fen2i/! p&in
f&ma adptat! 1n cn2t&ucia na/el& .i 1m4&!i.a
defen2i/a,
ap&i&ic .i 4li9at&iu, Din acea2t! cau3! 2e &enuna .i la
i340nda
Mt!&0ta&e ce nu 2e pate 1ntemeia dec0t pe atac,
O na/! de /ite3! mai mica .i mai 2la4 1na&mat!
/a ti
4m4a&dat! .i 2cufundat! de un ad/e&2a& mai &apid .i mai
pute&nic
.i acea2ta la 4!taie a a&tile&iei fa/&a4il! ultimului, Un
num!&
ta&te ma&e de c&uci.!ta&e 9e&mane a t&e4uit, .i c0t de
ama&, 2!
2ufe&e acea2t! 2a&t!, R!34iul a a&!tat fal2itatea
nem!2u&at! a
punctel& de /ede&e ale cmandamentului ma&inei in
pe&iada de
pace, 4li90ndu=5, &i de c0te &i 2e putea, la 2cMim4a&ea
a&ma=
mentului /ecMil& na/e .i la 1na&ma&ea mai 2e&ia2! a cel&
ni,
Dac!, 1n 4!t!lia na/al! din 2t&0mta&ea (Ja9e& =
RacJ,
/apa&ele 9e&mane a& fi a/ut acela.i depla2ament, acela.i
a&mament
M aceea.i /ite3! ca .i na/ele en9le3e, flta 4&itanic! 2=
a& fi
2cufundat in m&m0ntul umed 2u4 plaia de 4u3e 9e&mane
de 7`
cm, mai p&eci2e .i mai eficace,
:apnia de dinia&! a u&mat alt! plitic! na/al!,
Acl
iumea e&a inte&e2at!, din p&incipiu, 2! cnfe&e fiec!&ui /a2
nn
puteie de lupt! 2upcnai! e/entualului ad/e&2a&, Da&
ace2tei m!2u&i
1i c&e2pundea atunci p2i4ilitatea cn2ecuti/! de a pune 1n
pe&a
flt! fen2i/a,
in timp ce cmandamentul a&matei de u2cat nu u mia,
un plan
de idei at0t de fal2 1n fnd, ma&ina, ce e&a, /ai W mai 4ine
&ep&e=
3entat! clin punct de /de&e ,,pa&lamenta&I, 2ufe&ea deGa
de
1nt&2!tu&! de 2pi&it, ca 2i a Pa&lamentului,
Ha e&a &9ani3at! dup! p&incipii 1n9u2te, api 1n
p&actic!
dup! acela.i cncepii,
;l&ia nemu&ita&e pe ca&e a&mata a .tiut 2! .i=
c0.ti9e
dat&ea3! muncii cmpetente, iii 2til 9e&man, a 9ene&alil&
ei, capa=
cit!ii 2i e&i2mului incmpa&a4il al tutu&& fie&il& .i
2ldail&
Dac! .i cmandamentul 2upe&i& al cma&inei dinainte de
&!34i a& fi
a/ut un 9eniu pe m!2u&!, /ictimele nu a& fi c!3ut 1n 3ada&,
^n ace2t fel, a4ilitatea pa&lamenta&! a2imilat! de 9u/e&n
a f2t
>8B Lupta a&matei de u2cat cnt&a cel& du!
m!2u&i
1n timp de pace, d!un!ta&e ma&inei, din cau3! c!, din
p!cate,
p!&e&ile pa&lamenta&il& 1ncepeau 2! Gace un &l
p&epnde&ent 1n
p&4lema cn2t&uciei de na/e, 1n lc 2! cede3e 1n faa
punctel& de
/ede&e milita&e, Medic&itatea, 2l!4iciunea, in2uficienta
fundamen=
ta&e l9ic! a 90ndi&ii H ca&acte&i2tice in2tituiei
pa&lamenta&e H au
aniMilat pe&2nalitatea cmandamentului fltei,
A&mata de u2cat, a.a cum am 2pu2, nu 2=a l!2at
ant&enat!
1nt&=un cu&ent de idei funcia&meme 9&e.it, 1n 2pecial
Ludend&ff, pe
atunci clnel 1n ma&ele 2tat maG& 9ene&al, ducea lupt!
di2pe&at!
1mpt&i/a Gum!t!il& de m!2u&! .i a 2l!4iciunii cu ca&e
ReicM2ta9=ul
t&ata cMe2tiunile /itale ale naiunii .i le ne9a cea mai ma&e
pane din
timp, Dac! lupta pe ca&e ducea atunci ace2t fie& a f2t
f!&! 2ucce2,
9&e.eala &e/ine pe Gum!tate Pa&lamentului, pe Gum!tate
atitudinii
Galnice .i 2l!4iciunii cancela&ului #etMmann=HlTe9,
Acea2ta nu 1mpiedic!, ttu.i cel puin aR,i, pe cei
&e2pn2a4ili
2! /&ea 2! impute tcmai acea2t! 9&e.eal! celui ca&e 2=a
&idicai cnt&a
ne9liGenei fa! de inte&e2ele nainale,
Ace.ti cnduc!t&i 1nn!2cui nu 2unt nicidecum
minciun!,
O&icine 2e 90nde.te la tate 2ac&ificiile impu2e de
u.u&ina
/in/at! a ace2t& ult&a=i&e2pn2a4ili ai naiei, &icine 1.i
aduce
aminte m&ii .i mutilaii 2ac&ificai inutil, ea .i fen2a .i
&u.inea
imen2! pe ca&e le 2ufe&im, miAe&ia infinit! 1n ca&e am int&ai
.i cine
.tie c! tate ace2tea nu au a/ut ic dec0t pent&u a de2cMide
calea
c!t&e p&tflii mini2te&iale c0t&/a a&i/i.ti .i /0n!t&i de
2ituaie,
ace2ta, de2i9u&, 1nele9e c! nu putem numi ace2te c&eatu&i
dec0t
p&amatii, canalii .i pun9a.i, 1nt&=un cu/0nt c&iminali, dac!
2en2ul .i
inta ace2t& cu/inte din lim4aGul uAual nu a& fi de
ne1nele2,
Tate ace2te 9&e.eli ale f2tei ;e&manii nu au f2t
demn=
2t&ate, cu ciudat! cla&itate, dec0t 1n mmentul c0nd, cMia&
din cauAa
l&, plitica inte&n! nainal! a f2t cmp&mi2!,
Da, 1n a2tfel de 1mp&eGu&!&i, ade/!&u&ile de3a9&a4iie
au f2t
1ntcmai 2t&i9ate din tate pute&ile pent&u ma2ele la&9i
ppula&e, 1n
/&eme ce, altfel, multe fapte e&au t&ecute 2u4 t!ce&e, fiind
mai
de9&a4! &u.ina2e .i pa&ial ne9ate pu& .i 2implu,
A& fi f2t ca3ul ca ce&ceta&e f&anc! .i de2cMi2! a unei
p&4leme
2! l1 adu2, pate, ameli&a&e, Pe&2nalit!ile cnduc!ta&e din
9u/e&n
nu 1nele9eau 1n2!, ca 2! 2pun a.a, nimic din /ala&ea .i din
e2ena 1n2!.i
a p&pa9andei,
%ine /a fi capa4il, p&int&= 1nt&e4uina&e a4il! .i
cntinu! a
p&pa9andei, 2! &ep&e3inte pp&ului &aiul ca un infe&n .i
in/e&2,
infe&nul ca un &ai K *umai e/&eul /a .ti 2= fac! .i 2!
p&cede3e 1n
>8C Rep&e3entani ai /ecMiulu i .i ai nului &e9im
cn2ecin!N 9e&manul, 2au mai mult, 9u/e&nul, nu a/eau nici cea
mai
mic! idee de2p&e a.a ce/a,
A t&e4uit 1n2! 2! pl!tim fa&te 2cump 1n timpul
&!34iului,
Da& /i3a/i de tate ace2te &ele nenum!&ate, pe ca&e
tcmai
le=am 2emnalai c! maculau, 1nainte de &!34i, /iaa naiunii 9e&=
mane, a/eau, din cnt&!, a/antaGe nume&a2e,
F!c0nd un eRamen impa&ial, t&e4uie cMia& 2!
&ecuna.tem c!
celelalte !&i .i ppa&e 1mp!&t!.eau ca .i ni cea mai ma&e pa&te
din
infi&mit!i, dep!.indu=ne cMia& de2tul de mult 1n ace2t 2en2, 1n
timp
ce e&au lip2ite de multe din a/antaGele na2t&e &eale,
(e pate menina ca una din p&incipalele 2upe&i&it!i
faptul
c! pp&ul 9e&man, ap&ape ca nici un alt pp& eu&pean, a
1nce&cat
me&eu 2! p!2t&e3e un maRimum de ca&acte& nainal 1n 2i2temul
ecnmic .i, 1n ciuda un& 2imptme &ele .i 2up!&!ta&e, 2=a
2upu2
mai puin dec0t alii cnt&lului capitalului inte&nainal,
In &ice ca3, e&a un p&i/ile9iu p&imeGdi2, ca&e, mai t0&3iu, a
f2t
una din p&incipalele cau3e ce au dete&minat p&imul &!34i
mndial,
De2i9u&, mna&Mia e&a 2t&!in! de multe .i, 1nainte de
tate,
de ma2ele la&9i, Acea2ta /ine .i din faptul c! mna&Mii nu e&au
ttdeauna 1ncnGu&ai de minile cele mai,,, 2! 3icem ' cele mai
lucide
2i mai ale2 de 2ufletele cele mai d&epte, Din nen&ci&e, ei 1i
iu4eau
p&ea mult pe lin9u.it&i, mai mult cMia& dec0t pe fi&ile cin2tite .i
de
la lin9u.it&i p&imeau cMia& 2fatu&i,
ia& ace2t luc&u e&a un ma&e p!cat 1nt&= pe&iad! c0nd
lumea
2ufe&i2e ma&e 2cMim4a&e, din multe puncte de /ede&e,
2cMim4a&e
deGa pet&ecut! demult, ca&e, 4ine1nele2 c! nu 2e p&ea 1n faa
in2tanei nume&a2el& .i /ecMil& t&adiii de la cu&te,
A.a, pe la 2f0&.itul 2eclului t&ecut, mul mediu nu mai
2imea
nici un fel de admi&aie pent&u p&ine2a ca&e t&ecea c!la&e, 1n
uni=
f&m!, p&in faa 9!&3ii aliniate, *u ne puteam face idee Gu2t!
de
efectul pe ca&e=5 a/ea 1n cMii pp&ului un p&tcl 1n/ecMit
dac!
nu 2=a& fi &ecu&2 me&eu la ni.te p&actici nelalcul l&, La fel,
umani=
ta&i2mul, nu 1nttdeauna fa&te 2ince&, al 1naltei 2ciet!i
acina
f&ec/ent mai mult ne9ati/ dec0t p3iti/, %0nd, de eRemplu,
p&ine2a
`,,, catadic2ea 2! 9u2te,,, cu &e3ultatul cun2cut, din felu&ile de
m0nca&e ale unei 4uc!t!&ii ppula&e, ace2t luc&u putea 2! pa&!
alt!dat! fa&te f&um2,,, da&, la 1nceputul 2eclului, efectul
4inut
a f2t a42lut cnt&a&,
%!ci, 2e pate admite, de2i9u&, c! Altea (a nu 2e
1ndia,
1nt&=ade/!&, c!, 1n 3iua c0nd 2=a& fi dedat la acea2t! eRpe&ien!,
M&ana
a& fi f2t un pic dife&it! de ceea ce e&a de 4icei N numai c!
ace2t
>86 (ta4ilitatea f&mal! a 2tatului mna&Mic
luc&u e&a 1nt&uttul 2uficient .i fieca&e .tia,
A2tfel, cele mai 4une intenii de/eneau &idicle, atunci
c0nd
ele nu e&au de=a d&eptul i&itante,
De2c&ie&ile f&u9alit!ii 1nttdeauna le9enda&e a
mna&Mului,
4iceiul lui de a 2e 2cula fa&te de/&eme, munca efecti/! p0n!
la
&! 1naintat! din napte, api p&imeGdia cntinu! pent&u el a
2u4ali=
ment!&ii, 2t0&neau ttu.i /&4e de=a d&eptul 2ca4&a2e, *u e&a
ne=
/ie 2! .tim ce .i c0t a2imila2e mna&Mul, i 2e ac&da un
p&0n3
E2uficientI .i nu i 2e &efu3a 2mnul nece2a& N lumea e&a
mulumit!
dac!, 1n calitate de m .i de ca&acte&, el f!cea cin2te neamului .i
!&ii
2ale, .i dac! 1.i 1ndeplinea dat&iile de 2u/e&an,
Da& tate ace2tea nu e&au dec0t ni.te fleacu&i, %eea ce
e&a ma&
&!u e&a cn/in9e&ea ce 2e &!2p0ndea tt mai mult 1n f&aciuni,
din
nefe&ici&e mai 1n2emnate ale naiunii, c!, fiind 9u/e&nat! de
2u2 1n
G2, nimeni nu mai t&e4uia 2! 2e cupe de nimic at0ta timp
c0t
9u/e&nul e&a 4un 2au, cel puin, animat de 4une intenii, t&ea4a
1nc!
me&9ea, Da& e&a nen&ci&e dac! /ecMiul 9u/e&n 4ine
inteninat
l!2a lcul altuia mai puin Ecum2ecadeI, Dcilitatea, lip2a de
/inG!,
c&edulitatea infantil! e&au atunci cele mai nen&cite &ele ce
2e
puteau 1ncMipui,
Da& 1n faa ace2t& 2l!4iciuni .i a alt&a 2e &idicau
f&e
incnte2ta4ile,
P&int&e ace2te f&e 2! pmenim mai 1nt0i 2ta4ilitatea
&ic!&ei
di&ecii 1n 2tat, 2ta4ilitate i3/&0t! din 2t&uctu&ile mna&Mice,
api
1ndep!&tat! de tate p2tu&ile din 2tat, 1n afa&! de
1nc0lceala
2peculaiil& un& pliticieni M&!p!&ei,
Mai mult, n&a4ilitatea in2tituiei in 2ine, ca .i
aut&itatea
ce /enea de aiciN la fel, 2upe&i&itatea c&pului funcin!&e2c,
.i, 1n
2pecial, a a&matei, pe2te &ice ni/el al 4li9aiil& de pa&tid,
(! ad!u9!m la a2ta 1nca&na&ea, 1n pe&2ana
mna&Mului, a
a/antaGului cnduce&ii 2up&eme 1n 2tatN de aici faptul c!
mna&Mul
e&a 2im4lul unei &e2pn2a4ilit!i, c! mna&Mul e&a 1ndat&at
mai
mult dec0t ma2ele, f&mate de maG&itate pa&lamenta&!
aleat&ie,
Incmpati4ilitatea le9enda&! a admini2t&aiei 9e&mane 2e
dat&a, 1n
p&imul &0nd, ace2tei 2ituaii, 1n 2f0&.it, pent&u pp&ul
9e&man,
/ala&ea cultu&al! a mna&Miei e&a fa&te ma&e .i putea
cmpen2a
pe&fect .i alte a/antaGe,
Re.edinele 2u/e&anil& 9e&mani e&au ttdeauna .i
2anctua&e
ale 2pi&itului a&ti2tic, ca&e, 1n /&emu&ile na2t&e a de/enit
p&ea
mate&iali2t, amenin0nd f!&! 2! di2pa&!, %eea au f!cut p&inii
9e&=
mani pent&u a&t! .i .tiin!, mai eRact 1n 2eclul al `"III=lea,
a/ea
>D@ A&mata H .cal! de ne1nlcuit
/ala&e de 2im4l, Epca cntemp&an! nu pate fe&i, 1n
nici un
ca3, ce/a pe m!2u&!,
%a fact& de pute&e, 1n /&emea aceea c0nd 1ncepe
de2cm=
pune&ea lent! .i p&9&e2i/! a &9ani2mului n2t&u 2cial,
t&e4uie 2!
menin!m ttu.i a&mata,
E&a .cala cea mai ta&e a naiunii 9e&mane .i nu f!&! mti/
cnt&a
ace2tei pe&petu!&ii a naiunii .i a li4e&t!ii 2ale e&a 1nd&eptat!
u&a
tutu&& du.manil&, *ici un mment mai 2t&!lucit& nu pate fi
1ncMinat
ace2tei in2tituii, numai .i numai ei, dec0t afi&ma&ea ade/!&ului
c!
a&mata a f2t calmniat!, Mulit!, &e2pin2!, da& .i temut! de ti
amenii
infe&i&i, Faptul c!, la "e&2aille2, fu&ia t0lMa&il& inte&nainali ai
p=
pa&el& 2e 1nd&epta, 1n p&imul &0nd, 1n2p&e /ecMea a&mat!
9e&man!,
de2emnea3! cu 2i9u&an! pe acea2ta ca &efu9iul li4e&t!ii
pp&ului
n2t&u, pu2! pute&ii 4anului,
F!&! acea2t! pute&e ca&e /e9Mea3! a2up&a na2t&!,
t&atatul de
la "e&2aille2, 1n 2pi&itul 2!u, 2=a& fi 1mplinit mai de mult 1n
ceea ce
ne p&i/e.te, %eea ce pp&ul 9e&man dat&ea3! a&matei 2e
pate
&e3uma 1nt&=un 2in9u& cu/0nt' ttul,
A&mata ne incula 2en2ul &e2pn2a4ilit!ii f!&! &e3e&/!,
1nt&=
/&eme c0nd acea2t! /i&tute de/eni2e deGa fa&te &a&! .i c0nd
&e=
duce&ea ei e&a din 3i 1n 3i tt mai la &dinea 3ilei .i mai ale2 din
pa&tea
Pa&lamentului, mdelul lip2ei ttale de &e2pn2a4ilitateN
a&mata a
c&eat cu&aGul pe&2nal, 1nt&= epc! 1n ca&e la.itatea amenina
2!
de/in! 4al! cnta9ia2! .i 1n ca&e 2pi&itul de 2ac&ificiu
pent&u
4inele cmun 1ncepea deGa 2! fie p&i/it ca p&2tie, 1n ca&e
p!&ea
inteli9ent numai cel ca&e .tia mai 4ine 2! 2e c&ue .i 2!=.i duc!
la
p&2pe&itate p&p&iul EeuI,
A&mata e&a .cala unde 2e mai 1n/a! c! nici un 9e&man
nu
t&e4uie 2! caute 2al/a&ea naiunii 1n f&a3ele mincina2e,
1ndemn0nd la
f&ate&nitate inte&nainal! 1nt&e ne9&i, 9e&mani, cMine3i,
f&ance3i,
en9le3i, etc,, d 1n f&a .i 2pi&itul de deci3ie al pp&ului 1n2u.i,
A&mata cn2tituia pute&ea de deci3ie, 1n timp ce, 1n
/iaa
cu&ent!, lip2a de deci3ie .i 1ndiala 1ncepeau deGa 2!
dete&mine
aciunile amenil&, 1nt&= epc! 1n ca&e cei &!i d!deau tnul,
e&a
l/itu&! de mae2t&u 2! faci 2! ai4! /ala&e p&incipiul c! un
&din e2te
ttdeauna mai 4un dec0t alt &din,
1n ace2t unic p&incipiu 2e afla d/ad! de 2!n!tate
intact! .i
&4u2t! cum nu mai e&<$ nici u&m! 1n /iaa 4i.nuit!, dac!
a&mata .i
educaia pe ca&e d!dea, n=a& fi a/u1 me&eu .i in cntinuu
9&iG! de a
&e1ni f&ele fundamentale,
E2te de aGun2 2! /edem lip2a 9&a3nic! de deci3ie a
9u/e&nului
>D5 A&mata H .cal! de ne1nlcuit
actual al ReicM=ului, ca&e nu=.i pate aduna f&ele pent&u
nici un
act, ci numai dac! e2te /&4a de a 2emna p&in cn2t&0n9e&e un
nu
DiJtat de 2plie&eN 1n ace2t ca3, el 1.i declin! &ice &!2punde&e
.i
2emnea3!, cu p&mtitudinea unui 2ten9&af de la came&!, tt
ce e2te
cn2ide&at pt&i/it ca 2! i 2e /a &e 2u4 na2, 1n ace2t ca3, 1i e2te
u.& 2!
ia deci3ie' ea 1i e2te dictat!,
A&mata ne educa2e 1n 2pi&itul ideali2mului .i
de/tamen=
tului pent&u pat&ie .i m!&i&ea ei, 1n timp ce, 1n /iaa de tate
3ilele,
2e &!2p0ndea l!cmia .i mate&iali2mul, Ea f&ma un pp&
unit
1mpt&i/a 2epa&!&ii 1n cla2e .i nu p&e3enta dec0t un 2in9u&
punct
2la4' e&a in2tituie f&mat! din an9aGai pe timp de un an,
P!cat,
pent&u c!, din acea2t! cau3!, p&incipiul e9alit!ii a42lute e&a
/ilat
.i mul mai in2t&uit 2e pla2a din nu 1n afa&a cad&ului unde 2e
afla
&e2tul antu&aGului, 1n timp ce e&a p&efe&a4il! 2ituaia
cnt&a&!,
1n faa i9n&anei 9ene&ale at0t de ad0nci .i a
de34in!&ii tt
mai accentuate 1n &elaiile cu amenii de la ni, a&mata a& fi
putut
acina 1nt&=un md fa&te fa/&a4il dac!, 1n &0ndu&ile 2ale,
cel
puin, ea e/ita2e &ice 2epa&a&e de cei pe ca&e=i catal9!m
ca
Einteli9eniI, A nu acina a2tfel e&aQ 9&e.al!, da& ca&e
in2tituie,
1n ca&e pa&te a lumii e&a infaili4il! K 1n &ice ca3, 1n a&mat!,
4inele
a p&e/alat a2tfel a2up&a &!ului 1nc0t puinele infi&mit!i de
ca&e a
f2t atin2! 2unt cu mult infe&ia&e a ceea ce 1n medie
1n2eamn!
impe&feciunile mene.ti,
Da& cel mai ma&e me&it ce t&e4uie at&i4uit a&matei
/e=
cMiului impe&iu, 1nt&= /&eme c0nd ttu.i 2e 2upuneau
maG&it!ii,
1mpt&i/a p&incipiului e/&eie2c a ad&!&ii a&4e a
num!&ului,
e2te menine&ea p&incipiului e&edit!i 1n pe&2nalitate, Ea
f&ma
efecti/ ceea ce epca cntemp&an! a/ea cea mai ma&e
ne/ie'
amenii, 1n mla.tina unei mle.eli .i a unei efemin!&i ca&e 2e
p&=
pa9! pe2te tt, &!2!&ea 1n fieca&e an, ie.ind din &0ndu&ile
a&matei,
7D@,@@@ de tine&i, de4&d0nd de f&!, ca&e, 1n cei di ani
de
in2t&ucie, 1.i pie&du2e&! mliciunea tine&eii .i 1.i cl!di2e&!
t&u=
pu&i du&e de el, T0n!&ul ca&e, 1n ace2t timp, fu2e2e
4iedent
putea acum, da& numai acum, 2! 1n/ee 2! cmande, 1n
pa2ul lui,
2e &ecun.tea deGa 2ldatul in2t&uit,
Acea2ta e&a ma&ea .cal! a naiunii 9e&mane .i nu
de9ea4a 2e
1nd&epta 1mpt&i/a ei u&a fu&i4und! a cel& ca&e, din 9el3ie .'
l!cmie,
1nt&e4uinau .i d&eau 2l!4i&ea impe&iului .i nep&teGa&ea
cet!enil&,
%eea ce muli 9e&mani nu /iau 2! &ecuna2c!, din
&4i&e .i
din &ea/in!, e&a &ecun2cut de 2t&!in!tateN a&mata 9e&man!
e&a
a&ma cea mai pute&nic! 1n 2luG4a li4e&t!ii naiunii
9e&mane .i a
>D> Incmpa&a4ilul c&p al funcina&il&
M&anei cpiil& ei
5
,
F&mei 2tatale 1n2!.i .i a&matei li 2e al!tu&a un al
t&eilea
element' c&pul f!&! 2eam!n al funcina&il& din f2tul
impe&iu,
;e&mania e&a a&a cea mai 4ine &9ani3at! .i cea
mai 4ine
admini2t&at! din lume, (e putea u.& /&4i de &!u &utina
4i&c&atic!
a funcina&ului 9e&manN 1n celelalte 2tate luc&u&ile nu
me&9eau mai
4ine, pate din cnt&!,
%eea ce nu a/eau 1n2! celelalte 2tate e&a admi&a4ila
2liditate
a ace2tui &9ani2m .i mentalitatea de ameni ama4ili .i
inc&upti4ili
ce 1l cmpuneau, Mai mult face un pic de &utin! H
du4lat! de
lialitate .i de fidelitateHdec0t lip2! de p&incipii .i nu
mde&ni2m
lip2it de ca&acte& .i, a.a cum 2e 1nt0lne.te ade2ea a3i,
i9n&ant .i
neputinci2,
Dac! ne cmpl!cem acum 2! p&etindem c!
admini2t&aia
9e&mana ante4elic!, un pic 4i&c&atic! pate, fu2e2e
incapa4il!,
ne9u2t&e.te, e de aGun2 2! 2punem u&m!ta&ele'
%a&e a&! din lune a/ea eRplata&e mai 4ine
cndu2! .i mai
ne9u2t&e.te &9ani3at! dec0t ;e&mania 1n dmeniul c!il&
fe&ate K
*umai &e/luiei i=a f2t dat 2! di2t&u9! ace2t &9ani2m
mdel, p0n!
ce a p!&ut matu& ca 2! fie 2mul2 din m0inile naiunii .i
2ciali3at 1n
2pi&itul 1ntemeiet&il& &epu4licii, adic! 2! 2e&/ea2c!
2peculaiile
capitalului inte&nainal ca 1mpute&nicit al &e/luiei
9e&mane,
%eea ce di2tin9ea in2!, 1n 2pecial c&pul
funcina&il& .i
apa&atul admini2t&ati/, e&a independena fa! de dife&ite
9u/e&ne, a
c!&& mentalitate plitic! nu putea eRe&cita nici
influen! aup&a
2ituaiei fun\ina&u1ui 9e&man,
Da&, de la &e/luie ace2te luc&u&i 2e 2cMim4a2e&!
cmplet, 1n
lcul facult!il& .i a capacit!ii inte&/enea p3iia 1n
cuta&e pa&tid
plitic .i un ca&acte& &i9inal .i independent 1l 1mpiedica
mai de=
9&a4! dec0t 1l fa/&i3a pe funcina&,
%a f&me ale 2tatului, a&mata .i funcina&ii e&au
4a3ele pe
ca&e 2e aflau a.e3ate f&a .i /i9a&ea m!&ea! a f2tului
impe&iu,
Ace2tea e&au, 1n p&imul &0nd, eRplicaiile unei calit!i ca&e
lip2e.te
ttal 2tatului de a3i ' aut&itatea de 2tat, Acea2ta nu 2e
2p&iGin! pe
t&!nc!nelile din Pa&lament 2au din Landta9=u&i, nici pe
le9ile de
p&teGa&e ale 2tatului, nici pe Gudecata din t&i4unalele
menite 2!
<*t!>
5, Am /!3ut ante&i& c! pent&u 2i9u&ana naiunii t&e4uia eRtin2
te&it&iul, De
unde a&mata de cuce&i&e,
<Ant!>
>D7 Aut&itatea 2tatului
1n9&3ea2c! pe cei ca&e nea9! cu ne&u.ina&e acea2t! aut&itateN
ea 2e
4a3ea3! pe 1nc&ede&ea 9ene&al! ce t&e4uie .i pate fi ac&dat!
cel&
ca&e cnduc .i 9u/e&nea3! cmunitate, Acea2t! 1nc&ede&e
in2! nu
e2te dec0t &e3ultatul unei cn/in9e&i intime .i neclintite c!
9u/e&nul
.i admini2t&aia !&ii 2unt de3inte&e2ate .i cin2titeN ea p&/ine, 1n
fine,
din ac&dul ttal a2up&a 2en2ului le9ii .i al p&incipiil&
m&ale
&e2pectate de ti,
1n timp, 2i2temele de 9u/e&na&e nu 2e 2p&iGin! pe
cn2t&0n9e&e
.i /ilen!, ci pe 1nc&ede&ea 1n me&itele l&, pe 2ince&itate 1n
&ep&e3en=
ta&ea inte&e2el& pp&ului .i pe aGut&ul dat de3/lt!&ii
ace2t&a,
1n ce m!2u&! anumite &ele din pe&iada dinainte de
&!34i au
putut amenina cu f!&0mia&ea .i cu 2u4mina&ea f&ei
inte&ne a
naiunii, nu a/em d&eptul 2! uit!m c! alte 2tate, mai mult
dec0t
;e&mania, au 2ufe&it de pe u&ma cel& mai multe din ace2te
&ele .i
c! ttu.i, in cea2ul c&itic al pe&iclului, n=au &enunat Ut
ef&tu&i .i
nu 2=au n!&uit, %0nd ne 90ndim 1n2! c!, 1n faa 2l!4iciunil&
dinainte
de &!34i, dimpt&i/!, a/ea .i f&e 2u2cepti4ile de a cmpen2a
ace2te
2l!4iciuni, t&e4uie 2! admitem c! mai e&a 1nc! cau3!
ultim! a
p&!4u.i&ii .i acea2ta in alt dmeniu,
Ace2ta e2te ini&=ade/!& ca3ul,
Ultima cau3!, cea mai ad0nc!, a c!de&ii f2tului
impe&iu e2te
p&a2ta cuna.te&e a p&4lemel& &a2iale .i a imp&tanei
l& 1n
de3/lta&ea i2t&ic! a ppa&el&,
1n /iaa ppa&el&, tate e/enimenteie nu 2unt
manife2t!&i
ale Ma3a&dului, ci u&m!&i fi&e.ti ale ef&tului de pe&petua&e
.i de
p&life&a&e a 2peciei .i a &a2ei, cMia& atunci c0nd amenii nu
pt 2!
1nelea9! &aiunea ad0nc! a acti/it!ii l&,
>D8
%apitlul `I
<titlu>Pp&ul .i &a2a
Unele ade/!&u&i alea&9! a2tfel pe 2t&!Ai 1nc0t, tcmai de
aceea,
mul de &0nd nu le /ede, 2au cel puin nu le &ecuna.te, El t&ece
cel mai
f&ec/ent p&in faa l& f!&! 2! le /ad!, a2tfel 1nc0t &!m0ne &4 1n
faa
ade/!&u&il& &4ita&e 2i e2te eRt&em de 2u&p&in2 c0nd cine/a
de2cpe&!
pe nea.teptate ceea ce a& t&e4ui 2! .tie ti, Pe2te tt 1n Gu&
eRi2t! 2ute
de mii de p&4leme la fel de 2implu de &e3l/at ca .i ul lui
;ilum4,
1n2! tcmai amenii de 9enul lui %lum4 2e 1nt0lne2c &a&e&i,
A2tfel, ti amenii, f!&! eRcepie, 2e plim4! p&in
9&!dina
/ieii .i 1.i 1ncMipuie c! .tiu .i cun2c ttul, da& 2e cmp&t!, cu
puine
eRcepii, ca ni.te &4i 1n faa unuia din cele mai e/idente
p&incipii'
acela al eRi2tenei un& ca&acte&e &9anice di2tincte ale
2peciil& ca&e
cup&ind tate fiinele /ii de pe p!m0nt,
O42e&/a&ea cea mai 2upe&ficial! aGun9e pent&u a
demn2t&a
cum f&mele nenum!&ate pe ca&e le ia /ilena de a t&!i a
naiunii 2e
2upun unei le9i fundamentale .i in/ila4ile impu2e de
p&ce2ul 2t&ict
limitat al &ep&duce&ii .i 1nmuli&ii,
*ici un animal nu 2e 1mpe&ecMea3! dec0t cu un
cn9ene& din
aceea.i 2pecie' cinte3iul cu cinte3a, pii9iul eu pii9iul,
4!&3iul
cu 4a&3a, .a&ecele cu .&iciaica, pp0nd!ul cu pp0nd!ul,
lupul cu
lupaica etc, *umai ni.te 1mp&eGu&!&i eRt&a&dina&e pt aduce
de&9!&i
de la ace2t p&incipiuN 1n p&imul &0nd, cn2t&0n9e&ea impu2!
de
capti/itate 2au cMia& de /&eun 42tacl ce 2e 1mpt&i/e.te
1mpe&e=
cMe&ii un& indi/i3i din aceea.i 2pecie, Atunci 1n2! natu&a 1.i
pune 1n
luc&a&e miGlacele pent&u a lupta cnt&a ace2t& de/ie&i, ia&
1mpt&i=
/i&ea ei 2e manife2t! fa&te cla&, fie p&in faptuW c! &efu3!
2peciil&
de9ene&ate capacitatea de a 2e 1nmuli la &0ndu=le, 2au cMia&
limitea3!
fa&te 2t&ict fecunditatea de2cendenil&N 1n maG&itatea
ca3u&il&, ea le
p&i/ea3! de &e3i2ten! 1n faa 4lil& 2au 1n faa atacu&il&
du.manil& l&,
Ace2t luc&u e2te fa&te fi&e2c,
O&ice 1nc&uci.a&e 1nt&e du! fiine de /ala&e ine9al!
a&e ca
>DD Ra2a
p&du2 un indi/id ce e2te media cel& di p!&ini, "&eau 2!
2pun c!
/l!2ta&ul 2e 2ituea3! mai 2u2 pe 2ca&a indi/idual! dec0t
p!&intele
apa&in!t& unei &a2e infe&ia&e, da& 2e afl! 2u4 cel ce face
pa&te
dint&= &a2! 2upe&ia&!,
P&in u&ma&e, mai t0&3iu, el /a 2ucm4a 1n lupta ce /a
2u2ine
cnt&a &a2ei 2upe&ia&e, O a2tfel de 1mpe&ecMe&e e2te 1n
cnt&adicie
cu /ina natu&ii ca&e tinde 2! ameli&e3e ni/elul indi/i3il&,
(cpul nu pate fi atin2 p&in uni&ea indi/i3il& de
/al&i
dife&ite, ci numai p&in /ict&ia ttal! .i definiti/! a cel& ce
1nt&ucMi=
pea3! /al&ile cele mai 1nalte, Rlul celui mai pute&nic e2te
2!
dmine .i nicidecum 2! 2e cntpea2c! cu cel mai 2la4,
2ac&ific0ndu=.i
a2tfel p&p&ia m!&eie, *umai cel 2la4 din na.te&e pate
1nt0mpina
ace2ta le9e c&ud!N el nu e2te 1n2! dec0t un 2la4 .i limitatN dac!
le9ea
acea2ta n=a& t&e4ui 2!=5 &!pun!, e/luia tutu&& fiinel&
&9ani3ate
a& fi de necnceput,
U&ma&ea ace2tei tendine 9ene&ale a natu&ii de a c!uta .i de a
menine pu&itatea &a2ei e2te nu numai de2e4i&ea net 2ta4ilit!
1nt&e
&a2ele pa&ticula&e, p&in 2emnele l& eRte&ne, ci .i 2imilitudinea
ca&ac=
te&el& 2pecifice ale fiec!&uia, "ulpea e2te ttdeauna /ulpe=,
902c!
902c!, ti9&ul ti9&u etc,, ia& dife&enele ce 2e pt &ema&ca la
indi/i3ii
ce apa&in aceleia.i &a2e p&/in da& de la cantitatea de
ene&9ie, de
/i9a&e, de inteli9en!, de di4!cie, de la capacitatea de
&e3i2ten! cu
ca&e 2unt ine9al 1n3e2t&ai, *u /m 9!2i 1n2! nicidat! /ulpe a
c!&ei
di2pni4ilitate natu&al! a& face= 2! 2e cmp&te filant&pic cu
90.tele,
la fel cum nu eRi2t! /&e pi2ic! ce a&e apleca&e c&d ial! pent&u
.a&eci,
P&in u&ma&e, lupta ca&e a2mute &a2! 1mpt&i/a celeilalte a&e
&nai puein d&ept cau3! antipatie fi&ea2c! .i mai mult famea
.i
pe&petua&ea 2peciei, In cele du! 2ituaii, natu&a e2te un ma&t&
impa=
2i4il .i cMia& 2ati2f!cut, Lupta pent&u M&ana 3ilnic! aduce
1nf&0n9e&ea
&ic!&ei fiine 2la4e 2au 4lna/e, 2au 1n3e2t&ate cu mai pui',
cu&aG,
1n /&eme ce lupta du2! de ma2cul pent&u a cuce&i femele nu=i
d!
d&cpiaW de a pe&petua dec0t celui mai 2!n!t2 indi/id, 2au, cel
puin,
1i fe&! p2i4ilitatea 2= fac!, Da& lupta e2te ttdeauna
miGlcul de
a 2p&i 2!n!tatea .i pute&ea de &e3i2ten! a 2peciei .i, p&in
u&ma&e,
cndiia p&eala4il! a p&9&e2ului,
Dac! p&ce2ul a& fi altul, p&9&e2ul 2=a& p&i .i 2=a&
1n&e9i2t&a
mai de9&a4! un &e9&e2, 1nt&=ade/!&, p&ecum cei mai puin
4uni i=a&
4i&ui me&eu p&in num!& pe cei mai 4uni, dac! ti indi/i3ii a&
a/ea
aceea.i p2i4ilitate de 2up&a/ieui&e .i de &ep&duce&e, cei mai
puin
4uni 2=a& 1nmuli at0t de &apid 1nc0t cei mai 4uni a& fi, p0n! la
u&m!,
1mpin.i pe ultimul plan, A.ada&, t&e4uie ca m!2u&!
c&ecti/! 2!
>D? Re3ultatul 1nc&uci.!&ii &a2el&
inte&/in! 1n fa/a&ea cel& mai 4uni, *atu&a a&e 1n2!
influen!,
2upun0ndu=i pe cei 2la4i un& cndiii a2p&e de eRi2ten!,
ce le
limitea3! num!&ulN ea nu 1n9!duie dec0t 2up&a/ieuit&il&
2electai
2! 2e 1nmulea2c!N natu&a pe&ea3! atunci nu! .i
/i9u&a2!
2elecie, lu0nd d&ept c&ite&iu f&a .i 2!n!tatea,
Dac! ea nu d&e.te ca indi/i3ii de4ili 2! 2e
1mpe&ecMe3e cu cei
pute&nici, atunci /&ea .i mai puin ca &a2! 2upe&ia&! 2! 2e
ame2tece
cu una infe&ia&!, c!ci, in ace2t ca3, 2a&cina pe ca&e ea
1ndepline.te
de mii de /eacu&i pent&u a face meni&ea 2! p&9&e2e3e a& fi
3!d!&nicit!
dint&=dat0,
At0t c0t .tiu din i2t&ie, eRi2t! nenum!&ate d/e3i 1n
2p&iGinul
ace2tei le9i, I2t&ia a 2ta4ilit cu cumplita e/iden! c!,
atunci c0nd
a&ianul .i=a ame2tecat 20n9ele cu cel al un& ppa&e
infe&ia&e,
&e3ultatul meti2!&ii a du2 la &uina pp&ului ci/ili3at&,
Ame&ica de
*&d, a c!&ei ppulaie 2e cmpune, 1nt&= maG&itate
c/0&.ita&e,
din elemente 9e&manice, ca&e nu 2=au ame2tecat dec0t p&ea
puin cu
ppa&ele infe&ia&e apa&in0nd un& &a2e de cula&e,
p&e3int! alt!
umanitate .i cu ttul alt! ci/ili3aie dec0t Ame&ica
%ent&al! .i de
(ud, unde imi9&anii, 1n maG&itate de &i9ine latin!, 2=au
ame2tecat
une&i pute&nic cu autMtnii, Ace2t mic eRemplu pe&mite
deGa
&ecuna.te&ea cla&! a efectului p&du2 p&in ame2tecul de
&a2e,
;e&manul, &!m0n0nd &a2! pu&! .i neamc2tecat!, a
de/enit
2t!p0nul cntinentului ame&icanN el /a &!m0ne a.a at0ta
timp c0t nu
2e /a 2ac&ifica el 2in9u&, admi0nd cntamina&e
ince21ua2!,
1n &e3umat, &e3ultatuf&ic!&ei 1nc&uci.!&i de &a2e
e2te 1ntt=
deauna u&m!t&ul'
a- (c!de&ea ni/elului &a2ei 2upe&ia&e,
4- Re9&e2ul fi3ic .i intelectual .i, p&in u&ma&e,
apa&iia unui
2i de epui3a&e ale c!&ei p&9&e2e 2unt lente, da& ine/ita4ile,
A dete&mina un a2tfel de p&ce2 nu 1n2eamn! alce/a
dec0t a
p!c!tui cnt&a %elui "e.nic, ]idit&ul n2t&u,
Ace2t act p&i/e.te 1n2! pedeap2a me&itat! de cel ca&e
p!c!tuie.te,
1nce&c0nd 2! 2e &!3/&!tea2c! 1mpt&i/a l9icii infleRi4ile
a natu&ii,
mul int&! 1n cnflict cu p&incipiile c!&&a el le dat&ea3!
eRi2tena ca m,
Acin0nd, a2tfel, cnt&a /inei natu&ii, el 1.i p&e9!te.te
p&p&ia /in!,
Aici inte&/ine, e2te ade/!&at, 4iecia 2pecific iudaic!
.i cmic!
ne9Mia4!, a pacifi2mului mde&n' EOmul t&e4uie 2!
1n/in9! tcmai
natu&aWI
Miliane de ameni &epet!, f!&! a 2e 90ndi, acea2t!
a42u&ditate
de &i9ine e/&eia2c! .i 2f0&.e2c p&in a=.i 1ncMipui c!
1nt&ucMipea3! un
2i de /ict&ie a2up&a natu&iiN ei nu aduc 1n2! ca a&9ument
dec0t
>DB Omul .i ideea
idee de.a&t! .i, pe l0n9! acea2ta, at0t de a42u&d!, c! din ea nu 2e
pate
t&a9e /&e cnclu3ie de2p&e lume,
1n &ealitate, mul nu a 1n/in2 natu&a 1n nici un 2en2N cel mult,
el a c!utat 2! &idice c0te un,cli.& din en&mul, u&ia.ul /al cu
ca&e
ea 1.i acpe&! tainele .i mi2te&ele /e.niceN el nu a in/entat
nimic, ci
da& a de2cpe&it tt ce .tieN el nu 2t!p0ne.te natu&a, ci da& a
aGun2,
dat&ita cuna.te&ii c0t&/a le9i .i taine i3late ale natu&ii,
2t!p0nul
fiinel& /ii c!&&a le lip2e.te acea2ta cun.tin! ' f!c0nd
a42t&acie
de tate ace2tea, idee nu pate 1n/in9e cndiiile ce 2tau la
4a3a
eRi2tenei .i a /iit&ului, c!ci ideea 1n2!.i nu depinde dec0t
de m,
, , F!&! ameni, 1n acea2t! lume nu /& fi idei umaneN deci,
ideea,
ca ata&e, a&e me&eu d&ept cndiie, p&e3ena amenil& .i, p&in
u&=
ma&e, eRi2tena le9il& ce 2unt cndiia p&im&dial! a ace2tei
p&e3ene,
%u at0t mai ,mult W Anumite idei 2unt le9ate de
eRi2tena
anumit& ameni, Ace2t luc&u e2te /ala4il mai ale2 pent&u
cncep=
tele ce nu=.i au &!d!cinile 1nt&=un ade/!& .tiinific .i cnc&et,
ci 1n
lumea 2entimentel& 2au ca&e, ca 2! fl2im definiie fa&te
f&u=
ma2! 1n u3 a3i, &eflect! EeRpe&ien! intim!I, Tate ideile
ace2tea,
ce nu au de a face nimic cu l9ica &ece luat! 1n 2ine, ci
&ep&e3int!
pu&e manife2t!&i ale 2entimentel&, ale cncepiil& m&ale,
2unt
le9ate de eRi2tena amenil& a c!&& ima9inaie .i capacitate
c&ea=
ta&e le=a dat na.te&e, Acum 1n2! cn2e&/a&ea &a2el& .i a
amenil&
ca&e le=au cnceput e2te cndiia nece2a&! pent&u pe&manena
ace2=
t& idei, De eRemplu, cel ca&e d&e.te 2ince& t&iumful ideii
pacifi2te
t&e4uie 2! pun! ttul 1n mi.ca&e pent&u ca lumea 2! fie
cuce&it! de
9e&maniN c!ci, 1n ca3 cnt&a&, 2=a& putea ca ultimul pacifi2t 2!
ma&!
dat! cu ultimul 9e&man, pent&u c! &e2tul lumii 2=a l!2at puin
p&in2
1n cu&2! de acea2t! a42u&ditate cnt&a natu&ii .i &aiunii cum,
din
nefe&ici&e, a f!cut p&p&iul n2t&u pp&, A& t&e4ui, a.ada&, de
/ie,
de ne/ie, 2! ne decidem Mt!&0t pent&u &!34i ca 2! aGun9em
la
1nt&na&ea pacifi2mului, Ace2ta e&a ade/!&atul plan al lui Xil
2n,
2al/at&ul /enit din Ame&ica, 2au, cel puin, a.a c&edeau
90ndit&ii
n.t&i 9e&mani, .i a2tfel 2cpul a f2t atin2,
De fapt, ideea pacifi2t! .i umanita&! pate fi eRcelent!
1ncep0nd
din mmentul c0nd mul 2upe&i& /a cuce&i .i /a 2upune
lumea pe
1ntinde&e de2tul de ma&e ca 2! fie 2in9u&ul 2t!p0n al
p!m0ntului,
Ideea acea2ta nu /a putea a/ea un efect d!un!t& dec0t 1n
m!2u&a 1n
ca&e aplica&ea 1n p&actic! /a de/eni dificil! .i p0n! la u&m!,
imp=
2i4il!, Deci, mai 1nt0i .i 1nt0i lupt!, api, pate, pacifi2m, Dac!
nu,
1n2eamn! c! meni&ea a dep!.it ap9eul e/luiei, ia&
&e3ultatul nu
e2te dminaia unei idei m&ale a&eca&e, ci 4a&4a&ia .i api
Ma2ul,
>DC Ra2a .i ci/ili3aia
%eea ce tcmai am 2pu2 1i pate face 2! &0d! pe c0i/a
citit&i, 1n2!
planeta a 2t&!4!tut deGa ete&nul timp de miliane de ani
f!&! 2! fie
ameni .i ea .i=a& putea cntinua 1nt&= n d&umul in acelea.i
cndiii,
dac! amenii uit! c! /& aGun9e la un ni/el 2upe&i& de /ia!
a2cult0nd
nu ceea ce p&fe&ea3! c0i/a idel9i l/iGi de demen!, ci
1n/!0nd 2!
cuna.tem .i 42e&/0nd cu &i9a&e le9ile de 4&n3 ale
natu&ii,
Tt ce admi&!m a2t!3i pe p!m0nt H .tiin! .i a&t!,
teMnic! .i
in/enii H e2te p&du2ul acti/it!ii c&eata&e a ppa&el&
puin
nume&a2e .i pate, 1n 2tadiul p&imiti/, al unei 2tin2e &a2e,
De ele
depinde pe&manena &ic!&ei ci/ili3aii, Dac! ace2tea 2ucm4!,
ceea ce
cn2tituie f&umu2eea ace2tui p!m0nt, /a c4&i cu ele 1n
m&m0nt,
O&ice influen! a& putea a/ea p!m0ntul, de pild!,
a2up&a
amenil&, &eAultatele ei a& fi me&eu dife&ite dup! n&mele
ca&e
2up&t!, Puina &dnicie a te&enului unde t&!ie.te &a2!
pate fi
pent&u ea un 2timulent pute&nic ce 1mpin9e la 1ndeplini&ea
un&
luc&u&i ma&iN pent&u alta, a&iditatea 2lului /a fi cauA,! a
mi3e&iei
.i, finalmente, a 2u4alimentaGiei cu tate cn2ecinele ei,
Ace2tea
2unt p&edi2p3iiile intime ale ppa&el& ca&e /&
dete&mina tt=
deauna mdul in ca&e influenele eRte&ne /& acina
a2up&a l&,
%eea ce=i f&ea3! pe unii 2! ma&! de fame 1i face pe alii 2fi
a2ude
p&int&= munc! 9&ea,
Q
Tate ma&ile ci/ili3aii ale t&ecutului au dec!3ut pu& M
Mmplu
pent&u c! &a2a p&imiti/ c&eata&e a mu&ii p&in t&!/i&ea
20n9elui,
%au3a p&fund! a un& a2emenea p&!4u.i&i a f2t
me&eu
uita&ea p&incipiului c! &ice ci/ili3aie depinde de ameni,
ia& nu ei
de eaN c!, p&in u&ma&e, pent&u a p!2t&a ci/ili3aie dat!
t&e4uie
p!2t&at mul ca&e a c&eat=, Acea2t! cn2e&/a&e e2te 1n2!
le9at! de
le9ea de 4&n3 a nece2it!ii .i a d&eptului la /ict&ie a celui
mai 4un
.i a celui mai pute&nic,
%el ce /&ea 2! t&!ia2c! 2! lupteW %el ca&e &efu3! lupta
1n lumea
acea2ta, unde le9ea e2te lupt! ne1ncetat!, nu me&it! 2!
t&!ia2c!,
Ace2t luc&u pate p!&ea du&, da& a.a e2te W Ttu.i,
mult mai
a2p&!, e2te 2a&ta mului ca&e c&ede c! pate 1nf&0n9e
natu&a .i, 1n
&ealitate, in2ult!, (ufe&in!, nefe&ici&e .i 4li, iat! atunci
&!2pun2ul
natu&ii,
Omul ca&e uit! .i di2p&euie.te le9ile &a2ei 2e
p&i/ea3! &eal=
mente de fe&ici&ea de ca&e e2te 2i9u& c= /a atin9e, El pune
piedici
neamului /ict&i2 al &a2ei 2upe&ia&e .i, p&in a2ta, c&eaiei
p&eala4ile
al &ic!&ui p&9&e2 uman, %ple.it de p/a&a 2en2i4ilit!ii
umane, el
decade la ni/elul unui animal incapa4il 2! 2e &idice pe 2ca&a
fiinel&,
$$$
A& fi un deme&2 3ada&nic
2! di2cut!m dac! .tim ce &a2! 2au
ce
&a2e 2unt dep3ita&ele p&im&diale ale ci/ili3aiei mene.ti .i,
p&in
u&ma&e, au 1ntemeiat 1nt&=ade/!& ceea ce a3i numim ni
meni&e, E
mai 2implu 2! ne punem 1nt&e4a&ea 1n ce p&i/e.te p&e3entul .i
a2up&a
ace2tui punct, &!2pun2ul e2te 2implu .i limpede, Tt ce
p2ed!m
a2t!3i d&ept ci/ili3aie uman!, p&du2 a&ti2tic, .tiinific 2au
teMnic
e2te ap&ape eRclu2i/ f&uctul acti/it!ii c&eata&e a a&ienil&,
Faptul
ace2ta pe&mite .i &ecip&ca unei cnclu3ii, .i nu f!&! mti/,
anume
c! ei au f2t 2in9u&ii fndat&i ai unei meni&i 2upe&ia&e .i,
p&in
u&ma&e, ci &ep&e3int! tipul p&im&dial u ceea ce ni 1nele9em
p&in
EmI, A&ianul e2te P&meteul meni&iiN 2c0nteia di/in! a
9eniului a
0.nit tt timpul din f&untea lui lumina2!N el a ap&in2 me&eu
>D6 A&ianul H 1ntemeiet& al ci/ili3aiei
ace2t fc,
ca&e tn f&ma cn.tiinei,Ulumina 1n napte acpe&ind mi2te&ele
ce
&!m0n cu 42tinaie=multe .i a&at! a2tfel mului d&umul ce t&e4uie
u&cat
pent&u a de/eni 2t!p0nul cel&lalte fiine t&!ita&e pe p!m0nt,
Dac!
le=am face 2! di2pa&!, 4e3n! ad0nc! 2=a& l!2a pe2te p!m0ntN in
c0te/a
2ecle ci/ili3aia menea2c! 2=a& .te&9e, ia& lumea a& de/eni un
de.e&t,
Dac! am 1mp!&i meni&ea in t&ei 2pecii' cea ca&e a c&eat
ci/ili3aia, cea ca&e a cn2e&/at pat&imniul .i cea ca&e l=a di2t&u2, nu
/a fi dec0t a&ianul p&int&e cei ca&e ii &ep&e3int! pe p&imii, El a pu2
temeliile .i ma&ea pe&! a tutu&& c&eaiil& mene.ti .i numai
a2pectul .i cl&itul l& au depin2 de t&!2!tu&ile ,pa&ticula&e ale
di/e&2el& ppa&e, El a fu&ni3at ma&ile le2pe3i ciplite .i planul
tutu&& edificiil& p&9&e2ului uman .i numai eRecuia c&e2punde
2pi&itului 2pecific fiec!&ei &a2e, De eRemplu, in c0te/a 3eci de ani,
1nt&e9ul e2t a2iatic /a putea cn2ide&a d&ept a 2a ci/ili3aie al c!&ui
element fundamental /a fi, la fel de 4ine, 2pi&itul 9&ec .i teMnica
9e&man!, a.a cum 2e 1nt0mpl! la ni, *umai a2pectul eRte&i& /a
pu&ta, cel puin in pa&te, t&!2!tu&i de in2pi&aie a2iatic!, :apnia nu
adau9! da&, cum c&ed unii, ci/ili3aiei 2ale teMnica eu&pean!N
dimpt&i/!, .tiina Ni teMnica eu&pean! 2unt 2t&0n2 J9ate de ceea
ce 1n2eamn! t&!2!tu&ile pa&ticula&e ale ci/ili3aiei Gapne3e, Elemen=
tul fundamentat al /ieii nu e2te ci/ili3aia Gapne3a &i9inal!, de.t
acea2ta d! /ieii un cl&ii 2pecial eu&penil& ace2t a2pect eRte&i&
f&ap0nd in pa&ticula& /ecMii eu&peni ca u&ma&e a an& de2e4i&i
fundamentale, ci mai mult la4&ia2a acti/itate ftimeific! a Eu&pei
.i a Ame&icii, adic! a ppa&el& a&iene, *umai 2p&iGinindu=2e pe
&e3ultatele 4inute in acea2t! acti/itate pe ca&e O&ientul pate, de
a2emenea, 2i u&mcae me&2ul p&9&e2ului 9ene&al al aminitiiii Luptf
pent&u p0inea cea de tate 3ilele a fe&it temelia ace2tei acti/it!i,
c&e0nd u&mele .i in2t&umentele nece2a&eN numai f&mele eRte&ia&e
>?@ =A&ianul= 1ntemeiet& al ci/ili3aiei
2e &eadaptea3! puin c0te puin ca&acte&el& Gapne3e
Dac!, p&nind de a2t!3i, ,influena=a&ian! a& 1nceta
2! 2e
eRe&cite a2up&a :apniei, p&e2upun0nd c! Eu&pa .i
Ame&ica 2e
p&!4u.e2c, p&9&e2ele f!cute de :apnia 1n dmeniul
.tiinific (
teMnl9ic,a& putea cntinua c0t!/a /&emeN da&, dup!
c0i/a an
i3/&ul /a 2eca, ca&acte&ele 2pecifice Gapne3e /& &ec0.ti9a
te&enul
.i ci/ili3at& piet&ifica, &ec!30nd 1n 2mnul de unde a f2t
2mul2!
acun&.ai3eci de ani, de ci/ili3aia a&ian!, (e pate cncMide c!
la felU
cum de3/lta&ea actual! a :apniei 2e dat&ea3! influentel&
a&iene
la fel .i m t,mpu&ile 2t&!/ecMi influen!,2t&!in! .i un 2pi&it
2t&!in
au t&e3it ci/ili3aGia Gapne3! a acelei epci &e/lute, %ea Umai
4un!
d/ada in 2p&iGinul ace2tei pinii eate faptul c! ea 2=a
ancMil3at 1n
cn2ecina ., 2=a pietnficat cmplet, La un, pp&, fenmenul
ace2 a
nu 2e pate p&duce dec0t atunci c0nd 9ena c&eata&e
&i9ina&! a
di2p!&ut 2au mat eRact 2=a aGun2 la a42ent! a influenei
eRte&ne ca&e
d!du2e a/0ntul ., fe&i2e elementele,&!2a&e p&imei fe3e
de,de3/l=
ta&e a a/iaiei Dac! 2=a d/edit <! un pp& a p&imit
elementele
e2eniale ale ci/,M3ate, lui de la=&a2e 2t&!ine, le=a a2imila, .i le=
a pu2
m acmneEda& api a am&it c0nd influena 2t&!ina a 1ncetat
2! 2e
eRe&cite a2up&a lui, 2e pate 2pune c! acea2t! &a2! a f2t
dep3ita&a
ci/ili3aiei, da& nu c! a c&ea& ci/ili3aia, U
Dac! eRamin!m dife&itele ppa&e din ace2t punct de
/ede&e
cn2tatam ca, de fapt, ap&ape pe2te tt, a/em de=a face nu
cu
ppa&e ca&e au 1ntemeiat ci/ili3aia :a 1nceputu&i,
,ci,ap&ape tt=
deauna cu ppa&e ca&e au p&imit un pat&imniu,
Ima9inea pe ca&e ne= putem face de2p&e e/iuiia
l&Ue2te
u&m!ta&ea' U c c N , , , U , ,
= c $ =
Ppa&ele a&iene,===al c!&& efecti/ e2te de 2i&Mti&ime,
&eal
mente &idicf = 2upunQpa&ele 2t&!ine .i p&e2ate de
cndiiile de
=/iaa ienie de nile inutu&i, +futilitate, naGu&a climeiQtcW
"2au
p&fit0nd .i de a4undena m0inii de=luTu pa ca&e le=
fnii3ea3!
amenii de &$! infe&ia&!, 1.i de3/lt! atTnci facult!ile in=
teiectuale
=.i &9ani3at&ice ce damnea3! in eie,UGn c0te/a
mi1eniiQcMia&
2ecle, e&pt t n pe,picia&ele ci/ili3aii caQde,la
<i(uiu&i
pa&ta t&a2atu&i ce &!2pund 1n 1nt&e9ime, mcJilui
K
:G de l fii
2un
adaptata p&p&iet!il& 2pecifice 2lului, mai 2u2
meninate 2i
2pi&itului amenil& pe ca&e i=au 2upu2, Pana la u&m! 1n2!
cuce&it=
&n nu mai 2unt Meii p&incipiului &ema&cat mai 1nainte 1n
/i&tutea
c!&uia ei t&e4uie 2!=.i cn2e&/e pu&itatea 20n9elui, ei 1ncep
2! 2e
unea2c! cu indi9enii pe ca&e i=au 2upu2, pun0nd a2tfel cap!t
p&p&iei
l& eRi2teneN p!catul &i9inal cmi2 1n Pa&adi2 a&e me&eu
aceea.i
>?5 A&ianul H 1ntemeiet& al ci/ili3aiei U
cn2ecin!' alun9a&ea /in/ail&,
Dup! mic de ani .i mai 4ine, ultima u&m! /i3i4il! a
f2tului
pp& de 2t!p0ni 2e 9!2e.te ade2ea 1n tenul mai de2cMi2 pe
ca&e
20n9ele lui 5=a l!2at &a2ei 2upu2e .i 1nt&= ci/ili3aie piet&ificat!
pe
ca&e 1ntemeia2e dinia&!, La fel cum 20n9ele cuce&it&ului
efecti/
.i 1n 2pi&it 2=a pie&dut 1n 20n9ele ppa&el& dminate$ la fel 2=
a
pie&dut mate&ia cm4u2ti4il! din ca&e e&a f!cut! t&a ce
lumina
me&2ul 1nainte al ci/ili3aiei umane W La fel cum 20n9ele
f.til&
2t!p0ni a l!2at 1n tenul de2cendenil& nuan! 2upe&ficial!
ca&e=i
p&elun9e.te aminti&ea, ia fel naptea ca&e a 1n!4u.it /iaa
cultu&al!
e2te mai puin 1ntuneca2! p&in lic!&i&ile 4l0nde &!2p0ndite de
c&eaiile
1nc! /ia4ile ale cel& ca&e au adu2 alt!dat! lumina, Ra3ele l&
2t&!lu=
ce2c p&in 4a&4a&ia &epetat! .i=5 dete&min! ade2ea pe
42e&/at&ul
2upe&ficial 2! c&ead! c! a&e 1n fa! ima9inea pp&ului de acum,
1n
timp ce el nu e de 3!&it dec0t 1n 9linda t&ecutului,
(e pate 1nt0mpla ca un a2tfel de pp& 2! /in! 1M cntact,
1n
decu&2ul i2t&iei, pent&u a dua a&!, 2au cMia& mai f&ec/ent, cu
&a2a
cel& ca&e i=au adu2 c0nd/a ci/ili3aia, f!&! ca 1n mem&ie 2!,=i mai
fie
p&e3ente 1nt0lni&ile p&ecedente, %eea ce &!m0neU1n pp& din
20n9ele
f.til&2t!p0ni 2e /a 1nta&ce inc.tieni c!t&e nu! 1nfl&i&e
cultu&al!
.i ceea ce 1nainte nu fu2e2e p2i4il dec0t p&in cn2t&1n9e&e
pate 2!
, ,2e &eali3e3e acu&n de 4un! /ie,
,, O nu! e&! de, ci/ili3aie apa&e .i du&ea3! pan! ce
pinie&ii
de9ene&ea3! 1n 20n9ele ppa&el& 2t&!ine, U
, '
, Acea2ta /a fi 2a&cina /iita&e a i2t&iei uni/e&2ale a
ci/ili3aiei,
2! cnduc! ce&cet!&ile 1n ace2t 2en2 .i 2! nu e.ue3e 1n
enume&a&ea
faptel& eRte&ia&e, a.a cum face, din p!cate, fa&te f&ec/ent
.tiina
na2t&! i2t&ic! de a3i,
Acea2t! 2cMi! de e/luie a ppa&el& dep3ita&e de
ci/ili3aie
f,, cntu&ea3! deGa ta4luW de3/lt!&ii, al actualit!ii .i al di2pa&iiei
cel&
c'$ c,an. au 1ntemeiat cu ade/a&at ci/ili3aia pe p!m0nt, adic! a&ienii,
La fel cum /iaa de,tate,3ilele, 9eniul a&e ne/ie de
ca3ie
de2e4it deGa<&a4il! ei ad,e2ep&i de un /e&ita4il 1ndemn ca 2!
ia2!
la lumin!, tt a.a 2e pet&ec luc&u&ile cu &a2a 1n3e2t&at! cu 9eniu,
1n
, mntnia /ieii cidieMe cMia& ameni de p&ima m0na pt 2!
pa&!
in2i9nifiani .i a4ia 2e di2tin9 dint&e cei din Gu&N da&, de 1ndat! ce
2e
9!2e2c 1nt&= 2ituaie ce=i decnectea3! 2au 1i de&utea3! pe
ceilali,
aptitudini 9eniale 2e e/idenia3! la un m ca&e p!&ea un
a&eca&e,
ade2ea 2p&e ma&ea uimi&e a cel& ce=i /!3u2e&! p0n! atunci 1n
cad&uW
me2cMin al /ieii ci/ile .i de aceea &a&e&i un p&fet a&e aut&itate
1n
a&a lui, *u eRi2t! ca3ie mai 4un! de a 42e&/a fenmenul dec0t
1n
>?> A&ianul=Q 1ntemeiet& al cultu&ii
/&eme de &!34i, La tine&i, 1n apa&en! lip2ii de
malii3itate, 2e
manife2t! nea.teptat 1n &ele 9&a/e, 1n cMia& mmentul
c0nd ceilali
1.i pie&d cu&aGul, ca ni.te lei a c!&& ene&9ie 2fidea3!
ma&tea .i cMia&
.tiu 2! calcule3e cu 20n9e &ece, 9lacial, Dac! n=a& fi
2unat cea2ul
ace2tei 1nce&c!&i, nimeni n=a& fi 4!nuit c! 4!iatul im4e&4
a2cundea
un leu, Ttdeauna t&e4uie un .c pent&u ca 9eniul 2! 2e
manife2te,
L/itu&a de m!ciuc! a de2tinului, ca &i d4a&! pe unii, 1i
a&at! pe
alii c!lii p&ecum elul, 2p!&90nd caGa /ieii ctidiene,
pune 1naintea
/ecMil& unei lumi 2tupefiate pe ca&e ea 1l 1ncMidea, Mulimea
2e 1mp=
t&i/e.te atunci ne/&0nd 2! c&ead! c! cel ce p!&ea c!=i 2eam!n!
de/eni2e
4&u2c un altulN 2ituaie ce 2e &epet! Ia apa&iia &ic!&ui m de
/ala&e,
De.i un in/entat&, de pild!, nu 2e 4ucu&! de
&eputaie dec0t
in 3iua c0nd i 2e cuna.te in/enia, a& fi 9&e.ii 2! c&edem c!
numai in
acel mment 2t&!luce.te 9eniuldin mN 2c0nteia 9eniului
2e afla din
clipa na.te&ii 2u4 f&untea mului 1nt&=adc/!& 1n3e2t&at cu
aptitudini
c&eata&e, ;eniul ade/!&at e2te in!2ctN ace2ta nu e2te
nicidat!
mdul educaiei 2au al 2tudiului,
Dat! luc&ul ace2ta e2te ade/!&at, a.a cum am &ema&cat
deGa,
c0nd e /&4a de indi/id, Ia fel 2tau luc&u&ile .i c0nd e /&4a
de &a2!,
Ppa&ele ce etalea3! acti/itate c&eata&e au, de la
&i9ine,
da&ul de a c&ea, cMia& c0nd ace2t da& 2cap! cMil&
42e&/at&il&
2
u
p
e
&
f
i
c
i
a
l
i
,
Li aici &eputaia unui pp& de 9eni e2te u&ma&ea
actel&
2!/0&.ite de el, c!ci &e2tul lumii e2te incapa4il 2! &ecuna2c!
9eniul,
nep&icep0nd dec0t manife2t!&ile palpa4ile ce au f&ma un&
in/enii,
de2cpe&i&i, edificii, ima9ini etc,N .i acum 1n2! mai t&e4uie
mult timp
pent&u ca lumea 2! aGun9! 2!=i &ecuna2c! 9eniul, A.a
cum ia un
indi/id de ma&e /ala&e da&u&ile 9eniului 2au, cel puin, cele
eRt&a=
&dina&e, 2u4 impul2ul ci&cum2tanel& pa&ticula&e, 2e
2t&!duie2c 2!
2e &eali3e3e in p&actic!, 2e pate ca, 1n /iaa ppa&el&,
pune&ea in
aciune efecti/! a pute&ii .i a aptitudinil& c&eata&e nu 2e
int0mpl!
dec0t alunei c0nd ni.te cndiii date ce&,
ERemplul cel mai edificat& ne e2te fe&it de &a2a
dep3ita&!
a de3/lt!&ii ci/ili3aiei umane, adic! de a&ieni,
De 1ndat! ce de2tinul ii pune in 1mp&eGu&!&i
de2e4ite, ei
1ncep 2!=.i de3/lte, int&=un &itm accele&at, facult!ile ce
2e aflau Mi
ei, tpindu=le in f&me .i d0ndu=le cMip palpa4il,
;/0i3aMe intemeiatedeei ina2emenea ca3u&i 2unt cndiinate,
ap&ape 1nttdeauna f!&! ecMi/c de 2lul, dinu .i amenii pe ca&e
i=au 2upu2, Ultimul element e2te de altminte&i, Mt!&0t&, %u c0t
cndiiile teMnice de ca&e depind manife2t!&ile unei ci/ili3aii 2unt
>?7 %n2ecina ame2tecului 20n9elui
mai p&imiti/e, cu at0t e2te mai nece2a&! p&e3ena unei
inte&/enii
umane, ca&e, &9ani3at! .i fl2it!, t&e4uie 2! 1nlcuia2c!
f&a
ma.inil&, F!&! p2i4ilitatea ce a f2t fe&it! a&ienil& de a
1nt&e=
4uina ameni de &a2e infe&ia&e, ei n=a& fi putut nicidat!
face pa.i
pe d&umul ca&e i=a cndu2 la ci/ili3aieN Ia fel cum, f!&!
aGut&ul
c0t&/a animale nime&ite, pe ca&e a .tiut 2! le dme2ticea2c!,
n=a& fi
aGun2 2t!p0n pe teMnic! ce=i pe&mite acum 2! &enune
incet=1ncet
la animale, Dictnul' EMau&ul a f!cut ce t&e4uia, Mau&ul
pate
plecaI a&c, din p!cate, 2emnificaie mai ad0nc!, "&eme de
mii de
ani calul 5=a 2luGit pe m aGut0ndu=5 Ia muncile 2ale, pun0nd
1n ace2t
fel 4a3ele p&9&e2ului ca&e, c&e0nd autm4ilul, fac inutil
calul,
1n c0i/a ani, el /a 1nceta &ice acti/itate, da&, f!&!
aGut&ul lui,
mul a& fi 1nt0mpinai fa&te multe 9&eut!i ca 2! aGun9! in
punctul
unde 2e afl! a3i,
A2tfel, p&e3ena mului de &a2! infe&ia&! a f2t
cndiie
p&im&dial! pent&u f&ma&ea ci/ili3aiil& 2upe&ia&eN ci
cmpen2a
penu&ia de &e2u&2e mate&iale f!&! de ca&e nu 2e pate
cncepe nici
un p&9&e2, E2te 2i9u& c! p&ima ci/ili3aie uman! 2$a 2p&iGinit
mai puin
pe animalul dme2tic dec0t pe fl2i&ea mului de &a2!
infe&ia&!,
*umai dup! 2upune&ea in 2cla/ie a &a2el& 1n/in2e
2a&t!
a2em!n!ta&e au a/ut .i animalele .i nu in/e&2, cum pt
c&ede unii,
Mai 1nt0i, 1n/in2ul a f2t pu2 in faa plu9uluiN calul nu a /enit
dec0t
dup! aceea, T&e4uie 2! fii un ne4un de pacifi2t pent&u a=i
1ncMipui
c! faptul ace2ta e2te un 2emn de de9&ada&e uman!N el nu
1nele9e c!
e/luia acea2ta t&e4uie 2! ai4! lc pent&u a aGun9e la un
9&ad de
ci/ili3aie de ca&e p&fit! ace.ti ap2tli pent&u a=.i de4ita
/&4ele
am!9ita&e de .a&latani,
P&9&e2ul meni&ii e2te a2cen2iune pe 2cen! Ia&!
2f0&.it,
nu aGun9i acl f!&! a fi u&cat pe 2c!&ile de G2, A&ianul a
pa&cu&2,
deci, d&umul pe ca&e i=I a&at! &ealitatea .i pe cel la ca&e
/i2ea3! un
e9alita&i2t mde&n, D&umul ade/!&at e2te a2p&u .i du&e&2,
da& eW
duce finalmente la 2cpul la ca&e pacifi2tul a& /&ea 2! /ad! c!
aGun9e
lumeaN da&, 1n &ealitate, &e/e&iile 1l 1ndep!&tea3! mai mult
dec0t 1l
ap&pie, *u din 1nt0mpla&e p&imele ci/ili3aii 2=au n!2cut
acl unde
a&ianul a 1nt0lnit ppa&e infe&ia&e, Ic a 2u4Gu9at .i le a
.aptef
/inei 2ale, Ele au f2t 1nt0i in2t&ument teltnJ in 2e&ac1ni
unei
ci/iliAaii n!2c0nde,
P&in u&ma&e, calea pe ca&e t&e4uia 2= u&me3e a&ianul
e&a da&
t&a2at!, %uce&it& fiind, el a 2upu2, pe amenii de &a2!
infe&ia&! .i
le=a &dnat acti/itatea p&actic! 2u4 cmanda 2a, cnf&m
/inei .i
2cpu&il& lui, Impun0ndu=le 1n2! acti/itate util!, de.i
1mp/!&!ta&e,
>?8 Raiunile imp&tanei a&ianului
el n=a c&uat numai /iaa 2upu.il& N el le=a fe&it pate
2a&t! mai
4un! dec0t li 2e cu/enea, c0nd 2e 4ucu&au de ceea ce 2e
cMeam!
/ecMea l& Eli4e&tateI, At0ta c0t 1.i menine &i9u&2 2ta&ea
m&al! de
2t!p0n, el &!m0ne nu numai 2t!p0n, ci .i p!2t&!t& al
ci/ili3aiei pe
ca&e' cntinu! 2= de3/lte, Acea2ta 2e 4a3ea3! eRclu2i/
pe,ca=
pacit!ile a&ianului .i pe faptul c! ace2ta &!m0ne el 1n2u.i,
Pe,m!2u&!
ce 2upu.ii 1ncep 2! E2e t&e3ea2c!, \um e2te n&mal, ei 2e
ap&pie de
cuce&it& din punct de /ede&e al lim4ii, ia& 3idul de2p!&it&
dip&e
2t!p0ni .i 2e&/it& di2pa&e, A&ianul &enun! la pu&itatea
(0n9elui 2i
pie&de a2tfel d&eptul de a t&!i 1n pa&adi2ul pe ca&e 5=a c&eat,
El 2e
1nG2e.te p&in ame2tecul de &a2e, pie&30ndu=i t&eptat
facult!ile
c&eata&e N 1n cele din u&m! el aGun9e nu numai din punct de
/ede&e
intelectual, da& .i fi3ic, a2em!n!t& cu 2upu.ii .i cu
autMtnii,
pie&30ndu=.i a2tfel 2upe&i&itatea pe ca&e a/u2e2e a2up&a
l& .i a
2t&!m.il& l&, %0t/a timp, el mai pate 1nc! t&!i din
&e3e&/ele
acumulate 1n ci/ili3aie, api piet&ifica&ea /a int&a 1n
aciune .i
ci/ili3aia /a c!dea 1n uita&e, ,,,
1n ace2t fel 2e n!&uie ci/ili3aii .i impe&ii, ca 2! cede3e
lcul
un& f&maiuni ni,
Ame2tecul 20n9elui .i c4&0&ea ni/elului &a2el&,
ca&e e2te
cn2ecina inelucta4il! N 2unt 2in9u&ele cau3e ale m&ii f2tel&
ci/i=
li3aii N nu &!34aiele pie&dute aduc piei&ea ppa&el&, ci
di2pa&iia
pute&ii de &e3i2ten! ca&e e2te p&p&ietatea eRclu2i/! a 20n9elui
pu&,
Tt ce, 1n acea2t! lume, nu e2te &a2! pu&!, e2te, de fapt,
plea/!
m!tu&at! de /0nt,
O&ice e/eniment 12l&ic e2te manife2ta&ea in2tinctului
de cn=
2e&/a&e al &a2ei, 1n 2en2ul 4un, ca .i 1n cel &!u,
Dac! ne 1nt&e4!m ca&e 2unt cau3ele ad0nci ale
imp&tanei
c/0&.ita&e ale a&iani2mului, putem &!2punde c! acea2ta /ine
mai
puin din /i9a&ea cu ca&e e&a p&e/!3ut la a&ieni ace2t in2tinct,
dec0t
din mdul pa&ticula& 1n ca&e el 2e manife2t!, "ina de a t&!i,
p&i/it!
2u4iecti/, e2te la fel de,pute&nic! la ti ameniiN ea nu dife&!
dec0t
p&in mdul de 1nf!ptui&e 1n p&actic!, 1n mdul de /ia! cel
mai
p&imiti/, in2tinctul de cn2e&/a&e nu me&9e dincl de 9&iGa pe
ca&e
indi/idul .i= pa&t! lui 1n2u.i, E9i2mul, ca 2! apel!m la
te&menul
p&in ca&e de2emn!m acea2t! di2p3iie m&4id!, e2te a42lut,
el
inclu30nd .i du&ata, a2tfel 1nc0t 2e p&etinde ttul pent&u
p&e3ent,
nel!20nd nimic pent&u clipele /iita&e, Acea2ta e2te cndiia
anima=
lului ca&e nu t&!ie.te dec0t pent&u el, 1.i caut! M&an! &i de
c0te &i
1i e2te fame .i nu 2e lupt! dec0t pent&u ap!&a&ea p&p&iei /iei,
At0t
timp c0t in2tinctul de cn2e&/a&e nu 2e manife2t! dec0t 1n
ace2t fel,
>?D (e&/icii adu2e cmunit!ii
nu eRi2t! 4a3! pent&u 1ncMe9a&ea unei cmunit!i, fie ea
cMia& 1n
f&ma p&imiti/! a unei familii, "iaa 1n cmun a
ma2culil& .i a
femelel& dep!.e.te deGa 2impla 1mpe&ecMe&e, ce&0nd
de3/lta&e a
in2tinctului de cn2e&/a&e, pent&u c! 9&iGa pe ca&e indi/idul
a&e
pent&u 2ine .i lupta du2! pent&u a 2e ap!&a ine acum 2eama
de al
dilea element ca&acte&i2tic cupluluiN ma2culul caut! une&i
M&an!
.i pent&u femela luiN cea mai ma&e pa&te din timp am0nd,
caut!
pent&u puii l&, Unul 2e 2t&!duie.te ap&ape ttdeauna 2!=5
p&teGe3e
pe cel!lalt, a.a c! &e9!2im aici manife2t!&ile p&ima&e, de.i
eRt&em de
&udimenta&e, ale 2pi&itului de 2ac&ificiu, 1n m!2u&a 1n ca&e ace2t
2pi&it
me&9e dincl de ma&9inile 1n9u2te ale familiei, apa&e
cndiia
p&im&dial! ce /a 1n9!dui f&ma&ea un& a2cie&i mai la&9i
.i, 1n
2f0&.it, a un& /e&ita4ile 2tate,
Facultatea acea2ta e2te puin de3/ltat! la &a2ele de
ameni
de cea mai Ga2! 2pe!, a2tfel 1nc0t ele &!m0n ade2ea 1n
2tadiu
familial, %u c0t amenii 2unt 1mpin.i 2! &e2pin9! pe planul
2ecund
inte&e2ele pe&2nale, cu at0t mai ma&e e2te capacitatea l& de
a
1ntemeia cmunit!i ma&i,
P&edi2p3iia pent&u 2ac&ificiu ca&e=5 face pe m 2!=.i
pun! 1n
Gc ef&tul pe&2nal .i, dac! t&e4uie, p&p&ia /ia!, 1n fl2ul
2emeni=
l&, e2te, de2e4it de de3/ltat! la a&ieni, %eea ce face
m!&eia
a&ianului nu e2te 49!ia facult!il& intelectuale, ci im4ldul
de a
pune tate aptitudinile 1n 2luG4a cmunit!ii, In2tinctul de
cn2e&=
/a&e a luat la el f&ma cea mai n4il! ' el 1.i 2u4&dnea3!
/lunta&
p&p&iul eu /ieii cmunit!ii .i cMia& 2e 2ac&ific! pent&u ea
c0nd
1mp&eGu&!&ile ce&,
Aptitudinile ci/ili3ata&e .i cn2t&ucti/e ale a&ianului
nu=.i
au i3/&ul 1n calit!ile intelectuale, Dac! mul nu a&e dec0t at0t, n=
a&
putea acina dec0t de2t&ucti/, .i nicidat! ca &9ani3at&,
%ndiia
e2enial! a &ic!&ei &9ani3aii e2te &enuna&ea indi/idului la
pinia
pe&2nal! pe ca&e 2= pun! pe p&imul plan, ca .i la inte&e2ele
pa&ticu=
la&e, .i 2e 2ac&ific! pent&u 4inele cmunit!ii, *umai pe acea2t!
cale
a 2ac&ificiului pent&u 4inele 9ene&al el 1.i p&ime.te pa&tea
cu/enit!,
De eRemplu, el nu luc&ea3! di&ect pent&u el, ci acinea3! 1n
cad&ul
clecti/it!ii, nu pent&u fl2ul pe&2nal, ci pent&u 4inele
tutu&&,
ERp&e2ia lui fa/&it! ' EmuncaI, 1i pune 1n lumin! 1n cMip
admi&a4il
acea2t! di2p3iie 2ufletea2c!N p&in acea2ta, el nu 1nele9e
acti/itate
ce 2luGe.te numai Ia cn2e&/a&ea p&p&iei /iei, ci e2te le9at! .i
de
inte&e2ele cmunit!ii, 1n ca3 cnt&a&, acti/itatea uman!
e9i2t!,
aGut0nd numai in2tinctul de cn2e&/a&e f!&! a=i p!2a de &e2tul
lumii,
p&ime.te numele de fu&t, cam!t!, t0lM!&ie, Gaf,
>?? %apacitatea de 2ac&ificiu 1n fl2ul cmunit!ii
Acea2t! di2p3iie 2pi&itual!, ce 1mpin9e 1n plan
2ecund in=
te&e2ul indi/idului 1n fl2ul menine&ii clecti/it!ii, e2te
1nt0ia
cndiie p&eala4il! a &ic!&ei ci/ili3aii umane /e&ita4ile, *umai
p&in
ea 2e pt na.te ma&i pe&e ai c!&& pl!2muit&i 2unt
&ecmpen2ai
a&a&e&i, da& ca&e 2unt pent&u u&ma.i i3/&ul unui 4el.u9 de
cm&i,
*umai ea ne pate face 2! 1nele9em cum at0ia ameni pt
1ndu&a,
f!&! a 1nceta 2! fie cin2tii, /ia! de miAe&ie, ca&e 1i
cndamn! la
2!&!cie .i la medic&itate, da& a2i9u&! cmunit!ii 4a3a de
eRi2ten!,
O&ice muncit&, !&an, in/entat&, funcina& etc, ca&e p&duce
f!&! a
putea aGun9e la fe&ici&e .i la a/uie, &ep&e3int! acea2t! idee n4il!
cMia&
dac! nu e nicidat! cn.tient de 1nele2ul p&fund al aciunii ei,
1n2! tt ce e2te ade/!& c0nd /&4im de2p&e munc!,
2ctind=
ca 4a3! a menine&ii /ieii .i a p&9&e2ului uman, 1n2eamn! mai
mult
c0nd e /&4a de ap!&a&ea mului .i a ci/ili3aiei, A=i da /iaa
pent&u
a p!2t&a pe cea a clecti/it!ii 1n2eamn! 1nc&na&ea
2pi&itului de
2ac&ificiu, *umai p&in acea2ta 2e pate 1mpiedica demla&ea
cel&
f!cute de m0na mului tt de c!t&e m0na mului 2au
nimici&ea l&
de c!t&e f&ele natu&ii,
Lim4a 9e&man! a&e un cu/0nt ce de2emnea3! ma9nific
tate
9e2tu&ile in2pi&ate de ace2t 2pi&it' 1ndeplini&ea dat&iei,
adic! ' a nu
te limita 2! luc&e3i pent&u tine, ci a 2e&/i clecti/itatea,
Di2p3iia 2pi&itual! fundamental! de unde i3/&!.te
un a2t=
fel de md de aciune e2te numit ideali2m, pent&u a=5 de2e4i
de
e9i2m, P&in a2ta 1nele9em numai capacitatea pe ca&e
p2ed!
indi/idul de a 2e 2ac&ifica pent&u cmunitate, pent&u 2emeni,
E2te de p&im! imp&tan! nece2itatea de a ne
cn/in9e c!
ideali2mul nu e2te manife2ta&e ne9liGa4il! a 2entimentel&,
ci, c!
e2te 1n &ealitate .i /a fi me&eu, cndiia p&eala4il! pent&u ceea
ce
numim ci/ili3aie uman! .i cMia& de faptul c! el a c&eat
cnceptul de
EmI, Tcmai ace2tei di2p3iii 2pi&itualeGntime 1i dat&ea3!
a&ianul
2ituaia 1n lume, ia& lumea 1i dat&ea3! faptul c! a&e ameni N
ea
2in9u&! a eRt&a2 din ideea pu&! f&a c&eata&e ca&e, 1nt0lnind
1nt&=
uni&e eRcepinal! 1n felul ei f&a 4&ut! a 4&aului .i
inteli9ena
9enial!, a c&eat mnumentele ci/ili3aiei umane,
F!&! ideali2m, tate facult!ile 2pi&itului, cMia& .i cele
mai
2t&!lucita&e, n=a& fi dec0t 2pi&it 1n 2ine, adic! apa&en!
eRte&ia&!
f!&! /ala&e ad0nc!, da& nicic0nd f&! c&eata&e,
Da& cum ideali2mul nu e2te al tce/a dec0t 2u4&ctna&ea
inte&e2el&
/ieii indi/i3il& cel& ale cmunita&iiN fiind, la &0ndul 2!u,
cndiia
p&eala4il! pent&u apa&iia &9ani3aiil& de tate felu&ile,
ideali2mul
&!2punde, 1n ultim! anali3!, 2cpu&il& d&ite de natu&!,
*umai el
>?B Ideali2m .i cuna.te&e inte9&al!
pune mul 1n 2ituaia de a &ecuna.te /lunta& p&i/ile9iile
f&ei .i
ale ene&9iei, f!c0nd din el unul din elementele infinite3imale
ale
&dinii ce d! 1nt&e9ului uni/e&2 f&ma .i 1nf!i.a&ea lui,
Ideali2mul cel mai pu& cincide, f!&! a=.i da 2eama,
cu
cuna.te&ea inte9&al!,
%0t e2te de ade/!&at! acea2t! aRim! .i c0t t&e4uie 2! ne
fe&im
2! nu cnfund!m ade/!&atul ideali2m cu Gcu&ile unei
ima9inaii
&!t!cite, ne /m da imediat 2eama, dac! l!2!m un t0n!& cu
2pi&itul
nec&upt, un 4!iat 2!n!t2, 2!=.i u&me3e Gudecata 1n deplin!
li4e&=
tate, Acela.i t0n!& ca&e &efu3! 2! 1nelea9! .i 2! admit! ti&adele
unui
pacifi2t Eideali2tI e2te 9ata 2!=.i 2ac&ifice t0n!&a /ia! pent&u
idealul
pp&ului 2!u,
Incn.tient, in2tinctul 2e 2upune aici niunii de
nece2itate
p&fund! ce ne e2te impu2! pent&u pe&petua&ea 2peciei, cMia&
pe
2eama indi/idului dac! t&e4uie .i p&te2tea3! cnt&a
aiu&elil& pa=
cifi.til& pala/&a9ii ca&e 2unt, 1n &ealitate, un 2i de de9Mi3a&e, a
un&
e9i.ti la.i &!3/&!tii cnt&a le9il& e/luieiN acea2ta e2te
cndiinat!
de 2pi&itul /lunta& de 2ac&ificiu al indi/idului 1n fa/a&ea
inte&e2ului
9ene&al .i nu p&in ideile m&4ide ale la.il& ca&e p&etind c! ei
cun2c
mai 4ine natu&a,
%Mia& 1n epcile 1n ca&e ideali2mul amenin! 2! di2pa&!
putem,
d&ept u&ma&e, 2! cn2tat!m numaidec0t 2l!4i&te a f&ei ca&e
menine
clecti/itatea, fiind .i cndiia p&eala4il! a ci/ili3aiei, De
1ndat! ce
e9i2mul pune 2t!p0ni&e pe un pp&, le9!tu&ile &0ndui&ii
2l!4e2c
.i, u&m!&ind p&p&ia fe&ici&e, amenii 2unt a&uncai din &ai 1n
iad,
P2te&itatea 1i uit! pe amenii ca&e nu .i=au c!utat dec0t
inte&e2ele
p&p&ii .i=i laud! pe e&ii ca&e au &enunat la fe&ici&ea l&
e9i2t!,
E/&eul fe&! cnt&a2tul cel mai i34it& 1n cmpa&aie cu
a&ianul,
*u e2te, p&4a4il, pp& 1n lume la ca&e in2tinctul de cn2e&/a&e
2! 2e
fi de3/ltat mai mult dec0t la acela pe ca&c=5 numim pp&ul
ale2, %ea
mai 4un! d/ad! e2te 2implul fapt c! &a2a acea2ta a 2up&a/ieuit
p0n!
a3i, Unde 2e afl! pp&ul ca&e, 1n ultimele du! milenii, a
2ufe&it mai
multe 2cMim4!&i 1n di2pni4ilit!ile l!unt&ice, 1n ca&acte&ul lui etc,
dec0t
pp&ul e/&eu K 1n 2f0&.ii, ce pp& a f2t ame2tecat 1n cele mai
ma&i
cata2t&fe p&in ca&e a t&ecut meni&ea, %e /in! de a t&!i, ce
ne2f0&.it!
tenacitate, ce pe&2e/e&en! 1n menine&ea neamului d/ede2c
a2emenea
fapte 1
Facult!ile intelectuale ale e/&eil& 2=au de3/ltat ti&np
de mii
de ani, A2t!3i e/&eul t&ece d&ept E&!uI, da& el a f2t a.a, 1nt&=un
anume
2en2, 1n &ice /&eme, Inteli9ena lui 1n2! nu e2te &e3ultatul
unei
e/luii inte&ia&e, ea a p&fitat de leciile de /ia! pe ca&e i le=
au dat
>?C A&ianul .i e/&eul
2t&!inii, (pi&itul uman 1n2u.i nu pate aGun9e la 1nfl&i&e
deplin!
f!&! a t&ece p&in etape 2ucce2i/e, La fieca&e pa2 pe ca&e=5
face ca 2!
2e &idice, el t&e4uie 2! 2e 2p&iGine pe fundamentul pu2 la
di2p3iie
de t&ecut, ace2t luc&u t&e4uind 1nele2 1n ade/!&atul 2en2 al
cu/0ntu=
lui, adic! ' 4aAa fe&it! de ci/ili3aia uni/e&2al!, O&ice 90nd
nu /ine
dec0t 1n fa&te mic! m!2u&! din eRpe&iena pe&2nal! N el
&e3ult!, 1n
cea mai ma&e pa&te, din eRpe&iena acumulat! in timpu&ile
t&ecute,
*i/elul 9ene&al al ci/ili3aiei a&e 9&iG! de indi/id, f!&! 2!=5
fac! atent
de cele mai multe &i, fe&indu=i din 4el.u9 cun.tinele
p&elimina&e
cu ca&e, a2tfel 1na&mat, el pate mai u.& face ali pa.i
1nainte, De
eRemplu, t0n!&ul de a3i c&e.te 1nt&=un mediu 2atu&at de
cuce&i&ile
teMnicii din ultimele 2ecle, 1nc0t, ceea ce, acum 2ut! de
ani, e&a
un mi2te& pent&u ma&ile 2pi&ite, 1i pa&e fa&te fi&e2c .i nu=i mai
at&a9e
atenia, de.i e2te de cea mai ma&e imp&tan! pent&u el,
pe&mi0ndu=
i 2! u&me3e 2i 2! 1nelea9! p&9&e2ele f!cute 1n acea2t!
di&ecie, Dac!
un m de 9eniu, ca&e a t&!it 1n p&imii du!Acei de ani ai
2eclului
p&ecedent, a& ie.i 4&u2c din m&m0nt 1n 3ilele na2t&e, lui i=
a& /eni
mai 9&eu 2!=.i ac&de3e 2pi&itul cu p&e3entul dec0t unui
cpil de
cinci2p&e3ece ani, medic&u 1n3e2t&at, de a2t!3i, I=a :Gp2i
imen2a
p&e9!ti&e p&eala4il! pe ca&e= p&ime.te, ca 2! 3icem a.a H
incn.tient,
&ica&e din cntemp&anii n.t&i 1n timpul c&e.te&ii, p&in
inte&me=
diul manife2t!&il& ci/ili3aiei uni/e&2ale,
%um 1n2! e/&eul H din &aiuni ce 2e /& /edea din
cele ce
u&mea3! H n=a f2t nicidat! p2e2&ul unei ci/ili3aii
p&p&ii,
4a3ele muncii lui intelectuale au f2t me&eu fu&ni3ate de
alii, In=
telectul lui 2=a de3/ltai 1nttdeauna la .cala lumii
ci/ili3ate de
unde f!cea pa&te,
*icidat! nu 2=a 1nt0lnit un ca3 cnt&a&,
De.i in2tinctul de cn2e&/a&e nu e2te la e/&eu mai 2la4, ci
mai
pute&nic dec0t la alte ppa&e, de.i facult!ile lui
intelectuale pt
l!2a u.& imp&e2ia c! nu cedea3! nimic din facult!ile
2pi&ituale ale
alt& &a2e, el nu 1ndepline.te cndiia p&eala4il! cea mai
imp&tant!
pent&u a fi un pp& ci/ili3at& ' nu a&e ideali2m,
D&ina de 2ac&ificiu nu me&9e la pp&ul e/&eu mai
depa&te
de 2implul in2tinct de cn2e&/a&e a indi/idului, (entimentul
2li=
da&it!ii nainale, ce pa&e at0t de ad0nc la el, nu e2te
dec0t un
in2tinct 9&e9a& Ga&te p&imiti/ ce 2e &e9!2e.te .i la alte
fiine din
lumea acea2ta, 1n ace2t pupcQ,&e4uie &ema&cat c! in2tinctul
9&e9a&
nu=i 1mpin9e pe cei din tu&m! 2!=.i ac&de &ecip&c aGut&
dec0t c0nd
un pe&icl cmun p&/ac! ac&da&ea unui aGut& &ecip&c
util 2au
a42lut nece2a&, Aceea.i Mait! de lupi ce tcmai 2e
1nd&eapt! 2p&e
>?6 %n2ecinele e9i2mului e/&eie2c
p&ad! atac0nd= 1n cmun, 2e &i2ipe.te din nu c0nd .i=a
ptlit
famea, Tt a.a .i caii 2e adun! la un lc ca 2! 2e ape&e de
a9&e2&i,
da& api 2e 1mp&!.tie de 1ndat! ce p&imeGdia a t&ecut,
E/&eul nu acinea3! dife&it, (pi&itul lui de 2ac&ificiu
nu e2te
dec0t apa&ent, El nu 2e manife2t! at0t c0t eRi2tena fiec!&ui
indi/id
ce&e, Da& imediat ce du.manul cmun a f2t 1n/in2, pe&iclul
ce=i
amenina pe ti nemaieRi2t0nd, ia& p&ada fiind 1n 2i9u&an!,
cn=
c&dia apa&ent! di2pa&e pent&u a face Ic 1nclinaiil& fi&e.ti,
E/&eii
nu 2e une2c dec0t c0nd 2unt cn2t&0n.i de un pe&icl cmun 2au
at&a.i
de p&ad! cmun!, Dac! cele du! mti/e di2pa&, e9i2mul
cel mai
2!l4atic 1.i &eint&! 1n d&eptu&i, ia& pp&ul ace2ta, 1nainte at0t de
unit,
1nt&= clipit! nu mai e2te dec0t tu&m! de .4lani int&0nd 1n
lupte
20n9e&a2e,
Dac! e/&eii a& fi f2t 2in9u&i pe lume, 2=a& fi 2ufcat 1n
Ge9 .i
mu&d!&ie 2au a& fi c!utat, 1n lupte nec&u!ta&e, 2! 2e
eRplate3e .i
2! 2e eRte&mine, dac! la.itatea l&, p&in ca&e 2e manife2t!
lip2a
a42lut! de 2pi&it de 2ac&ificiu, nu face din lupt! 2impl!
pa&ad!,
E2te, deci, ttal 9&e.it 2! t&a9em cnclu3ie din
faptul c!
e/&eii 2e une2c pent&u a lupta, 2au, mai eRact, pent&u a=.i
Gefui
2emenii, c! a& eRi2ta la ei un anumit 2pi&it ideali2t de
2ac&ificiu,
Li acum e/&eul nu 2e 2upune la nimic altce/a dec0t
pu&ului
e9i2m,
De aceea 2tatul e/&eu H ce t&e4uie 2! fie &9ani2mul
/iu
de2tinat 2! pe&petue3e .i 2! 1nmulea2c! &a2! H e2te, din
punct de
/ede&e te&it&ial, lip2it de f&ntie&e, O delimita&e a te&it&iului
unui
2tat p&e2upune me&eu 2ta&e de 2pi&it ideali2t! la &a2a ca&e=5
cn2ti=
tuie .i mai ale2 cncepie imp&tan! de2p&e ceea ce e2te
munca,
1n m!2u&a 1n ca&e acea2t! cncepie lip2e.te, &ice tentati/!
de a
f&ma 2au de a face 2! t&!ia2c! un 2tat delimitat 1n 2paiu
t&e4uie, mai
mult 2au mai puin 2! e.ue3e, D&ept u&ma&e, ace2tui 2tat 1i
lip2e.te
4a3a pe ca&e 2e pate &idica ci/ili3aie,
Pp&ul e/ &eu nu p2ed!, a.ada&, 1n ciuda tutu&&
facult!il&
intelectuale cu ca&e el e2te 1n apa&en! dtat, ade/!&at!
ci/ili3aie,
mai ale2 ci/ili3aie p&p&ie, a 2a, %eea ce e/&eul p2ed!
a2t!3i din
ci/ili3aia &eal! nu e2te dec0t un 4un al alt& ppa&e ca&e, 1n cea
mai
ma&e pa&te, 2=a alte&at 1n m0inile l&,
Pent&u a ap&ecia ca&e e2te p3iia pp&ului e/&eu in
ce
p&i/e.te ci/ili3aia menea2c!, nu t&e4uie pie&dut din /ede&e
un
luc&u e2enial' nicidat! nu a eRi2tat a&t! e/&eia2c! .i, 1n
cn2ecin!,
nu eRi2t! nici a2t!3iN mai ale2 cele du! &e9ine ale a&tel& '
a&Mitec=
tu&a .i mu3ica, nu dat&ea3! nimic e/&eil&N ceea ce e/&eul
p&duce
>B@ E/&eul nu e2te un nmad
1n dmeniul a&tei nu e2te dec0t luc&u de m0ntuial!, 2au fu&t
intelec=
tual, E/&eul 1n2! nu p2ed! 1n2! facult!ile ce di2tin9 &a2ele
c&eata&e
.i, ca u&ma&e, 1n3e2t&ate cu p&i/ile9iul de a 1ntemeia ci/iliAaii,
%eea ce d/ede.te 1n ce m!2u&! e/&eul nu a2imileaA!
ci/ili3aii
2t&!ine dec0t ca un cpi2t, ca&e, de altminte&i, def&mea3!
mdelul,
e2te faptul c! el culti/! a&ta ca&e ce&e cea mai puin! in/enie
p&p&ie,
adic! a&ta d&amatic!, %Mia& aici, el nu e2te dec0t un 2camat&
2au,
mai 4ine 3i2, un maimui ce imit!N cMia& .i aici 1i lip2e.te elanul
ca&e
duce la /e&ita4il! 9&anda&e N cMia& .i aici el nu e2te c&eat&ul
de
9eniu, ci un imitat& 2upe&ficial f!&! ca a&tificiile 2au t&ucu&ile pe
ca&e
el le fl2e.te 2! pat! a2cunde neantul a.a 3i2el& lui da&u&i de
c&eat&, Acum p&e2a e/&eia2c! 1i /ine 1n aGut& cu cea mai ma&e
9&iG!
intn0nd imnu&i de laud! celui mai medic&u a&ti2t de m0ntuial!,
cu
cndiia 2! fie e/&eu, 1n a.a fel 1nc0t &e2tul lumii 2f0&.e.te p&in a
2e
c&ede 1n faa unui a&ti2t, 1n timp ce 1n &ealitate nu e2te /&4a
dec0t
de un mi3e&a4il Mi2t&in,
*u, e/&eul nu p2ed! nici cea mai mic! aptitudine
pent&u a
c&ea ci/ili3aie, fiindc! ideali2mul, f!&! ca&e &ice e/luie
1n!l!ta&e
pent&u m apa&e ca imp2i4il!, 1i e2te .i i=a f2t ttdeauna
necun2cut,
Inteli9ena nu=i /a 2luGi nicidat! 2! cn2t&uia2c!, ci 2! di2t&u9! N
1n
ca3u&i eRt&em de &a&e, ea pate fi cel mult impul2iune, da& ea /a
fi
atunci tipul de Ef&! ca&e /&ea ttdeauna &!ul .i face
ttdeauna
4ineI, O&ice p&9&e2 al meni&ii 2e 1mpline.te nu p&in el, ci 1n
ciuda
/inei lui,
%um e/&eul nu a a/ut nicidat! un &e9at cu 9&anie
dete&mi=
nate .i, p&in u&ma&e, nu a a/ut ci/ili3aie p&p&ie, 2=a c&e3ut c!
a/em
de=a face cu un pp& ce t&e4uia cla2ificat p&int&e nma3i, E2te

e&a&e tt at0t de ma&e c0t .i de p&imeGdia2!, *madul p2ed!

eRact
un te&it&iu cla& delimitat unde t&!ie.te N numai c! el nu=5 culti/!
ca
un a9&icult& 2edenta&, ci 2e M&!ne.te din p&du2ele 2ale cu ca&e
cut&eie&! dmeniul,
Mti/ul ace2tui md de /ia! e2te mai mic! fe&tilitate
a
2lului ca&e nu pe&mite a.e3!&i 2ta4ile, %au3a &eal! e2te 1n2!
di2p&=
p&ia eRi2tent! 1nt&e ci/ili3aia teMnic! a unei epci 2au a unui
pp&
.i 2!&!cia natu&al! a &e9iunii, (unt !&i unde a&ianul a aGun2,
9&aie
teMnicii, .i pe ca&e le=a mde&ni3at 1n cu&2ul a mii de ani,
1ntemeind
a.e3!&i 2ta4ile .i pun0nd 2t!p0ni&e pe un te&it&iu /a2t de unde
el a
luat tt ce e&a nece2a& /ieii, F!&! acea2t! teMnic!, a& fi t&e4uit 2au
2!
p!&!2ea2c! inutu&ile, 2au 2! duc! /ia! mi3e&a4il! de nmad
2cMim40ndu=.i 1n cntinuu &e.edina, p&e2upun0nd c! f&maia
pe
ca&e d40ndi2e de mii de ani .i 4iceiul /ieii 2edenta&e nu i=
a& fi
>B5 E/&eul e2te un pa&a3it
f!cut in2up&ta4il! a2tfel de eRi2ten!, T&e4uie amintit c!
atunci
c0nd cntinentul ame&ican 2=a de2cMi2 clnil&, nume&.i a&ieni
1.i
c0.ti9au eRi2tena 1n md peni4il ca /0n!t&i etc,, &!t!cind ade2ea
1n
cete ma&i cu ne/e2tele .i cpiii l&, a.a c! /iaa le 2em!na ttal cu
cea
a nma3il&, 1n2!, imediat ce de/eni&! mai nume&.i .i &e2u&2ele
mai
a4undente le=au pe&mi2 2! de2elenea2c! p!m0ntul .i 2! in!
piept
indi9enil&, 2=au 1nmulit .i a.e3!mimele l& 2ta4ile 1n acele
inutu&i,
A&ianul a f2t 1nt&=ade/!& la 1nceput un nmad .i nu a
de/enit
2edenta& dec0t 1n decu&2ul timpului, 1n2! pent&u c! nu a f2t e/&eu
W
*u, e/&eul nu e2te nmad, c!ci nmadul deGa a&e cncepie
de2p&e
Emunc!I din ca&e pate decu&9e e/luie ulte&ia&! dac! .i
cndiiile intelectuale iniiale 2unt 1ndeplinite, ERi2t! la el un
fnd
de ideali2m, de.i de2tul de 2u4i&eN de a2emenea, natu&a unde
t&!ie.te
le pate p!&ea 2t&anie ppa&el& a&iene, f!&! ca ttu.i 2! le fie
antipatici, E/&eul nu cuna.te a2tfel de cncepie N de aceea, ei
nu
2unt nicidat! nma3i, ci 1nttdeauna ni.te pa&a3ii ce t&!ie2c pe
c&pul alt& ppa&e, Dac! p!&!2eau c0tedat! &e9iunile unde
t&!i2e&! p0n! atunci, acea2ta nu 2=a pet&ecut de 4un! /ie, ci
pent&u
c! au f2t alun9ai de mai multe &i de ppa&ele 42ite de
a4u=
3u&ile pe ca&e le cmiteau ei, p&fit0nd de 2pitalitatea ce le
fu2e2e
ac&dat!, O4iceiul pe ca&e=5 a&e pp&ul e/&eu de a 2e 1ntinde din
ce
1n ce mai mult e2te ca&acte&i2tic pa&a3iil&N el caut! me&eu,
pent&u
&a2!, un nu p!m0nt ca&e 2! M&!nea2c!,
Acea2ta nu a&e 1n2! nimic de a face cu nmadi2mul, c!ci
e/&eul
nu 2e 90nde.te delc 2! p!&!2ea2c! inutul unde 2e afl! N el
&!m0ne
1n lcul unde 2=a 2ta4ilit .i 2e c&ampnea3! acl 1nt&=un
a2emenea
Mal c! nu pate fi dec0t fa&te 9&eu alun9at, cMia& dac! 2e
fl2e.te
/ilena, ERtinde&ea lui 1n ni inutu&i nu 2e p&duce dec0t 1n
mmentul c0nd 2unt 1ndeplinite cndiiile nece2a&e eRi2tenei,
f!&!
ca pent&u a2ta, a.a cum face nmadul, el 2!=.i 2cMim4e Ma4itatul,
El
&!m0ne pa&a3itul tipic, un lin9e=4lide, ca&e, ca un 4acii infect, 2e
1ntinde pe2te tt, 1ndat! ce un p!m0nt m!n2 1l i2pite.te, Efectul
p&du2 p&in p&e3ena lui e2te cel al plantel& pa&a3ite ' acl
unde
2e fiRea3!, ppulaia ca&e=5 p&ime.te 2e 2tin9e dup! c0t/a timp,
A.a c! e/&eul a t&!it, din tate timpu&ile, 1n 2tatele
alt&
ppa&e N el 1.i f&ma p&p&iul 2tat ce 2e di2imula dup! ma2ca
Ecmunit!ii &eli9ia2eI, at0ta c0t 1mp&eGu&!&ile nu=i 1n9!duiau
2!=.i
manife2te 1n 1nt&e9ime natu&a ade/!&at!, Da&, dac! i 2e 1nt0mpla
2!
2e c&ead! de2tul de ta&e pent&u a putea &enuna la
de9Mi3amentul
2!u, l!2a2!=i cad! /!lul .i e&a 2u4it ceea ce muli nu /&u2e2e&!
1nainte
nici 2! c&ead!, nici 2! /ad! ' e/&eul,
>B> Dct&ina &eli9ia2! e/&eia2c!
"iaa pe ca&e e/&eul duce ca pa&a3it 1n
&9ani2mul alt&
naiuni .i 2tate cmp&t! un ca&acte& 2pecific, ca&e i=a
in2pi&at lui
(cMpcnMaue& Gudecata citat! deGa c! e/&eul e2te Ema&ele
mae2t&u a-
minciuniiI, Mdul lui de /ia! 1l 1mpin9e pe e/&eu 2! mint!
a.a cum
clima 1l 4li9! pe lcuit&ul din n&d 2! pa&te Maine
9&a2e,
"iaa lui 1n 20nul alt& ppa&e nu pate 2! du&eAe dec0t
atunci c0nd aGun9e 2! cn/in9! c! nu t&e4uie cn2ide&at ea
pp&, ci
ca Ecmunitate &eli9ia2!I, e2te ade/!&at c! de cate9&ie
apa&te,
Acea2ta e2te 1n2! p&ima din ma&ile lui minciuni,
El e2te 4li9at, ca 2! pal! t&!i ca pa&aAit al alt& ppa&e,
2!
&ene9e ceea ce a&e 2pecific .i fundamenial 1n neamul lui,
%u c0t
inteli9ena unui e/&eu e2le mai ma&e, cu at0t acea2t!
e2c&cMe&ie /a
a/ea 2ucce2, Ace2t luc&u pate me&9e at0t de depa&te 1nc0t
4un!
pa&lc din pp&ul ca&e le fe&! 2pitalitate /a 2f0&.i p&in a
c&ede cu
2e&i3itate c! ei 2unt f&anceAi 2au en9leAi, 9e&mani 2au
italieni, de.i
apa&in unei cnfe2iuni de2e4ite, %la2ele cnduc!ta&e,
ca&e t&ec
ttu.i d&ept in2t&uite cu f&0ntu&i din fil2fia i2t&iei, 2unt 1n
2pecial
/ictimele ace2tei infame 1n.el!t&ii, A 90ndi &i9inal t&ece 1n
ace2te
medii d&ept un p!cal cmi2 1mpt&i/a 2f0ntului p&9&e2, 1n
a.a fel
1nc0t nu 2e pate 2! te mi&i /!A0nd, de pild!, c! un
mini2te& din
#a/a&ia nu a&e nici a2t!Ai nici cea mai mic! 4!nuial! c!
e/&eii 2uni
&e2&ti2ani ai unui pp& .i nu ai unei cnfe2iuni, 2i ltu.i
a& fi de
aGun2 2! a&unc!m p&i/i&e 1n lumea p&e2ei ca&e e2te
p&p&ietatea
e/&eimii, pent&u ca ace2t fapt 2! 2e impun! .i 1n faa
2pi&itului celui
mai medic&u, E2te ade/!&at c! EEcul e/&eie2cI nu e2te 1nc!
un 3ia&
ficial N de aceea nu a&e nici imp&tan! 1n cMii
/&eunuia din
pute&nicii 3ilei 1n 2tat,
E/&eii au f&mat ttdeauna un pp& dtat cu
ca&acte&ele
p&p&ii &a2eiN ei n=au f2t nicidat! numai c&edinci.i ai unei
&eli9ii
pa&ticula&e N 1n2!, pent&u a putea p&9&e2a, le=a t&e4uii un
miGlc de
detu&na&e a ateniei ca&e putea 2! fie Genant! pent&u ei,
MiGlcul cel
mai p&actic .i, 1n acela.i timp, cel mai pt&i/it 2! ada&m!
4!nuielile
nu e&a 2! pun! 1n fa! cnceptul, 1mp&umutat, de
cmunitate &eli=
9ia2! K Li aici ttul e2te cpiat 2au, mai 4ine 3i2, fu&atN de la
natu&!,
e/&eul nu pate a/ea &9ani3a&e &eli9ia2!, pent&u c! nu
cuna.te
nici f&m! de ideali2m .i, p&in u&ma&e, c&edina 1n /iaa de
dincl
le e2te cmplet 2t&!in!, Da&, dup! cncepiile a&iene, nu 2e
pate
ima9ina &eli9ie c!&eia 2!=i lip2ea2c!, 2u4 f&m!
a&eca&e, cn=
/in9e&ea c! /iaa mului cntinu! dup! ma&te, De fapt,
Talmudul
nu e2te ca&te ca&e p&e9!te.te pent&u /iaa de dincl N ea
1n/a!
numai cum 2! duci /ia! p&actic! .i 2up&ta4il!,
>B7 E1nelepii (inuluiI
Dct&ina &eli9ia2! a e/&eil& e2te, 1n p&imul &0nd,
1n/!!tu&!
ce tinde 2! menin! pu&itatea 20n9elui e/&eu .i un cd ce
&e9lemen=
tea3! &ap&tu&ile e/&eil& 1nt&e ei, da& mai ale2 pe cele ce
t&e4uie
a/ute cu &e2tul lumii, adic! cu nn=e/&eii, 1n ace2t din
u&m! ca3,
nu e2te 1n2! delc /&4a de p&4leme de m&al!, ci de
altele
p&i/ita&e la cMe2tiuni ecnmice ne1ncMipuit de me2cMine,
A2up&a
/al&ii m&ale a 1n/!!m0ntului &eli9i2 e/&eu mai eRi2t! .i
a2t!3i
.i au eRi2tat 1n tate timpu&ile, 2tudii 2uficient de
ap&fundate +nu
numai dnQpa&tea e/&eil& N tt ceea ce e/&eii au 2c&i2 pe
acea2t!
tem! e2te, fi&e.te, cnf&m! cu 2cpul l&- N ceea ce ele
2pun
de2p&e 9enul ace2ta de &eli9ie le fac fa&te 2u2pecte pent&u
cei ca&e
Gudec! 1n 2pi&itul ideil& a&iene, %ea mai 4un! definiie
e2te
fe&it! 1n2! de p&du2ul ace2tei educaii &eli9ia2e ' e/&eul
1n2u.i,
"iaa lui nu apa&ine dec0t ace2tei lumi, ia& 2pi&itul 2!u
e2te at0t
de 2t&!in de ade/!&atul c&e.tini2m, a.a cum 1i e&a .i
ca&acte&ul,
acum du! mii de ani, fa! de ma2ele 1ntemeieta&e ale
nii
dct&ine, T&e4uieU2! &ecuna.tem e!=ace2ta nu a f!cut
nicidat!
un mi2te& din p!&e&ea ce a/ea de2p&e pp&ul e/&eu, .i
c! a
fl2it, c0nd a t&e4uit, cMia& 4iciul, pent&u a i39ni din
templul
Dmnului pe ad/e&2a&ul 1nt&e9ii meni&i, ca&e, atunci ca .i
tt=
deauna, nu /edea 1n &eli9ie dec0t un miGlc de a face aface&i,
Da& .i
%&i2t2 a f2t pu2 pe c&uce din acea2t! p&icin!, 1n /&eme ce
a2t!3i
/edeau cum pa&tidul plitic c&e.tin 2e cmp&mite ce&.ind 1n
ale9e&i
/tu&ile e/&eil& .i c!ut0nd api 2! cmplte3e cu pa&tidele
e/&eie.ti
atee, cMia& 1mpt&i/a cnainalil& l&,
Pe acea2t! p&im! .i 2up&em! minciun! c! e/&eii nu 2unt
&a2!,
ci da& apa&teneni la &eli9ie, 2=au &idicat api 1n md l9ic
.i alte
c minciuni, De eRemplul minciuna p&i/ita&e la lim4a e/&eil&,
Pent&u
ei ea e2te un miGlc nu pent&u eRp&ima&ea 90ndu&il&, ci
pent&u
di2imula&ea l&, "&4ind f&anu3e.te, el 90nde.te e/&eieQte .i
2ucind
la /e&2u&i neme.ti, el eRp&im! nu&nai ca&acte&ele &a2ei 2ale,
At0ta /&eme c0t e/&eul n=a aGun2 2t!p0n pe alte
ppa&e,
t&e4uie ca, de /ie, de ne/ie, 2! le /&4ea2c! lim4aN da&,
imediat ce
ace2tea /& fi 2cla/ele lui, tate /& t&e4ui 2! 1n/ee lim4!
uni/e&=
2al! +e2pe&ant, de pild!-, pent&u c!, pe acea2t! cale,
e/&eimea pate
2! le dmine cu u.u&in!,
EP&tcalele 1nelepil& (inuluiI, pe ca&e e/&eii le
nea9!
ficial cu at0ta /ilen!, au a&!tat 1nt&= manie&!
incmpa&a4il! cum
tat! eRi2tena ace2tui pp& 2t! pe minciun!
pe&manent!,
EAce.tia 2unt ni.te f!a&niciI, &epet! ft0nd E;a3eta de
F&anJfu&tI,
c!ut0nd 2! cn/in9! pe tat! lumea, 1n2! acea2ta e2te cea
mai 4un!
>B8 'N E/luia iudai2mului
d/ad! c! ele 2unt autentice, Ele 2pun cla& .i 1n cun.tin! de
cau3!
ceea ce muli e/&ei pt face incn.tient, Acea2ta e2te
imp&tant,
E2te indife&ent dac! .tim ce minte e/&eia2c! a cnceput
a2emenea
&e/elaii N ceea ce=i Mt!&0t& e2te c! ele 2ct la lumin!, cu

p&eci3ie ce 1nfia&!, ca&acte&ul .i acti/itatea pp&ului

e/&eu .i,
cu tate &amificaiile, 2cpu&ile ultime 2p&e ca&e el tinde,
%ea mai
4un! mdalitate de a Gudeca ace2te de3/!lui&i e2te
cnf&unta&ea
l& cu faptele, Dac! t&ecem 1n &e/i2t! e/enimentele i2t&ice
ale
ultimul /eac, 1n lumina c!&ii de fa!, 1nele9em imediat de
ce
p&e2a e/&eia2c! 2cate a2tfel de 2t&i9!te, Acea2ta pent&u c!, 1n
3iua
c0nd /a de/eni ca&tea de c!p!t0i a unui pp&, pe&iclul
e/&eie2c
/a fi cnGu&at,
$$$
Pent&u a=l cuna.te 4ine pe e/&eu, cel mai 4un
p&cedeu e2te
2tudie&ea d&umului u&mat 1n decu&2ul 2eclel& p&int&e
celelalte
ppa&e, Un eRemplu /a fi de aGun2 pent&u a /edea cla&
luc&u&ile,
%um de3/lta&ea a f2t aceea.i 1n tate timpu&ile, .i cum
ppa&ele
pe 2cteala c!&&a a t&!it au f2t me&eu acelea.i, e2te nece2a&
2!
1mpa&t 2tudiul 1n capitle di2tincte, pe ca&e, pent&u
2implifica&e, le
/i nta cu lite&e,
P&imii e/&ei au /enit 1n ;e&mania 1&&timpul in/a3iei
&mane
.i, ca ttdeauna, 1n calitate de ne9u2t&iW 1n timpul
&!2tu&n!&il&
adu2e de ma&ile n!/!li&i, ei au di2p!&ut 1n apa&en! .i a2tfel 1n
epca
&9ani3!&ii p&imel& 2tate 9e&mane pate fi 2ctit! ca
1nceputul
unei ni .i definiti/e iudai3!&i a Eu&pei %ent&ale .i de *&d,
Atunci
a 1nceput e/luia ce a f2t me&eu la fel 2au 2imila&!, de fieca&e
dat!
c0nd e/&eii 2=au 1nt0lnit cu ppa&e a&iene,
$ $ $
A, Imediat ce apa& p&imele a.e3!&i 2ta4ile, e/&eul 2e afl!
acl,
El /ine ca ne9u2t& .i, la 1nceput, 2e 1n9&iGe.te puin 2!=.i
a2cund!
nainalitatea, El e2te 1nc! e/&eu, pa&ial pate pent&u c!
2emenele
eRte&ia&e ce 1nc&iminea3! dife&ena dint&e &a2a lui .i pp&ul
c!&uia
1i e2te a2pete 2unt 1nc! p&ea /i3i4ile, pent&u c! el cuna.te
p&ea
puin lim4a !&ii, pent&u c! t&!2!tu&ile nainale ale celuilalt
pp&
2unt p&ea p&eminente pent&u ca e/&eul 2! 1nd&!3nea2c! 2! 2e
dea
altce/a dec0t un ne9u2t& 2t&!in, %um e2te plin de 2uplee,
ia&
pp&ul ca&e=5 p&ime.te e2te lip2it de eRpe&ien!, p!2t&a&ea
ca&ac=
te&el& de e/&eu nu=i aduce nici un p&eGudiciu .i=i fe&! cMia&
a/antaGeN
ne a&!t!m p&imit&i cu 2t&!inii,
#, Puin c0te puin, el 2e in2inuea3! 1n /iaa ecnmic!,
nu ca
>BD E/luia iudai2mului
p&duc!t&, ci ca inte&media&, I2cu2ina 1n cme&, de3/ltat!
p&int&=
p&actic! milena&!, 1i cnfe&! ma&e 2upe&i&itate a2up&a
a&ianului
1nc! nede3meticii .i de cin2te f!&! ma&9ini, a2tfel c! pe2te
puin!
/&eme ne9ul e2te ameninat de mnplul 2!u, E/&eul 1ncepe
p&in
a da 4ani cu 1mp&umut .i, ca ttdeauna, cu inte&e2e de cam!t!, El
e2te cel ca&e int&duce 1n a&! 1mp&umutul inte&e2at, La 1nceput
nimeni nu=.i d! 2eama de pe&iclul ce=5 p&e3int! acea2t!
in/aie N
e2te p&imit! cMia& cu pl!ce&e, din cau3a a/antaGului mmentan
pe
ca&e=l fe&!,
%, E/&eul a de/enit cmplet 2edenta&, adic! cup! un
ca&tie&
2pecial 1n &a.e .i t0&9u&i, f&m0nd t&eptat un 2tat 1n 2iat, El
cn=
2ide&! ne9ul .i aface&ile 4!ne.ti ca un p&i/ile9iu ce=i apa&ine .i
pe
ca&e=l eRplatea3! f!&! c&ua&e,
D, %!m!t!&ia .i ne9ul au de/enit mnplul lui
eRclu2i/,
Inte&e2ele c!m!t!&e.ti pe ca&e le impune 2f0&.e2c p&in a
p&/ca
ad/e&2itate N in2lena lui fi&ea2c! 2e accentuea3!, 2t0&nind indi9na&e
N
49!ia lui t&e3e.te in/idie, M!2u&a culminea3! c0nd el
include
p!m0ntul .i te&enu&ile p&int&e 4iectele ne9ului 2!u, 1nG2indu=
le
.i f!c0nd din ele ma&f! /enal! .i ne9cia4il!, %um el 1n2u.i
nu
culti/! nicidat! p!m0ntul .i 1l cn2ide&! ca
p&p&ietate
aduc!ta&e de 4eneficiu, pe ca&e !&anul pate 2! &!m0n! mult
.i
4ine, cu cndiia 2! 1ndu&e p&eteniile 4!ne.ti cele mai
ne&u.inate
din pa&tea nului 2t!p0n, antipatia ce 2t0&ne.te c&e.te p0n!
aGun9e
u&! pe fa!, Ti&ania .i &apacitatea de/in 1n a.a m!2u&! de
ne2up&tat
c! /ictimele, eRplatate p0n! la 20n9e, me&9 p0n! la
1mpt&i/i&e,
Lumea 1ncepe 2!=5 p&i/ea2c! pe 2t&!in mai de ap&ape .i &ema&c!
la
el t&!2!tu&i .i fa2ane me&eu mai &e2pin9!ta&e p0n! ce, 1n 2f0&.it,

p&!pa2tie de net&ecut 2e de2cMide 1nt&e el .i 9a3dele 2ale,

1n /&emu&ile de ma&e 2!&!cie, fu&ia cel& eRplatai a
2f0&.it
i34ucnind 1mpt&i/a lui, Ma2ele Gefuite .i m0nate 1.i fac 2in9u&e
d&eptate ca 2! 2e ape&e de ace2t 4ici al lui Dumne3eu N ele au
1n/!at
2!=l cuna2c! 1n decu&2ul /eacu&il& .i=i cn2ide&! 2impla
eRi2ten!
la fel de 1nf&ic.!ta&e ca .i ciuma,
E, Da& atunci e/&eul 1ncepe 2!=.i de3/!luie ade/!&atul
2!u
ca&acte&, El a2edia3! 9u/e&nele cu lin9u.i&i 2c0&4a2e, 1.i pune
1n
mi.ca&e 4anii .i, 1n ace2t fel, 1.i p&cu&! p&i/ile9ii ca&e=i pe&mit 2!=
.i
2plie3e mai depa&te /ictimele, Dac! une&i m0nia pp&ului
2e
inflamea3! 1mpt&i/a ace2tei /e.nice lipit&i, ea nu=5 1mpiedic!
pen=
t&u nimic 1n lume 2! &eapa&! dup! c0i/a ani 1n lcul pe ca&e a
t&e4uit
2!=l p!&!2ea2c! .i 2!=.i &eia /ecMile apuc!tu&i, *u eRi2t!
pe&2ecuie
ca&e 2!= fac! 2!=.i p!&!2ea2c! 4iceiul de a=i eRplata pe ceilali, nici
>B? E/luia iudai2mului
una ca&e 2! aGun9! 2!=i i39nea2c! pent&u ttdeauna N dup!
&ice
pe&2ecuie, el &e/ine dup! puin timp .i &!m0ne acela.i,
%el puin pent&u a 1mpiedica 1n&!ut!i&ea 2ituaiei, 2=a
t&ecut
la p&teGa&ea p!m0ntului de l!cmia c!m!ta&il&, inte&3ic0ndu=
le
acMi3iina&ea lui p&in le9e,
F, %u c0t c&e.te pute&ea 2u/e&anului, cu at0t e/&eul 1l
a2edia3!,
El ce&.e.te Ep&i/ile9iiI .i E2c&i2&i de fa/a&eI, pe ca&e dmnii,
me&eu
1nt&= Genant! 2ituaie financia&!, le ac&d! 4ucu&.i cnt&a
plat!,
O&ic0t de 2cump 5=a& fi c2tat dcumentele, el &ecupe&ea3! 1n
c0i/a
ani 4anii cMeltuii pent&u inte&e2e .i pent&u inte&e2ele
inte&e2el&, O
ade/!&at! lipita&e 2e fiRea3! pe t&upul nefe&icitului pp& .i
nu
pate fi de3lipit!, p0n! ce 2u/e&anii 1n.i.i au ne/ie de 4ani .i
cu
au9u2tele l& m0ini le fac 2! /me3e 20n9ele pe ca&e 5=au 2upt,
(cena acea2ta 2e &e1nie.te cn2tant, ia& &lul Gucat de
cei pe
ca&e=i numim Ep&ini 9e&maniU e2te tt at0t de Galnic ca .i cel
al
e/&eil& 1n.i.i, Ace.ti dmni ma&i 2unt 1nt&=ade/!&
pedeap2!
t&imi2! de Dumne3eu d&a9il& l& ppa&e, ia& ecMi/alentul 1l
9!2im
1n dife&ii mini.t&i ai /&emii na2t&e,
E2te 9&e.eala p&inil& 9e&mani dac! naiunea 9e&man!
nu a
aGun2 2! 2e eli4e&e3e definiti/ de pe&iclul e/&eu, Din p!cate,
lu=
c&u&ile au &!ma2 1n acela.i 2tadiu, a.a c! ei .i=au p&imit de la
e/&ei
2ala&iile pe ca&e le me&ita2e&! de mie de &i pent&u p!catele de
ca&e
2=au f!cut /in/ai 1n faa ppa&el&, Ei 2=au aliat cu dia/lul .i
.i=au
1ncMeiat ca&ie&a 1n infe&n,
;, L!20ndu=2e p&in.i 1n pla2a e/&eil&, p&incipii .=au
p&e9!tit
p&p&ia l& p&!4u.i&e, P3iia pe ca&e a/eau 1n faa ppa&el&
l&
a f2t 2u4minat! 1ncet, da& implaca4il, pe m!2u&! ce nu mai
ap!&au
inte&e2ele 2upu.il& .i de/eneau eRplatat&ii ace2t&a, E/&eul
.tie
fa&te eRact c! dmnia l& 2e ap&pie de 2f0&.it .i caut! 2! i=5
9&!4ea2c! at0t c0t e2te p2i4il, %Mia& el 1i a&unc! 1n /e.nicele
l&
ne/i 4!ne.ti, detu&n0ndu=i de la ade/!&ata l& meni&e,
am!9indu=i
p&in G2nice .i malefice lin9u.eli, 1mpin90ndu=i 1n 4&aele
de2f&0ului
.i f!c0ndu=2e a2tfel din ce 1n ce mai mult indi2pen2a4il,
A4ilitatea
lui, 2au mai 4ine 3i2 lip2a de 2c&upule 1n aface&ile 4!ne.ti, .tie
me&eu
2! 9!2ea2c! &e2u&2e ni eRt&c0nd pe 2upu.i, Gecm!nindu=i cMia&,
a.a
c! media l& de /0&2t! 2e 2cu&tea3! me&eu, O&ice cu&te a&e Ee/&eul
de
la cu&teI, ace2ta fiind numele ace2t& mn.t&i ca&e t&tu&ea3!
4ietul
pp& 1mpin90ndu=5 la di2pe&a&e,, 1n /&eme ce fe&!
p&incipil&
pl!ce&i me&eu &en!2c0nde, %um te mi&i /!30nd ace2te pda4e
ale
&a2ei mene.ti 1mpd4ite cu 2emne de di2tincie eRte&ia&!,
/!30ndu=le cum 2e &idic! n4leea e&edita&! .i cnt&i4uind
a2tfel la
>BB E/luia iudai2mului
,
infe2ta&ea ace2tei in2tituii, nu numai la &idicula&i3a&ea ei,
Acum e/&eul pate p&fita efecti/ de 2ituaia 2a pent&u a
2e
c!!&a .i mai 2u2,
*u mai a&e dec0t 2! 2e 4te3e pent&u a int&a 1n p2e2ia
tutu&&
d&eptu&il& .i 1mpute&nici&il& de ca&e 2e 4ucu&! fiii !&ii, El
1ncMeie
aface&ea, cel mai de2 2p&e 4ucu&ia 4i2e&icii, m0nd&! c! a c0.ti9at
un
nu fiu, .iQa lui I2&ael, fe&icit 2! /ad! &eu.ind 1nc! pun9!.ie,
H, 1n ace2t mment, 1n iudai2m 2e p&duce
t&an2f&ma&e,
P0n! atunci numai e/&eii nu c!utau 2! pa&! altce/a, ceea ce e&a,
de
altfel, 9&eu, din cau3a ca&acte&el& di2tincti/e ca&e 2epa&au p&in
cnt&a2t cele du! &a2e, 1n epca lui F&ede&ic cel Ma&e, nu=i
/eni2e
1nc! nim!nui ideea 2! /ad! 1n e/&ei altce/a dec0t un pp&
E2t&!inI,
ia& ;etMe 2e &e/lt! 1nc! la 90ndul c! pe /iit& c!2!t&ia 1nt&e
c&e.tini .i e/&ei n=a& mai fi inte&3i2! de le9e, ;etMe e&a ttu.i
1nt&=ade/!& fiin! di/in! ' nici &eacina& .i nici iditN ceea ce=i
ie.ea
din 9u&! nu e&a altce/a dec0t 9la2ul 20n9elui .i al &aiunii, A2tfel
pp&ul, 1n ciuda t&aficului &u.in2 de la cu&ile p&incia&e, /edea
in2tincti/ 1n e/&eu elementul 2t&!in p!t&un2 1n c&pul 2!u .i
p&ceda
1n cn2ecin!,
Da& ace2ta u&ma 2! 2e 2cMim4e, 1n decu&2ul mai mult&
mile=
nii, e/&eul a 1n/!at 2! 2e fac! 2t!p0n at0t de 4ine pe lim4a
pp&ului
ca&e i=a ac&dat 2pitalitate, c! acum el c&ede c! pate &i2ca 2!
accentue3e &i9inea lui e/&eia2c! .i 2! t&eac! 1n fa! p&in
Ecalitatea
de 9e&manI, O&ic0t de &idicl! .i de a42u&d! pate p!&ea acea2t!
p&etenie la p&ima /ede&e, i 2e pe&mite 2! 2e t&an2f&me 1n
E9e&manI
.i deci, 1n ca3ul de fa! 1n EneamI, Atunci ia na.te&e una din cele
mai
infame e2c&cMe&ii ce 2e pate 1ncMipui, %um el nu p2ed!, din
ceea
ce 1n2eamn! 9e&man, dec0t a&ta de a Gefui lim4a H .i a2ta 1nt&=
manie&! 1n2p!im0nt!ta&e H 1n ce p&i/e.te &e2tul, el nu 2=a
cntpit
nicidat! cu ppulaia 9e&man! N tt ce a&e el 9e&man e2te lim4a
pe
ca&e /&4e.te, O&, ceea ce 1n2eamn! &a2! nu e2te lim4a, ci
20n9ele,
ia& e/&eul .tie mai 4ine dec0t &icine, fiindc! el ac&d! puin!
imp&tan! p!2t&!&ii lim4ii .i, din cnt&!, ac&d! una fa&te
ma&e
faptului ca 20n9ele 2!=i &!m0n! pu&, Un m pate fa&te u.& 2!=
.i
2cMim4e lim4a, 2! 2e 2luGea2c! adic! de alta, da& c! el 1.i /a
eRp&ima
atunci 1n nua lim4! /ecMile ideiN fi&ea lui intim! nu 2e /a
mdifica,
E2te ceea ce d/ede.te e/&eul, ca&e pate /&4i mie de lim4i
dife&ite .i ttu.i nu e2te ttdeauna dec0t un e/&eu, %a&acte&ul
lui
etnic /a &!m0ne me&eu acela.i, ca .i atunci c0nd, acum du! mii
de
ani, el /&4ea latina la O2tia f!c0nd cme& cu 9&0ne 2au c0nd,
f!c0nd
2pecul! cu f!in!, a2t!3i, el /&4e.te 9e&mana un& a&a4i al9e&ieni
de
>BC E/luia iudai2mului
&i9ine e/&eia2c!, e2te ttdeauna acela.i e/&eu, %! ace2t fapt
e/ident nu e2te 1nele2 de un cn2ilie& mini2te&ial 4i.nuit
actual=
mente 2au de un funcina& 2upe&i& de pliie e2te ade/!&at
.i
/ine de la 2ine, c!ci e2te 9&eu 2! 1nt0lne.ti pe&2naGe mai 9lite
de
in2tinct .i de 2pi&it ca ace.ti 2luGit&i ai un& a2emenea
aut&it!i
ce cnduc acum 2tatul,
Mti/ul pent&u ca&e e/&eul 2e decide 2! de/in!
E9e&manI
dint&= dat! e2te e/ident, El 2imte c! pute&ea p&incipil& 1ncepe
2!
2e clatine, c!ut0nd &epede platf&m! pe ca&e 2! pun! pici&ul,
1n
plu2, dminaia financia&! eRe&citat! de el a2up&a 1nt&e9ii
ecnmii
plitice a f!cut at0tea p&9&e2e c! nu mai pate 2u2ine en&mul
edificiu, c!, 1n &ice ca3 influenta 2a nu /a mai putea c&e.te, dac!
nu
int&! 1n p2e2ia tutu&& d&eptu&il& Eci/iceI, El d&e.te 1n2! cele
du!
luc&u&i, c!ci cu c0t el 2e ca!&! mai 2u2 cu at0t mai mult 2licit!
atin9e&ea 2cpului a c!&ui cuce&i&e i=a f2t f!9!duit! dinia&! .i
ca&e
2e de2p&inde acum din ne9u&a t&ecutuluiN cu a&da&e fe4&il!,
cele
&nai 4une mini e/&eie.ti /!d ap&piindu=2e, p0n! e2te la
1ndem0na
l&, /i2ul dminaiei uni/e&2ale, De aceea, tate ef&tu&ile 2ale
tind
2p&e cuce&i&ea deplin! .i cmplet! a d&eptu&il& Eci/iceI,
Acea2ta e2te &aiunea emancip!&ii 1n afa&a 9Metului,
A, A2tfel, 1ncet=1ncet, din e/&eul de la cu&te apa&e e/&eul
din
pp&,
#ine1nele2, ca .i 1nainte, e/&eul 2e menine 1n p&eaGma
pute&=
nicil& lumii ace2teia, c!ut0nd cMia& cu mai mult! a&da&e 2! 2e
2t&eca&e 1n 2cietatea ace2t&a N 1n2!, 1n acela.i timp, ali
&ep&e3en=
tani ai &a2ei fac pe d&epii ap2tli 1n faa 4unului pp&, Dac!
ne
amintim de c0te p!cate 2=a f!cut /in/at e/&eul, de=a lun9ul
/eacu&i=
l&, 1n faa pp&ului, cum el 5=a eRplatat .i 5=a eRt&cat me&eu,
dac!,
pe l0n9! ace2tea, lu!m 1n cn2ide&a&e cum pp&ul, din ace2te
mti/e, a 1n/!at puin c0te puin 2!=i u&a2c! .i a 2f0&.it p&in a
/edea
1n p&e3ena lui pedeap2! pe ca&e ce&ul d! anumit& ppa&e,
/m
1nele9e cum e/&eii au 2ufe&it pent&u a face 2cMim4a&e de
fi&ma=
ment, Da, a f2t t&ea4! peni4il! pent&u ei 2! 2e 1nf!i.e3e ca
Ep&ieteni ai amenil&I 1n faa /ictimel& pe ca&e le 2plia2e&!,
E/&eul 1ncepe mai 1nt0i cu a2cunde&ea de cMii
pp&ului a
ned&ept!il& 9&a/e de ca&e 2e face /in/at 1n faa lui, El 2e
t&an2=
f&m!, 1n p&imul &0nd, 1n E4inef!c!t&I al meni&ii, %um
4un!tatea
lui cmplet nu! a&e ni.te mti/e fa&te inte&e2ate, el nu pate
&e2pecta /ecMiul p&ecept 4i4lic ca&e 2pune c! nu t&e4uie 2! .tie
2t0n9a
ce tace d&eaptaN de /ie, de ne/ie, t&e4uie 2! 2e &e2emne3e,
a&!t0nd
c0t e2te de 2en2i4il la 2ufe&inele ma2el& .i 2! fac! pu4lice
tate
>B6 E/luia iudai2mului
2ac&ificiile pe ca&e pe&2nal .i le impune pent&u a le u.u&a, %u
Emde2tiaI 1nn!2cut!, el 1.i t&0m4iea3! me&itele 1n tat! lumea
cu
at0ta pe&2e/e&en! .i acea2ta 1ncepe 1nt&=ade/!& 2!=5 c&ead!, %ine
nu
c&ede e2te cn2ide&at ned&ept, 1n cu&0nd, el d! luc&u&il&
a2emenea
1nt&2!tu&! 1nc0t pa&e c! lui i 2=a f!cut me&eu ned&eptate, pe c0t!
/&eme ade/!&ul e2te cnt&a&, Oamenii de2e4it de p&2ti 2e 1nc&ed
1n
el .i nu 2e pt a4ine 2!=5 pl0n9! pe 2!&manul Enefe&icitI,
De altminte&i, t&e4uie 2! &ema&c!m c!, de.i 2e 2ac&ific!
4u=
cu&2, e/&eul nu de/ine mai 2!&man din p&icina acea2ta, El 2e
p&icepe
2! 1mpa&t! N 4ineface&ile lui 2unt c0tedat! cMia& ca 4!le9a&ul pe
un
c0mp, nu din d&a92te pent&u ace2ta, ci p&pun0ndu=.i 2! 4in!
de
aici un p&fit pe&2nal, 1n &ice ca3, 1n2!, tat! lumea .tie, 1nt&=
un
timp &elati/ 2cu&t, e/&eul de/ine un E4inef!c!t& .i un filant&pI,
%e
t&an2f&ma&e ciudat! W
%eea ce la alii e2te mai mult 2au mai puin fi&e2c, p&/ac!

eRt&em! uimi&e .i la unii cMia& admi&aie /i3i4il!, dea&ece

ata&e
cnduit! nu e2te fi&ea2c! la e/&ei, (e aGun9e a2tfel 2! 2e fac! din
fieca&e din actele de 4ineface&e un me&it mult mai ma&e dec0t 2e
face
1n ca3ul alt& ameni,
Li mai mult 1nc! ' e/&eul de/ine dint&= dat! li4e&al .i
1ncepe
2!=.i manife2te entu3ia2mul pent&u p&9&e2ele ce t&e4uie 2! le
fac!
neamul mene2c,
Puin c0te puin el de/ine, 1n /&4e, campinul timpu&il&
ni,
E2te ade/!&at c! el cntinu! 2! di2t&u9! me&eu mai 1n
ad0ncime 4a3ele unei ecnmii plitice cu ade/!&at fl2ita&e
pp&ului, P&in c!ile clite ale 2ciet!il& pe aciuni, el 1.i face
int&a&ea 1n ci&cuitul p&duciei nainale, f!c0nd din acea2ta
4iectul
unui cme& de ca3ie pent&u &ice e2te /enal, 2au, mai 4ine 3i2,
ne9cia4ile N el de2paie a2tfel indu2t&iile de 4a3ele pe ca&e 2=a&
putea edifica p&p&ietate pa&ticula&!, Atunci apa&e 1nt&e pat&ni
.i
an9aGai 2ta&e de 2pi&it ca&e=i 1n2t&!inea3! pe unii de ceilali .i
ca&e
cnduce api la di/i3a&ea 2ciet!ii 1n cla2e,
1n 2f0&.it, influena pe ca&e e/&eul a&e la 4u&2!, din punct
de
/ede&e ecnmic, c&e.te 1nt&=un fel 1n9&3it&, El a&e 1n
p2e2iune
2au, cel puin cnt&lea3!, tat! f&a de munc! a naiunii,
Pent&u a=.i 1nt!&i 2ituaia 1n 2tat, el caut! 2! 1ndep!&te3e
tate
4a&ie&ele p&in ca&e &a2a .i 2tatul ci/il i=au 1mpiedicat mai 1nt0i
me&2ul,
Pent&u acea2ta, el lupt! cu 1nt&ea9a tenacitate 1n fa/a&ea
tle&anei
&eli9ia2e .i 1n f&ancma2ne&ie, ca&e a c!3ut 1n 1nt&e9ime 1n
m0inile
2ale, el a&e un eRcelent in2t&ument pent&u a 2u2ine lupt! ca&e=
i
pe&mite 2!=.i atin9! .i&et 2cpu&ile, %la2ele cnduc!ta&e .i
1naltele
>C@ E/luia iudai2mului
2fe&e plitice .i ecnmice 4u&9Me3e, p&in2e 1n &eeaua
ma2nic!,
de/in p&ada lui, f!&! a putea 4!nui,
Da& pp&ul ade/!&at 2au, mai 4ine 3i2, cla2a ca&e 1ncepe
2!
2e t&e3ea2c!, ca&e e2te 1n cu&2 de a=.i cuce&i p&in p&p&iile pute&i
d&eptu&ile .i li4e&tatea, 2cap! ace2tei influene 1n 2t&atu&ile ei
1ntin2e
.i p&funde, Ttu.i, a dmina e2te mai imp&tant dec0t &e2tul
p&4lemei, E/&eul 2imte c! nu=.i /a putea Guca &lul de 2t!p0n
dec0t
dac! 1naintea lui nu me&9e un Eant&en&I W El c&ede c! 9!2e.te
ant&en&ul 1n 2t&atu&ile la&9i ale 4u&9Me3iei, Fa4&icanii de m!nu.i
.i
teRtili.tii nu pt fi p&in.i 1n &eeaua fin! a f&ancma2ne&iei N aici
t&e4uie fl2ite p&cedee mai 9&2lane, da& ca&e 2e /& d/edi la
fel
de eficace, Atunci f&ancma2ne&iei i 2e adau9! p&e2a ca a dua
a&m!
1n 2luG4a Gid/imii, :id/ul 1.i pune 1n Gc 1nt&ea9a tenacitate .i
a4ilitate pent&u a lua 1n 2t!p0ni&e, P&in inte&mediul ei, el p&inde
1n
9Mea&ele .i 1n m&eGele lui 1nt&ea9a /ia! pu4lic! N el cnduce .i

a&unc! 1n fa!, 9!2indu=2e cMia& 1n 2ituaia de a p&duce .i de a

cnduce acea2t! f&!, ca&e, 2u4 numele de Epinie pu4lic!I,
e2te
a2t!3i mai 4ine cun2cut! dec0t e&a acum c0te/a 3eci de ani,
1n acela.i timp, el afi.ea3! ae&ul c! e2te pe&2nal
t&an2f&mat
p&in 1n/!!tu&!, face el9iul &ic!&ui p&9&e2, 1n 2pecial al celui
ca&e
cau3ea3! p&!4u.i&ea alt&a N el nu Gudec! fiece p&9&e2 .i fiece
e/luie dec0t p&in p&i2ma a/antaGel& pe ca&e le pate 4ine
pent&u pp&ul lui, ia& dac! nu, el e2te du.manul 1n/e&.unat
al
&ic!&ei 1n/!!tu&i, u&0nd &ice ci/ili3aie ade/!&at!, Tat!
.tiina
ce d40nde.te 1n .clile alt&a, el nu pune dec0t 1n 2luG4a
neamului 2!u,
El /e9Mea3! 1n2! la p!2t&a&ea nainalit!il& mai mult
dec0t
f!cu2e /&edat! 1nainte, P!&0nd c! de4&dea3! de Elumin!I,
de
Ep&9&e2I, de Eli4e&tateI, de EumanitateI, el a&e 9&iG! 2!
menin!
pa&ticula&i2mul 1n9u2t al &a2ei lui, I 2e 1nt0mpl! cMia& 2!=.i a9ate
femeile de c&e.tini influeni, da& a&e ca p&incipiu menine&ea
cn=
tinu! a pu&it!ii u&ma.il& ma2culini, El intRic! 20n9ele alt&a,
da&
1l fe&e.te pe al 2!u de &ice alte&a&e, E/&eul nu 2e c!2!t&e.te
ap&ape
nicidat! cu c&e.tin!, 1n /&eme ce c&e.tinul 2e c!2!t&e.te cu
e/&eic!, Da&, la p&ductele meti2!&ii lui 4i&uie elementul
e/&eie2c,
1nde2e4i, pa&te a ma&ii n4ilimi e2te cmplet de9ene&at!,
E/&eul
.tie fa&te 4ine .i p&actic! 2i2tematic acea2t! Ede3a&ma&eI a
cla2ei
de cnduc!t&i 2pi&ituali ai ad/e&2a&il& de &a2!, Pent&u a=.i
a2cunde
int&i9ile .i a=.i ad&mi /ictimele, el nu 1ncetea3! 2! /&4ea2c! de
e9alitatea tutu&& amenil&, f!&! de2e4i&e de &a2! 2au de
cula&e,
Im4ecilii 1ncep 2! 2e la2e cn/in.i de el,
>C5 (ituaia 2cial! a luc&!t&ului din u3in!
Da& cum nu tat! f!ptu&a lui 2e pate de4a&a2a de
duMa&e
ca&e d! de 9l fa&te cla& pe 2t&!inul din el, pent&u ca ma2ele
la&9i
ppula&e 2! pat! c!dea 1n m&eGele 2ale, el t&e4uie 2!=.i f!u&ea2c!
1n
p&e2! ima9ine pe&2nal! ce c&e2punde at0t de puin &ealit!ii,
1n2!
e2te, din cnt&!, u1il! 2cpu&il& u&m!&ite, Mai cu 2eam! 1n 3ia&e
.i
&e/i2te um&i2tice 2e fac 2f&!&i de a=i p&e3enta pe e/&ei ca un
pp& mic, cum2ecade .i infen2i/, ca&e=.i a&e t&!2!tu&ile
2pecifice
H ca de altfel ti ceilali H da& ca&e, cMia& 1n m&a/u&ile cu
1nf!i.a&e un pic 2t&anie, face d/ada unui 2uflet ce pate
2t0&ni
30m4ete, da& ca&e e2te de cin2te funcia&! .i plin de 4un!tate,
1n
9ene&al, ttdeauna 2=a 1nce&cat ca ei 2! fie p&e3entai mai mult
ca
ne1n2emnai dec0t ca pe&icul.i,
(cpul ultim, 1n ace2t 2tadiu al e/luiei, e2te /ict&ia
dem=
c&aiei 2au /ict&ia a ceea ce 2e 1nele9e p&in ea ' Me9emnia pa&=
lamenta&i2mului, Ea &!2punde cel mai 4ine ace2t& ne/iN ea
1nl!tu&!
pe&2nalit!ile pent&u a le 1nlcui cu maG&itate de im4ecili, de
incapa4ili .i mai ale2 de la.i,
Re3ultatul final /a fi c!de&ea mna&Miei, ca&e 2e ap&pie
fatal
mai &epede &i mai 1ncet,
:, En&mele 2cMim4!&i ecnmice aduc t&an2f&m!&i in
2t&a=
tu&ile 2ciale ce cn2tituie pp&ul, %um micile me2e&ii 2e
E2tin9I
1ncetul cu 1ncetul .i, ca u&ma&e, muncit&ul a&e din ce 1n ce mai &a&
ca3ia de a aGun9e 2! duc! /ia! independent!, el de/ine &apid
un
p&leta&, Apa&e atunci Eluc&!t&ul din fa4&ic!I a c!&ui t&!2!tu&!
p&incipal! e2te c! &eu.e.te fa&te &a& 2!=.i c0.ti9e c!t&e 2f0&.itul
/ieii
un t&ai independent 1n tat! pute&ea cu/0ntului, el e2te un nu
p&p&ieta& N 4!t&0neea e2te un infe&n pent&u el .i a4ia 2e mai
pate
2pune c! mai t&!ie.te,
E/luia 2cial! c&ea2e deGa ante&i& 2ituaie
a2em!n!ta&e
ca&e ce&ea impe&i2 2luie .i a 9!2it=, %la2ei culti/at&il&
.i
mai ale2 cei ai 2tatului, Li ei e&au, 1n ade/!&atul 2en2 al
cu/0ntului,
ni.te nn=p&p&ieta&i,
(tatul a 1nd&eptat ace2t neaGun2, 1n2!&cin0ndu=2e cu
1nt&eine
&ea an9aGail& 2!i ca&e nu puteau pune nimic depa&te pent&u
3ilele
4!t&0neiiN el a c&eat pen2ia, &e9imul de pen2ina&, Puin c0te
puin,
eRplataiile p&i/ate, din 3i 1n 3i mai nume&a2e, u&ma&!
eRemplul,
1n a.a fel c! a2t!3i ap&ape ti an9aGaii, ca&e au 1ndeplinit
funcii
admini2t&ati/e 1nca2ea3! pen2ie, cu cndiia ca 1nt&ep&inde&ea
2a
fi atin2 2au 2! fi dep!.it anumit! imp&tan!, *umai 2i9u&ana
a2tfel dat! funcina&ului de 2tat pent&u 3ilele de 4!t&0nee a
de3/l=
>C>
'
Tactica e/&eia2c!
tat cn.tiina
p&fe2inal! .i de/tamentul ca&e, 1nainte de &!34i,
e&au calit!ile p&incipale ale c&pului funcin!&e2c 9e&man,
1n ace2t fel, 1nt&ea9! cla2!, ce a &!ma2 f!&!
p&p&ietate
p&i/at! a f2t fe&it! inteli9ent de mi3e&ia 2cial! .i a de/enit una
din
mem4&ele cmunit!ii nainale,
Acea2t! cMe2tiune a f2t pu2! din nu, .i 1n m!2u&!
mult mai
ma&e 1n faa 2tatului .i a naiunii, *i ma2e umane, &idic0ndu=2e
la
miliane de indi/i3i, au emi9&at de la a&! 1n ma&ile &a.e pent&u a=
.i
c1.ti9a eRi2tena 1n calitate de luc&!t&i 1n fa4&ici 1n &amu&ile
indu2=
t&iale nu 1nfiinate, %ndiiile de munc! .i de /ia! ale ace2tei
cla2e
ni e&au mai mult dec0t mi3e&e, "ecMile metde ale muncii
de
me.te.u9a& .i, ttdat!, de a9&icult& nu 2e putea adpta, 1n
md
autmat, la nua f&m! de indu2t&ie, Li acti/itatea unuia .i
acti/ita=
tea celuilalt nu 2e puteau cmpa&a cu ef&tu&ile impu2e
luc&!t&ului
din u3in!, ^n /ecMile me2e&ii, timpul nu putea 2! Gace dec0t un
&l
2ecunda&N 1n metdele actuale de munc!, el Gac! p&imul &l,
T&an2=
pune&ea f2tei du&ate de luc&u 1n ma&ea indu2t&ie a a/ut un
efect
de3a2t&u2, Randamentul efecti/ al muncii e&a alt!dat! mai
puin
1n2emnat, pent&u c! nu fl2ea metdele actuale ale muncii
inten2i/e,
Dac! alt! dat! 2e putea &e3i2ta unei 3ile de luc&u de
pat&u2p&e3ece
2au de cinci2p&e3ece &e, nu 2e mai putea &e3i2ta la fel 1nt&=
/&eme
c0nd fieca&e minut e&a fl2it la maRimum, Ace2t a42u&d t&an2fe&
al
/ecMii du&ate a 3ilei de munc! 1n nua indu2t&ie a f2l nefa2t din
du!
puncte d
e
/ede&e' a minat 2!n!tatea luc&!t&il& .i a di2t&u2
c&edina
mt&=un d&ept 2upe&i&, Ace2t& incn/eniente li 2=a ad!u9at,
dint&=
pa&te lamenta4il! in2uficien! a 2ala&iil&, din alta, 2ituaia
mull
mai 4un! a pat&nil&, ca&e e&a .i mai i34ita&e,
La a&!, nu puteau eRi2ta p&4leme 2ciale, pent&u c!
2t!p0nul
.i 2lu9a
2e
dedicau aceleia.i munci .i mai ale2 m0ncau la
aceea.i
ma2!, Da& .i acl au f2t 2cMim4!&i,
(epa&a&ea dint&e pat&n gi an9aGat p!&ea acum 2!
2e
1n2t!p1nea2c! 1n tate dmeniile, In acea2t! p&i/in!, c0t a
putut
p&9&e2a, e/&ei3a&ea pp&ului n2t&u 1nele9em cu puin!
di2=
p3iie, dac! nu cu di2p&e pent&u munca manual!, Ace2t
luc&u nu
e2te neme2c, *umai f&anu3i&ea /ieii 2ciale, ca&e a f2t 1n
&ealitate
e/&ei3a&e, a t&an2f&mat p&eui&ea ce a/ea alt! dat! fa! de
me2e&iile manufactu&ie&e 1nt&=un anume di2p&e pent&u
munca
fi3ic!,
(a n!2cut a2tfel nu! cla2! fa&te puin luat! 1n
2eam! .i
1nt&= 3i, de2i9u&, 2e /a pune p&4lema de a .ti dac! naiunea /a
a/ea
ene&9ia nece2a&! pent&u &eface&ea ace2tei cla2e ca&e 2! fie un
mem=
>C7 E2ena dct&inei ma&Ri2te
4&u al cmunit!ii 2ciale 2au dac! dife&ena 2e /a a9&a/a p0n! 2e
/a
c!2ca p&!pa2tie 1nt&e ea .i celelalte,
Un luc&u e2te 2i9u& ' nua cla2! nu cup&indea 1n &0ndu&ile
ei
cele mai &ele elemente, ci, din cnt&!, .i, in &ice ca3, cele mai
ene&9ice, Rafinamentul eRce2i/, &e3ultat al ci/ili3aiei, nu=.i
eRe&ci=
ta2e 1nc! aici influena ce de3a9&e9! .i di2t&u9e, %la2a cea nu!
nu
e&a 1nc!, 1n 2t&atu&ile de ad0ncime, cntaminat! de t&a/a
la.it!ii
pacifi2te N ea &!m!2e2e &4u2t! .i, c0nd t&e4uia, e&a 4&utal!,
1n timp ce 4u&9Me3ia nu 2e 1n9&iG&ea3! din cau3a ace2tei
p&4leme at0t de imp&tante .i la2! cu indife&en! e/enimentele 2!=
.i
u&me3e cu&2ul, e/&eul 1.i d! 2eama de pe&2pecti/ele infinite ca&e i
2e
de2cMid 1n /iit& N &9ani30nd pe de pa&te, p0n! la ultimele cn=
2ecine, metdele capitali2te de eRplata&e a &a2ei umane, el 2e
ap&pie de /ictimele cncepiil& lui .i de actele lui .i le de/ine
1n
cu&0nd .ef 1n lupta pe ca&e ele duc 1mpt&i/a lui, A 2pune
E1mp=
t&i/a luiI 1n2eamn!, e2te ade/!&at, 2! /&4e.ti 1n metaf&e N
ma&ele
mae2t&u al minciunil& .tie ttdeauna 2! t&eac! d&ept fiin! pu&!
.i
/i&tua2! .i 2! pun! 1n 2eama alt&a p&p&iile lui 9&e.eli, %um
impe&tinena de a 2e pune 1n f&untea ma2el&, ace2t&a nu le
t&ece
p&in minte c! ele 2unt /ictime ale celei mai infame 1n.el!t&ii
din
tate timpu&ile,
Li ttu.i a.a a f2t,
A4ia ce nua cla2! a ie.it din p&eface&ile ecnmice
9ene&ale,
c! e/&eul /ede deGa limpede de ce Eant&en&I pate di2pune
pent&u
a 1nainta, Mai 1nt0i, el a fl2it 4u&9Me3ia ca pe un 4e&4ec cnt&a
lumii
feudale N acum el 2e 2e&/e.te de luc&!t& 1mpt&i/a lumii
4u&9Me3e,
A.a cum dinia&! a .tiut 2! 4in! p&in int&i9i d&eptu&i ci/ile
ad!p2tindu=2e 1n 2patele 4u&9Me3iei, el 2pe&! acum c! lupta du2!
de
muncit&i pent&u a=.i ap!&a eRi2tena 1i /a de2cMide calea ce=5 /a
cnduce la dminaia lumii,
1ncep0nd din ace2t mment, 2a&cina muncit&ului e2te
2!
lupte pent&u /iit&ul pp&ului e/&eu, F!&! 2! .tie, el e2te 1n
2luG4a
pute&ii 1mpt&i/a c!&eia c&ede c! lupt!, 1n apa&en!, e2te a&uncat
1n
lupt! 1mpt&i/a capitalului .i 1n ace2t fel e2te 1mpin2 la mdul
cel
mai cmd 2! lupte pent&u ace2ta, 1n acela.i timp, el ip! me&eu
cnt&a capitalului inte&nainal, da&, 1n &ealitate, 2e 90nde.te la
ecnmia nainal!, Acea2ta t&e4uie demlat!, pent&u ca 4u&2a
inte&nainal! 2! t&iumfe pe2te cad&a/ul ei,
Iat! cum acinea3! e/&eul'
El 2e ap&pie de muncit&, 2e p&eface ipc&it c! 2imte
cmpa=
2iune pent&u 2a&ta lui 2au cMia& c! e2te indi9nat de mi3e&ia .i
de
>C8 E2ena dct&inei ma&Ri2te
2!&!cia ce=i 2unt M!&!3ite N a2tfel, e/&eul c0.ti9! 1nc&ede&ea
muncit=
&ului, (e 2t&!duie.te 2! 2tudie3e tate 1nce&c!&ile, &eale 2au
ima9ina&e,
pe ca&e le cmp&t! /iaa muncit&ului .i 2! t&e3ea2c! 1n el
d&ina
/ilent! de a=2i 2cMim4a cndiiile de /ia!, *e/ia de Gu2tiie
2cial!
ca&e d&mitea3! me&eu 1n inima a&ianului e2te a4il incitat! de
e/&eu
p0n! ce 2e 2cMim4! 1n u&! cnt&a cel& ce 2e 4ucu&! de 2a&t!
mai
fe&icit! .i d! un a2pect fil2fic p&eci2 luptei du2e 1mpt&i/a
&elel&
2ciale, El pune 4a3ele dct&inei ma&Ri2te,
P&e3ent0nd= ca intim le9at! de &e/endic!&ile 2ciale
Gu2te, el
fa/&i3ea3! p&pa9anda .i, in/e&2, 2t0&ne.te p3iia
amenil& de
4ine ca&e &efu3! 2! admit! &e/endic!&ile N ace2tea, 2u4 f&ma 1n
ca&e
2unt p&e3entate .i cu cn2ecinele pe ca&e le ant&enea3!, le
pa&
fundamental ned&epte .i inaplica4ile,
(u4 ma2ca ideil& pu& 2ciale 2e a2cund intenii 1nt&=
ade/!&
dia4lice N 2unt eRpu2e cMia& 1n pu4lic cu limpe3imea cea mai
ne&u.inat!, Acea2t! dct&in! e2te un ame2tec ineRt&ica4il de
&aiune
.i ne9Mi4ie menea2c!, da& 1n a.a fel d3at! 1nc0t numai ce
a&e
ne4une2c 2e pate &eali3a, ia& nicidat! ceea ce a&e &ainal,
*e90nd
pe&2nalitatea .i, p&in u&ma&e, naiunea .i &a2a .i &efu30ndu=le
&ice
d&ept de a eRi2ta, ea di2t&u9e 4a3a elementa&! a ceea ce
cn2tituie
ci/ili3aie uman!, ca&e depinde p&eci2 de ace.ti fact&i, Iat!
e2ena
1n2!.i a fil2fici ma&Ri2te, at0t c0t 2e pate da numele de
Efil2ficI
ace2tui p&du2 mn2t&u2 al unei mini c&iminale, P&!4u.i&ea
pe&=
2nalit!ii .i a &a2ei 1nl!tu&! cel mai ma&e 42tacl ce 2t! 1n
calea
dminaiei unei &a2e infe&ia&e, adic! a &a2ei e/&eie.ti,
Tcmai te&iile eRt&a/a9ante 1n ecnmie .i 1n plitic!
cn=
fe&! 2emnificaie ace2tei dct&ine, (pi&itul ca&e anim! 1i
aduce pe
ti amenii inteli9eni 1n p2tu&a de a 2e pune 1n 2luG4a ei, 1n
timp
ce acei ca&e au mai puin 4iceiul de a=.i eRe&2a facult!ile
intelec=
tuale .i ca&e 2unt p&2t inf&mai 1n .tiinele ecnmice 2e
&alia3! cu
d&apelul 1n /0nt, Inteli9ena nece2a&! 1n cnduce&ea mi.c!&ii H
c!ci
cMia& acea2t! mi.ca&e a&e ne/ie, pent&u a 2u43i2ta, 2! fie
cndu2! de
inteli9en! H e2te e/&eul ca&e, E2ac&ific0ndu=2eI, 2cate
din
mintea unuia din cn9ene&ii lui,
Iat! cum apa&e mi.ca&e de muncit&i eRclu2i/ manuali
cndu.i
de e/&ei, In apa&en!, ea a&e d&ept 2cp, 1m4un!t!i&ea
cndiiei
muncit&il& N 1n &ealitate, &aiunea de a fi e2te &educe&ea la
2cla/ie
.i, p&in a2ta, nimici&ea tutu&& ppa&el& nn=e/&eie.ti,
%ampania 1nceput! de f&ancma2ne&ie, 1n mediile
calificate
de intelectuali, pent&u a pa&ali3a in2tinctul de cn2e&/a&e a
naiuni=
l& p&in inte&mediul dct&inel& pacifi2te, ma&ea p&e2!,
ca&e e2te
>CD Mecani2mul dct&inei ma&Ri2te
ttdeauna 1n m0inile e/&eil&, duce 1n ma2e .i mai ale2 1n
&0ndu&ile
4u&9Me3iei, Ace2t& du! a&me d!&0m!ta&e /ine 2! li 2e al!tu&e
a
t&eia, mult mai &eduta4il!, &9ani3a&ea /ilenei, Ma&Ri2mul
t&e4uie,
ca t&up! de atac .i de a2alt, 2! te&mine &!2tu&na&ea pe ca&e
p&imele
du! a&me au pu2= la cale, p&e9!tindu=i t&ea4a,
E2te mane/&! admi&a4il ticluit!, a.a 1nc0t nu t&e4uie 2!
ne
mi&!m dac! /edem c!, 1n faa ei, 2e &enun! la lupta tcmai a
acel&
in2tituii c!&&a le=a pl!cut ttdeauna 2! 2e p&etind! ca &9ane
mai
mult 2au mai puin le9enda&e ale aut&it!ii de 2tat, 1n p&eaGma
1nalil& n.t&i funcina&i, .i cMia& a cel& aflai mai 2u2 1n
ie&a&Mie,
e/&eul a 9!2it 1n &ice /&eme +cu &a&e eRcepii numai- aGuta&ele
cele
mai ama4ile pent&u t&a/aliul lui de2t&ucli/, (e&/ili2m t0&0t& 1n
faa
2upe&i&il&, a&9an! t&ufa.! fa! de infe&i&i, iat! ce
ca&acte&i3ea3!
ace2t 9&up, ca .i 2tupiditate &e/lt!ta&e ca&e nu e2te dep!.it!
dec0t
p&int&= infatua&e ade2ea nemaipmenit!,
Ace2tea 2unt 1n2! calit!ile fl2ita&e e/&eului 1n
&ap&tu&ile
cu aut&it!ile ca&e=i 2unt, 1n cn2ecin!, fa&te 2impatice,
Lupta, ca&e acum 1ncepe, 2e de2f!.a&!, 1n linii ma&i, 1n
felul
u&m!t&'
%nf&m 2cpu&il& ultime u&m!&ite de lupta e/&eil&, ce
nu
2e mulume.te c! /&ea 2! cuce&ea2c! ecnmic lumea, ci p&etinde
2=
2u4Gu9e ei .i din punct de /ede&e plitic, e/&eul 1.i 1mpa&te
dct&ina
uni/e&2al! 1n du! p!&i, ca&e, 1n apa&en!, 2unt independente
una
fa! de cealalt!, da& f&mea3! un tt indi/i3i4il' mi.ca&ea plitic!
.i
mi.ca&ea 2indical!,
Mi.ca&ea 2indical! e2te cea ca&e t&e4uie 2! planifice
&ec&uta=
&ea, Ea fe&! aGut& .i p&tecie muncit&il& 1n lupta du2! pent&u
eRi2ten! pe ca&e &apacitatea 2au m!&9ini&ea nume&.il& pat&ni
1i
f&ea3! 2= duc! N ea le 1n9!duie 2! cuce&ea2c! cndiii mai 4une
de
/ia!, Dac! muncit&ul nu /&ea 2! 2e la2e 1n 2eama a&4it&a&ului
&4
al amenil&, c0tedat! puin cn.tieni de &e2pn2a4ilitatea l&
.i
f!&! cninut, ap!&a&ea d&eptu&il& ce=i &e/in ca m, 1nt&=
/&eme
c0nd 2tatul nu 2e 2incMi2e.te, ca 2! 2punem a.a, de el, el 1n2u.i
t&e4uie
2!=.i ia 2a&ta 1n m0ini, 1n m!2u&a 1n ca&e a.a numita 4u&9Me3ie
nainal!, &4it! de inte&e2e pecunia&e, pune 1n faa luptei
pent&u
eRi2ten! cele mai ma&i 42tacle, nu 2e mulume.te 2! 2e
1mpt&i=
/ea2c! la tate tentati/ele de 2cu&ta&e a du&atei de lun9ime in=
uman!, de a pune cap!t muncii cpiil&, de p&teGa&e a femeii,
pent&u
ameli&a&ea cndiiil& i9ienice 1n atelie&e .i lcuine, ci de
multe
&i le 2a4tea3! efecti/N e/&eul, mai &!u, ia 1n m0inile lui cau3a
cel&
p&imai, 1ncet=1ncet, el de/ine .eful mi.c!&ii muncit&e.ti .i a2ta
cu
>C? Mecanismul doctrinei marxiste
at0t mai 4ucu&2 cu c0t nu a&e nici intenie 2e&ia2! de
a 1nd&epta
ned&ept!ile 2ciale, 1n2! vizeaz c&ea&ea p&9&e2i/! a
unui cntin=
9ent de lupt!t&i 1n dmeniul ecnmic, ca&e=i /& fi
de/tai &4e.te
.i /& di2t&u9e independena ecnmiei nainale,
Dac! p&actica unei plitici 2ciale 2!n!ta2e t&e4uie 2!
ai4!
ca &epe&e de &ienta&e, pe de pa&te, menine&ea
2!n!t!ii
ppulaiei, ia&, pe de alt! pa&te, ap!&a&ea independenei
ecnmiei
nainale, nu numai c! ace2te du! cn2ide&ente 1l la2!
cmplet
indife&ent pe e/&eu, 1n2! elul de= /ia! e2te 2! 2e
de4a&a2e3e de ea
pe d&um, El nu d&e.te menine&ea unei ecnmii
nainale inde=
pendente, ci 2up&ima&ea ei, De aceea, nu a&e 2c&upule,
ca .ef al
mi.c!&ii muncit&e.ti, 1n &idica&ea un& p&etenii ce nu
numai c!
dep!.e2c 2cpul, da& ca&e nu mulume2c delc .i duc la
p&!4u.i&e
ecnmia nainal!, El /&ea 2! ai4! 1naintea cMil& nu
9ene&aie
de ameni 2!n!t.i .i &4u.ti, ci tu&m! de de9ene&ai
9ata 2! int&e
1n Gu9, %u acea2t! intenie, p&in ca&e d! p&i&itate
&e/endic!&il&
cel& mai a42u&de de2p&e ca&e .tie fa&te 4ine c! nu
pate 2! le
2ati2fac! .i ca&e nu /& 2cMim4a deci nimic 1n 2ta&ea de
luc&u&i, ci /&
a/ea cel mult efectul de a 2t0&ni 1n ma2e m0nie
difu3!, da& /ilent!,
%!ci el acea2ta caut! .i nu 1m4un!t!i&ea &eal! .i
cin2tit! a 2ituaiei
l& 2ciale,
A.ada&, e/&eul /a &!m0ne .eful incnte2ta4il al mi.c!&ii
mun=
cit&e.ti at0ta timp c0t nu 2e /a 1nt&ep&inde aciune de
p&p&ii
pent&u lumina&ea ma2el& la&9i, pent&u a le inf&ma cu
eRactitate
a2up&a cau3el& mi3e&iei l& f!&! 2f0&.it, at0t timp c0t
2tatul nu 2e /a
di2pen2a de e/&eu .i de acti/itatea lui 2u4te&an!, At0ta
timp c0t
ma2ele /& fi la fel de de3&ientate cum 2unt
actualmente .i c0t 2tatul
2e /a a&!ta la fel de indife&ent, ace2tea 1l /& u&ma
1nttdeauna pe cel
dint0i ca&e le face cele mai ne&u.inate p&mi2iuni de
natu&! ma=
te&ial!, Din ace2t punct de /ede&e, e/&eul e2te mae2t&u,
c!ci 1nt&ea9a
lui acti/itate nu e2te 1nf&0nat! de nici un fel de 2c&upule
m&ale,
De aceea, el 1n/in9e cu u.u&in! pe ace2t te&en pe ti
ad/e&=
2a&ii .i 1nc! 1n 2cu&t! /&eme, ^n cnf&mitate cu
4&utalitatea .i cu
in2tinctul de t0lMa& ce 3ac 1n el, e/&eul imp&im! mi.c!&ii
muncit&e.ti
un ca&acte& /ilent fa&te accentuat, Re3i2tena cel&
ca&e, dat&it!
fle&ului, nu mu.c! din mmeal!, e2te 3d&4it cu
miGlace te&&i2te,
U&m!&ile unei a2emenea acti/it!i 2unt
1n2p!im0nt!ta&e,
In fapt, e/&eul di2t&u9e 4a3ele ecnmiei nainale p&in
inte&=
mediul cla2ei muncita&e, ca&e a& putea aduce
p&2pe&itatea
naiunii,
1n pa&alel, 2e de3/lt! &9ani3aiile plitice,
287 Mecanismul doctrinei marxiste
Ele 2unt 1n cnc&dan! cu mi.ca&ea muncit&ea2c! p&in
fap=
tul c! acea2t! mi.ca&e p&e9!te.te ma2ele pent&u
1n&la&ea 1n &=
9ani3aia plitic!, f!c0ndu=le cMia& 2! int&e aici cu f&a,
ca .i cum a&
fi 4iciuit!, El e2te 2u&2a pe&manent! a 2u42idiil& p&in
ca&e &=
9ani3aia plitic! 1.i 1nt&eine en&mul ei apa&at, El e2te
&9anul de
cnt&l al 1nt&e9ii acti/it!i plitice a indi/i3il&, Guc0nd
.i &lul de
/ecMil pent&u tate demn2t&aiile plitice imp&tante,
El 2f0&.e.te
p&in a nu mai lupta pent&u cuce&i&i ecnmice, ci pune
la di2p3iia
ideil& plitice p&incipalul miGlc de lupt! H 9&e/a, 2u4
f&ma 9&e/ei
de ma2! 2au a 9&e/ei 9ene&ale,
%&e0nd p&e2! cu un cninut adaptat &i3ntului
intelectual
al citit&il& cel& mai puin culti/ai, &9ani3aia
2indical! .i cea
plitic! tind 2! incule3e un 2pi&it de &e/lt! ca&e
p&e9!te.te cla2ele
cele mai de G2 ale naiunii pent&u actele cele mai
teme&a&e, (a&cina
2a nu e2te 2!=i 2cat! pe ameni din mla.tina
in2tinctel& p&ima&e .i
2!=i dete&mine 2! aGun9! la un ni/el 2upe&i&, ci, din
cnt&!, 2! le
m!9ulea2c! pftele cele mai G2nice, Aici 9!2im
2peculaie ca&e
aduce multe fla2e ad&e20ndu=2e ma2el&, a c!&& lene
intelectual!
nu a&e e9al dec0t 1n 1n90mfa&e,
E2te /&4a de p&e2a ca&e deni9&ea3!, 1n 2pi&itul celei
mai
fanatice calmnii, tt ceea ce t&ece d&ept 2up&t al
independenei
nainale, al unei cultu&i ele/ate .i al autnmiei
ecnmice a
naiunii,
Ea 2un!, 1nainte de tate, atacul cnt&a tutu&&
amenil& de
ca&acte& ca&e nu /& 2! 2e 1ncMine dinaintea p&eteniil&
e/&eie.ti de
a dmina 2tatul 2au al c!&& 9eniu le pa&e pe&icul2
e/&eil&, %a 2!
te u&a2c!, nu e ne/ie 2! lupi 1mpt&i/a luiN e de aGun2
2! 4!nuia2c!
fie c! 1nt&= 3i /! putei 90ndi 2! luptai 1mpt&i/!=i, fie
c! fl2ii
2upe&i&itatea 1n3e2t&!&ii dumnea/a2t&! intelectuale
pent&u c&e.te&ea
pute&ii .i m!&eiei unei naiuni 2tile e/&eil&,
In2tinctul lui, infaili4il 1n acea2t! p&i/in!, mi&a2e 1n
&ice
m p&edi2p3iiile fi&e.ti, ia& cel ce nu &ep&e3int! un
2pi&it &upt din
al 2!u, 1i /a fi 2i9u& du.man, %um e/&eul nu e2te atacat,
ci mai de9&a4!
a9&e2&, el cn2ide&! du.man nu numai pe cel ca&e=5
atac!, ci .i pe
cel ca&e=i &e3i2t!, MiGlcul pe ca&e=5 fl2e.te 1n
1nce&ca&ea de a
2f!&0ma 2pi&itele cele mai 1nd&!3nee, da& d&epte, nu
duce lupt!
lial!, ci uzeaz de minciun! .i de calmnie,
1n ace2t ca3, el nu d! 1napi 1n faa nim!nui, ia&
tic!l.ia 1i
e2te at0t de ma&e c! nu t&e4uie 2! ne mi&!m dac!, 1n
ima9inaia
pp&ului n2t&u, pe&2nifica&ea dia/lului ca 2im4l al
&!ului ia
cMipul e/&eului,
>CC Palestina- centrul organizrii evreilor
I9n&ana ma2el& 1n ce p&i/e.te ca&acte&ul intim al
e/&eului,
lip2a de in2tinct .i inteli9ena m!&9init! a cla2el& de 2u2
fac din
pp& p&ad! u.a&! a campaniei de def!ima&e du2e de
e/&ei,
1n timp ce cla2ele de 2u2, cu la.itate 1n!2cut! la ele,
1nt&c
2patele unui m pe ca&e e/&eul 1l atac! p&in minciun! .i
calmnie,
ma2ele, din p&2tie 2au din nai/itate, c&ed de 4icei tt ce
2pune &!u
de2p&e el, Aut&it!ile, fie c! 2e 1ncMid 1n t!ce&e, ceea ce
ade2e&i
aduce 2i2ta&ea campaniei p&e2ei Gid/e.ti, 1l u&m!&e2c 1n
Gu2tiie pe
cel ce a f2t atacat pe ned&ept, m!2u&! ca&e, 1n cMii
m!9a&il& de
funcina&i, e2te pt&i/it! pent&u menine&ea aut&it!ii
2tatale .i
a2i9u&a&ea calmului .i a &dinii,
1ncetul cu 1ncetul, teama de a&ma ma&Ri2mului, m0nuit! de
Gid/ime, te&&i3ea3! ca /i3iunea unui c.ma& mintea .i
2ufletul
amenil& cum2ecade,
Oamenii 1ncep 2! t&emu&e 1n faa &eduta4ilului inamic .i,
1n
cele din u&m!, 1i de/in a2tfel /ictime,
K. Dminaia e/&eia2c! pa&e de=acum cn2lidat! 1n 2tat
1nc0t
el 1nd&!3ne.te nu numai 2! 2e dea din nu, 1n md f!i.,
e/&eu, da&
2!=.i m!&tu&i2ea2c! .i cncepiile etnice .i plitice p0n! la
ultimele
l& cn2ecine, O pa&te din acea2t! &a2! 2e &ecuna.te 1n
md de2cMi2
d&ept pp& 2t&!in, nu f!&! a cmite, de altfel, nu!
minciun!, %0nd
2ini2mul 1ncea&c! 2! cn/in9! lumea c! de fapt cn.tiina
nainal!
a e/&eil& a& 9!2i 2ati2facie 1n c&ea&ea unui 2tat
pale2tinian, e/&eii 1i
p!c!le2c 1nc! dat! pe p&.tii de mGici 1nt&= manie&!
manife2t!,
Ei n=au nicidecum intenia de a edifica 1n Pale2tina un 2tat
e/&eu
pent&u a 2e duce 2! 2e 2ta4ilea2c! aclN ei au pu& .i
2implu 1n /ede&e
2!=.i 1ntemeie3e aici &9ani3aia cent&al! a aciunii
.a&latane.ti a
inte&nainali2mului mndial N ea /a fi a2tfel d!&uit! cu
d&eptul
2u/e&anit!ii .i 2e /a 2u2t&a9e inte&/eniei alt& 2tateN ea /a
fi un lc
de a3il pent&u tate p&amatiile dema2cate .i .cal!
2upe&ia&!
pent&u /iit&ii 2camat&i,
Un 2emn al 2i9u&anei l& c&e2c0nde, ca .i al 2entimentului
de
2ecu&itate, e2te acela c!, atunci c0nd pa&te a e/&eil& 1i
maimu!&e2c
ipc&it pe 9e&mani, f&ance3i 2au en9le3i, cealalt!, cu
f&ancMee
ne&u.inat!, 2e p&clam! ficial ca &a2! e/&eia2c!,
Lip2a de Gen! 1n9&3ita&e cu ca&e ei 2e cmp&t! 1n faa
cet!enil& alt& ppa&e, a&at! c! 3iua /ict&iei li 2e pa&e
ap&ape,
T0n!&ul e/&eu cu p!& ne9&u 2pinea3!, cea2u&i 1ndelun9i,
cu
faa luminat! de 4ucu&ie 2atanic!, pe t0n!&a incn.tient!
de pe&i=
clul c! el m0nGe.te cu 20n9ele lui, &!pind= a2tfel din
pp&ul de
&i9ine, P&in tate miGlacele, el caut! 2! n!&uie temeliile
pe ca&e 2t!
289 Dictatura proletariatului
&a2a .i pp&ul ce e2te 4iectul 2u4Gu9!&ii lui, La fel cum
el c&upe
2i2tematic pe femei .i pe fete, nu 2e teme nici 2! 2f!&0me
1n cea mai
ma&e pa&te 4a&ie&ele de 20n9e dint&e celelalte ppa&e,
E/&eii au f2t
.i mai 2unt 1nc! aceia ca&e au adu2 ne9&i pe Rin, ttdeauna
cu acela.i
90nd 2ec&et .i 2cp e/ident' di2t&u9e&ea, p&in de9ene&a&ea
&e3ultat!
din meti2a&e, a ace2tei &a2e al4e pe ca&e ei u&!2c, p&in
c!de&ea de
la ni/elul 2upe&i& de ci/ili3aie .i de &9ani3a&e plitic! la
ca&e 2=a
&idicat .i lua&ea ei 1n 2t!p0ni&e,
Un pp& de &a2! pu&! .i ca&e e cn.tient de /ala&ea
20n9elui
nu /a putea fi 2u4Gu9at nicidat! de e/&eu N el nu /a putea
fi pent&u
ttdeauna dec0t 2t!p0nul meti.il& 1n lumea acea2ta,
De aceea, el caut! 2! c4a&e 2i2tematic ni/elul &a2el&,
plu0nd
cntinuu indi/i3ii,
Din punct de /ede&e plitic 1n2!, el 1ncepe 2! 1nlcuia2c!
ideea
de demc&aie p&in dictatu&a p&leta&iatului,
1n ma2a &9ani3at! de ma&Ri.ti, el a 9!2it a&ma ca&e=i
pe&mite
2! &enune la demc&aie .i ca&e=5 pune 1n 2ituaia de a
2u4Gu9a .i de
a 9u/e&na ppa&ele 1nt&=un md dictat&ial, cu un pumn
nec&u!t&,
El 1ncea&c! 2i2tematic 2! aduc! du4l! &e/luie '
ecnmic!
.i plitic!,
El 1ncnGa&! ppa&ele, 9&aie influenel& inte&nainale
pe ca&e le a&unc! 1n Gc, cu &eea inamic!, pent&u ca
ace2tea 2! nu
mai pun! &e3i2ten! ene&9ic! atacu&il& /enite din!unt&u
N el le
1mpin9e la &!34i .i 2f0&.e.te, c0nd c&ede nece2a&, p&in a
1nfi9e
d&apelul &e/luina& pe c0mpul de lupt!,
El 39uduie ecnmic 2tatele p0n! ce 1nt&ep&inde&ile
2ciale,
de/enite p&ducti/e, 1i 2unt &!pite 2tatului .i pu2e 2u4
cnt&lul lui
financia&,
Din punct de /ede&e plitic, el 1i &efu3! 2tatului miGlacele
de
2u43i2ten!, minea3! 4a3ele &ic!&ei 1nce&c!&i de &e3i2ten!
.i de
ap!&a&e nainal!, n!&uie.te 1nc&ede&ea pe ca&e pp&ul
a&e 1n
9u/e&n, &!2p0nde.te di2p&eul fa! de i2t&ie .i fa! de
t&ecut .i a&unc!
la canaG tt ce e2te m!&e,
1n ce p&i/e.te ci/ili3aia, el pluea3! a&ta .i lite&atu&a,
1n.eal!
2entimentele fi&e.ti, &!2ta&n! tate cnceptele de2p&e
f&umu2ee .i
n4lee, de2p&e demnitate .i 4ine, mmind 1n 2cMim4
amenii 1n
lumea lui tic!la2!,
Reli9ia e2te &idiculi3at! N m&ala .i m&a/u&ile t&ec d&ept
luc&u&i lip2ite de /ia! .i demdate, p0n! ce 2e p&!4u.e.te
ultimul
&ea3em ce 1n9!duie unui pp& 2! lupte pent&u eRi2tena
lui pe
lumea acea2ta,
>6@ De la e/&eul ppula& la e/&eul 20n9e&2
L, Acum 1ncepe ma&ea .i ultima &e/luie, 1n mmentul
c0nd
e/&eul cuce&e.te pute&ea plitic!, el a&unc! ultimele /!lu&i dup!
ca&e
2e mai a2cundea, E/&eul demc&at .i p&ieten al ppa&el& d!
na.te&e
e/&eului 20n9e&2 .i ti&an al ppa&el&, Dup! puini ani, el caut!
2!
eRte&mine pe &ep&e3entanii inteli9enei .i, &!pindu=le
ppa&el&
pe cei ca&e 1i e&au p&in nalu&! c!l!u3e 2pi&ituale, el 1i fe&!
9ata
pent&u &lul de 2cla/ pu2 pent&u ttdeauna pe Gu9,
Un eRemplu 1n2p!im0nt!t& al ace2tei 2cla/ii e2te dat
de
Ru2ia, unde e/&eul, cu un fanati2m &ealmente 2!l4atic, a au3it
piei&ea
p&in cele mai fe&ce t&tu&i 2au p&in cndamna&ea la ma&te,
p&in
1nfmeta&e a ap&ape t&ei3eci de miliane de ameni, ca 2!
a2i9u&e
unei 4ande de 2c&iit&i e/&ei .i a un& 4andii de 4u&2!
dminaia
a2up&a unui ma&e pp&,
DeAnd!m0ntul 1n2! nu 1n2eamn! numai ma&tea
li4e&t!ii
ppa&el& p&imate de e/&ei, ea 1n2eamn! .i piei&ea pa&a3iil&
ace2t& ppa&e, Ma&tea /ictimei at&a9e dup! 2ine, mai
de/&eme
2au mai t0&3iu, pe cea a /ampi&ului,
Dac! t&ecem 1n &e/i2t! cau3ele p&!4u.i&ii ;e&maniei,
cau3a
p&ima.i Mt!&0ta&e a f2t necuna.te&ea p&4lemel& le9ate de
&a2e
.i 1nde2e4i de pe&iclul e/&eie2c,
A& fP f2t eRt&em de u.& 2! 2up&t!m 1nf&0n9e&ile pe
c0mpul
de lupt! 1n au9u2t 565C, Ele nu e&au nimic 1n cmpa&aie cu
/ict&iile
&epu&tate de pp&ul n2t&u, *u ele au cau3at c!de&ea na2t&! N
am
f2f d4&0i de acea2t! pute&e, ca&e ne p&e9!ti2e 1nf&0n9e&ile,
&!pindu=i
2i2tematic pp&ului n2t&u, de 3eci de ani, pute&ea .i
in2tinctele
plitice .i m&ale ca&e, numai ele, fac ppa&ele apte 2! eRi2te .i
2!=.i
le9itime3e a2tfel eRi2tena,
*e9liG0nd p&4lema ce &idica menine&ea fundamentel&
&a2ei
c!&eia 1i apa&ine pp&ul n2t&u, f2tul ReicM di2p&euia unicul
d&ept
pe ca&e=l a&e un pp& de a t&!i 1n acea2t! lume, Ppa&ele ca&e
2e
la2! meti2ate 2au 2e meti2ea3! p!c!tuie2c 1mpt&i/a /inei
P&=
/idenei ete&ne, ia& c!de&ea l&, adu2! de cine/a mai pute&nic
dec0t
ele, nu e2te neme&itat! N nu e2te ned&eptate, ci &e2ta4ili&e
a
d&eptului, ceea ce li 2e 1nt0mpl!, %0nd un pp& nu mai pune
p&e
pe ca&acte&ele 2pecifice ale fiinei 2ale, ce i=au f2t d!&uite de
natu&!
.i 1.i au &!d!cinile 1n 20n9ele lui, el nu mai e2te 1nd&ept!it 2!
2e
pl0n9! de pie&de&ea p&p&iei lui eRi2tene p!m0ntene,
Ttul pate aGun9e mai 4ine, O&ice 1nf&0n9e&e pate fi
mam!
a unei /ict&ii /iita&e, O&ice &!34i pie&dut pate fi cau3a unei
&idic!&i ulte&ia&e ' &ice ma&e 2ufe&in! pate fecunda ene&9ia
uman! .i &ice p&e2iune pate 2u2cita f&ele ce p&duc
&ena.te&e
>65 Ppa&ele de meti.i
m&al!, at0t c0t 20n9ele a f2t p!2t&at pu&,
Da& pie&de&ea pu&it!ii 20n9elui di2t&u9e pent&u
ttdeauna
fe&ici&ea l!unt&ic!, 1nG2e.te mul pent&u ttdeauna, ia&
cn2ecinele
fi3ice .i m&ale 2unt de ne.te&2,
Dac! acea2t! unic! cMe2tiune e2te cnf&untat! cu tate
cele=
lalte p&4leme ale /ieii, ne d!m atunci 2eama c0t de puin
1n2emnate
2unt cele din u&m! 1n cmpa&aie cu ace2t ideal, Tate 2unt
limitate
1n timp N p&4lema p!2t&!&ii 2au a pie&de&ii pu&it!ii de 20n9e 2e
/a
pune at0ta timp c0t /& eRi2ta ameni,
Tate cau3ele decadenei ce au a&eca&e imp&tan!,
ante=
&ia&e &!34iului, 2e &educ, 1n ultim! anali3!, la p&4lem!
&a2ial!,
Fie c! e2te /&4a de cMe2tiuni de d&ept uni/e&2al 2au de
mn2t&u3it!i ale /ieii ecnmice, de fenmene de decaden!
ale
unei ci/ili3aii 2au de de9ene&e2cent! plitic!, de e.ec al
educaiei
.cla&e 2au de influena nefa2t! eRe&citat! de p&e2! a2up&a
amenil&
matu&i, &!ul /ine 1nttdeauna .i p&etutindeni, dac! 2e me&9e la
e2ena
luc&u&il&, de la faptul c! nu 2=a inut 2eama de &a2a c!&uia 1i
apa&ine
pp&ul &e2pecti/ 2au nu 2=a 1nele2 pe&iclul ca&e amenina &a2a
din
pa&tea unui pp& 2t&!in,
De aceea, tate tentati/ele de &ef&m!, tate pe&ele de
a2i2=
ten! 2cial!, tate m!2u&ile plitice, tate p&9&e2ele ecnmice
.i
tate c&e.te&ile apa&ente ale cun.tinel& 2pi&ituale nu au nici

cn2ecin! imp&tant!, *aiunea .i &9anul ca&e face de=a

d&eptul
2! eRi2te pe p!m0nt, adic! 2tatul, n=au 1n inte&i& 2u2in!t&i mai
4uni, din cnt&!, 2=au .u4&e3it /!30nd cu cMii, 1nfl&i&ea apa&ent!
a
ReicM=ului nu=i putea a2cunde 2l!4iciunea .i fieca&e tentati/!
1nt&e=
p&in2! pent&u a=5 &e/i9&a efecti/ a e.uat me&eu, pent&u c! a f2t
l!2at! depa&te p&4lema cea mai imp&tant!,
A& fi 9&e.it 2! c&edem c! pa&ti3anii dife&itel& tendine
plitice,
ca&e di2cutau dct&al la c!p!t0iul pp&ului 9e&man, c! .efii l&
au
f2t 1n pa&te ameni funcia&mente &!i 2au &!u inteninai,
Acti/ita=
tea l& e&a cndamnat! la 2te&ilitate, pent&u c!, 1n cel mai 4un
ca3,
ei cn2tatau cel mult f&ma 2u4 ca&e 2e manife2ta 4ala 9ene&al!,
da&
nu .tiau 2! de2lu.ea2c! a9entul pat9en, %0nd 2tudiem metdic
linia
u&mat! de e/luia plitic! a f2tului ReicM, nu 2e pate 2! nu
ne
d!m 2eama, dup! un eRamen atent, c! .i dup! &eali3a&ea unit!ii .i
a
un& p&9&e2e p&in naiunea 9e&man!, ele fiind .i ni.te
cn2ecine,
decadena inte&n! 1.i u&ma deGa cu&2ul din plin .i c!, 1n ciuda
tutu&&
2ucce2el& plitice /i3i4ile .i a de3/lt!&ii a/uiei ecnmice,
2ituaia
9ene&al! 2e 1n&!ut!ea de la un an la altul, 1n ale9e&ile pent&u
ReicM2ta9, 1nt!&i&ea 9la2u&il& ma&Ri2te indica ap&pie&ea
ne1nt&e=
>6> P&2pe&itatea apa&ent! a f2tuluiU ReicM
&upt! a p&!4u.i&ii inte&ne ce t&e4uia 2! aduc! .i p&!4u.i&ea 1n
afa&!,
Tate /ict&iile a.a numitel& pa&tide 4u&9Me3e e&au lip2ite de
/a=
la&e, nu numai pent&u c! ele nu puteau 1mpiedica, 1n ciuda
tutu&&
i340n3il& elect&ale, c&e.te&ea nume&ic! a tala3ului ma&Ri2t, da&
.i
pent&u c! ele pu&tau 1n!unt&u .i 9e&menii de2cmpune&ii,
F!&! a 4!nui, lumea 4u&9Me3! e&a deGa infe2tat! pe
din!unt&u
de duM&ile cncepiil& ma&Ri2te, ia& &e3i2tenta 1i /enea ade2ea
din
cncu&enta 1nt&e ni.te capete am4iia2e dec0t din p3iia de
p&in=
cipiu de ad/e&2a&i di2pu.i 2! lupte p0n! la cap!t, Unul 2in9u& a
luptat
ani 1ndelun9ai cu pe&2e/e&en! de ne3d&uncinat, ia& ace2ta a
f2t
e/&eul, (teaua lui Da/id a cntinuat 2! u&ce me&eu mai 2u2 pe
fi&mament, pe m!2u&! ce /ina de cn2e&/a&e a pp&ului
2l!4ea,
De aceea, n=a f2t /&4a de un pp& Mt!&0t 2! atace, 1n
p&ecipita&ea lui 2p&e c0mpul de lupt! 1n au9u2t 5658 N a f2t
/&4a
da& de ultima t&e2!&i&e a in2tinctului de cn2e&/a&e nainal!
cnt&a
pa&ali3iei a/an2ate cu ca&e dct&inele pacifi2te ma&Ri2te ne
ameninau
pp&ul, %um 1n2!, cMia& 1n acele 3ile ca&e ne=au deci2 de2tinul, n=
am
putut /edea ca&e e&a du.manul inte&n .i &ice &e3i2ten! e&a
3ada&=
nic!, ia& P&/idena nu a pl!tit 2lda pal.ului 1n/in9!t& N ea a
a2cultat de le9ea ete&n! ca&e /&ea ca tate 9&e.elile 2! 2e
pl!tea2c!,
Ace2te cn2ide&aiuni t&e4uia 2! in2pi&e p&incipiile di&ecta&e
.i tendinele nii mi.c!&iN ace2te p&incipii, 2untem cn/in.i, /&
fi
2in9u&ele capa4ile nu numai 2! p&ea2c! decadena pp&ului
9e&=
man, ci 2! pun! temelia de 9&anit pe ca&e, 1nt&= 3i, 2e /a putea
&idica
un 2tat, un 2tat ca&e 2! fie nu un mecani2m 2t&!in de pp&ul
n2t&u,
1n 2luG4a ne/il& .i inte&e2el& ecnmice, ci un &9ani2m
i3/&0t
din pp&, un 2tat 9e&manic al naiunii 9e&mane,
>67
%apitlul `II
<titlu>P&ima etap! a de3/lt!&ii
Pa&tidului Muncit&e2c ;e&man<Atitlu>
Dac! la 2f0&.itul ace2tui /lum eu de2c&iu p&ima fa3! a
de3=
/lt!&ii mi.c!&ii na2t&e .i dac! di2cut 2uma& 2e&ie de p&4leme
le9ate de ea, nu fac cu intenia de a di3e&ta de2p&e 2pi&itul
n2t&u
dct&ina&,
P&9&amul n2t&u a&e, 1nt&=ade/!&, an/e&9u&! c0t 2!
umple
un 1nt&e9 /lum, "i di2cuta temeinic de2p&e ea 1n /lumul II al
ace2tei luc&!&i .i /i 1nce&ca 2! 9!2e2c ima9ine a 2tatului a.a
cum
ni=5 &ep&e3ent!m ni, E*iI 1n2eamn! 2ute de mGG +Ge ameni ca&e,
1n
fnd, 1mp!&t!.e2c idealul n2t&u f!&! ca fieca&e 2! 9!2ea2c!
cu/intele
nece2a&e pent&u a de2c&ie ceea ce a&e 1naintea cMil&,
Demn de &ema&cat, 1n tate ma&ile &ef&me, e2te faptul c!
ele
nu au ade2ea, mai 1nt0i, dec0t un 2in9u& p&&ect&, api ele
c0.ti9!
miliane .i miliane de adepi, Ace2tea deGa /eneau 1n
1nt0mpina&ea
d&inei p&funde a miliane .i miliane de ameni
ne&!4d!t&i,
c0nd unul dint&e ei 2e &idic! pent&u a p&clama /ina cmun! .i
pent&u a 1n!la 2tinda&dul /ecMil& 2pe&ane, pe ca&e, 1n eRp&e2ia
l&
nu!, 2! le duc! la i340nd!,
Faptul c! miliane de in.i nut&e2c 1n ad0ncul inimii l&
d&ina unei 2cMim4!&i ttale a cndiiil& actuale de /ia!
d/ede.te
ad0nca l& nemulumi&e, *emulumi&ea acea2ta 2e manife2t! 1n
mii
de felu&i dife&ite, la unul p&in de2cu&aGa&e .i di2pe&a&e, la altul
p&in
de39u2t, m0nie .i indi9na&e, la altul p&in indife&en! .i la 1nc!
unul
p&in d&ina fu&ia2! de a inte&/eni, P&int&e cei nemulumii,
unii
2e a4in de la ale9e&i, alii, nume&.i, /tea3! cu fanaticii de
eRt&em! 2t0n9!,
%!t&e ace.tia t&e4uie 2! 2e 1nta&c! t0n!&a na2t&!
mi.ca&e '
e2te n&mal ca ca 2! nu 2e 1nd&epte c!t&e O&9ani3aie de
ameni
mulumii .i 2!tui, ci 2! &ec&ute3e pe in.ii t&tu&ai de 2ufe&in!,
cMinuii, nefe&icii .i nemulumii N 1nainte de &ice, nu t&e4uie
2!
>68 (ituaia dup! &e/luie
plutim la 2up&afaa c&pului 2cial, ci 2! ne l!2!m &!d!cinile
2!
p!t&und! 1n ad0ncul ma2el& ppula&e,
$ $ $
Din punct de /ede&e plitic, iat! ca&e e&a 2ituaia 1n 565C '
un
pp& di/i3at 1n du! p!&i, P&ima pa&te, cu mult mai puin
nume=
&a2!, cup&inde 2t&atu&ile intelectuale ale naiunii, eRclu30nd
p&fe=
2iile manufactu&ie&e, Ea e2te2upeGficial Enainal!I, 1nele90nd
p&in
acea2ta c! &ep&e3int! de2tul de /a9 ni.te inte&e2e calificate d&ept
inte&e2e de 2tat, da& ca&e pa& mai cu&0nd 2! 2e identifice cu
ni.te
inte&e2e dina2tice,
Ea 1ncea&c! 2!=.i &eali3e3e idealul .i 2!=.i atin9!
4iecti/ele
9&aie a&mel& 2pi&ituale al c!&& efect e2te at0t 2upe&ficial, c0t
.i
incmplet, .i ca&e, deGa 2in9u&e, a/0nd 1n /ede&e 4&utalitatea
ad/e&=
2a&ului, au infe&i&itate ma2cat!,
Dint&= l/itu&! /ilent!, din una 2in9u&!, acea2t! cla2!
ca&e
1nc! p0n! nu demult a f2t cla2a cnduc!ta&e, a f2t d4&0t!
la
p!m0nt ' t&emu&0nd de la.itate, ea a 2ufe&it umilinele pe ca&e
1n/in9!t&ul nemil2 a /&ut 2! i le impun!,
Ace2tei cla2e i 2e pune cea a ma&ii ma2e de muncit&i
ma=
nuali, Ea e 9&upat! 1n mi.c!&i de &ienta&e mai mult &i mai
puin
eRt&emi2t! ma&Ri2t! .i e2te Mt!&0t! 2! 3d&4ea2c! p&in f&!
&ice
&e3i2ten! de &din intelectual, Ea nu /&ea 2! fie nainal! N
&efu3!
cu 4un! .tiin! 2! fa/&i3e3e inte&e2ele nainale ' din cnt&!,
ea
fa/&i3ea3! tate pu2eele de dminaie 2t&!in!, *ume&ic
&ep&e3int!
cea mai ma&e pa&te a pp&ului, 1n2! cnine 1nde2e4i
elementele
nainale f!&! de ca&e &idica&e nainal! nu 2e pate nici
p&e/edea,
nici &eali3a,
%!ci, din 565C, t&e4uia 2! 1nele9em ace2t luc&u ' &ice
nu!
a2cen2iune a pp&ului 9e&man cnduce la inten2ifica&e a
p&e2i=
unil& 2t&!ine a2up&a ;e&maniei, %ndiiile nu 2unt ttdat!
a&mele
mate&iale a.a cum Eamenii n.t&i de 2tatI 4u&9Me3i au 4iceiul
2!
2p&/!ia2c!, ci pute&ea /inei na2t&e, De a&me 9e&manii
a/eau
atunci mai mult dec0t ne/ieN dac! n=au .tiut 2!=.i a2i9u&e
li4e&tatea
a f2t pent&u c! le lip2ea ene&9ia ca&e d! in2tinctul de cn2e&/a&e
.i
/ina de a t&!i, %ea mai 4un! a&m! e2te mate&ia ine&t! .i f!&!
/ala&e
at0ta timp c0t lip2e.te 2pi&itul ca&e e2te p&e9!tit, 1nclinat .i
Mt!&0t
2! pun! 1n mi.ca&e, Dac! ;e&mania a f2t lip2it! de
ap!&a&e,
acea2ta nu 1n2eamn! c! a f2t lip2it! de a&me N nu i=a lip2it dec0t
/ina de a=.i p!2t&a a&mele pent&u ap!&a&ea pp&ului ei,
Dac! a2t!3i, mai ale2, pliticienii de 2t0n9a 2e
2t&!duie2c 2!
pun! pe 2eama lip2ei de a&mament plitica l& lip2it! de
cn.tiin!,
>6D Re2ta4ili&ea pute&ii plitice
tat! plin! numai de cnce2ii .i de t&!d!&i, ei nu me&it! dec0t
un
&!2pun2 ' E"i nu 2punei ade/!&ulW P&in plitica /a2t&!
c&iminal!
de a4andna&e a inte&e2el& nainale, /i ai depu2 a&mele,
Acum
1nce&cai 2! p&e3entai lip2a de a&me ca cau3! dete&minant! a
lamenta4ilei /a2t&e mi3e&iiN da& aici nu e2te, ca 1n tt ce facei,
dec0t
minciun! .i fal2itateI,
La fel le /i 2pune .i pliticienil& de d&eapta '
dat&it!
Galnicei l& la.it!i, plea/a e/&eia2c!, pa&/enit! la pute&e 1n
565C, a
putut 2! fu&e a&mele naiunii, *u mai mult dec0t ceilali, ace.ti
e/&ei
nu au d&eptul 2au mti/ul 2! fac! din de3a&ma&ea actual! pi/tul
pliticii l& cla&/!3!ta&e .i p&udente +2! 3icem mai de9&a4! '
la.!-N
din cnt&!, &e3ultatul la.it!ii l& e2te 2ituaia na2t&! de pp&
lip2it
de ap!&a&e, Pent&u a &e3l/a p&4lema &e2ta4ili&ii pute&ii
9e&mane
nu e2te ca3ul 2! ne 1nt&e4!m ' E%um /m fa4&ica a&me KI, ci'
E%um
/m c&ea 2pi&itul ca&e face capa4il un pp& 2! pa&te a&me KI
%0nd
un a2emenea 2pi&it adie pe2te un pp&, /ina 1i 9!2e.te mii de
c!i
p&in ca&e aGun9e la a&me, Putei da 3ece pi2tale unui la. .i el nu
/a
t&a9e nici un ca&tu. 1n atac W Ele /al&ea3! mai puin 1n m0inile
lui
dec0t un cima9 1n m0inile unui /itea3 W
P&4lema &e2ta4ili&ii f&ei plitice a pp&ului n2t&u
e2te,
din acea2t! p&icin!, cMe2tiune de 1n2!n!t.i&e a in2tinctului
de
cn2e&/a&e a naiunii ' 1nt&=ade/!&, &ice plitic! eRte&n!
p&e9!ti=
ta&e .i &ice &epune&e 1n /ala&e a 2tatului 1n2u.i e2te mai
puin
funcie a di2pni4ilit!il& de 1na&ma&e dec0t a capacit!ii de a
&e3i2ta, p&e2upu2! 2au &ecun2cut!, a unei naiuni, F&a de
ce3iune
a unui pp& e2te mult mai puin dete&minat! de acumula&e
ma&e
de a&me &eci dec0t de eRi2tena e/ident! a unei /ine fie&4ini
de
ap!&a&e a naiunii .i de un cu&aG e&ic p0n! la ma&te, O naiune
nu
2e cn2lidea3! cu a&me, ci cu ameni, De aceea, pp&ul
en9le3 a
f2t cn2ide&at at0ta timp d&ept p&ei2 p&int&e aliaii din lumea
1nt&ea9!, pent&u c! 2e .tie c! 2e pate cnta pe 1nc!p!0na&ea
2!l4atic! a 9u/e&nului .i a ma&ii ma2e a naiunii, am4ele fe&m
Mt!&0te 2! 2e 4at! p0n! la /ict&ieN e2te .tiut c! ei nu=.i /&
p&ecupei
nici timpul, nici 2ac&ificiile .i c! /& pune 1n mi.ca&e tate
miGlacele,
Din acea2t! cau3!, a&mamentul eRi2tent mmentan nu t&e4uie
nici=
decum p&p&inal cu cel al alt& 2tate,
Dac! e2te de 1nele2 c! &e2ta4ili&ea plitic! a naiunii
9e&mane
e2te p&4lem! a &e2tau&!&ii /inei de a t&!i, e2te cla& .i c!,
pent&u
a cn2lida acea2t! /in!, n=aGun9e 2! &ecu&9em la acele
elemente
deGa nainaleN ceea ce t&e4uie e2te Enainali3a&eaI ma2el&,
ca&e,
cum 2e /ede, 2unt antinainale,
>6? %uce&i&ea ma2el& la&9i
1n cn2ecin!, mi.ca&e t0n!&! ca&e=.i fiRea3! ca 2cp
&e2ta=
4ili&ea pute&ii 2tatului 9e&man 2u/e&an t&e4uie 2! 1nceap!
lupt!
nemila2! pent&u cuce&i&ea ma2el& la&9i,
#u&9Me3ia na2t&!, a.a 3i2 Enainal!I, e2te 1n2!, 1n
9ene&al,
at0t de Galnic!, mentalitatea ei nainali2t! e2te in2uficient
de3/l=
tat! 1nc0t pa&e limpede c!, din pa&tea ei, nu a/em a ne a.tepta
la
1mpt&i/i&e 2e&ia2! 1n faa unei plitici nainale /i9u&a2e, pe
plan
eRte&n .i inte&n, %Mia& dac!, din cau3a 4inecun2cutei ei
mipii,
pate pe&2i2ta ca .i dinia&!, 1n timpul lui #i2ma&cJ, 1n
mmentele
ap&piate ale eli4e&!&ii, 1nt&= atitudine de &e3i2ten! acti/! 1n
ce
p&i/e.te, din p&icina la.it!ii a&Micun2cute .i cMia& p&/e&4iale,
Altfel 2tau luc&u&ile cu mulimea cncet!enil& n.t&i
ca&e
au c!3ut 1n 4ala inte&nainali2mului, *u numai ca&acte&ul l&
f&u2t
.i un pic p&imiti/ 1i duce mai mult la /ilen!, ci cnduc!t&ii
e/&ei
ca&e 2unt, de altfel, 4&utali .i nec&u!t&i, Ei /& 3d&4i &ice
1nce&ca&e
de &idica&e a ;e&maniei, a.a cum dinia&! au f&0nt clana
/e&te=
4&al! a a&matei 9e&mane, Da& mai cu 2eam!, 9&aie
p&epnde&enei
inamice, nu numai c! ei /& 1mpiedica 1n 2tatul pa&lamenta&
p&acti=
ca&ea unei plitici eRte&ne nainale a&eca&e, ci /& face
imp2i4il!
e2tima&ea Gu2t! a pute&ii 9e&manil& .i a aliail& l&, Punctul
2la4,
ce=5 cn2tituie pent&u ni eRi2tena a cinci2p&e3ece miliane de
ma&Ri.ti, de demc&ai, de pacifi.ti, de cent&i.ti, nu ne e2te
cun2cut
numai nu!, el 2a&e .i 1n cMii 2t&!in!t!ii, ca&e, atunci c0nd
ap&ecia3!
/ala&ea unei p2i4ile aliane, ine cnt de 9&eutatea ace2tui
4u3
2t0nGenit&, *u te alie3i cu un 2tat a c!&ui ppulaie acti/! 2e
pune,
cel puin, pa2i/, la &ice plitic! eRte&n! Mt!&0t!,
(! ad!u9!m la a2ta c! di&i9uit&ii pa&tidel& t&!d!&ii
nainale
au de2e&i inte&e2ul 2! 2e pun!, din 2impla 9&iG! pent&u
p&teGa&ea
p&p&ie, la &ice 1nt!&i&e a 2tatului .i 2e /& pune,
Leciile i2t&iei nu ne pe&mit 2! cncepem c! pp&ul
9e&man
1.i /a &ec0.ti9a 2ituaia de alt!dat! f!&! a &e9la cntu&ile cu
ce&ca&e
au cau3at .i au 2!/0&.it p&!4u.i&ea nemai/!3ut! a 2tatului, 1n
faa
t&i4unalului p2te&it!ii, niem4&ie 565C nu /a fi p&i/it ca
2impl!
t&!da&e, ci ca t&!da&e de pat&ie,
1n ace2te cndiii, &e2ta4ili&ea independenei
;e&maniei 1n
eRte&i& e2te le9at! 1n p&imul &0nd de &e2ta4ili&ea 2pi&itului fe&m
.i
/lunta& al pp&ului n2t&u,
*umai din punct de /ede&e teMnic, 1n2!, 90ndul unei
inde=
pendene a ;e&maniei fa! de eRte&i& apa&e f!&! 2en2, at0t c0t
ma&ea
ma2! a pp&ului nu /a fi di2pu2! 2! 2e pun! 1n 2luG4a ideii de
li4e&tate,
>6B *ainali2mul .i ma2ele
Din punct de /ede&e pu& milita& e2te de ne1ndielnic!
e/iden!
pent&u &ice fie& c! un &!34i nu 2e pate face cu 4ataliane de
2tudeni, ci c! ne t&e4uie, pe l0n9! c&eie&e, .i pumnii,
T&e4uie 4ine 1nele2 1n ace2t 2en2 faptul c!, dac! p/a&a
ap!&!&ii nainale e l!2at! pe 2eama intelectualil&, naiunea
e2te
p&i/at! de un 4un ce nu /a putea fi 1nlcuit, Tine&ii intelectuali
9e&mani ca&e, 1n &e9imentele de /lunta&i, .i=au 9!2it ma&tea
1n
Fland&a lui 5658, ne=au lip2it cumplit dup! aceea, Ei e&au elita
naiunii .i pie&de&ea l& nu putea fi cmpen2at! 1n cu&2ul
&!34iului,
La fel cum lupta nu 2e pate 1nt&eine dec0t dac! 4atalianele
de
a2alt 2e 1n9&a.! cu muncit&i, e2te la fel de imp2i4il 2!
p&e9!te.ti
teMnic dac! 1n 1nt&ea9a 2cietate nu dmne.te unitate
p&fund!,
1nt&einut! de /in! fe&m!,
O&, pp&ul n2t&u, 4li9at 2!=.i t0&a2c! 3ilele, de3a&mat
2u4
p&i/i&ile miil& de 2emnata&i ai T&atatului de la "e&2aille2, nu
pate
lua nici m!2u&! de p&e9!ti&e teMnic! at0ta timp c0t Ma&da
du.manil&
inte&ni nu /a fi decimat! .i &edu2! la acea2t! Gid/ime, a c!&ei
G2nicie
1nn!2cut! 1i pe&mite 2! /0nd! tt .i &ice pe lume pent&u t&ei3eci
de
a&9ini, Da& ea e a&anGat! acum W Dimpt&i/!, ma2a milianel&
de
ameni ca&e, din cn/in9e&e plitic!, 2e pune &idic!&ii naiunii, ne
pa&e
in/inci4il! cel puin at0ta /&eme c0t n=a f2t cm4!tut! .i 2mul2!
din
inimile .i din c&eie&ul ei cau3a 2tilit!ii, adic! ideile ma&Ri2mului
inte&nainali2t, O&ic0t am eRamina p2i4ilitatea &ecuce&i&ii
inde=
pendenei ca 2tat .i ca pp&, p&e9!ti&ea pliticii eRte&ne, pune&ea
1n
mi.ca&e a f&el& 2au p&e9!ti&ea 4!t!liei 1n2!.i, cndiia de 4a3!
&!m0ne, me&eu .i 1n tate ca3u&ile, at&a9e&ea p&eala4il! a ma&ii
ma2e
a pp&ului c!t&e ideea de independen! nainal!,
Dac! nu ne &ec0.ti9!m li4e&tatea 1n afa&!, &ice &ef&m!
inte&n!, cMia& 1n ca3ul cel mai 4un, nu /a 1n2emna dec0t c&e.te&e
a
capacit!ii na2t&e, ca .i c0nd am fi un fel de clnie pent&u
celelalte
naiuni, #eneficiile 1nt!&i&ii na2t&e ecnmice H 2au a ceea ce
de2emnea3! cu ace2t numeH/& me&9e la ai n.t&i dmni
cnt&l&i
inte&nainali .i &ice ameli&a&e de &din 2cial &eali3at! la ni
/a
2p&i 1n a/antaGul l& p&du2ul muncii na2t&e, %0t de2p&e p&=
9&e2ele cultu&ale, ele nu pt &e/eni dup! 1mp!&i&e naiunii
9e&mane,
fiind p&ea le9ate de independena plitic! .i de li4e&tatea
pp&ului,
Deci, nu eRi2t! /iit& pent&u ;e&mania dec0t dac! &na&ea
ma2!
a pp&ului e2te cuce&it! de ideea nainal!, ia& cuce&i&ea
ace2teia
cn2tituie cea mai 1nalt! .i mai imp&tant! 2a&cin! a mi.c!&ii
na2t&eN
acti/itatea ace2teia nu t&e4uie 2! 2e &e3ume numai la 2ati2face&ea
ne/il& p&e3entului, ci ea t&e4uie 2! ia 1n cn2ide&a&e p&int&e
&e3ul=
>6C E*ainali3a&eaF ma2el&
tate .i u&m!&ile ce pate 2! le ai4! pent&u /iit&ul !&ii, A.a
c!, din
5656, ni am 1nele2 c! nua mi.ca&e t&e4uia 2! aGun9!,
1nainte de
&ice, 2! Enainali3e3eI ma2ele,
Pent&u tactica ce t&e4uia u&mat! &e3ult! 2e&ie de
4li9aii,
5, Pent&u a c0.ti9a ma2ele, 1n /ede&ea &ede.tept!&ii
nainale,
nici un 2ac&ificiu nu e2te p&ea ma&e,
O&ica&e a& fi cnce2iile de &din ecnmic ce /&
t&e4ui
ac&date muncit&il&, ace2tea nu 2unt cmpa&a4ile cu
4eneficiul pe
ca&e=5 a&e naiunea 1n an2am4lu, dac! ele cnt&i4uie la
1n9l4a&ea
p!tu&il& la&9i ppula&e 1n 2t&uctu&ile 2ciale din ca&e fac
pa&te,
*umai ni.te 2pi&ite miape .i m!&9initeHa.a cum
eRi2t!, din
p!cate, un at0t de ma&e num!& de in.i din mediile na2t&e
munci=
t&e.ti H nu pt cuna.te c! nici un a/0nt ecnmic nu /a fi
p2i4il
.i, ca u&ma&e, p&fita4il, at0ta timp c0t nu 2e /a 2ta4ili
p&fund!
2lida&itate 1nt&e pp& .i naiune,
Dac!, 1n timpul &!34iului, 2indicatele a& fi p&teGat cu
1nfl!c!&a&e
inte&e2ele muncit&il&, dac!, fie cMia& 1n timpul
&!34iului, ele
1n2ele a& fi 2mul2 1nmiit, p&in 9&e/!, cn2im!m0ntul
ant&ep&en&il&,
pt atunci a/i3i de di/idende, pent&u &e/endic!&ile muncit&il&
pe ca&e= i
p&imau, dac! .i=a& fi eRp&imat cu at0ta fanati2m cultul
pent&u ideea
9e&man!, u&m!&ind 1ndeplini&ea ap!&!&ii nainale .i dac! a&
fi dat
pat&iei, cu aceea.i a&da&e, 1mpin2! p0n! la pa&Ri2m, tt
ceea ce 2e
dat&ea3! pat&iei, &!34iul n=a& fi f2t pie&dut, %0t de
ne2emnificati/e
a& fi f2t tate ace2te cnce2ii ecnmice, cMia& .i cele mai ma&i,
fa! de
1n2emn!tatea ne2pu2! a /ict&ieiW
A2tfel, 1nt&= mi.ca&e ce caut! 2! &edea pp&ului
9e&man pe
muncit&ul 9e&man, e2te imp&tan t 2! 1nele9em c! 2ac&ificiile
ecnmice
2unt ne9liGa4ile at0ta /&eme c0t nu cmp&mit t!&ia
independenei
ecnmiei nainale,
>, Educaia nainal! a ma2ei nu 2e pate &eali3a
dec0t pe
calea, indi&ect!, a &idic!&ii 2ciale N numai p&in ace2t miGlc
2e pt
4ine cndiiile ecnmice de 4a3! ce=a& pe&mite fiec!&uia
2!=.i ia
pa&tea lui din 4unu&ile cultu&ale ale naiunii,
7, E*ainali3a&eaI ma2ei nu pate fi 1n nici un ca3
4inut!
p&in Gum!t!i de m!2u&! 2au p&int&=un ap2tlat timid, ci
p&int&=
temeinic! cncent&a&e de f&e, de2f!.u&at! cu fanati2m, p0n! la
inta
ce t&e4uie atin2!, %a&e/a2!3ic!, nu 2e pate face un pp&
EnainalI,
1n 2en2ul fa&te indul9ent pe ca&e=5 dau ace2tui cu/0nt
4u&9Me3ii de
acum N t&e4uie acinat 1n 2en2 nainal, cu tat!
impetu3itatea
ce&ut! de 2luiile eRt&eme,
Ot&a/a nu pate fi neut&ali3at! dec0t p&in antidt .i
numai
>66 E*ainali3a&eaF ma2el&
4u&9Me3ii in2ipi3i pt 2!=.i 1ncMipuie c! ni.te p&cedee 9en
cale de
miGlc 1i /& cnduce 1n 1mp!&!ia ce&u&il&,
Ma&ea ma2! a unui pp& nu 2e cmpune nici din
p&fe2&i,
nici din diplmai, Ea e2te puin pe&mea4il! la idei a42t&acte,
Din
cnt&!, /ei tul4u&a mai u.& 1n 3na 2entimentel& .i aici 2e
9!2e2c
&e2&tu&ile 2ec&ete ale &eaciil& ei, fie p3iti/e, fie ne9ati/e,
Ea nu
&eacinea3! 4ine, de altminte&i, dec0t 1n 2p&iGinul unei
manife2t!&i
de f&! &ientat! cla& 1nt&= di&ecie 2au 1n di&ecia pu2!,
da&
nicidat! 1n fa/a&ea unei Gum!t!i de m!2u&! e3itante 1nt&e
cele
du!, A fundamenta ce/a pe 2entimentele mulimii ce&e
ttdat! ca
ele 2! fie eRt&a&dina& de 2ta4ile, %&edina e2te mai 9&eu de
clintit
dec0t .tiina, d&a92tea e2te mai puin 2cMim4!ta&e dec0t
2tima, u&a
e2te m0i du&a4il! dec0t antipatia, 1n tate epcile, f&a ca&e a
p&nit
pe p!m0nt &e/luiile cele mai /ilente a 2tat mult mai puin
1n
p&clama&ea unei idei .tiinifice, ca&e punea 2t!p0ni&e pe
mulimi,
dec0t 1nt&=un fanati2m 1n2ufleit& .i 1nt&= /e&ita4il! i2te&ie
ca&e le
am4ala ne4une.te,
O&icine /&ea 2! c0.ti9e ma2ele, t&e4uie 2! .tie ca&e e
cMeia ce
de2cMide u.a inimii l&, Aici 4iecti/itatea 1n2eamn!
2l!4iciune,
/ina 1n2eamn! f&!,
8, *u 2e pate c0.ti9a 2ufletul pp&ului dec0t dac!, 1n
timp
ce lupi pent&u atin9e&ea p&p&iului 2cp, caui 2! di2t&u9i
&ice
inamicGR caut! 2! 2e pun! 1n d&um,
1n tate epcile, pp&ul a cn2ide&at ataca&ea
nemila2! a
ad/e&2a&il& ca d/ad! a 1nd&ept!i&ii 2ale N pent&u el,
&enuna&ea
la di2t&u9e&ea l& 1n2eamn! 2! te 1ndie.ti de d&eptul lui,
1n2eamn!
cMia& 2! ne9i c! el eRi2t!,
Ma2a nu e2te dec0t pa&te a natu&ii' 2entimentele nu=i
pe&mit
2! t&!ia2c! 1n 4un! a&mnie cu amenii ca&e nu a2cund faptul
c! /&
cnt&a&ul a ceea ce /&ea ea 1n2!.i, Ea nu cncepe dec0t /ict&ia
celui
mai ta&e .i nimici&ea celui mai 2la4 2au, cel puin, 2upune&ea
f!&!
cndiii,
E*ainali3a&eaI ma2el& na2t&e nu /a putea &eu.i
dec0t
dac!, pe l0n9! lupta du2! pent&u a cuce&i 2ufletul pp&ului,
2e /a
1nt&ep&inde di2t&u9e&ea cel& ce ne t&!/e2c din eRte&i&,
D, Tate ma&ile p&4leme ale timpului n2t&u 2unt
p&4leme
de mment .i nu &ep&e3int! dec0t cn2ecina un& cau3e
di2tincte,
O cau3! 1nt&e tate p&e3int!, ttu.i, ea 2in9u&!,
imp&tan!
fundamental! ' menine&ea &a2ei 1n &9ani2mul 2cial, *umai
1n
20n9e &e3id! f&a 2au 2l!4iciunea mului Ppa&ele ca&e nu
&ecu=
n2c .i nu ap&ecia3! imp&tana fundamentel& &a2iale
2eam!n! cu
7@@ E*ainali3a&eaF
ma2el&
amenii ca&e a& /&ea 2! cnfe&e cani.il& calit!ile
9a&il& f!&! a
1nele9e c! &apiditatea .i dcilitatea cani.ului nu 2unt calit!i
d40ndite
p&in d&e2aG, ci 2unt ine&ente &a2ei 1n2!.i, Ppa&ele ca&e
&enun! 2!=.i
menin! pu&itatea &a2ial! &enun!, 1n acela.i timp, la
unitatea 2ufle=
tea2c! a tutu&& 9e2tu&il& l&,
Di2lca&ea fiinei l& e2te cn2ecina fi&ea2c! .i
inelucta4il! a
alte&am 20n9elui, ia& de3a9&e9a&ea f&el& 2pi&ituale .i
c&eata&e nu
e2te dec0t efectul mdific!&il& adu2e fundamentel&
&a2iale,
%el ca&e /&ea 2! eli4e&e3e pp&ul 9e&man de
impe&feciunile
manife2te, ca&e nu 2unt ine&ente &i9inil& lui, /a t&e4ui
1nt0i 2! 2e
eli4e&e3e de cei ca&e 5=au 1mpin2 pe calea ace2t&
impe&feciuni
*aiunea 9e&man! nu 2e /a mai putea &idica din nu
dac! nu
2e pune cu Mt!&0&e p&4lema &a2ial! .i, p&in u&ma&e,
p&4lema
e/&eia2c!,
P&4lema &a2ei nu e2te numai cMeia i2t&iei lumii
ci 2i a
cultu&ii umane,
U
?, 1nc&p&a&ea 1nt&= cmunitate inte&nainal!
a ma&ii
ma2e a pp&ului n2t&u, ca&e a2t!3i e2te 1n ta4!&a
inte&nainali2=
mului, nu cmp&t! nici &enuna&e la ideea c! fieca&e
ap!&!
inte&e2ele le9itime ale amenil& de cndiia 2a, Tate
inte&e2ele
pa&ticula&e ale dife&itel& cndiii .i p&fe2iuni nu t&e4uie
2! an=
t&ene3e nicidecum 2epa&a&e 1nt&e cla2e ' nu 2unt dec0t
fenmene
&e3ult0nd n&mal din mdalit!ile /ieii na2t&e
ecnmice %n2ti
tui&ea 9&up!&il& p&fe2inale nu 2e pune cu nimic
f&m!&ii unei
/e&ita4ile cmunit!i a pp&ului, c!ci acea2ta cn2t! 1n
unitatea
2ciet!ii 1n p&4lemele ca&e p&i/e2c 2cietatea,
Inc&p&a&ea unei 2t!&i, de/enit! cla2! 2cial!, 1n
cmunita=
tea pp&ului, 2au numai 1n 2tat, nu 2e p&duce p&in
c4&0&ea
cla2el& 2upe&ia&e, ci p&in &idica&ea cla2el& infe&ia&e
#u&eMe3ia
de a2t!3i n=a f2t 1nc&p&at! 1n 2tat p&in m!2u&i luate de
n4ilime
ci p&in p&p&ia ei acti/itate du2! pe di&ecie p&p&ie,
Muncit&ul 9e&man n=a int&at 1n cmunitatea
9e&man! ca
u&ma&e a un& 2cene de f&ate&ni3a&e lac&im9en!, ci
pent&u c! 2i=a
&idicat cn.tient 2ituaia 2cial! .i cultu&al! p0n! la
atin9e&ea 2en=
2i4il! a ni/elului alt& cla2e,
O mi.ca&e ca&e=.i at&i4uie un 2cp a2em!n!t& /a
t&e4ui 2!
caute ade&eni 1nt0i 1n ta4!&a muncit&il&, El nu t&e4uie
2! 2e
ad&e2e3e cla2ei intelectuale dec0t 1n m!2u&a 1n ca&e acea2ta
/a 2e2i3a
pe deplin 2cpul p&pu2, E/luia ace2tui fenmen
t&an2f&mat& .i
de ap&pie&e 1nt&e cla2e nu e2te t&ea4! de 3ece 2au du!3eci
de ani c
eRpe&iena ne duce cu 90ndul c! el /a cup&inde nume&a2e
9ene&aiiU
7@5 E*ainali3a&eaF ma2el&
%el mai ma&e 42tacl 1n calea ap&pie&ii dint&e
muncit&ul
de a2t!3i .i clecti/itatea nainal! nu e2te acti/itatea
&ep&e3en=
tanil& inte&e2el& c&p&ati/e, ci aceea a lide&il& ca&e
luc&ea3! 1n
2en2ul inte&nainali2mului 1nt&=un 2pi&it 2til pp&ului .i
pat&iei,
Acelea.i a2ciaii 2indicale =H cndu2e din punct de
/ede&e
plitic 1n 2en2 nainal .i ppula& H /& t&an2f&ma
miliane de
muncit&i 1n mem4&i de /ala&e &idicat! ai clecti/it!ii
nainale,
f!&! ca a2ta 2! influene3e a2up&a luptel& i3late ce 2e pt
pu&ta pe
un te&en 2t&ict ecnmic,
O mi.ca&e ca&e /&ea 2!=5 &edea n&a4il pe muncit&ul
9e&man
pp&ului 2!u .i 2!=5 2mul9! din utpia inte&nainali2t!
t&e4uie 2!
atace mai 1nt0i cu ultimele pic!tu&i de ene&9ie anumite
cncepii
ca&e dmne2c 1n mediile pat&nale ' .i anume c!, dat!
int&at 1n
cmunitatea ppula&!, muncit&ul /a pie&de, din punct de
/ede&e
ecnmic, miGlacele de ap!&a&e 1n faa pat&nuluiN mai
mult, cea
mai ne1n2emnat! tentati/! de ap!&a&e a inte&e2el& ecnmice
/itale
ale muncit&il&, cMia& cele mai Gu2tificate, e2te un atac
1mpt&i/a
inte&e2el& clecti/it!ii,
A cm4ate a2emenea te&ie 1n2eamn! 2! cm4ai
min=
ciun! cun2cut!, clecti/itatea pp&ului nu=.i impune
ce&inele
numai un& pa&tide, ci tutu&&,
F!&! 1ndial!, un muncit& p!c!tuie.te 1mpt&i/a
2pi&itului
clecti/it!ii pp&ului atunci c0nd, f!&! cn2ide&aie pent&u
4inele
pu4lic .i pent&u menine&ea 2t!&ii ecnmiei nainale,
2p&iGinindu=
2e pe f&a 2a, f&mulea3! &e/endic!&i eRa9e&ate, Da& un
ant&ep&en&
nu le3ea3! mai puin cmunitatea c0nd, p&in metde de
eRplata&e
inuman! .i p&in /e&ita4il! eRt&ca&e, 2e face /in/at de
&eaua f=
l2in! a f&ei de munc! a naiunii .i c0.ti9!, ca un c!m!ta&,
miliane
din 2uda&ea muncit&il&,
El pie&de a2tfel d&eptul de a=.i 3ice EnainalI .i de a
/&4i de
cmunitate ppula&!, c!ci el nu e2te dec0t canalie
e9i2t! ca&e
2eam!n! nemulumi&ea .i p&/ac! lupte ca&e 2e 1nl!nuie,
lupte
ca&e, 1n tate cMipu&ile, /& d!una !&ii,
Re3e&/&ul din ca&e /a t&e4ui 2! 2e adape mi.ca&ea
na2t&! /a
fi 1n p&imul &0nd ma2a muncit&il&, E2te /&4a de a 2mul9e
acea2t!
ma2! din utpia inte&nainali2t!, din 2ufe&ina 2cial!, de a
2cate
din 2!&!cia cultu&al! .i de a face din ea un element Mt!&0t,
/al&2,
animat! de 2entimente nainale, de /in! nainal!, de
cmuni=
tatea na2t&! ppula&!,
Dac! 1n mediile nainali2te luminate 2e 9!2e2c ameni
ata.ai
fie&4inte de pp& .i de /iit&ul lui .i cn.tieni de imp&tana
luptei
7@> E*ainali3a&eaF ma2el&
al c!&ei p&e e2te 2ufletul ace2tei ma2e, amenii &e2pecti/i
/& fi
4ine/enii 1n &0ndu&ile mi.c!&ii na2t&e, Ei /& cn2titui
e.afdaGul
util al 2pi&itului, Ace2tea fiind 3i2e, ni nu /m c!uta 2!
at&a9em de
pa&tea na2t&! /itele elect&ale 4u&9Me3e, *e=am 1nc!&ca
a2tfel cu un
le2t a c!&ui mentalitate a& a/ea mai cu&0nd ca efect
1ndep!&ta&ea de
mi.ca&e a un& 2t&atu&i mult mai imp&tante ale 2ciet!ii,
De2i9u&, te&etic e2te f&um2 2! /&ei 2! 9&upe3i 1n
aceea.i
mi.ca&e ma2ele cele mai la&9i, luate de 2u2 p0n! G2, Da&
t&e4uie inut
cnt de u&m!ta&ele ' e2te p2i4il 2! deii influen!
p2iMl9ic!
2uficient! a2up&a cla2ei 4u&9Me3e pent&u a=i inculca nile
ideiN &i
cMia& Gu2t! cmp&eMen2iune a luc&u&il&N da& nu pi 2! te
90nde.ti
2! faci 2! di2pa&! calit!ile 2pecifice 2au, mai 4ine 3i2,
impe&feciunile
a c!&& &i9ine .i e/luie u&c! in /eac, 1n 2f0&.it, 2cpul
n2t&u nu
e2te 2cMim4a&ea 2pi&itel& 1nt&= ta4!&! deGa nainali2t!N e
/&4a de
a aduce la ni pe cei din ta4!&a antinainal!,
Acea2ta e2te ideea ce t&e4uie p0n! la u&m! 2!
&dne 1nt&ea9a
tactic! a mi.c!&ii,
B, Lua&ea ace2tei p3iii unilate&ale, .i tcmai
p&in acea2ta
fa&te cla&!, t&e4uie 2! 2e &e9!2ea2c! .i 1n p&pa9anda
mi.c!m .i,
in/e&2, p&pa9anda na2t&! 2e /a 2t&!dui 2= de3/lte la
&0ndul ei,
Pent&u ca p&pa9anda 1n 2p&iGinul mi.c!&ii 2! fie
eficace,
t&e4uie eRe&citat! 1nt&= 2in9u&! di&ecieN dac! nu, din cau3a
dife&enei
de f&maie intelectual! a cel& du! ta4e&e de fa!,
p&pa9anda n=a&
fi 1nelea2! de una din ele, 2au &e2pin2! de cealalt!,
pent&u c! 2e
2p&iGin! pe ade/!&u&i e/idente .i p&in u&ma&e
neinte&e2ante,
%Mia& manie&a de eRp&ima&e .i tnul adptat nu 2e
pt 2p&iGini
la fel pe du! 2t&atu&i ale 2ciet!ii diamet&al pu2e,
Dac! p&pa9anda &enun! la anume nai/itate de
eRp&e2ie,
ea nu /a 2en2i4ili3a ma2ele, Dac! /a 1n9l4a, dimpt&i/!,
1n /&4ele
.i faptele ei, tat! a2p&imea de 2entiment a ma2el&, nu /a
aGun9e la
mediile a.a 3i2 EintelectualeI,
P&int&e 2ut! de pe&2naGe, ca&e 1.i 3ic &at&i, nu
2e /& 9!2i
3ece ca&e 2! .tie 2! /&4ea2c! la fel de eficient .i de fi&e2c
pe aceea.i
tem!, a2t!3i, unui audit&iu de m!tu&!t&i de 2t&ad!, de
l!c!tu.i .i de
/idanG&i, ia& m0ine un& p&fe2&i uni/e&2ita&i .i un&
2tudeni, Eu
1nele9 2! le /&4e2c 2u4 f&m! ce &!2punde capacit!il&
de a2imi=
la&e ale un&a .i ale alt&a, ca&e eRe&cit! a2up&a l& aceea.i
influen!
.i de3l!nuie la unii ca .i la ceilali aceea.i fu&tun! de
aplau3e,
Me&eu t&e4uie 2! ne fie p&e3ent 1n minte c!
90ndul cel mai
f&um2 dint&= te&ie ele/at! nu pate, cel mai f&ec/ent, nu
2e pate
&!2p0ndi dec0t p&in inte&mediul 2pi&itel& mde2te .i fa&te
mde2te,
7@7 E*ainali3a&eaF ma2el&
*u e2te /&4a de ceea ce a& putea 2pune c&eat&ul
unei idei
9eniale, ci de ceea ce aGun9e acea2t! idee 1n 9u&a celui ce
t&an2mite
.i de 2ucce2ul pe ca&e=5 4ine 1n acea2t! f&m!,
De aceea, f&a eRpan2i/! a 2cial=demc&aiei, mai
mult 2pu2,
a mi.c!&ii ma&Ri2te, 2e 4a3ea3! 1nde2e4i pe unitate, .i, ca
ata&e, pe
t&!2!tu&a unif&m! a pu4licului c!&uia i 2e ad&e2ea3!,
%u c0t ideile eRpu2e p!&eau mai limitate, &e2pecti/
cMia&
&edu2e, cu at0t ele e&au mai u.& acceptate .i pu2e 1n
p&actic! de
ma2! ale c!&ei capacit!i c&e2pundeau pe&fect fu&aGului
intelectual
ca&e=i e&a 2e&/it,
De aceea, nua mi.ca&e t&e4uia 2! 2e an9aGe3e pe
cale in
acela.i timp 2impl! .i cla&!,
P&pa9anda t&e4uie meninut!, at0t ca fnd, c0t .i ca
f&m!,
la ni/elul ma2el&, .i nu t&e4uie 2!=.i m!2a&e /ala&ea
dec0t p&in
&e3ultatele 4inute,
1n adun!&ile ppula&e, &at&ul ca&e /&4e.te cel mai
4ine nu
e2te acela ca&e 2imte 1nd&ept0ndu=2e 1n2p&e el inteli9ena
a2i2tenei,
ci acela ca&e cuce&e.te inima ma2ei,
Un EintelectualI ca&e, 1nt&= aduna&e ppula&!, a&
c&itica
me2cMin lip2a de ele/aie a 90ndi&ii 1nt&=un di2cu&2 ce a&
acina
de2cMi2 a2up&a p!tu&il& de G2, pe ca&e e /&4a 2! le
cuce&im, n=a&
d/edi dec0t ttala incapacitate de Gudecat! .i /idul de
/ala&e, 1n
p&i/ina nii mi.c!&i,
*u ne t&e4uie, 1n 2e&/iciul p&pa9andei, dec0t
intelectuali
2u2cepti4ili 2! ne 1nelea9! de2tul de 4ine mi2iunea .i elul
pent&u a
Gudeca acti/itatea de p&pa9and! numai dup! 2ucce2ele ei .i
nicide=
cum dup! imp&e2ia ce le=a f!cut=, 1nt&=ade/!&, p&pa9anda
nu 2e
face pent&u a alimenta mentalitatea nainali2t! a
amenil&, ca&e
deGa au, ci pent&u a=i c0.ti9a pe inamicii cncepiei na2t&e
a2up&a
pp&ului 9e&man, dac! 2unt ttdat! de acela.i 20n9e cu
ni,
1n 9ene&al, metdele deGa eRpu2e 2uma&, c0nd am t&atat
de2p&e
p&pa9anda 1n timp de &!34i, 1mi pa& pe&fect cn/ena4ile
pent&u
mi.ca&ea na2t&!, din cau3a p&cedeel& de2e4it de pt&i/ite
pent&u
a l!mu&i ideile,
(ucce2ul a d/edit ma&ea /ala&e a ace2t& metde,
C, MiGlcul de a &eu.i p&int&= mi.ca&e de &ef&me plitice nu
/a fi nicidat! l!mu&i&ea 2au influena&ea f&el&
cnduc!ta&e '
ceea ce t&e4uie e2te cuce&i&ea pute&ii plitice, O idee ca&e
t&e4uie 2!
&!2ta&ne lumea nu a&e numai d&eptul, ci .i dat&ia de a=.i
a2i9u&a
miGlacele ca&e fac p2i4il! cnc&eti3a&ea elementel& 2ale,
(ucce2ul
e2te 2in9u&ul Gudec!t& ca&e decide Gu2teea 2au
inGu2teea unei
7@8 Aut&itate 2up&em!, &e2pn2a4ilitate 2up&em!
a2emenea 1nt&ep&inde&i .i, p&in cu/0ntul 2ucce2, eu nu 1nele9 ca 1n
565C
cuce&i&ea pute&ii, ci aciunea 4inef!c!ta&e a2up&a 1nt&e9ului
pp&U
A.ada&, nu t&e4uie 2! cn2ide&!m &eu.it! l/itu&! de 2tat
H
cum p&clama a2t!3i 1n ;e&mania unii ma9i2t&ai f!&!
cn.tiin!
H pent&u ca &e/luina&ii /& i34uti 2! ia 1n p2e2iune
pute&ea ci
numai daca naiunea, 9&aie cuce&i&ii 4iecti/el& ce .i le
fiRa2e
mi.ca&ea &e/luina&!, e2te mai 1nfl&ita&e dec0t 2u4
&e9imul t&e=
cut, :udecata nu 2e pate aplica &e/luiei 9e&mane, cum 2e
intitu=
lea3! l/itu&a de f&! a 4andiil& din tamna lui 565C
Da& dac! cuce&i&ea pute&ii plitice e2te p&ima cndiie pent&u
a putea atin9e inteniile &ef&mei, atunci mi.ca&e ca&e a&e
a2tfel de
intenii t&e4uie, din p&ima 3i a eRi2tenei 2ale, 2! ia cun.tin!
de ceea
ce 1n2eamn! mi.ca&e de ma2! .i nu aceea de clu4 lite&a& al
un&
4!ut&i de ceai, 2au a un& 2ciet!i 4u&9Me3e de Guc!t&i de
ppice
6, In e2en!, ca .i 1n mdul intim de &9ani3a&e, nua mi.ca&e
e2te antipa&lamenta&!, adic! nea9! 1n 9ene&al p&incipiul H
ca .i 1n
&9ani3a&ea ei inte&n! H unei 2u/e&anit!i a maG&it!ii 1n
/i&tutea
c!&eia .eful 9u/e&nului e2te c4&0t la &an9ul de 2implu
eRecutant al
/inei alt&a, Mi.ca&ea impune p&incipiul c!, a2up&a
p&4lemel&
ma&i ca .i a cel& mici, .eful deine aut&itate
incnte2ta4il!
cmp&t0nd cea mai deplin! &e2pn2a4ilitate,
%n2ecinele p&actice ale ace2tui p&incipiu
2unt pent&u
mi.ca&ea na2t&! '
P&e.edintele unei 9&up!&i 2u4&dnat e2te in2talat 1n
funcia
de .ef al 9&upam de &an9 imediat 2upe&i& N el e2te
&e2pn2a4il de
cnduita 9&up!m 2ale ' tate cmi2iile 2unt la di2p3iia lui c
in/e&2
el nu depinde de nici cmi2ie,
U
*ici cmi2ie nu a&e d&ept de /tN nu eRi2t! dec0t
cmi2ii de
2tudiu, c!&&a .eful &e2pn2a4il le &epa&ti3ea3! 2a&cinile,
Din ace2t
p&incipiu decu&9e &9ani3a&ea u&m!ta&el&' #e3i&J, K&ei2 2au
;au
5
c
pe2te tt .eful e2te in2tituit de .eful imediat 2upe&i& .i 1n
acela.i
timp lui i 2e cu/in aut&itate deplin! .i pute&i nelimitate
*umai
.eful 1nt&e9ului pa&tid e2te ale2, dup! &e9ulile &9ani3aiei
de adu=
na&ea 9ene&al! a mem4&il&, El e2te 1n2! .eful eRclu2i/, Tate
cmi=
2iile 2unt m 2u4&dinea 2a N el nu depinde de nici una El
a&e
&!2punde&ea .i pa&t! 1nt&ea9! pe ume&ii 2!i, Dac! .eful a
/ilat
p&incipiile mi.c!&ii 2au a 2e&/it p&2t inte&e2ele ace2teia
&e/ine
pa&ti3anil& lui 2!=l dete&mine 2! cmpa&! 1n f&um 1n
/ede&ea un&
<*t!>
5, Di2t&ict, ce&c, &e9iune,
<Ant!>
7@D *ici mna&Mi2t, nici &epu4lican
ale9e&i ni .i a eli4e&!&ii de 2a&cini, Api el e2te 1nlcuit de
mul
ca&e pa&e cel mai capa4il .i e2te, la &0ndul lui, in/e2tit cu
aceea.i
aut&itate .i cu aceea.i &e2pn2a4ilitate,
%n2ide&a&ea unui a2emenea p&incipiu d&ept impe&ati/
e2te
una din dat&iile cele mai 2t&icte ale mi.c!&ii na2t&e, nu numai
1n
inte&i&ul ei, ci 1n cad&ul 1nt&e9ului 2tat,
%el ca&e /&ea 2! fie .ef /a duce, dat! cu aut&itatea
2up&em!
.i nelimitat!, 9&eaua p/a&! a unei &e2pn2a4ilit!i ttale,
%el ca&e nu e2te 1n 2ta&e 2! fac! fa! cn2ecinel&
aciunil&
lui, &i ca&e nu 2e 2imte un cu&aG2, nu e2te 4un de nimic ca .ef,
*umai
un e&u pate 2!=.i a2ume acea2t! funcie,
P&9&e2ul ci/ili3aiei mene.ti nu e2te p&du2ul unei
ma=
G&it!i, ci 2e 4a3ea3! numai pe 9eniul acti/it!ii un&
pe&2nalit!i,
Pent&u a &eda pp&ului n2t&u m!&eia .i pute&ea,
t&e4uie
mai 1nt0i eRaltat! pe&2nalitatea .efului .i &epu2! 1n tate
d&eptu&ile,
Din acea2t! cau3! mi.ca&ea, e2te antipa&lamenta&! N .i
cMia&
dac! 2e cup! de in2tituie pa&lamenta&!, n= face dec0t
pent&u a
ataca 1n /ede&ea e/it!&ii unui 2candal plitic 1n ca&e t&e4uie 2!
/edem
unul din 2emnele cele mai cla&e ale decadenei umane,
5@, Mi.ca&ea &efu3! 2! ia p3iie 1n cMe2tiuni ce dep!.e2c
cad&ul
muncii ei plitice .i ca&e nu pa& de imp&tan! fundamental!,
(cpul ei nu e2te &ef&ma &eli9ia2!, ci &e&9ani3a&ea
plitic! =
a pp&ului n2t&u, Ea /ede 1n cele du! cnfe2iuni &eli9ia2e
ni.te
2up&tu&i la fel de p&eia2e pent&u cn2e&/a&ea pp&ului
n2t&u N
ea lupt!, deci, 1mpt&i/a pa&tidel& ca&e cnte2t! &eli9iei &lul
fun=
damental de 2u2ine&e m&al! a /ieii, pent&u a nu face din ea
un
in2t&ument 1n fl2ul un& pa&tide,
Mi2iunea mi.c!&ii nu e2te &e2ta4ili&ea unei f&me
dete&minate
de 2tat, nici de a lupta cnt&a altei f&me 2tatale, ci 2! fiRe3e
p&incipiile
fundamentale f!&! de ca&e nici &epu4lica, nici mna&Mia nu pt
du&a,
Ea nu 1n2eamn! nici fnda&ea unei mna&Mii, nici
1nt!&i&ea
&epu4licii, ci c&ea&ea unui 2tat 9e&manic,
F&ma eRte&ia&! ce e2te dat! 2tatului pent&u a 1nc&na
pe&a nu p&e3int! nici imp&tan! e2enial! N e2te aface&e
ce 2e
&e9lea3! ulte&i& 1n funcie de p&tunitatea p&actic! a
mmentului,
La pp&ul ce 1nele9e, 1n 2f0&.it, ma&ile p&4leme .i ma&ile
ef&tu&i ine&ente eRi2tenei, p&4lema f&mei de 9u/e&n!m0nt
nu
t&e4uie 2! 2t0&nea2c! lupte inte&ne,
%Me2tiunea &9ani3!&ii inte&ne a mi.c!&ii e2te
p&4lem! nu
de p&incipiu, ci de adapta&e p&tun! la 2cpul u&m!&it,
%ea mai 4un! &9ani3aie nu e2te cea ca&e int&duce
1nt&e
7@? O&9ani3aia ca un &!u nece2a&
.eful unei mi.c!&i .i pa&ti3anii ei un cpi2 2i2tem de
inte&media&i,
ci aceea ca&e 1l c&eea3! pe cel mai 4un cu putin!, A
&9ani3a
1n2eamn! a t&an2mite unui fa&te ma&e num!& de ameni
idee
definit! H ce a luat na.te&e ttdeauna 1n capul unuia 2in9u&
H .i a
a2i9u&a api t&an2f&ma&ea ideii 1n &ealitate,
O&9ani3aia nu e2te, 1n ttul .i pent&u tt, dec0t un &!u
nece2a&,
Ea e2te, cel mult, un miGlc de a atin9e un 2cp anumeN ea nu e2te
2cpul,
Pent&u c! lumea p&duce mai multe c&eatu&i ma.inale
dec0t
c&eie&e 90ndita&e, ttdeauna e2te mai u.& 2! pui pe
picia&e
&9ani3aie dec0t 2! 1nt&upe3i ni.te idei, (tudiile de &eali3a&e
a unei
idei, 1n 2pecial c0nd a&e un ca&acte& &ef&mat&, 2unt, 1n linii
ma&i,
u&m!ta&ele '
O idee 9enial! ie2e ttdeauna dint&= minte a unui m
1n ca&e
2e t&e3e.te /caia de a=.i t&an2mite c&edina &e2tului lumii, El
p&edic!
ceea ce a cnceput .i 1.i c0.ti9! 1ncet=1ncet un num!& anumit
de
pa&ti3ani,
T&an2mite&ea di&ect! .i pe&2nal! a ideil& unui m
c!t&e
2emenii lui e2te metd! ideal!N de a2emenea, e2te cea mai
fi&ea2c!,
Pe m!2u&! ce 2p&e.te num!&ul adepil&, e2te din ce 1n ce
mai 9&eu
pent&u cel ca&e p&pa9! ideea 2! cntinue 2! acine3e
a2up&a pa&=
ti3anil& 1n md pe&2nal .i di&ect, 2!=i cmande .i 2!=i
c!l!u3ea2c!
pe ti, A.a cum eRtinde&ea t&eptat! a unei cmune,
ci&culaia
dint&=un lc 1n altul t&e4uie, pu& .i 2implu, 2! cn2tituie
4iectul unei
&e9lement!&i, la fel t&e4uie 2! te Mt!&!.ti 2! p&/ci
2candalu&i
2t0nGenita&e, Acea2ta e2te cau3! a 2tatului ideal' 2e /a
cuna.te
a.a &!ul nece2a& al &9ani3!&ii, T&e4uie p&e/!3ut! f&ma&ea
un&
mici 9&upu&i 2u4&dnate, ca, de eRemplu, 1n mi.ca&ea
plitic!, unde
9&upu&ile lcale 2unt celelalte elemente ale &9ani3aiei de
cndiie
mai ele/at!,
Ttdat!, 2e /a &i2ca dete&i&a&ea unit!ii de idei,
dac! 2e
cn2imte la a2tfel de f&acin!&i 1nainte ca aut&itatea
c&eat&ului de
dct&in! .i de .cal! pe ca&e le=a fndat 2! fie incnte2ta4il
cn2li=
date, *u 2e /a da nicidat! p&ea mult! imp&tan! eRi2tenei
unui
cent&u plitic .i 9e9&afic unde e2te cMia& 1nceputul mi.c!&ii,
"!lu&ile
ne9&e de la Mecca 2au /&aGa ma9ic! a Rmei dau 1n timp
mi.c!&il&,
ale c!&& 2edii 2unt, f&! ce /ine din unitatea inte&n! .i de
2upune&e
1n faa mului ce 2im4li3ea3! acea2t! unitate,
De aceea, c0nd 2unt c&eate celulele de 4a3! ale
&9ani2mului,
nu t&e4uie nicidat! ne9liGat! menine&ea 1nt&e9ii
imp&tane a
lcului de &i9ine a ideii .i de a=i &idica p&e2ti9iul,
Acea2t! eRalta&e nelimitat! a unui t&iplu punct de
/ede&e
7@B Aut&itatea &9ani2mului cent&al
2im4lic, m&al .i mate&ial, a2up&a lcului .i de unde p&/ine
ideea
.i unde 2e 2ta4ile.te di&ecia mi.c!&ii, t&e4uie u&m!&it! 1n
m!2u&a 1n
ca&e 1nmuli&ea infinit! a celulel& 2u4&dnate ale mi.!&ii
ce& ni
9&up!&i dup! mdelul &9ani3aiei,
Dac! num!&ul c&e2c0nd de adepi .i imp2i4ilitatea
de a
1nt&eine cntinuu cu ei le9!tu&i di&ecte duc la cn2titui&ea
un&
9&upu&i 2u4&dnate, la fel 1nmuli&ea la ne2f0&.it a ace2t&
9&upu&i
4li9! la &euni&ea 1n 9&up!&i mai ma&i pe ca&e le=am putea
numi, din
punct de /ede&e plitic, de pild!, a2ciaii &e9inale 2au
di2t&ictuale,
E &elati/ u.& 2! menii 9&upu&ile lcale cele mai de
G2 1n
ie&a&Mie 2u4 aut&itatea cent&al! a mi.c!&iiN din cnt&!,
t&e4uie 2!
&ecuna.tem 1nt&ea9a dificultate de a impune aut&itatea
&9ani3aiil&
de &an9 mai 1nalt ca&e 2e cn2tituie mai depa&te, Ttu.i, ace2t luc&u
e2te
fundamental pent&u 2al/9a&da&ea unit!ii .i, ca u&ma&e, a
pune&ii 1n
p&actic! a ideii,
Dac!, pe dea2up&a, &9ani2mele inte&media&e cele mai
im=
p&tante 2e &e9&upea3! 1nt&e ele, /edem cum c&e.te
dificultatea de a
a2i9u&a pe2te tt 2upune&ea a42lut! fa! de &dinele /enite
de la
&9anele cent&ale,
De aceea, an9&enaGele inte9&ale, ale unei &9ani3aii
nu t&e=
4uie pu2e 1n funcie dec0t 1n m!2u&a 1n ca&e aut&itatea
2pi&itual!Q
&9anului cent&al .i ideea ca&e=5 anim! pa& 9a&anie
a42lut!, 1n
2i2temele plitice, 9a&ania nu pa&e a fi cmplet! dec0t dup!
lua&ea
efecti/! a pute&ii,
Re3ult! c! di&ecti/ele pent&u &dna&ea inte&n! a
mi.c!&ii
2unt u&m!ta&ele'
a- %ncent&a&ea 1nt&e9ii acti/it!i la 1nceput 1nt&=un
2in9u&
&a. ' MiincMen, Reuni&ea 1n ace2t lc a unui 9&up de
pa&ti3ani
cmplet 2i9u&iN c&ea&ea unei .cli pent&u eRten2iunea
ulte&ia&! a
ideii, T&e4uie c0.ti9at! aut&itatea nece2a&! pent&u /iit&,
4in0nd
1n acela.i lc 2ucce2ele cele mai 2u42taniale .i cele mai f&apante
ca&e
2e pt 4ine,
Pent&u a face cun2cut! mi.ca&ea, ca .i pe .efii ei,
t&e4uie nu
numai 390l0it! 2en2i4il cn/in9e&ea c! .cala ma&Ri2t! ce
funcina aici
e&a in/inci4il!, ci demn2t&at! .i p2i4ilitatea unei mi.c!&i
pu2e,
4- (! nu fie c&eate aiu&ea 9&upu&i lcale dec0t dat! ce
aut&ita=
tea &9ani2mel& de cnduce&e din MuncMen a f2t definiti/
a2i9u&at!,
c- %n2titui&ea api a a2ciaiil& di2t&ictuale,
&e9inale 2au
de inut nu at0t atunci c0nd 2e /a 2imi ne/ia, c0t dup! ce
/& fi
4inute 9a&anii 2uficiente de 2upune&e ttal! fa! de &9anul
cen=
t&al,
7@C (t&uctu&a&ea inte&n! a mi.c!&ii
Mai mult, c&ea&ea de &9ani2me 2u4&dnate depinde de
num!&ul indi/i3il& pe ca&e=i c&edem capa4ili 2! fie e/entual
dele9ai
ca .efi,
La ace2t punct eRi2t! du! 2luii'
a- Mi.ca&ea di2pune de miGlacele financia&e nece2a&e
pent&u
at&a9e&ea .i in2t&ui&ea amenil& inteli9eni capa4ili 2! de/in!
mai
t0&3iu .efi, Ea pune la t&ea4! pe&2nalul a2tfel c0.ti9at pent&u
cau3!
.i=5 fl2e.te metdic, adapt0ndu=5 2t&ict 2cpului p&pu2, mai
ale2
1n p&i/ina tacticii p&acticate,
(luia acea2ta e2te cea mai facil! .i mai &apid!N ea
p&e2upune
ttu.i 1n2emnate miGlace pecunia&e, c!ci ace2t 2i de .efi nu e2te
1n
2ituaia de a luc&a pent&u mi.ca&e dec0t dac! e2te &et&i4uit,
4- %a u&ma&e a luptei de &e2u&2e financia&e, mi.ca&ea nu
e2te
1n m!2u&! 2! 2e fl2ea2c! de ni.te .efi pe p2t de funcina&iN
ea
e2te ne/it! 2! apele3e la amenii ca&e luc&ea3! din na&e,
Acea2t! cale e2te cea mai lun9! .i cea mai ane/ia2!,
%n=
duce&ea mi.c!&ii t&e4uie 2! la2e une&i nedef&i.ate &e9iuni
1ntin2e,
atunci c0nd nu di2pune de nici un pa&ti3an al ei capa4il 2!
&9ani3e3e
.i 2! di&iGe3e acti/itatea 1n &e9iunea 1n cau3!,
(e pate 1nt0mpla ca te&it&ii /a2te 2! nu fe&e nici un
fel de
&e2u&2e 1n ace2t 2en2, 1n timp ce alte lcalit!i 2! p2ede di 2au
t&ei
ameni de capacitate ap&ape e9al!, Dificult!ile ca&e pt /eni de
aici
2unt cn2ide&a4ile .i nu pt fi &e3l/ate dec0t dup! mai muli ani,
Da& cndiia p&im! pent&u 2t&uctu&a&ea un& elemente
ale
&9ani3aiei e2te .i &!m0ne pune&ea 1n f&unte a mului pt&i/it,
Tt a.a cum t&up! f!&! fie& /a fi lip2it! de /ala&e, tt
a.a
.i &9ani3aie plitic! &!m0ne inpe&ant! dac! nu a&e
cnduc!t&ul
ca&e=i t&e4uie,
Dac!,nu di2pui de pe&2nalitate pe ca&e 2= pui in
f&untea
unui 9&up lcal, e mai 4ine 2! te a4ii de la cn2titui&e dec0t 2!
e.ue3i,
Pent&u a fi cnduc!t& nu aGun9e 2! ai /in!, t&e4uie
.i
aptitudini' da& pute&ea /lunta&! .i ene&9ia t&ec 1naintea
9eniului
2in9u&, %el mai 4un cnduc!t& e2te cel ca&e &eune.te
capacitatea,
2pi&itul Mt!&0t .i pe&2e/e&ena 1n eRecuie,
"iit&ul unei mi.c!&i e2te cndiinat de fanati2mul .i
de
intle&ana pe ca&e adepii ei le aduc p&in faptul c! ei cn2ide&!
ca
2in9u&a mi.ca&e Gu2t!, cu mult 2upe&ia&! tutu&& cm4inaiil&
de
acela.i &din,
E2te e&a&e fa&te ma&e 2! c&e3i c! f&a unei mi.c!&i
c&e.te
p&in uni&ea cu mi.ca&e anala9!, A& fi pate mai ma&e
de3/lta&e
la 2up&afa!, ca&e, 1n cMii unui 42e&/at& 2upe&ficial, pate
p!&ea
7@6 Fanati2mul intle&ant
c&e.te&e a f&ei ei' 1n &ealitate, mi.ca&ea a& cnt&acta 9e&menul
unei 2l!4i&i inte&ne ce nu /a 1nt0&3ia 2! 2e fac! 2imit!, c
O&ice 2=a& putea 2pune de2p&e a2em!n!&ile dint&e du! mi.c!&i,
nu eRi2t! 2imilitudine p&nunat!, Dac! nu eRi2t! du! mi.c!&i,
atunci nu eRi2t! dec0t una 2in9u&!, Mai mult, 1n &ice punct a& fi
dife&enele H cMia& dac! nu 2=a& 4a3a dec0t pe /ala&ea dife&it! a
cel& di .efi H ele cMia& acl 2unt, Le9ea 4iecti/! a &ic!&ei
de3/lt!&i nu cmp&t! acupla&ea a du! &9ani2me dife&ite, ci
/ict&ia celui mai ta&e .i eRplata&ea metdic! a f&ei 1n/in9!t&u=
lui, ca&e nu e p2i4il! dec0t p&in lupta ce p&/ac!,
Uni&ea a du! pa&tide plitice ce 2eam!n! 1nt&e ele nu
pate
aduce dec0t a/antaGe pa2a9e&e' da&, 1n timp, un 2ucce2 a2tfel 4inut
de/ine cau3! a 2l!4iciunil& ce 2e /& manife2ta mai t0&3iu,
O mi.ca&e nu pate aGun9e imp&tant! dec0t dac! 1.i de3/lt!
nelimitat pute&ea inte&n! .i dac! eRtinde 1nt&=un md du&a4il,
&epu&t0nd /ict&ie definiti/! a2up&a tutu&& cncu&enil&,
F!&! nici 1ndial!, 2e pate 2pune c! f&a .i, dat! cu ea,
d&eptul la /ia! nu 2e de3/lt! dec0t 1n m!2u&a 1n ca&e admite, ca .i
cndiie de eRtinde&e, ideea de a 2e 4ateN 2e pate 3ice, de a2emenea,
c! mmentul c0nd mi.ca&e /a atin9e f&a maRim! e2te atunci c0nd
/ict&ia ttal! /a fi de pa&tea ei,
O mi.ca&e nu /a &eclama, deci, /ict&ia dec0t p&int&=
tactic!
ce, depa&te de a=i p&cu&a 2ucce2e imediate, da& de mment, 1i /a
a2i9u&a lun9! pe&iad! de matu&i3a&e .i /a impune lun9i 4!t!lii
p&/cate de intle&ana ei a42lut! fa! de alii,
Mi.c!&ile ce nu=.i dat&ea3! de3/lta&ea dec0t unei autintitu=
late a2ciaii de &9ani2me a2em!n!ta&e, adic! dec0t cmp&mi=
2u&il&, 2eam!n! cu ni.te plante de 2e&!,
Ele c&e2c 1n 1n!lime, da& le lip2e.te f&a de a 1nf&unta 2e=
clele .i de a &e3i2ta 1n faa fu&tunil& /ilente,
Pute&ea tutu&& ma&il& &9ani3aii ca&e 1nca&nau ma&e
idee
2=a 2p&iGinit pe fanati2mul cu ca&e ele 2=au &idicat, intle&ante, 2i9u&e
pe d&eptu&ile l& .i 1nc&e3!ta&e 1n /ict&ie cnt&a a tt ceea ce nu
e&a identic cu ele,
%0nd idee e2te 1n 2ine Gu2t! .i c0nd, 1na&mate cu acea2t!
cn/in9e&e, adepii ei p&ne2c la lupt! aici pe p!m0nt, ei 2unt
in/inci4iliN &ice atac 1mpt&i/a l& nu face dec0t 2! le 2p&ea2c!
pute&ile,
%&e.tini2mul nu a de/enit at0t de imp&tant f!c0nd cmp&mi2u&i
cu piniile fil2fice ale anticMit!ii, ap&ape a2em!n!ta&e cu ale
lui, ci p&clam0nd cu fanati2m infleRi4il p&p&ia 1n/!!tu&!,
75@ Fanati2mul intle&ant
A/an2ul apa&ent pe ca&e ni.te mi.c!&i plitice 1l
pt &eali3a,
aliniindu= 2e alt&a, e2te &epede dep!.it de p&9&e2ul
unei dct&ine
ce 2e &9ani3ea3! .i lupt! ea 1n2!.i 1n deplin!
independen!,
Mi.ca&ea t&e4uie 2!=.i 4i.nuia2c! mem4&ii 2!
nu /ad! 1n
lupt! un element 2ecunda& .i ne9liGa4il, ci 2cpul 1n2u.i,
De atunci,
ei nu 2e /& mai teme de 2tilitatea ad/e&2a&il&N din
cnt&!, /& 2imi
1n ea p&ima cndiie a &aiunii l& de a fi, *u 2e /&
teme de u&a
du.manil& pp&ului n2t&u .i de cncepia na2t&!
de2p&e lume N
ei /& Gindui, dimpt&i/!, cu 1nfl!c!&a&eN p&int&e
manife2t!&ile u&ii
ace2teia fi9u&ea3! minciuna .i calmnia,
%el ca&e nu e2te cm4!tut 1n 3ia&ele /&eie.ti, cel
ce nu deni=
9&ea3!, nu e2te nici un 4un 9e&man, nici un /e&ita4il
nainal=2ciali2tN
mentalitatea lui, lialitatea cn/in9e&il& .i pute&ea de
/in! au ca
m!2u&! eRact! 2tilitatea ce i= a&at! du.manul de
ma&te al pt=
pului de inf&maii,
T&e4uie me&eu 2emnalate pa&ti3anil& mi.c!&ii
.i, mai la
9ene&al, pp&ului 1nt&e9 c! 3ia&ele e/&eie.ti 2unt
e2!tu&! de
minciuni,
%Mia& c0nd un e/&eu 2pune ade/!&ul, face cu
2cpul p&eci2
de a a2cunde e2c&cMe&ie mai ma&eN .i 1n ace2t ca3, el
minte cu 4un!
.tiin!, E/&eul e2te un ma&e mae2t&u al minciunii '
minciuna .i
e2c&cMe&ia 2unt a&mele lui de lupt!,
O&ice calmnie, &ice calmnie de &i9ine
e/&eia2c! 1i 1n2em=
nea3! pe lupt!t&ii n.t&i cu cicat&ice 9l&ia2!,
Pe cel ca&e e2te deni9&at mai mult de ei, e2te cu
at0t mai mult
al n2t&u N celui c!&uia=i M!&!3e2c u&a cea mai
di2t&u9!ta&e e2te cel
mai 4un p&ieten al n2t&u,
%el ca&e dimineaa cite.te un 3ia& e/&eie2c 1n
ca&e nu e2te
calmniat t&e4uie 2! 2e 90ndea2c! la faptul c! 1n aGun .i=
a pie&dut
timpul de pman! N dac! 5=a& fi fl2it 4ine, e/&eul 5=a&
fi u&m!&it,
deni9&at, calmniat, 1nGu&at .i mu&d!&it, *umai cel ca&e
me&9e 1mp=
t&i/a ace2tui inamic de ma&te al pp&ului n2t&u .i al
&ic!&ei
ci/ili3aii a&iene, ca .i 1mpt&i/a meni&ii 1nt&e9i, a&e
d&eptul 2! 2e
a.tepte 2! fie inta calmniil& .i 2tilit!ii ace2tei &a2e,
%0nd ace2te p&incipii /& int&a 4ine 1n 20n9ele .i
1n m!du/a
pa&ti3anil& n.t&i, mi.ca&ea /a fi de ne3d&uncinat .i de
ne1nf&0nt,
Mi.ca&ea na2t&! t&e4uie 2! de3/lte, p&in tate
miGlacele,
&e2pectul pe&2nalit!ii, *u t&e4uie uitat nicic0nd c! pe
/ala&ea
pe&2nal! 2e 4a3ea3! /ala&ea a tt ce e2te uman .i c!
&ice idee .i
&ice aciune 2unt &dul pute&ii c&eata&e a mului, *u
t&e4uie uitat
nici c! admi&aia a ceea ce e2te m!&e nu e2te, nu
&ep&e3int! numai
755 F&ma&ea &e2pectului fa! de pe&2nalitate
un p&in2 de &ecun.tin! adu2 m!&eiei, ci .i un 4ine ce
1nl!nuie .i
une.te pe ti cei ca&e 1ncea&c! aceea.i &ecun.tin!,
Pe&2nalitatea e2te de ne1nlcuit, Ace2t luc&u e2te
mai cu
2eam! ade/!&at c0nd, 1n lc 2! 1nca&ne3e f&! mecanic!,
ea 1nca&=
nea3! un element cultu&al .i c&eat&, Un mae2t&u ilu2t&u nu
pate fi
1nlcuit ' nimeni altul nu pate 1nt&ep&inde te&mina&ea
pe&ei dup!
ma&te N la fel 2tau luc&u&ile cu un ma&e pet, cu un ma&e
90ndit&,
cu un ma&e m de 2tat .i cu un ma&e 9ene&al,
Ope&a l& a 1nclit pe te&enul a&tei N ea nu a f2t
fa4&icat! de
ma.in! N ea a f2t un dat natu&al al 9&aiei di/ine,
%ele mai ma&i &e/luii .i cele mai ma&i cuce&i&i ale
amenil&
pe ace2t p!m0nt, cele mai ma&i pe&e cultu&ale, &e3ultatele
nemu&i=
ta&e 4inute ca .efi de 9u/e&n etc,, tate ace2tea 2unt
pent&u
ete&nitate indi2lu4il le9ate de un nume, &!m0n0nd
2im4li3ate p&in
ace2t nume, A &enuna la ma9ie&ea unui ma&e 2pi&it
1n2eamn!
p&i/a&ea de f&! imen2!, aceea ce eman! din numele
4!&4ail& .i
femeil& ca&e au f2t ma&i,
E/&eii .tiu p&ea 4ine, Tcmai ei, ai c!&& ameni
ma&i n=au
f2t ma&i dec0t 1n ef&tu&ile l& di2t&ucti/e cnt&a
umanit!ii .i
ci/ili3aiei, culti/! acea2t! admi&aie idlat&!, Da& ei
1ncea&c! 2!
p&e3inte ca nedemn! .i 2ti9mati3ea3! 1n numele Ecultului
indi/i=
dualit!iiI,
Dac! un pp& e2te de2tul de la. ca 2! 2e &alie3e la
acea2t!
p!&e&e ne&u.inat! .i infatuat! a e/&eil&, el &enun! la cea
mai ma&e
f&! pe ca&e p2ed! ' c!ci e2te f&! &e2pecta&ea unui
m de
9eniu, cncepiile lui, pe&ele lui N da& nu e2te nici f&! 1n
&e2pec=
ta&ea ma2el&,
%0nd inimile 2unt 3d&4ite, c0nd 2ufletele di2pe&!,
atunci din
ne9u&a t&ecutului ie2 cei ca&e dinia&! au .tiut 2! fac! 2!
dea 1napi
ma&ile 2ufe&ine .i nelini.tile mene.ti, fen2a .i 2!&!cia,
a2e&/i&ea
intelectual! .i cn2t&0n9e&ea c&p&al! N ei 1.i la2! p&i/i&ile
a2up&a
mu&it&il& de3n!d!Gduii .i le 1ntind m0inile l&
nemu&ita&e,
*efe&icit pp&ul c!&uia 1i e &u.ine 2! le apuce,
$ $ $
%0nd am 1nceput 2! ne lan2!m mi.ca&ea, am a/ut
mai ale2 de
2ufe&it din cau3a faptului c! numele n2t&u nu 2punea nimic
nim!nui
.i nu t&e3ea nici ima9ine p&eci2! N acea2t! ince&titudine a
pu4licului
a2up&a na2t&! ne cmp&mitea 2ucce2ul,
;1ndii=/!, deci ' .a2e 2au .apte ameni, ni.te
necun2cui,
ni.te p0&lii, 2e adun! cu intenia de a c&ea mi.ca&e cu 2cpul
de a
&eu.i acl unde, p0n! 1n p&e3ent, ma&i pa&tide ce 1n9l4au
ma2e
75> Lamenta4ilele &&euniuni numite Eadun!&iF
cn2ide&a4ile au e.uat' &ecn2titui&ea unui ReicM 9e&man cu
f&!
.i 2u/e&anitate mai eRtin2e, Dac! cine/a .i=a& fi 4!tut Gc de
ni 2au
dac! am fi f2t atacai, am fi f2t 1nc0ntai, da& e&a de=a
d&eptul
dep&imant 2! t&ecem cmplet ne42e&/ai, ca 1n ca3ul n2t&u
N din
acea2t! cau3! 2ufe&eam cel mai mult,
%0nd am int&at 1n intimitatea ace2t& c0t&/a
ameni, nu
putea fi 1nc! /&4a nici de un pa&tid, nici de mi.ca&e,
Mi=am de2c&i2 deGa imp&e2iile de la p&imul meu
cntact cu
ace2t ce&c &e2t&0n2, Am a/ut atunci, 1n cu&2ul 2!pt!m0nil&
u&m!ta&e,
timpul .i p&ileGul de a 2tudia cum ace2t autintitulat pa&tid 2e
mani=
fe2ta .i a2ta, nu p!&ea 2! fie cu putin! 1nt&=un 2cu&t &!9a3,
#unule
Dumne3eu W ta4lul e&a atunci an9a2ant .i de2cu&aGam W *u
eRi2ta
1nc! nimic, da& a42lut nimic W Pa&tidul nu eRi2ta dec0t cu
numele .i,
de fapt, cmi2ia ca&e cup&indea an2am4lul tutu&&
mem4&il& e&a
eRact ceea ce /iam ni 2! cm4atem' un pa&lament,,, 1n
miniatu&! W
Li aici dmnea 2i2temul de /t .i, dac! cel puin, 1n ma&ile
pa&lamente
amenii 1.i pie&deau /cea ip0nd timp de luni de 3ile din
cau3a un&
p&4leme mai imp&tante, 1n m!&untul n2t&u cenaclu
&!2pun2ul dat
la 2c&i2a&e p&imit! de nu .tiu unde p&/ca deGa un
inte&mina4il
dial9W
#ine1nele2, pu4licul nu .tia nimic de tate ace2tea, La
Miin=
cMen nici ipenie de m nu cun.tea pa&tidul, fie .i dup!
nume, 1n
afa&! de c0i/a adepi .i puinele l& cun.tine,
In fieca&e mie&cu&i, a/eam 1nt&= cafenea din
MuncMen ceea
ce numeam .edin! a cmi2iei, ia& dat! pe 2!pt!m0n!
2ea&! de
cn/&4i&i, %um 1nt&e9ul pa&tid f!cea pa&te din cmi2ie,
a2i2tena e&a
fi&e.te me&eu aceea.i, De aceea, de aci 1nainte e&a /&4a 2!
l!&9im
ce&cul n2t&u &e2t&0n2, 2! c0.ti9!m ni ade&eni .i, 1nainte de
tate,
2! facem cun2cut cu &ice p&e numele mi.c!&ii,
Iat! cum am 1nceput' 1n fieca&e lun! .i, mai t0&3iu,
dat! la
cinci2p&e3ece 3ile, ni 1nce&cam 2! inem aduna&e,
In/itaiile pen=
t&u a a2i2ta la ele fu2e2e&! 2c&i2e la ma.in! 2au de m0n! .i ni
le=am
du2 pe p&imele ca&e au f2t di2t&i4uite, Fieca&e 2e ad&e2a
ce&cului de
cun.tine pent&u a t&a9e pe unul 2au pe altul la &euniunile
na2t&e,
Re3ultatul a f2t lamenta4il,
1nc! 1mi aminte2c de 2ea&a c0nd, dup! ce du2e2em eu
1n2umi
pt3eci de a2emenea 4ilete, a.teptam ma2ele ppula&e ce
t&e4uiau
2! /in!,
%u &! 1nt0&3ie&e, p&e.edintele Eadun!&iiI a t&e4uit
1n fine
2! de2cMid! .edina, E&am da& .apte, me&eu aceia.i,
Am aGun2 2! ne multiplic!m 4iletele la ma.in!
p&int&=un
ficiu de mate&iale de 4i&u din MuncMen N acea2ta ne=a
a2i9u&at
2ucce2ul c! la aduna&ea u&m!ta&e au f2t c0i/a audieni 1n
plu2,
Api num!&ul l& 2=a &idicat de la 55 la 57, la 5B, la >7 .i, 1n
2f0&.it,
la 78 de audit&i,
;&aie fa&te mde2tel& cMete, f!cute 1n ce&cul
n2t&u de
p0&lii, am putut 2! 2t&0n9em fndu&ile nece2a&e pent&u a
in2e&a 1n
2f0&.it anuna&ea unei adun!&i 1n EMuncMene& #e4acMte&I,
ca&e e&a
atunci independent,
De data acea2ta 2ucce2ul a f2t 1nt&=ade/!& uimit&,
*i p&e9!ti2em &euniunea la EHf4&0UuMau2 Kelle&I, la
Mun=
cMen +ca&e nu t&e4uie cnfundat! cu 2ala de fe2ti/it!i de la
EHf=
4&!uMau2I din MuncMen-, E&a 2!li! ce putea cup&inde cel
mult 57@
de pe&2ane, Mi=a p!&ut 2al! imen2!, ia& ni t&emu&am ti
c! nu
puteam, 1n 2ea&a fiRat!, 2! umplem cu pu4lic ace2t ma&e
edificiu,
La &a B, e&au 555 pe&2ane .i .edina a f2t de2cMi2!,
Un p&fe2& din MuncMen a f!cut un &ap&t, ia& eu
t&e4uia, ca
al dilea &at&, 2! iau pent&u p&ima a&! cu/0ntul 1n pu4lic,
Ace2t luc&u 1i p!&ea fa&te 1nd&!3ne p&imului
p&e.edinte al
pa&tidului, pe atunci dl, Ha&&e& N de altminte&i, el e&a un m
fa&te
2ince& .i e&a atunci cn/in2 c!, dac! eu a/eam alte aptitudini,
nu
a/eam pe cea de /&4it&,
%Mia& mai t0&3iu nu a f2t cMip 2!=l fac 2! &e/in! a2up&a
ace2tei
pinii,
Da& el 2e 1n.ela, Du!3eci de minute 1mi fu2e2e&!
ac&date 1n
acea2t! p&im! &euniune, ce 2e putea numi pu4lic!, pent&u a
a/ea
cu/0ntulN am /&4it /&eme de t&ei3eci de minute, Ia& ceea ce
am
2imit pu& .i 2implu 1nl!nt&ul meu, f!&! a .ti nimic, a f2t
cnfi&mat
de &ealitate' .tiam 2! /&4e2cW
Dup! t&ei3eci de minute, 1nt&ea9a 2!li! e&a
elect&i3at! .i
entu3ia2mul 2=a manife2tat mai 1nt0i 2u4 acea2t! f&m! 1nc0t
757 P&ima &euniune
apelul
meu la 9ene&3itatea a2i2tenei ne=a adu2 7@@ de m!&ci, ceea ce
ne=a
2c2 un ma&e 2pin din talp!, P&eca&itatea miGlacel& na2t&e
finan=
cia&e e&a atunci at0t de ma&e c! nu puteam nici cMia& 2!
tip!&im
in2t&uciunile de u3 inte&n, nici 2! 2catem cele mai 2imple
fi
/lante, De acum 1ncl, p2edam un mic fnd, 9&aie c!&uia
ni am
putut 2! ne cntinu!m lupta ene&9ic! pent&u a 4ine m!ca&
luc&u&ile
de ca&e duceam cea mai ma&e lip2!,
Da& 2ucce2ul ace2tei p&ime adun!&i de a&eca&e
imp&tan!
a f2t, dint&=un alt punct de /ede&e, fa&te fecund!,
1ncepu2em deGa 2! aduc la cmi2ie un a&eca&e num!& de
f&e
tine&e p&a2pete, 1n timpul lun9ii pe&iade a 2e&/iciului
milita&,
758 (ldaii, 4a3a mi.c!&ii
f!cu2em cun.tin! cu un ma&e num!& de cama&a3i de
t&ea4! ca&e
1ncepeau atunci, 1ncet, 2! ade&e la mi.ca&e,
Ace.tia e&au ni.te tine&i, eRecutani 4i.nuii cu
di2ciplina .i
ca&e aduceau din a&mat! ace2t eRcelent p&incipiu c! nimic
nu e2te
imp2i4il .i 2e pate me&eu 2! aGun9i la ceea ce /&ei,
Imp&tana unui a2tfel de afluR de 20n9e p&a2p!t mi
2=a a&!tat
dup! c0te/a 2!pt!m0ni de cla4&a&e,
P&imul p&e.edinte al pa&tidului 1n acel mment, dl,
Ha&&e&,
e&a 3ia&i2t .i, ca ata&e, 1n3e2t&at cu 1ntin2! cultu&!, Pent&u
un .ef de
pa&tid 1n2! el a/ea ta&! fa&te 9&a/! ' nu .tia 2! /&4ea2c!
mulimi=
l&, El 1.i f!cea 1n deplin! cun.tin! un &!u en&m N 1i lip2ea
1n2! .i
ma&ele elan .i acea2ta tcmai pate din cau3a lip2ei ttale a
ma&il&
da&u&i &at&ice, de ca&e 2ufe&ea,
Dl, D&eRle&, pe atunci p&e.edinte al 9&upului lcal
din Miin=
cMen, e&a un 2implu muncit&N cu at0t mai mult el nu eRi2ta ca
&at&N
de altfel, nu fu2e2e milita& nici 1n timp de pace, nici 1n timp de
&!34i,
a2tfel 1nc0t, deGa 2la4 .i e3itant 1n 1nt&ea9a lui fiin!, 2e
&e2imea c!
nu 2e f&ma2e la 2in9u&a .cal! ca&e .tie 2! t&an2f&me 1n
ameni
ade/!&ai fiinele de natu&! delicat!, f!&! 1nc&ede&e 1n ele,
Am0ndi
e&au f!cui din acela.i aluat, incapa4ili nu numai 2! duc! 1n
2uflete
c&edina fanatic! 1n /ict&ia mi.c!&ii, da& .i 2! 2f!&0me, cu
/in! .i
ene&9ie de neclintit, 42taclele ce 2t!teau 1mpt&i/a
me&2ului nii
idei, O a2tfel de 2a&cin! nu putea cn/eni dec0t un& ameni
al c!&&
t&up .i 2uflet, &upte din /i&tuile milita&e, c&e2pundeau
ace2t&
2emnalmente ' 2p&inteni ca ni.te 9a&i, du&i ca t/alul,
infleRi4ili ca
elul K&upp,
Eu 1n2umi e&am 1nc! 2ldat' timp de ap&ape .a2e
ani, mun=
ci2em 1n afa&! .i 1n inte&i&, a2tfel c!, la 1nceput, m! 2imeam
cmplet
2t&!in 1nt&=un mediu nu, Li eu m! de3/!a2em 2! 3ic '
EA2ta nu
me&9eI 2au EA2ta nu pate me&9eI &i E*u 2e pate &i2caI,
EE2te 1nc!
p&ea pe&icul2I etc,
De2i9u&, t&ea4a e&a pe&icula2!, f!&! nici 1ndial!,
1n 56>@,
1n multe &e9iuni ale ;e&maniei e&a pu& .i 2implu
imp2i4il 2!
&9ani3e3i aduna&e ca&e 2! fac! apel la ma&ile ma2e .i 2!
in/ite
pu4licul 2! /in! aici, %ei ca&e a& fi pa&ticipat la a2tfel de
&euniune
a& fi f2t di2pe&2ai, 4!tui, alun9ai, cu capetele
1n20n9e&ate,
DeQaceea, fa&te puini ameni e&au tentai de
a2emenea
i2p&a/!, 1n cele mai ma&i &euniuni, 3i2e 4u&9Me3e, a2i2tena
a/ea
4iceiul de a 2e 1mp&!.tia .i de a 2e 2al/a, p&ecum iepu&ii 1n
faa unui
c0ine, la apa&iia unei du3ine de cmuni.ti,
Da&, dac! &.ii nu d!deau delc atenie clu4u&il& de
4u&9Me3i
75D A dua aduna&e
fleca&i, al c!&& ca&acte& p&fund ne/in/at .i, p&in u&ma&e, .i
infen=
2i/ le e&a mult mai 4ine cun2cut dec0t cMia& cel& di&ect
inte&e2ai,
din cnt&!, e&au deci.i 2! licMide3e p&in &ice miGlace
mi.ca&e ce
li 2e p!&ea pe&icula2!, O&, ceea ce, 1n &ice timp, a acinat
cel mai
eficace, a f2t te&a&ea, /ilena,
Imp2t&ii ma&Ri.ti t&e4uie 2! fi u&0t de2tul mi.ca&ea
al c!&ui
2cp m!&tu&i2it e&a cuce&i&ea ace2tei ma2e ca&e, p0n! 1n
p&e3ent, e&a
1n 2e&/iciul eRclu2i/ al pa&tidel& e/&eie.ti .i financia&e
ma&Ri2te
inte&nainale,
DeGa titlul de Epa&tid muncit&e2c 9e&manI 1i eRcita
ta&e,
(e putea deduce u.& c! cu p&ima ca3ie 2e /a
p&duce
/ilent! &uptu&! cu cnduc!t&ii ma&Ri.ti, 1m4!tai 1nc! de
/ict&ie,
1n ce&cul &e2t&0n2 al mi.c!&ii de atunci eRi2tau teme&i
fa! de
a2tfel de lupt!, D&eam 2! &i2c!m c0t mai puin cu putin!
cnf&un=
ta&ea 1n pu4lic, de f&ic! 2! nu fim 1n/in.i, *e duceam deGa cu
90ndul
la faptul c! &e3ultatele p&imei na2t&e ma&i adun!&i /& fi
aneanti=
3ate, ia& mi.ca&ea di2t&u2! pate pent&u ttdeauna, E&am
1nt&=
2ituaie delicat! 1n ce p&i/e.te dct&ina mea, ca&e nu t&e4uia
2!
elude3e lupta, ci 2! caute .i 2! 1m4&ace 1n ace2t 2cp
ecMipamentul
ca&e, 2in9u&, a2i9u&! p&tecia 1mpt&i/a /ilenei, Te&a&ea
nu 2e
3d&4e.te cu 2pi&itul, ci cu te&a&e, Din ace2t punct de
/ede&e,
2ucce2ul p&imei na2t&e adun!&i 1mi cnfi&ma 2entimentul' am
p&in2
cu&aG pent&u a &9ani3a a dua aduna&e de anumit!
imp&tan!,
Ea a a/ut lc 1n ctm4&ie 5656 la E4el4&!uJelle& .i
a/ea ca
tem! #&e2t=Lit/2J .i "e&2aille2, pat&u &at&i lu0nd
cu/0ntul, Am
/&4it ap&ape &! .i 2ucce2ul meu a f2t mai ma&e dec0t
p&ima
dat!, *um!&ul audienil& u&ca2e la pe2te 57@, O tentati/!
de a
tul4u&a .edina a f2t 1n!4u.it! de cama&a3ii mei,
A0!t&ii la de3&dine lua&! la fu9! .i c4&0&!
2ca&a cu
cucuie 1n cap,
Dup! cinci2p&e3ece 3ile, 1n aceea.i 2al! a a/ut lc
nu!
aduna&e 1n p&e3ena a mai mult de 5B@ de pa&ticipani,
1nc!pe&ea e&a
plin!, Ia& am luat cu/0ntul, ia& 2ucce2ul meu a f2t .i mai
ma&e,
Am c!utat alt! 2al!' 1n 2f0&.it, am 9!2it una 1n cel!lat
cap!t al
&a.ului la EReicM=ul 9e&manI, pe 2t&ada DacMau, P&ima
aduna&e 1n
nul lcal a a/ut mai puini Ea2i2teniI dec0t p&ecedenta '
a4ia 58@
de pe&2ane,
(pe&ana a 1nceput din nu 2! 2cad! 1n cmi2ie N
pe2imi.tii
.i=au ima9inat c! p&icina ace2tei 2c!de&i a num!&ului de
pa&ticipani
e&a &epeta&ea p&ea f&ec/ent! a Emanife2t!&il&I na2t&e, Am
di2cutat
din 9&eu de2p&e a2ta 2u2in0nd c! un &a. de B@@@@@ de
lcuit&i
putea fa&te 4ine face lc nu
numai unei adun!&i la fieca&e
cinci=
2p&e3ece 3ile, ci la 3ece pe 2!pt!m0n! N c! nu t&e4uia 2! ne
l!2!m
de2cu&aGai de in2ucce2N c! e&am pe calea cea 4un! .i c!, mai
de/&eme
2au mai t0&3iu, 1nc!p!0na&ea .i cn2tana na2t&! ne /&
a2i9u&a
/ict&ia, De altfel, tat! acea2t! pe&iad! a anului 5656=56>@ n=a
f2t
dec0t una .i aceea.i lupt! pent&u a in2pi&a me&eu mai mult!
1nc&ede&e
in mi.ca&ea incipient! .i 1n eficacitatea /ict&ia2! a /ilenei
.i
pent&u ca acea2t! 1nc&ede&e 2! aGun9! un fanati2m capa4il, ca .i
c&edina, 2! &!2ta&ne munii,
U&m!ta&ea aduna&e inut! 1n aceea.i 2al!, mi=a dat ia&
d&ep=
tate, *um!&ul /i3itat&il& a dep!.it >@@, ia& 2ucce2ul apa&ent a
f2t
at0t de 2t&!lucit&, ca .i 2ucce2ul financia&,
Mi=am luat numaidec0t 2a&cina de a mnta nu!
&euniune,
Ea a a/ut lc 1n mai puin de cinci2p&e3ece 3ile, ia& mulimea
de
75? %n2tituia inte&n! a mi.c!&ii
audieni a dep!.it >B@ de pe&2ane,
Dup! cinci2p&e3ece 3ile am cn/cat pent&u a .aptea
a&! pe
pa&ti3anii .i pe p&ietenii nii mi.c!&i' acela.i lcal nu mai e&a
dec0t
fa&te puin 1nc!p!t& H a/eam de p&imit mai mult de 8@@ de
pe&2ane,
1n ace2t mment am 1nce&cat 2! d!m mi.c!&ii
cn2tituie
inte&n!, Micul n2t&u ce&c a au3it pe acea2t! tem! di2cuii
ade2e&i
fa&te /ii,
Din di/e&2e p!&i H deGa, atunci, .i a2ta du&ea3! 1nc! H
2=au
au3it c&itici c! mi.ca&ea a f2t numit! Epa&tidI, Am /!3ut me&eu
1n
p&ecupa&ea acea2ta d/ad! a incapacit!ii .i a 1n9u2timii
ameni=
l& ca&e 2e p&etau la a.a ce/a, E&au .i 2unt 1nttdeauna acei
ameni
ca&e nu .tiu 2! di2tin9! 1nt&e fnd .i f&m!, ca&e caut! 2! dea
/ala&e
unei mi.c!&i, 1mppn0nd= cu un nume at0t de 4m4a2tic .i
c0t
mai 2n& p2i4il, luc&u la ca&e te3au&ul lin9/i2tic al
2t&!m.il&
n.t&i 2e p&etea3! mai 4ine din nefe&ici&e pent&u ni,
Atunci e&a dificil 2! faci amenii 2! 1nelea9! c!,
&ice
mi.ca&e ce nu .i=a adu2 ideile la t&iumf .i p&in a2ta cMia& la
atin9e&ea 2cpului ei, e2te ttdeauna un pa&tid, cMia& dac!
1.i
at&i4uie cu in2i2ten! alt nume,
Dac! un m a&eca&e /&ea 2! a2i9u&e &eali3a&ea p&actic! a
unei
idei 1nd&!3nee, a c!&ei pune&e 1n pe&! 1i pa&e util! pent&u
cntem=
p&ani, el t&e4uie mai 1nt0i 2! caute pa&ti3ani 9ata 2! int&e 1n
aciune
pent&u a=i 2u2ine 2cpu&ile, Dac! 2cpu&ile lui 2e limitea3! la
di2=
t&u9e&ea pa&tidului de la pute&e .i la 1ncMeie&ea f!&0mi!&ii
f&el&,
ti amenii ca&e i 2e &alia3! cncepiei .i ca&e p&clam!
acelea.i
intenii /& fi din acela.i pa&tid, at0ta /&eme c0t 2cpul nu /a fi
atin2,
75B (ciali.tii E9e&man=&a2i.tiF
*u e2te dec0t pl!ce&ea de a .icana p&in cu/inte .i de a 9&ima2a ce
pt
1mpin9e pe /&eunul din acei te&eticieni cu pe&uc! H ale c!&&
2ucce2e p&actice 2unt 1n &ap&t in/e&2 cu 1nelepciunea l& H 2!
d&ea2c! 2! 2cMim4e eticMet! ima9in0ndu=.i c! mdific! a2tfel
ca&acte&ul de pa&tid, pe ca&e=5 au tate mi.c!&ile tine&e,
Din cnt&!'
Dac! e2te ce/a ce pate d!una pp&ului, acea2ta e2te
pune=
&ea 1mpt&i/! cu ni.te eRp&e2ii 9e&mane /ecMi, da& pu&e, ca&e nu
cad&ea3! cu timpu&ile p&e3ente .i ca&e nu &ep&e3int! nimic
p&eci2,
da& pate u.& cnduce la a Gudeca imp&tana unei mi.c!&i
dup!
numele pe ca&e=5 pa&t!,
E2te un ade/!&at 2candal, da& 2e pate 1nt0mpla de
nenum!&ate
&i 1n 3ilele na2t&e,
De altminte&i, t&e4uia deGa 2! at&a9 atenia, cum .i fac
cMia&
de atunci, cnt&a 2ciali.til& E9e&mani ppula&iI am4ulani, a
c!&&
pe&! p3iti/! e2te ttdeauna e9al! cu 3e&, ia&, din cnt&!,
1n90mfa=
&ea l& dep!.e.te &ice m!2u&!, T0n!&a mi.ca&e t&e4uia .i t&e4uie
2!
2e fe&ea2c! 2! p&imea2c! ameni, a c!&& 2impl! &efe&in! cn2t!
1n
decla&aia c! au luptat timp de t&ei3eci 2au pat&u3eci de ani
pent&u
aceea.i idee,
Dac! cine/a .i=a cMeltuit pat&u3eci de ani ene&9ia pent&u
ceea
ce 2e nume.te idee, f!&! a fi a2i9u&at ace2tei idei nici cel mai
mic
2ucce2 .i f!&! 2! fi 1mpiedicat /ict&ia ad/e&2a&ului, fe&! d/ada
incapacit!ii lui, 1n &ealitate a cel& pat&u3eci de ani, %el mai
pe&icul2
e2te c! a2tfel de c&eatu&i nu /& 2! int&e 1n mi.ca&e ca 2impli
mem4&iN
ei p&etind 2! fie p&imii ca .efi, 2in9u&a funcie, dup! p!&e&ea l&,
ca&e
me&it! acti/itatea l& antic! .i unde ei 2unt di2pu.i 2= cntinue,
Da&
e nen&ci&e 2! la.i mi.ca&e t0n!&! pe 2eama un& a2tfel de
ameniW T&ea4a e2te ca .i cu un m de aface&i' cel ca&e, 1n
pat&u3eci
de ani, a adu2 ca2! ma&e pe Gant!, e2te incapa4il 2! 1nceap!
aface&e
nu!N la fel, un Matu2alem E&a2i2tI, ca&e /ine cu ma&e idee ca&e
5=a
1nfl!c!&at, e2te incapa4il 2! cnduc! mi.ca&e t0n!&! .i nu!,
De altminte&i, ti amenii ace.tia nu /in pent&u a
cn2titui
f&aciune a nii mi.c!&i, pent&u a 2e&/i .i pent&u a luc&a 1n
2pi&itul
nii mi.c!&iN 1n cea mai ma&e pa&te a ca3u&il&, ei aGun9 2! aduc!,

dat! mai mult, nefe&ici&ea amenil& p&in aplica&ea ideil& l&

pe&2nale .i a2ta 2u4 p&tecia unei tine&e mi.c!&i .i dat&it!
p=
2i4ilit!il& pe ca&e ea le fe&!,,, Da& ce=a& t&e4ui 2! fie ideile
ace2t&a
e2te de2tul de dificil de eRplicat,
%a&acte&i2tica ace2t& c&eatu&i e2te c! ele /i2ea3! la /ecMii
e&i
9e&manici, la tene4&ele i2t&iei, la 2ecu&ile de piat&! de la ;e& .i
la
75C (!4ii de lemn .i piei de u&2
2cutu&iN 1n &ealitate ei 2unt cei mai &!i plt&ni ce 2e pt
ima9ina,
Fiind cMia& .i cei ca&e a9it! 1n tate p!&ile 2!4ii de lemn,
cpiate cu
9&iG! dup! /ecMile a&me 9e&mane .i 1.i acpe&! capul
4!&42 cu
piele de u&2 1mp!iat, cu ca&ne de tau& pe cap N c0t de2p&e
p&e3ent,
ei nu atac! dec0t cu a&mele 2pi&itului .i iau la fu9! 1n
9&a4a ma&e
de 1ndat! ce apa&e cea mai mic! m!ciuc! cmuni2t!, (i9u&,
p2te&i=
tatea nu 2e /a Mt!&1 2! le c0nte 1n eppei i2p&!/ile l&
e&ice,
Am 1n/!at 2!=i cun2c fa&te 4ine pe acei ameni, pent&u
c!
mi3e&a4ila l& cmedie nu=mi in2pi&! dec0t cel mai p&fund
de39u2t,
Felul l& de a acina a2up&a ma2el& e2te 9&te2c, ia&
e/&eul
a&e tt inte&e2ul 2!=i c&ue pe ace.ti cmediani E&a2i.tiI .i
cMia& 2!=i
p&efe&e ap!&!t&il& /iit&ului 2tat 9e&man, Ad!u9ai la
ace2tea c!
amenii &e2pecti/i au 1n90mfa&e nem!2u&at! .i c! p&etind,
1n ciuda
tutu&& d/e3il& a2up&a incapacit!ii l& pe&fecte, c!
1nele9 ttul
mai 4ine ca &icine N ei 2unt pla9! cu p&etenii de
n&a4ilitate,
ca&e ap&ecia3! c! nu e de aGun2 2! aplau3i actele e&ice ale
t&ecutului
.i c! a& t&e4ui .i ca p&p&iile l& aciuni 2! la2e p2te&it!ii
aminti&i
9l&ia2e,
P&int&e ti ace.tia e2te ade2ea fa&te 9&eu 2! ii
de2e4e.ti pe
cei ca&e acinea3! din &aiuni dete&minate,
Mai ale2 1n ace2t fel am a/ut me&eu 2entimentul c!
cei ce 1.i
2pun &ef&mat&i &eli9i.i H dup! /ecMea md! 9e&man!
H nu e&au
2t0&nii de f&e ce d&eau &idica&ea pp&ului n2t&u,
1nt&=ade/!&,
tat! acti/itatea l& 2e 2t&!duie.te 2! detu&ne3e pp&ul
de la lupta
cmun! cnt&a du.manului cmun, ca&e e2te e/&eul N 1n
lc 2!=5
cnduc! 1n acea2t! lupt!, ei 1l an9aGea3! 1n fune2te lupte
&eli9ia2e
inte2tine, Tcmai de aceea a& fi util 2! 1n3e2t&!m mi.ca&ea cu
pute&e
cent&al! ca&e 2! aplice aut&itatea a42lut! 1n cnduce&e,
*umai pe acea2t! cale a& fi p2i4il! inte&3ice&ea
&ic!&ei
acti/it!i a ace2t& elemente nci/e,
De aceea, ai n.t&i &e9i A22ue&u2 &a2i.ti 2unt
du.manii cei mai
1n/e&.unai ai mi.c!&ii ca&acte&i3ate de unitate .i de
di2ciplin!
&i9u&a2! 1n cnduce&e,
*u de9ea4a t0n!&a mi.ca&e, 2p&iGinindu=2e
atunci pe un
p&9&am cla&, 1nt&e4uina2e, 1n ace2t 2cp, cu/0ntul
E&a2i2tI, Ace2t
cu/0nt nu pate, 1nt&=ade/!&, din cau3a 1nele2ului /a9 al
niunii ce
eRp&im!, 2! 2e&/ea2c! d&ept p&9&am unei mi.c!&i .i
n=a& putea
cn2titui un c&ite&iu 2i9u& de fidelitate pat&itic! pent&u
un a2tfel
de pa&tid,
%u c0t niunea e2te mai ane/ie de definit 1n
p&actic!, cu at0t
ea admite mai multe inte&p&et!&iN cu c0t ace2tea 2unt
mai dife&ite,
756 Pent&u ce a f2t &e2pin2 cu/1ntul
E/lJ2cMF
cu at0t c&e.te p&4a4ilitatea de a i te al!tu&a,
Int&duce&ea unei cncepii at0t de p&2t definite,
at0t de
eRten2i4il! 1nt&=un num!& ma&e de di&ecii pe t!&0m plitic,
a& cn=
duce la di2t&u9e&ea &ic!&ei 2t&0n2e 1n lupt!,
*u pate eRi2ta 2lida&itate dac! fieca&e indi/id 1.i
p!2t&ea3!
p&ecupa&ea de a=.i ap!&a c&edina .i 2en2ul 1n ca&e=i
acinea3!
/ina,
La fel, e2te &u.in2 2! /e3i c0i ameni 1.i flutu&! pe
dea2up&a
ca2cMetei a2t!3i cu/0ntul E&a2i2tI .i c0i au cncepie
pe&2nal!
9&e.it! a2up&a niunii ' Un p&fe2& cun2cut 1n #a/a&ia,
cele4&u
militant, intelectual di2tin2, ca&e a f!cut de nenum!&ate &i
campanie
H ca .i intelectualii H 1mpt&i/a #e&linului, ap&pie
niunea de
E&a2i2tI de niunea de Emna&MieI, Acea2t! minte 2a/ant! nu
a uitat
dec0t un luc&u H eRplica&ea mai 1ndeap&ape p&in ce
elemente
mna&Miile 9e&mane ale t&ecutului 2unt identice cu cncepia
mde&n!
de E&a2i2mI,
Mi=e ta&e team! c! ace2t dmn nu /a aGun9e aici, *u
2e pate
ima9ina nimic mai puin &a2i2t dec0t cea mai ma&e pa&te a
cn=
2tituiil& mna&Mice, Dac! a& fi altfel, ace2tea n=a& fi
di2p!&ut nici=
dat! 2au di2pa&iia l& a& d/edi c!, cncepia 9ene&al! de2p&e
&a2i2m
e2te fal2!,
A.a c! fieca&e /&4e.te de2p&e &a2i2m cum 1l
1nele9e N
a2emenea multitudine de inte&p&et!&i nu pate fi luat! ca
punct de
pleca&e a unei mi.c!&i plitice militante,
*=a. in2i2ta a2up&a i9n&anei a42lute a un& In
#te3!t&ul,
1nainte=me&9!t&i ai 2eclului du!3eci, ca&e nu cun2c nici
&a2i2=
mul, nici 2ufletul pp&ului,
Ea e2te 2uficient demn2t&at! p&in faptul c! 2t0n9a
cm4ate
ca fiind &idicl!, l!20nd= 2! pala/&a9ea2c! .i lu0nd= 1n
de&0de&e,
%el ca&e, aici pe p!m0nt, nu aGun9e 2! fie u&0t de
du.manii lui,
nu e2te delc de3i&a4il 1n calitate de p&ieten al n2t&u, De
aceea,
p&ietenia ace2t& ameni nu e2te numai f!&! /ala&e pent&u
mi.ca&ea
na2t&!, ea 1i e2te cMia& d!un!ta&e, Ace2ta a f2t .i mti/ul
fun=
damental pent&u ca&e am ale2 1nt0i numele de Epa&tidI,
A/eam
d&eptul 2! 2pe&!m c! ace2t cu/0nt 2in9u& a& 1n2p!im0nta
1ndep!&t0nd
de ni &iul /i2!t&il& E&a2i.tiI, Acea2ta a f2t 1n 2f0&.it
&aiunea
pent&u ca&e ne=am p&it, 1n al dilea &0nd, la denumi&ea de
pa&tid
muncit&e2c 9e&man nainal 2ciali2t,
P&ima na2t&! denumi&e a 1ndep!&tat pe /i2!t&ii
timpu&il&
t&ecute, amenii /&4el& 9ale, ca&e fiRea3! 1n f&mule
Eideile
&a2i2teIN a dua ne=a eli4e&at de &ice 2ecMele ale ca/ale&il&
cu pal.
7>@ EA&mele 2pi&itualeF H ELuc&!t&ii 2ileni.iF
E2pi&itualI, de ti calicii Galnici, ca&e=.i in
EintelectualitateaI ca
pa/!3! 1n faa t&upului l& t&emu&0nd,
Fi&e.te, nu au p&e9etat 2! ne atace cu cea mai ma&e
/ilen!,
da& numai cu cndeiul, cum e&a de a.teptat din pa&tea un&
a2eme=
nea 90.te, La d&ept /&4ind, p&incipiile na2t&e nu le e&au
delc pe
plac ' E(! ne ap!&!m p&in /ilen! cnt&a &icui ne=a& ataca
p&in
/ilen! WI
Ei nu ne ap&piau fa&te ene&9ic de cultul 4&utal al
40tei, ci
.i de lip2a de 2pi&itualitate, %!, 1nt&= aduna&e ppula&!, un
Dem2=
tene pate fi &edu2 la t!ce&e de /&e cinci3eci de idii ca&e,
u&l0nd
.i 2cutu&0nd pumnii, nu /& 2!=5 la2e 2! /&4ea2c! nu=i
p&i/e.te pe
acei .a&latani, La.itatea l& cn9enital! nu=i /a eRpune
nicidat!
unui a2tfel de pe&icl, Ei nu luc&ea3! 1n a9lme&!&ile
39mta2e, ci
1n lini.tea ca4inetului,
%Mia& a2t!3i, nu m! p&icep de2tul de 4ine 2! at&a9
atenia
mi.c!&ii na2t&e tine&e a2up&a capcanel& pe ca&e le pt
1ntinde cei
pe ca&e 1i /m numi Eluc&!t&i 2ileni.iI, Ace.tia nu 2unt
numai
plt&ni, ci neputinci.i .i t&0nda/i, O&ice m ca&e .tie c0te
ce/a,
ca&e a pe&ceput un pe&icl, ca&e /ede cu cMii lui p2i4ilitatea
de a
da aGut& a&e, ce d&acu W, 4li9aia 2t&ict! de a nu face 1n
t!ce&e, ci
de a int&a pu4lic 1n a&en! 1mpt&i/a &!ului, pent&u a /indeca
lumea,
Dac! n= face, nu=.i cuna.te dat&ia, 2e d/ede.te
lamenta4il de
2la4 .i capitulea3! din la.itate, lene .i neputin!,
%ea mai ma&e pa&te a ace2t& Eluc&!t&i 2ileni.iI
acinea3!
ca .i cum a& .ti ce/a,,, Dumne3eu .tie ce W
*eputinci.i, ei caut! 2! 1n.ele 1nt&ea9a lume cu
tu&u&ile l&
de pa2=pa2, Lene.i, ei a& d&i 2! dea imp&e2ia c! de2f!.a&!,
1n
1nt&ea9a l& munc! a.a=3i2 2ilenia2!, acti/itate imen2!,
a2idu!,
1nt&=un cu/0nt, ace.tia 2unt ma9icieni, cnduc!t&i plitici
ca&e nu
pt 2ufe&i ef&tu&ile n&a4ile ale alt&a, %0nd unul din ace.ti
flutu&i
de napte E&a2i.tiI eRalt! /ala&ea luc&!t&ului 2ileni2,
putem
pa&ia la cta mie la unu c! t!ce&ea 1i e2te cmplet 2te&il!,
da& c! el
fu&!, da, fu&!, &dul muncii alt&a,
Ad!u9ai la ace2tea a&9ana .i ne&u.ina&ea 1n90mfat!
cu ca&e
acea2t! plea/!, de=a d&eptul lene.! .i tem!ta&e de lumin!,
pune
2t&!p0ni&e pe munca alt&a .i cple.e.te cu c&itici t&ufa.e
.i /ei
1nele9e c! 1nt&=ade/!& ea 2e face cmplice cu du.manul de
ma&te
al pp&ului n2t&u,
O&ica&e a9itat& ca&e a&e cu&aGul, u&cat pe ma2! de
Man,
1ncnGu&at de ad/e&2a&i, 2! ape&e 4!&4!te.te .i de2cMi2
p&p&ia /i=
3iune, /al&ea3! mai mult dec0t mie de indi/i3i ipc&ii,
mincin.i
7>5 P&ima ma&e aduna&e de ma2!
.i pe&fi3i, El /a cuce&i 2ince& pe unul 2au pe altul .i=l /a
at&a9e 1n
mi.ca&e, Acti/itatea 1i /a putea fi m!2u&at! cu p&4a
2ucce2ului,
De /&eme ce .a&latanii .i plt&nii ace.tia, ca&e=.i laud!
munca
1n 2u&din!, api 2e a2cund 2u4 /!lul unui &ep&4a4il
annimat, nu
2unt a42lut delc 4uni de ce/a 1n ce p&i/e.te p&2pe&itatea
pp&u=
lui n2t&u, ci ei 2unt ni.te /e&ita4ili 4n la&i,
$ $ $
La 1nceputul lui 56>@, am 1nt&ep&in2 &9ani3a&ea unei
p&ime
adun!&i, 1nt&=ade/!& ma&e, Ace2t luc&u a dat na.te&e un&
di2cuiiN
anumii cnduc!t&i din pa&tid 2cteau aface&ea cmplet
p&ema=
tu&! .i &e3ultatul 1ndielnic, P&e2a &.ia 1ncepu2e 2! 2e cupe
de ni,
ia& ni e&am de2tul de mulumii c! aGi n2e2em 2!=i 1nt!&0t!m
u&a, 1n
alte &euniuni 1ncepu2em 2! ne manife2t!m 2pi&itul de
cnt&adicie,
Fi&e.te, fieca&e din ni e&a imediat &edu2 la t!ce&e W Li, ttu.i,
aici
2t!tea 2ucce2ul' aGun9eam cun2cui .i, pe m!2u&! ce e&am
cun2cui
mai mult, 1mpt&i/a na2t&! 2e de3l!nuia a/e&2iunea .i fu&ia,
Pu=
team deci nut&i 2pe&ana c!, la p&ima na2t&! &euniune ma&e,
/m
p&imi /i3ita H pe pici& ma&eHa p&ietenil& n.t&i din ta4!&a
&.ie,
1mi d!deam 4ine 2eama .i eu c! &i2cam mult 2! fim
demlai,
Da& t&e4uia 2! aGun9em cMia& la lupt! .i dac! a2ta nu 2e
1nt0mpla
numaidec0t, 2e /a fi 1nt0mplat c0te/a luni mai t0&3iu,
*u depindea dec0t de ni 2! ne a2i9u&!m, din p&ima
3i,
cntinuitatea mi.c!&ii na2t&e, ap!&0ndu=ne p3iia cu
c&edin!
a&4!, p&int&= lupt! nemila2!, %un.team de2tul de 4ine
H .i
acea2ta e&a capital H mentalitatea pa&tidului &.u, pent&u a
.ti c!
&e3i2ten! 1n/e&.unat! a& a/ea ca p&im efect nu numai
1nd&epta&ea
ateniei a2up&a na2t&!, ci .i c0.ti9a&ea un& pa&ti3ani ni,
T&e4uia
deci 2! punem Mt!&0i acea2t! &e3i2ten!,
P&imul p&e.edinte al pa&tidului, pe atunci dl, Ha&&e&,
n=a
c&e3ut c! 2e pate ade&a la pinia mea 1n ceea ce p&i/ea ale9e&ea
dateiN
dup! ca&e, acin0nd ca m ne2t .i lial, a p!&!2it di&ecia
mi.c!&ii,
1n lcul lui a ap!&ut dl, Antn D&eRle&, %0t de2p&e mine,
eu
p!2t&a2em &9ani3a&ea p&pa9andei, de ca&e m! cupam de
atunci
temeinic,
Data p&imei ma&i adun!&i ppula&e a mi.c!&ii, 1nc!
necun2=
cut!, a f2t fiRat! pent&u >8 fe4&ua&ie 56>@,
Am cndu2 pe&2nal p&e9!ti&ile, Ele au f2t fa&te
2cu&te, De
altminte&i, ttul a f2t mntat 1n a.a fel 1nc0t 2! 2e pat! lua
deci3ii
cu iueala ful9e&ului, A2up&a un& cMe2tiuni, a c!&& di2cuta&e
a& fi
ce&ut 3ile 1nt&e9i de ef&tu&i, t&e4uia, dac! 2e p&e9!tea
aduna&e
pu4lic!, 2! iei p3iie 1n du!3eci .i pat&u de &e, Anuna&ea
&euni=
7>> F&ate&ni3a&ea 1nt&e ma&Ri2m .i cent&u
unii t&e4uia f!cut! p&in miGlci&ea afi.el& .i a manife2tel&
&edactate
1n 2en2ul deGa indicat de mine, cu ca&acte&e ma&i, /&4ind
de2p&e
p&pa9and! al c!&ei 2en2 e2enial iat!=5' aciune a2up&a ma2el&
la&9i,
limita&ea la c0te/a puncte, puine la num!& .i &epetate
cn2tant N
1nt&e4uina&ea unui teRt cnci2, cncent&at, .tiut pe de &2t .i
u30nd
de f&mule afi&mati/e N maRimum de pe&2e/e&en! 1n
p&pa9a&ea
ideii, &!4da&e 1n a.tepta&ea &e3ultatel&,
In p&i/ina cul&ii am ale2 &.ulN ea e2te cea ca&e
2timulea3!
cel mai mult .i t&e4uia 2! indi9ne3e /ilent .i 2! 1nt!&0te
ad/e&2a&ii,
f!c0ndu=ne a2tfel cun2cui ace2t&a .i 4li90ndu=i, de /ie,
de ne=
/ie, 2! nu ne mai uite,
U&m!&ile au a&!tat cla& c0&d!.ia plitic!, ce eRi2ta .i 1n
#a=
/a&ia, 1nt&e ma&Ri.ti .i pa&tidul de cent&uN ace2t luc&u 2=a
manife2tat
p&in 9&iGa pe ca&e pa&tidul ppula& 4a/a&e3, de 9u/e&n!m0nt,
a
1nce&cat 2! atenue3e, api 2! pa&ali3e3e efectul afi.el&
na2t&e
a2up&a ma2el& muncit&e.ti &.ii, Pliia, nemai9!2ind alt
miGlc ca
2! 2e 1mpt&i/ea2c! p&pa9andei na2t&e, 2=a luat p0n! la
u&m! de
afi.e, Ea a aGun2, ca 2! fac! pe placul a2ciail& ei &.ii,
ca&e
&!m0neau t!cui 1n um4&!, .i cu aGut&ul in2ti9!&ii pa&tidului
ppu=
li2t autintitulat nainal 9e&man, 2! inte&3ic! ttal afi.ele
ca&e
&eadu2e2e&! 1n 20nul pp&ului 9e&man 2ute de mii de
muncit&i
&!t!cii 1n M!i.ul inte&nainali2mului,
Ace2te afi.e, ca&e au f2t pu4licate 1n aneRele p&imel&
du!
ediii ale ace2tei c!&i, cn2tituie cea mai 4un! m!&tu&ie a
luptei
/i9u&a2e pe ca&e i&e4uia 2= duc! pe atunci t0n!&a mi.ca&e,
Ele /& a&iita p2te&it!ii 2en2ul eRact al /inei
na2t&e .i
pe&fecta lialitate a inteniil& na2t&e, Ele /& d/edi c0t de
a&4i=
t&a&e au f2t aut&it!ile 3i2e nainale, c0nd .i=au f!cut
dat&ie din
a 2t&an9ula mi.ca&e nainali2t! ca&e 1i de&anGa .i, p&in
u&ma&e,
&ecupe&a&e a ma&il& ma2e ale pp&ului n2t&u,
Ele /& cnt&i4ui, de a2emenea, la di2t&u9e&ea piniei
c! 1n
#a/a&ia e2te un 9u/e&n nainalN ele /& 2ta4ili, 1n 2f0&.it, p&in
cMia&
teRtul l&, c! #a/a&ia nainal! dint&e anii 565C=56>7 nu a
f2t
nicidecum c&eaia unui 9u/e&n nainal, ci, din cnt&!, pp&ul
a f2t
cel ca&e 2= a 2imit din ce 1n ce mai mult at&a2 de 2pi&itul
nainal, ia&
9u/e&nul cel ca&e a f2t 4li9at 2!=5 u&me3e,
;u/e&nanii 1n.i.i au f!cut tt p2i4ilul pent&u a Gena .i
a face
imp2i4ile p&9&e2ele ace2tei 1n2!n!t.i&i,
Ttu.i t&e4uie 2! eRcept!m du! pe&2ane'
P&efectul de pliie de atunci, E&n2t PMne&, .i
fidelul lui
cn2ilie&, O4e&amtmann=ul F&icJ, e&au 2in9u&ii 1nali
funcina&i
7>7 Redacta&ea p&9&amului
ca&e, 1n acea epc! deGa, a/eau cu&aGul de a fi 9e&mani 1nainte
de a fi
funcina&i, P&int&e aut&it!ile &e2pn2a4ile, E, PMne& e&a cel
ca&e
c!uta cel mai puin ppula&itatea, da& nut&ea cea mai /ie
&!2punde&e
fa! de pp&ul c!&uia 1i apa&ineaN el e&a 9ata 2! 2e an9aGe3e la
&ice
.i 2! 2ac&ifice ttul, cMia& p&p&ia /ia!, pent&u &e1n/ie&ea
pp&ului
9e&man pe ca&e=5 iu4ea mai p&e2u2 de &ice,
El 1mpiedica 2! Gace 1n M&! acea cate9&ie de
funcina&i
ca&e=.i c0.ti9au lefu&ile a2cult0nd de &dinele 9u/e&nului ca&e=i
M&!nea,
f!&! nici 9&iG! de a menine p&2pe&e 4unu&ile nainale ce
le
fu2e2e&! 1nc&edinate, de a 2e inte&e2a de pp& .i de a luc&a
pent&u
neat0&na&ea lui,
1nainte de &ice, el e&a fi&e ca&e, 2p&e de2e4i&e de
maG&i=
tatea dein!t&il& aut&it!ii a.a 3i2 de 2tat, nu 2e tem de
2tilitatea
t&!d!t&il& de pp& .i a&!, ci caut!, ca pe cea mai
f&uma2!
pda4! a unui m cum2ecade, U&a e/&eil& .i a ma&Ri.til&,
campa=
niile l& de calmnii .i de minciuni, au f2t unica lui na&e
1n
miGlcul mi3e&iei pp&ului n2t&u,
El e&a un m de lialitate 9&anitic!, de pu&itate
cla2ic!, de
&ectitudine 9e&man! .i pent&u ca&e de/i3a EMai 4ine ma&te
dec0t
2cla/ieI nu e&a numai /&4!, ci un 2t&i9!t din tat! fiina lui,
El .i cla4&at&ul lui, d&, F&icJ, 2unt, 1n cMii mei,
2in9u&ii
ameni ce cupau funcie 1n 2tat, ca&e nu puteau fi
cn2ide&ai
pa&ticipani la c&ea&ea unei naiuni 4a/a&e3e,
1nainte de de2cMide&ea p&imei na2t&e ma&i adun!&i, a
t&e4uit
nu numai 2! p&e9!te2c mate&ialul nece2a& pent&u p&pa9and!,
ci .i
2! tip!&e2c di&ecti/ele p&9&amului,
"i a&!ta mai detaliat, 1n a dua pa&te a ace2tei c!&i,
di&ec=
ti/ele pe ca&e le=am u&mat 2pecial pent&u a &edacta p&9&amul,
"&eau
da& 2! p&eci3e3 c! el 1.i p&punea nu numai 2! pun! la
di2p3iia
tine&ei mi.c!&i 2t&uctu&a .i cninutul, ci 2! l!mu&ea2c!
ma2el&
2cpu&ile u&m!&ite,
Mediile calificate d&ept luminate au 1nce&cat 2! fac!
2pi&ite,
api 2!= .i 4at! Gc .i 2! c&itice, :u2teea cncepiei de atunci
a pu2
1n e/iden! eficacitatea p&9&amului n2t&u,
De c0i/a ani am /!3ut n!2c0ndu=2e c0te/a du3ine de
mi.c!&i
ni, da& tate au di2p!&ut f!&! u&m!, ca m!tu&ate de /0nt,
Una
2in9u&! a &!ma2' pa&tidul muncit&e2c 9e&man nainal
2ciali2t, Ia&
a2t!3i, mai mult dec0t nicidat!, am cn/in9e&ea c! ace2t
pa&tid
pate fi cm4!tut, pa&ali3at, mini.t&ii m!&uni de pa&tid ne
pt
inte&3ice 2! /&4im, da& nu /& mai putea 1mpiedica t&iumful
ideil& na2t&e,
7>8 Redacta&ea p&9&amului
%0nd nu /m mai aGun9e nici cMia& 2! ne amintim
numele
pa&tidel& plitice a2t!3i la pute&e .i ale cel& ca&e le
&ep&e3int!,
4a3ele p&9&amului nainal=2ciali2t /& cn2titui
fundamentele
unui 2tat n!2c0nd,
Reuniunile pe ca&e le inu2em 1n cele pat&u luni ca&e
p&ece=
da2e&! luna ianua&ie 56>@, ne pe&mi2e2e&! 2! a9ni2im
puinele
miGlace de ca&e a/eam ne/ie pent&u tip!&i&ea p&imei
na2t&e
4&.u&i, al p&imului n2t&u afi. .i al p&9&amului n2t&u,
Dac! 1ncMei acea2t! p&im! pa&te a c!&ii cu p&ima
na2t&!
ma&e &euniune e2te pent&u c! &euniunea 1n di2cuie a 2pa&t
cad&ele
1n9u2te ale micii na2t&e a2ciaii, acin0nd pent&u 1nt0ia
dat! .i
1nt&= manie&! Mt!&0ta&e a2up&a celei mai pute&nice
p0&9Mii a
epcii na2t&e H pinia pu4lic!, Atunci nu a/eam dec0t
9&iG!' 2ala
/a fi plin! 2au /a t&e4ui 2! /&4e2c 1n faa un& 4!nci 9ale K
%&edeam
ne2t&!mutat c! /a /eni mult! lume .i c! 3iua aceea nu /a fi
ma&e
i340nd!, Acea2ta e&a 2ta&ea mea 2ufletea2c! a.tept0nd cu
ne&!4da&e
2ea&a aceea,
Ledina t&e4uia de2cMi2! la B,7@, La B,5D, c0nd am
p!t&un2 1n
2ala de fe2ti/it!i de la Hf4&!uMau2 din Plat3e la MiincMen,
am
c&e3ut c!=mi ie2e inima din piept de 4ucu&ie, En&mul lcal
H c!ci
el 1mi p!&ea 1nc! en&m H e&a plin, mai mult dec0t plin,
%apetele
e&au 2t&0n2e unele 1n altele, e&au acl ap&ape >@@@ de
pe&2ane,
Li, mai ale2, cei c!&&a /iam 2! ne ad&e2!m e&au din cei ce
/eni2e&!,
Mai mult de Gum!tate din 2al! p!&ea a fi cupat! de
cmuni.ti
.i de independeni, Dup! p!&e&ea l&, p&ima na2t&! ma&e
mani=
fe2taie e&a 2&tit! unui 2f0&.it p&ematu&,
Da& luc&u&ile 2=au 2cMim4at cu &epe3iciune, %0nd a
te&minat
p&imul /&4it&, am luat eu cu/0ntul,
Dup! c0te/a minute, 2e p&du2e 9&indin! de
1nt&e&upe&i,
1n 2al! i34ucni&! cicni&i /ilente, O m0n! din cei mai
fideli
cama&a3i de a&me ai mei .i ali pa&ti3ani 2e a4!tu&! a2up&a
cel& ca&e
tul4u&au &dinea .i i34uti&! 1ncet=1ncet 2! impun! un pic de
lini.te,
Am putut 2!=mi cntinui cu/0nta&ea, Dup! Gum!tate de
&!,
aplau3ele 1ncepeau 2! acpe&e 2en2i4il 2t&i9!tele .i &!9etele,
Am t&ecut api la p&9&am .i 5=am eRplicat pent&u p&ima
dat!,
De la un 2fe&t de &! la altul, 1nt&e&upe&ile e&au din ce
1n ce
mai mult dminate de ap&4!&i, %0nd, 1n 2f0&.it, am eRpu2
mulimii,
punct cu punct, cele >D de p&pune&i .i am &u9at= 2!=.i
p&nune
ea 1n2!.i Gudec!ile c&itice, tate punctele au f2t acceptate 1n
miGl=
cul unui entu3ia2m 1n c&e.te&e, 1n unanimitate, 1nc! dat! .i
me&eu
1n unanimitate, ia& c0nd 2=a aGun2 la ultimul punct ce atin2e2e
a2tfel
7>D Mi.ca&ea apuc! pe d&umul ei
inimile mulimii, a/eam 1n fa! 2al! plin! de ameni,
unii
p&int& = nu! cn/in9e&e, p&int&= c&edin! nu!, P&int&=
/in! nu!
%am dup! pat&u cea2u&i, 2ala a 1nceput 2! 2e
9lea2c!,
mulimea 1n9Me2uit! 2=a &e/!&2at 2p&e u.! ca un &0u cu ape
le=
ne.e .i ti acei ameni 2e 1m4ul3eau .i 2e 1m4&0nceau unii
pe
al i i , Atunci am 2imit c! 2e /& &!2p0ndi imediat, p0n!
depa&te,
1n pp&, p&incipiile unei mi.c!&i ca&e nu mat putea fi
cndam=
nat! la uita&e de acum 1ncl
(e ap&in2e2e un t!ciune 1n flac!&a lui a&3!ta&e
2e /a
c!li 1nt&= 3i pal.ul ca&e /a &eda li4e&tatea lui (ie9fned
9e&ma=
nicul, ia& naiunii 9e&maneH /iaa
(u4 cMii mei, &ede.tepta&ea 2e punea 1n mi.ca&e
^n
acela.i timp, eu /edeam ndic0ndu=2e 3eia &!34un!&ii
implaca=
4ile cnt&a 2ac&ile9iului de la
+
> niem4&ie l
c
>5C
(ala 2e 9li 1ncet
Mi.ca&ea apuca2e pe d&umul ei
(f0&.itul /lumului 5
$
%UPRI*(
%u/1nt 1nainte
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
7
^nd&epta& te&minl9ic,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5?
A/e&ti2mentul edit&il& f&ance3i,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
>B
P&efaa aut&ului,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
75
%apitlul 5, %!minul meu,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
77
%apitlul IIAni de 2tudiu .i de 2ufe&in! la "iena , , , , C@
%apitlul III, %n2ide&aii plitice 9ene&ale
cu p&i/i&e la .ede&ea mea la "iena , 88
%apitlul I", MuncMen,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5>?
%apitlul ", R!34iul mndial,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5D@
%apitlul "I, P&pa9anda de &!34i,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5?D
%apitlul "II, Re/luia,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
5B8
%apitlul "III, 1nceputul acti/it!ii mele plitice ,,,,,,,,,,,,,
56@
%apitlul I`, Pa&tidul Muncit&e2c ;e&man ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
56C
%apitlul `, %au3ele p&!4u.i&ii ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
>@D
%apitlul `i, Pp&ul .i &a2a,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
>D8
%apitlul `II, P&ima etap! a de3/lt!&ii
Pa&tidului Muncit&e2c ;e&man ,, ,,>67