Sei sulla pagina 1di 195

ABATERE

Nu te socoti singur intelept; teme-te de Domnul si abate-te de la rau!


Aceasta va aduce sanatate trupului tau si racorire oaselor tale.
- Prov. 3:7-8
Inceteaa! "iule! sa mai asculti invatatura!
daca ea te departeaa de invataturile intelepte. - Prov. #$:%7
ABERATIE
&n lucru pe care trebuie sa-l invete inca multe persoane
este ca mergand pe o cale rea nu poti a'unge la o destinatie buna!
&nii care se pretind in drum catre cer!
traiesc de parca s-ar indrepta intr-o cu totul alta directie.
ABILITATE
Pentru a "i cu adevarat in stare de ceva!
abilitatea trebuie sa se insoteasca cu oportunitatea. - Napoleon
In medie! omul are () de *ilograme de musc+i!
3) de *ilograme de oase si doar apro,imativ #!- *ilograme de creier.
Daca stam sa ne gandim! asta e,plica o sumedenie de lucruri ...
.a sa-i mai dea "iului ceva de "acut!
tatal decupa din iar o +arta a lumii!
o taie in "ragmente si-l ruga pe copil sa o re"aca.
Dupa numai cateva minute! "iul spuse: /Am terminat!/
/Asa de repede0/ se minuna tatal! /.um ai "acut0/
/Am intors bucatile pe dos si am vaut ca erau "ragmentele unui c+ip de om.
Am re"acut c+ipul si pe "ata s-a re"acut +arta.
12ot asa isi va aduna si Dumneeu copiii din sanul tuturor gruparilor crestine3
Abilitatea "ara ambitie este ca masina "ara motor.
4ulti oameni se indoiesc de ceea ce pot!
dar "oarte putini au dubii despre cat de importanti sunt!
5a ce poti! "ara sa te compari cu altii.
Padurea ar "i "oarte tacuta daca numai numai pasarile cu tril maiestru ar canta.
ABSENTA
Daca absenta nu ti-ar "i simtita! sa stii ca nici preenta ta nu conteaa.
Absenta este cel mai obisnuit leac pentru dragoste. - 4iguel de .+ervantes
Absenta stinge pasiunile mici! dar le ampli"ica pe cele cu adevarat mari!
dupa cum vantul stinge lumanarea ! dar atata palalaia "ocului.
- 6a 7oc+e"oucauld
Absenta si moartea sunt la "el! doar ca in moarte nu mai e,ista su"erinta.
&nii oameni sunt ca mustele:
nu se apropie de 8iserica decat daca a murit cineva.
ABSOLVENTI
Intre un proaspat absolvent si var"ul piramidei sociale nu sta decat ... piramida.
ABSURDITATE
9 a"irmatie sau o convingere a"lata in contrast evident cu opiniile cuiva.
ACCENT
Accentul este su"letul vorbirii! ii da simtire si autenticitate. - 7ousseau
ACTORI
&nii dintre cei care viseaa sa a'unga /stele/ de cinema!
au "alsa ideie ca pentru aceasta trebuie sa stea pe bulevarde
pana ... noaptea tariu.
:iata este un teatru! noi suntem actorii! - ;+a*espeare.
<,ista printre noi o multime de actori netalentati
care n-au apucat sa se urce pe scena.
&n actor este un om care incearca sa "ie mereu altcineva!
niciodata ... el insusi!
;-a lansat un nou tip de ceas desteptator pentru actori:
el nu suna! ci ... aplauda!
&nii actori poarta mereu in buunar o carte de viita pe care scrie:
/;unt o celebritate. In ca de accident! c+emati presa./
Actorii sunt singurii ipocriti sinceri!
ACTIUNE
A privi inseamna un lucru!a vedea inseamna altul!
a intelege inseamna un al treilea!
a invata din ceea ce ai inteles inseamna o treapta mai sus!
dar singurul lucru care conteaa in ultima instanta este ceea ce "aci!
ca reultat al invataturilor pe care le-ai tras.
<ste mare lucru sa "ii cu picioarele pe pamant!
dar este si mai important sa te si misti cu ele.
6a numai doua ore dupa ce capelanul inc+isorii
si-a terminat predica cu subiectul: /4ergeti in toata lumea/!
doi dintre detinuti au evadat.
6umea are nevoie de oameni care pot in"aptui ceva!
nu de cei ce stiu sa e,plice "oarte convingator de ce au stat degeaba.
2oata omenirea poate "i impartita in trei categorii:
cei de neclintit! cei care pot "i pusi in miscare
si cei care ii pot misca pe altii.
&nora le este greu sa puna ideile in cuvinte!
mie mi-e cel mai greu sa le pun in ... practica. - =.>. von ?oet+e
Daca n-ai parte de un vant prielnic! pune mana pe vasle!
&nii pot "i atat de obsedati sa-6 slu'easca pe Domnul Isus
ca au uitat pur si simplu sa-6 mai si iubeasca!
.restinismul pretinde participantilor sa coboare din tribune
si sa ia parte la ceea ce se petrece pe ... gaon.
.redinta cu "apte este o "orta! cea "ara "apte este o ... "arsa.
.restinismul a "ost studiat si practicat timp de secole! dar
trebuie s-o spunem! a "ost mult mai mult ... /studiat/! decit /practicat./
Nu 'udeca niciodata actiunile cuiva pana nu-i cunosti adevaratele motive.
.a sa a'ungi in var"ul unui ste'ar ai de ales intre doua metode:
sa te ostenesti ca sa te cateri pana sus
sau sa te asei pe o g+inda si ... sa astepti.
Nu este su"icient sa "i bun! trebuie sa "i si bun la ceva!
ACUZATOR
.el ce-i acua "oarte usor pe ceilalti!
este de cele mai multe ori unul care se acua singur.
;pala-te pe degete! inainte de a-mi arata mie petele.
ADAPTABILITATE
:iata cere ca toate organismele vii adaptee la mediul incon'urator!
intelegand prin aceasta ca e,ista doua posibilitati:
sa incerce sa sc+imbe mediul incon'urator sau!
daca aceasta nu este posibil!
sa accepte sa se sc+imbe ele insele pentru a supravietui.
ADEVAR
Nici una dintre virtutile si nici unul dintre atributele divinului
nu poate "i iolat si idolatriat.
Numai cumpanitul lor ansamblu repreinta dumneeirea.
.a atare! nici adevarul - singur - nu e un criteriu absolut.
.itind pe 6ut+er 1De servo arbitrio3 ma conving si mai mult de aceasta
si-mi amintesc a"orismul lui Pascal:
/Pana si din adevar iti poti "ace un idol!
deoarece adevarul "ara dragoste nu e Dumneeu!
ci e c+ipul 6ui! si-i idol! pe care nu se cuvine
nici sa-l iubesti! nici sa i te inc+ini./ - N. ;tein+ardt
Nimic nu este mai opus adevarului decat ceea ce seamana cu adevarul.
Dusmanul adevarului nu este minciuna! ci /aparenta de adevar./
;i minciuna /acopere o sumedenie de pacate/! dar numai ... temporar!
.ea mai buna lauda pe care o putem "ace adevarului este sa-l traim!
/;i ce daca parte de adevar este irational0 Nici n-ar putea "i alt"el!
7atiunea noastra este limitata la domeniul e,perientei senoriale.
<,ista insa atata realitate dincolo de ceea ce putem noi gandi sau
e,perimenta ... 9rice e"ort de intelegere limitat doar la instrumentul
ratiunii este adarnic si super"icial. De aceea avem nevoie de /revelatie/!
- 7. >urmbrand
In urmarirea adevarului! "oloseste-ti intuitia! instinctul!
credinta! emotiile si mai ales te,tul ;cripturii. - 7. >urmbrand
Daca prin adevar se intelege corespondenta dintre e,primare si realitate!
atunci omenirea in sine nu poseda adevar. <l ne poate "i daruit doar din inalt!
venind la noi dintr-o alta s"era de e,istenta. - 7. >urmbrand
<,ista o intelepciune a inconstientului! numita credinta.
.ea mai mica "arama din lumea inconstientului nostru este
cu mult mai pretioasa decat cea mai nobila parte a gandirii constiente.
6ui Dumneeu ii place sa locuiasca in intunerecul subconstientului si
inconstientului nostru. Acolo este depoitat adevarul pe care se spri'ina
constiinta noastra. - 7. >urmbrand
Nu e,ista raspunsuri corecte la intrebari gresite. /.are este melodia
unei piersici0/ .autatorii de adevar incep in general! prin a cauta raspuns
la intrebarea: /.e0/ Atitudinea lor este gresita. Pilat a comis aceiasi eroare:
/.e este adevarul0/ a intrebat si el. Inaintea lui se a"la Adevarul in persoana!
dar Pilat nu l-a bagat in seama. <l a "acut "alsa preumtie ca adevarul este
concluia unor discutii! o colectie seaca de a"irmatii. 7ealitatea este ca
/Adevarul/ nu este un /ce/! ci un /.ine/. Dumneeu si 5iul ;au! Isus
.+ristos sunt Adevarul. Doar ;"anta 2reime contine corespondenta desavarsita
intre cuvant si toate lucrurile create! vaute sau nevaute. - 7. >urmbrand
9amenii nu pot sc+imba adevarul! dar adevarul ii poate sc+imba pe oameni.
Daca tie greu sa recunosti adevarul!
sa sti ca te iubesti pe tine mai mult decat iubesti adevarul.
;ingura parere care dureaa este ... adevarul.
Daca pare prea "rumos ca sa "ie adevarat! sa sti ca asa este.
Adevarul e ca aici! la mare! totul se simpli"ica.
Dispar miile de lucruri marunte care-mi imbacsesc iua in 8ucuresti.
Dintr-o data! redescopar ca esentiale sunt doar viata! iubirea si moartea.
7estul e spectacol. Alergatura. Amagire. si ar avea vreun sens sa protestei0
Nimeni nu ne-a "agaduit nimic la nastere. Dumneeu nu ne datoreaa nimic!
orice repros ar "i ridicol. - 9ctavian Paler
Daca poti sa te uiti in oglinga "ara sa te apuce rasul
inseamna ca ti-ai pierdut simtul umorului.
ADOLESCENTA
Adolescenta este o perioada din viata in care baiatul re"ua
sa creada ca va a'unge vreodata la "el de idiot ca taica@su.
:ocea unui baiat se sc+imba cand atinge varsta de paispreece ani;
a unei "ete de indata ce atinge ... tele"onul!
6a adolescenta dam buna peste necauri!
la batranete! dau ele buna peste noi!
Nebuniile tineretii devin viciile de la maturitate si rusinea de la batranete!
&n adolescent este o persoana "oarte bine in"ormata
despre orice lucru despre care nu trebuie sa invete.
&n adolescent este un minor care devine uneori o problema ma'ora.
4ai devreme sau mai tariu! "iecare adolescent
capata ceea ce merita - toti cresc si a'ung si ei parinti.
Daca ai un adolescent! nu-l dispretui;
este singurul lucru din care Dumneeu poate "ace un adult!
Adolescentii nu s-au sc+imbat prea mult in ultima vreme. ;i cei de ai
cresc! isi iau un servici! parasesc casa parinteasca si se casatoresc.
4area di"erenta este ca astai ei nu le mai "ac in ordinea de altadata.
Adolescenta este perioada in care copiii incep sa-si creasca parintii.
Adolescenta este un timp de sc+imbari "oarte rapide.
Intre #% si #7 ani! parintii unui adolescent pot imbatrani!
de e,emplu! cu vreo %) de ani!
ADMIRATIE
5etele de astai au nevoie mai mult de "rumusete! decat de inteligenta!
deoarece baietii pot sa vada mult mai bine decat pot sa gandeasca.
Admiratia este o recunoastere politicoasa a "aptului ca anumiti
oameni seamana "oarte mult cu noi insine. - Ambrose 8ierce
Intotdeauna ii indragim pe cei ce ne admira! dar nu-i indragim
intotdeauna pe cei pe care ii admiram. - 6a 7oc+e"oucauld
ADULTI
.ei adulti stiu sa dea s"aturi si sa porunceasca!
dar cand este vorba de dialogul cu adolescentii!
cei mai in varsta ar "ace bine sa invete sa asculte cu amandoua
urec+ile si ...cu inima.
;untem adulti cand munca nu mai este o placere
si placerea cere ... mai multa munca.
/:arsta mi'locie/ este acea perioada di"icila a vetii cand!
intre copilarie si batranete! trebuie sa ne purtam singuri de gri'a!
:arsta adulta incepe atunci cand ne intereseaa mai mult
cat de durabila este o masina decat cu ce vitea poate sa mearga.
ADVERSITATE
Pe langa o "amilie "ericita si cativa prieteni buni!
cel mai bun dar pe care ni-l poate "ace Dumneeu
sunt cativa adversari care sa "ie oameni de caracter.
Advesitatea "ace oameni! prosperitatea! monstri. - Proverb "rance
Nu-ti "ie "rica de opoitie. 2ine minte ca meul
se ridica impotriva vantului! nu cu vantul.
Daca vrei sa ocupi un loc sub soare!
trebuie sa te astepti din cand in cand sa ti se arda pielea.
;olicitarile ii "ac pe unii abatuti! iar pe altii sa bata recordurile.
Nimeni nu da cu piciorul intr-un caine mort!
Dumneeu "oloseste adversitatile din lumea vauta
pentru a ne pregati su"letul pentru lumea nevauta.
Incercarile sunt scoala in care se "aureste increderea.
2atal nostru din ceruri nu ia nimic din mana copiilor ;ai!
decat atunci cand vrea sa le dea ceva mai bun in sc+imb.
- ?eorge 4uller
.el mai bun mi'loc de a scapa de dusmani este sa ti-i "aci prieteni.
5ereste-te de drumurile usoare! <le duc intotdeauna in 'os ...
8otanistii ne spun ca arborii au neaparata nevoie de vanturile puternice
din 5ebruarie si 4artie care le rasucesc trunc+iurile si le "ac loc
radacinilor sa patrunda si mai adanc in pamant. 5ara ra"alele nemiloase!
"runele n-ar avea de unde sa primeasca +rana necesara. 2ot asa avem
si noi nevoie de adversitatile vietii pentru a ne devolta resursele
interioare de caracter. 9 perioada "urtunoasa de necauri si de incercari
poate "i doar preludiul unei primaveri in care viata isi va redobandi
"rumusetea si rodnicia. ;e cade sa invatam sa privim prin credinta
dincolo de aspectul super"icial al lucrurilor si sa acceptam raul
ca pe o necesara pregatire a binecuvantarilor viitoare.
&nii oameni "ac probleme! dar si unele pribleme "ac ... oameni.
Adversitatile au capacitatea de a trei calitati latente surprinatoare
ale su"letului! care alt"el ar dormita in amorteala.
Adversitatile nu sunt neaparat rele. <le ne pot a'uta sa invatam rabdarea!
bunatatea! compatimirea altora si cate altele... 8et+oven a compus cea
mai reusita muica a sa dupa ce a surit cu desavarsire. Pascal a a'uns sa
scrie cele mai adanci cugetari ale sale despre Dumneeu! om! viata si
moarte in scurtele intervale de liniste pe care i le-a permis o su"erinta
"iica c+inuitoare. 7obertson a scris un eseu literar a carui tema a "ost
enuntata sub "orma unei constatari surprinatoare: /.ele mai "rumoase
scrisori sunt scrise de ranitii a"lati pe patul de moarte./
Acelasi soare care topeste g+iata intareste namolul.
Paraiasul si-ar pierde susurul daca i-ai lua pietrele din cale.
&neori Domnul linisteste "urtuna! alteori <l pre"era sa ne linisteasca pe noi.
A te duce la Domnul cu probleme este natural;
a le da Domnului este ceva spiritual.
N-aveam panto"i si carteam! dar am intalnit un om care nu avea picioare.
;telele stralucesc continuu pe cer! dar noi nu le putem vedea
"rumusetea decat atunci cand ne invaluie tainic negura noptilor.
AFACERI
A"acerile sunt acelea pe care daca nu le ai! iesi din ele.
9rice a"acere! ca de alt"el orice organiatie sau alta intreprindere umana! trebuie sa-si
intinereasca mereu cadrele. Pentru progres sunt necesari acei tineri inventivi si neastamparati
care sa "ie gata sa e,ploree orionturi noi! neveri"icate si sa dea peste cap totul. 6a "el de
necesari sunt insa si /mosnegii/ care-si stiu meseria si limitele si care vor "ace tot ceea ce le
sta in putinta ca sa nu-i lase pe cei tineri sa dea totul peste cap. <ste necesara o anumita
proportie din aceste doua categorii amestecate. <le trebuie sa-si provoace mereu unii altora
probleme! rascolind posibilitatile ascunse! luptand si lucrand impreuna! "iind gata dupa orice
con"runtare sa continue sa se respecte unii pe ceilalti ca parteneri si ca oameni.
4oise l-a crescut pe Iosua ca sa-i ia locul si el sa poata dispare "ara a creia o cria pro"unda.
Domnul Isus si-a crescut ucenicii inainte de inaltarea ;a la cer. 2ot asa ar trebui sa "aca toti
oamenii care au misiuni importante pentru colectivitatea umana. ;ucces "ara succesori
inseamna de multe ori in "inal "aliment.
.restinii nu trebuie sa "ie anti-a"aceri sau anti-avere. <i trebuie insa sa "ie anti-e,ploatare si anti-
materialism. .ompaniile care-si e,ploateaa pana la sange anga'atii nu sunt de "apt /a"aceri/!
decat pentru proprietarii lor! niste /criminali de raboi economic/ care-si "ac de cap in masura in
care se pot ascunde la umbra legilor in vigoare.
.a unul care am lucrat intr-un birou multi ani de ile! va pot spune cu toata sinceritatea ca m-am
convins! o data cu trecerea vremii! ca cea mai importanta piesa din ec+ipamentul de lucru! piesa
care contribuie cel mai mult la succesul operatiilor! este ... cosul de gunoi.
5iecare ar trebui sa "ie platit dupa cat lucreaa! ...
indi"erent cat ar trebui sa i se taie din salariupentru asta.
;e"ul: /Pana aici! A'unge! <sti concediat!/
Anga'atul: /.oncediat0 .redeam ca sclavii se vand nu se concediaa./
.ele ece porunci ale a"acerilor:
#. 9cupa-te mai intai de cea mai grea problema.
.ele usoare sunt pentru rela,are.
%. Nu te "eri de critica - devolta tu insuti un spirit autocritic.
3. 8ucura-te pentru succesul altora - si invata-le metodele.
(. Nu te lasa in"luentat de ceea ce nu-ti place.
=udeca impartial toate situatiile.
-. 5ii plin de entuiasm - este molipsitor.
A. ;a nu consideri ca succesul este intotdeauna sinonim cu pro"itul.
7. 5ii drept. 5a ceva bun macar o singura data pe i.
8. .insteste-ti se"ul.
2oate lucrurile din lumea aceasta trebuie sa aibe un /cap/.
$. Pastreaa-ti increderea de sine - "ii increator in ceea ce poti "ace.
#). ;traduieste-te sa "aci toate intr-o deplina armonie.
Pastreaa-ti "ata luminoasa si ambitoare pentru toata lumea.
.red ca "iloso"ia de lucru pe care mi-a transmis-o tatal meu este inca
valabila si astai. Iata ce-mi spunea el adesea:
- Intotdeauna sa "ii gata sa "i tras la raspundere.
- ;a iei cu imprumut sa "ie intotdeauna ultima solutie la care sa te gandesti.
Primul lucru pe care sa-l "aci cand ai posibilitatea este sa-ti ac+iti datoriile.
- Daca ai incredere intr-un om! un contract scris este o /pierdere de vreme/!
daca n-ai incredere! un contract scris ramane tot o pierdere de vreme.
- Anga'atul tau merita o plata decenta! conditii bune de lucru si respectul tau.
- 8anii sunt e,act atat de buni sau de rai cum ii consideri. .el mai bun lucru pe
care poti sa-l "aci cu ei este sa-i tii in circulatie ca sa produca bunuri cat mai
multe! pentru cat mai multi oameni si la preturi cat mai accesibile.

Desi pare parado,al! se cere mai multa intelepciune sa stii
cum sa c+eltuiesti banii! decat sa stii cum sa-i castigi.
Daca doi parteneri de a"eceri sunt intotdeauna de acord!
unul dintre ei este in plus.
A "ace o a"acere inseamna a scoate banii din buunarul cuiva
"ara a "ace apel la "orta "iica.
.and unul dintre vicepresedintii bancii a murit! unul dintre asistentii mai
tineri s-a grabit sa se in"atisee inaintea se"ului si l-a intrebat:
/.redeti c-ar "i posibil ca sa-i iau eu locul0/
/<ste 9.B. cu mine/! a raspuns se"ul!
/dar trebuie sa aran'ei cu cei de la morga./
AGNOSTIC
&n agnostic este un om care nu stie daca e,ista sau nu Dumneeu!
nu stie daca e,ista sau nu su"letul! nu stie daca e,ista sau nu viata
dupa moarte! nu crede ca e,ista cineva care stie mai mult decat el
si este convins ca a incerca sa a"li ceva despre toate acestea este
pur si simplu o pierdere de timp.
Daca tu nu-6 poti gasi pe Dumneeu! g+ici cine este cel pierdut0
AJUTOR DIN STRAINATATE
Prea adesea prin a'utor din strainatate se intelege ca cei saraci dintr-o
natiune bogata isi vor trimite banii pentru cei bogati dintr-o natiune saraca.
AJUTOR DE SOMAJ
<ste o greseala sa crei ca guvernul poate da unora "ara sa ia mai intai de la altii.
ALEGERI
<ste "oarte bine ca avem alegeri doar din patru in patru ani.
.am atata ne trebuie ca sa ne recastigam increderea in oameni.
Alegrile de astai iti vor a"ecta iua de maine.
Picioarele te vor duce "oarte curand acolo unde iti este inima - prov. irlande
&rnele de votare sunt locurile in care stam la coada
pentru sansa de a +otari cine sa ne c+eltuiasca banii.
ALESI
Dumneeu nu-i alege pe cei desavarsiti 1nepri+aniti3!
ci ii desavarseste 1"ace nepri+aniti3 pe cei alesi.
ALINT
/Doar ile senine si cer insorit
5ac din gradina un loc pustiit./
- proverb arab
AMABILITATE
Asculta s"aturile pe care ti le dau toti;
s-ar putea sa nu-ti a'ute la nimic! dar le va a'uta lor.
AMATORISM
Insemnatatea cuvantului: /amatorism/ vine din limba latina si este
legata de /ama/ care inseamna iubire. A "i amator in sport inseamna
a "ace ceva nu din dorinta de castig! ci din simpla dragoste.
<c+ipa unei universitati minore avea in randurile
ei un aruncator de sulita /sasiu/! care
desi nu a castigat niciodata vreo medalie!
a tinut toata lumea din tribune ... cu su"letul la gura.
AMANUNTE
Amanuntele ne deran'eaa mai mult. Poti dormi pe un munte!
dar nu pe pietrele de sub patura. Poti merge pe stanca!
dar nu cu pietris in panto".
.+air si cele mai stralucite calatorii incep cu ... un singur pas.
Nu dispretui lucrurile mici; o lumanare poate "ace oricand ceea ce
nu poate "ace niciodata soarele: sa luminee ... noaptea!
AMANARE
&neori este mai bine sa lasi pe maine ceea ce ai putea... strica astai.
Intotdeauna gasesti timp! cand este sa "aci ceea ce-ti place.
AMBASADOR
&n om cinstit trims sa minta pentru tara sa in strainatate.
AMBITIE
De obicei ambitia trece prin urmatoarele "ae: sa "ii ca tata...
sa a'ungi celebru... sa "ii milionar... sa castigi destul
ca sa-ti poti plati ratele... sa te tina in servici macar pana-ti "aci o pensie.
&nii viseaa realiari marete; altii ... stau tre'i pana tariu si le implinesc.
9amenii sunt pur si simplu carag+iosi: ei c+eltuiesc bani pe care nu-i au!
ca sa cumpere lucruri care nu le trebuie! pentru a-i impresiona pe altii
pe care nu pot sa-i su"ere!
<ra prea ocupat cu obsesia avansarii pentru a mai avea timp sa si munceasca.
;ingura ocaie in care o "emeie il poate sc+imba pe un barbat este ...
cand este inca in scutece.
/Dar cine vrea s-o scoata la capat cu nebunii0 Aceluia ii lipseste o doaga/
AMERICA
.ine altii in a"ara americanilor pot a'unge sa-si doreasca
"otolii care sa vibree si masini care sa nu scuture0
In timp ce doua treimi din populatia lumii se ingri'oreaa cu ceea ce vor avea de mancare! noi ne
c+inuim cu greutatea e,cedentara si cu plictiseala.
9rice iar pe care pui mana iti intareste convingerea ca am a'uns cei care consuma cel mai mult!
cei care avem cel mai inalt con"ort si ... cei care nu mai stim cum sa traim impreuna. ;untem
su"icienti in cele materiale si insu"icienti in cele ale su"letului.
AMUZAMENT
5ericirea celor care nu pot sa gandeasca. - Ale,ander Pope
ANANIA
Presedinte onori"ic la clubul presei.
ANGAJATI
<,ista doua "eluri de anga'ati de care este mai bine sa te "eresti:
cei care nu pot "ace niciodata ceea ce le ici si cei care
nu pot "ace niciodata decat ceea ce le ici.
ANIMALE
Postasul se uita putin incruntat si temator la teribila in"atisare a animalului
dinaintea usii. /.e "el de caine aveti doamna0/ intreba el.
/Nu stiu precis! mi l-a trimis sotul meu din A"rica./
/<ste cel mai curios caine pe care l-am vaut in viata mea/! spuse postasul.
Dand aprobator din cap! "emeia raspunse:
/;a-l "i vaut inainte ca sa-l tund. .e coama avea ...!/
In timpul /ilei animalelor/! elevii din clasa a patra au "ost rugati de pro"esor sa spuna cum si-au
mani"estat bunatatea "ata de animale in iua trecuta. Intrebat si el ce a "acut! un elev a
raspuns: /I-am dat un sut unia care daduse cu piciorul in cainele lui./
ANIVERSARI
Pot intelege aversiunea unora "ata de "estivitatile aniversarilor.
In 8iblie ele sunt mentionate numai de doua ori. In primul ca!
5araon si-a serbat iua si l-a decapitat pe cel ce-i "usese pitar!
iar in al doilea! Irod s-a vaut "ortat sa-si distree
musa"irii cu decapitarea lui Ioan 8oteatorul.
ANUL NOU
9 i de An Nou este o borna *ilometrica pe drumul nostru spre eternitate.
Nu te implica prea serios in ceea ce nu reista la testul vremii.
2impul! ai carui dinti macina totul! este neputincios impotriva adevarului.
- 2+omas Cu,leD
Anul Nou o"era lumii vec+i o noua sansa.
5a-ti timp sa traiesti - este secretul succesului.
5a-ti timp sa gandesti - este sursa puterii.
5a-ti timp sa te 'oci - este secretul tineretii.
5a-ti timp sa citesti - este temelia priceperii.
5a-ti timp pentru prietenie - este sursa "ericirii.
5a-ti timp sa rai - iti va usura povara vietii.
5a-ti timp sa visei - iti va invata su"letul sa boare.
5a-ti timp pentru Dumneeu - este singura investitie durabila a vietii.
4ergi cat de departe poti vedea acum si cand vei a'unge acolo
vei vedea si mai departe.
Nu cunosc calea pe care ma conduce <l!
dar cunosc .alaua care ma conduce.
De ce sa ma mai tem0 - 4artin 6ut+er
4ai degraba merg cu Dumneeu prin bena!
decat sa merg singura prin lumina.
&na din problemele noastre este ca am
lasat /+otararile/ sa ia locul /+otararii/.
&nii oameni mai au inca de invatat ca o cale rea
nu te va putea duce niciodata intr-o directie buna!
9ricare ti-ar "i trecutul! tine minte ca ai inca un viitor imaculat!
:iata nu se masoara prin cantitate! ci prin calitatea ei.
9 buna "olosire a ilei de ai este cea mai
inteleapta pregatire pentru iua de maine.
In ce ma priveste! am a'uns sa traiesc "iecare i ca si cum ar "i cea dintai!
dar si cea din urma i a vietii mele.
&n bun e,amen de memorie este sa stai 'os si sa-ti reamintesti toate lucrurile
pentru care te-ai ingri'orat de pomana in anul care a trecut.
.a si <no+! cauta sa umbli cu Dumneeu in anul care vine! dar nu uita
ca pentru a merge alaturi de <l! trebuie sa mergi neaparat
in directia in care se indreapta <l!
Anul Nou poate "i cotitura de la esecurile lamentabile din trecut
spre biruintele glorioase din viitor.
Important este nu cat de mult! ci cat de "rumos traiesti.
/2raim in "apte! nu in ani; in bucurii si nu in bani;
in sentimente ce-au ramas! nu-n limbile ce merg pe ceas.
/Ne masuram cu ce-am "acut! nu doar cu ceasul ce-a batut.
Si vom primi! doar ce am dat! saraci sau s"inti la secerat/
Iubesti viata0 Atunci nu risipi ca un nesabuit timpul!
caci din timp este "acuta viata! - 8en'amin 5ran*lin
Nu "iti nemultumiti! Acestea sunt vremurile
bune dupa care vom o"ta peste cativa ani!
Astai este iua de maine pentru care te ingri'orai ieri.
<,ista un "apt sigur: timpul pierdut nu va "i gasit niciodata.
7eolutii de Anul Nou:
- sa traiesc cu ma,ima e"icienta si bucurie "iecare i!
- sa nu "ac nimic ce as critica la altii!
- sa nu "ac nimic din du+ de rabunare!
- sa nu "ac nimic ce n-as "ace daca as sti
ca este ultima mea "apta @nainte de moarte.
- =onat+an <dEards
ANXIETATE
Inceputul an,ietatii semnaleaa s"arsitul credintei!
iar inceputul adevaratei credinte semnaleaa s"arsitul an,ietatii.
Daca impre'urarile vietii ne gasesc in Dumneeu!
Il vom gasi pe Dumneeu in toate impre'urarile vietii.
APRECIERE
Apreciaa cu generoitate si in public! primeste aprecierea umil si tacut!
asteapt-o "oarte rar sau ... niciodata.
ARHEOLOG
&n ar+eolog este un om a carui cariera ace in ruine.
ARHITECTURA
Ar+itectura este un "el de muica statica. - =.>. von ?oet+e
ARMATA
Armata noastra a distrus ( brigade! a aruncat in aer doua depoite
de armament si a distrus o importanta instalatie militara.
Dupa toate acestea a "ost trimisa pe "ront.
Anunt la statia de radio a armatei: Pentru cei din marina sunt acum
8 batai de clopot! pentru cei din in"anterie este ora )8:))! iar pentru
dumneavoastra domnilor o"iteri anuntam ca limba mica a ceasului
este la ci"ra 8 in timp ce limba mare este la ci"ra #%.
ARTA
4ic+elangelo a "ost si un "oarte "in psi+olog. 6a inceput el era ignorat si desconsiderat de cei din
"runtea vietii artistice. Dar a continuat sa lucree "iind incredintat ca ceea ce "acea avea valoare.
:aand ca cei din 'ur erau pasionati de lucrari vec+i si aveau pasiunea lucrarilor ar+eologice! el
si-a /invec+it/una din lucrarile sale si a ingropat-o in pamant intr-un loc in care era sigur ca va "i
gasita. ;pecialistii vremii s-au declarat imediat "ermecati de calitatile /ne-pretuitei descoperiri/ si
au proclamat-o drept o rara capodopera. .ardinalul de ;an ?iorgio
a "ost atat de coplesit incat s-a o"erit sa plateasca o suma uriasa pentru a o avea in colectia lui de
arta. In entuiasmul general! 4ic+elangelo a dat pe "ata intreaga a"acere. .riticii de arta ... au "ost
asa de prinsi de situatia creiata incat l-au declarat imediat /genial/. .omenile pentru alte lucrari
au inceput sa curga una dupa alta.
APARENTE
Nu poti 'udeca un cal dupa calitatea +amurilor.
&nii crestini iti dau impresia ca au "ost boteati in otet: sunt ... acrii!
Daca putin somn te "ace sa arati mai bine! se pare ca
oarte multi oameni su"era de ... insomnie.
5oarte putine "emei cred ceea ce le spun oglinda din baie si cantarul!
Adevaratul secret ca sa arati tanar este ... sa "i tanar!
<,ista o operatie estetica pe care ti-o poti "ace si singur: arboreaa un ... ambet!
N-am vaut inca nici un om "ericit care sa n-aiba si o "ata "rumoasa.
Nu 'udeca un om dupa +ainele pe care le poarta:
Dumneeu a "acut omul! croitorul! +ainele!
APATIE
;a nu te increi in cel pentru care toate lucrurile sunt bune!
nici in cel pentru care lucrurile sunt rele! dar mai ales
sa n-ai incredere in cel indi"erent "ata de toate lucrurile.
APENDICITA
&n organ "ara "olos pentru om! dar de mare pret pentru c+irurgi.
ARTA
<,ista o singura arta crestina! care nu-i nici gotica! nici romantica! nici baroca!
arta de a purta crucea. - 5ran von 8aader
Arta este e,presia unei mari emotii e,primate de obicei intr-un anumit mediu
- marmura! bron! cuvinte sau sunete muicale - si cu asemenea "orta incat este
transmisa tuturor celor din prea'ma.
2oata arta are o caracteristica unica: ii uneste pe oameni. - 6eo 2olstoi
Dincolo de limitele comunicarii! arta este o "orma intensa de comuniune. - 4.4.
Arta este o activitate umana prin care un individ! de obicei cu a'utorul unor semne e,terioare!
transmite celorlalti oameni sentimente intense pe care le-a trait el insusi! "acandu-i ast"el si pe ei
sa le retraiasca! /in"ectandu-i/ cu trairile lui personale. - 6eo 2olstoi
ASCULTARE
5iecare om care a reusit in viata a invatat mai intai cum sa asculte!
de cine sa asculte si cand sa asculte.
Dumneeu nu ne-a creat cu a'utorul nostru!
dar acum nu ne mantuieste "ara ascultarea noastra.
&n pas inainte in ascultare "ace mai mult decat ece ani de studiu despre ea.
.el mai potrivit raspuns la binecuvantarile nemeritate este o ascultare neconditionata.
:orbeste cu un om despre el si va "i gata sa te asculte ore intregi.
;piritualitatea nu se masoara prin ce "acem! ci prin cat ascultam!
9 ascultare amanata este in esenta tot o neascultare.
Pretul ascultarii s-ar putea sa para mare! dar el nu este nimic
in comparatie cu pretul ... neascultarii!
6egile lui Dumneeu dureaa mult mai mult decat cei care le incalca!
4unca din gradina este o continua intrecere intre salele
si entuiasmul tau: care va ceda primul!
.restinii care vor sa aiba parte de promisiunile lui Dumneeu
trebuie sa asculte si de poruncile 6ui.
Ar trebui sa ne temem mult mai mult ca noi nu-6 auim pe Dumneeu!
decat ca nu ne aude <l pe noi!
ASPIRATII
/Doamne! "a sa doresc intotdeauna putin mai mult decat pot realia.
- 4ic+elangelo
<,ista un sens in care am a'uns de'a ceea ce dorim cu ardoare sa devenim.
ATENTIE
.eea ce-i "ace pe unii oameni sa a'unga celebrii este acea
capacitatea de a discerne care este problema importanta!
dublata de o e,traordinara capacitate de a-si concentra apoi atentia asupra ei.
ATEISM
&n ateu nu se intalneste cu Dumneeu din aceleasi motive pentru care
un +ot nu vrea sa se intalneasca cu un politai.
Nimeni nu vorbeste atat de mult despre Dumneeu ca acela care
incearca sa-i nege e,istenta. Dar nu poti sa negi decat ceea ce e,ista!
&nii s-au auto"latat declarandu-se /atei/! cand de "apt
ei nu sunt altceva decat ar+aicii /pagani/.
Poti inc+ide oc+ii! dar nu poti stinge soarele. - N. Iorga
:ai de cel ce crede in "aclie! dar neaga soarele! - N. Iorga
Ateismul n-are ... viitor.
.el mai di"icil moment al ateistului este atunci cand este multumit!
dar n-are cui sa ii multumeasca.
/<ra sa ma "ac ateu! dar aia n-au sarbatori in calendar!/
Inteleg cum se poate uita cine spre pamant si sa devina ateu!
dar nu pricep cum poate cineva privi cerul si sa mai poata sa creada
ca nu e,ista Dumneeu! - Abra+am 6incoln
&n ateu are ratiune! dar n-are nici o nade'de pentru ea.
&n ipocrit are o nade'de! dar n-are nici o ratiune pentru ea.
&n crestin este singurul care are o ratiune pentru nade'dea sa
si o nade'de pentru ratiunea sa.
;tiinta! in care mi-am "i,at credinta! este "alimentara ...
;olutiile ei! care ar "i trebuit sa instauree gloria mileniului de aur pe pamant! au dus la ruina
<uropa. Am creut in ele pentru o vreme ... in numele lor m-am apucat sa distrug credinta
milioanelor de inc+inatori care umpleau templele miilor de religii. Acum! toti acesti oameni care
ma cunosc se uita la mine si sunt martorii unei tragedii "ara seaman: un ateu care nu mai
crede ceea ce credea...! un om care si-a pierdut credinta in necredinta. - ?eorge 8ernard
;+aE
In cartea publicata cu putin inainte de moartea sa! marele scriitor sarcastic ?eorge 8ernard ;+aE
1#8-A-#$-)3 a marturisit: /7ecunosc ca dupa ce am studiat aproape A) de ani lumea si
oamenii! nu vad o alta cale de iesire din mieria acestei lumi! decat calea pe care ne-o arata
.+ristos./
Divinitatea si credinta sunt parametri ineluctabili! de care nu te poti descotorosi in veac. 9btii
numai trans"eruri. ;tiinta! in ilele noastre! n-a des"intat teologia! a inlocuit-o. Dostoievs*i o stia
de mult: /A trai "ara Dumneeu nu-i decat c+in ...
9mul nu poate trai "ara a ingenunc+ea ... daca-l alunga pe Dumneeu! ingenunc+eaa in "ata
unui idol de lemn sau de aur! sau imaginar. ;unt idolatrii cu totii! nu atei./
:a putea spune scanteia: /Din mine m-am nascut/ 0
ATENTIE
.oncentreaa-ti atentia mai ales asupra masinii care este in spatele masinii din "ata ta!

Iti poti "ace mult mai multi prietenii cu urec+ile decat cu glasul.
ATITUDINI
/.u cat traiesc mai mult ! cu atat imi dau mai mult seama de importanta atitudinilor. Pentru mine!
ele sunt mai importante decat "aptele! mai importante decat trecutul! decat educatia! decat banii!
decat circumstantele! decat esecurile! decat biruintele! decat orice ar ice sau ar "ace ceilalti
oameni.
Atitudinile sunt mai importante decat aspectul e,terior! decat talentul si decat priceperea. <le
+otarasc daca un om! o "amilie! o companie sau o 8iserica propaseste. 6ucrul cel mai remarcabil
este ca atitudinile sunt in puterea noastra. Nu poti sc+imba iua de ieri si nu poti determina cum
se vor purta cu tine oamenii;
nu poti evita inevitabilul. Poti in sc+imb sa canti pe singura /coarda/ care-ti sta la
indemana:atitudinea ta in "ata realitatii.
;unt convins ca viata este #)F ce mi se intampla si $)F ce reactie am "ata de ceea ce mi se
intampla. 6a "el este si cu tine. ;c+imba-ti deci atitudinile! daca vrei sa-ti sc+imbi viata.
6ucrurile sunt pentru noi ceea ce credem noi despre ele. Asta inseamna ca! pe termen lung!
atitudinea noastra "ata de lucruri este mai importanta decat lucrurile propriu-ise.
Nu greutatea de rupe de sale! ci "elul in care o ridici.
.and te vorbesc altii de rau! traieste "rumos! ca nimeni sa nu-i creada.
Nu poitia te "ace "ericit sau ne"ericit! ci dis-poitia.
Daca stii sa vei ceva bun in "iecare om! aproape toti vor s"arsi
prin a vedea ceva bun si in tine.
Atitudinea noastra "ata de lumea incon'uratoare depinde de ceea ce suntem noi insine. &n egoist
va "i intotdeauna suspicios cu ceilalti. &n om generos va avea incredere in cei din 'ur. Daca
suntem sinceri si cinstiti nu ne vom grabi sa-i banuim de necinste pe altii. Intr-un anumit sens!
cand privim la cei din 'ur este ca si cum am privi intr-o oglinda in care ne vedem propria
re"le,ie sau mai bine spus! cand ne dam parerea despre ceilalti ii vedem intotdeauna
prin oc+elarii proprei noastre personalitati.
.el ce iubeste traieste intr-o lume de prieteni!
cel ce uraste traieste intr-o lume de dusmani.
.eea ce "ace ca un om sa aibe succes este atitudinea lui. Daca este un om entuiast cu o
atitudine poitiva si daca-i place sa in"runte obstacolele cu voiosie 'umatate din calea catre
succes este de'a strabatuta. ;i invers! daca un om este mereu inbu"nat! cu o gandire negativista!
marcata de un pesimism congenital! care re"ua intotdeauna ideile noi si sc+imbarile de situatii! el
poate "i sigur ca va "i un etern invins "ara nici un "el de sansa.
5ii ca un ratoi! la supra"ata apei stai calm si nemiscat!
dar sub apa pedaleaa nebuneste!
9mul satul spune ca nuca de cocos are coa'a prea tare!
Nu te enerva ca nu-i poti "ace pe altii asa cum iti place tie!
6a urma urmei nici tu nu esti c+iar asa cum ai dori. - 2+omas a Gempes
Apropie-te de ceea ce este simplu ca si cum ar "i complicat si
de ceea ce este complicat! ca si cum ar "i ceva simplu;
prima data ca nu cumva o prea mare incredere in sine sa te "aca negli'ent!
iar a doua! pentru ca nu cumva neincrederea sa te "aca sa te temi.
Atitudinea este mult mai importanta decat aptitudinile.
Nu conteaa cati culti sau cati desculti sunt in poporul Domnului!
atitudinea mea "ata de ei trebuie sa "ie una de credinciosie. 2iti 8ulan
.and se abate nenorocirea asupra ciocarliei! ea isi canta in inalt necaul.
.red ca si noi am putea urma e,emplul acestei surioare inaripate.
9 lucrare usoara devine "oarte di"icila de indata ce nu o poti "ace cu placere.
<ste din ce in ce mai greu sa gasesti un om politicos
care sa nu incerece sa-ti vanda ceva.
.and te plangi de starea 'alnica in care se a"la societatea! intreaba-te:
/;unt parte din problema sau din solutie0/
&n muncitor care "ace doar ce i se spune este un sclav. Numai acela care
vrea sa "aca ceva mai mult este cu adevarat liber.
9 mica deosebire poate atrage mari consecinte. Deosebirea despre care vorbesc
este atitudinea. <a ne indreapta spre "ericire sau deastru.
&nul bate in clapele pianului si "ace gomot! altul le mangaie si "ace muica. Nimanui nu i-ar
trece prin cap sa spuna ca pianul este de vina. .am la "el stau lucrurile si cu viata. Poti trai in
+aos sau in armonie. ;tudiaa! ca sa sti sa canti la pianul vietii si vei raspandi in 'ur melodii
"ermecatoare. Daca te vei multumi sa canti "als! totul va "i urat in 'ur. :iata nu este nici ea de vina.
ATOTPUTERNIC
:rand sa vada daca elevii au inteles lectia despre atotputernicia lui Dumneeu! invatatoarea
intreba: /.e parere aveti: e,ista ceva ce nu poate "ace Dumneeu0/ Peste clasa se asternu o
tacere deplina. De abia dupa cateva minute!
unul ridica in s"arsit mana sus. .reand ca lectia ei n-a "ost destul de clara! invatatoarea o"ta! dar
totusi il ruga resemnata pe cel cu mana ridicata sa spuna ce are de spus: /;pune draga! ce nu
poate "ace Dumneeu0/ /Dumneeu nu le poate "ace tuturor pe plac./
AUTODEPASIRE
N-ai sa cresti niciodata daca nu incerci din cand in cand
sa "aci si ceva peste puterile tale.
.auta sa prini luna de pe cer; c+iar daca nu vei reusi!
vei "i un timp ... printre stele!
AUTOMATIZARE
Automatiarea este e"ortul oamenilor de stiinta de a "ace munca atat de usoara
incat sa poata "i "acuta toata numai de "emei.
Am a'uns astai sa producem masini care actioneaa ca oamenii
si oameni care actioneaa ca masinile.
AUTOMOBIL
.ea mai rea masina este aceea a carei motor nu mai porneste si
a carei rate par ca nu se mai opresc.
9rice masina poate tine cat viata ... daca n-o conduci cu atentie!
AUTORI
Alege autorii tot asa cum iti alegi si prietenii.
AUTORITATE
Nimic nu dauneaa mai mult autoritatii decat abuul.
Daca tunetul ar dura toata iua! lumea l-ar con"unda cu uruitul morii!
4ai devreme sau mai tariu! "iecare dintre noi trebuie sa ne dam seama
ca Dumneeu nu se targuieste cu nimeni.
Nimic nu-i este mai placut unui om mic decat sa pocneasca dintr-un bici mare!
.and vorbeste Dumneeu graieste magarita lui 8alaam si
ramane mut Ha+aria in 2emplu! - :asile 7aut
AVANSARE
Daca lucrei pe branci opt ore pe i s-ar putea sa a'ungi si tu /se"/
si sa lucrei ... douaspraece ore pe i.
AVENTURA
Aventura nu-i sa te urci pe un Dac+t supra elegant si sa "aci incon'urul lumii; aventura 1si
romantism3 este sa-ti rodesti viata care ti-a picat acolo unde te-ai nascut din intamplare si-n
conditiile date. Asta e tot ce poate "i mai legat de prime'dii! de neprevaut si de 4ister. -
.+esterton
AVERE
&n om intelept nu doreste niciodata mai mult decat poate dobandi pe drept!
mai mult decat poate "olosi cu demnitate! mai mult decat poate darui cu bucurie
si mai mult decat poate lasa in urma multumit.
<,ista ceva bun si atunci cand n-ai nimica: n-ai nevoie sa "aci reparatii!
4ai bine sa-ti cersesti acum painea impreuna cu 6aar! decat in vecsnicie
sa cersesti o picatura de apa impreuna cu bogatul!
;a invatam sa ne ridicam deasupra averilor noastre materiale.
Albina are mare nevoie de aripi c+iar si dupa ce a adunat mierea in stup -
alt"el s-ar ineca singura in miere.
.u banii este la "el ca si cu sentimentele: totul depinde daca esti
Posesorul sau ... Posedatul.
&nii oameni "alsi"ica bani; unii bani "alsi"ica oameni.
.unosc o multime de milionari si pot sa va spun ca "oarte putini
traiesc cu ambetul pe bue.
- AndreE .arnegie
4amona este cel mai mare stapan de sclavi din lume.
&neori crestinilor li se pare ca se imbogatesc pentru ca ;atan ii lasa in pace!
iar Dumneeu ii binecuvinteaa. 4a tem insa ca s-ar putea sa "ie si ... invers!
&n simplu banut te poate impiedica sa vei c+iar si cea mai luminoasa stea!
daca il ti prea aproape de oc+i.
Adevarata marime a averii cuiva este cat a investit el in vesnicie.
Nimeni nu este su"icient de bogat ca sa-si rascumpere trecutul!
8anii ne pot duce oriunde! cu e,ceptia cerului!
si ne pot da orice! cu e,ceptia "ericirii.
AVOCATI
&n om bogat si-a lasat cea mai mare parte din mostenire unui avocat.
Daca toti am "ace la "el! s-ar economisi o gramada de timp.
Avocatul: /.and eram mic! mi-am dorit tare mult sa a'ung pirat./
.lientul: /5elicitari pentru reusita./
BACSIS
9are un salariu prea mare nu este tot un ... spert0
BANI
Adevaratul castig in viata este viata! nu banii.
&n om batran si "oarte bogat il viita intr-o i pe rabin ca sa-i ceara
un leac pentru ne"ericire si singuratate. 7abinul l-a luat de mana si la
dus la "ereastra. /.e vei0/ l-a intrebat el. /:ad barbati "emei si copii
umbland pe strada./ 7abinul il lua iarasi de mana si-l coduse in "ata
oglinii. /Acum ce vei0/ ise el. /:ad mutra mea acra/! raspunse
batranul. /Intelegi0/! cauta sa-i e,plice rabinul! /si "ereastra si oglinda
sunt "acute din sticla. 9glinda are insa un strat "oarte subtire de argint
pe ea si! de indata ce apare argintul! nu-i mai poti vedea pe ceilalti!
ci te vei doar pe tine insuti./
Nu poti lua banii cu tine in cer! dar ii poti trimite acolo inaintea ta.
BAR
.el mai bun loc dintr-un bar este ... a"ara.
BATJOCORA
<ste mai usor sa bat'ocoresti lumanarea decat sa luminei in intunerec.
BATRANETE
&nele vieti se aseamana cu acele "lori care in"loresc
si raspandesc par"umul lor spre inserare.
8atranetea incepe atunci cand crei ca poti "ace toate lucrurile
ca si in tinerete! dar le lasi intotdeauna pe maine ...
.and imbatranesti intri in <poca 4etalelor:
dintii de aur! parul de argint si in picioare ai plumb.
Pregatirea pentru batranete trebuie sa inceapa in adolescenta.
Daca ai trait "ara rost pana la A- de ani! nu ti se va umple viata
de sens numai pentru ca ai iesit la pensie!
?+ioceii de la tample vestesc primavara unei alte vieti.
6ucrurile ar "i mult mai bune daca oamenii batrani
ar "i pretuiti tot atat de mult ca si mobila vec+e.
.and nu mai ai dreptul sa te numeri printre cei tineri!
acestia ti se par dintr-o data "oarte necugetati.
4ulti considera batranetea un "el de boala de care nu scapa nimeni.
<u pre"er sa consider tineretea o boala din care ne revenim
de indata ce a'ungem la batranete.
.and prietenii incep sa-ti spuna ce tanar arati! sa stii ca aceasta
este un compliment pentru unul care N& 4AI <;2< tanar!
Nu ma consider batran. ;unt doar un tanar
care su"ere de ceva: de batranete!
8atranetea este pretul pe care trebuie sa-l platim
ca sa a'ungem la intelepciune.
:arsta inimii nu are nimic de a "ace cu culoarea parului.
<sti e,act atat de tanar cat te simti dupa ce ai incercat s-o dovedesti.
.u cat imbatraneste cineva mai mult!
cu atat era un atlet mai bun in tinerete.
/Hilele bune din trecut/ erau pe gustul meu:
ritmul era mai lent si eu eram mai iute.
4ulti oameni se pastreaa inca tineri la sapteeci de ani pentru ca
stiu sa rada sanatos de aceia care au imbatranit de'a la douaeci.
Pentru cel ignorant! batranetea este ca o iarna;
pentru cel intelept ea este vremea secerisului.
Patrueci este varsta batranetii pentru cei tineri!
cincieci este varsta tineretii pentru cei batrani. 1:ictor Cugo3
;ti ca ai imbatranit cand lumanarile de pe tort costa mai mult decat tortul.
&n tanar batran va "i un batran tanar. - 8en'amin 5ranIlin
.ei mai multi dintre oamenii obsedati sa-si mai adauge cativa ani
la viata ar "ace bine sa mai adauge si ceva ... viata la anii lor.
6a tinerete! ilele sunt scurte si anii lungi;
la batranete! anii sunt scurti si ilele lungi.
<sti batran atunci cand la iesirea din camera dusului
esti bucuros ca s-a aburit ... oglinda.
.ele sapte varste ale omului: scutece! e,amene! nebunii!
note de plata! retete medicale! internari! testamente.
Nu te plange ca ai a'uns la batranete. 6a multi li s-a re"uat acest privilegiu.
Daca tot /ai trecut peste deal/ de ce nu te bucuri de panorama0
<ste mai bine sa "i /peste deal/! decat sub el!
7especta-i pe cei in varsta! gandindu-te ca in curand vei "i si tu unul dintre ei.
Nu-i de mirare ca asa de multi oameni lauda trecutul; atunci erau mai tineri!
Nimeni nu imbatraneste traind! ci doar pierandu-si interesul in viata.
.el mai greu lucru cu imbatranirea este ca trebuie sa asculti de copiii tai.
Nimic n-o "ace pe o "emeie sa se simta mai batrana ca o intalnire
cu un c+el care! in liceu! era cu doua doi ani mai mic decat ea.
7ugaciune anonima: Doamne! 2u stii mai bine c+iar si de cat mine ca
am inceput sa imbatranesc. 2e rog "ereste-ma sa devin prea plicticos
in vorbire creand ca eu am solutia cea mai buna pentru toate problemele
din toate discutiile. Nu ma lasa sa cred ca este datoria mea sa ma amestec
in toate situatiile tuturor cunoscutilor. Invata-ma s"anta lectie ca s-ar putea
sa ma mai insel si eu. 5a-ma intelept! dar nu acru; saritor! dar nu dominant;
demn! dar nu arogant! caci as vrea! Doamne! sa-mi pot pastra macar
cativa prieteni pana la capat.
Primul semn de senilitate este sa crei ca le sti pe toate.
;unt la varsta la care daca mi-as indrepta toate cutele si ridurile
as avea cel putin % metri si 'umatate.
9amenii nu se opresc din 'oaca pentru ca imbatranesc!
ci imbatranesc pentru ca nu stiu sa se mai 'oace.
&nul din lucrurile dragute de la batranete este ca poti sa "luieri
in timp ce-ti speli dintii.
.arcotasilor batrani trebuie sa li se spuna ca printre lucrurile
care nu mai sunt /ca pe vremuri/! se numara si ei insisi.
;tim ca am imbatranit cand obosim de doua ori mai repede
si ne trebuie de doua ori mai mult timp ca sa ne odi+nim.
BETLEEM
Nasterea lui .+ristos 6-a adus pe Dumneeu la om!
insa doar crucea 6ui .+ristos il poate duce pe om la Dumneeu.
/;i cand te gandesti ca +angiul nu 6-a primit pe .+risos
in casa pentru ca nu i s-a parut o /a"acere ... buna./
BETIE
&na dintre cela mai mari inselari de sine pentru o natiune
este sa creada ca! prin betie! poate a'unge la "ericire.
8etia si prosperitatea nu stau deobicei la aceiasi masa.
Iata ce a scris un medic despre bautura:
Alcoolul "ace nasul rosu! oc+ii vineti! "icatul cenusiu!
noptile albe! ilele negre! inima albastra si viitorul intunecat.
;aracia nu duce pe nimeni la betie "ara consimtamantul celui in caua!
dar betia duce la saracie! "ie ca ne place sau nu.
Pot darui creierilor mei altceva mai bun decat alcool.
8autura este pentru creier ceea ce este nisipul
pentru rulmentii unei masinarii. - 2+omas A. <dison
.elor ce beau ca sa-si inece necaul
trebuie sa li se spuna ca el stie sa ... inoate!
/;unt cel mai mare criminal din istorie.
Am ucis mai multi oameni deact toate raboaiele lumii.
I-am trans"ormat pe oameni in brute.
Am adus ne"ericire in milioane de camine.
I-am redus pe multi tineri promitatori
la nivelul unor epave denada'duite.
I-am rostogolit la vale multimi nenumarate.
I-am distrus pe cei slabi si i-am slabit pe cei tari.
I-am inebunit pe cei intelepti
si i-am trans"ormat pe nebuni in saltimbancii lumii.
.ei nevinovati si neJncercati imi cad lesne prada.
Nevasta parasita ma cunoaste bine
si nu le sunt strain copiilor care n-au de mancare.
Parintii care si-au coborat tristi in mormant perii albi
mi-au simtit muscatura.
Am ruinat milioane si! nesatios!
ma arunc "lamand sa ing+id inca altele! si mai multe.
Numele meu este: A6.996!
Alcoolul conserva "iintele moarte! dar le ucide pe cele vii.
8etia este o "orma de nebunie voluntara.
Demnitatea nu poate "i conservata in alcool.
.arciumarului ii sunt tare dragi betivii! dar nu-i vrea ca gineri!
>illiam Pen! intemeietorul Pennsilvaniei! cauta din rasputeri
sa-l convinga pe un betiv sa se lase de bautura.
/:reau! domnule! dar nu pot! .um sa "ac0/
/<ste la "el de simpluca si intinderea degetelor de la mana!/
/.um asa0 Invatati-ma si! pe cinstea mea! va promit ca voi "ace!/
/Iata cum: ori de cate ori vei in mana ta un pa+ar sau o sticla cu bautura!
intindeti repede degetele inainte ca sa duci la gura!
N-ai sa te mai imbeti niciodata!
Amuat de simplitatea planului! victima betiei a plecat ambind.
;-a +otarat sa incerce si ... a reusit!
Pa+arul de gin ii spuse sticlei de sampanie:
/;tii! n-oi "i eu prea dus la scoala! dar ceva matematica tot stiu sa "ac!
Adun necauri pe capul omului.
;cad banii din buunarul lui.
Ii inmultesc necaurile.
Ii impart averea cu carciumarii!
asa ca nu-i mai ramane decat o "ractie din ce-a castigat.
Iau dobanda din munca lui
si-i reduc sansele de sanatate si viata lunga.
&n alcoolic nu este unul care bea prea mult!
cu unul caruia i se pare ca intotdeauna bea prea putin.
8autura ta duce la castig - pentru spitale! pentru ambulante!
pentru so"eri! pentru doctori! pentru cadre medicale! pentru avocati!
pentru salariatii de la morga si pentru gropari.
BIBLIA
Nimeni nu-si ia diploma in studiul 8ibliei
pana nu a'unge sa stea "ata in "ata cu Autorul ei.
Alte carti ne-au "ost date pentru in"ormarea si inspirarea noastra!
dar 8iblia ne-a "ost lasata pentru trans"ormarea noastra.
<ste o mare di"erenta intre carti "acute de oameni si
.A72<A care "ace oameni.
4ulti crestini se asteapta ca lumea sa aiba respect
pentru o carte pe care ei o ... negli'eaa.
<ste interesant cum aceiasi oameni care indragesc poele sotiei
si-i citesc scrisorile cu atata in"rigurare! pot spune ca Il iubesc
pe Dumneeu! dar n-au nici un c+e" sa se apropie de 8iblie.
9amenii nu resping 8iblia pentru ca pe alocuri s-ar contraice!
ci pentru ca ii contraice pe ei.
8iblia este unica intre cartile lumii pentru ca raspunde competent
la cele doua intrebari "undamentale ale e,istentei:
/De unde0/ si /De ce0/
Pregatindu-se pentru o lunga calatorie! un tanar crestin i-a spus
prietenului sau: /.red ca am pus de toate. 4ai am doar de adaugat
un g+id! o lampa! o oglinda! un microscop! un telescop! un volum bun
de poeie! cateva biogra"ii! un pac+et cu scrisori vec+i! o carte de cantece!
o sabie! un ciocan si inca vreo doua carti pe care tocmai le studie./
/Dar/! i-a replicat prietenul privind spre rucsac! /nu mai ai loc./
/.um sa nu/! a continuat el! /este loc destul./ ;i impingand cateva camasi
intr-o parte "acu loc 8ibliei in coltul de sus al rucsacului.
Daca tii 8iblia desc+isa nu vei gasi inc+isa poarta cerului.
.ele sapte minuni ale 8ibliei:
#. 4inunea aparitiei - "elul in care a "ost scrisa de oameni di"eriti! in epoci
si locuri di"erite este una din marile mistere ale lumii.
%. 4inunea alcatuirii - o culegere de AA de carti si totusi o carte unitara.
3. 4inunea varstei - cea mai vec+e carte a"lata in circulatie.
(. 4inunea raspandirii - cea mai distribuita si cea mai citita carte din lume.
-. 4inunea interesului - singura carte din lume care este citita de oamenii din toate
categoriile sociale.
A. 4inunea limba'ului - scrisa aproape in intregime de oameni needucati si totusi
atat de per"ecta ca "orma literara.
7. 4inunea pastrarii - cea mai dusmanita carte din lume si totusi in circulatie.
/.uvantul Domnului ramane in veac./
8iblia este ca un telescop: trebuie sa te uiti prin ea! nu la ea.
<ste "olositor sa insemnei 8iblia!
dar este si mai "olositor s-o lasi pe ea sa te insemnee.
&nele dintre cele mai mari comori ale 8ibliei
nu pot "i descoperite decat cu oc+ii inlacrimati.
;e spune ca I.6..aragiale putea "i vaut in calatorii purtand cu sine
un /4ers al trenurilor/ si o 8iblie. Intrebat de cineva /cum sta c+estiunea/!
marele dramaturg! adanc cunoscator al problemelor umane! ar "i e,plicat:
/:ei matele! eu "olosesc /4ersul trenurilor/ ca sa a'ung cu bine la
destinatia dorita aici pe pamant!
iar 8iblia ma a'uta sa a'ung acolo unde doresc in viata de dincolo./
8iblia este singura carte al carei Autor este preent cand o citesti.
&n necredincios din 6ondra vorbea cu aprindere impotriva 8ibliei!
spunand ca in ilele de astai nu poti sa mai ai incredere intr-o carte
despre a carei origine nu esti prea sigur. &n crestin care statea la o
parte l-a intrebat daca stie ceva despre cel care a inventat tabla inmultirii.
/Nu/! a raspuns guralivul. /Atunci! "ireste ca nu accepti sa te "olosesti de ea/.
/8a da! pentru ca este veri"icata in practica./ /2ot asa este si cu 8iblia/!
l-a lamurit crestinul si necredinciosul n-a mai avut ce spune.
;tudiaa 8iblia ca sa "i intelept; crede-o ca sa "i in siguranta;
traieste-o ca sa "i s"ant si "ericit.
Nici o stiinta nu este la "el de bine atestata ca religia 8ibliei
- ;ir Isaac NeEton
.um se poate ca sa le "ie interis copiilor nostri sa citeasca 8iblia in scoli!
dar sa li se dea voie s-o citeasca daca a'ung in inc+isoare0
Nu credeti ca ar "i mai intelept sa-i lasam sa citeasca 8iblia in scoli
ca sa nu mai a'unga in inc+isoare0
Interesant! cand ii cunosti Autorul! iti place mai mult .artea!
8iblia are nevoie sa "ie mai mult traita decat aparata.
Nu e,ista pericolul ca 8iblia sa a'unga o carte /depasita/!
atata vreme cat noi nici n-am a'uns inca sa tinem pasul cu ea.
Nu este sansa de mantuire pentru cel ce! cumparand o 8iblie!
n-o citeste sau citind-o! n-o traieste.
8iblia este ceasul vremii si al istoriei - :asile 7aut
8iblia este o "ereastra prin care putem privi din lumea aceasta!
ca dintr-o inc+isoare! inspre libertatea vesniciei.
Nu vom putea niciodata sa distrugem legile lui Dumneeu!
ne putem insa distruge "oarte usor pe noi insine incercand sa le incalcam.
:oltaire s-a laudat ca scrierile lui vor "ace ca 8iblia sa "ie uitata peste
o suta de ani. De curand! operele lui complete s-au vandut pe ... doi dolari ...
Pro"esorul A.2. 7obertson obisnuia sa citee ca dovada despre inspiratia
divina a 8ibliei "aptul ca a reistat ca autoritate morala in lume in ciuda
predicatorilor care i-au sc+ingiuit mesa'ul. 2ot asa si 8iserica
este o institutie divina pentru ca nu s-a ruinat!
desi a trebuit sa ne tina pe toti credinciosi in randul madularelor ei.
9 cunoastere a 8ibliei "ara o diploma universitara
este de pre"erat unei diplome universitare "ara cunoasterea 8ibliei.
Am citit multe carti! dar cand desc+id 8iblia!
am impresia ca ma citeste ea pe mine.
8iblia nu are nevoie sa "ie rescrisa! ci recitita.
.ele ece porunci si tabla inmultirii nu nu in pericol de a "i demodate.
;criptura ne invata cel mai bun "el de a trai!
cel mai nobil "el de a su"eri si cel mai linistit mod de a muri.
8iblia te va desparti de pacat sau pacatul te va desparti de 8iblie.
- D. 6. 4oodD
2ine 8iblia desc+isa si nu vei gasi inc+isa poarta cerului!
/Nu critica 8iblia! las-o pe ea sa te 'udece!/
BINECUVANTARE
:iata ar "i mult mai placuta daca ne-am putea uita si necaurile
tot atat de repede ca si binecuvantarile.
.u cat ne numaram mai bine binecuvantarile! cu atat ducem mai putin
dorul dupa e,travagantele pe care nu ni le putem permite.
BIROCRATIE
.elula canceroasa a societatii.
BIRUINTA
<,ista unele in"rangeri care sunt mai triu"atoare decat orice biruinta.
Daca n-ar e,ista dusmani! n-ar e,ista lupte;
daca n-ar e,ista lupte! n-ar e,ista biruinte;
daca n-ar e,ista biruinte n-am purta cununa.
Primul pas catre biruinta este sa sti cine-ti este dusmanul.
- .orrie 2en 8oom
Dintre toate biruintele! cea mai grea este asupra ta insuti.
8iruinta raului nu este niciodata "inala.
BISERICA
8iserica crestina este singura institutie din lume in care intri
numai daca recunosti ca esti total nevrednic sa "aci parte dintre membrii ei.
.and ai intalnit ultima oara un critic in"ocat al 8isericii!
care sa incerce din toata inima lui sa o "aca mai buna0
&nul din lucrurile care sunt gresite cu privire la 8iserica este "aptul ca ea
se concentreaa prea mult asupra a ceea ce este inca nedesavarsit in viata ei!
uitand sa se entuiasmee de maretia destinului si lucrarii ei.
Probabilca biserica nu su"era asa mult pentru pacatele lumii!
cum su"era lumea pentru pacatele bisericii.
&na din cele mai rapide cai de a /incali/ o 8iserica
este sa pui mai mult "oc in cel de la amvon.
.ele doua pericole care pasc astai 8iserica sunt acestea:
ca ea ar putea accepta sa-si sc+imbe mesa'ul!
dar ca nu va accepta sa-si sc+imbe metodele.
&na dintre bolile moderne ale crestinilor este /predicatorita./
<i s-au obisnuit doar sa asculte predicile! nu sa le si traiasca.
Dumneeu nu este prea interesat cat de atent ascultam predicile!
ci cat de repede incercam sa le punem in practica.
8iserica ar trebui sa "ie o ec+ipa activa de oameni iubitori ocupati
cu mantuirea si mangaierea oamenilor din 'ur. <a nu trebuie sa "ie
doar o /galerie/ de suporteri care sa stea in tribuna.
Probleme in 8iserica 1Apoc. %-33:
1#3 Pericolul pierderii dragostei 1%:(3;
1%3 2eama de su"erinta 1%:#)3;
133 ;tricarea invataturii 1%:#(-#-3;
1(3 Decaderea morala 1%:%)3;
1-3 4oarte spirituala 13:#-%3;
1A3 6ipsa de statornicie 13:##3:
173 Apatia si indi"erenta 13:#--#A3
.oncediul unui pastor ar trebui sa "ie de patru saptamani.
Daca pastorul este bun! merita el.
Daca el este rau! merita 8iserica.
;-a gasit in s"arsit si pastorul care sa "ie pe placul tuturor din adunare.
<l stie sa predice nu mai mult de %- de minute condamnand pacatul!
dar "acand-o atat de dulce incat sa nu supere pe nimeni.
6ucreaa intens de la A a.m. la #) p.m. in tot "elul de activitati posibile.
Poate curata si cladirea bisericii la nevoie! stie sa repare masinile celor din adunare si este initiat
in aproape toate domeniile stiintei.
;e imbraca intotdeauna elegant! citeste toate cartile aparute de curand! are o "amilie disciplinata
si "oarte armonioasa! reusind intotdeauna sa "ie o pilda de darnicie.
<l insusi da inapoi 8isericii K() de dolari din salariul saptamanal de K#)).
Are varsta de %) de ani ! dar predica evang+elia de peste 3).
Are o dorinta aratoare sa lucree cu cei tineri si stie sa-si petreaca ma'oritatea timpului cu
oamenii mai in varsta.
Are nervi de otel! ambet de a+ar si voce de cati"ea.
/Draga vino repede! 8aietelul nostru a ing+itit o moneda./
/Du-l repede la biroul pastoral! predicatorul nostru stie sa scoata banii
mai bine ca oricine./
Astai avem predicute! rostite de predicatorasi si ascultate de crestinuti.
4ulte miscari numite /de treire/ din 8iserici aluneca
in bemetice scalambaieli care trans"orma casele de rugaciune
in spectacole pentru mass-media.
&n viitator a intrat in 8iserica in timpul predicii si s-a aseat c+iar in "ata amvonului. 6a
terminare! pastorul l-a intrebat: /.um de v-ati aseat c+iar pe primele locuri0/
/;unt so"er de autobu/! a venit raspunsul! /si am venit sa vad si eu ce le spuneti de reusiti sa-i
aseati pe toti pe bancile din spate./
Pastorul obisnuit are trei dorinte ma'ore: el vrea mai multi oameni in 8iserica!
mai multi bani in caserie si mai multa raspandire a <vang+eliei.
A'uta-l sa-si indeplineasca macar unul dintre aceste deiderate
si-l vei avea drept prieten pe viata.
.omple,ul de in"erioritate al teologilor de ai "ata de lumea /culturii/:
2oti par a se stradui sa patrunda in aceasta lume! ca si cum lumea din care vin ei e insu"icienta si
marginala. 9r! teologia trebuie sa se reverse peste cultura! nu sa aspire la ea.
9 intelectualitate care intoarce spatele 8isericii si o 8iserica timida! care nu-si onoreaa
autoritatea 1creand de cuviinta s-o imparta ba cu /cultura/! ba cu /stiinta/ moderna! ba cu
puterea seculara3 L iata cria prin care trecem. - Andrei Plesu - Jurnalul de la Tescani

&n pastor a rostit o predica intr-o biserica pe care o viita impreuna cu sotia sa. /.um a "ost
draga mea/! a vrut el sa stie la terminarea serviciului. <a i-a raspuns: /A "ost destul de bine! dar ai
ratat cateva e,celente ocaii sa stai 'os./
Inscriptie pe amvonul unei biserici: /Domnule! am vrea sa-6 vedem pe Isus/.
Daca tu crei ca este greu sa practici ceea ce predici!
incearca sa predici ceea ce practici!
8iserica este cel mai de pret dar pe care mi l-a "acut .+ristos in viata aceasta. 4-am unit cu ea
promitandu-i solemn ca am sa-i slu'esc cu preenta! sacri"iciul! elul! darnicia! rabdarea si
dragostea mea. .a sa "iu credincios "ata de .+ristos! trebuie sa "iu credincios 8isericii care-6
repreinta.
Nu te plange prea mult ca stai intr-o 8iserica plina de oameni cu lipsuri.
?andeste-te ce singur te-ai simti intr-una /per"ecta/!
.a sa lupti pentru biruinta 8isericii!
trebuie in primul rand sa "i preent la intrunirile ei!
In ultimii ani! biserica a avut prea multe celebritati si prea putini slu'itori!
prea multi oameni cu pieptul plin de medalii! dar "ara cicatrici.
8iserica are multi critici! dar nici macar un singur rival.
8iserica nu poate ramane <vang+elica! daca nu se mentine evang+elistica.
9rice 8iserica multumita cu starea ei se a"la pe drum inspre cimitir.
;"aturi pentru cei ce vin la 8iserica:
#. :ino.
%. :ino devreme.
3.:ino cu intreaga "amilie.
(. 9cupa un loc mai in "ata.
-. 5ii atent.
A. Ai gri'a sa nu deran'ei pe cei din 'ur.
7. 5ii politicos cu strainii - ei sunt musa"irii tai.
8. .ontribuie generos la colecta.
$. Nu te grabi niciodata spre usa de indata ce se termina benedictia.

9 8iserica crestina este un grup sau o colectivitate de persoane!
asociate in mod voluntar! marturisind "iecare credinta in Isus .+ristos!
"acand ceea ce-I place lui .+ristos! imitandu-i e,emplul!
e,ultandu-I spiritul si preocupandu-se sa vesteasca si altora <vang+elia.
/Aceasta 8iserica nu cauta sa-6 coboare pe .+ristos la nivelul oamenilor!
ci sa-i inalte pe oameni la nivelul lui .+ristos./
4agarul nu poate si da cu copita si trage la caruta in acelasi timp.
Aceasta este valabil si pentru oricare membru al 8isericii.
9ricine poate iubi 8iserica ideala.
Proba de incercare insa este daca o putem iubi pe cea reala.
A"is deasupra usii unei 8iserici: /Intra pe aici! <ste un pas in directia buna!/
&n om a intrat in 8iserica cu palaria pe cap si s-a aseat in primele randuri. &sierul a venit si i-a
spus discret: /Ati uitat sa va dati palaria 'os./ /Da de unde! domnule! :in la 8iserica asta de doua
luni si m-am gandit ca acesta este singurul mod ca sa ma bage si pe mine cineva in seama!/
;unt unii care n-au destula credinta ca sa-i duca pana la 8iserica din colt!
dar spera sa a'unga in cer.
Dupa ce am parcurs lectura unui curs de /Istoria 8isericii/
am a'uns sa cred ca Domnul Isus va spune la marea =udecata:
/:oi v-ati idit bisericile voastre in timp ce <u singur ideam 8iserica 4ea./
Puterea ta spirituala si atasamentul tau "ata de 8iserica sunt determinate
nu de parerile tale despre predicator! ci de ceea ce crei despre Domnul Isus!
BARFA
/;tiu! trebuie sa-ti marturisesti pacatele! dar! crede-ma!
n-ai nici o obligatie sa le marturisesti si pe ale ... altora!/
Am observat ca cea mai buna cale de a a"la caracterul cuiva
este sa-l intrebi despre un altul.
9 spun doar ca un "apt pe care nu-l comente:
daca toti oamenii ar ar sti ce spun ceilalti despre ei!
n-ar mai e,ista in lume nici macar patru prieteni. - 8laise Pascal
4intile ilustre discuta idei! inteligentele medii discuta evenimente!
iar mintile reduse ii discuta pe altii.
Prietenul tau are un prieten! iar acel prieten al prietenului tau
are si el un prieten! asa ca "ii discret. - 2almud
6imba bar"itorului ucide trei dintr-o lovitura:
pe cel ce bar"este! pe cel ce asculta si pe cel despre care se vorbeste.
&nii nu vor sa spuna nimic rau despre cei morti! dar nici nimic buni despre cei vii.
.onversatia este un e,ercitiu al mintii! bar"a este doar un e,ercitiu al limbii.
2ot ceea ce intra pe o urec+e si iese peste gard este ... bar"a.
Nu toate "emeile repeta vonuri! unele ... le creiaa!
2uturor ne place sa auim adevarul! mai ales ... despre altii.
9 limba de ece centimetrii poate ucide un om de doi metrii.
.el ce seamana buruieni sa nu se astepte sa culeaga tranda"iri!
BOLI
4ulte din bolile noastre sunt un "el de ta,e
pe care le platim pentru po"tele noastre.
BUCURIE
A"iseaa bucuria pe care spui ca n-o ai
si vei avea in curand bucuria pe care ti-o doreai.
4ulti oameni trec drept oameni "oarte veseli
cand ei nu vor de "apt altceva decat sa-si arate tuturor dintii.
.ea mai sigura cale spre bucurie este sa cauti sa "aci o bucurie altuia.
7ai si o lume intreaga va rade cu tine; carteste si vei ramane singur.
Daca rasul este sanatos sau nu! depinde de statura celui de care "aci +a ...
8ucuria este una dintre cele mai mari virtuti din lume. <a isi revarsa
binecuvantarea si peste cel ce o poarta si peste cei ce i se a"la in 'ur.
:eselia este binevenita. Dumneeu nu este asa de plicticos cum Il cred unii.
Nu a "acut oare el ca pisica sa-si alerge singura coada0
A "ost dovedit stiinti"ic ca tristetea si nemultumirea provoaca sau intretin stari de boala. 9 inima
vesela a'uta insa la digestie. 8ucuria nu costa nimic si totusi este de nepretuit. <a este un mare
bine si pentru trup si pentru viata. .ei mai de seama oameni de astai! ca si cei mai importanti
lideri de maine sunt cei ce stiu sa amestece armonios preocuparile vietii cu optimismul in asa "el
incat sa nu li se increteasca "runtea! ci sa li se luminee "ata.
Inteleptii din toate culturile si din toate timpurile au sustinut ca secretul bucuriei nu consta in mai
multe lucruri materiale! ci in limitarea pornirilor po"ticioase.
8ucura-te de lucrurile mici; sunt cele mai multe.
In mod absolut! bucuria este o tinta iluorie. <a nu este de "apt un lucru in sine! ci o maniera de
lucru. 8ucuria nu e,ista de sine statatoare. <a este un produs secundar al muncii! al 'ocului! al
iubirii si al vietii in general.
.ei mai "ericiti oameni din lume nu sunt de obicei cei mai bogati oameni! cei mai "rumosi sau cei
mai talentati. 9amenii care traiesc bucuria nu se lasa in voia arti"iciilor e,terioare. <i se bucura de
obicei de lucrurile "undamentale! nesc+imbatoare si adesea simple din viata. 5ara sa piarda prea
mult timp cu invidia "ata de ceea ce au ceilalti! "ara regrete tardive pentru iua de ieri si "ara
ingri'orari nebunesti pentru iua de maine! ast"el de oameni stiu sa pretuiasca iua de astai!
bucurosi ca sunt inca in viata! "ericiti cu lucrul pe care-l au de indeplinit! multumiti pentru "amiliile
lor si pentru lucrurile "rumoase din 'ur. <i sunt usor adaptabili! se apleaca sub bataia vantului! se
sc+imba odata cu sc+imbarile vremii! accepta incercarile ca pe niste e,amene necesare si
in"runta cu anticipatie viata. 9c+ii lor nu abovesc prea mult asupra lor insisi! ci staruiesc asupra
celor ce au nevoie de a'utor si de iubire.
4ulta bucurie este trecuta cu vederea pentru simplul motiv
ca este gratuita si la indemana oricui.
Nu scapa niciodata o ocaie sa "aci bucurie altora!
c+iar daca! uneori! pentru asta va trebui sa-i lasi singuri.
.ei ce aduc soarele in viata altora vor trai si ei in lumina.
2ristetea se poate descurca si singura! dar ca sa "ie ea insasi!
bucuria are neaparata nevoie sa "ie impartasita cu cineva. - 4ar* 2Eain
De cand Il cunosc pe Domnul Isus sunt mai "ericit c+iar si in necaurile mele!
decat eram altadata in bucurie.
BUNATATE
8unatatea este o limba pe care o inteleg si surii si cei lipsiti de minte.
4ama lui Ion a "ost "oarte surprinsa sa-l auda sMpunand in rugaciunea de seara: /Doamne! te rog
"a-ma sa "iu cuminte - nu "oarte cuminte! dar destul de cuminte ca sa nu ma mai bata mama./
A "i mare-i o-ntamplare
A "i bun e lucru mare !/
8unatatea este abilitatea de a-i iubi pe oameni mai mult decat merita.
8unatatea poate "i de"inita si drept sincroniarea emotiilor noastre cu emotiile celor din 'ur.
8unatatea se bucura! cand aproapele se bucura si su"ere cand aproapele su"ere. 7autatea
"unctioneaa /pe invers/: se bucura de raul altuia si se intristeaa cand aproapelui ii merge bine.
8unatatea este naturala! normala; rautatea este nenormala si deec+ilibranta. - 4.4.
5ii mai ales bun cu oamenii rai; ei au nevoie cel mai mult de bunatate.
Poarta-te "rumos cu un caine! mangaie-l adesea!
+raneste-l bine si vei vedea ca n-o sa mai plece de la tine.
Aceiasi metoda da de obicei reultate bune si cu sotii.
.uvintele "rumoase pot "i scurte si usor de spus! dar ecoul lor tine vreme indelungata.
9 vorba buna poate tine de cald trei luni de iarna.
BUNICI
2ocmai cand credea ca si-a terminat portia ei de treaba in viata!
"emeia devine ... bunica.
4ulti copii sunt ras"atati pentru ca parintii nu-i trag de urec+i pe ... bunici.
BURLAC
/8arbatii casatoriti traiesc mai mult/ ii spuse celibatarului o tanara dornica sa se casatoreasca.
/Am auit si eu/! raspunse el! /prietenii mei casatoriti mi-au spus toti ca viata li se pare mai
lunga .../
/.um de nu te-ai casatorit pana acum0/
/4-am tot uitat dupa "emeia ideala .../
/;i n-ai gasit-o0/
/8a da! dar ea se uita dupa barbatul ideal .../
BURUIENI
.a sa sti daca ai in gradina plante bune sau buruieni!
mulgele pe toate din radacina. Daca rasar iar! sunt cu siguranta buruieni.
CALITATE
Numai un om mediocru este intotdeauna egal cu sine insusi.
Dumneeu este partenerul nevaut in orice lucrare de calitate.
Dumneeu nu ne vrea intotdeauna sa "acem lucruri e,traordinare;
de cele mai multe ori <l ne vrea sa "acem lucruri ordinare!
dar e,traordinar de bine.
CARACTER
6a originea cuvantului /caracter/ este semnul sau /litera/ "acuta in piatra sau metal cu dalta sau
priboiul gravorului. .aracterul nu se stergea! ci ramanea uneori peste veacuri. Asa ceva este si la
om. .aracterul este o /inscriere/ in launtrul lui! care ramane si ii directioneaa gandurile!
gusturile! nauintele! actiunile si intregul lui comportament.
8iblia nu da de"initii! ci preinta caractere si "ace re"eriri la caracter! numindu-l /omul dinlauntru./
9mul din a"ara repreinta persoana; omul dinlauntru repreinta personalitatea. 9mul de a"ara
imbatraneste! omul din launtru nu imbatraneste! nu este supus entropiei 1% .or. (:#A3.
Personalitatea are adevarata valoare: /.omoara aceasta o purtam in niste vase de lut/ 1% .or.
(:73. Nu vasul de lut are valoare! ci comoara din vas. &nii cauta sa impodobeasca vasul de lut!
omul de a"ara! dar apostolul Petru a scris: /Podoaba voastra sa nu "ie podoaba de a"ara! care sta
in impletitura parului! in purtarea de scule de aur sau in imbracarea +ainelor! ci sa "ie omul
ascuns al inimii! in curatia nepieritoare a unui du+ bland si linistit! care este de mare ret inaintea
lui Dumneeu/ 1# Petru 3:3!(3. si aici se arata ca valoarea cea mare nu o are omul de a"ara! ci
omul din launtru. 9 persoana poate avea o "ata "rumoasa! dar daca nu are caracter! nu are
valoare. 5rumusetea de a"ara nu este mai adanca decat pielea si e atat de trecatoare!
5rumusetea launtrica este cea care "ericeste viata si care are valoare si inaintea lui Dumneeu si
inaintea oamenilor. .e valoare are o "ata "rumoasa la "ata! daca e lipsita de caracter! e usuratica0
.aracterul trebuie "ormat! devoltat. 2im 6aCaDe a scris: /.aracterul nu se naste odata cu
persoana. <l se "ormeaa prin dragostea si gri'a parintilor. <ste datoria lor sa instilee in inima
copiilor principiile pe care Dumeeu le-a instilat inlauntrul lor./
:rand sa arate importanta preocuparilor pentru caracter! Ioan ?ura de Aur a scris: /4ai presus de
orice pictor! mai presus de orice sculptor sau orice alt artist! eu il pretiuesc pe cel ce este dibaci in
arta "ormarii su"letului copiilor./
Distinsul predicator ;.D. ?ordon a scris: /Instruirea unui copil este cea mai inalta! cea mai s"anta
si cea mai "ascinanta ocupatie./
.u mult inainte de .+ristos! oamenii intelepti au dat o "oarte mare importanta cunoasterii de sine.
Pittacus din 4itilene 1A-%--A$ i..+3 considerat unul din cei sapte intelepti ai lumii antice! avea
dictonul: /.unoaste-te pe tine insuti/! care a "ost sapat cu litere de aur in templul lui Apolo din
Del"i. Acest principiu a "ost preluat mai tariu de ;ocrate! ca principiu de baa al "iloso"iei. Acest
;ocrate a spus: /.aracterul omului este ca umbra ce il insoteste pretutindeni; cateodata merge
inapoia lui! altadata merge inaintea lui; uneori e mai lunga! alteori e mai scurta./
.aracterul ne da adevarata identitate. De aceea trebuie sa acordam o mare atentie "ormarii lui.
;tanleD .. 8aldEin a scris: /Intrebam ce ar trebui sa "acem! nu ce ar trebui sa "im. Intrebam cum
am putea sc+imba mediul incon'uratr! dar nu cum am putea sc+imba caracterul nostru. .eea ce
suntem are valoare! de aceea trebuie sa ne "ormam un caracter bun.
=o+ann Amos .omenius a scris: /9mul trebuie "ormat ca sa devina om./ 9mul se naste cu un
mare potential de atitudini! dar trebuie "ormat! alt"el creste de"ormat. 2rebuie sa veg+em asupra
"ormarii caracterului nostru.
.aracterul este o carte de viita! nescrisa pe +artie! dar sapata in adancul "iintei! care te preinta
oriunde! oricand si oricui. <l se e,prima prin "elul in care te imbraci! cum te comporti in "amilie! in
biserica! in societate! prin "elul in care conduci bicicleta! caruta sau masina; prin "elul in care iti
alegi prietenii. Nu uita vorba din batrani: /Pasarile de aceleasi pene boara impreuna/ sau
/;pune-mi cu cine te imprietenesti! ca sa-ti spun cine esti./ 2oate adeveresc! "ara grai! ce "el de
caracter ai tu. 5aptul ca iti ti cuvantul sau ti-l calci! ca esti punctual sau vesnic intariat! ca esti
ordonat sau deordonat! ca privesti lucrurile de "ond sau doar pe cele de supra"ata! ca iubesti
curatia sau ca te complaci in murdarie! ca esti aprins sau bland! ca esti certaret sau pasnic! ca
esti mandru sau smerit! ca te bucuri de lucrurile usuratice sau de cele serioase! toate acestea!
absolut toate! spun ce "el de caracter ai. Nu putem sa ni-l ascundem. 2oate vorbele! toate
miscarile! toate "aptele noastre ne tradeaa. <le spun in gura mare ce "el de caracter avem.
.aracterul este o "orta superioara care iti inlesneste succesul in actiune. ;i aceasta "ara prea
mare e"ort din partea ta. Daca tu te preocupi de caracter! el va reolva o serie intreaga de lucruri.
.uvantul tau! c+iar si cu greseli de e,primare! va avea e"ect asupra celor ce te asculta. <i nu se
vor opri la greseli! ci vor avea in vedere scopul pe care-l urmaresti. 8en'amin 5ranIlin! care a
urcat de la treapta de om de rand la aceea de se" al statului! si-a atribuit succesul sau nu atat de
mult talentelor sale sau puterii in vorbire! caci a "ost slab in aceste privinte! ci integritatii
caracterului sau: /Acesta a "acut sa am greutate in "ata concetatenilor mei. Am "ost un vorbitor
slab! nu am "ost niciodata elocvent. <ram supus multor eitari in alegerea cuvintelor si n-am "ost
mereu corect in limba'ul meu; totusi mi-am atins scopul./
.aracterul a'unge sa "ie cunoscut pana la mari departari si iti asigura o protectie mai buna decat
imbracamintea de ale a cavalerilor de altadata sau decat paa multor gardieni. < ceva divin in
aceasta protectie. ;e istoriseste descpre 4ic+el de 4ontaigne 1#-33-#-$%3! eseist si moralist
"rance! ca! in tipul raboaielor! el a "ost singurul om din toata natiunea "rancea care nu-si avea
portile castelului barate si paite de o garda. .aracterul lui era o "orta mai mare decat un regient
de cavalerie. Il paea "elul lui de a se impune atat prietenilor! cat si dusmanilor sai.
.aracterul este o invincibila "orta launtrica. Dusmani iti pot rapi bunurile! iti pot rapi drepturile!
libertatea! te pot imbraca in drente sau in straie de bat'ocura cu diavoli ugraviti pe ele! ca pe
vremea inc+iitiei! dar cu atat va straluci mai mult caracterul omului dinlauntru; ei pot! prin batai
sa-ti striveasca trupul! dar nu-ti pot strivi caracterul. <l este invincibil.
Iata o ilustratie a acestor adevaruri printr-un ca din istorie. 8ernard de PalisD a "ost olarul care a
redescoperit secretul egiptenilor de a pune un strat de malt pe oalele de pamant. <l a "ost u
simplu olar deci! dar! datorita smaltului! a a'uns celebru! iar renumele sau i-a atras prietenia
regelui Cenric al III-lea al 5rantei. Acest PalisD era insa crestin /+ug+enot/ 1re"ormat3. 7egele l-a
ocrotit pentro o vreme de prigoana Inc+iitiei. Dupa o vreme insa! cu toata mila regala! CenrD i-a
spus ca se vede "ortat de impre'urari sa-l dea pe mana persecutorilor lui. Iata cum a raspuns
PalisD: /;ire! adeseori mi-ai spus ca ti-este mila de mine. Astai trebuie sa-ti spun ca mie mi-e
mila de altetea voastra. &n rege ca tine a trebuit sa spui ca esti "ortat. Ast"el de cuvinte nu sunt
potrivite pentru gura unui rege si eu iti spun! in cuvinte regesti! ca nici dinastia ?uise! nici tot
poporul tau! nici tu insuti nu vei "i in stare sa "ortei pe un biet olar sa-si plece genunc+iul in "ata
statuilor tale de s"inti./ .aracterul lui PalisD nu a putut "i in"rant. <l amurit moarte de martir.
caracterul da statornicie in cre! indi"erent de situatiile prin care trebuie sa treci. In lumea
credintei de ai si in necaurile care vor urma! e nevoie de credinciosi cu caracter de otel. Numai
acestia vor "i mai mult decat biruitori. 9! Doamne! "a ca in generatia tanara sa "ie multi oameni cu
un asa caracter! - Petru Popovici - din cartea "Formarea caracterului"
Nu e,ista inlocuitor pentru caracter.
Poti cumpara cunostinte! dar caracterul nu se gaseste de vanare.
5ii ceea ce vrei sa pari altora!
.el ce nu vrea sa gandeasca este un bigot;
cel ce nu poate sa gandeasca este un prost;
cel ne nu indraneste sa gandeasca este un sclav.
;punemi la ce "el de glume rai! ca sa-ti spun cine esti.
.aracterul este ceea ce esti tu pe intuneric.
;ingura persoana din lume care-ti poate ruina caracterul esti tu insuti.
Ii admiram pe oamenii de geniu! ii invidiem pe oamenii bogati!
ne temem de oamenii a"lati la putere! dar de increut!
nu ne incredem decat in oamenii de caracter.
.e "aci cand n-ai nimic de "acut spune iti da pe "ata caracterul.
6a 'ocuri! caracterul se vede cel mai bine din "elul in care sti sa pieri.
Daca vrei sa-l cunosti pe dusmanul care-ti poate "ace cel mai mult rau!
priveste atent ... in oglinda!
&na din doveile despre valoarea 8iblieie este
si caracterul celor ce o bat'ocoresc.
.ea mai mare rasplata pentru stradaniile unui om
nu este ceea ce castiga prin munca sa! ci ceea ce devine prin ea.
.andva! un scorpion a rugat o broasca testoasa sa-l duca de pe un mal pe altul.
/;i daca ai sa ma intepiN i-a replicat broasca.
/N- am sa te intep/! a raspuns scorpionul! /ca asta ar insemna sa mori! ne-am scu"unda amandoi
si asta n-ar avea nici o logica./
6a mi'locul raului! scorpionul a intepat sarmana broasca. In timp ce murea tragandu-l si
scorpionul la "und! ea a apucat sa-l mai intrebe: /De ce-ai "acut-o0 .are-i logica0/
/N-are nimic de a "ace cu logica/! i-a raspuns su"ocandu-se scorpionul. /Asta-i "elul meu de a "i si
n-am ce-i "ace./
9 cobra te va musca si daca-i vei spune cobra si daca-i vei spune doamna cobra.
.aracterul nu este un cadou! ci o cucerire!
7eputatie este ce avem la sosire! caracter este ce suntem la plecare.
.aracterul unui om este ca si gardul de scanduri:
nu poate "i "acut sa stea mai bine in picioare daca-l dai cu vopsea.
.aracter este ceea ce ai "ace daca ai "i sigur ca nimeni nu va a"la vreodata.
;lava lumii trece! popularitatea este doar un accident! bogatiile prind aripi!
cei ce ne canta osanale astai! ne vor blestema maine;
singurul lucru cu adevarat durabil este caracterul!
7eputatia este pentru o vreme! caracterul pentru eternitate.
In clipa mortii lasam in urma tot ce avem!
dar luam cu noi tot ceea ce suntem.
Daca vrei sa cunosti caracterul cuiva!
uita-te la "elul in care-i trateaa pe cei de la care nu poate castica nimic.
5iecare va trebui sa mearga prin viata cu sine insusi;
iata de ce! cu cat isi va modela mai "rumos caracterul!
cu atat va avea o companie mai placuta!
7eputatia este ceea ce cred oamenii despre noi;
caracterul este ceea ce ne vede Dumneeu ca suntem.
Dumneeu este mult mai interesat in caracterul nostru!
decat in con"ortul nostru. <l are ca scop nu sa ne intareasca in trup!
ci sa ne desavarseasca in spirit.
.aracterul este ceea ce pierdem ori de cate ori sacri"icam un ideal inalt
pe altarele popularitatii si pro"itului.
Nu inseamna de loc ca-i a'uti pe oameni daca incerci sa "aci
intotdeauna pentru ei ceea ce ar putea "ace si ei insisi.
&n crestin nu este unul care cauta iertarea si bunavointa lui Dumneeu!
ci unul care le-a gasit de'a.
=udeca pe cineva dupa reputatia dusmanilor sai.
&n crestin trebuie sa "ie o persoana care sa "aca mai usor
pentru altii sa creada in Dumneeu.
Adevaratii crestini care in"luenteaa lumea
sunt aceia care nu se lasa in"luentati de ea.
Nu ceea ce "acem noi este important! ci ceea ce Dumneeul atotputernic alege sa "aca prin
intermediul nostru. Dumneeu nu are nevoie de succesele noastre! ci ne vrea pe noi insine. <l nu
asteapta in"aptuirile noastre! ci ascultarea noastra deplina.
.e suntem! este darul lui Dumneeu pentru noi;
ce devenim! este darul nostru pentru Dumneeu.
Poti 'udeca dimensiunile unui om prin marimea problemelor pe care le abordeaa. Aproape
intotdeauna! oamenii se apuca instinctiv sa reolve ceva pe masura lor! lasandu-le pe celelalte in
seama unora mai mari sau mai mici ca ei insisi.
.a sa vei cat de mare este un om! masoara-i inaltimea idealurilor!
adancimea convingerilor! largimea vederilor si lungimea rabdarii.
Daca cineva nu-si scoate palaria in ascensor
sa sti ca n-are maniere sau are ... c+elie.
5iul lui Dumneeu a devenit om
pentru ca oamenii sa poata deveni "iii lui Dumneeu.
CARIERA
Intre iepuri:/.e mai "ace "ratele tau! =eanot0/
/8ine! e vion la Paris!/
/;i ce este un "luture0
In cel mai bun ca doar o omida! e drept! in +aine de gala!/
CATEGORII
<,ista trei categorii de membrii:
cei neobositi! cei obositi si ... cei obositori.
CALAUZIRE
9amenii ne dau s"aturi; Dumneeu ne da calauire.
CARTI
Adevarata valoare a unei carti nu este data
de pretul ei! ci de "olosul pe care-l aduce.
Ar trebui sa ne alegem cartile la "el de atent cum ne alegem prietenii.
Deasupra unui impresionant ra"t de carti dintr-un anticariat din 6ouisville cineva a scris: /2oate
aceste carti au apartinut unei doamne in varsta care nu putea sa citeasca mai repede de -) de
cuvinte pe minut./
.artile si studiile sunt mai degraba asemanatoare treptelor unei scari pe care urcam inspre
culme; de indata ce urcam o treapta! o lasam in urma. 2otusi! ma'oritatea oamenilor! studiaa
doar ca sa-si umple memoria cu date si "apte! in loc sa se suie pe treptele scarii le demonteaa si
le iau pe umeri! ca sa le arate altora. <i se plang pe drept de greutatea studiilor! caci in loc sa "ie
purtati mai sus de ele! se plaseaa sub ele! carandu-le in spate.
&nele carti sunt gustate; altele ing+itite;
prea putine insa trebuiesc mestecate si digerate. - 8acon
Daca nu ne +otaram sa punem in practica intelepciunea din ele!
cartile sunt doar o risipa de +artie.
.ine pretinde! in numele libertatii de e,presie! ca niste carti proaste si imorale 1sau niste "ilme
sau piese de teatru3 nu sunt responsabile de depravarea tineretului! trebuie sa accepte si ca
toate manualele din scoli nu au nici o valoare educativa. .u alte cuvinte! cine crede ca arta este
indi"erenta in problemele morale! trebuie sa propuna in acelasi timp des"intarea sistemului de
invatamant din motive de ine"icacitate.
9 carte devine o opera clasica din momentul in care c+iar
si cei ce nu au vaut-o vorbesc despre ea de parca ar "i citit-o.
Nu da niciodata carti cu imprumut; nimeni nu ti le aduce inapoi.
;igurele carti pe care le mai am in biblioteca sunt
cele pe care le-am impreumutat ... de la altii.
/.aci va veni vremea cand oamenii nu vor putea sa su"ere invatatura sanatoasa! ci ii vor gadila
urec+ile sa auda lucruri placute! si isi vor da invatatori dupa po"tele lor. Isi vor intoarce urec+ea de
la adevar si se vor indrepta spre istorisiri inc+ipuite/ 1% 2im. (:3!(3 .a sa intelegem acest biar
sentiment de vinovatie trebuie sa ne intoarcem in timp! la vremea imaturitatii! cand omul! alienat
de Dumneeu si a"lat in postura ne"ericitului /"iu risipitor/! nu iubeste inca pe nimeni! pentru ca nu
este inca iubit! pentru ca nu se iubeste pe el! isi cauta! "ebril si derutat! un corelativ! structuri pe
care sa le imbratisee ca un /volubilis/ setos si parait! idei! persona'e! carti! versuri! cuvinte!
imagine. 6ipsit de e,perienta! de sentimente! de gandire personala! de identitate! el isi cauta cu
disperare /dublul/! consistenta sau ceea ce un persona' al lui Novalis numeste /"ecioara
cu"undata-n somn! dupa care su"letul meu tan'este/ si care nu este altceva decat un alt el-insusi
1o anima! i-ar spune Ooung3. si e normal sa se indrepte! plin de speranta! spre nisipurile
miscatoare ale paginilor de carti care par ca vorbesc despre el! ca vorbesc in locul lui. Despre
ce0 Despre singuratate! despre inadaptabilitate! despre vis! despre reverie! despre melancolie!
despre geniu!despre nemurire! despre "u"let! despre iubire! despre sublim! despre contemplatie!
despre spirit! despre cunoasterea ansoluta. 4intea goala se umple de cuvinte ametitoare care-i
spun 2otul tocmai pentru ca el este Nimic. .uvintele se in"oaie si tin loc de senatii! de gandire!
de orice. Ast"el se in"esteaa cu su"erinte abstracte! singurul lui sentiment autentic "iind o penibila
mila de sine. &randu-si e,istenta proasta! +idoasa! o va uita. Ne va vorbi doar despre "rumusete!
putere! straluicre. :a insista ce carti a citit si ce destept a "ost. Desc+iand o carte e ca si cum s-
ar asculta pe el. .el mai mare +ot este cel care se "ura pe sine siesi! "iind pierdut pe veci.
.artile sunt ca niste corabii incarcate calatorind pe vastul ocean al vremii.
- 5rancis 8acon
.ititul este pentru minte ceea ce este gimnastica pentru trup.
CAMILA
&n cal de curse proiectat si realiat de activitatea unui /comitet./
CASATORIE
Alege ce iubesti! iar apoi iubeste ceea ce ai ales.
;e pare ca vremea in care ne apreciem cel mai mult
partenerul este inainte de casatorie si dupa "uneralii.
;e cer doi ca sa "aca o casatorie:
o "ata necasatorita si ... o mama nerabdatoare!
8arbatul care se lauda ca n-a "acut nici o greseala
in toata viata lui are o sotie care nu se poate lauda la "el.
5ata asta este doua treimi de'a casatorita: ea vrea! si vrea si ... mama ei.
&nii barbati se nasc smeriti! altii trebuie sa se casatoreasca ...
Pentru unele tinere! verig+eta este un "el de /garou/
pus pe deget ca sa le opareasca ... circulatia.
4a'oritatea "emeilor tin "oarte bine minte /unde0/ si /cum0/
s-au casatorit; ceea ce se pare ca au uitat este ... /de ce0/
;e spune ca dragostea este oarba; dar casatoria
este ce cea mai sigura cale de vindecare.
Dupa barbat a "ost "emeia; si de atunci este mereu /dupa el./
8unul simt va evita nu numai divorturile! ci si unele ... casatorii.
Daca te casatoresti cu o "ata o "ata care nu-l are pe Dumneeu ca tata!
sa sti ca-l vei avea drept socru ... pe Dracu!
9rice barbat care crede ca este mai destept decat nevasta lui
este casatorit cu o "emeie inteligenta.
&n om ar trebui sa se casatoreasca numai cu acea "emeie
pe care si-ar "i ales-o drept prieten! daca ar "i "ost barbat.
.u casatoria este ca si cu cumpararea pe credit:
vei ceva! iti place! o iei si mai tariu ... platesti.
.ea mai impresionanta dovada de spirit tolerant este o /nunta de aur./
Daca vrei sa-ti iei o sotie buna! cauta "ata unei mame pe care o respecti!
Daca vrei o sotie buna! casatoreste-te cu una care a "ost "ata buna la parinti.
Pentru succesul in casatorie nu este dea'uns sa casesti un partener potrivit!
ceea ce mai trebuie este sa "i si tu un partener potrivit.
In partile rurale ale =aponiei! rudele aleg sotia pentru mire
si el nu o cunoaste decat dupa cununie.
In America obiceiul este total di"erit!
dar se pare ca reultatul este ... acelasi.
Daca parintii sunt o alegere a lui Dumneeu pentru noi!
tovarasul de viata trebuie sa "ie o alegere a noastra pentru Dumneeu ...
CASNICIE 1vei si /:erig+eta/3
9 casnicie reusita este una in care te indragostesti de mai multe ori!
dar de aceiasi persoana.
Nu tipati niciodata unul la altul; singura e,ceptie: daca a luat casa "oc.
9 sotie ideala nu se asteapta sa aibe un sot ideal!
Inainte de a te grabi sa-i critici sotiei de"ectele!
adu-ti aminte ca tocmai ele au "ost pricina
pentru care nu s-a putut casatori cu un sot mai bun!
/Draga! cum de tu reusesti sa scoti bani de la barbatul tau0/
/5oarte simplu! ii spun ca m-am suparat
si ca ma duc la mama si el imi da imediat bani de drum./
&n sot este un barbat care se asteapta ca sotia lui
sa "ie per"ecta si ... intelegatoare cu imper"ectiunile lui.
<u am intotdeauna ultimul cuvant in disputele cu nevasta-mea!
c+iar daca pentru asta trebuie sa ma duc intr-o alta camera ...
De obicei! un barbat /alearga/ dupa o "ata pana ea /pune mana pe el./
;i eu am ultimul cuvant in disputele cu sotia mea.
De obicei! acesta este: /Ai dreptate! draga .../
.asnicia este ca si cu doi oameni care calaresc acelasi cal;
unul trebuie sa stea in spate ...
&n cali"ornian se plangea ca sotia lui traieste o viata dubla: a ei si a lui.
&n barbat nu este niciodata atat de bun
cum l-a creut sotia lui inainte de nunta si
nici atat de rau cum il crede ea dupa aceea.
Daca ai a'uns sa crei ca-ti iubesti sotia prea mult!
n-ai a'uns inca s-o iubesti cat trebuie!
Daca vrei sa "i tratat acasa ca un rege! trateaa-ti sotia ca pe o regina!
In spatele oricarui barbat cu succes
se a"la o sotie devotata si o soacra ... surprinsa.
<ste greu sa intelegi daca un barbat isi da atata silinta
sa reuseseasca in viata pentru a-si "ace sotia "ericita
sau doar ca sa-i "aca in ciuda ... soacrei.
.and un sot desc+ide portiera masinii ca sa-si a'ute sotia!
poti "i sigur ca una din doua este noua: sau masina sau ...sotia!
4a'oritatea problemelor matrimoniale sunt datorate "aptului ca
"iecare din cei doi care s-au casatorit este prea indragostit ... de el insasi.
.asnicia este o relatie de asistenta mutuala!
cu conditia ca "iecare sa invete cand sa-si tina gura.
Nu te casatori pentru bani; ii poti imprumuta mult mai ie"tin!
9rice barbat are nevoie de o sotie!
caci nu poate da vina pe guvern pentru toate lucrurile.
Ar "i cu mult mai putine divorturi daca sotii ar incerca sa-si pastree sotiile
cu acelasi el cu care s-au straduit sa le cucereasca.
5emeia este mangaierea barbatului ei pentru necaurile
pe care el nu le-ar "i avut daca ea ... nu ar "ii e,istat!
/Niciunul n-a stiut ce inseamna "ereicirea pana ce s-au casatorit!
dar atunci era de'a ... prea tariu./
.a sa ai o casnicie reusita! recunoaste cand ai gresit!
iar cand ai dreptate! tine-ti gura!
CASCAT
&n cascat poate "i semn de proaste maniere!
dar uneori este cea mai sincera e,primare a unei pareri proprii.
&n cascat este un protest tacut.
&n cascat este un strigat mut.
CEARTA
.and te certi cu un nebun! asigura-te ca nu "ace si el la "el.
9 cearta este cel mai lung drum intre doua puncte de vedere.
&n credicios care a declarat raboi "ratilor sai nu poate "i in pace cu 2atal lor.
Nu conteaa ce parere ai intr-o disputa!
de "iecare data vei vedea despre unii care sunt de aceiasi
parere cu tine ai pre"era sa "ie de cealalta parere. -=asc+a Cei"et
.and o cearta tine mult! amandoi n-au dreptate.
.u cat este mai gol vasul cu atat da apa mai repede in clocot.
4ania aprinsa a stins multe prietenii.
4ulte din necaurile lumii au "ost cauate de o combinatie
ne"ericita intre o inteligenta mica si o gura mare.
Natura nu a prevaut sa ne putem inc+ide urec+ile!
dar cu gura a "acut o treaba admirabila.
.earta-ti prietenul in ascuns si lauda-l in public.
/5agaduiesc sa nu te contraic niciodata!
daca si tu promiti sa "i intotdeauna de acord cu mine./
Nu te lua niciodata la cearta cu unul care sta pe un ... morman de pietre.
9 cearta este o intrecere in care "iecare vrea sa aiba primul ... ultimul cuvant.
De curand! a iesit pe piata o carte pentru certareti.
;e numeste: .9N27ADI.2I9NA7.
9 limba prea ascutita taie legaturile multor prietenii.
CEAS DESTEPTATOR
.easul cu sonerie este un instrument
pentru treirea oamenilor care nu au copiii mici.
.ine are un ceas stie precis timpul!
cine are doua sau trei ceasuri nu mai este sigur ...
Ar trebui ca militarii sa "ie mult mai inteligenti decat studentii;
in "iecare dimineata li se da ... /desteptarea!/
CELEBRITATE
9 celebritate este um om care a muncit din rasputeri ca sa "ie cunoscut si
acum poarta oc+elarii "umurii ca sa-i impiedice pe oamenii sa-l recunoasca.
CELIBATARI
&n batran "ermier a raspuns unuia care-l intreba cum de nu
s-a casatorit niciodata: /:ei! am pre"erat sa doresc ce n-am!
decat sa am ceea ce nu-mi doresc./
6ucrul pe care-l nu pot sa-l inteleaga barbatii casatoriti
este cum se "ace ca nu toti celibatarii sunt bogati!
.elibatarii mor mai repede; casatoria este o moarte lenta ...
CER
.erul este un loc pregatit pentru oameni care se pregatesc!
iar cei ce vor intra acolo vor vedea dintr-o data
ca nu sunt nici necunoscuti si nici neasteptati.
Distanta de la pamant la cer
nu este o problema de altitudine! ci de atitudine.
CHILIPIR
&nul din cele mai grele lucruri din lume
este sa o convingi pe o "emeie ca pana si cel mai bun c+ilipir costa bani.
<ste e,traordinar la ce c+eltuiala si la ce oboseala
se supun unii ca sa capete ceva /pe gratis/!
CICALEALA
&n sot din Alabama remarca de curand:
/;unt ingri'orat de nevasta-mea; nu ma mai cicaleste ca alta data .../
CIMITIR
Desi pare de necreut! latinii numeau /cimitirium/ locurile de popas! +anurile de la rascruci de
drumuri. In"luenta crestina si mai ales credinta in inviere a "acut ca aceiasi numire sa "ie atasata
si locurile in care! trupurile noatre! sunt aseate pentru o vreme /la odi+na/!
.imitirul este un loc plin cu oameni care "usesera convinsi
ca lumea nu se poate descurca si "ara ei.
CINA DOMNULUI
.ina Domnului este o comemorare! o comuniune si o consacrare. <a ne aduce aminte de ceea
ce a "acut .+ristos! ne da prile'ul sa stam in partasie unii cu altii in acelasi trup al lui .+ristos si
ne indeamna la o noua consacrare personala in slu'irea <vang+eliei.
CINIC
De cele mai multe ori! un cinic nu este altceva decat un sentimental prudent!
incapabil sa traiasca /cu garda 'os./
&n cinic cunoaste pretul tuturor lucrurilor!
dar nu le stie ... valoarea! - 9scar >ilde
.inismul este o "orma de cancer a spiritului.
.elulele rele ale sarcasmului ataca celulele bune ale sperantei si!
nediagnosticat la timp! acest atac le poate distruge cu desavarsire.
Nu toti putem "i o stea!
dar asta nu trebuie sa ne "aca sa "im ... norii care o acopera.
CIRCUMSTANTE
Nu omul este produsul circumstantelor; circumstantele sunt produsul omului.
Nu omul este controlat de circumstante!
ci ele sunt controlate de om. - 8en'amin Disraeli
Nu e,ista circumstante! oricat ar "i ele de rele! din care un om intelept sa nu scoata ceva bun; nici
circumstante! oricat de bune ar "i ele! pe care cel rau sa nu le "oloseasca spre paguba lui -
5racois de 7oc+e"oucald
Nu circumstantele din viata noastra ne determina caracterul!
ci relatia noastra cu Dumneeu! indi"erent de circumstantele vietii.
;-ar putea ca circumstantelesa te impiedice sa aduni o avere mare!
dar ele nu vor reusi sa te impiedice sa-ti "ormei un mare caracter.
Important nu este sa spui: /Iata ce au "acut din mine/!
ci: /Iata ce am "acut eu din ceea ce au "acut ei din mine./ - =.P. ;artre
5ii optimist in ceea ce crei si da intotdeuna o sansa viitorului.
&nii oameni sunt sc+imbati de circumstante! alti sc+imba ei circumstantele.
CIVILIZATIE
2ot ceea ce este socotit astai civiliatie pe pamant
este un reultat al venirii lui Cristos in lume.
;untem si gandim pe masura Dumneeului in care credem - spune Cegel - dupa cum popoarele
au parte de stapaniri bune sau rele! potrivit cu Dumneeul caruia i se inc+ina. 1.onstantin Noica3
9mul este o creatura inventiva! dar limitata. Avem astai mai mult de 3%.))).))) de legi! care n-
au reusit sa spuna nimic mai mult decat .ele #) Porunci.
.ultura intelectuala! "ara o religie a inimii! este doar
o "orma civiliata de barbarism! o "orma mascata de animalitate. - 8unsen
/4ulta carne! multi viermi;
multa bogatie! multe gri'i;
multe slu'itoare! multa destrabalare;
multi robi! multi +oti;
multe "emei! multe vra'itoare;
mult studiu! multa viata;
multa stiinta! multi ucenici;
multa dreptate! multa pace./ - Cilel

Daca civiliatia noastra nu va "i rascumparata din punct de vedere spiritual!
nu vom reista nici din punct de vedere material. - >oodroE >ilson
Calal civiliatie! .el sarac se ingri'oreaa pentru ce va manca!
in timp ce bogatul se ingri'oareaa de ceea ce a mancat.
Nimeni nu stie cu e,actitate varsta omenirii! dar toti sunt convinsi
ca este destul de in varsta casa se nu mai "aca atatea prosti.
2raim printre oameni care cred ca
a te purta /ca in codru/ este semn de civiliatie.
.el mai bun lucru pe care ti-l poti aduna pentru batranete esti tu insuti.
9 natiune care "ace lucruri "oarte bune! dar care nu reuseste sa produca si oameni de aceiasi
calitate! este o natiune "alimentara. Adevaratul test al unei civiliatii nu este in nivelul statisticilor!
nici in marimea oraselor si nici in cantitatea recoltelor!
ci in calitatea oamenilor pe care ii produce.
.ultivarea pamantului nu este tot atat de importanta ca si cultivarea mintii.
.iviliatia pretinde ca oamenii sa "ie intotdeauna
de un calibru mai mare decat tunurile pe care le "olosesc.
;e pare ca omenirea a reusit sa imbunatateasca mai toate lucrurile!
cu e,ceptia ... omului.
Au ramas doar "oarte putine natiuni care sa "ie
atat de inapoiate incat sa nu se amestece in treburile altora.
7uinele 8abilonului! daramaturile de la Palmira si 8aalbec*! columnele "rante din 5orumul 7oman
vorbesc toate mai puternic decat glasul ;inaiului. .are le este mesa'ul0 /9ricat de avansat ar
a'unge un popor! oricat de puternic si oricat de ireistibile i-ar "i cuceririle! din clipa in care Il
scoate pe Dumneeu din calcule este sortit pieirii./
CAINE
.ateva lucruri pe care le putem invata de la un caine:
Nu rata nici o ocaie sa te scoata cineva la plimbare.
.and iesi la plimbare! bucura-te si uita de toate. 6asa vantul sa-ti alunge toate gandurile rele.
.and vin cunosciti in viita! iesi vesel in intampinarea lor.
.and este spre binele tau! supune-te si asculta.
5a-i pe cei din 'ur sa stie cand ti-au invadat /teritoriul./
2rage din cand in cand cate un pui de somn si intinde-ti bine oasele cand te scoli dimineata.
Alearga! topaie si 'oaca-te ilnic.
.and mananci! "a-o cu entuiasm.
5ii loial.
Nu cauta niciodata sa pari ceea ce nu esti.
Daca ce doresti este ingropat in pamant! sapa cu ravna.
Daca dai de un prieten suparat! apropie-te tacut! stai linistit si gudara-te pe langa el.
5i "ericit cand ti se da atentie si lasa-i pe altii sa te mangaie.
Nu-i musca! daca poti reolva doar cu un latrat.
In ile caniculare! bea multa apa si stai cat mai mult la umbra.
.and esti "ericit trage o raita si scutura-ti tot corpul.
9ricat ai "i de mustrat! nu pune la inima si lasa sa-ti treaca repede. .and inceteaa mustrarea!
du-te repede si reinoieste-ti prieteniile.
&neori! este in "olosul tau sa "i tinut /in lesa./
.auta bucuria simpla a umei plimbari.
CARCOTASI
&n om de nimic care se ridica si-l critica pe cel virtuos se aseamana cu cel care scuipa inspre
cer; obranicia lui nu va intina cerul! ci se va intoarce sa-i intinee obraul.
&nii isi petrec toata viata la g+iseul de reclamatii.
CLARITATE
.ea dintai calitate a vorbirii este sa nu risipesti doua cuvinte
acolo unde ar "i su"icient unul singur.
Daca nu vei reusi sa "ii scurt! le va "i di"icil celor ce vor sa te inteleaga.
Pe cand te vei apropia de inc+eiere! ei vor "i si uitat introducerea si cuprinsul.
&n 'e"uitor de banca i-a inmanat unui "unctionar de la g+iseul bancii un bilet care ar "i trebuit sa
spuna in esenta: /banii sau viata/. 4esa'ul continea insa nu mai putin de A8 de cuvinte si pana
sa-l citeasca "unctionarul se adunase de'a atata lume ca +otul a "ost prins.
CLERICI
<,ista o categorica di"erenta intre binecuvantatul /om al lui Dumneeu/ 1man o" ?od3 si scrobitul
/om al sutanei/ 1man o" clot+3. .el dintai este /aproapele lui Dumneeu/ printre noi! cel din urma
este /aproapele 8isericii/ printre oameni.
<,ista o inc+istare "unctionareasca; o intepenire a grumaului si a /buei de sus/ 1sti"" upper lip3
in cei care! uitandu-si propria "ragilitate umana! se dau drept /iluminatii cu puteri supra umane/
printre muritorii de rand.
9rice vestitor al .uvantului este in pericol sa decada din calitatea de slu'itor al lui Dumneeu si al
oamenilor in poitia de "unctionar sau demnitar al 8isericii.
9rice 8iserica este in pericolul de a cadea sub dominatia umana a /specialistilor/ in lucrurile
s"inte. 2eologia ii /te-ologeste/ pe unii si-i impiedica sa mai paseasca normal printre ceilalti
crestini. - ..C. ;purgeon
.lericarismul este goana dupa putere! in special dupa puterea politica! e,ersata in interiorul
ierar+iilor religioase! prin metode seculare si pentru scopul nedeclarat al dominatiei sociale.
4esa'ul Domnului Isus pentru /clerici/0 Paiti-va de carturari! carora le place sa umble in +aine
lungi si sa le "aca lumea plecaciuni prin piete. <i umbla dupa scaunele dintai in sinagogi si dupa
locurile dintai la ospete; casele vaduvelor le mananca si "ac rugaciuni lungi de oc+ii lumii. 9 mai
mare osanda va veni peste ei./ / ...le place sa le "aca oamenii plecaciuni prin piete si sa le ica:
/7abi! 7abi!/ :oi sa nu va numiti 7abi! "iindca &nul singur este Invatatorul vostru: .+ristos! si voi
toti sunteti "rati. ;i 2ata 1parinte3 sa nu numiti pe nimeni pe pamant; pentru ca &nul singur este
2atal vostru: Acela care este in ceruri. ;a nu va numiti /Dascali/; caci &nul singur este Dascalul
vostru: .+ristosul/ 14arcu #%:38!3$; 4atei %3:7-#)3.
COINCIDENTE
9 coincidenta este o minune mai mica in care
Dumneeu pre"era sa ramana anonim. - Anatole 5rance
COLABORARE
Daca unul dintre noi s-ar da 'os de pe bicicleta! eu as merge mult mai bine.
COLEGI
6a intoarcerea de la cea de a treiecea reuniune a promotiei sale! sotul a declarat: /Draga! au
a'uns cu toti intr-atat de grasi! de ridati si de c+eli! ca niciunul nu m-a recunoscut!/
COMITET
/5iindca atat de mult a iubit Dumneeu lumea .../
ca n-a trimis un comitet s-o mantuiasca!
Indi"erent de numarul problemelor de pe ordinea de i!
durata sedintelor este aceiasi.
&n comitet este alcatuit de obicei din oameni care! luati individual!
nu sunt in stare sa "aca nimic si care se aduna periodic pentru a +otari
ca intr-adevar nu se poate "ace nimic.
&nul din motivele pentru care cele ece porunci sunt atat de scurte
este si acela ca ele ne-au "ost date direct de Dumneeu!
nu transmise prin intermediul unui comitet.
.u cat mai mare este numarul celor implicati intr-o deciie!
cu atat este mai mare si presiunea con"ormismului.
6a drept vorbind nu este nimic rau cu comitetele - cu comitetele in sine!
nu cu oamenii care le alcatuiesc... Daca tu esti ne+otarat! greu de miscat din loc! indi"erent la
durerile altora si lipsit de initiativa! atunci orice comitet din care vei "ace parte va mari si mai mult
aceste carente ale tale. Dimpotriva! daca esti entuiast! optimist si plin de initiativa atunci vei
putea alcatui un comitet in care toate aceste calitati sa-i molipseasca si pe ceilalti inecindu-ti
reultatele.
COMPARATIE
.el care spune ca este la "el de bun ca 'umatate din cei din 8iserica!
nu vrea de obicei sa speci"ice ... care 'umatate.
9amenii ne-ar simpatia mai mult daca ne-am gandi mai mult
la ceea ce "acem noi si mai putin la ceea ce "ac ei.
COMPETITIE
.and 8isericile isi vor da seama ca nu pot "ace competitie teatrelor!
vor incerca probabil iarasi ... spiritualitatea.
COMPORTAMENT
.and cineva tipa la tine ai tendinta sa tipi si tu la el. ... Poti "olosi aceasta constatare a psi+ologiei
pentru a-ti potoli adversarii. ;tapaneste-ti glasul in asa "el incat sa-l potolesti si pe cel ce te ataca.
;tudiile "acute de oamenii de stiinta au demonstrat ca cei ce stiu sa-si stapaneasca vocea
pastrand-o domoala isi linistesc cel mai repede nervii. <ste o alta instanta in care cercetarile
omenesti au a'uns sa dea dreptate 8ibliei: /&n raspuns bland potoleste mania./
Persoanele care nu se ragandesc niciodata!
gandesc de obicei "oarte putin.
De cea mai mare importanta nu este ceea ce ni se intampla!
ci ceea ce se intampla IN noi.
.ei mai multi dintre noi nu /pasim cu dreptul/
decat dupa ce l-am pus pe stangul in apa "iarta.
7eguli stabilite de presedintele <isen+oEer pentru personalul din serviciile sale: /:reau sa va vad
ambind mereu. Ia intotdeauna lucrul in serios! dar nu te lua prea in serios pe tine insuti. In plus!
nu uita niciodata sa te rogi./
.u cat castigi mai multe certuri!
cu atat vei avea mai putini prieteni.
.ine nu stie cum sa-si c+eltuiasca timpul!
va a'unge in curand sa se c+eltuiasca pe sine.
Punctul tare al multor personalitati este ca au a'uns
sa-si cunoasca si sa-si depaseasca slabiciunile.
COMPROMIS
Dragostea trebuie sa "ie intotdeauna loiala adevarului. 9ameni care n-ar "ace niciodata un
compromis ca sa-si salvee propria viata! sunt in pericol de a se compromite! in nade'dea ca-i
a'uta pe altii.
Nu stiu care este c+eia succesului! dar stiu precis care este c+eia esecurilor:
incercarea de a "ace pe placul tuturor.
Adu-ti aminte de acel soldat /ne+otarat/ din timpul raboiului de secesiune care! +otarat sa se
puna bine cu ambele tabere! s-a imbracat cu tunica albastra! dar cu pantaloni gri si a coborat pe
campul de lupta. .e-a castigat0 Au tras in el din ambele directii!
/.and pastorii dau cu lupii mana! turma s-o paeasca!
4ieii-s 'ert"ele ce maine targu-acest-or sa-l s"inteasca./
.el ce umbla prea mult cu lupii! invata sa urle ca ei.
Nu te compromite! Nu te ai decat pe tine.
COMPUTER
Pericolul pe care l-au adus computerele nu este acela ca vom crea masini! care vor a'unge sa
gandeasca ca si oamenii! ci ca vom educa oameni! care vor incepe sa gandeasca la "el ca
masinile.
9amenii obisnuiau sa glumeasca despre computere! dar acum am o vaga banuiala ca
computerele au inceput sa glumeasca despre noi.
COMUMICARE
Putem transmite astai o idee in 'urul lumii in numai 7) de secunde! dar ne trebuiesc uneori ani
de ile ca sa strabatem 'umatatea de centimetru care masoara craniul omenesc.
=umatate din problemele lumii sunt datorate neintelegerilor.
.ealalta 'umatate sunt datoratei intelegerilor.
.omunicare - comuniune. ;ocrate si Plato au intuit bine ca adevarata cunoastere se realieaa
doar in rarele momente de comunicare si se desavarseste in starile intime de comuniune
su"leteasca. 2e,t bilic: /Dar 4angaietorul! adica Du+ul ;"ant! pe care-6 ca trimite 2atal! in Numele
4eu! va va invata toate lucrurile si va va aduce aminte de tot ce v-am spus <u/ 1Ioan #(:%A3.
.onversatia casnica este uneori de"inita drept o "orma particulara de comunicare! in care barbatul
nu inceteaa sa se gandeasca! in timp ce "emeia nu se gandeste sa incetee.
Adevaratul spirit al unei contraiceri nu trebuie sa "ie acela de a-l convinge pe cineva ca a inteles
rau! ci acela de a-l a'uta sa inteleaga mai bine.
Pro"esorul: /=en*ins! de ce nu te alaturi discutiei0/
<levul: /Invat mai mult ascultand! domnule pro"esor!
orice as gasi de spus! de'a stiu./
COMUNISM
.ine nu este comunist la doua eci de ani! n-are inima;
cine mai este comunist dupa trei eci de ani! n-are minte.
.restinismul nu poate sa nu recunoasca nenorocita conditie a unor categorii de muncitori din
secolul al PIP-lea. <roarea mar,ista consta in a spune ca! "iind sarac si silit sa-si vanda "orta de
munca! muncitorul engle din veacul al PIP-lea nu era liber. 6iber era. <ra insa nenorocit. Asta
este insa altceva. ;e "ace o con"uie intre libertate si nenorocire. si ceea ce trebuie des"intat e
nenorocirea! nu libertatea. - N. ;tein+ardt
.omunismul este incercarea lui ;atan de a imita crestinismul. - >. A. 2oer
.omunismul este socialismul care a pus mana pe o arma.
.omunisti par sa traiasca sub asertiunea ca "iecare om viseaa sa moara sarac!
Daca cei ce traiesc in tari comuniste ar avea sa manance cat au de ing+itit! ar duce-o mult mai
bine.
&n comunist este o persoana care si-a pierdut orice speranta de a mai a'unge capitalist.
CONCENTRARE
6una nu si-ar mai putea "ace lucrarea!
daca si-ar pierde vremea cu toti cainii care latra la ea.
CONFORMISM
Nicolaus .opernicus! celebru astronom! nu si-a publicat cartea decat atunci cand se a"la pe patul
mortii. <l a stiut cat de periculos este sa ai dreptate cand toti ceilalti sunt gresiti.
CONFORT
9 cusca de aur nu "ace mai "ericit canarul.
.um se sc+imba vremea - lu,ul de mai ieri a devenit strictul necesar de astai!
CONFUZIE
Pana se a"la ca nu toti urec+eatii sunt magari si iepurii umbla potcoviti.
Daca esti /uns cu toate ali"iile/! nu inseamna ca esti si .../sanatos./
.easornicarul n-a murit; doar ... i-a stat ceasul!
8atranii caoboi nu mor niciodata! doar miros asa.
N-a murit minerul! a coborat in subteran!
9 dactilogra"a nu moare! doar sc+imba pagina!
.ei ce pierd timpul nu-si dau seama ca le lipseste ... viata.
6ipsa de activitate nu este intotdeauna odi+na; uneori este ... moarte!
4ulti con"unda se,ul cu iubirea! banii cu intelepciunea
si radiocaseto"onul cu ... civiliatia.
In America! .ongresul "ace legile!
iar capelanul .ongresului este c+emat sa se roage pentru tara.
CONSECINTE
Actiunile noastre ne privesc pe noi! dar consecintele lor ii privesc si pe altii. 5iecare "apta a
noastra atinge o coarda care va vibra mereu pana in vesnicie.
<ste mai usor sa-ti ascuni greselile decat sa le inlaturi consecintele.
CONSTIINTA
.onstiinta este ca linia indicatoare de pe carosabil!
ea ne spune ce n-ar trebui sa "acem! dar nu ne poate impiedica sa o "acem.
/;igur ca stiu ce este constiinta/! spuse indianul punand mana la inima! /este ceva micut si cu trei
colturi care sta linistit cat timp "ac ceea ce este bine! dar incepe sa se rostogoleasca producandu-
mi o mare durere de indata ce "ac raul. Daca staruiesc in "acerea raului! colturile incep sa se
toceasca si nu ma mai doare asa de tare./
.and o persoana dobandeste ceea ce lumea numeste /vederi largi/!
aceasta se produce simultan cu o ingustare a constiintei.
.and cineva spune ca are o constiinta curata asta inseamna!
de obicei! ca are si o memorie proasta.
.onstiinta ne avertieaa prieteneste! dar daca n-o ascultam!
ne pedepseste ca un 'udecator intransigent. - ;tanislav I 1regele Poloniei3
.onstiinta nu este vocea lui Dumneeu! ci darul lui Dumneeu.
.and ai o lupta cu propria constiinta si te lasi batut! castigi.
.onstiinta nu este un s"etnic bun decat atunci
cand Dumneeu este s"etnicul constiintei.
;a sti ca daca-6 inseli pe Dumneeu! nu "aci economie!
4ai devreme sau mai tariu trebuie sa invatam
ca Dumneeu nu se targuieste.
.ateodata s-ar putea sa ne intrebam: /&nde este Dumneeu0/!
dar sa stiti ca <l stie intotdeauna unde suntem.
.onstiinta nu te poate impiedica sa "aci ceva;
dar iti poate rapii bucuria.
/Pleaca de la mine/ este uneori cel mai s"asietor strigat dupa a'utor.
.a in caul lui ;imon Petru dupa pescuirea minunata.
CONTAMINARE
.ine se 'oaca cu cainii va avea parte de purici.
CONVERSATIE
.onversatia este o "orma de comunicare in care barbatii nu inceteaa
sa se gandeasca! iar "emeile nu se gandesc sa incetee.
9 singura conversatie cu un om intelept
"ace mai mult decat ece ani de studiu.
CONVINGERI
Di"erenta dintre o pre'udecata si o convingere
este ca poti sa-ti aperi o convingere "ara sa te enervei.
.onvingerile sunt adevaruri la care tinem
si care ne /tin/ in ceasuri de cumpana.
&n om "ara convingerei este un vagabond care merge spre nicaieri.
COPII
/&n copil este un baton de dinamita! o sursa incalculabila de energie potentiala! de aceea
veg+eaa asupra lui cu atentie! "erindu-l de scanteile care l-ar putea "ace sa e,plodee! punand
in pericol temeliile societatii. /ndreapta-l cu cea mai mare gri'a spre locul in care vigoarea si
capacitatile lui vor putea "i "olosite pentru construirea unei lumi mai bune./
.am pe la varsta de cinci ani copiii au primit de'a 'umatate din toata in"luenta pe care parintii vor
reusi s-o aibe asupra lui.

.opiii sunt cele mai pretioase averi ale noastre. .aua delicventei 'uvenile este adesea un
parado,: 1#3 prea putina atentie data copiilor si 1%3 prea multa atentie si ras"at. Invata-ti copiii sa
slu'easca altora luandu-i alaturi de tine intr-o ast"el de lucrare.
Nu-ti negli'a proprii copii ocupandu-te sa-i inteleptesti pe parintii altora. Atentia acordata acum
copiilor tai! va "i c+eia care-ti va inlesni accesul in inima lor cand vor "i mari.
Nu e,ista decat un singur copil per"ect in lumea aceasta si "iecare mama il are.
.ea mai sigura metoda de a le pregati copiilor o viata grea este aceea de a le ingadui o copilarie
prea usoara si lipsita de gri'i.
2ovarasia copiilor este o cura de sanatate pentru su"let.
.opiii sunt singura bogatie terestra pe care o putem lua cu noi in cer.
Invatal pe copil calea pe care trebuie sa mearga si apoi ...
mergi mergi tu insuti pe ea.
Daca toti copiii ar creste con"orm cu precocitatea din parerile parintilor!
lumea ar "i plina de genii.
.opiii sunt averea omului sarac.
.and ma apropii de un copil am o dubla reactie:
duiosie pentru ceea ce este si respect pentru ceea ce poate deveni.
Printre lucrurile care cresc in salturi
sunt si copiii din ... apartamentul de deasupra.
.opiii ne rastalmacesc "oarte rar. De cele mai multe ori ei nu "ac altceva decat sa repete cuvant
cu cuvant vorbele pe care n-ar "i trebuit sa li le spunem.
2atal! cu carnetul de note in mana: /5iule! imi pare rau ca nu e,ista o nota data pentru cura'. Ai "i
luat un ece pentru indraneala de a veni la mine cu atatea note proaste./
.opiii mici sunt ca si tantarii: de indata ce nu mai scot nici un sunet! sti ca s-au apucat de ceva
rau.
.opiii stiu ca ei sunt lumina "amiliei; de aceea nu sting niciodata becurile.
.opiii au mai multa nevoie de un model de urmat decat de critici.
.opiii sunt o mangaiere la batranete - de "apt ei sunt cei care ne a'uta sa a'ungem "oarte repede
la ...batranete.
<ste "oarte gresit sa apreciem inteligenta copiilor numai dupa reultatele scolare. 2+omas <dison
a "ost socotit un elev mediocru! iar <instein unul "oarte redus. <,ista laturi ale inteligentei care nu
se pot masura prin abilitatea cu care manevram simbolurile gra"ice sau verbale care alcatuiesc
testele scolare.
.e sa inteleaga copiii de la parintii care socotesc ca ei nu pot sta sa asculte % ore in biserica! dar
ii lasa ore intregi in "ata televiorului0 ;au ce pot ei invata de la cei ce le dau ( lei sa se duca la
"ilm! si numai -) de bani sa puna la colecta0
.and vrei sa laui un copil lauda-i "aptele! nu-l lauda pe el.
5acand ast"el vei incura'a comportamentul! nu mandria.
;uana >esleD! mama a nouaspraece copii! n-a "acut scoala de pedagogie! dar a educat pe unii
din cei mai de seama oamenii ai Americii. Desi vec+i de doua sute de ani! regulile ei sunt la "el de
valabile pentru cresterea copiilor din iua de ai si pentru a-i "ace sa /planga "ara galagie/:
#. Nu ingadui sa se manance intre mesele ilnice.
%. Pune copiii la culcare la ora opt seara.
3. .ere-le sa ia medicamentele "ara mo"turi.
(.5range incapatanarea capriciilor si vei lucra impreuna cu Dumneeu la spre mantuirea
su"letului.
-. Invata-i sa se roage de indata ce invata sa vorbeasca.
A. .ere-le tuturor sa stea cumintii la inc+inaciune.
7. Nu le da nimic cand plang isteric! da-le doar atunci cand vorbesc "rumos si politicos.
8. .a sa nu incura'ei minciuna! nu pedepsi o greseala recunoscuta insotita de parere de rau.
$. Nu lasa niciodata nepedepsit un pacat.
#). Nu pedepsi niciodata un copil de doua ori pentru aceiasi greseala.
##. lauda si incura'eaa buna purtare.
#%. 9rice incercare de a "ace ceva bun! oricat de nereusita ar "i! trebuie laudata.
#3. 7especta dreptul la proprietate! c+iar si in cele mai mici amanunte.
#(. 2ine-te intotdeuna de cuvant.
#-. Nu cere niunei "ete sa munceasca! inainte ca ea sa stie sa citeasca bine.
#A. Invata-i pe copii sa se teama de nuia.
5amiliile "ara copii si "amiliile cu copii multi se compatimesc reciproc.
&n copil este un inger ale carui aripi
se micsoreaa pe masura ce ii cresc picioarele.
;e pare ca in iua de ai copiii au a'uns atat de scumpi
incat doar "amiliile sarace si-i mai pot permite.
CORECTITUDINE
/.instea/! ii spuse tatal "ului sau! /este "oarte importanta in viata de "iecare i. ;a-ti dau un
e,emplu: ieri un amic mi-a platit o datorie mai vec+e. 4i-a dat o bacnota noua de cinci mii. .and
a plecat! mi-am dat seama ca erau de "apt doua bacnote! lipite una de cealalta. Imediat mi-am
pus o problema de cinste: ;a-i spun lui maica ta sau sa nu-i spun .../
COSMETICE
Pomeile cosmetice il impiedica pe un barbat sa citeasca ... printre riduri.
CRACIUN
.raciunul a inceput in inima lui Dumneeu
si nu este complet decat atunci cand patrunde si in inima omului.
Dumneeu a socat lumea cu un copil! nu cu o catastro"a.
Pentru unii! craciunul este sarbatoarea nasterii Printului pacii!
cu care ocaie daruim copiilor nostri pusti!
pistoale! tancuri si avioane de lupta.
;lu'bele de .raciun nu trebuie sa ne "aca sa uitam slu'irea de .raciun.
CREATIVITATE
.reativitatea este arta de a imbunatatii ceea ce de'a ne este in prea'ma. ;titi ca ideea de a "ace
tipare de panto"i di"erite pentru piciorul stang si pentru piciorul drept are o vec+ime de numai #))
de ani0
CREDINTA
4iturile sunt "ata de crestinism ceea ce poeia este "ata de adevar!
masti ridicole sub care se ascunde pasiunea de a trai. - N. Iorga
.redinta nu este un vis omenesc sau o iluie. .redinta este lucrarea lui Dumneeu in noi. <a ne
stramuta in lumea divina pentru renasterea noastra in Dumneeu. <a il omoara pe vec+iul Adam
din noi si ne "ace o "aptura noua! ne recreiaa inima! cura'ul! intelegerea si toate celelalte "atete
ale personalitatii. .redinta vine prin lucrarea Du+ului ;"ant. <a implica o putere de viata care ne
impinge ireistibil spre bine. .redinta nu intreaba care sunt "aptele bune ce trebuiesc "acute! ci
trece la in"aptuirea lor "ara nici un "el de intrebare. - 4artin 6ut+er
.redinta nu este impotriva ratiunii!
ci dincolo de limitele ratiunii! o continuare a ei.
.red in soare si cand nu straluceste!
cred in dragoste si cand n-o simt si
cred in Dumneeu si atunci cand nu-mi raspunde.
1?asita intr-un lagar de e,terminare din timpul celui de al doilea raboi mondial3
.eea ce credem despre Dumneeu
este cel mai important lucru despre noi insine.
.redinta in Dumneeu vede inviibilul!
crede incredibilul si primeste ca rasplata imposibilul.
.eea ce credem determina cum ne comportam!
iar amandoua impreuna determina ce devenim.
9 credinta mica te poate duce in cer!
dar una mare poate aduce cerul la tine.
<ste bucuria lui Dumneeu sa daruiasca;
este insa datoria noastra sa cucerim prin credinta.
4ulti suntem convinsi ca am putea muta muntii!
daca s-ar gasi cineva sa dea la o parte dealurile care ne stau in cale!
9 religie usor de ascuns este si usor de pierdut!
.redinta este pasarea care vede lumina inainte de ivirea orilor.
9 singura persoana cu convingere "ace mai mult
decat $$ care au numai interese.
;untem inclinati sa credem nu ceea ce este adevarat!
ci ceea ce ne place.
.redinta creste in intunerec.
5ara "apte! credinta nu numai ca este moarta! dar mai miroase si urat!
5aptele "ara credinta sunt tot la "el de moarte ca si credinta "ara "apte.
DEaig+t 6. 4oodD descrie trei "eluri de credinta in Isus .+ristos; credinta care se c+inuieste! care
se poate asemana cu um om care se bate in valurile "urtunii; credinta care se apuca!
asemanatoare cu nau"ragiatul care! inotand! a a'uns sa se apuce cu o mana de marginea barcii!
si credinta linistita! care se aseamana cu cel care s-a urcat de'a in barca! s-a odi+nit putin si
acum este gata sa dea o mana de a'utor pentru salvarea altora.
4-am rugat pontru credinta! asteptand ca Dumneeu sa ma loveasca cu ea ca si cu un tranet.
Nu s-a intamplat insa nimic ... Am desc+is atunci 8iblia si am inceput sa citesc cu regularitate.
/.redinta vine in urma auirii si auirea prin .uvantul lui Dumneeu./ De cand citesc! credinta
mea este intr-o continua crestere - DEaig+t 4oodD
Adevarata credinta se preocupa cu ceea ce a spus Dumneeu!
nu cu ceea ce au spus /inteleptii./
;a nu te indoiesti niciodata in intunerec
de ceea ce a spus Dumneeu pe cand era inca lumina.
CREDIT .A7D
Americanii au nevoie sa inventee pentru sotiile lor un .redit .ard c
are sa se autodistruga dupa c+eltuirea primilor -) de dolari.
CRESTINISM
.redinta este coloana vertebrala a "iintei noastre launtrice.
Pentru omul obisuiut!
nu este numai greu sa traiasca o viata crestina; este imposibil!
.restinismul este greu numai cand este o meserie! nu un stil de viata.
9 viata s"anta are glas. <a vorbeste c+iar si in momentele de tacere!
"iind sau o continua atractie sau o perpetua condamnare.
Dumneeu a pus 8iserica in lume; ;atan a pus lumea in 8iserica.
Am auit despre muribuni care au is: regret ca am "ost un alcoolic! ca am "ost un ateu! ca am
"ost un agnostic! ca am "ost pacatos! dar n-am auit inca de nimeni care sa "i spus pe patul mortii:
/Imi pare rau ca am trait o viata crestina./ ;i ceea ce spunem pe patul mortii este singurul lucru
care conteaa.
Poti "i con"ucianist "ara sa-l cunosti pe .on"ucius! ma+omedan "ara sa-l "i cunoscut pe 4a+omed
si budist "ara sa-l cunosti pe 8uda! dar nu poti "i crestin daca nu te-ai intalnit personal cu .+ristos!
Daca nu te simti la "el de aproape de Dumneeu ca pe vremuri!
nu te mai intreba degeaba care dintre voi doi v-ati mutat.
.restinismul nu "alimenteaa niciodata! doar unii crestini "alimenteaa.
.restinismul este si comportament! nu doar credinta.

Naaman! sirianul! este o ilustratie a parado,ului mantuirii:
el ne invata ca trebuie sa "acem tot ce ne cere Dumneeu!
"iind convinsi ca de "apt! in inutilitatea noastra! <l va "ace totul!
.redinta produce crestinismul; viata il dovedeste!
incercarile il con"irma! iar moartea il incununeaa.
.iteste si vei cunoaste;
cunoaste si vei indragi;
iubeste si vei "i gata de slu'ire;
slu'este si vei cunoaste "ericirea.
.a sa a'ungem sa pretuim 'ust valoarea Ancorei!
trebuie mai intai sa simtim apasarea "urtunii.
N-am auit prea multe despre /+otararile apostolilor/!
dar am auit "oarte adesea despre /5aptele Apostolilor/!
/Dar de cand ne g+idam noi! crestinii! dupa statistici0 .e avem noi de-a-"ace cu /ceea ce
obisnuiesc oamenii sa "aca/0 De cand suntem noi ca si cameleonul care se adapteaa la
culoarea "ondului incon'urator0/ 1>alter 2robisc+3
Doar crestinul /iesit din comun/ este cu adevarat un crestin veritabil. Numai cel ce poate
contraice raul general printr-o proprie si puternica a"irmare a binelui merita sa poarte numele de
crestin. 18on+oe""er3
Adevar "ara dragoste inseamna brutalitate;
dragoste "ara adevar inseamna ipocriie.
7avna "ara pricepere duce la "anatism;
dar pricepere "ara ravna inseamna paraliarea oricarei actiuni.
In ce priveste viata crestina! e,ista multi /pro"esori/!
dar "oarte putini ... /posesori/.
.restinismul este Dumneeul plecat in cautarea omului pierdut! nu invers!
Preocuparea 8isericii trebuie sa "ie in cel mai inalt grad .+ristos.
Isus n-a spus: /:oi idi 8iserica voastra/
si nici /:oi veti idi 8iserica 4ea/!
ci /<u voi idi 8iserica 4ea!/
&nii "olosesc cresnitismul ca pe un autobu!
stau in el doar atata timp cat merge in directia dorita de ei.
&n crestin nu este "ara pacat! dar devine pe i ce trece.
&n crestin este o minte prin care gandeste .+ristos!
o inima prin care simte .+ristos!
o voce prin care vorbeste .+ristos!
o mana prin care lucreaa .+ristos.
s
Nu poate "i vorba de o intronare a lui .+ristos "ara o detronare a /eu/-lui.
CREZ COPILARESC
.red in Dumneeu de sus!
.red in crucea lui Isus!
.red in Du+ul ;"ant trimis
si in +arul cel promis
.red ca 2atal vrea sa "iu
;"ant si bun ca al ;au 5iu.
CRIMA
5iecare crima nepedepsita "ura cate putin
din siguranta vietii "iecaruia dintre noi.
CRITICA
Daca nu esti destul de mare pentru a reista criticii!
nu esti su"icient de mare pentru a merita lauda.
.ritica este constructiva atunci cand eu te critic pe tine si
destructiva ori de cate ori tu ma critici pe mine.
N-ar trebui sa critici inteligenta sotiei tale; nu uita pe cine a ales de sot ...
&n critic este unul care vrea ca tu sa pictei! sa canti! sa scrii sau
sa 'oci asa cum ar "ace el!... daca ar putea.
.ritica din partea unui om intelept este mai de dorit
decat lauda din gura nebunilor.
Pentru mintile /inguste/ este un act de autoaparare sa critice idelile ... /mari./
4emoria omului a "ost destinata sa "ie un depoit de lucruri scumpe!
nu un cos de gunoi.
A e,ista inseamna a "i supus criticii.
A "ace ceva inseamna a-ti dubla sansele de a "i criticat.
A lua atitudine inseamna a te e,pune sa "ii inundat de critici.
Nici macar! Isus .+ristos! desavarsitul "ara pacat! n-a scapat de critica.
Nu-i poti opri pe oameni sa te critice!
dar ii poti "ace sa para carag+iosi daca o "ac.
.and Dumneeu i-a cioplit pe oamenii mari!
din asc+ii i-a "acut pe critici.
Daca n-ar e,ista cei care in"aptuiesc!
criticii ar ramane "oarte repede "ara slu'ba.
.and nu e,ista sete dupa nepri+anire!
predica este intotdeauna /uscata/.
4ulti oameni simt ca 8iserica este rece deoarece
se incapataneaa sa stea pe randul din urma. :ino mai in "ata! "rate!
.riticam adesea pe cei pe care! in ascuns! ii invidiem.
Nu-l baga in seama pe cel ce incearca
sa te micsoree in oc+ii altora.
;aracul! incearca si el sa te aduca la statura lui.
Pietrele si betele sunt aruncate numai inspre pomii purtatori de "ructe.
Noi ne 'udecam prin ceea ce stim ca am putea "ace!
in timp ce altii ne 'udeca prin ceea ce am "acut.
&n critic literar este deobicei cineva
care are destul talent ca sa-si dea o parere!
dar nu su"icient pentru a scrie el insusi o carte.
&n critic este un sc+iop care-i invata pe altii cum sa alerge.
1A critic is a legless man E+o teac+es running3.
- .+anning Polloc*
Napoleon spunea ca cine nu vrea sa greseasca nu trebuie sa mearga la raboi. .ei care se
marginesc sa-i critice doar pe ceilalti si sa le scoata in evidenta greselile! "ac ei insisi cea mai
mare greseala din lume. .a sa intri in tagma negustorilor de critici nu se cere nici un "el de talent!
nici un "el de sacri"iciu! nici un "el de geniu! nici un "el de pregatire si nici macar o "arama de ...
caracter.

<,ista si oameni incapabili sa cooperee. :orbele lor sunt un neintrerupt discurs critic. In loc sa
incura'ee! ei distrug. Acestora le spunem impreuna cu <dmund 8ur*e: /Aplaudati-ne cand
alergam bine! consolati-ne cand cadem pe cale! incura'ati-ne cand cautam sa ne ridicam de 'os!
dar! pentru numele lui Dumneeu! lasati-ne sa trecem mai departe!/

<,igentii stau cu oc+ii atintiti asupra dreptilor si oamenilor de isprava!
pandindu-le necrutatori cea mai mica abatere.
.analiilor sunt gata sa le treaca orice cu vederea!
sa le gaseasca neincetat scue.
- N. ;tein+ardt
4intile inguste sunt cele dintai care critica ideile mari.
.and criticam pe cineva! il imobiliam in trecut!
cand ne rugam pentru el il sloboim in viitor.
.7&.<
Pe crucile de la .alvar au murit trei oameni: unul pentru pacat! unul in pacat si altul "ata de pacat.
Aceste trei prepoitii circumscriu intreaga rasa umana. Nu muri in pacat. 4ori "ata de pacat!
primindu-6 ai pe Domnul Isus! care ne-a mantuit pe toti murind pentru pacatul tuturor.
.ristos nu si-a purtat crucea! ci a "olosit-o!
.rucea este singura scara su"icient de lunga pentru a atinge pragul cerului.
6ucrul pe care nu-l inteleg multi este ca
nu este su"icient sa-ti atarni o cruciulita la gat!
ci ca trebuie sa te asei tu insuti pe o cruce a pocaintei.
In ;imon din .irena care a trebuit sa duca crucea lui .+ristos pentru o vreme vedem portretul
8isericii de-a lungul veacurilor. si ea trebuie sa poarte crucea dupa .+ristos. 2ine minte! crestine!
ca Isus nu a purtat crucea ca tu sa "ii total scutit de su"erinte. 5aptul ca <l a purtat-o nu te scapa
de su"erinte! ci de a'uta sa le induri. .+ristos te ibaveste de pacat! dar nu si de su"erinte. 2ine
minte asta si "ii pregatit sa su"eri.
;a ne mangaiem insa cu gandul ca! in caul nostru! ca si in caul lui ;imon! purtam nu crucea
noastra! ci crucea lui Isus .+ristos. .and suntem bat'ocoriti pentru nepri+anire! caram ceva din
crucea 6ui! pasim in umbra 6ui! si calcam pe urmele pasilor ;ai. .e mare onoare! 6emnul crucii
pe care-l purtam este inca patat cu sangele su"erintelor 6ui! ;i inca ceva! ;imon si noi purtam
crucea doar pentru putina vreme. 7asplata si cinstea sunt insa eterne!
CULTURA
.ultura nu este crestinism! dar crestinismul este cultura.
.ultura crestina este superlativul tuturor "ormelor de cultura ale lumii.
.ultura este ceea ce ar avea macelarul daca ar "i c+irurg!
CUNOASTERE
9mul insusi este un mister pentru ca il locuieste divinitatea. Dumneeu l-a "acut pe om dupa
c+ipul si asemanarea ;a! in gandire: acolo e c+ipul lui Dumneeu. Iata de ce gandirea nu poate "i
inteleasa nici de catre ea insasi! intr-ucat e un c+ip al lui Dumneeu. 14ens ipsa non protest
compre+endi nec a se ipse ubi este imago Dei3
- Augustin
.el ce stie /cum/ va gasi intotdeauna un loc caldut in viata!
dar cel care stie/de ce/ ii va "i deobicei se".
6egile lui Dumneeu dainuiesc mai mult decat cei ce la calca.
.ea mai inalta "orma de cunoastere este cunoasterea de Dumneeu.
CUNOSTINTA
9 cunostinta este cineva pe care-l cunosti su"icient ca sa-i ceri bani imprumut!
dar nu su"icient ca sa-i si dai bani cu imprumut.
CURAJ
.ura'ul este de "apt "rica care si-a spus ultima rugaciune.
.ei ce se tem de vocea gloatei se pierd repede in multime.
.ura'ul nu este absenta "ricii! ci biruinta asupra ei.
.ura'os se numeste omul care stie doar el cat ii este de "rica.
;uccesul nu este niciodata "inal! iar in"rangerea nu este niciodata "atala;
ceea ce ramane in ultima instanta este cura'ul.
.ura'ul este capacitatea de a te purta asa cum trebuie
c+iar si atunci cand esti pe 'umatate mort de "rica.
A "i cura'os nu inseamna a te arunca inainte in prime'die!
cu orice risc! ci a "i +otarat sa "ii intotdeauna de partea adevarului.
- Plutarc+
Poti pierde banii - e rau. Poti pierde un prieten - e si mai rau.
Dar daca ti-ai pierdut cura'ul - ai pierdut aproape totul.
.ura'ul este virtutea care "ace posibile toate celelalte virtuti.
9mul care stie ca are asigurata viata vesnica nu se mai teme de moarte.
.ura'ul este un "el de cunostinta superioara prin care a'ungem
sa putem "ace distinctia dintre lucrurile de temut si
lucrurile de care nu trebuie sa ne mai temem.
CURA DE SLABIRE
.ura de slabire este cea mai sigura metoda pentru
cresterea po"tei de mancare.
.and incepi o cura de slabire!
primul lucru pe care-l pieri nu este greutatea! ci rabdarea.
Daca vrei sa scapi de necauri si sa slabesti!
respira pe nas si tine gura ... inc+isa.
.and sotia i-a spus bucuroasa ca a pierdut cateva *ilograme!
sotul i-a raspuns distrat: /Nu te omori cu "irea draga!
in curand o sa le gasesti/.
.ura de slabire ne a'uta sa ne ingrasam mai lent.
CURTE
.and o "ata incepe sa-i spuna unui baiat pe numele mic!
s-ar putea de "apt sa urmareasca sa il "ure pe cel de "amilie.
CURIOZITATE
&n oc+i luminos arata o curioitate aprinsa;
un oc+i vanat arata o curioitate ... prea mare.
.urioitatea este o caracteristica sigura si durabila a unui intelect sanatos.
Daca vrei sa-ti imbolnavesti sotia de curioitate!
taie cu "oar"eca un mic articol din iarul de ai!
inainte de a i-l da ei sa-l citeasca.
Inscriptia de pe prima moneda scoasa vreodata in America
1banul din #7873 a "ost: /:ei-ti de treaba ta/
1/4ind Oour 9En 8ussiness/3.
DANS
Dansul numit /tEist/ a dat nastere unui "enomen interesant;
pentru prima data in istorie! +ainele se ueaa intai pe dinauntru.
Intre dans si lupte greco-romane e,ista di"erente.
Dansul presupune prinderi care sunt interise de regulamentul luptelor.
;copul "inal ramane insa acelasi: sa-l pui pe celalalt pe saltea.
DARURI
&neori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis.
- Albert <instein
.el mai mare dar - Ioan 3:#A
5IIND.A A2A2 D< 4&62 - ;uperlativ de intensitate
A I&8I2 D&4N<H<& - Iubirea la superlativ
6&4<A - Decadenta la superlativ
.A A DA2 - .ea mai mare o"erta
P< ;IN?&7&6 6&I 5I& - .el mai mare dar
P<N27& .A 97I.IN< - .ea mai mare oportunitate
.7<D< - .ea mai mare simplitate
IN <6 - cea mai mare atractie
;A N& PIA7A - .ea mai mare promisiune
.I - .ea mai mare di"erenta
;A AI8A - .ea mai mare certitudine
:IA2A :<;NI.A - .ea mai mare posesiune
DATORII
Daca ai datorii "inanciare! cineva este stapan pe o bucatica din tine.
DARNICIE
Daca nu esti darnic dintr-un castig modest!
nu vei "i darnic nici in bogatie.
Dumneeu nu trece prin crie "inanciare!
singura 6ui problema este ca si-i tine banii
in buunarele noastre! - Petru 6ascau
.opilul care i-a dat Domnului Isus cele cinci paini
si cei doi pesti n-a ramas "lamand.
Du+ul ;"ant este "actorul de baa cand este vorba de darnicie.
Aceasta lucrare este o problema de inima! nu de buunar.
<,istam vremelnic prin ceea ce luam din 'ur!
dar vom trai vesnic prin ceea ce daruim. - Douglas 4. 6aEson
.el mai nepretuit dar: iertarea!
Dumneeu nu ne va 'udeca dupa cat dam! ci dupa cat ne retinem.
&n om politic ii incura'a pe ascultatori sa se anga'ee sa donee bani pentru campania sa
electorala: /.ei care va inscrieti cu K#)) ridicati-va in picioare/! spuse el! si aplecandu-se spre
diri'orul "an"arei de langa podium sopti in graba: /.anta imnul baiete!/
<ste ciudat cum un dolar poate parea asa de mult cand il dai la 8iserica si
asa de putin cand te duci la cumparaturi ...
2oti avem o anumita "orma de darnicie;
unii dam bani! altii timp! iar altii ... critica!
.ineva poate darui "ara sa iubeasca!
dar nimeni nu poate iubi "ara sa daruiasca.
Predicatorul! anuntand colecta: /;i acum "ratilor! sa daruim con"orm cu ceea ce am declarat pe
"ormularul #)() de la Imcome 2a,/.
Daruirea de bani este un indiciu bun pentru sanatatea mintala a cuiva.
Nu e,ista boli care sa se mani"este prin darnicie! dar .. invers ...
4ulti oameni isi regleaa darnicia dupa marimea castigului.
Daca Dumneeu ar "ace si <l la "el si ne-ar da con"orm cu darnicia noastra
multi am a'unge "oarte repede saraci.
.and ne punem contributia in talerul colectei! noi nu /dam/ Domnului!
ci doar ne luam mana de pe ceea ce-I apartine 6ui.
.ine strange bani isi umple buunarele! cine ii daruieste! isi umple inima.
DECADENTA
Nimeni nu a'unge "oarte rau dintr-o data.
.arciumarul este singurul om caruia ii este rusine
sa se laude cu cei mai buni clienti ai sai.
DECIZII
2anarul bogat! in vestita lui intalnire cu .+ristos!
- a pus intrebarea care trebuia!
- a adresat-o Persoanei care trebuia!
- a primit raspunsul care trebuia!
dar n-a "ost gata sa ia deciia care trebuia.
- 8illD ?ra+am
DECLARATIE DE DRAGOSTE
/2e iubesc nu doar pentru ceea ce esti!
ci si pentru ceea ce sunt! atunci cand sunt cu tine.
2e iubesc nu doar pentru ceea ce ai "acut din tine insuti!
ci si pentru ceea ce "aci scum din mine.
2e iubesc pentru ca mi-ai "acut mai mult bine decat orice convingere
si m-ai "ericit mai mult decat oricare soarta.
Ai "acut asta c+iar "ara sa ma atingi!
"ara sa-mi vorbesti! "ara sa-mi "aci macar un semn.
Ai "acut-o doar prin simplul "apt ca e,isti langa mine si!
la urma urmei! s-ar putea ca tocmai asta sa "ie ceea ce se intelege
de obicei prin cuvantul /prieten/!
/Dorinta de a "i iubit pentru ceea ce esti in tine insuti
este o re"lectare a Inimii lui Dumneeu
care se oglindeste in inima noastra./
DEFECTE
4ai bine un diamant cu de"ect decat o piatra per"ecta.
De"ectele sunt multe cand dragostea este putina.
.ine vrea un prieten per"ect! va ramane "ara prieteni.
Nici un barbat nu crede ca o "emeie vorbeste prea mult!
cand il vorbeste de bine.
DEFINITII
Daca se "ereste de masini este un pieton!
daca se "ereste de ta,e este un om de a"aceri!
iar daca se "ereste de raspundere este un .. om politic.
Abur: 9 apa inebunita de caldura.
Ambitia "emeii: ;a "ie cantarita si sa "ie gasita usoara.
14ene! mene! te*el up"arsim3
Ambiguitate: este ca un orb ce cauta intr-o camera intunecata
o pisica neagra! care nu este acolo.
8atranete: varsta la care! desi stii toate raspunsurile!
nu te mai intreaba nimeni nimic.
8iblioteca: &n loc in care mai traiesc inca cei morti.
8ogatas: &n om sarac! dar cu bani.
8uruiana: 9 planta ilustra cu virtuti ince nedescoperite.
.alatorie: 9 e,perienta care ne umple su"letul in timp ce ne goleste buunarele.
.ascat: .alea aleasa de natura pentru a le ingadui barbatilor casatoriti
sa mai desc+ida si ei gura.
.elebritate: Avanta'ul de a "i stiut de oameni care nu te cunosc.
.leptoman: &n +ot bogat.
.omunist: &nul caruia ii place asa de mult ceea ce n-are
incat vrea sa te impiedice si pe tine sa le ai.
<ducatie: .eva ce-i a'uta sa reuseasca pe cei "ara inteligenta.
<conomist: &n e,pert care va sti sa e,plice maine de ce
predictiile "acute de el ieri nu s-au implinit astai.
<,pert: &n specialist care stie din ce in ce mai mult
despre din ce in ce mai putin.
.antor: .antaret religios care canta pe nas dupa urec+e.
Degetul mare de la picior: 9 parte a piciorului
"olosita in intunerec pentru gasirea mobilei.
Doctor: &nul care ia plata cand Dumneeu vindeca.
<,pert givernamental: &nul care stie sa complice lucrurile simple.
<rou: &nul caruia i-a "ost prea "rica sa "uga.
<roi: Putini am "ost! multi am mai ramas!
5latare: Abilitatea de a-i descrie pe altii asa cum se vad ei insisi.
?entlemen: &n barbat care tine usa des+isa pentru ca sotia lui sa poata cara in casa
cumparaturile.
?andire: Dialogul su"letului cu el insusi.
?radina oologica: &n loc unde animalele sunt duse ca sa studiee obiceiurile oamenilor.
Iarna: 9 parte din an in care se "ace tariu devreme.
Imaginatie: 9 insusire care-i a'uta pe unii politicieni sa se creada oameni de stat.
Imigratie: .ea mai sincera "orma de "latare a unei natiuni.
Intuitie: .eea ce o a'uta pe o "emeie sa-si contraica sotul mai inainte ca acesta sa desc+ida
gura.
6ege: 9 plasa in care se prind "luturii si peste care boara vulturii.
6u,: .eva ce nu-ti trebuie neaparat! dar de care nu te poti lipsi cu placere.
4aturitate: .apacitatea de a indura nesiguranta.
4elancolie: Placerea tristetii
4oda: &n "el de uratenie intolerabila pe care trebuie sa o sc+imbam la "iecare sase luni. - 9scar
>ilde
Nenorocosul: 9mul potrivit la locul nepotrivit.
Nerabdare: 9 asteptare grabita.
Direnta dintre o operatie minora si una ma'ora: cea minora este intotdeauna cea de care are
parte altul!
9spatar: &nul care crede ca banii cresc pe ... tavi.
Politician: &nul care te strange in brate inainte de alegeri si de gat dupa ele ...
.are-i di"erenta dintre un politician si un om de stat0 &n politician urmareste binele celor de
acum! in timp ce omul de stat urmareste binele generatiilor viitoare. &nul cauta popularitate! iar
altul progres.
Padure virgina: &n loc in care mana omului n-a pus piciorul.
Proverbe: concluii scurte scoase din e,periente indelungate.
;impatie: Durerea ta in inima mea.
2act: Arta de a-ti "ace dreptate! "ara a-ti "ace dusmani!
2ara democratica: un loc in care oamenii spun ceea ce gandesc "ara sa se gandeasca de doua
ori mai inainte.
&mbrela: &n acoperis portabil.
:ara: Anotimpul in care copiii trantesc cu putere usa pe care au lasat-o desc+isa toata iarna.
:iata la oras: .ateva milioane de oameni care-si traiesc singuratatea impreuna!
:ulpe: &n lup care trimite "lori.
DEFORMATIE PROFESIONALA
Daca singura scula de care dispui este un ciocan!
ai tendinta sa vei orice problema ca pe un cui.
DELICVENTA JUVENILA
Astai! copiii au incetat sa-si mai intrebe parintii de unde vin si
au inceput sa le spuna ... unde sa se duca.
DEMOCRATIE
Democratia este sistemul care permite maselor sa-l aleaga in "runtea lor
pe omul pe care vor da vina pentru toate necaurile lor.
Democratia este arta sau stiinta de a conduce tot circul din cusca maimutelor.
In democratia noastra! bogatul si saracul sunt la "el!
amandoi se plang despre ta,e!
Presedintele Abra+am 6incoln a de"init democratia ca "iind /conducerea poporului de catre popor
si pentru popor/. .a e,primare literara! aceasta de"initie este su"icient de condensata pentru a "i
preluata ca slogan electoral. 2+eodore Par*er adauga la ea un comentariu si in acelasi timp o
ilustratie: /Democratia nu inseamna /;unt la "el de bun ca tine/! ci /<sti la "el de bun ca mine/! iar
aceasta nu este doar o di"erenta de aseare a cuvintelor in "raa! ci o conceptie etica adanca! o
aplicare practica a premielor democratice/.
Democratia este cel mai rau sistem politic inventat vreodata
- cu e,ceptia celorlalte.
DENTIST
;ingura persoana care! "ara sa riste nimic!
poata sa-i spuna unei "emei cand sa desc+ida si cand sa inc+ida gura.
DERAPAJE VERBALE
Intre casnicie si canicie nu este decat o mica neatentie ...
4a intorc acum la muncile mele silnice 1ilnice3.
- ;ilvia 2.
DESCURAJARE
Descura'area se naste din nemultumirea "ata de trecut! deamagirea "ata de preent si de
increderea in viitor. <a aduna la un loc ingratitudinea "ata de binecuvantarile de ieri! indi"erenta
"ata de oportunitatile de astai si nesiguranta "ata de surpriele ilei de maine. .ine este
imbolnavit de ea este orb la "rumusetea din 'ur! surd la gemetele celor a"lati in su"erinta si "ara
grai langa cei care au nevoie de nade'de. 4ani"estarile ei cuprind lipsa de rabdare! imaturitatea in
gandire si cartirea "ata de Dumneeu.
/;u"letul nostru incarunteste inaintea parului/! a observat cineva.
Descura'area ne poate a"ecta la toate varstele.
.ea mai comuna caua a ei este pierderea temporara a perspectivei din viitor.
Incredinteaa-ti viitorul in mana Domnului si te vei bucura iarasi de viata.
&neori! Dumneeu ne aseaa in intunerec ca sa vedem ca <l este 6umina.
Di"icultatile ne intaresc su"letul! tot asa cum munca ne intareste trupul.
- ;eneca
DESTUL
&n pic mai mult decat are vecinul.
DEZAMAGIRE
In ca de deamagire trebuie veri"icat cine poarta mai multa vina:
amagirea sau ...amagitul.
Deamagirea este adesea sarea vietii.
Nu-ti "a iluii! ca sa n-ai deiluii.
DIAVOL
.ea mai mare "arsa a Diavolului este sa-i convinga pe oameni
ca el ... nu e,ista!
Daca nu crei in e,istenta lui ;atan!
incearca sa lucrei un timp pentru Dumneeu!
&nii nu-si dau seama ca oridecate ori "ug de Dumneeu
se arunca direct in bratele diavolului!
7ationamentul celui care a is: /Dumneeu e mort!/
dovedeste cel putin un lucru: cat de viu este diavolul!
<,ista o matematica di"erita: Dumneeu aduna si inmulteste;
Diavolul scade si divide.
DICTATURA
Dictatura este reultatul obraniciei unei minoritati
ce traieste in mi'locul unei ma'oritati apatice.
DIFERENTE
2raim toti sub acelasi soare! dar n-avem toti acelasi oriont.
DILEMA
Daca iti platesti cinstit impoitele! a'ungi in stada!
daca nu ti le platesti cinstit! a'ungi in puscarie.
&nii dintre noi nu stim ce vrem! dar ii ducem cumplit lipsa ...
.e e mai de pre"erat: sa "i prostul inteleptilor sau inteleptul prostilor0
DINTI
Daca vrei sa tii o dantura intacta pentru cat mai multa vreme!
spala-te ilnic pe dinti! du-te la dentist cel putin de doua ori pe an
si ... nu te amesteca in treburile altora.
DIPLOMATIE
&n diplomat este un om care-si aduce aminte
de iua de nastere a unei "emei! dar ii uita varsta.
9 /doamna/ este o "emeie care-l "ace pe un barbat
sa se poarte ca un /domn/.
Diplomatia este arta de a spune: /.utu! cutu .../!
pana ce apuci sa pui mana pe o piatra.
Intrebata cati ani are! o doamna a raspuns discret:
Am e,act varsta oc+ilor mei! dar sunt ceva mai in varsta decat dantura.
Intrebat cum de imbatraneste atlt de gratios!
Ale,andru Dumas a raspuns: /A"lati! doamna!
ca dedic acestei indeletniciri tot timpul meu!/
"8unica/! intreba micuta! /ai "ost si tu candva o "etita ca mine0/
/Da! draga mea/. "Atunci/! continua ponasa! /cred ca stii si tu cum este
sa primesti o ing+etata tocmai cand nici nu te astepti./
.a sa iei o diploma! se cere multa diplomatie.
.and un diplomat spune: /Da/! a subinteles /poate/; cand spune /poate/
a subinteles /nu/! iar cand spune /nu/ atunci nu este diplomat.
Diplomatie: arta de a manui un arici "ara a-i deran'a acele.
DIPLOMA
N& diplomele dau valoare oamenilor! ci oamenii dau valoare diplomelor.
Nimeni n-a "ost rasplatit pentru ceea ce a primit!
ci pentru ceea ce a dat altora.
DISCIPLINA
Invatati sa spuneti: /Nu!/ :a va "olosi mai mult decat limba latina.
- .+arles C. ;porgeon
.el ce se apuca de prea multe! va duce "oarte putine lucruri pana la capat.
7idicandu-se sa vorbeasca dupa o "oarte magulitoare introducere! vorbitorul tinu sa spuna tuturor
ca si-a primit educatia morala stand in "undulet pe genunc+ii mamei si primind la "undulet pe
genunc+ii lui tata.
DISCURSURI
Dupa discursul vorbitorului! o "emeie s-a apropiat de el si l-a "elicitat:
/Ai "ost mult mai bun decat cel de anul trecut. Acela a vorbit o ora intreaga "ara sa spuna nimica/.
/4ultumesc! multumesc/! a raspuns vorbitorul. /Dumneata ai "acut acelasi lucru! dar in numai #-
minute/! a continuat transant ascultatoarea.
&n discurs bun apartine 'umatate vorbitorului si 'umatate ascultatorilor.
.eea ce avem nevoie astai in tara este mai putina vorbire in public
si mai multa gandire in particular.
4ulti vorbitori isi termina ascultatorii inainte de a-si termina discursul.
.ateva reguli de baa ale unui discurs reusit:
1#3 ;a stii bine ce ai de spus.. .
1%3 Priveste-ti audienta in "ata ...
133 Nu te grabi. :orbeste clar! simplu! convingator ...
1(3 5oloseste o sc+ita prealabila! dar nu-ti memora tot discursul pe de rost...
1-3 5ii constructiv. ;ubliniaa meritele propunerilor tale! "ara sa le critici prea aspru pe ale
altora ...
1A3 Nu sta ca o statuie; "oloseste-ti gesturile si e,presiile corpului...
173 Nu te scoate pe tine insuti in relie". :orbeste despre ceea ce este in "olosul ascultatorilor ...
183 5ii tu insuti. Poti invata de la altii! dar nu "ace gresala sa incerci sa imiti ticurile unuia cu mai
mare popularitate...
1$3 5ii entuiast si poitiv...
1#)3 9preste-te cat de repede poti. .and simti ca ai spus ce aveai de spus inc+eie scurt si
convingator.
DISPRET
Adesea ii dispretuim pe oameni nu pentru ceea ce sunt!
ci pentru ceea ce suntem.
Nu te certa niciodata la masa! cel mai put
DISPUTA
&n "lamand castiga intotdeauna.
DIVORT
Daca apare o cearta! tine minte ca ai mai multa dreptate decat
vrea celalalt sa recunoasca si mai putina ... decat vrei tu sa recunosti.
=udecand dupa numarul divorturilor!
mai mult "ug de acasa parintii! nu copiii.
4ulti cred ca divortul este o solutie usoara pentru probleme.
Din discutiile pe care le-am purtat de-a lungul anilor cu cei divortati!
am a'uns la concluia ca nu este asa. .omplicatiile de dupa divort!
singuratatea si mustrarile de constiinta sunt mult mai dureroase
decat problemele din casnicie.
DOGMATISM
Nu "ii prea dogmatic asupra unui subiect despre care Dumneeu a ales sa taca.
&neori dai peste cate unul atat de ramas in urma!
ca ar trebui sa i se adauge langa nume si initialele:
i. .. 1inainte de .+ristos3.
DORINTE
Daca doar 'umatate din dorintele tale ti s-ar implini! ti s-ar dubla necaurile!
DRAGOSTE
Iubirea este o prietenie care a luat "oc.
Iubirea este singurul lucru care poate "i impartit la in"init "ara sa se micsoree.
Dragostea este un 'oc ciudat: sau amandoi castiga sau amandoi pierd ...
Dragostea marc+eaa trium"ul imaginatiei asupra inteligentei.
.redinta castiga cel mai mult! umilinta primeste cel mai mult!
dragostea insa lucreaa cel mai mult.
.redinta "ace totul posibil; dragostea "ace totul usor.
Nu poti porunci inimii! Dragostea se castiga! respectul se merita.
Indragostirile sunt ca varsatul de vant:
"ormele cele mai grave apar la oamenii mai in varsta.
Dragostea nu intreaba: /.at trebuie sa "ac0/! ci /.e trebuie sa "ac0/
Adesea! oamenii uita ca una din componentele importante ale dragostei
este vointa de a iubi.
A "i indragostit de cineva inseamna mult mai mult decat a "i stapinit de un sentiment coplesitor -
inseamna a lua o +otarare! a "ace o 'udecata! a te anga'a printr-o promisiune. Daca dragostea ar
"i doar un sentiment nestatornic n-ar e,ista nici o baa pentru "agaduinta de a iubi pe cineva pe
toata durata vietii. ;entimentele vin si se duc. .um as putea promite statornicie daca m-as baa
numai pe ele! "ara sa ma biiuesc pe 'udecata mintii si pe vointa caracterului0 - <ric+ 5romm
1#$))-#$A)3
Dragostea este abilitatea de a merge prin con"licte impreuna.
Dragostea este singurul 'oc de doi in care amandoi pot sa castige.
DREPTATE
;olomon decide cu a'utorul unui 'oc care este adevarata mama a copilului: se pre"ace ca vrea sa
taie copilul in doua pentru a-l putea o"eri celor doua parti care nicicum nu se pot intelege! salvand
ast"el copilul si dandu-l mamei sale. Deciia lui ;olomon sugereaa si "aptul ca dreptatea este
una si indiviibila si ca! in con"ormitate cu aceasta! mama cea adevarata se comporta drept! iar
cea "alsa! "als! devaluindu-si ast"el adevarata identitate. - :is*D 5erenc
DUHUL SFANT
Du+ul ;"ant s-a pogorat in iua de 7usalii: .u un sunet ca sa-i treeasca; .a un vant! ca sa-i
miste; .a limbi de "oc! sa-i luminee si sa-i incaleasca; .u o vorbire in limbi noi ca sa-i indemne
la propovaduire.
9ri de cate ori spunem: /.redem in Du+ul ;"ant!/! declaram constienti sau nu! ca e,ista un
Dumneeu viu doritor si capabil sa intre in "iinta umana si sa o indumneeiasca.
<ste mult mai usor sa idim temple! decat sa "im noi insine 2emple ale Du+ului ;"ant.
DUMNEZEU
Dumneeu este un 2ata caruia ii pasa! cu mult mai mult decat un .reator care a intors universul
la inceput cu c+eia si-l lasa acum sa se des"asoare. Carul si interventiile 6ui miraculoase sunt
preente in orice circumstanta a vietii noastre cotidiene.
Nu te mai stradui sa-i dai indicatii lui Dumneeu!
asteapta-te ca in rugaciune sa ti se spuna tie ce trebuie sa "aci.
.e imensa deosebire este intre a-6 cunoaste si a-6 iubi pe Dumneeu! - 8laise Pascal
Dumneeu nu este mai mare daca-6 laui tu!
dar tu devi mai mare daca I te pui la dispoitie.
9 mama indurerata i-a spus cu amaraciune pastorului ei:
/&nde a "ost Dumneeu cand "iul meu a "ost ucis0/
7aspunsul a venit duios! dar categoric: /In acelasi loc in care se a"la
si atunci cand I-au omorat propriul ;au 5iu/.
Dumneeu ne viiteaa adesea! dar noi nu suntem intotdeauna acasa.
Am reusit sa-6 alungam pe Dumneeu din scolile noastre!
din cartile noastre! din inimile noastre si din vietile noastre!
dar nu vom reusi sa-6 alungam niciodata din ...moartea noastra.
.el mai mare dusman al nostru este mai mic decat .el ce este ivorul puterii!
Daca Dumneeu ar "i vrut ca noi sa avem o societate ingaduitoare!
<l nu ne-ar "i dat cele ece porunci! ci cele ece ... sugestii.
Nu incerca sa-6 aperi pe Dumneeu. .e "ace <l este drept!
nu pentru ca asa ni se pare noua! ci pentru ca este "acut de <l.
De cate ori ii cerem lui Dumneeu sa "aca ceva pentru noi!
<l vrea de "apt sa "aca ceva prin noi.
4ulti dintre aceia care spun /2atal nostru/ duminica!
traiesc apoi ca niste or"ani in timpul saptamanii.
Nu putem "ace tot ce vrem! dar trebuie sa "acem tot ce vrea Dumneeu.
Daca te e,aspereaa copiii tai! gandeste-te
ce necauri are Dumneeu cu ai 6ui!
5oloseste toate lucrurile de parca toate ar "i proprietatea lui Dumneeu.
De "apt c+iar asa si este. Noi suntem numai niste simpli slu'itori ai ;ai.
DURERE
Durerea este constiinta trupului; ea ne anunta ca ceva nu este in regula.
9are putem spune si ca! intr-un anumit "el! constiinta este
un "el de /durere/ a su"letului0 - 4.4.
DUSMANI
Daca ai dusmani trebuie sa "ie ceva de capul tau!
caci nimeni n-a a'uns cineva "ara sa treeasca imediat invidia si geloia unora.
2ine minte ca singura cale de a scapa de dusmani este sa ti-i trans"ormi in prieteni.
:orbeste-ti de bine dusmanii. Nu uita ca tu i-ai "acut!
Daca am putea citi povestea tainica a celor ce ne dusmanesc!
am descoperi su"icienta su"erinta si durere ca sa ne ... dearmee.
/Daca taci si-i lasi in pace sapte sate n-au ce-ti "ace/
Dusmanii sunt uneori o binecuvantare atata timp cat
nu te invata dusmania. Atentia lor continua te a'uta
sa veg+ei mereu la "aptele tale.
Prietenii vin si se duc! dar unii dusmani sunt plini de credinciosie.
Dusmanii sunt "acuti! iar nu nascuti.
;ingura cale de a-ti intelege dusmanii este sa incepi sa-i iubesti.
.ei care ne merita cel mai putin dragostea! au cel mai mult nevoie de ea.
Nu este important ce su"erim din partea dusmanilor!
ci importante sunt "aptele noastre "ata de ei.
Daca am putea vedea ce este in inima "iecarui dusman al nostru!
am gasi atata su"erinta si neca ca ne-ar apuca imediat mila.
/Am avut multi adversari in arena politica!
dar dusmani nu tin minte sa "i avut vreunul/. 1?erald 5ord3
&nii oameni isi "ac dusmani pentru ca se "ac mult mai usor decat prietenii.
Daca Dumneeu nu m-ar insoti! in po"ida a ceea ce sunt eu! toti dusmanii mei ar avea dreptate!
iar toti prietenii mei s-ar insela in privinta mea. Dar ast"el! sunt nici prea mic pentru cei mari si nici
prea mare pentru cei mici. 1<mil .reanga3

ECONOMIE
Ar trebui sa pui cate ceva deoparte cat timp ai un salariu mic.
.and vei castiga mai mult iti va "i cu neputinta!
;-ar putea ca un om sa aibe mai multi bani decat minte!
dar asta nu va dura prea mult.
N-em descurca mult mai bine daca am avea
mai putini economisti si mai multi economi.
7ecesiunea economica este o perioada in care trebuie sa ne strangem cureaua. Depresiunea
economica este atunci cand nu mai avem nici curea. .and nu mai avem nici pantaloni incepe
panica "inanciara.
:ine o vreme cand! atat individul cat si natiunea are de ales
intre /strangerea curelei/ sau ... pierderea pantalonilor.
<conomia plani"icata din socialism a devenit "oarte repede
o ... e,travaganta calculata.
/<conomia politica/ este compusa din doua cuvinte care ar trebui divortate
din caua ... nepotrivirii de caracter.
.ine cumpara ce n-are nevoie va a'unge curand sa aibe nevoie
de ceea ce nu poate cumpara.
EDUCATIE
Inteleptul invata din propria-i gandire! oamenii obisnuiti invata din e,perienta!
cei prosti invata de nevoie! iar cei rai invata din instinct.
Practica duce la per"ectiune! dar ai gri'a ce practici!
<ducatia este ceea ce ne ramane dupa ce am uitat tot ce-am "ost invatati.
Inima educatiei este educatia inimii.
Procesul de invatamant are ca scop sa-l a'ute pe elev
sa a'unga sa se descurge "ara a'utorul pro"esorului.
Adeseori! cea mai buna metoda de indreptare a copiilor nostrii este
sa ne corectam e,emplul personal pe care li-l dam.
A"is pus deasupra usii unei 8iblioteci: /5armacie pentru su"let/.
9 diploma nu strica nimanui! cu conditia ca posesorul ei
sa vrea sa mai invete ceva si dupa absolvirea scolii.
;ub providenta lui Dumneeu! viitorul unei natiunii
nu depinde atat de mult de nivelul academic al scolilor ei!
ci de nivelul educatiei crestine predate copiilor.
.el ce cumpara ie"tin ca sa "aca economie seamana cu cel
care a cumparat ceasul ca sa "aca economie ... de timp.
Am auit odata pe cineva spunand ca nu poti spune daca un parinte
si-a "acut datoria sau nu! decat dupa ce vei vedea
ce "el de oamenii vor "i nepotii lor.
;ocrate a is: /4a voi sui pe cel mai inalt loc din Atena si voi striga: /.oncetateni! cum de sunteti
gata sa munciti pe branci! sa spargeti c+iar si pietre ca sa a'ungeti bogati! dar nu va preocupati
deloc de copiii carora le veti lasa toate acestea drept mostenire0/
<senta intelepciunii este sa stii ce sa "aci cu ceea ce cunosti.
Di"erenta dintre critica si educatie este atitudinea in care sunt "acute.
.el ce are convingeri de nestramutat in probleme neclare da dovada de mediocritate.
De obicei! cei ce vor sa para cei mai intelepti se comporta si cel mai prosteste.
5ericirea vietii tale depinde de calitatea gandurilor tale.
4ai bine sa intelegi putin! dar bine! decat gresit si mult.
.el care este stapan pe adevar! n-are de ce sa se ingri'oree
ca nu vorbeste convingator.
.ei care au gandit indelung asupra artei de a conduce popoarele
au a'uns invariabil la concluia ca soarta unei natiuni depinde de
educatia care li se da celor tineri.
.e sapam in marmura! piere cu timpul! ce turnam in bron se macina! temple pe care le idim vor
a'unge odata ruina! dar ce scriem pe coala nepieritoare a su"letului! principiile vesnice ale temerii
de Dumneeu si ale iubirii "ata de aproapele! va straluci si in viata de acum si in cea viitoare. -
Daniel >ebster
&n om intelep este ca acul: nu-l lasa capul sa mearga prea departe!
Invata de parca ar trebui sa traiesti o mie de ani
si traieste "rumos de parca ai muri maine.
Niciun om nu poate "i considerat needucat! daca stie 8iblia
si nici un om nu poate "i considerat su"icient de educat! daca nu o cunoaste.
2ine minte mereu ca un om nu este rasplatit
pentru ca are creier! ci pentru ca il "oloseste.
Nimeni n-ar trebui sa mearga la scoala ca sa a'unga sa castige mai multi bani. Adevaratul scop al
educatiei nu este sa castigam mai mult! ci sa stim mai bine ce sa "acem cu ceea ce castigam.
;copul nostru este sa construim in aceasta tara o societate umana!
nu un sistem economic.
&n copil care invata doar la scoala este un copil "ara educatie.
Nu da voie studiilor sa-ti stea in calea educatiei.
<ducatia ar trebui sa insemne devoltarea mintii! nu doar incarcarea memoriei.
Adevarata educatie incepe in leagan si se termina la mormant.
7adacinile educatiei sunt uneori amare! dar "ructele ei sunt dulci.
4intea "unctioneaa ca si stomacul:
nu conteaa cat pui inauntru! ci cat poti sa /digeri/.
4ulti sunt in stare sa reolve probleme mari la servici!
dar nu pot da un raspuns problemelor mici de acasa.
;e poate sa inveti despre tine mai mult de la un dusman!
decat de la un prieten.
4arele "iician rus P.I.6ebedev era un mare dusman al eruditiei sterile. /8iblioteca mea - obisnuia
el sa spuna - stie mai multe decat mine. 2otusi ea nu este "iician! in timp ce eu sunt./
&n gram de e,perienta! "ace uneori cat o tona de cunostinte sterile.
EMOTII
<motile sunt reale! dar ele nu re"lecta neaparat realitatea. <motiile sunt mai degraba
/interpretarea/ pe care o dam "iecare din noi /realitatii/ din 'urul nostru. Aceasta interpretare poate
"i corecta sau incorecta! ca in situatiile in care avem o teama ne'usti"icata.
8iblia ne spune ca emotiile sunt un "el de barometru al spiritului. Daca avem dragoste! bucurie!
pace! este pentru ca traim in maniera in care Duneeu vrea sa ne in"luentee. Daca insa avem
du+ de cearta! pima! manie! este semn ca traim la nivelul pornirilor rautacioase ale "irii nosatre
pamantesti.
ENTUZIASM
<ntuiasmul si perseverenta pot "ace dintr-o persoana mediocra o personalitate;
indi"erenta si inertia pot trans"orma o persoana cu calitati! intr-un om mediocru.
Nu poti aprinde un "oc in inimile altora! daca el nu arde mai intai in tine insuti.
<ntuiasmul este "ebra ratiunii.
9amenii sunt convinsi mai mult de entuiasmul convingerilor noastre
decat de corectitudinea lor.
Poti convinge numai pe oamenii care vor sa se lase convinsi.
- 8laise Pascal
.and ai pierdut entuiasmul! ai pierdut totul.
EREDITATE
/Daca parintii tai sunt c+iar asa de prosti cum spui!
cum se "ace ca tu ai iesit asa de destept0/
Am observat ca! de obicei! copiii buni au parinti buni.
<reditate inseamna ca "iul mosteneste oc+ii "rumosi de la mama
si masina vec+e de la tata!
EROISM
<ste relativ usor sa "i stapan pe situatie!
este mai greu sa "i stapan pe tine insuti.
Pentru buna crestere a copiilor!
eroii sunt la "el de necesari ca si vitaminele.
<roii nostrii sunt oamenii care e,celeaa
in domeniile in care am vrea sa e,celam noi.
;ituatiile de mare cria nu /ii "ac/ pe oameni eroi sau epave! ele doar descopere ceea ce eram
de'a "iecare in noi insine. 2acut si pe nesimtite! noi crestem sau descrestem in omul nostru
launtric. Din cand in cand! se iveste cate o ocaie in care ceea ce am devenit iese la supra"ata.
ETICA PROFESIONALA
Daca esti patron! "a-te uneori ca nu vei;
daca esti anga'at! "a-te uneori ca nu aui.
EVANGHELIZARE
5iecare lucrator crestin ar trebui sa-si raspunda sincer la urmatoarea intrebare: /Daca cineva mi-
ar da cate o mie de lei pentru "iecare su"let pe care incerc sa-l aduc la .+ristos as "i mai activ
decat sunt astai0/
<vang+elia aduce tulburare celui linistit si liniste celui tulburat.
Dumneeu spune acum si aici 8isericii: /Du-te/ si lumii /:eniti/!
dar la 'udecata va inversa ordinea si va spune 8isericii: /:eniti!/
iar celor din lume: /Plecati de la 4ine! blestematilor .../sssss
.restinismul a a'uns la noi doar pentru ca altii ca noi
ni l-au daruit prin <vang+eliare.
Daca as avea doar o singura lumanare s-o ard! as aprinde-o in tarile
in care oamenii umbla in intunerec! nu in cele inundate de lumina.
- &n misionar
Dumneeu are un singur 5iu si pe acela 6-a "acut ... misionar!
Pentru pescarii de oameni nu e,ista seon inc+is.
.astigatorii de su"lete obtin cele mai bune reultate cand se apropie de oameni
nu doar cu argumente pe bue! ci si cu lacrimi in oc+i.
.and 8iserica nu-i mai cauta pe cei pierduti ... este pierduta.
Daca mai multi s"inti ar asculta porunca: /Duceti-va!/!
atunci mult mai multi pacatosi ar accepta invitatia: /:ino!/
Da-mi voie sa te intreb con"idential:
/<ste cineva astai in 8iserica pentru ca l-ai invitat tu0/
7ugaciunea nu reolva nimic atunci cand ii cerem lui Dumneeu sa "aca <l
ceea ce <l nu vrea sa "aca decat prin intermediul nostru.
8unatatea a convertit mai multi oameni decat elul!
elocventa si inteligenta la un loc.
Nu e,ista su"icient intunerec in tot universul
ca sa biruiasca lumina unei singure candele.
/4eseria mea/! a spus >illiam .arreD! /este sa latesc Imparatia lui Dumneeu. 7epar panto"i
doar ca sa-mi acopar c+eltuielile./
6umina care strabate pana departe!
straluceste cel mai puternic in imediata ei apropiere.
4a tem ca noi nu le-am e,plicat oamenilor su"icient de bine <vang+elia
ca s-o re"ue! iar ceea ce au acceptat ei nu este /evang+elie/. 1=o+n 4acArt+ur3
EVLAVIE
<vlavia nu poate "i privita ca un scop in sine! ci doar ca un mi'loc de a ne ridica la cea mai aleasa
cultura! pe calea desavarsirii su"letului. Iata de ce! oamenii care socot evlavia ca un scop a'ung
cel mai adeseori niste "atarnici. - =.>. von ?oet+e
Nu poti in acelasi timp sa umblii cu dracul si
sa te astepti sa domnesti in slava cu .+ristos.
Di"erenta dintre /datorie/ si /dragoste/ este ca cea dintai este reultatul ;inaiului! iar cea de a
doua a ?olgotei.
EVOLUTIONISM
Despre /veriga de legatura lipsa/ din lantul evolutiei!
oamenii de stiinta de astai par a sti totul!
in a"ara de "aptul ca intr- adevar e /lipsa/.
Pentru unii! viata a inceput intr-o celula! si! daca va "i aplicata litera legii!
va s"arsi pentru multi ... tot intr-o celula.
Intrebarea nu este daca omul s-a coborat dintr-o maimuta!
ci cand are de gand omul sa nu mai coboare!
Daca evolutionismul este valabil! cum se "ace ca mamele
au si astai tot numai doua maini0
EXAGERARE
Nu tratati caurile de matreata cu ... g+ilotina!
<,ageram intotdeauna si "ericirea si ne"ericirea noastra;
niciodata nu suntem c+iar asa de "ericiti sau ne"ericiti cum spunem.
- Conore de 8alac
<,agerarea este un adevar care si-a pierdut cumpatul.
Pentru unii! pestele continua sa creasca c+iar si dupa ce a "ost prins.
EXCLAMATIE
<,ista o tendinta de des"intare a semnului de e,clamare.
Astai nu te mai miri de nimic!
Nu di"erenta dintre doi oameni doare! ci in-di"erenta ...
EXEMPLU
.restinii sunt lumina lumii! dar unii au uitat sa suceasca intrerupatorul.
4ai multi oameni sunt calauiti spre cer de urme de pasi!
decat prin semne indicatoare.
.redinta adevarata este viata pe care o ducem!
nu creul pe care-l marturisim.
Dragostea este mult mai usor demonstrata decat de"inita.
9rice tata ar trebui sa-si dea seama ca! intr-o i!
"iul sau ii va urma e,emplul! nu s"aturile.
EXPERIENTA
<,perienta este ceea ce dobandim cand de "apt umblam dupa alte lucruri.
<,perienta este cel mai prost invatator.
<a ne da intai e,amenul si numai dupa aceea lectiile.
Pe cel ce nu invata nimic din trecut il va pedepsi ... viitorul.
.and! in s"arsit! invatam sa scoatem cel mai mult din viata!
observam ca cel mai mult din viata ... s-a dus.
;-ar putea ca e,perienta sa nu valoree cat ne costa!
dar nici n-o putem cumpara de la /solduri/.
FAIMA
Pre"er ca oamenii sa se intrebe de ce nu mi s-a ridicat inca o statuie!
decat sa se intrebe de ce mi s-a ridicat una!
.opilul din oraselul adormit de provincie! a'uns acum celebru in marea metropola! s-a decis sa
revina in locurile natale ca sa mai vada cine mai traieste si ce au a'uns prietenii sai de altadata.
Pe 'umatate asteptand un "el de primire trium"ala! cu "am"ara si cu un discurs tinut de primar!
omul nostru a'unse la tinta intr-o amiaa adormita. De la "ereastra vagonului vau straile goale!
piata centrala pustie si casele cu usile date la perete. .u diplomatul in mana! sari 'os din tren si a
porni agale spre batranul +amal! incovoiat acum de spate si troienit sub pletele albe. .and a'unse
langa el! calatorul il privi in oc+i! asteptand un semn de recunoastere si de mirare. 4irarea veni
repede! dar nu asa cum se asteptase el. Privind cumva pe langa el! spre soare! si stergandu-si
"runtea imbrobonata! +amalul ii ise: /8una! Iacove. Pleci undeva0/
6a duaeci de ani nu ne pasa ce crede lumea de noi!
la treieci suntem teroriati de ceea ce gandesc altii despre noi!
la cincieci de ani ne dam seama ca lumea nu se prea gandeste la noi.
FALSITATE
/;unt mult mai multi oameni "alsi! decat bani "alsi in tara asta!/
FAMILIE
De obicei un tata vrea ca "iul sau sa "ie asa cum ...n-a reusit el sa a'unga.
2atal este acea persoana care a a'uns sa poarte poe
acolo unde obisnuia sa tina banii.
:iata are un "el de a tine lucrurile in ec+ilibru:
pentru "iecare "emeie care nenoroceste un barbat
este o alta care "ace un barbat dintr-un nenorocit.
Primul /detector de minciuni/ a "ost "acut din coasta unui barbat
si de atunci nu a trebuit sa i se "aca nici un "el de imbunatatire!
<ste adevarat ca! acasa barbatul poarta pantalonii! dar "emeia tine bretelele.
Nimeni n-a inventat inca un test de inteligenta mai bun decat ... viata de casnicie.
Acelasi barbat care-i in stare sa piarda o i intreaga la panda in balta!
la vanat rate! sau pe mal la pescuit!
sare ca ars daca acasa sotia lui intarie ece minute cu masa.
;emn pe peretele unui magain de vopsele si tapet:
/;otii care aleg culorile trebuie sa aiba aprobare scrisa din partea sotiilor lor./
2raieste in asa "el incat atunci cand oamenii ii vor spune
copilului tau ca seamana cu tine! el sa simta nevoia
sa scoata in a"ara pieptul! nu limba.
De"initia data de un copil pentru /iua tatalui/:
<ste la "el ca si iua mamei! numai ca costa mult mai putin.
.ineva descria cam asa reactia sa cu ocaia logodnei "iicei sale:
/<ste cea de a treia "ata a mea care se logodeste si de "iecare data ma simt
de parca as da un stradivarius de un milion de dolari pe mana unei gorile/.
Nici scoala si nici 8iserica nu pot inlocui "amilia in educatia copiilor.
Daca cineva ti-ar da cate #) bani pentru "iecare cuvant "rumos spus cuiva
si ti-ar cere inapoi cate - bani pentru "iecare cuvant urat spus!
ce ai "i: om bogat sau ... sarantoc0
Imparat sau om de rand! cel mai "ericit este cel
ce-si gaseste "ericirea acasa.
- =.>. von ?oet+e
Parintii n-ar trebui sa-i minta pe copiii lor niciodata! nici macar atunci cand pare a "i in "olosul lor.
4inciuna este ceva "oarte periculos c+iar si in cantitati mici. <a deterioreaa constiinta! iar
aceasta! impreuna cu dragostea! sunt lucruri de valoare eterna. 1Pablo .asals3
9pusul iubirii nu este ura! asa cum se crede de obicei. &ra! cu toate e"ectele ei negative este un
sentiment care tine seama ca celalalt e,ista. 9pusul iubirii este ceva mult mai rece si mai
distrugator! mult mai plin de cruime: opusul iubirii este indi"erenta! .ele mai multe "amilii sunt
deintegrate de aceasta maladie moderna.
<,ista doua greseli in con"lictul dintre generatii. Prima este ca cei tineri cred ca inteligenta este un
substitut pentru e,perienta! iar cea de a doua este a celor in varsta care cred ca e,perienta poate
inlocui cu succes inteligenta.
&na dintre cele mai raspandite greseli printre "emei: credinta ca este su"icient sa ai un copil
pentru a deveni mama; este ca si cum ai crede ca poti deveni mare muician de indata ce ti-ai
procurat un pian.
Pentru o mama! "iul ei nu inceteaa niciodata sa "ie un copil; iar "iul nu a a'uns cu adevarat adult
decat atunci cand intelege si accepta acest adevar despre propria lui mama.
.uvantul evreiesc pentru parinte este /+orim/ care deriva de la /more+/! invatator. Primul si cel
mai mare invatator al copilului trebuie sa se a"le in "amilia lui.
Necaul cu cresterea copiilor este ca pe cand crei ca ai a'uns sa ai e,perienta!
copiii te scot la pensie.
;a nu crei ca ai pierdut timpul degeaba daca copii tai ti-au auit s"aturile dar nu le-au pus in
practica. Peste ani de ile ei si le vor reaminti si le vor spune la randul lor copiilor pe care-i vor
creste.
.el mai mare dar pe care-l pot "ace parintii copiilor este propria lor prietenie.
2atii nostri ne-au invatat cum ar "i trebuit sa "im;
mamele noastre ne-au invatat ceea ce suntem.
FAPTE
/Doar cuvinte "ara "apte! sunt radacini! nu "ructe coapte!/
.and "aci din tantar armasar! nu te astepta sa-l si incaleci.
Nu stiu cum se "ace! dar cu cat imbatraneste cineva mai mult!
cu atat alerga mai repede in copilarie!
Din pacate! multi oameni +otarasc mai dinainte ce vor sa creada si apoi
se duc doar sa caute 'umatati de dovei care sa le indreptateasca /convingerile/.
FAPTE BUNE
.ea mai neinsemnata "apta buna este mai "olositoare
decat cea mai mareata intentie.
?andurile rele se alunga prin "apte bune.
2oate "lorile si toate ilele de maine sunt in semintele de ai.
Nimeni nu stie de ce este in stare! pana nu incearca.
Daca oamenii ar "i mai ocupati cu ceea ce trebuie sa "aca!
n-ar mai avea timp sa "aca ceea ce nu trebuie.
FARMEC
9ricat de parado,al al parea! puterea unei "emei este "armecul!
iar "armecul unui barbat este puterea.
5ii sigur ca "ata care te priveste dimineata din oglinda are o e,presie agreabila.
;-ar putea ca tu sa n-o mai vei pana seara! dar o vor vedea "oarte multi altii.
&n gest "acut cu mana! o anumita e,presie a "etei! mesa'ul din sclipirea tainica a unei priviri
aruncate din coada oc+iului! toate acestea vorbesc mai elocvent decat cea mai stralucita proa
sau poeie! mai patrunator decat cea mai inaltatoare muica si mai convingator decat toate
cuvintele dictionarului.
"Avea o "ata ca o binecuvantare!/
Dumneeu ti-a daruit "ata! dar tu ii +otarasti e,presia.
5iecare lucru este "rumos in "elul lui!
dar sunt prea putini oc+i ca sa observe.
- .on"ucius
FATA BATRANA
;i-n inc+eierea rugaciunii! ea a spus: /Doamne! nu te rog nimic pentru mine!
dar pentru mama mea! te rog! trimite-i cat de repede ... un ginere/.
FATARNICIE
In +ainele de Duminica! ipocritii nu sunt ei insisi.
FEMEIE
.a sa "ii "ericit cu un barbat!
trebuie sa-l intelegi "oarte bine si sa-l si iubesti putin;
ca sa "i "ericit cu o "emeie trebuie sa o iubesti mult
si sa ... renunti sa mai incerci s-o intelegi.
FERICIRE
Dumneeu nu ne poate da "ericire si pace daca stam departe de <l insusi! pentru ca asa ceva nu
e,ista! Pacea si "ericirea se a"la ele insele in Dumneeu.
;a nu uitam ca "ericirea este o atitudine pe drum! nu o destinatie.
5ericirea este un lucru minunat; cu cat o urmaresti mai mult pentru celalalt!
cu atat o ai mai mult pentru tine.
5ericirea nu este o statie terminus la care a'ungi! ci un anumit "el de a calatori.
FINANTE
6a succes "inanciar nu se a'unge daca economisesti dupa ce ai "acut c+eltuielile!
ci daca "aci c+eltuielile dupa ce ai pus ceva deoparte.
5i atent cu cel care incearca sa te convinga ca /nu poti lua nimic cu tine/;
de cele mai multe ori el in cearca /sa ti le ia cu el/!
Doua cai sigure de imbogatire: c+eltuieste mai putin decat castigi
sau castiga mai mult decat c+eltuiesti.
8eniamin 5ran*lin a descoperit electricitatea! dar cel care s-a imbogatit
a "ost cel care a inventat ... contorul!
In perspectiva vesniciei! valoare noastra "inanciara nu conteaa.
FEMEIE
Daca vrea! o "emeie poate oricand sa-l "aca pe barbatul ei
sa se simta mai tanar sau mai batran decat este.
In inima "iecarei "emei e,ista o scanteie din "ocul ceresc!
nevauta in ilele de prosperitate! dar care se aprinde
si arde ca o valvataie in ceasurile intunecate ale tragediilor.
Dumneeu a creat "emeia "rumoasa si "ara minte:
"rumoasa ca s-o indrageasca barbatul si "ara minte ca sa-l indrageasca si ea pe el.
Nu toate "emeile isi petrec toata iua cautand cum sa placa mai mult barbatilor.
&nele sunt casatorite.
5emeile sunt "oarte consecvente.
.and a'ung la o varsta care le place! n-o mai sc+imba!
9 "emeie poate sa poarte un costum de baie c+iar daca n-are de gand sa intre in apa! poate sa
poarte un costum de sc+i! c+iar daca n-are de gand sa sc+iee! se poate imbraca asemenea unei
tenismene! c+iar daca nu pune mana pe rac+eta! dar cand o ast"el de "emeie se imbraca in
roc+ie de mireasa! sa te "eresti! ca nu glumeste!
9 "emeie nu trebuie sa "ie prea desteapta ca sa apaceasca de cap cativa barbati.
5emeile au "ost inestrate de Dumneeu cu un special simt al umorului
care sa le a'ute sa-si iubeasca sotii! in loc sa rada de ei.
FERICIRE
5ericirea este in inima! nu in impre'urari.
FILOSOFIE
5iloso"ia este un studiu care-i a'uta pe oameni sa "ie ne"ericiti
intr-un mod mult mai emancipat.
&neori! "iloso"ia este un mod de a vorbi elegant
de lucruri despre care n-avem nici cea mai vaga ideie.
2radusa corect! "iloso"ia este o /dragoste de intelepciune/.
&n "iloso" este un /cautator de adevar/.
&n crestin este un om care s-a intalnit cu .+ristos si a acceptat Adevarul!
&neori! "iloso"ia este o suma de raspunsuri neinteligibile
date unor probleme ireolvabile.
FRATERNITATE (Frati!
.on"orm dictionarului! /"ratia/ este relatia care e,ista intre doi copii de parte barbateasca nascuti
din acelasi set de parinti - sau membrii unei anumite /"raternitati/ sau organiatii. ;unt de parere
ca aceste de"initii de dictionar nu merg su"icient de departe. Pentru mine! "raternitatea nu este
doar ceva cu care te nasti sau la care poti adera doar in anumite conditii. .red ca aceasta
"raternitate este ceva launtric! ca dragostea sau loialitatea! care te "ace sa te simti solidar cu toti
oamenii lumii - barbati! "emei! copii. ;impla mentionare a /"raternitatii/ ma "ace sa tresar! dandu-
mi convingerea ca sunt o veriga de tranitie dintr-un lant intins peste generatii! o membru
temporar al acestei "amilii imense numite : umanitate.
- 8ellamD Partridge
Pentru a e,ista si pentru a avea o semni"icatie veritabila! "raternitatea trebuie sa aiba o baa
religioasa. 5ara credinta intr-un Dumneeu care ne este tuturor 2ata! asa cum ni 6-au preentat
Isus si pro"etii din vec+ime! oamenii au putine sanse sa adere la un concept vag si iluoriu de
/solidaritate/. <goismul primar din ei ii impinge mai degraba sa se grupee in grupari ale urii si
concurentei sau! si mai adesea! in cluburi e,clusiviste ale indi"erentei "ata de ceilalti. - <dEin 2.
Da+lberg
FRICA
Nu toate temerile sunt rele. 4ulte dintre ele sunt naturale si bine"acatoare vietii. 5rica de
Dumneeu! "rica de "oc! "rica de curentul electric sunt toate "oarte necesare si duc la perpetuarea
unui trai "ericit.
&nii oameni se tem asa de mult de moarte ca nici nu mai apuca sa traiasca!
2rebuie sa actionam in ciuda "ricii! nu din caua ei.
2rebuie sa "im ingaduitori cu copilul care se mai teme inca de intunerec;
adevarata tragedie a vietii sunt oamenii care se tem de ... lumina!
- Plato
;emn pe peretele unei 8iserici din 6ondra in timpul celui de al doilea raboi:
/Daca va tremura genunc+ii! ingenunc+iati in rugaciune/.
2emerile barbatilor tind sa se centree mai mult inspre bani! cariera! boala si mersul la dentist in
timp ce pentru "emei "rica se mani"esta mai ales in domeniul dragostei! casniciei! serpilor!
paian'enilor! batranetii! ingrasarii si singuratatii pe timp de noapte. 5emeile isi e,prima mai mult
sentimentul de "rica prin lacrimi. 8arbatii comit uneori sinucideri. Ar "i mai bine daca si ei ar invata
sa planga.
2oate "amiliile "ericite sunt la "el; cele ne"ericite sunt de toate "elurile.
5rica il intelepteste c+iar si pe cel prost. - Proverb "rance
Pastreaa-ti "rica pentru tine si impartaseste celorlalti numai cura'ul.
FRUMUSETE
.ea mai reusita in"rumusetare este o inima multumita si un du+ smerit.
Pentru o "emeie! "rumusetea este mai de pre"erat decat inteligenta;
si aceasta datorita "aptului ca barbatii pot vedea mult mai bine
decat pot sa gandeasca.
<,ista o singura "rumusete care nu se o"ileste o data cu trecerea anilor:
este "rumusetea interioara a spiritului. Aceasta calitate a personalitatii
"ac sa sclipeasca oc+ii unei "emei reusind s-o trans"orme
dintr-o persoana mediocra intr-una deosebita.
5armecul! caldura si atentia altruista sunt cele mai durabile "rumuseti
din lumea noastra - si cele mai "ericite.
FUMAT
Din 'urnalul unui e,traterestru: /9amenii de pe pamant au un obicei straniu: ei dau "oc la un capat
unei substante otravitoare si apoi o absorb in trupurile lor. Aceasta le produce multa boala!
reducerea capacitatilor vitale si o moarte prematura. Pe langa toate acestea! obiceiul este si
"oarte costisitor. Pamantenii acestia sunt creiaturi "oarte ciudate!/
Despre "umatul in locurile publice:
/6ibertatea ta de a "uma se termina acolo unde incep plamanii mei/.
GAFE
/.e-ti mai "ace nevasta0/ l-a intrebat cineva pe un prieten pe care nu-l mai vause de cativa ani
de ile.
/< in cer/! ii raspunse prietenul.
/9! imi pare rau/ spuse cel dintai! dar dandu-si seama ca nu se prea potriveste! se corecta: /Am
vrut sa spun: /Imi pare bine/.
?a"a era insa si mai mare! asa ca se corecta inca o data: /Am vrut sa spun: ;unt surprins!/
Din politete! domnul isi scoase palaria! saluta si o intreba: /.e va mai "ace sotul0/ In timp ce
vorbea insa! si-a amintit ca sotul ei murise de catava vreme! asa ca incerca sa o /dreaga/: /2ot
mort! tot mort0/
:a sa atraga atentia ascultatorilor! un predicator si-a inceput predica catre detinutii unei inc+isori
citand te,tul: /.um vom scapa noi .../
&n predicator a venit la 8iserica cu un banda' pe obra! e,plicand ca s-a taiat deoarece s-a
gandit la predica in timp ce se barbirea. /4ai bine va gandeati la barbierit si taiati predica!/ i-a
replicat cineva.
&n pastor demisionat mai mult cu "orta! si-a ales ca te,t pentru mesa'ul de predare a sta"etei!
vorbele rostite de Avraam catre s'ugi! cand pleca pe munte sa-l 'ert"easca pe Isaac: /7amaneti
aici cu magarul .../
?<69HI<
In geloie este mai multa dragoste de sine! decat dragoste pentru celalalt.
Desi nu este o boala de oc+i! geloia duce la orbire.
?eloia trage in toti si se raneste intotdeauna pe sine.
?eloia este "ata intunecata a iubirii.
.ine vrea sa se pastree in lumea realului!
trebuie sa mulga buruienile de geloie care-i incoltesc in inima.
Alt"el! ea va creste si su"oca adevarul.
?<N<7A2II
4-am nascut intr-o generatie gresita.
.and eram tanar! nimeni nu-i pretuia pe cei tineri.
Acum! cand am a'uns la batranete! nimeni nu-i respecta pe cei in varsta!
.ea mai buna paa pentru cei tineri sunt rugaciunile celor in varsta.
Nu te ingri'ora pentru ca "iului tau nu-i plac vegetalele.
2ine minte ca a "ost o vreme cand nu-i placeau nici "etele.
2inerii sunt capriciosi: ei vor sa "ie alt"el decat ceilalti
si totusi se imbraca ... la moda.
?eneratia care critica tinerii este intotdeauna cea care i-a crescut.
.and esti tanar! incerci sa sc+imbi toata lumea;
cand ai imbatranit! vrei sa-i sc+imbi pe cei tineri!
?<NI&
Daca nu e,prima gandul tuturor! geniul trece prin lume ca o torta care nu lumineaa. Dar daca e
vorba de gandul tuturor! cum sa nu e,iste o luminita in "iecare dintre noi0 1Nu am nevoie de preot
si de mi'locitor intre mine si Adevar! spune /protestantul/! puneti-ma de-a dreptul in "ata
Adevarului! traduceti-l in limba mea! si el se va re"lecta in mine./ 1.onstantin Noica3

?eniul este un procent inspiratie si noua eci si noua de procente /transpiratie!/ - 2+omas <dison
.opiii minune au parinti cu o imaginatie "oarte bogata.
9 masina poate "ace munca a cinci eci de oameni obisnuiti!
dar nici o masina din lume nu poate "ace cat un om de geniu.
9amenii mari nu s-au considerat niciodata mari!
oamenii mici nu s-au considerat niciodata mici!
<sti inteligent daca nu crei decat 'umatate din ceea ce aui;
esti intelept daca sti care 'umatate!
&n pictor picteaa ce se vinde! un artist vinde ceea ce picteaa.
?<;2&7I
Invata sa-ti "olosesti nu numai mintea! ci si mainile. Nu spun asta pentru ca vreau sa subestime
valoarea invataturii. <,ista insa anumite cunostinte din lumea a"ectului nostru care nu pot "i
transmise altora decat prin "olosirea mainilor. .ineva spunea: /.el ce scrie! transmite! cel ce
vorbeste comunica! cel ce gesticuleaa! convinge!/
?CINI9N
2a,imetristul: /&nde sa va duc0/
Pasagerul: /;ari in prapastie - vreau sa ma sinucid./
?7A8A
?rabeste-te incet ... 1lat. - 5estina lente3
A"is pe idul unui cimitir a"lat intr-o curba periculoasa:
/Nu va grabiti! Noi ... va asteptam!/
5uribund pe sosea inseamna uneori muribund la spital.
?raba te va duce intr-un singur /mai devreme/: la cimitir.
?7A4A2I.A
?ramatica este logica vorbirii!
dupa cum si logica este gramatica ratiunii. - 7ic+ard .. 2renc+
?7<;A6A
9amenii "ac "oarte rar aceiasi greseala de doua ori!
... de obicei o "ac de trei sau de mai multe ori.
De cele mai multe ori! greselile sunt puntile necesare
dintre lipsa de e,perienta si intelepciune.
A gresi este omeneste!
a starui in greseala este draceste!
iar a indrepta o greseala este ... dumneeieste.
Daca tot nu invatam din greseli! ce rost mai are sa le "acem0
Nu toate greselile sunt c+iar asa de rele.
Dintr-o greseala! .olomb a descoperit ... America.
<ste mai usor sa incerci sa ascuni o greseala
decat sa te straduiesti sa-i inlaturi consecintele.
&n om trebuie sa "ie destul de mare sa-si recunoasca greselile!
su"icient de destept ca sa invete din ele si indea'uns de tare ca sa le indrepte.
9 greseala este dovada ca macar cineva s-a straduit sa incerce.
?reselile copilaresti nu sunt "acute de regula de ... copii!
&nele lucruri trebuie lasate pentru maine;
ai "acut destule greseli pentru ai.
.ine-si apara greselile! dovedeste ca nu vrea sa le paraseasca.
5oarte putini oameni aleg constienti intre rau si bine;
ma'oritatea aleg doar intre ceea ce ar trebui sa "aca si ceea ce le place sa "aca.
9rice om poate cadea uneori intr-o greseala!
dar numai un nebun pre"era sa ramana acolo.
?7<&2A2I
In stari de neca toate greutatile sunt e,agerate. ;u"erinta produce o pierdere temporara a
simtului proportiilor. Aceasta "ace si mai mult necesara ingaduinta! incura'area si rabdarea
noastra.
/Doi priveau orintre abrele:
&nul! la noroi! altul! la stele./
.and ii aud pe unii spunand: /:iata este grea!/!
imi vine mereu sa-i intreb: /In comparatie cu ce0/
Necaurile si greutatile sunt trimise in viata noastra ca sa ne invete
lectii pe care nu le-am putea invata prin alte metode.
?7I=A
Daca ai a'uns sa crei ca nimanui nu-i pasa daca traiesti!
Incearca sa nu-ti mai platesti ratele!
Apuca-te mai intai de lucrurile cele mai importante;
celelalte se vor reolva apoi de la sine. - Dale .arnegie
Nimanui nu-i pasa de cate sti tu - pana nu se a"la cat iti pasa.
?7&P
&n grup devine o ec+ipa atunci cand "iecare este su"icient de multumit de "elul in care este pretuit
de ceilalti pentru a incepe sa-i laude pe altii.
Putem a'unge sa "olosim asociatiile noastre tot asa cum "olosesc betivii stalpii de iluminat: mai
mult pentru spri'in decat pentru lumina.
?&7A
Nu va mai mirati ca melcii reusesc sa va distruga plantele din gradini. Aceste "apturi aparent
ino"ensive au nu mai putin de #3- de siruri de dinti localiate pe limba. 5iecare dintre aceste siruri
contine #)- dinti. Aceasta da un total de #(.#7- dinti si aceasta in"ormatie pusa la dispoitia
noastra de oologi ar trebui sa puna capat nedumeririlor noastre ...sau sa le mareasca!
?ura este mega"onul inimii.
Nimic nu este desc+is de mai multe ori din greseala ca ... gura.
4a'oritatea oamenilor sunt de acord cu cel ce-si tine gura.
?&:<7N
2oti ar vrea sa traiasca pe c+eltuiala guvernului!
de parca n-ar sti ca guvernul traieste pe c+eltuiala cetatenilor sai.
6ibertatea nu a "ost niciodata initiativa guvernului. Istoria libertatii este istoria actiunilor prin care
oamenii au limitat puterea guvernului! nu invers.
6umea noastra ar "i mult mai buna daca dragostea de putere
ar "i inlocuita cu puterea dragostei.
.ei care sunt prea usor gata sa renunte la libertati "undamentale pentru a obtine un com"ort
temporar! nu sunt vrednici nici de libertate! nici de com"ort.
Istoria a demonstrat ca natiunile se devolta proportional cu calitatea cetatenilor lor. 6egea si
ordinea! "ara o constrangere e,terioara din partea ;tatului! pot "i mentinute doar in masura in
care etica personala a cetatenilor suporta legile ;atului. 9 guvernare buna nu poate e,ista decat
acolo unde e,ista autoguvernarea individuala a milioanelor de cetateni. 5ara ast"el de cetateni!
guvernarea se osi"ica in tiranie sau se diolva in anar+ie.
9ricat ar parea de nedrept! "iecare natiune isi are guvernul pe care si-l merita.
.ele mai stralucite inteligente nu sunt in guvern.
Daca ar "i! companiile i-ar anga'a imediat.
<senta unei guvernari libere consista in considerarea "unctiilor in stat drept incredintarea unei
autoritati care trebuie sa se manis"este pentru binele tarii! nu pentru propasirea unei persoane
sau a unui partid.
.ateodata un guvern inseamna apatie la peri"erie si apople,ie la centru.
?uvernele! c+iar si cele mai bune! sunt un rau necesar!
guvernele rele sunt un rau intolerabil.
HANDICAP
5iecare suntem +andicapati intr-un anumit "el: unii mental! altii "iic si altii su"leteste. Desi ne dam
seama numai uneori! cel ce n-are credinta este mult mai +andicapat decat unul care nu are! sa
icem! picioare. - =onD <rec*son

&n e,emplu de +andicap trans"ormat in biruinta este ceea ce i s-a intamplat lui Arturo 2oscanini.
<l si-a datorat propulsarea in arena publica "aptului ca era "oarte miop. Pe cand era inca un
simplu violoncelist a trebuit sa invete pe dina"ara toate partiturile sim"onice. Intr-o buna i! diri'orul
s-a imbolnavit si singurul care cunostea partitura pe dina"ara a "ost tanarul 2oscanini. 6a numai
#$ ani a trecut in "runtea "ormatiei muicale si toata sala l-a ovationat prelung. Aparentul lui
+andicap l-a a'utat nu numai sa salvee spectacolul! ci sa si devina unul dintre cei mai ilustrii
manuitori ai bag+etei din toate timpurile. 5ara miopie ... ar "i cantat in continuare intr-una din
orc+estrele obscure din Italia.
HAR
Iata cea mai corecta de"initie a +arului:
/Dorinta si puterea de a "ace voia lui Dumneeu cu bucurie/.
HARNICIE
< "oarte bine ca esti un om /cu picioarele pe pamant./
Dar nu uita ca trebuie sa le mai si misti ...
Dumneeu da de mancare "iecarei pasari! dar nu i-o arunca si in cuib ...
HOTARARE
Nu e,ista conducatori innascuti. 4a'oritatea conducatorilor buni sunt oameni obisnuiti care au
invatat sa reolve problemele sub presiunea circumstantelor. Iata cateva s"aturi:
1#3 .auta sa intelegi clar care este problema aparenta cu care ai de a "ace
1%3 ;tudiaa cu atentie toate datele problemei
133 Da-ti seama care este adevarata problema
1(3 ;tabileste mai multe reolvari posibile
1-3 Alege-o pe cea mai buna! avand in vedere posibilitatile pe care le ai.
.ea mai potrivita i ca sa "aci ceva este aceea plasata intre ieri si maine.
De regula! "iecare dintre noi gaseste intotdeauna ca-i a'unge timpul
atunci cand este vorba sa "aca ceea ce-i "ace placere.
Daca spui ca ai o c+emare din partea Domnului!
nu te mai uita peste umar ca sa vei cine te urmeaa.
HOTI
Adeseori! blana din garderob este de vina pentru lupul care da tarcoale usii.
HRANA
9 treime din +rana noastra ne a'uta sa traim bine!
celelalte doua treimi ii a'uta pe doctori sa traiasca bine.
.and stai pe scaun la masa! niciodata sa nu mananci mai mult decat poti ridica.
IAD
.a sa mergi in iad! nu trebuie sa iei nici o +otarare.
9 viata decenta te poate scapa de inc+isoare! dar nu si de iad.
De iad nu ne poate scapa decat Isus .+ristos.
IDEAL
;pre deosebire de un idealist! realistul vede ideal.
Plaseaa-ti idealurile su"icient de inalt! ca sa te inspire!
si su"icient de 'os! ca ele sa te incura'ee la "apte.
Cai sa traim asa de "rumos incat! la moartea noastra!
sa ne regrete pana si groparul.
<ste mai bine sa mori pentru ceva decat sa traiesti degeaba.
Idealurile sunt ca stelele: s-ar putea sa nu le atingem!
dar ne pot calaui in viata.
Pentru lucrarea ;a! Dumneeu nu cauta metode mai bune!
nici cai mai bune! ci ... oameni mai buni!
Nu putem "i mai curati decat gandurile noastre! mai presus decat idealurile noastre si mai mari
decat visurile noastre! De aceea! trebuie sa gandim curat! sa intretinem idealuri marete si sa ne
ridicam cu aripile imaginatiei spre cele mai inalte culmi ale gandirii si e,perientei.
IDILA
Indragostirile /"ulgeratoare/ s"arsesc de regula in acelasi "el.
Indragostirile /"ulgeratoare/ prevestesc averse de lacrimi.
IERTARE
.opiii descopera "oarte de timpuriu ca este mai usor sa "i iertat dupa aceea!
decat sa ti se dea voie de la inceput.
6anga ivorul iertarii cresc "lorile prieteniei.
Pastreaa un cimitir destul de mare in spatele casei
in care sa ingropi greselile prietenilor tai.
&n soldat turc a intrebat odata un prionier crestin! dupa ce-l batuse crunt: /;pune-mi acum ce
mai poate "ace Dumneeul tau pentru tine0/ 7aspunsul a venit duios si ... neasteptat: /Acum imi
poate da puterea sa te iert/.
"9 iertare "ara uitare nu "ace prea multe parale/
- A. Popescu
;untem animalici cand ucidem! umani cand 'udecam
si dumneeiesti cand acordam iertarea.
.ine nu iarta distruge puntea pe care trebuie sa treaca el insusi.
9amenii cu pumnii stransi nu-si pot da mana.
;emn caracteristic al crestinului: este tare la iertare.
QNu esti in apele tale/ L imi spune un prieten. QAi mereu ceva de obiectat/. < adevarat. .and esti
prost dispus devii! brusc! Qobiectiv/. :ei lucrurile si oamenii in lumina lor Qadevarata/! adica
insu"icienta: vei penumbrele lumii! starnit de propria ta penumbra. Dimpotriva! cand esti bine
dispus! totul ti se pare tolerabil; ierti. Iertarea e un c+ip al bunei dispoitii. 2rebuie sa nu uitam
asta cand vorbim de iertare in perimetrul crestinatatii.
A obtine starea interioara din care sa emane "ara e"ort sc+imonositor! iertarea! e a obtine o egala
si o radianta buna-dispoitie. .restinul adevarat e bine dispus. .redinta insasi e o "orma de buna
dispoitie. Numai buna dispoitie salveaa iertarea de la mereu posibila ei alunecare in stricta
condescendenta! in bonomie ipocrita! in ilustrare mieroasa a unei simple ideologii.
Dar cand esti bine dispus0
.and esti indragostit. ;au cand tocmai ai raspuns unei intrebari grele. A "i tot timpul ca unul care
e indragostit si care a intelesR Aceasta ar putea "i c+eia bunei dispoitii si a credintei!!!!!!! -
Andrei Plesu - =urnalul de la 2escani
Daca sunt aspru cu datornicii mei! imi vor plati datoriile!
dar daca ii iert imi vor "i recunoscatori o vesnicie.
1>illiam Penn - Intemeietorul statului Pennsilvania3
IGNORANTA
Purtata in tacere! ignoranta poate trece uneori drept intelepciune.
5iecare dintre noi este ingnorant! numai ca in domenii di"erite.
&n /ignorant/ este o persoana care inca nu stie
ceea ce tu tocmai ai a"lat ai dimineata.
.are este di"erenta dintre un pedagog si un demagog0 Pedagogul vrea sa imprastie ignoranta! in
timp ce demagogul cauta sa pro"ite de ea.
IMAGINATIE
;u"letul "ara imaginatie este ceea ce este observatorul astronomic "ara un telescop.
IMATURITATE
.opil esti doar o data in viata! dar imatur poti ramane toata viata.
Nimeni nu creste daca ingaduie mereu altora sa +otarasca in locul lui.
.opii de ai cresc mai mari si mai repede!
dar unii nu a'ung niciodata la ... maturitate.
IMITATIE
Imitatia este cea mai sincera "orma de magulire.
IMPAS
Neaul omului este dublu: nu poate sa invete lucrurile prea complicate
si le uita prea repede pe cele simple.
IMPORTANTA
.ea dintai dovada a unei personalitati marete este un sentiment pro"und de nevrednicie. .ei cu
adevarat mari isi dau seama ca ceea ce li se intampla nu este /in ei/! ci doar se mani"esta /prin
ei/! pastrand intotdeauna un sentiment de umilinta. <i reusesc sa vada ceva bun in "iecare om din
'ur! dovedind mereu o capacitate imensa! nelimitata de simpatie.
.a sa a'ungi mare nu este su"icient sa "i puternic!
trebuie sa mai si stii cum sa-ti "olosesti aceasta putere.
&n reporter l-a intrebat pe un mare industrias care este cel mai important "actor in a"aceri:
+arnicia! capitalul sau inteligenta. .u o sclipire de ironie si inteligenta! industriasul a raspuns:
/.are este cel mai important picior al scaunului cu trei picioare0/
Isus .+ristos n-a intalnit niciodata o persoana care sa nu "i "ost importanta. De aceea 6-a trimis
Dumneeu pe 5iul ;au ca sa moara pentru noi. .and se gaseste cineva care sa moara pentru
tine! inseamna ca ai o oarecare importanta!
.el mai sigur semn ca cineva nu este important
este silinta cu care isi da importanta.
Nu putem "i toti importanti! dar "iecare ne putem atasa de o caua mareata.
4aretia este o problema de comparatie. 2ransatlanticul pare mare in port!
dar "oarte mic in imensitatea oceanului!
5iecare om mare a invatat mai intai ca trebuie sa asculte!
de cine trebuie sa asculte si cand trebuie sa asculte.
4aretia ne intampina intotdeauna in cea mai deplina simplitate.
IMPOSIBIL
Atata timp cat nu iesim din posibil! din contabilitate! nu putem nici concepe! nici pretinde
paradisul. ... ;-ar putea ca de"initia eroismului si s"inteniei sa "ie doar aceasta: sa "aci imposibilul
posibil.
IMPOSTORI
/Non doctores! sed seductores; non prelati! sed pilati;
non pastores! sed impostores/. - 8eda :enerabilis
IMPREVIZIBIL
Acelasi vant care stinge lumanarea! atata "ocul.
Acelasi soare care topeste g+eata! intareste noroiul.
INDIFERENTA
&nii oameni cred gresit ca opusul dragostei este ura! cand de "apt este indi"erenta.
4a'oritatea problemelor se nasc nu din /di"erenta/ dintre oameni!
ci din indi"erenta dintre ei.
Da! e,ista un lucru care este mai rau decat raul insusi: indi"erenta "ata de rau. In relatiile
interumane! /nadirul/ moralitatii! poitia cea mai de 'os in ceea ce priveste etica crestina! este
mani"estat in atitudinea care ice: /Nu-mi pasa! nu-i treaba mea./
<,ista o miscare generala pentru renuntarea la semnul e,clamarii.
9amenii au a'uns sa nu se mai mire de nimic ...
Agonia brutala a crucii! oricat de c+inuitoare! n-a "ost nimic "ata de indi"erenta multimii de pe
drum care /trecea/ indi"erenta.
INFERIORITATE
Nimeni nu te poate tine in in"erioritate "ara consimtamantul tau.
- <leanor 7oosevelt
Problema cu unii care se simt in"eriori este ca s-ar putea c+iar ... sa "ie.
A"is pe peretele unei agentii de o"erte de lucru: /Niciodata sa nu va considerati singur in"erior!
lasati aceasta pe seama e,pertilor nostri/.
INFLUENTA
Hece persoane care vorbesc "ac mai mult gomot decat #).))) care tac.
- Napoleon 8onaparte
<,ista parinti care spun: /Noi nu vrem sa ne in"luentam copiii in probleme de religie!/De ce nu0
Presa ii va in"luenta!
7adioul ii va in"luenta!
5ilmele ii vor in"luenta!
2eleviorul ii va in"luenta!
:ecinii ii vor in"luenta!
.olegii de servici ii vor in"luenta!
Politicienii ii vor in"luenta!
;untem gata sa ne e,ersam in"luenta asupra cresterii "lorilor din gradina si a animalelor din gra'd.
9are se cade sa ne oprim in"luenta tocmai cand este vorba de copiii nostrii0
<ste imposibil sa-i ridici pe altii la un nivel mai inalt
decat acela la care te a"lii tu insiti.
4arimea in"luentei pe care o avem asupra altora
depinde de gri'a pe care le-o purtam.
INIMA
&n turist a "ost gaduit odata intr-un +an din nordul Italiei. :aand ca este pamant pe 'os! se
gandea sa ceara proprietarului sa spele dusumeaua! dar cand a privit cu mai multa atentie si-a
dat seama ca podeaua nu era "acuta din scanduri! ci din pamant. .u cat ai "i incercat sa o speli
mai mult cu apa! cu atat s-ar "i murdarit mai tare. 6a "el este si cu inima omeneasca; natura ei
pacatoasa nu-i permite nici o imbunatatire. <a trebuie sc+imbata in intregime.
INITIATIVA
&nii oameni au destula pricepere ca sa-si dea seama ca anumite lucrari s-ar putea "ace mai bine!
dar n-au destula ravna ca sa le "aca ei insisi. Ast"el de oameni ii critica pe altii si sunt gata sa
opreasca lucrari! care ast"el nu se vor "ace niciodata.
Daca poti "ace ceva mai bine! treci la treaba!
daca nu vrei sa "aci ceva mai bine! taci si lasa-i pe ceilalti sa lucree.
INSOMNIE
Daca nu puteti adormi! nu pierdeti vremea incercand sa numarati oile.
;tati mai bine de vorba cu ... Pastorul!
INTENTII BUNE
Dintre materialele cele mai "olosite pentru pavarea drumurilor in tara noastra
putem cita: as"altul! betonul si ... intentiile bune.
INTERNET
&nii oameni vorbesc din e,perienta! altii! din e,perienta! nu vorbesc!
INTELIGENTA
Inteligenta este ca si raurile!
cu cat este mai adanca cu atata "ace mai putin gomot.
Nu este su"icient sa ai o minte buna! trebuie sa sti sa o "olosesti bine.
INTOLERANTA
/Primul semn al unei stari inapoiate! din punct de vedere al culturii! este intoleranta. .and cineva
crede ca numai el are dreptate! cand cineva crede ca in a"ara de conceptia creierilor sai nu mai
este nimic altceva in viata sociala! acela este un om incult! care n-a avut inca putinta de a-si da
seama cat de variatem cat de multiple sunt mani"estarile gandirii omenesti/. - P.P..arp
INTUITIA
Intuitia este o calitate a "emeii care o a'uta sa-si contraica barbatul inainte
ca acesta sa apuce sa desc+ida gura.
INVIDIE
Daca invidia ar produce "ebra intreaga lume ar "i bolnava.
.e des"iguranta este invidia! 9amenii su"la in lumanarile altora! doar ca sa "ie vauta mica lor
luminita! ;e spune ca! odata! un inger a "ost trimis la un om invidios si i-a spus: /Dumneeu a
+otarat sa-ti implineasca o dorinta. .ere orice-ti doreste inima! dar sa sti ca e,ista o claua.
2rebuie sa sti ca Dumneeu ii va da de doua ori mai mult acelasi lucru si omului pe care-l
invidiei tu cel mai mult./9mului i s-a dat un raga de gandire de %( de ore. .and ingerul a venit
sa primeasca raspunsul! invidiosul a is: /4-am +otarat. :reau sa-mi scoti un oc+i!/
Iarba din curtea vecinului este intotdeauna mai verde.
IPOCRIZIE
In viata este ca si la bal mascat:
cand toata lumea isi scoate masca! se duce veselia.
Daca nu-ti place noroiul! nu te ruga pentru ploaie!
Inc+inandu-ne la s"inti morti! ii persecutam pe cei a"lati inca in viata!
9amenii se omoara adesea! acuandu-se unii pe altii de lipsa de umanitate.
"Daca ar "i sa mergi in cer din poitia in care esti!
ar trebui sa mergi cu spatele!/
Dialog intre doi pescari de duminica: /Aui Nicule! bat clopotele. Ar "i trebuit sa "im in 8iserica./
Potrivindu-si o alta rama in carlig! Nicu raspunse: /<u oricum n-as "i putut merge: nevasta-mea
este bolnava./
4a indoiesc de crestinismul celui care este intr-o relatie mai buna
cu ingerii si cu sera"imii! decat cu copiii! sotia si vecinii sai!
&n ipocrit seamana cu cel care si-a omorat amandoi parintii
si apoi a solicitat sa "ie tratat cu clementa pe motiv ca este ... or"an.
4a'oritatea dintre noi am vrea ca toti copiii altora sa se poarte
cum ar trebuie sa se poarte si ai nostri.
.el care spune ca sta departe de crestinism din caua ipocritilor din 8iserica nu aplica aceiasi
atitudine si in celelalte aspecte ale vietii. 6umea a"acerilor este plina de ipocriti! dar daca poate
"ace un ban! el nu se s"ieste sa stea in compania oamenilor de a"aceri. ;ocietatea este plina de
ipocriti! dar asta nu l-a "acut sa se calugareasca. :iata de "amilie este plina de ipocriie! dar asta
nu l-a "acut sa ramana burlac. Iadul este plin de ipocriti! dar el nu misca nici un deget ca sa nu
a'unga acolo. Ar vrea sa "ie convins ca incearca din rasputeri sa evite compania ipocritilor! dar nu
"ace nici un pas spre cer! singurul loc in care ipocritii nu vor a'unge!
;a nu spui niciodata ca ai ascultat o predica proasta!
daca n-ai incercat mai intai sa o pui in practica.
IRONIE
9 masa de birou este un cos de gunoi cu sertare.
.el ce a spus ca inotatul "ace bine pentru silueta!
ar "ace bine sa se uite mai atent la ... balene.
N-ar strica sa rai din cand in cand si de tine insuti!
ma'oritatea celor din 'urul tau o "ac mereu!
;otul catre sotie: /Ai vaut-o! draga pe tanara aceea care ambea la mine0/
;otia: /Nu-i nimic draga! si pe mine m-a bu"nit rasul cand te-am vaut prima oara./
&n anunt din iar spunea ca sotul ramas vaduv a donat bisericii un mega"on!
... in amintirea sotiei sale.
6a s"arsitul unui servici de .raciun! preotul a is:
/;i acum! tuturor acelora pe care nu va voi vedea pana data viitoare!
va spun: /.+ristos a inviat!/
;i+astrii din pustie se 'ura ca toata viata nu vor manca peste!
&nul dintre cei doi pastori care se certau spuse dintr-o data cu glas impaciutor: /Caide draga mai
bine sa cadem de acord ca nu suntem de acord. 6a urmei "iecare dintre noi "acem lucrarea
Domnului. 2u in "elul tau! eu ... in "elul 6ui./
<ditorul unei publicatii in care aparusera nu de mult cateva greseli! se +otari sa dea o e,plicatie in
paginile iarului: /Daca ati gasit in ultimele noastre numere anumite greseli sa stiti ca le-am pus
intentionat acolo pentru cititorii care intotdeauna le cauta. Ne dam silinta ast"el sa avem in
paginile noastre cate ceva pentru "iecare./
&n dentist este unul care-ti aseaa in gura doua instrumente si o mana!
si apoi iti pune o intrebare.
ISPITA
Pentru un crestin! "iecare ispita este o ocaie de a se apropia de Dumneeu.
<ste o vreme la care trebuie sa te lasi tu de ispite
si este o alta la care se lasa ele de tine.
<ste mult mai usor sa te impotrivesti primei dorinte!
decat sa le satis"aci pe toate cele care-i urmeaa
- Abra+am 6incoln
.and bate ;atana la usa! trmite-6 pe Domnul Isus sa-i desc+ida.
Ispita este raul care bate la usa! pacatul este avorul
pe care-l tragi tu cand il lasi sa intre.
Daca vrei sa stapanesti ispitele! lasa-6 pe .+ristos sa te stapaneasca.
ISTORIE
Parado,ul omului modern este ca el a a'uns sa "ie cel mai bine in"ormat de ceea ce s-a petrecut
in ultimele %( de ore! dar .. nu stie aproape nimic despre cele petrecute in ultimele A) de secole.
Paginile istoriei sunt presarate cu cadavrele popoarelor
care l-au uitat pe Dumneeu.
;copurile lui Dumneeu sunt uneori amanate! dar niciodata abandonate.
Inainte de a invada 7usia! Napoleon 8ounaparte i-a spus ambasadorului rus ca si-a pus in gand
sa distruga acel imperiu. Ambasadorul i-a replicat cu un citat celebru:/9mul propune! dar
Dumneeu dispune!/ /;pune-i stapanului tau/! s-a rastit arogantul si
prea plin de sine corsican! /ca de-acum eu propun si tot eu sunt cel care dispune!/ .uvintele
acestea au "ost o provocare obranica la adresa lui Dumneeu si .el Atotputernic nu a eitat sa o
ia in consideratie. Dumneeu nu s-a ostenit sa se ridice de pe tronul ;au din slava! ci si-a trimis
unul dintre plapanii si "iravii supusi sa dea piept cu artagosul Napoleon: "ulgul de apada.
.orsicanul a navalit cuceritor pe straile pustii ale 4oscovei! dar dupa retragerea sa tragica!
grosul trupelor sale au ramas ing+etate in tundra troienita. Autoritatile rusesti aveau sa
contabiliee pretul platit de Napoleon: %#3.-#A trupuri de "rancei morti de "rig si mierie si
$-.8#A cadavre de cai morti.
Istoricii pot e,plica "oarte bine trecutul! iar economistii pot e,plica "oarte bine viitorul. ;ingurul
lucru neclar este ... preentul.
Probabil ca nimeni n-a sc+imbat mai mult cursul istoriei ca ... istoricii.
Istoria nu recunoaste decat un singur barbat indispensabil: Adam!
Istoria este o culegere de vonuri distilate.
.and celebrul istoriolog .+arles A. 8eard a "ost rugat sa reume concluiile unui studiu al istoriei
intr-un singur volum! el a replicat ca o poate "ace in numai patru propoitii: 1#3 .and Dumneeu
vrea sa-l distruga pe cineva! il imbata cu veninul puterii. 1%3 4oara istoriei macina incet! dar
macina atat de "in ca... se alege pra"ul. 133 Albinele polenieaa "lorile pe care le 'e"uiesc de
dulceata. 1(3 Numai cand este destul de intunerec putem vedea stelele.
ISUS CHRISTOS
<ste scris despre Domnul ca mergea din loc in loc "acand bine.
4a tem ca eu nu am reusit decat sa merg /din loc in loc/...
<l a venit sa plateasca o datorie pe care nu o "acuse!
motivat de "aptul ca noi "acusem o datorie pe care n-o puteam plati.
;ingura persoana care a trait inainte de a se naste a "ost Isus .+ristos.
/4ainile sus! <sti incon'urat din toate partile/ - citeam de mult intr-o carte de aventuri si mi-am is:
Asta se poate spune si despre viata mea crestina! 4a uit inapoi - Il vad pe Domnul murind pentru
mine; ma uit in sus - Il vad pe Domnul mi'locind pentru mine; ma uit inlauntrul meu - Il vad pe
Domnul traind in mine; ma uit inainte - Il vad pe Domnul venind pentru mine. Deci ... mainile sus!/

Domnul Isus iti spune: /2e iubesc c+iar si asa cum esti/! dar intotdeauna adauga: /2e iubesc insa
mult prea mult ca sa te las in aceasta stare/.
IUBIRE
Per"ormanta pe care o reuseste Dumneeu in iubirea 6ui este ca ne iubeste pe "iecare de parca
n-am e,ista decat noi in toata lumea.
;igur ca e,ista si dragoste la prima vedere! dar este intotdeauna bine
sa mai aruncam si o a doua privire.
In general vorbind! este mult mai usor sa iubesti toata omenirea
decat pe vecinul de alaturi.
Poti da "ara iubire! dar nu poti iubi "ara daruire.
Iubirea este singura pasiune care se plateste
cu o moneda "abricata de ea insasi ... /'ert"a./
.ine umbla dupa iubire! n-o va gasi; cine-o da! o primeste inapoi
IMPIETRIRE
&neori! cand inc+ii usa in "ata iubirii divine! Dumneeu ii pune lacatul.
IMPLINIRE
.unosc un copil de pe strada mea care visa sa se "aca pirat. .and a a'uns mare s-a "acut avocat.
Norocosul! Nu toti a'ungem sa ne implinim visele!
IMPRUMUT
4ai inainte de a imprumuta bani de la un prieten
gandeste-te bine: de care a-i mai multa nevoie0
<ste mai bine sa daruiesti! decat sa dai cu imprumut
... si te costa cam tot atata.
INCERCARI
Domnul ne duce la apa adanca nu ca sa ne inece!
ci ca sa ne invete sa inotam.
Incercarea este sansa de a ne cunoaste puterile sau ... lipsa lor.
In timpul incercarilor unora le cresc aripi! iar altora ... car'e.
.easul incercarii iti da posibilitatea sa "aci deosebirea
intre cunoscuti si ...prieteni.
Nu umbla cu lumanarea dupa neca.
;tai linistit si asteapta ca te gaseste el si singur.
Incercarea este adeseori doar ambala'ul
in care ne trimite Dumneeu binecuvantarea.
Pe usa unei capele scria: /Daca aveti necauri! intrati!
Intrati si daca nu aveti necauri! ca sa ne spuneti cum reusiti!/
INCREDERE
Nu e,ista decat un singur lucru mai pretios decat un prieten in care sa-ti poti pune increderea:
unul care sa se increada in tine.
4i-am strans lucrurile in pumni si mi-au scapat printre degete;
dar ce am dat in mana Domnului! si astai este al meu.
.+iar si atunci cand esti convins ca esti atat de sigur de cineva incat:
/Ii dai sa manance din palma/! este bine sa-ti numeri din cand in cand degetele.
<,ista unii oameni care reusesc sa aibe succes c+iar si atunci cand nimeni nu crede in ei! dar
niciodata nu va avea succes unul care nici el nu crede in el insusi.
.el ce se teme de Dumneeu nu mai trebuie sa se teama de nimeni!
Ai incredere in cineva atunci cand ai a'uns sa vrei sa-i dai ceea ce ai mai bun
si +otarasti sa i te dai pe tine insuti.
INCURAJARE
9amenii au caracteristica sa devina
ceea ce-i incura'ei sa "ie! nu ceea ce-i bati la cap.
Adevaratii educatori gasesc intotdeauna solutii! ceilalti! scue.
INDOIALA
Nu pune niciodata un semn de intrebare acolo unde Dumneeu a pus un punct.
INFRANARE
.ine se biruieste pe sine este de nebiruit!
&n trup prea bine +ranit! poate ascunde uneori un su"let care moare de "oame.
Invata sa-ti ti limba in "rau; cinci cuvinte nesocotite
l-au costat pe Ha+aria patru eci de saptamani de mutenie.
9mul este singurul animal care stie sa rada si ar trebui sa "ie si singurul
care stie cand trebuie sa o "aca.
.ei mai importanti musc+i care "unctioneaa
"ara un control direct al creierului sunt: inima si limba.
INFRANGERE
In"rangerea nu este decat a celor care o accepta.
:ictoria ie"tina nu inseamna intotdeauna biruinta;
in timp...! castiga cel ce stie sa piarda.
Daca victoriile au mai multi parinti! esecurile sunt mereu or"ane.
- 2ia ;erbanescu
INGADUINTA
Ingaduinta creste o data cu varsta. Privind in 'ur imi este din ce in ce mai greu sa gasesc o
greseala pe care sa nu o "i "acut si eu insumi candva. - =.>. von ?oet+e
:reti o dovada ca toti gresim0 2oti vrem creioane cu guma!
Intra "ara sa bati si pleaca tot asa!
;coala ne invata regulile; e,perienta ne invata e,ceptiile de la regula.
INGERI
Ingerii n-au nevoie sa "ie /in carne si oase/ ca sa ... ne atinga.
.u cat cred mai mult in ingeri! cu atat vad mai multi prin prea'ma.
INGAMFARE
.el ce crede ca le stie pe toate! mai are inca multe de invatat!
.unostinta il smereste pe omul mare!
il uimeste pe omul mediocru si il ingam"a pe omul mic.
&n ingam"at este unul care se crede mai destept decat tine;
cand tu sti "oarte bine ca este ... invers.
&nii cresc! altii doar se um"la in pene.
INGRIJORARE
8inecuvantat este cel care este prea ocupat cu munca ca sa se ingri'oree
in timpul ilei si prea somnoros ca sa o "aca in timpul noptii.
.a si guma de mestecat! ingri'oarrea iti va da ceva de "acut!
dar nu-ti va reolva problema.
Ingri'orarea ar avea sens daca am putea adauga un cot la inaltimea noastra !
adica daca ar "i constructiva! nu distructiva!
daca ar duce la marirea energiei! nu la irosirea ei.
Nu poti sc+imba trecutul! dar iti poti nenoroci un preent
linistit ingri'orandu-te despre viitor.
Ingri'orarea nu a'uta la nimic! dar reuseste sa strice totul.
Ingri'orarea nu poate inlatura necaurile de maine!
dar iti poate ucide bucuriile de ai.
/Nu-mi spune mie ca ingri'orarea nu a'uta! Aproape toate lucrurile
de care m-am ingri'orat eu nu mi s-au intamplat niciodata!/
Ingri'orarea este dobanda pe care o platim
pentru necaurile care nu ne-au a'uns inca.
:ulturul care pluteste in inaltine nu se intreaba: /.um voi trece raul0/
;unt doua ile de care nu trebuie sa te ingri'orei
- cea de ieri si cea de maine.
<ste o mare di"erenta intre gri'a in ingri'orare:
ingri'orarea vede problemele! gri'a se apuca sa le reolve.
.and ne ingri'oram! credem mai mult in problemele noastre!
decat in promisiunile lui Dumneeu.
;a te ingri'orei pentru ceea ce nu poti "ace este inutil.
;a te ingri'orei pentru ceea ce poti "ace este ... prosteste.
9ricum o dai! n-ai voie sa te ingri'orei: daca nu poti "ace nimic
atunci n-are rost! daca poti "ace ceva! atunci treci la treaba!
INFRANARE
<ste mult mai usor sa-ti opresti prima pornire!
decat sa le stapanesti pe toate celelalte care-i vor urma.
- 8en'amin 5ran*lin
INJURATURA
Pentru multi oameni! Dumneeu este subiectul predicii de duminica
si tema in'uraturilor din cursul saptamanii.
9rice in'uratura este un "el de rugaciune adresata diavolului.
In literele cuvantului /in'uratura/ se a"la scris de doua ori cuvantul: /ura!/
&nii oameni isi duc +ainele la curatat! altii ar trebui sa-si duca ... mintea.
Nu se apote sa ai inima curata si sa spui vorbe murdare.
In'uraturile dovedesc ca si vocabularul si creierul ne sunt reduse.
INTREBARI
Nu toate intrebarile merita un raspuns ...
Daca vrei un raspuns intelept! trebuie sa pui o intrebare intelepata.
INTELEPCIUNE
Daca intalnesti un om care este de acord cu tine intotdeauna!
trebuie sa "i cu oc+ii pe el caci s-ar putea sa te minta si in alte privinte.
5ii "ericit - este un "el de a arata ca esti intelept.
&n om intelept nu se asteapta ca viata sa merite sa "ie traita;
el stie ca este datoria lui sa o "aca sa "ie asa!
A "i intelept nu inseamna intotdeauna sa sti ce trebuie sa spui;
cel putin tot de atatea ori inseamna sa sti ce /nu trebuie/ sa spui!
5ii mai destept decat ceilalti daca poti si daca trebuie! dar nu le-o spune!
<ste o mare di"erenta intre "ericire si intelepciune. .el ce se crede cel mai "ericit om din lume! de
obicei c+iar este! dar cel ce se crede cel mai intelept om din lume este deobicei cel mai mare
prostanac.
Intelepciune este sa sti ce sa "aci; pricepere este sa sti cum s-o "aci;
iar virtute este atunci cand te apuci de lucru.
Inteleptul gandeste in tacere! prostul vorbeste "ara sa gandeasca.
Adevarata inteligenta este mult mai mult decat o acumulare de cunostinte. <a este masurata in
"elul creator in care poate "olosi cunostintele acumulate. &nul care gandeste incet! dar care stie
sa a'unga la niste concluii proprii "olositoare este cu mult mai inteligent decat acele /enciclopedii
ambulante/ care plutesc in deriva pe marea vietii.
Necaul cu o sumedenie de oameni este ca sunt interesati mai mult
de vitea cu care inainteaa! decat cu directia in care se duc.
&n intelept a raspuns unuia care l-a intrebat cum de a a'uns sa stie atatea lucruri:
/Nu mi-a "ost niciodata rusine sa recunosc ca nu stiu si sa pun intrebari/.
De multe ori /darul tacerii/ este la "el de du+ovnicesc ca si /darul limbilor/.
9 dovada de intelepciune este si sa "i ignorant
in lucrurile care nu merita sa le tii minte.
;unt ocaii cand trebuie sa-ti sc+imbi glasul ca sa ramai in armonie.
Intelepciunea e /a ta/ doar cand o dai si altora; alt"el ea este numai /in tine/.
/&nde vei "i maine0 <sti sigur0/
Intelepciunea adevarata este sa a'ungi sa privesti viata
din punctul de vedere a lui Dumneeu.
Nu trageti in sinucigasi!
&n om intelept este unul care stie sa asculte! cauta sa inteleaga si numai in urma stie sa dea un
s"at bun. Invatati sa ascultati cu atentie ce va spun ceilalti. :eti a"la ast"el nu numai ce au de
spus! dar si ce-i "ramanta! ce-i intereseaa! ce credinte si convingeri au si cu ce unitati de masura
socotesc viata.
9amenii simpli a'ung la intelepciunea inteleptilor prin "orta practicii lor!
nu prin rasucirea "irului in patru. 17adu .osasu3
9mul este suma secretelor pe care le ascunde.
/9preste-te! Priveste in 'ur! Asculta! &nde vei "i peste o suta de ani0/
Adevarata intelepciune inseamna a sti ce sa "aci! cum sa "aci! cand sa "aci!
si mai ales! ce sa nu "aci!
Intelepciunea a "ost intotdeauna constanta pe pamant.
Doar populatia a "ost in crestere ...
Intelectualii nu se de"inesc prin numarul cartilor citite.
INVATATOR
Nu ceea ce se toarna in elev conteaa! ci ceea ce se planteaa.
Invatatorul mediocru spune. .el bun e,plica.
.el si mai bun demonstreaa! iar cel mai bun inspira.
Invatatorul este cel care controleaa cel mai mult atmos"era morala din clasa. 6a urma urmei!
in"luenta cea mai mare nu este prin vorbe! ci prin personalitate. &n pro"esor cu un su"let bun care
preda istorie! matematica sau biologie este de mai mult "olos pentru "ormarea caracterului in elevi
decat un pro"esor usuratec care preda un curs biblic.
INVATATURA
Invata si din greselile altora! nu vei avea timp sa le "aci tu pe toate.
.ineva a calculat ca perioada in care invatam cel mai mult trebuie sa "ie pe undeva intre ( ani si
#8 ani. 6a ( ani stim toate intrebarile. 6a #8 ne purtam de parca am sti toate raspunsurile.
;unt doua lucruri pe care nu le pot "ace pentru tine:
sa mananc in locul tau si sa invat in locul tau.
4ulti asa numiti /evlaviosi/ pre"era sa studiee toata iua 8iblia!
in loc sa caute sa o puna in practica.
De multe ori! ceea ce conteaa este ce inveti dupa ce ai terminat scoala.
Nu poti invata prea multe lucruri noi! daca n-asculti decat de tine insuti.
INVIERE
.restinismul incepe acolo unde se s"arsesc toate religiile
- cu invierea.
<vang+elia nu e,plica invierea; invierea e,plica <vang+elia!
.restinismul nu este o religie! ci o relatie cu o persoana de dincolo de inviere.
JERTFA
In lumanare! esentialul nu este ceara care lasa urme! ci lumina.
- Antoine de ;aint-<,uperD
JOCURI DE NOROC
.el ce participa la 'ocuri de noroc se 'e"uieste singur.
Nimeni nu are mai multa credinta decat cel ce 'oaca aruri.
.ea mai buna aruncare la aruri este sa le arunci la ... gunoi.
9amenii care-si pot permite sa 'oace 'ocuri de noroc n-au nevoie de bani!
cei care au nevoie de bani nu-si pot permite sa 'oace.
.el care spera sa castige ceea ce-i al altuia merita sa piarda!
6as :egas este un loc unde oamenii saracesc
pentru ca incearca sa se imbogateasca!
Daca s-ar interice c+iar toate 'ocurile de noroc!
n-am mai conduce masina si nu ne-am mai ... casatori.
JUDECATA
.ugeta la trei lucruri si vei scapa de pacat: sa sti ca deasupra ta este un oc+i care vede tot! o
urec+e care aude tot si ca toate "aptele tale sunt scrise intr-o carte. - ;imon 8en ?amaliel.
:om "i 'udecati dupa credinciosie! nu dupa succes.
JUSTIFICARE
.el care se scua spunand ca este la "el de bun ca 'umatate din 8iserica!
nu mentioneaa despre care 'umatate este vorba ...
=&;2I2I<
<ste bine ca /dreptatea este oarba/!
alt"el ar rosi de rusine daca ar vedea unele lucruri care se "ac in numele ei.
LACRIMI
6acrimile varsate pentru tine dovedesc slabiciune!
cele varsate pentru altii sunt un semn de putere.
4ai multe lacrimi sunt varsate in salile de teatru pentru tragediile inscenate!
decat in 8isericile noastre in "ata adevaratelor tragedii.
LAUDA
5latarea este arta de a spune altuia e,act ceea ce gandeste el despre sine.
Daca nu gasesti ce sa spui bun despre cineva!
spune-i ca este tipul care nu poate "i "latat.
.el care lauda pe toata lumea! nu lauda de "apt pe nimeni!
?recii aveau dreptate:
multi stiu cum sa linguseasca!
dar "oarte putini stiu cum sa laude.
Daca cei crestini 6-ar lauda mai mult pe Dumneeu!
necredinciosii s-ar indoi mai putin de e,istenta 6ui!
&n laudaros este verisor bun cu mincinosul.
.+iar si o piatra "unerara gaseste ceva bun de spus despre unul care e la pamant.
6auda nemeritata este ironie deg+iata.
Daca cineva merita sa "ie laudat! lauda-l acum;
nimeni nu-si poate aui eulogia de la propria inmormantare.
6auda este c+eia pentru desc+iderea lacatului de indi"erenta.
LACOMIE
6a putine trebuinte! tot mai multe si mai mari dorinte.
Daca ai putea aui povestile spuse de banii care-ti trec prin mana! n-ai mai vrea sa te atingi de ei.
.ati indivii care si-au vandut trupul si su"letul pentru ei! De cate ori au "ost "olositi pentru crime!
pentru betie! pentri prostitutie! pentru mita si pentru arme de raboi! 8anii sunt patati cu lacrimi si
cu sange. Nicio bautura alcoolica nu imbata asa de repede si asa de degradant ca ei!
LEGE
6egea este temelia! liantul societatii.
9 lege buna ne "ereste si de pericolul tiraniei si de amenintarea anar+iei.
6egile prote'eaa pe orice cetatean care ... reuseste sa-si anga'ee un avocat bun.
De prea multe ori! 'uriul este compus din #% oameni
care trebuie sa +otarasca cine a avut un avocat mai bun.
<ste mai usor sa "aci anumite lucruri legale! decat sa le "aci legitime.
Natura vec+e 1"irea pamanteasca3 nu poate respecta 6egea;
natura noua nu are nevoie de 6ege.
6umea noastra devene din ce in ce mai mult un ospiciu de nebuni in care pacientii incearca sa
preia conducerea. 8olnavii ii s"atuiesc pe doctori ce tratament sa le prescrie! elevii cer sa "ie
invatati dupa cum le place lor! copiii incearca sa conduca "amilia! iar membrii bisericilor - nu
Du+ul ;"ant - preiau puterea in 8iserica. 9 asemenea stare de lucruri prevesteste intotdeauna
aparitia unui dictator! a unuia care sa impuna o anumita stabilitate in lucruri. &n asemenea
dictator! Anticristul! isi asteapta curand ultima lui c+emare in scena.
LEGILE LUI MURF" # C$%
6egea lui 4ur"D: daca ceva se poate strica! atunci se strica.
.onsecinte: Nimic nu e asa cum pare.
Daca o e,perienta se poate rata in patru moduri di"erite! si se elimina aceste posibilitati! imediat
apare a cincea.
Daca evenimentelor li se permite o des"asurare libera ele progreseaa din rau in mai rau.
9ri de cate ori ne pregatim sa "acem ceva! de "iecare data apar probleme mai urgent de reolvat.
<ste imposibil sa se reolve orice problema "ara greseala! deoarece greselile sunt mai
ingenioase decat noi.
Natura umana este de partea greselilor ascunse.
Natura umana este parsiva.
.onceptia lui 4ur"D despre valoare: 6ucrurile se distrug direct proporti-onal cu valoarea lor.
7eviuirea acestui concept: 2otul se distruge deodata.
<,ceptia a-:II-a a lui Himurg: Daca cade! atunci se prabuseste.
6egea a doua a lui ;cott: Daca se descopere o eroare! si se remediaa la timp! vom descoperi ca
inainte de remediere era mai bine.
6egea lui 5inagle: Daca e,perienta a reusit! probabil s-a strecurat undeva o greseala.
6egea lui Puder: .e incepe bine se termina rau; ce incepe rau se termina si mai rau.
6egile lui Blipstein: 9rice sarma taiata dupa dimensiune se dovedeste a "i mai scurta.
Dupa ce s-a asamblat mecanismul! raman intotdeauna piese in plus.
6egile societatii proiectantilor cu inclinatii "iloso"ice! pentru ingineri naivi: In orice calcule au loc
toate greselile posibile.
In orice calcule! orice greseala actioneaa in sensul producerii pagubelor ma,ime posibile.
In orice "ormula! marimile constante 1mai ales cele luate din manuale ingineresti3 trebuie
considerate variabile.
Parametrul cel mai important al unui proiect are probabilitatea ma,ima de a "i omis.
;c+imbarile "undamentale dintr-un proiect se impun intotdeauna tocmai atunci cand proiectul este
terminat.
9rice interval de timp necesar pentru transporturi trebuie inmultit cu %!)).
In"ormatiile date de "urnior in legatura cu per"ormantele te+nice trebuiesc inmultite cu constanta
)!-.
In"ormatiile date de oamenii de a"aceri trebuie inmultite cu )!%-.
In"ormatiile date de viionari trebuiesc diviate cu 3!#(.
Piesa necesara pentru intretinere sau regla' se procura cel mai greu.
6egea lui >atson: 5iabilitatea unui mecanism este invers proportionala cu numarul si importaanta
persoanelor care-l tin sub observatie.
Postulatul lui Corner: <,perienta pro"esionala este direct proportionala cu numarul instalatiilor
distruse.
6egea lui 4aier: Daca "aptele reale nu corespund teoriei trebuie sa scapam de ele.
6egea lui Peer: ;olutia problemei sc+imba radical natura problemei.
Prima lege a ciclismului: 2oate drumurile merg pe panta in sus si cu vantul in "ata.
6egile lui 7ic+ard despre posesiuni: 9rice obiect pastrat un timp su"icient de indelungat! in "inal
se poate arunca.
7eciproca: 9rice obiect aruncat devine indispensabil imediat ce nu mai poate "i recuperat.
6egea lui AntonD despre violenta: Nu "orta - "a rost de un ciocan mai mare.
6egea lui Cendri*son: Daca solutionarea unei probleme necesita mai multe sedinte! cu timpul
devine mai importanta sedinta.
6egea lui AtEood: Nu se pot pierde carti imprumutate. <,ceptie "ac doar acele carti la care tinem
"oarte mult.
6egea gravitatiei subiective: 5iecare obiect cade ast"el @ncat sa produca paguba cea mai mare.
.onsecinta lui =ennings: Probabilitatea ca painea cu unt sa cada cu untul @n 'os este direct
proportionala cu pretul covorului.
6egea perversitatii naturii: <ste imposibil sa se prevada care "ata a painii sa se unga cu unt.
6egea lui 5elt: Niciodata sa nu repetam e,perientele reusite.
6egea lui ;egal: .ine are un ceas! stie cat e ora. .ine are doua ceasuri niciodata nu stie cu
certitudine.
Postulatul lui Pardo: 2ot ceea ce e bun in viata este sau ilegal! sau imoral sau ... ingrasa!
.omentariul lui .+urc+il despre om: .ateodata! oamenii se impiedica de adevar! dar! de cele mai
multe ori! se ridica si merg mai departe.
Ipotea lui 2ur*ovit: &neori si canibalul este satul de oameni.
A,ioma lui .ole: .antitatea de inteligenta este constanta pe pamant; doar populatia este in
continua crestere.
6egea lui Bat: 9amenii si tarile vor proceda in mod rational doar atunci cand vor epuia toate
celelalte posibilitati.
6egea lui >eiler: Nimic nu este imposibil daca trebui sa-l "aca altul.
6egea lui .+risolm: De cate ori se pare ca lucrurile merg bine! ai trecut ceva cu vederea.
6egea s"oraitului: .ei care s"oraie adorm intotdeauna primii.
6egea CDdrodinamicii: .and un corp este scu"undat in apa ... suna tele"onul.
6egea lui 8ogovic+: .el care eita are probabil dreptate.
6egea lui .onor: Daca un document este strict secret! va "i uitat in masina de copiat.
6<N<
Pentru ca lenea merge asa de incet!
ea este prima pe care o a'unge din urma saracia.
.ei putini din var"ul piramidei s-au catarat singuri;
cei multi de la baa ei asteapta sa se urce cu ... ascensorul!
2rebuie sa recunoastem ca multi dintre noi avem o /viiune de tip ;amaria/!
dar el doar pentru /Ierusalim/.
.u cat este mai lenes cineva! cu atat "ace mai multe planuri ... pentru maine!
&nii oameni sunt ca bataturile! nu se arata decat dupa ce treaba este gata.
6enea creste pe oameni ca iedera. <a se aseaa pe oameni ca o pana de paian'en
si se trans"orma apoi intr-un lant de otel.
.ea mai mare tragedie a cuiva nu este ca are doar un singur talent!
ci ca nu-l "oloseste nici pe ala.
&nii ar trebui sa "ie tare "ericiti ca nu sunt platiti cat merita.
.and ii bate norocul la usa! lenesul se plange de ... prea mult gomot.
Doctorul: /.a sa "iu "oarte desc+is cu dumneata!
problema dumneatale este lenea./
Pacientul: /;tiu! doctore! cum se spune insa asta in limba latina!
ca sa-i spun si neveste-mi./
2atal ii spuse copilului: /Nu pot sa merg cu tine la parc.
;u"ar de inertie voluntara./
.e pacat ca cei ce se lauda ca ar putea reolva toate problemele lumii
stau degeaba pe banca din "ata casei!
Ar trebui sa recunoastem
ca toti suntem lenesi atat de mult cat ne permite situatia.
5oarte multi cauta de lucru! dar putini vor sa munceasca.
&n lenes indolent este un mort care nu poate "i inca ingropat legal.
.uvantul /usor/ nu apre decat o singura data in Noul 2estament
si atunci este aseat in conte,tul slu'irii:
/.aci 'ugul 4eu este bun si sarcina 4ea este usoara/ 14at. ##:3)3.
Nu putem "ace ce "ace Dumneeu! dar nici Dumneeu nu "ace
ceea ce putem si ar trebui sa "acem noi.
.el care /omoara vremea degeaba/ comite sinucidere.
9amenii cu capul in nori! lasa prea multe lucruri ... in aer.
Daca vrei sa ti se realiee visele! nu dormi pana la amiaa!
Dumneeu da de mancare tuturor pasarilor! dar nu le-o arunca in cuib!
6I8<72A2<
/Cai sa multumim Domnului ca traim intr-o tara in care avem deplina libertate sa spunem orice
gandim! 8ineinteles ...daca nu ne suparam sotia! ... sau prietenii! ...sau se"ul - si daca suntem
siguri ca nu ne dauneaa in a"aceri./
6ibertatea nu o ai decat in masura in care o dai si altora.
Alt"el esti rob al pre'udecatilor. - 4.4.
6ibertatea este o moneda cu doua "ete: pe una sunt privilegii! iar pe cealalta responsabilitati. Nu
se poate sa "ie privilegii pe ambele "ete. &nii ar vrea sa se bucure numai de avanta'e! dar se
sperie de orice lucru care aduce a ... responsabilitate.
/6iber ca pasarea cerului/ este numai o e,presie a oamenilor. Pasarile care boara nu cunosc
aceasta e,presie. 2oate animalele salbatice stiu ca ele sunt limitate de bariere de mediu! de
teritoriu si de acel ceva ine"abil pe care oamenii il numesc /instinct/. .and toate acestea sunt
luate in consideratie! a'ungem la concluia ca "iecare avem /colivia/ limitarilor noastre.
A"lam libertatea cand Il gasim pe Dumneeu si ne-o pierdem cand Il pierdem pe <l.
6ibertatea este privilegiul de a ne elibera de lucrurile care nu ne plac!
pentru a deveni robii lucrurilor care ne plac.
.andva urlam ca leii dupa libertate! acum be+aim ca mieii dupa securitate! ;olutia oamenirii nu
este in ocrotirea pe care ne-o dau guvernele! ci in oamenii liberi peste care nu domneste nimeni
in a"ara lui Dumneeu.
/Nu uita: unul dintre sinonimele /libertatii/ este si /"ara-de-legea!/
Nu "ii ni+ilist! ci crestin!/
6ibertatea de e,presie nu-i da nimanui dreptul sa strige:
/5oc!/ intr-o sala de teatru ar+iplina.
.and libertatea distruge ordinea! dorinta dupa ordine va pune capat libertatii.
9amenii liberi pot scapa de pericolul de a intra sub stapanirea altora!
daca invata sa "ie stapani pe ei insisi. - 2+eodore 7oosevelt
.and i-ai luat unui om tot ce are! l-ai scapat din stapanirea ta.
.el ce nu mai are ce pierde si-a regasit! in mod parado,al! libertatea.
- Ale,ander ;olenitin
<ste imposibil sa inrobesti social sau mental un popor care citeste 8iblia.
Prea multi oameni tan'esc dupa libertate
doar pentru a-si permite sa "aca /lucruri neingaduite/.
6ibertatea sclavilor se masoara dupa lungimea lanturilor.
.a o regula generala! libertatea unui popor se poate vedea
dupa cat de tare isi permit sa rada.
Ar trebui sa "im "ericiti ca traim intr-o tara
unde se pun lanturi la roti! nu la +oti 103.
Nici o .onstitutie din lume! nici un tribunal si nici o lege nu poate salva libertatea
daca ea a murit de'a in mintile si inimile oamenilor.
6ibertatea este uneori un alt "el de a spune ca nu mai ai nimic ce sa pieri!
asemeni indragostitului ramas /liber/ atunci cand l-a parasit iubita.
1.ountrD ;ong3
6ID<7I
9ricine poate conduce o corabie cand marea este linistita.
In America poti sa spui orice vrei! dar ... nu te asculta nimeni!
Ne consumam 'umatate din timp cautandu-ne lideri! iar cealalta 'umatate
atarnandu-i pe crucea propriilor noastre pre'udecati.
.el ce nu stie sa se supuna! nu are dreptul sa conduca.
&n bun conducator stie intotdeauna sa-si asume putin mai multa vina
decat merita si ceva mai putin merit decat i se cuvine.
.inci la suta din oameni gandesc cu adevarat. Hece la suta doar cred ca gandesc. 7estul de
opteci la suta ar pre"era mai degraba sa moara! decat sa gandeasca. Primii cinci la suta produc
adevaratele sc+imbari din lume.
Dupa ce un adevarat lider si-a implinit cum se cuvine slu'irea! multimea va spune:
/Noi am "acut-o! singuri./
&n lider este unul care are doua caracteristici ma'ore:
stie unde merge si este in stare sa-i "aca pe ceilalti sa-l urmee.
6iderii trebuie sa "ie su"icient de apropiati de ceilalti ca sa-i poata intelege!
dar su"icient de inaintea lor ca sa-i poata motiva la progres. - =o+n 4a,Eell
&n lider este un om obisnuit cu o vointa neobisnuita.
Pesimistul se plange ca vantul bate dintr-o directie contrara! optimistul spera
ca vantul isi va sc+imba directia! capitanul vasului a'usteaa poitia panelor.
Daca vei o naparca! omoar-o! nu convoca un /.omitet pentru serpi./
Nu incerca sa "ii prea optimist;
este imposibil sa ambesti si sa "luieri in acelasi timp.
9ptimistul n-are "rana. Pesimistul n-are ... motor. Asa ca un om de succes
are motivatia optimistului si prudenta unui pesimist.
&n lider bun ii "ace pe altii sa aiba incredere in el; un lider si mai bun ii "ace pe oameni sa aiba
incredere in ei insisi. .el mai bun lider ii "ace pe oameni sa aiba incredere in Dumneeu. - 4.4.
Pretul platit de lideri este singuratatea.
In "iecare generatie! ma'oritatea indi"erenta este condusa de o minoritate de activisti. .ei multi!
dar apatici! sunt stapaniti de cei putini! dar intreprinatori. .ei ce dau insa cu adevarat tonul vietii
sociale! in economie! "iloso"ie! religie si in toate celelalte domenii sunt cei ... pasionati. 9 mana de
oameni care /ard/ pentru un ideal dau culoarea si directia speci"ica a unei generatii. Apropo! care
este ... pasiunea ta0
- ;+open+auer
9 gloata de oameni are multe capete! dar nici un creier.
.and te inalti ca un vultur! nu te mira ca atragi atentia vanatorilor.
6I48A=
.ea mai mare virtute a limba'ului este claritatea si nimic nu-l "ace s-o piarda
mai mult decat "olosirea de cuvinte ne"amiliare. - Cipocrat
Iata cele mai indragite e,presii din limba noastra:
/2e iubesc./
/4asa e gata./
/<sti iertat./
/Poti sa dormi pana la amiaa./
/Pastreaa restul./
/&ite banii aia pe care ti-i datoram .../
.atD s-a impiedicat de o bordura.
/Am stiut ca mi se va intampla AIA./
Pro"esorul incerca sa o corectee:
/Am stiut ca mi se va intampla A;2A./
/9+/! e,clama .atD! /si dumneavoastra0/
Daca punem cuvantul /dar.../ dupa cuvantul Dumneeu! "raa arata paraliie. .and insa punem
acelasi /dar.../ inaintea cuvantului Dumneeu! "raa primeste sonoritate de putere!
&nii "olosesc limba'ul pentru a-si e,prima gandurile!
alti pentru a si le ascunde! iar altii in locul gandurilor.
.a si asternutul! limba'ul arata "rumos cata vreme este curat.
6IN?&;I7<
Nu se poate ca cineva sa-ti "ie si lingusitor si prieten.
6ingusirea arata uneori ca prietenia! dupa cum si cainele seamana
din anumite puncte de vedere cu ... lupul.
6ingusirea trebuie tratata ca par"umul: miroaso-o si bucura-te! dar n-o /ing+iti./
6I2<7A2&7A
Pus sa para"raee e,presia: /Avea o anumita inclinare spre literatura! un student a spus: Avea
umerii "oarte adusi in "ata din caua pasiunii cu care scria... /
In stiinta! citeste lucrarile cele mai recente; in literatura! cautale pe cele din vec+ime.
.lasicii literaturii sunt intotdeauna la moda.
69?I.A
Invatatorul: /.are este mai important: soarele sau luna0/
<levul: /8ineinteles ca luna! pentru ca lumineaa cand este intunerec./
6&.7&
<ste o greseala sa nu mai cauti de lucru de indata ce ai reusit sa-ti gasesti o slu'ba.
<,ista o singura lucrare in care poti incepe /de sus/: sa sapi o groapa.
6&4INA
Nu este destul intunerec in tot universul ca sa stinga lumina unei plapande candele.
Nu pretind ca stiu prea multe despre natura sau vitea luminii;
sunt convins insa ca ea a'unge mult prea devreme la geamul meu dimineata.
6&NA D< 4I<7<
6una de miere este un concediu
pe care ni-l luam inainte de a lucra pentru un nou se".
6&P
Pentru omul modern! lu,ul este ceva nu neaparat necesar!
dar de care nu te poti lipsi cu placere.
7eclamele sunt anunturi despre lucrurile de care ne putem lipsi.
&ra este un lu, pe care nu ni-l putem permite.
7asul este cel mai ie"tin articol de lu,. <l "ace sa circule mai repede sangele! ne indrepata
pieptul! ne electrieaa nervii! curata creierul de paien'enisul ideilor! dand intregului organism o
adevarata cura de sanatate.
6enea este un lu, pe care doar putini si-l pot permite.
6u,ul de ieri sunt datoriile de ai.
Di"erenta intre necesitate si lu, este daca vecinul tau are de'a ceea ce vrei tu ...
Po"ta dupa lu, intra timid in casa mai intai ca un musa"ir!
se trans"orma apoi in gada
si s"arseste prin a ne deveni tuturor un nemilos stapan.
MAHALA
;ingura! adevarata mare placere a ma+alalei: nu bautura! nu se,ualitatea! nu banii! ci relatia cu
celalalt - de teama singuratatii - sub intreitul ei aspect de vaicareala! clevetire si cearta.
4a+ala nu este doar un teritoriu! ci o stare de spirit. 4a+alagiul modern e un ins care! in secret!
nu pretuieste nimic. Nu-i dispretuieste pe ceilalti "iindca li s-ar simti superior! ci din pricina ca! in
subconstient! se dispretuieste pe el insusi. Nevoia lui de a murdari tot ceea ce se a"la in 'ur i se
trage de la sentimentul murdariei in care se scalda. .+iar daca vremelnic se a"la /la vedere/!
ma+alagiul e ros de sentimentul ratarii si de spaima ca n-are nimic /in spate./ < slugarnic
/puterea/ c+iar si atunci cind o critica si vede lumea doar in alb si negru. :ocatia lui e aceea de
turnator sau de laudator cu simbrie.
In a"aceri! n-are cuvint! "ura si! mai ales! isi bate 'oc de bani. 4ai intii isi cumpara masina de lu, si
de-abia dupa aceea socoteste daca are bani si de casa. Isi trimite copiii la studii in strainatate!
dar le arata cotul parintilor sai! care de-abia se tirasc din banii de pensie. ;i din pricina ca isi
simte inconsistenta personala! scuipa la picioarele celor care sint desemnati cu misii inalte! ca sa
arate ca nu-i pasa de nimic. <l nu analieaa! ci spurca! daca-l intrebi de convingeri! iti ride in
nas! iar daca isi tradeaa micile lui pre"erinte "ace din asta principiu! c+iar daca! pentru el!
principiile nu sint mai importante decit stergatoarele de panto"i! g+ete sau bocanci. - .ristian
2eodorescu
MAJORITATE
4a'oritate inseamna uneori ca toti ignorantii sunt de aceiasi parere.
MAMA
4amele scriu cu mainile lor gingase In inima copiilor
ceea ce vantul aspru al vietii nu va reusi niciodata sa stearga.
9 casa moderna este un loc in care toate lucrurile pornesc
si se opresc printr-o simpla apasare de buton. .u e,ceptia copiilor ...
Adevaratul camin nu este cladit cu mainile! ci cu inima.
9 casa micuta poate cuprinde tot atata "ericire cat o casa "oarte mare.
&sa casei tine con"lictele a"ara si dragostea inauntru.
4ana care sta pe leaganul copilului! conduce lumea de maine.
De prea multe ori! parintii care n-au stiut de placeri din caua trudei
isi dau banii pe mana unor copii care stiu doar de placeri!
dar nu vor sa stie de munca.
4amele noastre sunt "iinte +andicapate:
Dumneeu nu le-a dat decat ... doua maini.
Daca teoria evolutiei este adevarata!
cum de n-au mamele decat doua maini0
Dintre toate calmantele din lume!
cel mai e"icace este ... sarutul unei mame.
5iecare "iinta umana ar trebui sa aiba trei case:
o cladire in care sa se adaposteasca!
o 8iserica in care sa se simta ca acasa si o casa cereasca.
&na din cele mai "recvente intrebari din casele moderne:
/&nde mergem diseara0/
4ama este singura "iinta capabila sa-si imparta iubirea intre cei ece copii ai ei
si totusi sa i-o dea "iecarauia intreaga.
4ulte case aratoase sunt /altceva/
si de obicei mult mai putin decat un /camin/.
&nele mame isi iubesc copiii in mod egoist! de parca copiii ar e,ista pentru propria lor implinire.
Altele mame isi iubesc copiii ca niste sclave! de parca ele insele n-ar e,ista decat ca sa le "ie de
"olos copiilor. <,ista insa si mame care au gasit calea cea buna si-si iubesc copiii cu spirit de
sacri"iciu! considerand ca si ele si copiii lor e,ista doar ca sa "aca voia Domnului.
4ulte din lucrurile vietii vin in grupuri de doua! trei sau c+iar mai multe. ;unt mii de tranda"iri!
stele si as"intituri. .+iar si "rati avem mai multi! si rude! si prieteni. Dumneeu nu ne-a daruit insa
in toata lumea decat o singura ... mama.
"Acasa/ este locul spre care te trage inima.
&n tata poate intorce spatele copilului sau! "ratii si surorile pot deveni dusmani de moarte! soti si
sotii pot a'unge la divort! dar dragostea de mama supravietuieste tuturor incercarilor. In "aima sau
in dispret! in saracie sau belsug! in sanatate sau boala! in cinste sau in puscarie! inima de mama
continua sa stea lipita inseparabil de copilul ei! iubind statornic si sperand nestramutat ca odorul
ei se va indrepta si va "i pana la urma bine. <a nu poate uita ambetul pruncului care-i lumina
"ata! rasul globiu si nevinovat si burdalnicia aventuroasa a copilariei. 9 mama poate crede
orice! a"ara de "aptul ca copilul ei nu mai este bun de nimic. In oc+ii ei! el are intotdeauna
intelegere pentru ieri! scue pentru ai si sanse e,traordinare pentru maine.
.opiii sunt ancorele unei mame.
.ararea unei "emei este intr-adevar presarata cu "lori;
dar de obicei ele nu in"loresc inaintea pasilor ei! ci in urma lor.
MARTIRI& MARTURIE
;angele martirilor este samanta 8isericii. - =eronim.
<,ista doua cai de a raspandi lumina:
sa "ii tu ivorul ei sau sa "ii obiectul care o re"lecta.
.+ristos a murit pentru tine pentru ca tu sa poti sa traiesti pentru <l.
9rice "ricos il poate lauda pe .+ristos!
dar se cere cura' pentru cel care vrea sa-6 si urmee.
.ura'ul inseamna sa mai reisti macar inca cinci minute.
.ura'ul inseamna sa sti de ce lucruri sa nu te temi.
A depune marturie inseamna a trai o viata care n-ar avea nici un sens
daca n-ar e,ista Dumneeu.
;-ar putea ca oamenii sa se indoiasca de ceea ce spui!
dar vor "i convinsi de ceea ce "aci.
Prea multi crestini se inseala creand
ca sunt c+emati sa "ie avocati penntru .+ristos!
Depune marturie "rate si treci mai departe!
&nii crestini sunt ca raurile arctice: ing+etate la gura.
&n tiran moare si domnia lui inceteaa.
&n martir este ucis si ... domnia lui abea incepe.
MATEMATICA VIETII
;cade din tristetea altora.
Inmulteste-le "ericirea!
Aduna amintiri "rumoase!
Imparte din averea ta cu altii.
MATERIALISM
/.ei blani vor mosteni pamantul/ 14at. -:-3. .el care se "oloseste de pamant pentru a slu'i
imparatia cerurilor va mosteni pamantul; cel de care se "oloseste pamantul va "i mostenit de
pamant. 5iecare alergam de dimineata pana seara. :a intreb: /pentru ce0/ .el care se "oloseste
de pamant ca sa promovee sistemul de valori al imparatiei lui Dumneeu va mosteni pamantul!
dar cel care ar aduce si imparatia cerurilor ca sa castige astai pamantul! dand din coate si
calcand in picioare! va "i mancat de viermi si va "i mostenit de pamant. - 8eniamin 5aragau
MATURITATE
A "i matur inseamna a "i in stare sa-ti "aci datoria "ie ca esti supraveg+eat sau nu; inseamna sa "i
in stare sa termini ceea ce ai inceput! sa poti purta bani in buunar "ara sa simti imediat nevoia
sa-i c+eltuiesti si mai inseamna sa poti suporta o nedreptate "ara sa incerci sa-ti "aci singur
dreptate.
/6in curge apa cand e vadu-adanc!/
-;+a*espeare
4aturitatea incepe atunci cand "ostii tai colegi de clasa sunt atat de carunti!
ridati si c+eli! ca nu te mai recunosc ...
6a doua eci de ani domneste sentimentul!
la trei eci de ani vointa! iar la patrueci! 'udecata.
MAXIME
4a,imele sunt pastile de bun simt condensat
"olosite la tratarea bolilor de caracter.
.olorile palesc! temple a'ung in ruina! imperiile se prabusesc!
dar cuvintele inteleptilor dainuiesc peste secole.
.a si banii cu doua "ete! ca si concluia necesara din doua aspecte contrare! ma,imele vin
deobicei in perec+i. 6ucrul este evident mai ales atunci cand citesti /Proverbele/ 8ibliei.
MARETIE
4aretia nu este niciodata a oamenilor! ci doar imprumutata!
ca lumina soarelui intr-un bob de roua. Numai Dumneeu este maret.
Ideile mari au "ost intotdeauna simple.
6a "el sunt si oamenii cu adevarat /mari./
9amenii mari nu se simt niciodata mari.
9amenii mici nu se simt niciodata mici. - Proverb c+ineesc
Popularitatea este masura in care placem oamenilor!
maretia este masura in care Ii placem lui Dumneeu.
Adevarata maretie cauta intotdeauna sa lucree in taina
si sa treaca neobservata.
MARINIMIE
;apte lucruri pe care nu le vei regreta niciodata:
;a arati bunatate unei persoane in varsta.
;a distrugi o scrisoare scrisa la nervi.
;a-ti ceri scue! salvand o prietenie.
;a opresti o cearta pe cale sa distruga reputatia cuiva.
;a-l a'uti pe un adolescent sa se gaseasca pe el insusi.
;a-ti "aci timp ca sa "aci ceva "rumos pentru mama ta.
;a accepti parerea lui Dumneeu despre orice lucru.
MARTURISIRE
Adesea! ne marturisim greselile mici! doar ca sa ni le ascundem pe cele mari.
MANDRIE
4andria este asa de vicleana ca daca nu veg+em a'ungem sa "im mandri de smerenia noastra!
Asa s-a intamplat cu invatatoarea de scoala Duminicala! care! la terminarea lectiei despre
vamesul smerit si "ariseul mandru! i-a indemnat pe copii: /Caideti acum sa-i multumim Domnului
ca noi nu suntem asa de mandri ca "ariseul din 8iblie./ 1!3
.ine are o parere prea buna despre sine nu este un bun 'udecator al naturii umane.
&n om plin de sine este intotdeauna gol in oc+ii celorlalti.
4andria enerveaa pentru ca este monotona:
ea povesteste intotdeauna orice istorie si orice isprava la persoana a-I-a.
4ulti curcani nu s-ar mai in"oia asa de tare in "ata gospodarului
daca ar putea vedea putin in viitorul care-i asteapta.
.el ce se iubeste prea mult pe sine insusi! n-are prea multi rivali.
&n om mandru este asemanator cocosului care isi inc+ipuie ca! in "iecare dimineata!
soarele se treeste devreme si rasare doar ca sa-l auda pe el cum canta.
Nimeni nu este mai gol ca cel plin de el insusi.
Daca ar "i sa enumeri ece oameni inteligenti din orasul tau! care ar "i ceilalti noua0
.u cat ai mai multe! cu atata ii esti mai dator lui Dumneeu! asa ca nu vad
de ce te-ai putea mandri cand traiesti ca un datornic!
Ii poti identi"ica pe cei mandrii dupa ceata care li se lasa in priviri
de indata ce conversatia nu mai este despre ei insisi.
4andria este o boala ciudata! ea "ace greata celor din 'ur! nu celui ce o are!
&m om care are o parere prea buna despre el insusi este ca si cel ce calatoreste cu balonul. 2oti
oamenii ii par mai mici decat sunt ei in realitate! dar! in acelasi timp! toti il vad pe el mai mic decat
se crede el.
Daca vrei sa vei cat esti de important! baga-ti degetul in apa!
iar cand il scoti! uita-te sa vei cat de mare este gaura in urma lui.
2rebuie sa-ti "ie mila de cel arogant! el nu are prieteni adevarati! .and ii merge bine! nu cunoaste
pe nimeni; cand ii merge rau! nu-l cunoaste nimeni.
<,ista o categorie de oameni care nu pot trece niciodata cu vederea o "acere de bine
-atunci cand ei au "acut-o!
MANGAIERE
Dumneeu nu ne mangaie ca sa ne "aca sa ne simtim con"ortabil! ci pentru a ne invata sa "im
mangaietori pentru altii. 5arurile de navigatie sunt instalate de obicei in urma insistentelor celor
care erau cat pe ce sa se inece. Acolo unde nimeni nu su"ere! nimanui nu-i pasa.
Inainte de a putea sterge lacrimile altuia trebuie sa inveti sa plangi tu insuti.
MANIE
4ania este un acid care deterioreaa mult mai mult vasul in care este tinut
decat substantele peste care este turnat.
.u cat un om stie mai putin! cu atat este mai usor de convins ca stie totul.
.el care nu se manie pe rau! n-are nici un "el de entuiasm pentru bine.
9ricine a reusit sa te enervee! a reusit sa te biruiasca.
4ania! ca si "ocul! pana la urma se stinge; dar ce "acem cu cenusa0 ...
.u "iecare minut in care te enervei pieri A) de secunde de "ericire.
4ania este o piatra aruncata intr-un cuib de viespi.
.ei mai nervosi oameni pe care i-am intalnit
au "ost aceia care stiau ca nu au dreptate.
4ania este un vant care stinge "lacara ratiunii.
In de"initia apostolului Iacov: /4ania este o revarsare de rautate/ 1Iac. #:#$-%#3. Problema nu este
de comportament! ci de continut. .e ai in tine se revarsa in a"ara .
Data viitoare cand simti ca te enervei! intreaba-te: /4erita acest lucru sa-mi obosesc nervii din
caua lui si sa-mi stric sanatatea0 4erita sa-i 'ignesc pe ceilalti si sa ma port acum ca un
carag+ios0 ;-ar putea sa pierd un prieten sau sa ranesc pe cineva pe care-l iubesc0/ 2ine mereu
in minte ce icea ;eneca: /.ea mai buna cura pentru vindecarea starilor de nervi este
amanarea./
4ania este o anomalie in care limba lucreaa mai repede decat mintea.
4ania este o nebunie de moment. 1Coratiu3
MANTUIRE
Nici un om nu este asa de bun ca sa se poata mantui singur
sau asa de rau ca sa nu-l poata mantui Dumneeu.
Natura ne-a "ormat! pacatul ne-a de"ormat! scoala ne-a in"ormat; societatea ne-a re"ormat! dar
numai .+ristos ne-a trans"ormat: /.ine este in .+ristos este o "aptura noua!/
&nii si-au programat sa se pocaiasca in ceasul al unspreecelea! dar mor ... la #):3).
;-ar putea sa-6 cautam pe Dumneeu cu capul! dar de gasit! Il gasim cu inima.
&n pastor al unei 8iserici a intrebat-o pe o tanara care dorea sa "ie primita ca membra a 8isericii
daca s-a petrecut o sc+imbare in inima ei. <a a raspuns: /Da/! /Ai "ost o pacatoasa inainte0/ a
intrebat-o pastorul. /Da/! a raspuns tanara. /Acum esti pacatoasa0/ 2anara a raspuns din nou:
/Da/! /Atunci! care este di"erenta/0 a insistat pastorul. Dupa o sovaire de o clipa! tanara a
raspuns: /Inainte de a veni la .+ristos "ugeam dupa pacat! acum "ug de pacat/.
A spune: /Nu sunt destul de bun ca sa vin la .+ristos/ este ca si cum ai spune:
/Nu sunt destul de sanatos ca sa ma duc la spital./
.ine este nascut din Dumneeu trebuie sa semene din i in i mai mult cu ... 2atal!
MEDIC
Adevarata dragoste este gata sa-i a'ute pe altii
c+iar si atunci cand le provoaca durere.
5ane a desci"rat in s"arsit ce inseamna +ierogli"ele magalite de doctor pe reteta pe care trebuia
s-o dea el "armacistului: /<u mi-am luat cei -.))) de lei. Acum este randul tau./
&n doctor din ... o duce atat de bine incat! din cand in cand! isi permite c+iar sa mai spuna cate
unui pacient ca este /sanatos tun./
<ste un avanta' sa "i sarac! medicul te vindeca mult mai repede ...
Neuroticul cladeste castele in aer! psi+oticul locuieste in ele!
iar psi+iatrul incaseaa c+iria.
MEDICINA
;apteeci la suta din pacientii care se duc la doctor s-ar putea vindeca si singuri daca ar sti sa
renunte la temeri! la ingri'orari si la o alimentatie deordonata.
Intre prieteni: /.+irurgul mi-a lasat la operatie un burete in stomac/.
/;i te doare0/ /Nu! dar am o sete.../
<,perienta mi-a aratat ca cel mai bun leac este odi+na si postul.
A"is in cabinetul unui medic crestin renumit: /2oata viata! eu am curatat si pansat rani; Dumneeu
a "ost insa .el care le-a vindecat./
;-ar putea ca un doctor sa scrie indesci"rabil retetele!
dar notele de plata sunt intotdeauna ... "oarte clare.
Daca iei in consideratie preturile pe care le cer ai doctorii a'ungi la concluia ca cele mai scumpe
pietre nu sunt cele pretioase! ci pietrele de la rinic+i si de la "iere!
MEDICAMENTE
Dintre toate medicamentele! cel mai bun leac este ... o sotie buna.
6a preturile de ai! orice pastila este din ... pra"uri amare.
;-a inventat un nou regim pentru cura de slabit cu /calmante/;
nu prea pieri din greutate! dar ... nu-ti mai pasa.
&nele leacuri sunt mai periculoase decat boala!
MEDIE
<ste ceva straniu cu poitia de mi'loc. A "i la nivel mediu inseamna a "i in acelasi timp cel mai rau
dintre buni si cel mai bun dintre cei rai.
5aptul ca cei mai multi nu se straduiesc sa "aca ceva deosebit
este principalul motiv pentru care nivelul mediu este atat de 'alnic.
.el ce sta cu un picior intr-un caan cu apa "iarta si cu celalalt intr-unul cu g+eata!
o duce! in medie! bine.
MEDIOCRITATE
Iata un semn clar de mediocritate: sa ai pareri categorice despre lucruri relative%
MEDITATIE
.eea ce conteaa in "inal nu este cate carti bune ai citit! cate predici stralucite ai auit sau cate
conversatii spirituale inaltatoare ai avut! ci cu cat interes si bunavointa ai staruit in meditatie
asupra lor. Numai meditatia poate "ace ca un adevar primit de intelect sa devina parte din tine
insuti! din caracterul tau! contribuind ast"el la cresterea si devenirea ta interioara.
MEMORIE
/.and am dreptate! toti ma uita!
.and am gresit! toti si-amintesc!/
&na dintre cele mai bune "unctiuni ale memoriei
este sa ne a'ute sa uitam lucrurile neplacute.
4emoria singura este doar un slab inlocuitor pentru inteligenta.
5ii atent la ... ce esti atent! 4emoria trebuie sa "ie un depoit! nu un cos de gunoi.
Nu uitati ca tot memoria este aceea care ne aminteste ca ... am uitat ceva!
MILA
9 de"initie a milei: /Durerea ta in inima mea/.
Pentru a "i vrednici de mila lui Dumneeu
trebuie sa ne recunoastem ... vrednici de mila.
Privit printr-o lacrima! orice om care plange este "ratele tau.
MINCIUNA
.ele mai crude minciuni au "ost rostite adesea prin tacere.
.ele mai periculoase minciuni sunt cele care sunt ambalate in +aina adevarului.
.ele mai mari minciuni sunt de obicei cele care contin o mare parte de adevar.
.ea mai periculoasa minciuna este aceea cu care ne pacalim pe noi insine.
Doamna! Popescu a "ost uimita sa a"le ca /praslea/ a spus o minciuna. 6uandu-l deoparte pentru
o discutie de la inima la inima! ea s-a apucat sa-i e,plice plastic despre gravitatea trairii in
neadevar: "2oti copiii care mint sunt luati de un om negru! cu coarne rosii si cu coada lunga. ;unt
dusi pe planeta 4arte si-i pune la munci c+inuitoare in intunerec! pentru cincieci de ani. .e ici!
mai spui minciuni0/ "Nu! mama/! a raspuns copilul ganditor! /tu le spui mult mai "rumos./
&n mincinos trebuie sa aiba o memorie "oarte buna.
9ricat ar parea de parado,al! este mult mai usor sa te inseli pe tine insuti
decat sa-i inseli pe ceilalti.
.ea mai mare minciuna nu este cea spusa! ci cea traita.
&na dintre di"erentele evidente dintre o pisica si o minciuna
este aceea ca pisica are doar noua vieti.
- 4ar* 2Eain
MINTE
.ineva incerca sa e,plice neputintele ratiunii
aratand ca in limba romana putem spune ca: /4intea/ minte...!
Ideile sunt ca si copiii: ale tale sunt cele mai "rumoase!
Pro"esorul: /4intea este cel mai rapid mi'loc de comunicatie din lume.
&nii dintre dumneavoastra sunteti c+iar acum ... in .+ina./
6ocurile virane si mintile goale au ceva in comun: devin gropi de gunoi.
Nu este politicos sa vorbesti cu gura plina sau cu ... capul gol.
4ulti oameni se pierd pe ganduri pentru ca
ele sunt one pe care nu le prea "recventeaa.
4intea este ca si stomacul: important este nu cat intra in el! ci cat ... digereaa.
MINUNI
Nu crede in minuni! lasa-te in voia lor.
.ea mai mare minune este sa crei ca poti "ace una.
7estul este mult mai simplu ...
MISIONARISM
.restinii merg cu trenul <vang+eliei! dar! din pacate!
multi dintre ei merg la vagonul de dormit.
Daca n-ar "i "ost misionarismul! unde ai "i tu astai0 5iecare inima "ara .+ristos este un camp de
misiune! "iecare inima cu .+ristos este una misionara.
Am trimite mai mult a'utor misionarilor! daca ne-am duce un timp sa traim in locul lor.
&nii nu cred in misionarism pentru ca
valoarea convingerilor lor nu merita sa "ie raspandita.
Predicatorii trebuie sa-6 aduca pe Dumneeu la amvon!
membrii adunarii trebuie sa-i aduca pe oamenii in sala.
9ricine vrea sa secere! dar numai putini sunt gata sa ... are.
&n adevarat misionar este un om al lui Dumneeu! in locul stabilit de Dumneeu! "acand lucrarea
lui Dumneeu! in "elul in care o vrea Dumneeu si spre slava lui Dumneeu.
<vang+elia! daca este buna! merita nu doar sa o ascultam!
ci s-o si spunem la altii.
Daca 8iserica nu misioneaa! "osilieaa!
Dumneeu este liderul miscarii de misiune! Diavolul este se"ul opoitiei.
MISCARE
De cate ori imi vine sa ma misc! stau 'os pana imi trece ...
.el ce n-are timp sa "aca miscare! va avea timp sa se imbolnaveasca!
MOARTE
4oartea poate "i asemanata cu linia oriontului! care nu este un s"arsit!
ci doar o limita a vederii noastre.
5ricosii mor de mai multe ori inainte de moarte;
cei cura'osi nu gusta moartea decat o data.
&n sugubat batran spunea nu de mult ca in curand va reusi sa-si adune tot ce are
intr-o singura cutie.
Nu stiu cum se "ace: toti vor sa a'unga in cer! dar nimeni nu vrea sa moara!
Pe piatra "unerara nu se trece contul de la banca.
.ine a invatat sa traiasca! stie si cum sa moara.
8unicul obisnuia sa glumeasca citind rubrica deceselor din iarul local:
/;traniu! nu-i asa0 &ite cum toti mor in aceasta "rumoasa ordine al"abetica!/
Impotriva parerii generale! cel ce moare! nu scapa de datorii. Dimpotriva! ...
4oartea nu este un punct "inal! ci doar o virgula in povestea vietii.
Intrebata de "iul sau daca ii este teama de moarte! o credincioasa care nu mai avea mult de trait
a raspuns: /9+! nu! "iul meu. In curand voi trece Iordanul si stiu ca 2atal meu este stapan pe
ambele maluri/
Nu va "ie "rica de moarte! .u cat murim mai repede!
cu atat avem mai mult timp sa "im nemuritori!
.ea mai "olosita arma pentru sinucidere este ... "urculita.
Daca vrei sa "i pomenit si dupa moarte! apuca-te sa scrii ceva vrednic de citit
sau "a ceva vrednic sa "ie pomenit in scris de altii.
Inscriptie sincera pe o piatra "unerara:
/4a asteptam eu la asa ceva! dar nu c+iar asa de repede .../
Ascultandu-l pe vorbitorul necunoscut care se pierduse in elogii la adresa celui mort! sotia
de"unctului sopti la urec+ea unuia dintre copii: /Du-te si vei daca cel din cosciug este tata./
.and murim! lasam in urma tot ce avem si luam cu noi tot ceea ce suntem.
.onceptia despre moarte va determina "iloso"ia lui cu privire la viata.
6a s"arsitul turului prin manastire! ateistul ii spune cu compatimire calugarului: /Daca Dumneeu
nu e,ista! ti-ai irosit viata degeaba/. Hambind! calugarul a raspuns: /Daca m-am inselat! am
pierdut -) sau 7) de ani de viata. Dar daca dumneavoastra va inselati! ati pierdut vesnicia/.
MODA
4oda este ceea ce imiti atunci cand nu-ti cunosti adevarata identitate.
<,pertii modei ne spun ca "emeile se imbraca pentru a se e,prima pe sine.
=udecand insa dupa cum se imbraca! multe nu au prea multe de spus ...
Dintre toate lucrurile pe care le purtam! e,presia "etei este cea mai importanta.
MORALITATE
Daca e,istenta nu are o ratiune estetica!
atunci ea nu mai are nici o ratiune. - Bant
.redinta noastra are de a "ace cu ceea ce a spus Dumneeu!
nu cu ceea ce spun /e,pertii/.
Daca! in adevar nu ar e,ista valori ideale! atunci totul se pierde in materialismul comun si "ara nici
o nade'de. Atunci nu mai avem nici un rost in viata! nici un scop rational si! prin urmare! nici un "el
de consolare in aceasta lume. Daca dimpotriva! ratiunea insasi! printr-o analia rece! obiectiva!
stiinti"ica! restabileste aceste valori ideale si le aseaa acolo unde trebuie sa stea: in centrul
activitatii umane! atunci! intr-ucat convingerea ast"el obtinuta umple intr-adevar su"letul! intreaga
viata apare dintr-o data intr-o noua perspectiva. 5ecunditatea vietii omenesti! serioitatea ei!
rostul ei! numai cu pretul acesta se pot obtine.
4oralitatea "ara religie n-are radacini. <a devine o traditie sc+imbatoare! modelata de etica vremii
si! ceea ce este cel mai grav! considerata de cei puternici doar optionala.
MULTUMIRE
;unt de acord ca este bine sa "ii multumit cu ceea ce ai!
dar nu este bine niciodata sa "i multumit cu ceea ce esti.
4ultumirea il "ace pe sarac bogat; nemultumirea il "ace pe bogat sarac.
4ultumitor nu te "ace ceea ce ai in punga! ci ceea ce ai in inima.
Inainte de a "i un sentiment! multumirea este o datorie.
9 inima multumita se bucura de doua ori pentru o binecuvantare:
prima data cand o primeste si a doua oara cand isi aduce aminte de ea.
.ea mai buna metoda ca sa a'ungi multumit cu slu'ba pe care o ai
este sa-ti inc+ipui pentru cateva clipe ca ... n-ai mai avea-o.
6a multumire nu se a'unge printr-o mai mare bogatie! ci prin mai putine po"te.
Daca reusesti sa-i multumesti pe toti! inseamna ca ceva nu e in regula.
MUNCA
Noul anga'at se asea istovit langa se"ul sau la terminarea primei ile de munca si-l intreba:
/;e"ule! esti sigur ca ai retinut cum ma c+eama0/ /8ineinteles! te c+eama ;imson/. /Da! asa
este! ma temeam ca ai creut ca ma c+eama ... ;amson!/
.eea ce ramane in urma ta nu este ceea ce ai "i putut "ace! ci ceea ce ai "acut.
N-ai decat doua cai sa a'ungi in var"ul unui ste'ar: sa muncesti catarandu-te sau sa te asei
deasupra unei g+inde si ... sa astepti sa creasca.
.u cat asui mai mult in timp de pace! cu atat vei sangera mai mult pe timp de raboi.
8uruienile cresc singure; "lorile trebuiesc cultivate.
8unicul meu mi-a spus odata ca e,ista doua categorii de oameni: cei ce muncesc si cei ce se
lauda. ;"atul lui a "ost sa caut sa "iu mereu in prima categorie! caci este mult mai putina
concurenta. - Indira ?andi
Nu conteaa numai cat de ocupat esti! ci si care este lucrul cu care esti ocupat. Albina este
laudata. tantarul! oricat de +arnic ar "i! tot numai de palme are parte.
4unca nu in'oseste pe om; din pacate insa! unii oameni in'osesc munca.
.ele mai marete in"aptuiri nu s-au realiat prin putere! ci prin perseverenta.
=udecati si voi daca muncim mai greu ca altadata. In trecut! dupa o i de munca oamenii aveau
nevoie de odi+na; acum la s"arsitul serviciului oamenii vor sa se distree.
Daca ar "i s-o mai iau odata de la capat! as "ace eu mai putin
si 6-as lasa pe Dumneeu sa "aca mai multe prin mine.
Avanta'ul celui ce munceste pe spetite este
ca are cu ce plati doctorul cand ... s-a spetit ...
MUSAFIRI
Dupa trei ile! pestele si musa"irii put.
Adevaratele podoabe ale unei case sunt musa"irii care-i trec pragul.
.alca rar in casa aproapelui tau!
ca sa nu se sature de tine si sa te urasca. - Prov. %-:#7
MUZICA
&n cantor de 8iserica este un muician care canta pe nas dupa urec+e.
.e este in "ond 4uica0 .a este o "orma de arta! toata lumea este de acord. <a este in plus cea
mai directa "orma de arta! caci atinge ona senoriala aproape "ara interventia intelectului. ;pre
e,emplu! ritmul unei tobe poate "i perceput c+iar cu ... stomacul 1nu intamplator peste 7)F din cei
ce asculta numai muica ritmata si la un volum ridicat! au ulcer3. 6a capatul opus se gaseste arta
literaturii in care cuvantul genereaa imagine! sunete sau c+iar mirosuri in mintea cititorului! si
abia acestea vor stimula senatiile. 2ocmai de aceea! te,tul este de obicei 1in muica moderna3
doar un prete,t de a adauga vocea umana sunetului instrumentelor. Intre cele doua e,ista o
tensiune: atunci cand te,tul devine esenta mesa'ului! muica este coborata la nivelul de prete,t.
9ricat de armonioasa ar "i imbinarea te,tSmuica! ceea ce conteaa 1din punct de vedere
muical3 este cantabilitatea cuvintelor 1cat de armonios pot "i ele cantate si nu declamate3. Daca
te,tul este atat de dens si interesant incat iti acapareaa toata atentia! muica 1si cu ea e"ortul
compoitorului3 se pierde in "undal ... Doar cei "oarte talentati stiu sa alternee pasa'e de te,t
atractive cu pasa'e muicale la "el de atractive. - <mil ;ilvestru
Acestea "iind ise! cum putem 'udeca muica0 Atunci cand ascultand-o simtamintele treite sunt
de natura poitiva - bucurie! armonie! liniste sau dinamism constructiv - adica atunci cand ceea
ce este realmente bun in "iinta proprie este inaltat! ampli"icat! muica este "ara indoiala buna.
Daca! dimpotriva! animalul este treit si adus in prim plan! lasat sa se delantuie! muica nu
poate "i buna. 9are miscarile spasmodice ale lui Angus Ooung 1A.SD.3! s+oE-rile Alice .ooper
1cu decapitari! sange! si alte /ingrediente/3 si lista ar mai putea continua pe multe pagini! sunt ele
generatoare de muica sau nu0 <u cred ca au o "iliatie directa in religia /voodoo/ si alte te+nici
samano-ocultiste si trebuiesc cu desavarsire evitate! caci muica este doar un prete,t pentru
treirea bestiei din adancuri ... - <mil ;ilvestru
In conte,tul amintit anterior! rapp-ul nu este muica! ci te,t ritmat. .um 8)F din te,tele rapper-ilor
negri nu sunt altceva decat incitari la ura si rabunare rasiala! restul "iind incitatii se,uale! putem
considera rapp-ul un instrument social! si nu arta. Pe de alta parte! genuri ca tras+! speed! etc.
sunt! prin muica si te,t! e,celente materialiari a tot ce este mai 'osnic! bestial! abdominal si
morbid in "iinta umana alienata! caci nu am nici un dubiu ca aceste genuri sunt reultatul alienarii
sociale si mintale. - <mil ;ilvestru
4uica este o "orma "undamentala de arta! cu acces direct la su"letul uman si de aceea poate "i o
e,celenta modalitate de a mentine acest su"let deasupra mieriei acestei lumi. In aceasta stare!
su"letul uman poate primi si accepta mult mai usor .uvantul lui Dumneeu. Numai atunci cand
implineste aceste calitati este muica o valoare. Alt"el! ea ramane doar o alta "ateta 1una din
miile3 a nimicniciei si a desertaciunii umanitatii "ara Dumneeu. - <mil ;ilvestru
.ine nu crede in /puterea/ muicii sa "aca bine sa-si aduca aminte de cantecele lui David langa
c+inuitul imparat ;aul! de tobele si trompetele care insotesc trupele in raboi si de ... cantecele
de leagan. - 4.4.
/.e "el de muica ii place lui Dumneeu0/ In multimea de stiluri si genuri muicale! care este
/muica du+ovniceasca/0 Pe care s-o alegem si s-o promovam pentru servicile bisericii0 Iata un
raspuns pe care l-am primit in timpul unui priveg+i pentru Daniel :aleanu! diri'or de orc+estra la
8ell"loEer! .ali"ornia:
Ar trebui sa ne dam seama ca Dumneeu vede /alt"el/ realitatea noastra si ca <l patrunde dincolo
de observatiile estetice super"iciale. 4uica este o colectie armonioasa de vibratii produse in
di"erite "eluri. .antul! de e,emplu! este o vibratie a corilor vocale. Dumneeu nu are insa
literalmente o urec+e de carne cu care sa "ie impresionat de vibratii. <l este sensibil la alt"el de
vibratii! la cele ale inimii. Daca corile inimii vibreaa in inc+inare si adorare! in multumire si
lauda! atunci da! melodia Ii este placuta Domnului. Daca insa inima nu participa si nu vibreaa!
celelalte vibratii ale corilor vocale nu-6 impresioneaa pe Dumneeu. Dumneeu este Du+
patrunator. <l nu se uita la ceea ce ibeste privirea! ci se uita la inima. Din pacate! cei ce discuta
muica bisericeasca "ac selectii baate prioritar pe genuri si categorii muicale! 'udecand estetic!
nu du+ovniceste. In "iecare i insa! pe toata supra"ata pamantului Dumneeu asculta cea mai
variata gama de cantece posibile. De la murmuratul esc+imosilor si pana la trepidantul ritm al
tobelor a"ricane. 2e,tul ;cripturii nu contine nici macar o singura nota muicala. Nu e,ista o
muica /inspirata/. <,ista in sc+imb o reglementare a inc+inaciunii: /Dumneeu este Du+ si cine I
se inc+ina 6ui trebuie sa I se inc+ine in Du+ si in adevar/. .ele doua dimensiuni ale reglementarii
"ac apel la intensitatea trairii si la continutul de doctrina al te,tului. - 4.4.
Daca poeia este /muica mintii/! atunci muica este /poeia/ su"letului!
de aceea ne place si muica "ara cuvinte. - 4.4.
4uica trebuie sa aduca "oc in inimile barbatilor
si lacrimi in oc+ii doamnelor. - 8eet+oven
4uica L o imensa c+eltuiala de preciie pentru a obtine vagul. 1R3 4uica e! intre toate! arta
cea mai lipsita de trup: ca un inger care lucreaa asupra pamantului din noi! asupra a ceea ce! in
noi! e pamant arabil. - ?eorge <nescu
Daca n-ai vaut niciodata copacii batand din palme si muntii cantand nu este pentru ca asa ceva
nu se intampla. 7oaga-6 pe Dumneeu sa-ti desc+ida urec+ile si oc+ii si atunci vei putea reintra
in sim"onia creatiei.
NAIVITATE
6a cei mici! naivitatea este inocenta; la cei mari! ea este ... inconstienta!
NASTERE DIN NOU
.a si nasterea biologica! si nasterea spirituala isi are durerile ei.
NASTURI
.and un barbat are nasturi lipsa la camasa si sosetele gaurite
trebuie sa "aca unul din doua lucruri: sa se insoare sau ... sa divortee.
NATURA
5lorile sunt poeia pamantului! tot asa cum stelele sunt poeia cosmosului.
NADEJDE
Nu e,ista nici un medicament mai puternic! nici o motivatie mai mare
si nici un tonic mai bun ca o anticipatie placuta a viitorului.
&nii privesc inainte si vad un s"arsit "ara nade'de!
altii vad o nade'de "ara de s"arsit.
NEBUNIE
;e spune ca un om din patru este putin deran'at mintal. ?andeste-te repede la cei mai buni trei
prieteni pe care ii ai si! daca ei ti se par sanatosi! sa sti ca despre tine este vorba.
NECAZURI
Necaurile ne a'uta sa "acem cunostinta cu noi insine.
Anunt pe "irma unei 8iserici: /Daca aveti necauri! intrati si spuneti-ne cum va putem a'uta; daca
nu aveti necauri! intrati si spuneti-ne cum de reusiti./
Daca tot trebuie neaparat sa spui cuiva despre necaurile tale!
nu-ti plictisi prietenii cu ele -- spune-le dusmanilor tai!
ei se vor bucura din inima sa auda despre ele!
Necaurile noastre sunt de doua "eluri: nenorocirea noastra sau norocul altora.
5ii bucuros cand necaurile au a'uns la culme -
orice ti s-ar intmpla! nu poate sa-ti "ie decat mai bine.
<,amineaa-ti cu atentie necaurile si vei descoperi probabil ca
pe multe dintre ele este stampilat in dreptul "irmei producatoare numele tau.
Nu-ti trambita necaurile. ;ingurii oameni care se bucura sa le auda
sunt avocatii si psi+iatrii! dar ... ei sunt platiti pentru asta!
Necaurile ne "ac bine! ne a'uta sa ne cunoastem prietenii.
Dumneeu este nu numai un a'utor in necauri!
ci mai ales un a'utor ca sa nu a'ungem in necauri.
Dumneeu ne duce la apa adanca ca sa ne spele! nu ca sa ne inece.
NECREDINTA
Imparatul roman Iulian 13A#-3A33 l-a intrebat ironic pe un soldat crestin: /.e "ace acum dulg+erul
naarinean/0 7aspunsul a "ost: /Iti pregateste sicriul! imparate/! Preciarea soldatului s-a implinit
in scurt timp.
7aspunandu-i in scris unui necredincios care-i trimisese o /epistola/ critica! un con"erentiar
crestin a scris: /Domnule! daca aveti in posesie ceva mai bun decat /predica de pe munte/ sau
decat /pilda "iului risipitor/; daca aveti un cod de morala superior celor ece porunci si daca aveti
vreo lucrare care sa-mi descopere un viitor mai "rumos si un 2ata mai iubitori decat Noul
2estament! va rog sa-mi mai scrieti cat de curand./
N-a mai venit nici o scrisoare...

NEHOTARARE
Inca o data ma conving ca +otararile mele sunt!
de "apt! eitari esuate. - 9ctavian Paler
NEMULTUMIRE
5oarte putini isi dau seama ca ne-multumirea este un mare pacat. Prin ea! Diavolul a trantit la
pamant o sumedenie de oameni. ?anditi-va doar la ceea ce i-a "acut <vei. 5emeia aceasta a
avut tot ce-si putea dori. Nici geloasa nu avea de ce sa "ie! caci barbatul ei nu vause nici o alta
"emeie in a"ara de ea. ;i totusi! ... Dumneeu i-a interis un singur lucru! <i bine! aceasta
intericere! "olosita de Diavol! a treit nemultumirea <vei si a cauat prapadul rasei umane.
?anditi-va ce multe ne lipsesc noua astai si va veti da seama ca Diavolul ne poate "ace +arcea-
parcea prin nemultumire.
Nemultumirea este o "orma a orgoliului si a mandriei care socoteste ca nu i se da tot ceea ce i se
cuvine. De aceea! nemultumirea nu se poate vindeca decat prin pocainta.
Nemultumitul seamana cu porcul care mananca g+indele!
dar nu se uita in sus la ste'arul din care au caut.
.alea care ne desparte de mandrie este calea smereniei si a lepadarii de sine. .ine isi da seama
ca singurele lucruri pe care le merita sunt 'udecata si iadul vesnic! va multumi pentru +arul iertarii
si va primi apoi! "ara nici un merit! toate incercarile si binecuvantarile vietii.
5loarea "rumos mirositoare a smereniei
nu creste decat pe mormantul lepadarii de sine.
4ultumirea se uita la ce are; nemultumirea! la ce are ... vecinul!
Pentru eternicii nemultumiti! 'umatate din viata ne este ruinata de parinti!
iar cealalta 'umatate de copii.
5ugim de "um! dar dam navala la "riptura.
NEMURIRE
9rice slu'itor al lui Dumneeu este nemuritor pe durata unei insarcinari primite.
NENOROCIRE
Nenorocirea este doar un punct de vedere.
Durerea ta de dinti s-ar putea sa-i "ie "oarte placuta ... dentistului.
9 serie intreaga de nenorociri se nasc pentru ca cei ce muncesc nu gandesc
si pentru ca cei ce gandesc nu muncesc.
NERABDARE
Dumneeu a creiat lumea in sase ile.
Noi incercam sa ne reolvam toate problemele in doar cinci ...
NERVOZITATE
9 "emeie a "ost vindecata de nervi printr-o singura viita la medic.
Acesta i-a spus ca! daca se mai repeta! este un semn de ... batranete.
NIMIC
Dumneeu a "acut toate lucrurile din /nimic/. Pana ce nu te vei /nimic/!
Dumneeu nu poate "ace mare lucru din tine. - 4artin 6ut+er
NORMAL
Daca vrei sa a"li cat de normal esti intreaba-te:
.um ar "i lumea daca toti ar "ace la "el ca mine0
NOROC
:anturile si valurile il "avorieaa intotdeauna pe cel mai bun marinar.
6a bara c+ioara Dumneeu ii "ace cuib.
NOSTALGIE
In multe cauri! a "i nostalgic inseamna sa tan'esti
dupa locul in care ... oricum nu te-ai mai intoarce!
NUME
Numele multor oameni apar in iar doar de trei ori in viata: cind sunt prea mici ca sa citeasca!
cand sunt prea visatori ca sa citeasca si cand sunt prea morti ca sa citeasca.
5iecare om are trei nume: numele de "amilie pe care l-a mostenit! numele propriu pe care i l-au
dat parintii si renumele! pe care si-l "ace singur.
NUNTA
9 casa mica! dar ingri'ita!
9 gradinita "rumos plivita
si o nevasta indragostita
- 2rei lucruri pentru o "ericire negraita!
Nu toate "etele care se marita sunt "ericite! unele doar ... trium"atoare!
2ortul de nunta este singura pra'itura
care-ti poate provoca indigestii ... toata viata.
.auta pe cineva care sa stea langa tine la greu si atunci nu te vei mai simti niciodata singur! Nici
soarta si nici gloata nu se arunca repede asupra la doi.
De ce plang unii parinti la nunta copiilor lor0 Din caua c+eltuielilor.
4ulte "ete aleg sa se casatoreasca cu barbati care seamana cu tatii lor ...
si oamenii se mai mira ca mamele plang la nunta!
.ea mai periculoasa mancare pe care o poate manca un barbat
este ... tortul de nunta.
Nunta: o ceremonie prin care barbatul isi pierde controlul de sine.
.el ce-i "ace prea multa curte unei "ete va s"arsi de obicei dincolo de gard.

OBEZITATE
;ti ca esti prea gras cand ai iesit din dus si te bucuri ca ... s-a aburit oglinda!
Nici o "emeie nu este grasa; doar prea scunda pentru greutatea ei.
&n sot din Nevada se plangea prietenilor spunand ca sunt doua motive pentru care sotia lui nu
mai vrea sa poarte roc+ia de anul trecut: N-o mai vrea si ... n-o mai incape.
OBICEIURI
6a inceput! ne "acem obiceiuri! iar apoi obiceiurile ne "ac pe noi.
9biceiurile rele sunt mai usor de corectat astai decat maine. - proverb idis
OBOSEALA
9boseala este cea mai moale perna.
OBSTACOLE
9bservam obstacolele din viata doar atunci
cand ne luam privirea de la scopul vietii.
OM
9mul este inca cel mai rapid si cel mai e"icient computer
care poate "i produs cu muncitori necali"icati.
<,ista trei "eluri de oameni: cei care produc evenimentele! cei care sunt miscati de evenimente si
cei ce +abar n-au despre ceea ce se intampla.
5ii un asemenea om si traieste o ast"el de viata! incat! daca toti ceilalti ar "ace ca tine! imparatia
lui Dumneeu ar cobori pe pamant.
Dumneeu l-a "acut pe om intr-un "el "oarte intelept: <l i-a "acut sase ori"icii prin care poate primi
in"ormatii si numai unul singur prin care poate da in"ormatii altora.
6umea omului modern s-a trans"ormat intr-o societate nevrotica si plina de nelinisti. 6umea lui
Dumneeu este cu totul alt"el: plina de pace! ec+ilibrata! niciodata in panica sau in cria de timp.
Asemanator animalelor! omul este "acut din pamant;
neasemanator lor! el poate deveni un cetatean al cerului.
9mul este un parado, dureros. Numai el reuseste sa tan'easca dupa Dumneeu
si sa incerce sa se ascunda de "ata 6ui in aceeasi "ractiune de secunda.
Pentru o "emeie! un barbat este un simbol al poitiei sociale; pentru un barbat! o "emeie este un
simbol al placerii. Nu este de mirare ca societatea umana este "ascinata de poitiile sociale si de
placerile carnii.
9mul cel mai servil cu superiorii este de obicei acelasi om care este tiranic cu subordonatii. .eea
ce da celor dintai ia de la cei de pe urma.
9ricine poate "i politicos cu un rege. 2rebuie insa! sa "i un om deosebit
pentru a putea "i politicos cu cersetorii.
A "ost un timp cand imi placeau oamenii destepti.
Astai am a'uns sa nu-mi mai placa decat oamenii buni.
<ste mult mai usor sa iubesti omenirea ca intreg!
decat sa te indragostesti de vecinul de langa tine.
Ar trebui sa ne temem mult mai mult de slabiciunea cuiva! decat de taria lui.
9mul este o carte care spune lumii ceva despre autorul ei.
<,ista doua "eluri de oameni: cei care atunci cand intra intr-o camera spun:
/Iata-ma! Am venit!/... si cei care cand intra! spun: /Cei! Aici erati!/
9mul modern a invatat sa boare ca o pasare si sa inoate ca un peste;
nu-i mai ramane decat sa invete si sa traiasca ca ... un om!
9ricare le-ar "i di"erentele! e,ista o trasatura comuna tuturor oamenilor de e,ceptionala valoare si
anume: ei nu sunt niciodata /solemni/. ;-ar putea sa "ie seriosi! retinuti sau evlaviosi precum
catedrala! dar ei nu-si dau importanta lor insile cautand sa pastree o solemnitate stearpa.
9amenilor de valoare le este caracteristica voiosia si "ranc+etea copilariei care supravietuieste in
ei la orice varsta! devenind sursa misterioasa a puterii lor e,traordinare de perceptie.
ONOARE
;ingurul lucru pe care ti-l poti da si ti-l poti tine in acelasi timp
este cuvantul de onoare.
Nu e,ista imparat care sa nu "i avut macar un sclav printre stramosii lui si! tot asa!
nu e,ista sclav care sa nu "i avut un imparat printre rudele lui indepartate.
OPORTUNITATI
9caiile mari pentru a "ace bine altora vin rar!
dar cele mici ne incon'oara toata iua.
OPTIMISM
&nii oameni sunt nemultumiti ca tranda"irii au spini;
eu sunt "ericit ca tranda"irul cu spini are "lori asa de "rumoase.
9ptimistul gaseste o ocaie in "iecare situatie di"icila.
Pesimistul gaseste ceva di"icil in orice ocaie.
&n pesimist este unul care! atunci cand trebuie sa aleaga dintre doua lucruri rele!
le alege pe ... amandoua!
&n manager destept anga'eaa optimisti ca vanatori
si pesimisti la departamentul de credit.
Daca si tu iti pieri increderea in tine! votul va "i in s"arsit unanim.
Ne"ericirea n-a inventat niciodata nimic.
;unt oameni care Il critica pe Dumneeu pentru ca a pus spini pe tulpina tranda"irilor; altii Ii
multumesc ca a pus tranda"irii pe ramurile cu spini.
9ptimistul ise: /6a anul vom cersi cu totii./
Pesimistul ii raspunse: /De la cine0/
9ptimistul rade ca sa uite; pesimistul uita sa rada!
&n pesimist tan'este dupa iua de maine ca sa poata s-o regrete pe cea de ai!
.el mai e,agerat dintre optimisti crede ca traim timpuri e,traordinar de "rumoase.
Pesimistul se teme ca s-ar putea sa "ie adevarat.
Iata un punct in care optimismtul si pesimistul se intalnesc: optimistul se bucura ca traieste in cea
mai buna lume cu putinta! pesimistul se teme ca ... asa este.
.and miroase "lorile! pesimistul se uita in 'ur dupa o inmormantare!
Nu te teme niciodata de umbre; ele arata ca undeva straluceste o ... lumina!
Pesimistul su"era de rau de mare in toata calatoria vietii.
Nu "ii prea optimist! <ste imposibil sa ambesti si sa "luieri in acelasi timp.
&n pesimist n-are motor! un optimist n-are "rana.
&n om de succes are motorul unui optimist si "rana de mana a unui pesimist.
Pesimistul su"la in lumanare ca sa vada cat de intunerec este.
;unt oameni care se pregatesc atat de minutios pentru ilele ploioase
ca nici nu se pot bucura de ilele senine.
<,ista doua "eluri de oameni: cei care cred ca e,ista doua "eluri de oameni
si cei care cred ca ... nu este c+iar asa de simplu.
Nu e,ista doi oameni la "el; si "iecare din ei se bucura de aceasta.
Privind la "ocul care-i mistuia laboratorul in valoare de cateva milioane de dolari! 2+omas <dison
a murmurat spre un anga'at de langa el: /<ste ceva bun si in asta. A disparut urma atator
e,periente nereusite!/
ORATORIE
/:orbeste "oarte bine! Daca ar avea si ceva de spus ar "i minunat!/
4ulte predici sunt plicticoase pentru ca vorbitorii tot incearca
sa raspunda la intrebari pe care nu si le pune nimeni.
;e cere mult mai mult cura' sa-i vorbesti unui singur su"let!
decat sa vorbesti in "ata unei multimi imense.
ORBIRE
Daca /dragostea este oarba/!
cum se "ace ca atati barbati sunt atrasi de "emeile "rumoase 0
ORIGINALITATE
5iecare se naste un /original/@ si moare o /copie/.
OSPITALITATE
.ea mai mare per"ormanta in ospitalitate este
sa-i "aci pe musa"iri sa se simta /ca la ei acasa/!
in momentele in care c+iar ti-ai dori ca ei sa "ie la ei acasa.
OU
&n ou este o gaina potentiala.
PACE
Daca lupta pentru pace va mai dura mult!
nu vor mai e,ista ... supravietuitori!
.+ristos 4antuitorul ne aduce pacea cu Dumneeu;
.+ristos Domnul ne aduce pacea lui Dumneeu.
Nu va "i pace pe pamant
atata vreme cat nu este invitat si Dumneeu la .on"erintele de pace.
Pacea este o perioada de neliniste dintre doua raboaie.
/6upta pentru pace/ este un nonsens
asemanator cu e,presia /petrecere trista./
Nimeni nu poate inc+eia pace cu Dumneeu
"ara a semna o declaratie de raboi cu ... diavolul.
Pacea launtrica este reultatul unei a'ustari interioare
la voia lui Dumneeu.
PARADOX
<ste carag+ios cum nu suntem niciodata prea batrani
pentru a invata un nou "el de a ne "ace de ras!
Daca recunosti ca n-ai dreptate! cand n-ai dreptate! ai dreptate!
.ele mai importante lucruri din viata nu sunt niciodata ... /lucruri!/
&n barbat se plange acasa de gustul mancarii
si la restaurant de ... pretul ei.
;aracul are necauri pentru ca n-are bani!
... bogatul pentru ca-i are.
In general! toate generaliarile sunt gresite.
Nici o a"irmatie nu este corecta.
.and ai dreptate! ti se da dreptate;
cand n-ai dreptate! nu ti se da dreptate!
&nul din parado,urile vietii este acela
ca cei tineri vor sa "ie putin mai in varsta!
iar cei batrani vor sa "ie cu mult mai tineri.
Avem religie destula ca sa uram!
dar insu"icienta pentru a ne iubi unii pe altii.
Nimeni nu stie mai multe lucruri rele despre noi decat noi insine si totusi!
avem cea mai buna parere despre noi insine.
Parado,ul medicului: in caurile in care a reusit! are de a "ace cu oameni care nu vor mai da
niciodata pe la el! in caurile nereusite are cei mai credinciosi pacienti.
.ine se naste o data! moare de doua ori;
cine se naste de doua ori! moare o singura data.
4ai bine sa nu te "i nascut de "el! decat sa nu te nasti si din nou.
9ricat ar parea de ciudat! bucuria este inmultita cand este ... impartita cu altii.
<,ista crestini barbosi care su"era de ... imaturitate!
PARCARE
In trecut oamenii erau pe drumuri din caua saraciei.
Astai! din caua semnelor de /parcarea interisa./
PASTE
Alti oameni au spus: /9! daca as mai putea trai putin!
as pune pe roate o imparatie./ .+ristosul din ?alileia a spus:
/<u am s-o "ac prin moarte./
Iata verbele "olosite in iua de Paste:
/:ino!/! /:edeti!/! /Duceti-va!/ si /;puneti!/
4esa'ul nostru: &n .+ristos inviat pentru o lume muribunda.
5ara dimineata invierii! nici .raciunul
si nici :inerea 4are n-ar avea nici o insemnatate.
Pastele incununeaa cu diamantul certitudinii
nade'dea umana dupa nemurire.
.ea mai buna veste venita vreodata in lume
ne-a parvenit dintr-un mormant!
Prin mesa'ul invierii avem o nade'de "ara s"arsit
in loc de un s"arsit "ara nade'de.
Nu putem intra in cer! daca nu intra mai intai cerul in noi.
;ingurul cuvant care "ace di"erenta
dintre crestinism si celelalte religii este: Inviere!
4ulte +aine noi de Paste costa de ece ori mai mult decat darnicia
pe care i-o dam lui .+ristos la ;erbarea Invierii.
Daca desavarsitul .reator a ales sa atinga cu puterea Invierii 6ui inima bobului rece si neinsu"letit
de grau si-l "ace capabil sa strabata victorios idurile inc+isorii lui de pamant! oare va negli'a <l
su"letul omului! care a "ost "acut /dupa c+ipul si asemanarea ;a/0
.redinta in viata vesnica este strict necesara atat pentru
sanatatea intelectuala! cat si pentru sanatatea morala.
PATRIOTISM
2eritoriul este doar trupul unei natiuni!
oamenii care-i locuiesc vaile si dealurile
ii sunt su"letul! spiritul! viata.
Patriotismul este convingerea ca tara ta este mai buna decat celelalte!
pentru simplul motiv ca te-ai nascut tu in ea! - ?eorge 8ernard ;+aE
De cele mai multe ori! patriotismul nu este altceva
decat o "orma de egoism generaliat!
PACAT
Poti sa nu pacatuiesti de "rica. < o treapta in"erioara! buna si ea. 9ri din dragoste: cum o "ac
s"intii si caracterele superioare. Dar si de rusine. 9 teribila rusine! asemanatoare cu a "i "acut un
lucru necuviincios in "ata unei persoane delicate; a "i trantit o vorba urata in "ata unei "emei
batrane! a "i inselat un om care se increde in tine. Dupa ce 6-ai cunoscut pe .+ristos iti vine greu
sa pacatuiesti! ti-e teribil de rusine- N. ;tein+ardt
9rice lucru care distruge sau slabeste
"iinta si personalitatea umana este un pacat.
.ontrariul pacatului nu e virtutea!
contrariul pacatului este libertatea. - Bier*egaard.
.u cat "aci mai mult ce-ti place! cu atat iti place mai putin ce "aci.
.restinul n-a pierdut putinta de a pacatui! ci dorinta sa pacatuiasca.
Pacatul nu este daunator pentru ca este interis!
ci este interis pentru ca este daunator!
Nici un om care se gandeste serios la ce inseamna pacatul! mai vrea apoi de buna voie sa-l si
comita. ?andeste pentru un minut inainte de a savarsi un pacat si spune-ti: /6ucrul acesta ma va
duce in iad/. Imagineaa-ti apoi toata groavia unei su"erinte "ara s"arsit! despartit de Dumneeul
care poate o"eri iertare. Iti garante ca nu vei mai pacatui. ?andeste-te apoi la "rumusetea cerului
si la privilegiul posibil ca tu sa a'ungi acolo si! iarasi iti garante! nu vei pacatui. - ;t. Dionisus
.restinii ar trebui sa poarte oc+elarii mortii. /Tualitis unus Uuiscue est! talia et sibi videntur /-
9mul priveste spre toate lucrurile din prisma dispoitiei pe care o are. 6a manie! nu vedem decat
o singura alternativa; tot asa in pasiunea dragostei! in lacomia de avere si in ambitie. 5ie ca
/memento mori/ 1aduti aminte ca vei muri3 sa "ie intotdeauna inaintea oc+ilor tai. - ;avanarola
.el mai bun mod de a dovedi ca un bat este stramb!
nu este cearta de vorbe! ci sa pui alaturi de el un bat drept. - 4oodD
/Pacatul!/ 9 clipa de placere si-o vesnica durere.
Dumneeu ne iubeste su"icient ca sa ne accepte asa cum suntem!
dar ne iubeste mult prea mult ca sa ne lase asa cum suntem.
Preturile pot sa scada sau sa urce! dar pretul pentru pacat
va ramane intotdeauna acelasi: moartea.
Daca ramane .+ristos! pleaca pacatul!
daca ramane pacatul! pleaca .+ristos.
Daca ;ocrate ar intra in camera!
toti ne-am ridica in picioare ca sa-i dam cinste!
dar daca ar intra Isus .+ristos! i-am cadea cu totii la picioare.
- Napoleon 8ounaparte
Natura ne "ormeaa! pacatul ne de"ormeaa!
scoala ne in"ormeaa! societatea ne re"ormeaa!
dar numai .+ristos ne poate trans"orma.
.el mai scump lucru din lume este pacatul.
Nu e,ista pacate noi! doar pacatosi noi. - 8illD ?ra+am
Doar putini sunt dusi in ispita! cei mai multi merg singuri acolo.
Poti sa-ti alegi pacatele! dar nu le poti alege si consecintele.
PARERE
4a'oritatea oamenilor! arunci cand iti cer parerea!
nu-ti vor s"atul ci doar ...spri'inul.
PARINTI
Necaul cu noi! parintii! este ca
de indata ce ne-am cali"icat suntem scosi la pensie.
Nu e,ista copii ilegitimi! doar parinti ilegitimi.
&nul din motivele pentru care anumiti copii umbla in grup noaptea pe strai
s-ar putea sa "ie ca le este "rica sa stea ... singuri acasa.
.opiii cuminti au de regula parinti ... cuminti.
<,ista doua creaturi care dorm in picioare:
caii si parintii copiilor sub un an.
Avem mereu pretentia sa vedem copiii altora purtandu-se
cum ar "i trebuit sa se poarte si ai nostri.
.ei mai multi dintre noi a'ungem parinti inainte
de a inceta sa mai "im copii.
PARTASIE
Nu este bine pentru un om sa traiasca singur
- si nici pentru o denominatie!
.ei mai multi crestini nu au partasie cu Dumneeu;
ei au partasie unii cu altii! vorbind /despre Dumneeu./
PARTINIRE
9c+ii nu vad cand inima le spune sa nu priveasca.
Dorinta ascunde adevarul la "el cum noaptea ne ascunde drumul.
PEDAGOGIE
2rateaa-i pe oameni ca si cum ar "i ce trebuie sa "ie
si-i vei a'uta sa devina ce sunt in stare sa "ie. - =.>. von ?oet+e
Incercand sa le dau elevilor mei primele notiuni de gandire matematica! i-am intrebat: /Daca stiti
cat "ac sapte palarii identice! cum puteti a"la cat costa una singura0/ &n nadravan de #) ani mi-a
raspuns: /Intrebam vanatoarea/.
Invatatorul l-a intrebat pe 4ircea: /.um imparti #) bucati de carto"i la %) de oameni0/
/Ii "ac pireu! doamna/! a raspuns el.
PENSIE
6a A- de ani! omul acumuleaa su"icienta e,perienta
ca sa poata "i scos la pensie.
PERSEVERENTA
4ai toate marile realiari au "ost reultatul perseverentei asidue:
- 2+omas <dison a inventat becul electric dupa nu mai putin de -.))) de incercari nereusite.
- 5ullton a "ost obiectul +aului si bat'ocorii generale cand a propus instalarea unui motor cu
aredere interna pe corabii si barci de transport.
- Albert <nstein a caut la primul e,amen de admitere la universitate.
- 5ratii >rig+t au o"erit planurile primului avion ?uvernului American! dar au "ost re"uati.
- Podarevs*i! celebrul pianist si om de stat ce+! a "ost descura'at la inceput de o pro"esoara de
pian care l-a re"uat pe motiv ca degetele de la maini erau prea mici si nu puteau cuprinde o
octava.
Nu este de mirare ca 8iblia spune: /4ai mult "ace s"arsitul unui lucru decat inceputul lui/ si /.ine
pune mana pe sabie sa nu se laude ca cel ce o pune 'os/.
/Am pierdut o batalie! nu insa si raboiul!/ - Napoleon 8ounaparte
/;titi cum a a'uns melcul pe corabia lui Noe0
Incet! dar cu rabdare si perseverenta!/ - .. C. ;purgeon
&ltima data cand ai esuat! te-ai oprit pentru ca ai gresit
sau ai gresit pentru ca te-ai oprit0
2ine-te de treaba pana cand unul dintre voi este dat gata.
;-ar putea ca unii sa reuseasca pentru ca au "ost destinati s-o "aca!
dar ma'oritatea reusesc pentru ca sunt determinati s-o "aca.
In con"runtarea dintre paraias si stanca! paraiasul castiga mereu!
nu prin tarie! ci prin perseverenta!
;-ar putea ca geniul sa inceapa anumite lucrari!
dar munca este intotdeauna aceea care le termina.
/;ub picaturi ce cad si stancile scad!/
PERSONALITATE
.ea mai buna metoda de a "i /cineva/ este sa "i tu insuti.
PESIMISM
:ei /9ptimism/
PICNIC
6ocul ideal pentru un picnic este /ceva mai incolo./
PISALOG
.el care crede ca le stie pe toate este "oarte enervant mai ales pentru noi!
cei care! oricum! le stim pe toate.
PLICTISEALA
Nicio indeletnicire nu este plicticoasa
daca vedem un scop al lui Dumneeu in ea.
POCAINTA
Nu poate "i vorba de o bucurie a mantuirii! "ara o intristare pentru pacat!
caci la mi'loc este taina iertarii!
.and te lupti cu propria-ti constiinta si esti invins! ai castigat!
.onstiinta nu te poate opri sa "aci un anumit lucru!
tot ce poate ea "ace este sa te impiedice sa te bucuri de ceea ce ai "acut.
Dumneeu vrea inima noastra intreaga! dar se multumeste si cu una ... drobita.
<ste mult mai usor sa ne pocaim de pacatele savarsite in trecut!
decat de cele pe care tocmai vrem sa le "acem!
6a pocainta! Dumneeu nu ne scoate din lume! dar pune o lume noua in noi.
;ensibilitatea noastra "ata de pacat va "i intotdeauna
direct proportionala cu apropierea noastra "ata de Dumneeu.
.ei trei /7/ ai pocaintei: 7egret! 7emuscare! 7enuntare!
Dumneeu nu modi"ica nicodata +aina nepri+anirii ca sa-ti stea tie mai bine!
ci te sc+imba pe tine ca sa incapi mai bine in ea.
N-ar trebui sa ne "ie rusine sa recunoastem ca am gresit.
Aceasta este doar un alt "el de a spune
ca astai suntem mai intelepti decat am "ost ieri.
Nu te poti pocai devreme! caci nu stii cat de curand poate "i prea tariu ...
Pocainta este o sc+imbare de inima! nu de parere.
POLITETE
&nii spun ca politetea este molipsitoare;
atunci s-ar cuveni sa declansam o ... epidemie!
Politetea este cea mai ie"tina metoda de a ne "ace prieteni.
Politetea este ... contagioasa!
Nimic nu costa asa de putin! dar aduce un castig asa de mare ca politetea.
POLITICA
In apa si in sistemele politice tulburi!
ce este mai "ara continut! se ridica deasupa.
.el mai desavarsit politician a "ost .risto"or .olumb. <l +abar n-avea unde merge! calatorea
intotdeauna pe banii altora! iar cand a realiat ceva! +abar n-a avut despre ce era vorba!
Puterea corupe! iar puterea absoluta corupe in mod absolut.
&n stomac gol este un prost consilier politic.
POLITISTI
&nii oameni sunt asa de usori! ca!
daca le pui un c+ipiu pe "runte! /se dau peste cap./
POTENTIAL
9rice om! oricat de bun ar "i! ascunde inauntrul sau un altul si mai bun.
PRACTICA
2eoria! ca teoria! dar practica ne omoara.
A trai nu inseamna a invata! ci a pune in practica.
PREDICATORI
<,sita doua posibilitati de a raspandi lumina: sa "i tu luminarea sau sa "i oglinda care o re"lecta.
;ingura sursa de lumina spirituala este Dumneeu! noi suntem doar oglinile in care se
marturiseste slava 6ui.
A-ti place sa predici este una! iar a-i iubi pe cei carora le predici este alta!
.e este un predicator0 9mul a'uns! "ara indoiala! in stapanirea unui adevar! dar nu intotdeauna si
stapanit de acest adevar. - <mil .reanga
6umea a pirdut multi a"aceristi groavi ... pentru ca s-au "acut predicatori!
.ea mai puternica parte a predicii este omul care o rosteste.
A predica bine inseamna a spune tot ce trebuie spus si ... nimic mai mult!
Iona a invatat in pantecele pestelui mai mult decat invata unii in ;eminar.
Predicatorul care nu evang+elieaa! se "osilieaa.
2oti predicatorii ar trebui sa-si dea seama ca atunci cand ei predica!
Dumneeu este in audienta.
.and ascultatorii nu sunt insetati! predicile par ... seci.
&nii tineri intra in lucrare pentru ca li se pare mai usor sa te ridici
si sa tipi la altii decat sa stai 'os si sa asculti.
4are parte din secretul predicarii este sa sti sa raspuni la intrebari pe care! de obicei! oamenii
nu si le pun. 2ot asa cum arta iaristicii este sa le spui cititorilor ca /Predescu a murit/ cand ei nici
nu stiau ca Predescu e,ista!
Pune mai mult "oc in predicile tale. Alt"el! mai bine pune-le pe "oc!
=o+n .no, era asa de celebru pentru puterea rugaciunilor lui! ca pana si regina Angliei a a'uns sa
spuna ca se teme de rugaciunile lui mai mult decat de toate armatele <uropei. - .+arles 5inneD
Puterea rugaciunilor lui 6ut+er si a tovarasilor lui a "rant lantul traditiilor seculare si a eliberat
natiunile de sub blestemul "ormalismului! ducandu-le la picioarele crucii lui Isus. Prin rugaciune!
=o+n .no, a luat parca in brate intreaga ;cotie si a "acut sa tremure tiranii vremii. >+ite"ield!
dupa un indelungat timp de rugaciune in"ocata in ascuns! a iesit in arena sociala a timpului si a
smuls /din g+iara leului/ mai mult de o suta de su"lete intr-o singura i. - D. 6. 4oodD
&nii lumineaa ca soarele! care arde din sine; altii! ca cel ce tine o lampa in mana. Asta e
di"erenta: 6umina Domnului si lumina omului ... 1Nicolae Iorga3
Nu ma supun neconditionat decat celui care! la randul lui!
se supune pe deplin lui Dumneeu. - <mil .reanga
2oti vrem sa trans"ormam umanitatea!
dar nimeni nu se gandeste sa inceapa cu sine insusi.
/Am ascultat multi oratori celebrii!/ i-a spus 6udovic al PI:-lea lui 4assillon! /si am "ost incantat
de ei. De cate ori te ascult insa pe tine! plec nemultumit de mine insumi./ .red ca acesta este cel
mai mare compliment care i se poate "ace unui predicator.
&n c+ibrit aprins in bena noptii aduce mai multa lumina
decat un re"lector in amiaa insorita.
9ricat ai bate magarul! cal nu se "ace.
5iecare aude numai cat pricepe.
Nici o lumanare din 8iserica nu poate inlocui "lacara din inima preotului.
Pe langa atotputernicia lui Dumneeu! cea mai "ormidabila "orta care poate in"luenta viata celor
din 'ur este "rumusetea tacuta a unei vieti traite in s"intenie.
<ste o mare di"erenta intre a spune ceva si a avea intr-adevar ceva de spus ...
5aptul ca un lucrator nu are succes intr-un anumit loc nu inseamna intotdeauna ca nu are +ar sau
ca nu are ce cauta in lucrare. &neori asta inseamna pur si simplu ca Dumneeu il vrea in alta
parte.
Nu vorbi din var"ul buelor! ci din adancul inimii.
.a sa a'ungi stapanesti 8iblia! trebuie ca mai intai sa te stapaneasca ea pe tine.
9 predica buna trebuie sa aibe o introducere buna si o inc+eiere buna;
amandoua tinute "oarte aproape una de alta ...
.and n-au adancime! unii vorbitori cauta sa compensee prin ... lungime!
;unt doua categorii de vorbitori; unii care n-au nevoie de nici o introducere si altii
care ... nu merita nici un "el de introducere.
.ele trei reguli pentru reusita in vorbirea publica:
stai la subiect! stai in timpul acordat si stai ... 'os!
&n vorbitor a spus in introducerea discursului: /Dupa cate inteleg eu! misiunea mea este sa va
vorbesc! iar a dumneavoastra este sa ascultati. ;per din toata inima sa terminam in acelasi timp/.
&n vorbitor nepregatit a inceput cu o gluma: /Avem ceva in comun: dumneavoastra nu stiti
despre ce va voi vorbi si nici eu n-am nici cea mai vaga ideie/.
&na din ga"ele celebre s-a intamplat cand un mare demnitar de stat a starnit +o+ote de ras cu
"raa: /Inainte de a-mi incepe discursul a-si vrea sa va spun ceva./
Predica este casa; ilustratiile sunt "erestrele prin care intra lumina.
;otia catre predicator: /4i-a placut predica ta! dragule!/ Predicatorul: /.are dintre ele0 .ea pe
care am avut de gand s-o spun! cea pe care am spus-o! cea pe care ai inteles-o tu sau cea
stralucita pe care mi-am spus-o mie insumi in drum spre casa0/
&n vorbitor a e,plicat odata care este motivul pentru care "oloseste notite. 9 doamna din sala s-a
aplecat spre cea de alaturi si i-a is: /Daca nici el insusi nu tine minte ce vrea sa ne spuna! cum
de se asteapta sa tinem noi minte0/
;-ar putea sa nu-ti placa de predicatorul tau. Iata o /reteta/ cu s"aturi care te pot a'uta sa scapi de
el:
#. Priveste-l in oc+i in timpul predicii; din cand in cand mai spune cate un: /Amin!/ :ei vedea ca te
va lua in serios si va predica pana la epuiare.
%. Du-te la usa si strange-i calduros mana. 6auda-i predicile. :a muri de inima.
3. 9"era-te sa-l a'uti cu orice este nevoie in adunare. ;urpria ii va produce cu siguranta un soc
nervos.
(. Daca nimic din cele de mai sus nu reuseste! iata o metoda "ara gres: .onvinge 8iserica sa se
roage pentru el. In curand va "i asa de bun ca il va c+ema o alta 8iserica mai mare si te vei scapa
de el.
Pentru a predica bine nu este su"icient sa stapanesti subiectul!
trebuie ca si subiectul sa puna stapanire pe tine!
Nu te pierde cu "irea daca predicatorul din 8iserica ta nu este talentat;
si de la o lumanare plapanda poti aprinde o torta si poti raspandi apoi in 'ur lumina.
PREJUDECATA
&nii sunt atat de ingusti la minte ca
trebuie sa-si stivuiasca pre'udecatile pe ... verticala!
Nu-l 'udeca pe om dupa +aine;
Dumneeu a "acut omul! croitorul ... +ainele!
De obicei vedem lucrurile nu asa cum sunt ele! ci asa cum suntem ... noi.
&n om cu pre'udecati nu gandeste! ci doar isi rearan'eaa convingerile.
PRESEDINTI SI DIPLOMATI
&n iar cinstit si o 8iblie in "iecare casa; o scoala buna si o 8iserica in "iecare cartier! toate
apreciate si promovate asa cum se cuvine! iata caramiile temeliei pe care trebuie aseate
virtutea! moralitatea! libertatile civile si individuale.
- 8en'amin 5ran*lin
America de ;ud a "ost coloniata de spanioli! care au cucerit teritoriile manati de goana lor
nebuna dupa aur! dar America de Nord a "ost intemeiata de /pelegrinii/ care au venit in cautarea
unui loc in care sa i se poata inc+ina liberi lui Dumneeu. Aceasta este di"erenta "undamentala
dintre popoarele celor doua continente.
- A. 7. >ells
4oralitatea si religia sunt cei doi stalpi pe care se spri'ina societatea.
- ?eoge >as+ington
.ateodata ii poti pacali pe toti oamenii! pe unii ii poti c+iar pacali intotdeauna! dar intotdeauna si
pe toti oamenii! nu vei reusi sa-i pacalesti niciodata.
- Abra+am 6incoln
As vrea mai degraba sa "iu invins luptand pentru o caua care in "inal va trium"a! decat sa
biruiesc temporar luptand pentru o caua pierduta. - >oodroE >ilson
De"ectul inerent al capitalismului este o inegala impartire a binecuvantarilor! in timp ce de"ectul
inerent al comunismului este o distribuire egala a mieriei.
- >iston .+urc+ill
America este mare pentru ca America este buna. In clipa in care America va inceta sa mai "ie
buna! ea isi va pierde si maretia. - DEig+t D. <isen+oEer
9amenii unei tari au de ales: sau vor sa asculte de Dumneeu sau vor a'unge robi tiranilor. -
>illiam Penn
.u cat decade mai mult un ;tat! cu atata se inmultesc numarul legilor. - 2acitus
.ei ce slu'esc in "unctii publice nu trebuie sa se astepte sa "ie aprobati si laudati imediat si de
toata lumea. 2rebuie insa sa perseveram in orice conditii. 4ultumirea launtrica de acum! linistea
constiintei si gandul ca timpul si posteritatea ne va da dreptate! trebuie sa ne a'ute sa nu bagam
in seama glasurile galagioase ale detractorilor de ai. - 8en'amin 5ran*lin
/<u am sa ma pregatesc si am sa "iu gata; poate ca de undeva mi se va ivi si mie sansa./ -
Abra+am 6incoln
;colile care educa intelectul! dar nu imprima si moralitate inimii! nu "ac altceva decat sa-i
pregateasca pe cei ce vor c+inui maine societatea. - 2eodore 7osvelt
.rede-ma! domnule! ca nu trece nic macar o singura seara! oricat de obosit as "i! "ara sa citesc
ceva din .uvantul lui Dumneeu inainte de a ma duce la culcare.
- Douglas 4acArt+ur
/Pot pune mana pe telescop si ma pot uita spre lumi a"late la milioane de *ilometrii in spatiu! dar
ma pot duce in camaruta mea si pe genunc+i! in rugaciune! "ara telescop si "ara nici o alta
minunatie a te+nicii! pot sa vad mult mai bine cerul si ma pot simti mult mai aproape de
Dumneeu./ - ;ir Isaac NeEton
2oata iua trebuie sa-i bat la cap pe oameni sa "aca lucruri pe care ar trebui sa aibe bunul simt sa
le "aca si "ara insistentele mele. .am aceasta este toata puterea presidentiala de care dispun. -
CarrD ;. 2ruman
Nu stiu prea mult cine a "ost bunicul meu si nici nu ma prea intereseaa. ;unt mult mai preocupat
sa vad ce "el de om va a'unge nepotul sau! - Abra+am 6incoln
7ecunoasterea e,istentei unei 5iinte ;upreme este cea dintai si cea mai mare e,presie a
spiritului American. 5orma de guvernamant americana si stilul de viata american nu pot avea
"iinta "ara credinta in Dumneeu. - DEig+t D. <isen+oEer
Ale,andru! .ear! .arol cel 4are si eu am "ondat imperii. Dar pe ce le-am "ondat0 Pe "orta bruta.
Isus .+ristos a instaurat un imperiu baat pe iubire! iar la ora aceasta e,ista milioane de oameni
gata sa moara pentru <l. - Napoleon 8onaparte
2rebuie sa re"uam ideea ca ori de cate ori cineva calca legea! societatea! nu "aptasul! este de
vina. A venit vremea sa re"acem principiul american care spune ca "iecare este direct raspunator
pentru "aptele sale. - 7onald 7eagan
Nu-i poti intari pe cei slabi slabindu-i pe cei tari. Nu-i poti a'uta pe cei ce primesc salariu dand de
pamant cu cei c+emati sa-l plateasca. Nu-i poti a'uta pe saraci prin distrugerea celor bogati. In
ultima instanta! nu-i a'uti pe oameni "acand in locul lor ceea ce pot si ar trebui sa "aca ei insusi ca
sa se a'ute. - Abra+am 6incoln
/Dumneeu este opinia mea publica/ - Abra+am 6incoln
2remur pentru tara mea cand ma gandesc ca Dumneeu este drept.
- 2+omas =e""erson
PRETENTII
:iata ne da voie sa spunem ce ne dorim! dar in ma'oritatea caurilor
nu ne da decat ceea ce meritam.
PREVEDERE
.el ce se ingri'este doar de viata aceasta! dar nu se pregateste pentru vesnicie!
s-ar putea sa treaca drept om destept acum! dar va "i un nebun in vesnicie.
;ingurul lucru pe care-l poate cu adevarat castiga cineva
inainte de moarte este ... cerul.
PRIETENI
Dusmanii lui Dumneeu sunt intotdeauna "alsi prieteni ai omului.
.el ce-si doreste prieteni sa "aca bine sa "ie prietenos!
Pentru durerea ta! stai singur; la bucurie c+eama si pe altii;
numai asa vei avea tovarasi ne"atarnici. - N. Iorga
&n prieten este unul care-ti stie toate de"ectele si totusi
mai are oc+i sa-ti vada si calitatile.
:ei ramane "ara prieteni daca vei cauta sa ai unul "ara de"ecte.
<,ista un singur "el de prietenie! sunt multe "eluri de iubire. - N. Iorga
Prietenul care tine mereu mortis sa-ti indrepte greselile!
nu-ti este de "apt prieten! ci critic.
Iubind pe cineva! l-ai luat in su"letul tau! "ara ca el sa piarda ceva.
Daca au "i altcineva! te-ai imprietenii cu tine0
Prietenia este o "loare cu o crestere lenta.
.and cineva a a'uns in s"arsit sa se cunoasca bine pe sine
nu se mai mira de ce are asa de putini prieteni.
<ste in general stiut ca adevaratul caracter al cuiva se vede
si din prietenii pe care ... nu si-i "ace.
&n prieten este o persoana care stie totul despre tine si totusi te iubeste.
.el mai mare lucru pe cer-l poti "ace pentru un prieten
nu este sa-i dai din bogatiile tale! ci sa i le scoti la iveala pe cele
care sunt ascunse in el insusi. -8en'amin Disraeli
Prietenii adevarati nu traiesc in armonie! cum cred unii!
ci in melodie. -CenrD David 2+oreau
Nu te osteni sa "aci cunostinta cu altii; asigura-te insa ca meriti
ca altii sa doreasca sa "aca cunostinta cu tine.
Prietenii sunt aceia care te intreaba: /.e mai "aci0/
si doresc cu adevarat sa-ti asculte raspunsul.
Daca poti cumpara prietenia cuiva! nu se merita!
Daca nu poti spune ceva bun despre prietenii tai!
inseamna ca te-ai imprietenit cu cine nu trebuia.
5a-ti prieteni mai inainte ca sa ai nevoie de ei.
Prietenia este o responsabilitate! nu o oportunitate.
Prietenia este cimentul care tine lumea impreuna.
5iecare prieten repreinta o parte din inima ta c
are nu s-a nascut pana ce n-ati "acut cunostinta.
Prietenii sunt aceia care vare inca vorbesc
cand nimeni nu mai vorbeste cu tine.
.ainele este prietenos atata vreme
cat da mai mult din coada decat din gura.
&n prieten adevarat este cea mai buna oglinda.
&n prieten este o persoana cu care poti tace con"ortabil.
Prieten este cel ce stie sa-ti citeasca tacerile.
.alitatea de indragostit nu are nevoie de con"irmarea persoanei iubite si nici de cea a oc+iului
public. ;e poate iubi inde"init in taina! creand c+iar alesuluiSalesei impresia de politicoasa
indi"erenta.
Prietenia se a"la insa la polul opus: "ara reciprocitate e vorba goala si "ala usoara. <a dainuie
e,act atat cat cei in caua se recunosc unul pe altul drept prieteni.
;pre deosebire de dragoste! care poate in"lori la bine! dar da adesea indarat la greu! daca nu
cumva dispare cu totul! sentimentul de prietenie creste proportional cu necaurile unuia dintre
prieteni. Intr-un "el! aceasta legatura de sange spiritual e mult mai tare decat cea de sange
propriu-isa! numita rudenie.
.a prietenia se mani"esta la greu ar putea sa para o trasatura in "avoarea ei. Proverbul cu
prietenul care Qla nevoie/ se cunoaste cons"inteste aceasta aparenta.
De la loinca iubitorilor de Qadevar/: /Amicus Plato sed magis amica veritas/ pusa in circulatie de
Ammonius ;accas in :iata lui Aristotel si numai partial 'usti"icata de un "ragment din Etica
nicomachica! cei care-si "ac un tel din a-si critica prietenii - si la bine si la rau - nu mai au nevoie
de alte argumente. Nu este deloc sigur ca misiunea prieteniei este critica QIn numele adevarului/.
Prietenia ar trebui sa aiba incredere ca! mai devreme sau mai tariu prietenul va descoperi singur
acest adevar! daca nu il stie de'a. Daca arta sau stiinta au nevoie de critica avant toute c+ose!
e,emplele literare ne arata ca arta sau stiinta prieteniei are nevoie si de altceva. De incredere si
spri'in la bine! caci nimic nu e mai greu de indurat decat temuta i de dupa succes. - Ioana
Parvulescu
Nu merge inaintea mea! s-ar putea sa nu te urme! nu merge in spatele meu! s-ar putea sa nu te
conduc bine; mergi alaturi de mine si "i prietenul meu - Albert .amus
Prietenii sunt "elul in care ne poarta de gri'a Dumneeu.
Daca toti prietenii mei ar sari de pe un pod! eu n-as sari impreuna cu ei!
ci m-as duce 'os sa-i prind in brate.
2oti oamenii te aud cand vorbesti; prieteni insa inteleg ce spui!
iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep si ceea ce n-ai spus in cuvinte.
6uam cai di"erite in viata! dar oriunde am merge!
luam cu noi si cate o particica din "iecare.
/4D "at+er alEaDs used to saD t+at E+en Dou die! i" Dou@ve got "ive real "riends!
t+en Dou@ve +ad a great li"e./ - 6ee Iacocca
2atal mereu obisnuia sa spuna ca! daca atunci cand mori! daca ai avut cinci prieteni adevarati!
atunci /ai stiut cum sa traiesti./- 6ee Iacocca
&nii oameni vin si pleaca repede din viata noastra! altii stau o vreme! punandu-si amprenta pe
inima noastra. Dupa plecarea lor! nu vom mai "i niciodata aceiasi.
PRINCIPII
&neori este posibil sa "aci ceva corect dintr-o motivatie gresita.
PRINCIPIUL DE AUR
/.e doriti sa va "aca voua oamenii! "aceti-le si voi la "el./ - 4at. 7:#%
4ama mea crede in principiul de aur! dar i-a adaugat o claua speciala:
/Nu "aceti pentru altii ceea ce ei sunt prea lenesi ca sa "aca./
PRIORITATI
.el mai important lucru este sa pastrei cel mai important lucru
drept cel mai important lucru.
PROGRES
Inainte! o doica la copii era semn de prosperitate;
astai este semn ca "amilia nu mai poate trai dintr-un singur salar.
Daca nu vom cauta mereu metode si cai sa "acem o slu'ba din ce in ce mai buna si daca nu ne
vom stradui sa ne adaptam noilor solicitari ale vremii! nu avem nici un drept sa vrem sa
supravietuim in a"aceri si! intr-adevar! nu vom supravietui!
;a "im impreuna este un inceput; sa ramanem impreuna este un progres;
sa lucram impreuna este un succes.
Progresul n-are atat de a "ace cu vitea! cat cu ... directia.
Niciodata in istorie n-au stiut asa de muti oameni
asa de putin! despre asa de multe lucruri.
Problemele sunt pretul pe care-l platim pentru progres.
;ingura cale pe care poti progresa este
sa asculti de s"aturile pe care le dai altora.
.and cerem imposibilul obtinem de cele mai multe ori
cat se poate mai bun posibl.
Nu te plange daca ti s-a dat o slu'ba putin mai grea decat te crei in stare;
briciul nu se poate ascuti pe o bucata de matase.
PROSTIE
4otivul pentru care atatea idei bune pier
este ca nu pot suporta ... singuratatea.
.a sa dovedesti ca esti destept se cer o sumedenie de lucruri!
pentru ignoranta este su"icienta o singura greseala.
Daca prostia ar durea! lumea ar "i un geamat continuu
de la un capat la celalalt.
9amenii tacuti nu sunt singurii oameni care nu spun mare lucru ...
;ingura circumstanta in care un prost nu te intrerupe
este astunci cand il laui.
In toata istoria lumii! cantitatea totala de inteligenta a ramas intotdeauna aceiasi;
numai populatia a "ost intr-o continua crestere ...
PROTESTANTI
Protestantii cred ca:
;ingura autoritate in probleme de credinta este 8iblia.
2oti credinciosii au acces nemi'locit la Dumneeu.
9amenii sunt socotiti nepri+aniti prin credinta.
5iecare crestin trebuie sa citeasca 8iblia! cautand sa o inteleaga si sa traiasca dupa indemnurile
ei! cu o constiinta luminata de Du+ul ;"ant.
<,ista doua acte cultice simbolice esentiale: boteul celor convertiti si .ina Domnului.
8iserica si ;tatul trebuie sa duca o e,istenta separata! dar nu e,clusiva sau ostila.
PROFESIONISM
&n pro"esionist este cineva care isi "ace "oarte bine meseria
"ara sa-si dea seama de aceasta.
PROSTIE
&nii oameni te "ac sa doresti ca parintii lor sa nu se "i intalnit niciodata.
PROVIDENTA
9mul propune! dar Dumneeu dispune. - 2+omas a Bempis
Darnicia lui Dumneeu intrece pana si cele mai e,agerate vise de-ale noastre.
Dumneeu daruieste darurile cele mai bune
celui care nu-i pune nici un "el de conditii.
PROVERB
&n proverb este o propoitie scurta
baata pe o e,perienta indelungata.
PRUDENTA
;tand 'os! n-a caut nimeni.
9c+ii nostrii sunt aseati in "ata
pentru ca este mult mai important sa privesti inainte decat inapoi.
Daca stai sa te gandesti bine!
centurile de siguranta nu te restrang mai mult decat ... caruciorul de invalii.
4ai bine sa intrebi de doua ori! decat sa te ratacesti o data.
Nu-ti "ie rusine sa pui intrebari prostesti.
;unt mai usor de tolerat decat greselile prostesti ...
.+iar si pestele ar scapa de neca daca si-ar tine gura inc+isa.
.alea de mi'loc s-ar putea sa nu "ie cea mai spectaculoasa!
dar este cel putin cea mai departe de sant - din amandoua directiile.
4ai bine sa ridici un gard pe bua prapastiei!
decat sa idesti un spital la poalele ei.
Avertiare pe gardul unei "erme din 2e,as:
/:anatori! nu trageti si in ceea ce nu se misca;
unii s-ar putea sa "ie anga'atii mei./
2raieste cu gri'a! viata n-are /roata de reerva./
<ste mai bine sa te uiti inainte si sa te pregatesti!
decat sa a'ungi sa te uiti inapoi si sa regreti.
PSIHOLOGIE& PSIHIATRIE
Doi psi+iatrii se intalnesc pe strada. Dupa cateva sc+imburi obisnuite
de amabilitati! unul spune: /2u esti "oarte bine astai. <u cum sunt0/
&n psi+iatru este unul care "oloseste ce-i in capul altora ca sa "aca el bani.
Psi+ologia moderna ne spune ca este traumatic sa "i or"an! este teribil de periculos sa te nasti
singurul la parinti! este comple,ant sa "i praslea! c+inuitor sa "i cel din mi'loc! su"ocant sa "i cel
mai mare. ;e pare ca singura iesire din impas este sa reusesti sa te nasti dintr-o data /adult./
.ine merge la psi+iatru trebuie ca si-a pierdut ... mintile!
Di"erenta dintre psi+oneuroa de ai si nervii de altadata
este apro,imativ ... sapte sute de dolari.
Psi+iatri nu au de ce sa se ingri'oree atata timp cat o "ac asa de mult altii.
Psi+analistii ne spun ca oamenii mari de statura "ac soti docili;
la "el si "emeile mari de statura ...
6a o analia atenta! psi+iatria nu este altceva decat stravec+iul bun simt care a "ost la scoala si
se e,prima acum intr-o limba pe care nu o mai pricepe nimeni.
.and ai inceput sa crei ca pricepi ce se petrece in lume
este caul sa te duci sa consulti un psi+iatru.
&n psi+iatrist este o persoana care iti poate spune ceea ce stie toata lumea
in termeni pe care nu-i pricepe nimeni si mai este si platit pentru asta!
PUBLICITATE
4aestrii reclamelor de ai au creat o stare "alsa de anticipatie. .ei tineri au "ost "acuti sa creada
ca totul se poate obtine usor! imediat si "ara e"orturi. <i nu-si mai dau seama ca istoria se misca
incet si ca sc+imbarile sociale se produc de obicei in intervale mari de timp.
9mul care nu-si mai "ace publicitate pentru a "ace economie de bani
seamana cu cel ce si-a oprit ceasul ca sa economiseasca timpul.
.am noua eci la suta din intreprinderile care "alimenteaa
se inc+id din caua lipsei de publicitate.
.el ce incearca sa "aca a"aceri "ara publicitate seamana cu cel ce "ace cu oc+iul pe intunerec: el
stie ce "ace! dar nimeni nu-l baga in seama!
.and mar"a este buna 4<7I2A sa-i "aci reclama!
cand e proasta 27<8&I< sa-i "aci reclama.
PUDOARE
.eea ce nu se cade sa "ie auit de urec+ile celor mici!
nu trebuie rostit nici de buele celor mari.
PUNCTE DE VEDERE
9rice punct de vedere este gresit! pentru ca este limitat.
.ine se uita spre tavan! nu vede podeaua! - 7ic+ard >urmbrand
.and respingi ideile cuiva! "i sigur ca nu-i respingi si persoana.
Daca totusi trebuie sa respingi! ai gri'a sa nu "i ... respingator.
9ptimistul spune ca pa+arul este pe 'umatate plin!
pesimistul spune ca pa+arul este pe 'umatate gol!
iar garcitul mormaie ca s-a "acut risipa de sticla!
PUNCTUALITATE
Daca n-a a'uns cu o 'umatate de ora mai devreme la scoala!
un invatator ... a intariat de'a.
RASISM
7asismul este o dementa! dar - cum sa spun0 - nerasismul! contestarea unor rase deosebite!
"iecare cu insusirile ei! este o neroie.
- N. ;tein+ardt
RABDARE
7adacinile rabdarii sunt adesea amare! dar "ructele! dulci.
7abdarea "ace minuni. .ine stie s-o "oloseasca
"ace din "rune de dud ... matase.
".u rabdarea trecem marea/; nerabdarea ne ineaca!
2rebuie rabdare ca sa a'ungi /mare/
;ecretul rabdarii este sa "aci altceva intre timp.
7abdarea poate "ace minuni! dar nu-l poate a'uta cu nimic
pe cel care a plantat un portocal in ... Alasca!
7ugaciunea unui nerabdator:
/Doamne! te rog sa-mi dai rabdare si sa mi-o dai c+iar acum!/
2inerii ar trebui sa se deprinda sa aibe rabdare cu cei varstnici!
pentru ca atunci cand vor a'unge batrani
sa stie cum sa aibe rabdare cu cei tineri.
7abdarea este de admirat la so"erul masinii din spatele tau!
dar nu si la cel din "ata!
7abdarea poate "i asemanata cu tantarul care s-a aseat pe patul unui anemic!
asteptand sa i se "aca o trans"uie de sange.
.a sa a'ungem indelung rabdatori trebuie sa "im indelung incercati!
;unt timpuri cand tot ceea ce cere Dumneeu de la copiii ;ai sunt:
tacere! rabdare si ... lacrimi.
RANI
Dumneeu nu te va c+antari dupa medalii!
ranguri sau diplome! ci dupa cicatrice.
/Iubirea stie! ranile-s mai mari
.and dragostea le da! nu dusmania/- ;+a*espeare
RASPLATA
Dumneeu va da "iecaruia ce i se cuvine. ;-ar putea ca <l sa nu rasplateasca la s"arsitul ilei!
saptamanii sau anului! dar va plati cu siguranta ... la s"arsit.
/Daca esti cuminte/! ii spuse invatatorul de scoala duminicala lui Nicusor! /vei merge in cer si vei
purta pe cap o coroana de aur!/ "8a nu vreau!/ raspunse Nicusor! /4-a c+inuit destul sa-mi puna
una dintr-aia pe un dinte. Nu mai vreau coroana!/
Daca ne vom gandi bine! de multe ori! noi nu-i iubim pe oameni pentru binele pe care ni l-au
"acut! ci pentru binele pe care ne-au lasat sa li-l "acem. - 6ev 2olstoi
:iata crestina este ca un meci de tenis: .ine serveste bine! castiga!
4antuirea depinde de ceea ce a "acut .+ristos pentru noi;
rasplata depinde de ceea ce "acem noi pentru .+ristos.
RASTIGNIRE
/A+! .+ristoase cine sa 2e poata intelege0 2u-i iubesti pe cei ce te rastignesc si-i rastignesti pe
cei ce te iubesc!/
Barl 8art+: /Carul indreptatirii e viata noastra! +arul s"intirii e moartea noastra. .eea ce inseamna
ca! in procesul indreptatirii! Domnul ii spune mortului 1adica pacatosului3: /2raieste!/ Apoi! dupa
ce l-a scos din pacat! cu alte cuvinte! din moarte! si l-a c+emat la viata! tot <l ii spune celui acum
viu: /4ori!/ Pacatosul cait - "ostul mort care a "ost c+emat la viata - urmeaa acum sa moara la
cele lumesti. /;ub aceste doua determinari si nu sub vreo alta trebuie sa "ie traita viata crestina./
Iata! intreaga! dialectica lui /mors et vita/: intai te inviaa apoi te omoara: ca sa "ii cu adevarat viu.
A! daca aceasta este viata! viata nu este usoara! e un "el de moarte. Noi tot icem: viata! viata e
asa si pe dincolo ... dar poate ca nici nu stim ce e viata adevarata 1dupa cum nu stim nici ce e
moartea3! poate ca ba'baim in adu"ul apasator al penumbrelor unui limbus si printre con"uiile
unui vag limba' ... .aldiceii.
- N. ;tein+ardt
.restinismul este transmutatia! nu a elementelor c+imice! ci a omului 1metanoia3. Aceasta e
4IN&N<A .<A 4A7< a lui .+ristos Dumneeu; nu inmultirea vinului! pestilor! painii; nu
tamaduirea orbilor din nastere! slabanogilor! garbovilor si leprosilor! nu! nici invierea "iicei lui Iair! a
"iului vaduvei din Nain si a lui 6aar - toate semne bune pentru cei prea putini credinciosi! ori
"acute ca sa se implineasca proorociile! ori ca sa se arate slava lui Dumneeu! ori mani"estari de
mila ale Domnului 1/.and a vaut multimea! Domnului i s-a "acut mila de ea/3! toate concesii ale
divinitatii -! ci trans"ormarea "apturii.
Pana unde poate merge aceasta transmutatie0 Pana la ceruta rastignire cu capul in 'os a lui
Petru! care se lepadase. - N. ;tein+ardt
RATACIRE
9ile se ratacesc! nu pentru ca tu"isurile ar "i prea mari!
ci pentru ca se indeparteaa prea departe de Pastor.
RAZBOI
7aboiul care bantuie in lume este doar o re"lectare
a raboiului din launtrul oamenilor. - 6eig+ton 5ord
2ragedia raboiului este ca "oloseste ce este
mai bun in oameni ca sa le "aca cel mai mare rau.
/7aboiul va e,ista pana in acea i indepartata in care militantul pentru pace
se va bucura de aceiasi reputatie si spri'in ca si soldatul./ - =o+n 5. BennedD
7aboiul este sarbatoarea mortii.
N-a e,istat niciodata un raboi bun sau vreo pace rea. - 8en'amin 5ran*lin
Nimeni nu este asa de nebun incat! pus sa aleaga! va alege raboiul! nu pacea.
In timp de pace! copiii isi ingroapa parintii.
In raboi! parintii isi ingroapa copiii. - Cerodot
7aboiul n-a aratat niciodata si nici nu va putea arata vreodata cine este mai 'ust;
doar cine este mai tare.
Natura umana este ast"el "acuta incat un raboi cumplit sau o calamitate petrecuta intr-o alta
parte a lumii sunt intotdeauna mai putin catastro"ale decat o simpla garietura pe masina mea
cea noua.
;untem e,perti in castigarea raboaielor!
dar suntem la "el de buni si in pierderea pacii.
.and incepe raboiul! adevarul ii este cea dintai victima.
Pacea pe care a venit sa ne-o aduca .+ristos nu este de genul
celora care trebuie aparate cu var"urile baionetelor.
RAZBUNARE
7abunarea seamana adesea cu cel care si-a muscat cainele pentru ca!
... de "apt! cainele l-a muscat mai intai!
.ine se rabuna! dovedeste ca este egalul celui ce l-a nedreptatit.
.el ce poate trece cu vederea! dovedeste ca ii este superior.
REALIZARI
.e pot "ace eu! plus ceea ce poate "ace Dumneeu este intotdeauna destul.
Daca oamenii ar sti cat de mult am lucrat ca sa ating maiestria!
nu li s-ar mai parea atat de minunat. - 4ic+elangelo
;tiu ca merg incet! dar macar nu dau inapoi!
.el ce umbla cu Dumneeu este sigur
ca intotdeauna a'unge acolo unde trebuie!
Dumneeu poate "ace totul! dar <l nu incepe deobicei
decat dupa ce eu mi-am dat toata silinta.
&na dintre cele mai mari bucurii ale vietii
este aceea de a "i in stare sa "aci ceva bine.
Dumneeu lucreaa in acelasi timp /in/! /prin/ si /pentru/ oameni.
<ste mai mult sa cuceresti o singura culme
decat sa stapanesti o multime de vai.
6umea nu vrea sa stie cat de mare a "ost "urtuna pe care a trebuit sa o in"runti!
ci daca ai "ost in stare sa aduci cu bine in port! corabia.
Nimeni nu este mai orb decat cel ce nu vrea sa vada. - .ristian 4oisescu
Intre lucrurile marete pe care nu le putem "ace si "leacurile de care nu vrem sa ne apucam! e,ista
pericolul de a nu "ace niciodata nimic.
.el ce la douaeci de ani nu invata nimic!
la treieci nu "ace nimic! la patru eci nu va avea nimic.
Pesimistul ice: /Nu se poate!/ 9ptimistul spune:
/8a se poate!/ .el +arnic ice: /Am "acut!/
4arile in"aptuiri ale lumii au "ost realiate te oamenii care
si-au sistematiat munca si si-au organiat "oarte bine timpul.
Daca ceea ce ai "acut ieri inca ti se pare "oarte mult!
inseamna ca astai inca n-ai prea "acut mare lucru.
9amenii sunt apreciati nu dupa ceea ce au inceput!
ci dupa ceea ce au terminat.
A trai nu inseamna a respira! ci a in"aptui. - =ean =acUue 7ousseau
RECUNOSTINTA
9 "loare dupa #) ani de casnicie "ace mai mult decat
un intreg buc+et o"erit in timpul logodnei.
4ai bine o "loare acum! decat o coroana pe cripta mormantului.
REGRET
Dintre toate cuvintele! gemetele "ierbinti din vesnicie!
cel mai trist va "i: /Ar "i putut sa "ie .../
Nu lasa iua de ieri sa-ti manance prea mult din iua de ai!
<ste bine si de "olos sa "i dat din cand in cand pe mana ta insuti.
RELAXARE
Ar "i bine sa stim cum este bine sa respiram! caci respiratia determina starea generala de
sanatate! in"luenteaa gandirea si stabileste nivelul de energie care ne sta la dispoitie. 9
respiratie complecta implica trei etape. <a incepe in abdomen! apoi se ridica spre portiunea de
mi'loc a trupului si s"arseste prin dilatarea intregii custi toracice. 9 asemenea respiratie nu numai
ca o,igeneaa sistemul sanguin! ci da si o mana de a'utor sistemului digestiv. .and sunteti
emotionati! speriati sau nelinistiti! respiratia devine dintr-o data scurta si rapida. Daca nu stiti cum
sa va rela,ati singur! o ast"el de respiratie va va intretine si mai mult starea an,ioasa. Dimpotriva!
daca veti aborda imediat o respiratie prelungita! lenta si complecta! parcurgand constiincios cele
trei etape amintite anterior! starea generala se va inbunatati treptat si veti redobandi linistea
interioara.
RELIGIE
<ste natural sa "i religios! dar supranatural sa "i crestin.
4ulti oameni isi poarta religia ca pe o povara in spinare!
in loc sa o poarte ca pe un cantec in inima.
<,ista convingerea din ce in ce mai raspandita ca lumea are nevoie
de o religie care sa acopere si celelalte sase ile din saptamana.
Pentru crestinul adevarat "iecare i este o duminica.
.ea mai raspandita religie de ai este .9N5&HI9NI;4&6.
7eligioitatea nu te poate mantui. 5enomenul religios este ca "oamea! devaluind necesitatea
dupa +rana. 5oamea te "ace sa "i preocupat sa a'ungi la mancare! dar ea! 1"oamea3 nu te poate
tine in viata! 2ot asa si religioitatea; ea da doar pe "ata nevoia noastra dupa Dumneeu. 2emplul
in sine si toate slu'bele nu pot sa mantuiasca. Domnul Isus a venit sa curateasca 2emplul si sa
umple 2emplul. .ine vine la 2emplu din religioitate! trebuie sa se intalneasca cu <l pentru
mantuire.
- 6iviu 2iplea
Daca oamenii religiosi sunt totusi rai! cum ar "i ei "ara religie0
REMUSCARE
.and ;atan ti-aduce aminte de trecutul tau adu-i si tu aminte de viitorul lui.
;ingurul leac pentru remuscare este iertarea divina.
Dumneeu are un burete care actioneaa in trecut.
Daca ne pocaim cu adevarat! Dumneeu arunca pacatele noastre in marea uitarii
si aseaa pe mal semnul: /Pescuitul interis!/
7emuscarea este ecoul unei virtuti pierdute.
Nu-i da voie lui ;atan sa-ti aminteasca de lucruri vec+i
pe care Dumneeu le-a uitat.
RENUNTARE
6ucrurile la care am renuntat de dragul lui .+ristos
nu-s pierdute! doar trans"erate.
REPUTATIE
7eputatia poate "i reparata! dar oamenii au obiceiul sa se uite mereu
acolo unde stiu ca a "ost o crapatura.
9amenii nu pot "i 'udecati dupa ceea ce spun altii despre ei! dar iti poti "ace o parere destul de
corecta despre ei daca ii asculti ce spun ei despre altii.
.ircumstantele in mi'locul carora traiesti iti determina reputatia... adevarul in care crei iti
determina caracterul...
7eputatia este ceea ce se presupune ca esti; caracterul este ceea ce esti... 7eputatia este
"otogra"ia; caracterul este "ata...
7eputatia ii vine cuiva din a"ara; caracterul creste dinlauntru...
7eputatia este ceea ce ai cind vii intr-o noua comunitate; caracterul este ceea ce ai cind pleci...
7eputatia ta este "acuta intr-un moment; caracterul se cladeste intr-o viata... 7eputatia iti este
a"lata intr-o ora; caracterul nu iese la iveala nici intr-un an... 7eputatia creste ca o ciuperca;
caracterul dureaa ca eternitatea...
7eputatia te "ace bogat sau sarac; caracterul te "ace "ericit sau ne"ericit...
7eputatia este ceea ce oamenii spun despre tine in "ata mormintului tau; caracterul este ceea ce
ingerii spun despre tine in "ata tronului lui Dumneeu. - =. .. 4a,Eell
6a doua eci de ani eram timorati de ceea ce gandeau alti despre noi!
la cinci eci de ani suntem surprinsi sa a"lam
cat de putin se gandesc oamenii la noi.
RESPECT
Daca nu respecti pe un altul! nu te respecti nici pe tine.
- .onstantin Noica
RESPONSABILITATE
<,ista "oarte putine lucruri mai stimulatoare pentru cineva decat sa-l pui responsabil pentru o
anumita lucrare! "acandu-l sa inteleaga clar ca ai mare incredere in el.
Nici una din picaturile de ploaie nu s-a simtit raspunatoare pentru ... inundatii.
Nu suntem intotdeauna responsabili pentru ceea ce ni se intampla! dar vom raspunde
intotdeauna de "elul in care reactionam "ata de ce ni se intampla.
REZOLVARI FALSE
Nu-l poti intari pe cel slab diminuandu-l pe cel tare. Nu-l poti imbogati pe cel ce primeste salariu
daca il vei saraci pe cel ce trebuie sa i-l dea. Nu poti a'uta saracului distrugand bogatii din tara.
Nu-i poti a'uta perpetuu pe oameni "acand mereu in locul lor ceea ce ei ar trebui sa "aca.
RIDICOL
/...;i dupa viata bolnava! nu e viata mai trista decat viata ridicula! si nu e! poate! viata mai ridicula
decat a omului care! inc+ipuindu-si ca are talent politic! isi da toate ostenelile sa probee cu
prisos ca nu-l are.../ - I.6. .aragiale
RISIPA
9rice risipa este o sora mai mica a saraciei.
<ste adevarat ca /banii vorbesc/; el mai adesea ei ne spun: /6a revedere!/
RAVNa ('(i si ()!
5iind mic de statura! Hac+eu avea picioare scurte. 2otusi! el a reusit s-o ia inaintea multimii si sa
se suie in dud ca sa-6 vada pe Isus. Picioare scurte pot merge la "el de repede ca si picioarele
lungi! atunci cand vrei cu adevarat un lucru.
5a tot ce poti "ace! cu ceea ce ai la indemana! acolo unde esti!
RUDE
<ste adevarat ca nu ne putem alege rudele! dar probabil ca! daca ar "i avut posibilitatea de a
alege! nici ele nu s-ar "i oprit tocmai la noi.
.u avioanele de astai! nimeni nu mai are rude ... indepartate.
RUGACIUNE
.u cat de rogi mai din adanc! cu atat a'ungi mai sus.
9rice om care este prea ocupat ca sa se roage!
este mai ocupat decat il vrea Dumneeu.
/9c+ii ei! lacasuri de rugaciuni tacute!/ - 2ennDson
7ugaciunea este locul de munca al su"letului.
Daca vrei sa te auda Dumneeu cand te rogi
trebuie sa-6 aui si tu cand iti vorbeste.
7ugaciunea nu este un substitut pentru actiune! pentru gandire! pentru veg+ere! pentru su"erinta
sau pentru darnicie; rugaciunea trebuie sa "ie doar "ondul pe care trebuie sa se des"asoare toate
acestea.
Nu te ruga numai ca sa scapi de necauri. Nu te ruga numai ca sa dobandesti o mangaiere in
su"let. 7oaga-te si sa ti se dea putere sa "aci voia lui Dumneeu in toate situatiile. /5aca-se voia
2a/ este singura rugaciune care are ascultarea garantata.
In viata de rugaciune este mai bine sa ai inima plina c+iar daca n-ai cuvinte!
decat sa ai cuvinte si inima sa-ti "ie goala. 1=o+n 8unDan3
Intre pustani: /;-ar putea sa nu "ie constitutional!
dar eu ma rog intotdeauna inaintea "iecarui e,amen/.
7ugaciunea copilului: /Doamne ai gri'a de mine! ai gri'a de mama! ai gri'a de tata!
... dar mai ales ai gri'a de 2ine! ca daca ti se intampla tie ceva va "i vai de noi toti!/
9 marturie e"icienta incepe cand credinciosul este in genunc+i! nu in picioare. <ste mult mai cu
mie sa le vorbesti oamenilor despre Dumneeu! dupa ce mai intai ai stat de vorba cu <l despre
ei. <ste partea lui Dumneeu sa creiee ocaiile! iar partea noastra sa le sesiam.
6ipsa de rugaciune a celor din banci duce la lipsa de putere a celor de la amvon.
;-a spus adeseori ca 7e"orma s-a nascut in camaruta de rugaciune a lui 6ut+er. De "apt! orice
re"orma! colectiva sau individuala! trebuie sa inceapa mai intai in camaruta de rugaciune.
;copul adevarat al rugaciunii nu este
sa-6 sc+imbam pe Dumneeu! ci pe noi insine.
5oloseste din plin cel mai mare privilegiu pe care-l avem de partea aceasta a curcubeului. Isus
.+ristos a platit cu viata ;a ca sa "aca posibila comunicarea si comuniunea cu Dumneeu.
7ugaciunea este cea mai intensa "orma de eliberare a energiei vitale
de care este capabil spiritul uman.
Noi am uitat ca atunci cand .+ristos a declarat ca /Isi va idi 8iserica ;a/!
<l avea in minte o casa de rugaciune.
7ugaciunea este o privire aruncata asupra vietii
de la inaltimea suprema a partasiei cu Dumneeu.
9amenii care au simtit cei dintai responsabilitatea raspandirii crestinismului in lume! s-au apropiat
de Domnul Isus cu o cerere. <i n-au spus insa: /Doamne! invata-ne sa predicam/ sau /Doamne!
invata-ne sa "acem minuni/! ci ... /Doamne! invata-ne sa ne rugam./
7oaga-te in "iecare seara tot asa cum ingenunc+iaa la s"arsit de i camila
ca s-o despovaree stapanul ei de baga'. - .orrie 2en 8oom
/Am asa multe de "acut! ca astai trebuie neaparat
sa incep cu trei ceasuri de rugaciune./ - 4artin 6ut+er
Aparent nemiscata rugaciune de pe culme s-a dovedit a "i o mai mare incercare a puterii decat
batalia din vale! caci 4oise a "ost cel ce obosea! nu Iosua! -
=. 9sEald ;anders
&neori! rugaciunea va sc+imba impre'urarile!
dar de cele mai multe ori ea te va sc+imba pe tine.
Inainte de a te ruga pentru sc+imbarea impre'urarilor!
ar trebui sa te rogi pentru sc+imbarea caracterului tau.
7ugaciunea de mi'locire este puntea de legatura intre neputinta noastra
si atotputernicia lui Dumneeu. - AndreD 4urraD
7ugaciunile noastre aseaa sinele pe care va veni spre noi puterea lui Dumneeu. Asemenea
unei locomotive! puterea divina este ireistibila! dar nu poate veni decat daca au "ost aseate mai
intai sinele. - >atc+man Nee
.ine are credinta! cand se roaga pentru ploaie tine mana pe umbrela.
.ati dintre voi se roaga ilnic cu copiii acasa0 .at de ipocrit este ca luptam sa reintroducem
rugaciunea in scoli! in timp ce negli'am rugaciunea acasa!
Predicile ii misca pe oameni! rugaciunea Il misca pe Dumneeu.
Au e,istat treiri religioase "ara prea multa predicare!
dar niciodata n-au e,istat treiri spirituale "ara multa rugaciune. - 7. A. 2orreD
.inci studenti la teologie au petrecut un s"arsit de saptamana in 6ondra si erau "oarte curiosi sa
asculte cativa predicatori care se bucurau de popularitate in vremea aceea. In drumurile lor! au
a'uns intr-o dimineata calduroasa si la cladirea in care predica .+arles ;purgeon. .um asteptau
a"ara sa se desc+ida usile adunarii! s-a apropiat de ei un necunoscut si i-a intrebat: /N-ati vrea sa
vedeti sistemul de incalire a 8isericii noastre0/ Desi nu erau prea curiosi sa a"le despre asa
ceva in Duminica aceea de Iulie! din politete! au acceptat invitatia. ;trainul i-a calauit pe treptele
care coborau spre o sala de la subsol! a desc+is usurel o usa si le-a is soptit emotionat: /Iata
domnilor! sistemul nostru de incalire!/ .u uimire! cei cinci studenti au privit o mare de peste 7))
de su"lete care erau ingenunc+eate la rugaciune! cerand binecuvantare si +ar pentru serviciul
care avea sa urmee. Necunoscutul care-i invitase sa vada minunea nu era altul decat ;purgeon
insusi. ;a ne mai miram ca predicile lui mai sunt in circulatie si astai0
Daca Diavolul te poate in"range in problema rugaciunii ilnice! atunci te poate birui in oricare alta
problema. Daca tu il birui acolo! il vei invinge probabil si in oricare alta problema.
7ugaciunea nu-6 dearmeaa pe Dumneeu! ci ne inarmeaa pe noi! - 4.4.
Anumite ganduri sunt rugaciuni veritabile. <,ista momente cand!
indi"erent de poitia in care se a"la corpul! su"letul nostru este pe genunc+i.
2rebuie sa ne rugam cand avem o stare buna pentru rugaciune! caci ar "i pacat sa pierdem o
ast"el de ocaie! dar trebuie sa ne rugam si cand nu avem c+e" de rugaciune! caci ar "i prea
periculos sa acceptam sa ramanem intr-o ast"el de stare.
.ulese sub tema: /.aci nu stim cum trebuie sa ne rugam/:
/Doamne! 2u sti precis ca sunt ispitit. 2e rog sa ma tii teapan sa nu alunec .../
/Doamne! 2u stii destul de bine ce pacatos sunt eu .../
/Doamne! +abar n-ai 2u ce pacatos sunt eu!/
;A6A7I&
.e constituie un salariu minim este discutabil;
depinde daca tu esti primitorul sau ... platitorul.
Daca vrei sa traiesti in limitele salariului
vei "i lipsit de anumite lucruri! in primul rand de gri'i!
A"is in geamul unui restaurant: :ino inauntru si mananca;
sa nu mori nici tu! nici eu de "oame.
In probleme de casatorie este mai bine
sa ai un salariu lunar! decat sa "ii "ermecator.
;A7.A;4
.uvantul /sarcasm/ vine din greaca si inseamna sa s"asii carnea de pe oase
cum "ac "iarele salbatice sau sa scrasnesti din dinti.
;ANA2A2<
.el mai bun tratament pentru o raceala este indi"erenta.
.restinismul unora se intareste cand ... le slabeste sanatatea.
8ineinteles! sanatatea nu este decat o boala acceptabila. In toata omenirea! n-au e,istat doar trei
oameni pe de-a-ntregul sanatosi: Adam! <va si Isus .+ristos. In ceilalti! morbul pacatului a lucrat!
intr-o "orma sau alta! destramarea.
;A7A.I<
;aracia nu este deonoranta in sine! atata vreme cat
nu este produsul lenii! ignorantei sau risipei.
.e este mai mare decat Dumneeu! nu-l au cei bogati!
dar este in posesia tuturor saracilor0 Nimic!
Daca aduni toata viata bani de "rica saraciei! ai a'uns de'a sclavul ei!
;aracia este "oarte "rumoasa in poeie si in predici!
dar "oarte neplacuta in viata practica.
&nii se cred saraci doar pentru "aptul ca
nu reusesc sa aibe tot ce le trece prin minte!
;aracia este o virtute a carei valoare este prea mult e,agerata
de cei care au incetat de mult sa o mai practice.
;A7&2
;arutul este un lucru ciudat. Inutil pentru unii! e,taiant pentru altii. 8aietelul il primeste pe
degeaba! adolescentul trebuie sa minta pentru el! iar cel batran trebuie sa-l cumpere. <l este
dreptul copilului! privilegiul indragostitului si masca celui ipocrit. Pentru o "ata! el este nade'de!
pentru mireasa! con"irmare! iar pentru "emeia casatorita! rea"irmare.
;arutul este un gest de intimitate intre doua persoane care se a"la prea aproape
una de cealalta ca sa-si mai poata vedea de"ectele.
<ste imposibil sa saruti o "ata pe neasteptate;
cel mult doar mai curand decat se astepta ea.
;.ANDA6A?I&
;candalagiul este ca o viespe: daca nu esti sigur ca o poti omora dintr-o lovitura!
e mai bine s-o lasi in pace!
;.CI48A7<
Adu-ti aminte ce greu iti este sa te sc+imbi pe tine insuti si vei intelege atunci
cate sanse ai cand incerci sa-i sc+imbi pe ceilalti.
&nii sc+imba continuu locuri de munca! prieteni! domicilii si parteneri!
dar nu se gandesc ca ar "i mai bine sa se sc+imbe pe ei insisi.
Intampina sc+imbarea ca pe un bun prieten; incearca sa-ti imaginei cate noi posibilitati si cate
noi binecuvantari iti va aduce. Daca vei sti sa-ti intretii interesul viu "ata de toate lucrurile din 'urul
tau - "ata de locurile noi! de noile cunostinte! idei sau prieteni - vei reusi sa te mentii tanar la orice
varsta. Nu inceta niciodata sa inveti si sa cresti; aceasta este c+eia inspre o viata plina de sens!
de "armec si de semni"icatie.
;.9P&7I
Din pacate! multi oameni isi doresc ceea ce n-au nevoie
si au nevoie de ceea ce nu-si doresc.
5ereste-te de sterilitatea unei vieti prea ocupate.
.e pacat ca nu putem sc+imba intre noi problemele!
5iecare suntem "oarte priceputi sa le reolvam ... pe ale altora.
;unt consternat de lipsa de sens din viata oamenilor. .incieci la suta nici macar nu stiu incotro
se indreapta. Patrueci la suta nu se pot +otari in ce directie s-o apuce si numai #) la suta stiu ce
vor si ce trebuie sa "aca pentru a a'unge acolo.
;.7II297
5iecare scriitor este un actor nereusit care-si recita replicile
in "ata auditoriului ascuns in propria sca"arlie.
5iecare scriitor este un actor timid care-si recita replicile
in "ata unui auditor imaginar - 7od ;erling
<verD >riter is a "rustrated actor E+o recites +is lines
in t+e +idden auditorium o" +is s*ull. - 7od ;erling
;.&4PI7<
&n lucru este sigur: oamenii sunt astai mult mai puternici. Acum ece ani! doi oameni abia
puteau duce impreuna acasa ceea ce cumparau din piata cu -)) de lei. Astai! c+iar si un copil
de sase ani poate "ace asta.
6a cat s-a scumpit astai carnea de porc; sa ti se spuna ca esti porc
este mai mult un compliment! decat o insulta!
;.&H<
Poti sa-l prini pe cineva "ara bani sau "ara tigari! dar niciodata ... "ara o scua.
;<.7<2
&nii oameni au doua pareri despre secrete: ori sunt prea neimportante
ca sa vrea sa le tina! ori sunt prea importante ca sa poata sa le tina!
;<N2I4<N2<
;entimentele ne pot insela si in dragoste ca si in oricare alt domeniu.
;emnul unui om inteligent este abilitatea de a-si stapani sentimentele
cu "raul ratiunii - 4aDra 4annes
;<7:I6I;4
;acul gol ... nu poate sta drept.
&nii parinti au mari di"icultati cand incearca sa se +otarasca ce nume sa dea
noului nascut. Altii scapa mai usor: au rude bogate.
;5A2! ;5A2&I7<
Nimic nu este mai daunator decat un dascal care da in acelasi timp
un s"at bun si un e,emplu personal prost.
Apro,imativ $-F din s"aturile pe care le primesc nu au nici o valoare!
dar se merita sa le aud pentru acel - la suta care merita toata atentia.
;"atul unei "emei nu valoreaa prea mult!
dar cel care nu tine seama de el este un idiot. - .alderon de la 8arca
;ingura persoana din lume care nu poate "i a'utata
este aceea care da intotdeauna vina pe altii.
&neori oamenii iti cer s"atul numai pentru ca vor sa te auda
spunand ceva ca sa te poata contraice.
<,ista doua cai sigure spre deastru:
sa asculti de toata lumea si sa nu asculti de nimeni.
&n s"at este de cele mai multe ori un dar neprimit cu placere.
.ei ce-l re"ua! cel mai ades! sunt cei care ar avea cea mai mare nevoie de el.
.el ce-ti cere parerea prea des umbla de obicei dupa laude! nu dupa s"aturi.
9 sperietura buna realieaa mai mult decat #)) de s"aturi.
2eme-te mai putin si nada'duieste mai mult; mananca mai putin si mesteca mai mult;vorbeste mai
putin! dar spune mai mult; uraste mai putin si mai ales iubeste; daca vei "ace asa toate lucrurile ti
se vor intampla spre bine.
Da s"aturi cu retinere. Nu semana cu cel care toarna apa in sticla din care n-a scos dopul. Nu
conteaa cate s"aturi dai! ci cate s"aturi iti sunt primite.
;"aturile sunt ca ciupercile! cresc peste tot! dar cele rele iti pot "i "atale.
;e cere mult mai multa intelepciune ca sa accepti un s"at decat ca sa-l dai altora.
Doua lucruri nu mi-au lipsit niciodata in viata: s"aturi bune si s"aturi rele.
4ireasa: /.um sa-mi pastre verig+eta curata0/
4ama: /Inmoaie-o de trei ori pe i in apa de spalat vase .../
Norocosii n-au nevoie de s"aturi.
;"aturi putem da! dar minte nu! - ;imion .ure
4ulti primesc s"aturi! dar prea putini castiga de pe urma lor.
.el ce mai are nevoie de un s"at! ... probabil ca inca nu s-a casatorit.
;a dai s"aturi este o placere! sa le primesti este o umilinta!
sa le ignori este ... la moda.
9amenii de succes au pus deobicei in practica
s"aturile pe care le-au dat altora.
<ste nemilos sa iei s"aturi de la unii!
ei au nevoie de ele mai mult decat tine!
Daca sti sa deosebesti un s"at rau de unul bun!
probabil ca n-ai nevoie de s"aturi.
.asatoria este probabil cel mai scump mod
de a primi s"aturi ... pe gratis!
;"aturile sunt niste oglini necesare in care ne putem vedea pe noi insine.
.e sa "acem insa va trebui intotdeauna sa +otaram noi insine.
4a'oritatea oamenilor care vin sa-ti ceara un s"at doresc
sa le intaresti convingerile! nu sa li le sc+imbi.
Dam s"aturi cu gramada! dar nu primim decat cu ... bucata!
;5A7;I2
:iata este plina de s"arsituri! dar "iecare dintre el
devine de obicei un nou inceput.
.u cat s-a scurs mai mult nisip din clepsidra vietii!
cu atat vedem mai clar prin ea ... dincolo.
;5IN2I7<
.onvertirea este o minune de o clipa! dar s"intirea este
o lucrare care dureaa toata viata.
;"intirea inseamna "undamental doua lucruri: sa-ti declari proprietarul si sa "ii preocupat de
calitatea caracterului. :a veni o vreme cand pana si pe urgalaii cailor va "i scris: /;"inti
Domnului!/ 9rice oala din Ierusalim si din Iuda va "i inc+inata Domnului 1Ha+. #(:%#!%%3.
Alipirea de .+ristos este singura cale sigura pentru deslipirea de lume.
&n copil a stat intr-o dupa-amiaa insorita in interiorul unei catedrale. 6umina patrundea
multicolor prin vitraliile care in"atisau c+ipuri de slu'itori ai lui Dumneeu de pe paginile ;cripturilor
si din "ilele de istorie. Dupa ani si ani de ile! cineva l-a intrebat: /.e este un s"ant0/ .u
remincenta unei amintiri inca vie in su"let! copilul de alta data a raspuns: /&n s"ant este un om
care lasa lumina sa straluceasca prin el!/
;597AI2
&nii viseaa in /e+nicolor/. Altii in e"ecte de sunet.
;I4I6I2&DINI
<ste uimitor ce bine seamana un om beat cu un om mandru. 5iecaruia i s-a urcat
ceva la cap si amandoi au impresia gresita ca toata lumea se invarteste in 'urul lor.
;I42&7I
.ele cinci simturi ale noastre sunt cu totul insu"iciente
daca ne lipseste bunul simt si ... simtul umorului.
;IN.<7I2A2<
Daca spui intotdeauna ceea ce gandesti! nu te astepta sa aui intotdeauna
ca raspuns numai ceea ce-ti place.
.u cat cunoastem mai mult o cantare /pe dina"ara/!
cu atat o cantam 1simtim3 mai putin /pe dinauntru/!
;IN?&7A2A2<
5iecare om trebuie sa "aca doua lucruri singur:
sa creada in ceva si sa moara. 14artin 6ut+er3
;inguratatea este in esenta un "el de nesimtire!
o incetare a atentiei pe care I-o acordam .elui ce este pururea cu noi.
;e poate aprecia calitatea unui om dupa cantitatea de singuratate
pe care o poate suporta. - Nietc+e
&nii sunt singurateci pentru ca cladesc iduri! in loc sa construiasca poduri.
Desi traim si luptam impreuna! "iecare moare singur.
;A.AI297I
Imi plac plimbarile lungi; mai ales cand sunt "acute
de oamenii a caror companie imi displace!
9 nevasta nemaipomenit de sacaitoare a "ost odata in toane bune si i-a cumparat sotului ei doua
cravate. ;urprins sa le gaseasca pe noptiera! sotul s-a gandit sa-i "aca o placere si si-a pus la gat
una dintre ele. "Cm!/ pu"ni sotia reintrata in /normal/! /:rei sa spui ca cealalta nu-ti place!0/
;6&=I297I
&nii sunt gata sa-I slu'easca lui Dumneeu! dar numai ca si /consultanti./
;4<7<NI<
Adevarata umilinta nu sta in a "i in stare sa spui: /;unt nevrednic!/! ci in a le da dreptate celor
care-ti spun de la obra! in bat'ocura: /<sti nevrednic!/
/.ine "uge dupa glorie va "i ignorat de ea! cel ce! dimpotriva! se "ereste de ea cu modestie! va "i
imbratisat de ea si laudat de toata lumea/.
/Piscurile umilintei sunt ametitoare si abisurile mandriei sunt groave;
te s"atuiesc sa "i atent cu cele dintai! ca sa nu te prabusesti in cele de pe urma/.
/De dragul tau! Dumneeu ;-a smerit pe ;ine insusi./ - ;". 4acarie cel 4are
;N98I;4
&n snob este o persoana in"erioara care su"era de un comple, de superioritate.
;9A.7A
Numiri pentru soacra in 4oldova: mama! mamuta si /ma-musca/.
6egea Angliei ii interice cuiva sa se casatoreasca cu propia lui soacra.
Asta ic si eu legislatie inutila!
Nu te plange ca soacra a venit sa stea la voi intre .raciun si Anul Nou;
gandeste-te ce-ar "i daca ar sta la voi intre Anul Nou si .raciun!
;9.IA6I;4
;ocialismul ar putea reusi numai in doua locuri: in cer! unde nimeni n-are nevoie de el! si in iad!
unde de'a a "ost instaurat de multa vreme. 1>inston .+urc+ill3
Intotdeauna brana pe gratis se a"la in cursa de soareci!
.ine n-a "ost socialist la nouaspreece ani ! n-are inima!
dar cine mai este socialist dupa varsta de treieci de ani n-are minte!
;9.I<2A2<
5iecare societate are de ales: sau sa ideasca mai multe 8iserici
sau sa construiasca mai multe puscarii.
;94NA48&6
&n somnambul este o persoana care "ace miscare si se odi+neste in acelasi timp.
;P<.IA6I;2I
Inca din secolul P:II cantitatea de cunostinte acumulate de omenire a depasit cu mult
capacitatea unui singur om de a o asimila intr-o singura viata. Dante stia! pe vremea lui! cam tot
ceea ce se descoperise in lume pana la anul #.3)). =.>. von ?oet+e cunostea mare parte din tot
ceea ce se ve+icula in lume pana pe la #.8)). Din #83# insa! data la care a murit ?oet+e!
volumul conostintelor a crescut atat de vertiginos ca nici cea mai laborioasa inteligenta nu mai
poate tine pasul cu tot ceea ce se descopere. 9amenii de astai nu mai pot cunoaste decat o
mica "ractiune din totalul de cunostinte care circula in lume. .ine vrea sa studiee ceva temeinic
si pro"und! pentru a putea realia ceva "oarte bine in practica! trebuie neaparat sa se
specialiee. Dar pretul acestei specialiari este o totala ignoranta asupra altor cunostinte! iar
aceasta ne duce la un punct de vedere distorsionat asupra universului in care traim. Aceasta este
caua pentru care cei mai mari specialisti pe care ii avem! nu pot "i cetateni competenti in toate
si! adeseori! nici oameni prea prietenosi.
&n specialist este unul care si-a concentrat toata ignoranta asupra unui singur subiect.
;PI7I2&A6I2A2<
Hilele de nastere iti pot spune de cat timp esti pe cale! dar nu-ti pot spune niciodata cat de
departe ai a'uns. 6ucrul acesta este adevarat si pentru aniversarile convertirilor spirituale.
/Daca nouaeci la suta dintre voi ati "i la "el de slabi din punct de vedere "iic! cum sunteti din
punct de vedere spiritual! nici n-ati mai putea sa mergeti!/ - 8illD ;undaD
Darurile du+ovnicesti ne sunt date pentru cooperare! nu pentru competitie.
.and 8isericile isi vor da seama ca! pentru succes! nu pot "ace concurenta teatrelor!
poate ca vor incerca din nou ... spiritualitatea.
&n ivor de apa se grabea sa scrie in imensitatea pustiului mort
actul de nastere al unei noi e,istente: :iata.
;2A5I<
;ta"ie 1"antoma3 este semnul viibil e,terior al spaimei interioare. - Ambrose 8ierce
Nimeni nu greseste c+iar intotdeauna; c+iar si un ceas care sta
arata de doua ori pe i ora e,acta!
;tatisticile pot "i "olosite pentru a suporta orice! inclusiv pe statisticienii +arnici.
;2APANI7< D< ;IN<
Am mai multe necauri cu domnul 4oodD decat cu orice om
pe care l-am intalnit vreodata. 1DEig+t 6. 4oodD3
4inimalieaa "recusurile si creaa in 'ur armonie. Poti porni o cearta din nimic! dar se cere mult
tact! multa politete si multa stapanire de sine ca sa traiesti in armonie cu ceilalti.
.um m-as putea astepta sa stapanesc asupra altora
cand mie insumi nu reusesc sa-mi "iu stapan0 17abelais3
.el ce ambeste in loc sa urle va "i intotdeauna invingator. 1Proverb 'apone3
:itea e invingatorul de lei! vitea e cuceritorul lumii!
dar mai vitea este cel ce se invinge pe sine. 1Cerder3
5ii stapan pe pasiunile tale! ca sa nu a'unga ele stapane pe tine. 1<pictet3
.el ce se invinge pe sine este mai puternic decat cel ce cucereste o cetate. 1;c+iller3
Numai cine isi poate porunci siesi! poate porunci si altora! 1:auvernargues3
< mai bine sa scrasnesti din dinti! decat sa-i arati. 1;c+open+auer3
A te lupta cu tine insuti este cel mai greu raboi!
a te invinge pe tine insuti este cea mai "rumoasa victorie. 16ogan3
Pe masura ce imbatraneste cineva vorbeste mai putin si spune mai mult.
.ea mai mare stapanire din lume este stapanirea de sine.
;27A49;I
Nu-ti poti alege stramosii! dar asta este drept!
probabil ca nici ei nu te-ar alege pe tine!
.el care se lauda toata iua cu stramosii sai seamana cu carto"ul:
singura parte buna a lui se a"la ... in pamant.
;2&D<N2I<
Poti duce calul la apa! dar nu-l poti "ace sa bea apa.
&nii studenti beau din ivoarele stiintei. Altii "ac doar ... gargara!
&niversitatile sunt pline de intelepciune; cei din anul intai aduc putina cu ei!
in timp ce absolventii nu iau nimic din ea cu ei! asa ca se tot acumuleaa ...
.u cat cunoastem mai putin! cu atat devenim mai banuitori.
;&..<;
.and succesul iti intoarce capul! el iti suceste de obicei si gatul.
9amenii nu planuiesc niciodata sa esuee;
pur si simplu ei uita sa planuiasca pentru succes.
.ele trei trepte ale drumului spre succes sunt! de obicei!
aspiratie! inspiratie si transpiratie.
;uccesul nu se masoara prin ceea ce suntem!
ci prin ceea ce suntem comparat cu ceea ce am "i putut "i.
;uccesul nu se masoara prin ceea ce "acem!
ci prin ceea ce "acem comparat cu ceea ce am "i putut "ace!
Nimeni nu-si poate castiga un loc sub soare!
daca se re"ugiaa mereu sub arborele sau genealogic.
4a'oritatea dintre noi capatam ceea ce meritam!
dar numai cei care se bucura de succes au cura'ul s-o recunoasca.
.el mai mare succes este sa-l meriti!
Pentru a avea succes nu trebuie sa nu dormi noaptea
- este su"icient sa nu dormi iua!
.ea mai rapida cale pentru a strica laurii castigati este sa te culci pe ei.
;uccesul este o c+estie de noroc; intreaba-l pe orice om rarat.
In casa succesului nu e,ista ascensoare; trebuie sa urci treapta cu treapta!
Din caua invidiei! cei mai multi dintre noi ne masuram si astai
succesul prin ceea ce au reusit ... altii.
Preocuparea noastra nu trebuie sa "ie cum sa-i depasim pe altii!
ci cum sa ne depasim pe noi insine.
Nimeni n-ar trebui sa-si cladeasca succesul pe nenorocirea altuia.
.a sa ai succes! primul lucru pe care trebuie sa-l "aci
este sa te indragostesti de ceea ce "aci.
;-ar putea sa "i deamagit daca esuei!
dar esti cu totul pierdut daca nici macar nu incerci.
.a sa-ti trans"ormi visele in realitate! treeste-te si apuca-te de munca!
;uccesul a "acut din "oarte multi ... niste in"ranti.
:rei sa-ti spun calea cea mai buna spre succes0
Incon'oara-te numai de oameni mai destepti decat tine.
Daca te mananca palma pentru bani! pune mana repede pe treaba!
.el mai bun s"atuitor este inima; cel mai bun invatator este timpul;
cea mai buna carte este viata; cel mai bun prieten este Dumneeu.
In anul #$%3 s-au intalnit la .icago cei mai mari oameni de a"aceri din America. Au "ost preenti:
Presedintele celei mai mari otelarii independente! presedintele celei mai mari intreprinderi de
prestari de servicii! presedintele bursei! cel mai mare comerciant de grane! unul din membrii
cabinetului preidential! presedintele bancii de comert international! patronul celui mai mare
concern industrial din lume. Impreuna! acesti oameni controlau mai mult capital decat era in
2reoreria de ;tat a Americii. Ani de ile! numele lor a "ost nelipsit de pe paginile intai ale iarelor
de mare tira'! iar educatorii nu mai pridideau sa-i dea ca e,emple demne de urmat pentru
generatia mai tanara. .e s-a intamplat insa cu "iecare din acestia in doar doua eci si cinci de
ani0 Presedintele celei mai mari otelarii independente! .+arles ;c+Eab! a trait cu bani de
imprumut in ultimii cinci ani din viata si a murit calic. .el mai mare comerciant de grane! Art+ur
.utten! a murit in strainatate sarac lipit. Presedintele bursei! 7ic+ard >+itneD! a "ost de curand
eliberat din inc+isoarea ;ing ;ing. .el care era membru in cabinetul preidential! Albert 5all! a
"ost eliberat din inc+isoare! din motive umanitare! ca sa poata sa moara acasa. Presedintele
bancii de comert international! 6eon 5raser! s-a sinucis. Patronul celui mai mare concern
industrial din lume! Ivar Breuger! s-a sinucis si el. 5iecare dintre acesti oameni a stiut cum sa "aca
bani! dar niciunul dintre ei n-a stiut cum sa traiasca! ;ic transit gloria mundi!
Nu poti +otari lungimea vietii! dar ii poti +otari adancimea! inaltimea si largimea!
4ulti dintre noi ne masuram succesul comparandu-ne cu esecurile celor din 'ur.
Pentru tine nu ma tem de insucces.
4a tem insa ca vei avea succes in lucruri gresite.
;&5<7IN2A
6oviturile vietii nu sunt numai distructive! ci si constructive;
ca loviturile ciocanului in dalta unui sculptor priceput.
Daca n-ar e,ista iarna! nici primavara n-ar mai "i c+iar asa de "rumoasa.
.ontactul cu su"erinta nu inobileaa daca ea devine motiv de auto-compatimire!
auto-cocolosire! egocentrism! cult al eului patimitor. - N. ;tein+ardt
4ulti oameni au o "obie ne'usti"icata impotriva su"erintei. ;igur! tragediile inutile trebuie evitate cu
orice pret! dar ... e,ista o doa de bine care nu se poate obtine decat din distilarea su"erintelor.
4ilton si-a scris cele mai "rumoase poeii doar dupa ce a orbit.
8et+oven si-a scris unele din cele mai mari capodopere dupa ce a surit.
5iloso"ul german Bant! care a su"erit de o boala incurabila! ne-a lasat scris urmatorul comentariu:
/Am a'uns sa-mi stapanesc su"erinta si reusesc sa n-o mai las sa-mi in"luentee gandurile si
sentimentele. Am reusit sa o ignor! de parca ar "i o problema care-l priveste pe un altul./
>illiam >ilber"orce! eroul luptei impotriva sclaviei din imperiul britanic! n-ar "i putut reista nici o
singura i "ara calmante impotriva durerii! dar s-a straduit intotdeauna sa ia cea mai mica doa cu
putinta.
CenrD ;tanleD! crescut intr-un or"elinat saracacios! a deprins acolo taria si reistenta necesare
pentru a-l cauta si gasi pe 6ivingstone in 'ungla A"ricii.
Bernan! nascut "ara maini si picioare devoltate deplin! a perseverat si a a'uns membru in
Parlamentul Angliei. ;ol+enitsDn a scris: /5ii binecuvantata tu! inc+isoare/. Anii petrecuti acolo i-
au dat taria de caracter necesara pentru a lupta impotriva comunismului.
?eniul se poate "orma in linistea bibliotecilor! dar taria de caracter este de multe ori
reultatul unei vieti traite /pe nicovala su"erintei./ - 7. >urmbrand
;a nu uitam ca 5iul lui Dumneeu a "ost numit /om al durerii si obisnuit cu su"erinta/! A deveni
crestin inseamna! cel putin in parte! a accepta sa su"eri impreuna cu .+ristos.
Am stat odata sa re"lecte asupra valorii inestimabile care se gaseste in /lucrurile s"aramate/.
&lcioarele s"aramate au dat la iveala lumina necesara biruintei 1=ud. 7:#$-%#3; painea "ranta a
saturat multimile "lamande 14atei #(:#$-%#3; vasul de alabastru spart a raspandit par"umul care a
umplut casa 14arcu #(:3!$3; iar trupul "rant a adus salvarea tuturor ce cred si-6 primesc ca
4antuitor 1Isaia -3:--A! #%; # .or. ##:%(3 si cate alte lucruri ar putea "ace .el ce s-a "rant daca I-
am da 6ui nade'dile noastre spulberate! visele noastre sparte si inimile noastre drobite0
Nimeni nu-si pierde mintile datorita greutatilor de ai. 9amenii inebunesc
sau din caua regretelor pentru trecut sau de teama ilei de maine.
&n pastor a viitat o "amilie al carei "iu tocmai "usese omorat intr-un accident de masina. 4ama s-
a napustit asupra viitatorului! spunand: /&nde a "ost Dumneeu cand a murit "iul meu0/ Pastorul
i-a raspuns calm: /In acelasi loc in care era si cand a "ost ucis 5iul ;au./
Nu te concentra niciodata asupra necaului tau!
du-te la altul mai amarat si vei gasi repede mangaiere.
;&8I<.2I:I;4
Pe "ete le iubim pentru ceea ce sunt; pe baieti pentru ceea ce promit sa devina.
Intr-un discurs sunt importante trei lucruri: cine vorbeste! cum vorbeste si despre ce vorbeste. De
obicei! dintre cele trei! al treilea este ... cel mai putin important.
;&..<;
5a ceea ce poti! in locul in care esti! cu ceea ce ai si cu ceea ce esti.
Asta inseamna succes.
;&PA7A7<
Nu te enerva pe cel ce stie mai multe ca tine; nu e vina lui.
;&P&N<7<
5iecare om care a a'uns important a invatat! mai intai! de cine sa asculte!
ce sa asculte si cand sa asculte.
Numai cel ce crede! se supune si numai cel ce se supune!
a'unge sa creada. 1Dietric+ 8on+oe""er3

;AN;A
/;ansa/ este un alt nume pe care il dau oamenii /providentei/.
;.<P2I.
;cepticismul este o sinucidere lenta.
;.9A6A
;eptembrie este luna in care milioane de "ete luminoase! "ericite! vesele si pline de anticipatie se
indreapta spre scoala. ;unt bineinteles "etele a milioane de ...mame.
Tine minte mereu ca mediocru inseamna cel mai bun dintre cei slabi!
dar si cel mai slab dintre cei buni.
6a scoala de so"eri! instructorul da primele indicatii unei noi /studente/:
Ia-o inainte pe verde! opreste-te la rosu si incetineste cand vei ca ma "ac palid ...
;coala este o cladire cu patru pereti - care adaposteste viitorul.
;.9A6A D&4INI.A6A
5iecare invatator de scoala crestina este la "el de /c+emat/ de Dumneeu ca orice alt misionar
din 'ungla A"ricii. <l are nevoie sa se pregateasca la "el de mult si la "el de bine ca si cand ar "i
gata sa "ie trimis de Dumneeu la capatul pamantului.
18illD ?ra+am3
;<DIN2<
9 sedinta este un loc in care oamenii discuta lucruri despre care n-ar avea ce sa spuna!
daca s-ar apuca sa le "aca.
;<5
&n se" nu lasa niciodata pe maine ceva ce poate da cuiva sa "aca ai.
Iata o "ormula de succes:
#. 97?ANIH<AHA - pune omul potrivit la locul potrivit.
%. 7<PA72IH<AHA - da "iecaruia autoritate su"icienta ca sa poata indeplini ceea ce i-ai dat de
"acut.
3. ;&P7A:<?C<AHA - "ii cu oc+ii pe toti ca sa vei daca "iecare isi "ace datoria.
4ulti din cei ce se plang ca se"ul este un idiot ar trebuie sa-si dea seama ca!
daca el ar "i mai destept! i-ar da a"ara.
<ste uimitor ce repede a'ungi sa "ii convins de un lucru!
de indata ce a"li care este parerea se"ului!
7aspunand celui ce l-a intrebat cati oameni lucreaa pentru el!
se"ul a raspuns: /.am 'umatate din ei .../
Daca toata lumea este de acord cu tine! probabil ca esti "oarte inteligent.
;au s-ar putea sa "i ... se"ul.
;e"ul este o persoana care vine intotdeauna devreme cand tu ai intariat
si intarie ori de cate ori vii devreme!
;2IIN2A
.u "iecare raspuns la cautarile ei! stiinta a mai descoperit
inca cel putin alte trei intrebari.
2e+nologia moderna a reusit sa produca pentru ambalarea bauturilor o cutie ie"tina de tabla care
nu se deterioreaa nici in %.))) de ani - si pentru oameni o masina de K#%.))) care! cu toata
intretinerea e,pertilor! va "i mancata de rugina in numai ( ani!
Noua secretara! catre se"ul ei:
/:reti sa "ie la doua randuri si pe copia in indigo! domnule0/
;2I7I
Dati-mi in mana o 8iblie si o lumanare; inc+ideti-ma apoi c+iar si intr-o pestera intunecoasa si tot
am sa va pot spune ce se petrece in lume.
TACT
2alentul ne invata ce si cum sa "acem; tactul +otaraste insa cand sa "acem.
6umineaa-i pe cei din 'urul tau! dar nu te repei asupra lor ca tranetul.
Daca vrei sa "i popular! trebuie sa induri sa asculti multe lucruri
pe care le sti de'a de multa vreme.
7ugat sa dea o de"initie a /diplomatiei/! Abra+am 6incoln a spus: /<i bine! eu cred ca aceasta
diplomatie este arta de a-i lasa pe altii sa "aca de buna voie ... ceea ce le spui tu./
8arbatul care g+iceste corect varsta unei "emei s-ar putea sa "ie perspicace!
dar nu este prea ... destept.
TAGORE RABINDRANATH
Daca plangi cand nu vei soarele! de lacrimi! n-ai sa vei nici stelele.
.eea ce esti - nicicand nu vei vedea;
.eea ce vei - e numai umbra ta.
.ei ce-si poarta lampa-n spate isi arunca umbra-n "ata.
;telelor ce scapara in seara nu li-i teama licurici sa para.
Ni-i viata dar ceresc! ce-l primim; Dar nu-i /a noastra/ doar de-o daruim.
;a-i multumesti "acliei pentru lumina sa.
Dar nici pe cel din umbra! ce-o tine! nu-l uita.
;ecurea taietorului de lemne cersi copacului o coada
si copacul! binevoitor! i-o dadu ...
9mul se a"unda in gomotul multimii! numai ca sa-si inece strigatul tacerii.
Drumu-i singuratic sub multimi de talpi pentru ca de nimeni nu-i iubit.
7adacini de sub pamant nu cer laude nicicand!
Pentru ca trudind in glod dau la crengi belsug de rod.
/.ine imi va duce mai departe "aclia0/ ;e-ntreaba ;oarele-apunand.
/;tapane! atat cat pot! mi-oi "ace datoria/! 7aspunse-opaitul de pamant.
&rau si ucideau! si-o omenire le-aduse preamarire;
Dar cerul maniat grabi s-ascunda memoria rusinii lor sub iarba scunda.
.e glas divin la-naripatul graur n-are pena' "rumos! ... da-i mesager!
Ia poleieste-i aripile-n aur si nicicand nu va mai bura spre cer.
.el ce are oc+i sa vada roa gradinii! "ace bine de-i vede si spinii!
;"ioase ganduri ce pasiti incet de mine nu va temeti: sunt Poet.
:iata-i traversarea unei mari intr-o lume intotdeauna ingusta!
dar prin moarte acostam la tarm si-o pornim in largul lumii noastre.
TALENT
2alentul este capacitatea cuiva de a "ace ceva prin munca si atentie; este un "el de putere
aplicata in mod voluntar! spre deosebire de geniu! care este o sclipire involuntara! imposibil de
controlat.
Adevarata tragedie a vietii nu este sa n-ai decat un singur talent!
ci sa nu vrei sa-l "olosesti nici macar pe acela.
4ulti oameni si-au trans"ormat viata intr-un cimitir!
pentru ca au pre"erat sa-si ingroape talentul.
Daca "iecare om ar ramane in viata la ceea ce are talent!
vacile ar "i mult mai bine ingri'ite.
Daca munca asidua nu este un talent este in orice ca
cel mai bun inlocuitor al lui.
&nul din lucrurile pe care "iecare om le "ace mai bine decat altii
este sa-si desci"ree propriul scris de mana.
TALISMAN
Nu te prea increde in laba de iepure! < clar ca lui nu i-a prea adus mult noroc!
Nu ne trebuie lemnul crucii pe care a stat .+ristos!
ci .+ristosul care a stat pe lemnul crucii!
TATA
&n tata "ace mai mult decat o suta de pro"esori. <l poate sa escaladee cel mai inalt pisc si poate
sa treaca inot oceane; poate sa boare mai sus decat orice avion si sa rapuna orice "iara
salbatica; dar de cele mai multe ori! tata ... scoate a"ara gunoiul.
.el mai important lucru pe care-l poate "ace un tata pentru copiii sai
este sa o iubeasca pe mama lor.
TAXE
2urnul <i""el este un garie nori american dupa platirea ta,elor.
9 +arpa este un pian care si-a platit ta,ele.
TACERE
Hece persoane care vorbesc "ac mai multa galagie decat #).))) care tac.
2acerea! impreuna cu modestia! "ac "armecul oricarei conversatii.
.el cu limba prea ascutita risca mereu sa-si taie singur beregata.
/;i pestele este prins tot cand desc+ide gura./
Am a'uns sa cred ca 'umatate din problemele noastre sunt imaginare
si ca daca am pastra tacere asupra lor! ar trece de la sine.
.ine stie cand sa taca este un bun vorbitor!
Daca vrei sa scapi de s"orait si de probleme!
respira pe nas si tine gura inc+isa!
.ele mai mari idei! cele mai pro"unde cugetari si cea mai buna poeie
se nasc toate din pantecele tacerii.
Imi plac oamenii care re"ua sa vorbeasca pana cand sunt gata s-o "aca.
<,ista trei impre'urari cand cineva nu are c+e" sa te auda spunand un lucru important: cand este
obosit! cand este "lamand si imediat dupa ce a "acut o gresala.
&neori tacerea este de aur! alteori ea este doar galbena.
2acerea este unul dintre lucrurile cele mai greu de contrais.
.ateodata! tacerea cuiva nu este o absenta din "ata problemelor!
ci un veritabil raspuns.
5aptul ca tacerea este de aur e,plica de ce este asa de putina!
Ia un s"at de la natura: urec+ile n-au "ost "acute
sa se poata inc+ide! dar gura da.
2acerea este o realitate despre care nu poti vorbi "ara ... s-o rupi.
4ai bine sa taci si sa pari prost! decat sa vorbesti si sa spulberi toate indoielile.
4intea este ca un televior: cand ii dispare imaginea
e mai bine sa-i opresti si sunetul.
TELEVIZOR
Intoarcerea spre sine! spre reperul singur al singularitatii propriei trairi a"ective! ramane re"ugiul la
care recurgem atunci cand realitatea e,terioara devine prea "rustranta! ori prea complicata in
raport cu posibilitatile noastre de intelegere sau actiune. 7ecursul! individual sau colectiv! la
universul "antasmatic ca principala sursa de grati"icare emotionala este si el cu atat mai probabil
in ast"el de conditii. Avem de-a "ace aici cu un mecanism intr-adevar ar+aic! dar indispensabil
pastrarii integritatii psi+ice a celor a"lati in situatii de viata e,treme. Atunci cand devine insa
principalul mi'loc de a "ace "ata e,istentei! el poate mentine un individ sau o societate intr-o stare
de copilarie perpetua. 14aturiarea se dobandeste prin in"runtarea realitatii! nu prin adoptarea de
supter"ugii ie"tine3. - Al"red Dumitrescu
Pentru publicul serialelor de televiiune de dupa amiaa! aventurile eroilor si eroinelor prile'uiesc
o necesara validare e,terioara a propriului univers a"ectiv 1ne /regasim/ in viata persona'elor3!
impreuna cu posibilitatea e,ersarii unor trairi emotionale /prin procura/ 1traim prin persona'ele de
pe ecran3 substitute! lipsite de riscuri e,istentiale ale unor relatii a"ective satis"acatoare cu cei din
'ur.
- Al"red Dumitrescu
6umea ar progresa mult mai mult daca
am avea mai putina televiiune si mai multa viiune.
TEOLOGIE
Diavolul este un teolog mai bun decat oricare dintre noi!
iar asta nu-l impiedica sa "ie in continuare /diavol/.
Pentru cei super"iciali! teologia este o culegere de adevaruri!
pentru cei pro"uni! o culegere de taine. - Pavel Nicolescu
2eologia nu se "ace! ci se descopere in paginile 8ibliei. - 8eniamin 5aragau
2eologia e,plica starea noastra mai bine decat oologia. - <mil .ioran
TIMP
2impul este prea lent pentru cei ce asteapta! prea nesigur pentru cei plini de "rica! prea lung
pentru cei ce su"ar si prea scurt pentru cei ce se bucura. Pentru cei ce iubesc insa! timpul nici nu
e,ista.
5ara nici o indoiala! timpul este relativ. Doua saptamani de vacanta nu trec la "el ca doua
saptamani de regim pentru slabire.
2impul este Prea IN.<2 pentru cei ce Asteapta!
Prea I&2< pentru cei ce se 2em!
Prea 6&N? pentru cei ce ;u"ar!
Prea ;.&72 pentru cei 5ericiti!
Dar pentru cei ce Iubesc 2impul N& <PI;2A!
Iubesti viata0 Atunci nu mai risipi timpul din care este "acuta!
4aine! astai va "i ieri.
&na din cele mai bune cai de economisire a timpului este plani"icarea -
.inci minute de gandire pot uneori economisi o ora de lucru.
Daca timpul ar vindeca toate n-ar trebui sa mergem
mai departe de sala de asteptare a medicului!
2impul ma "ace sa pretuiesc vesnicia. 1<mil .reanga3
2impul tace si trece. 2impul tace si acua. 2impul tace si pregateste.
TINERI
.elor tineri le este "oarte greu sa-si inc+ipuie ca parintii lor au "ost si ei odata tineri. Aceasta se
intampla din acelasi motiv pentru care le este greu sa creada ca ei insisi vor imbatrani vreodata.
Nu suntem tineri decat o data. Doar la atata poate reista societatea.
Nu sunt destul de tanar ca sa le stiu pe toate ...
2ara noastra are multe ruine; unele dintre ele pot "i in talnite in cluburile de noapte.
2ineretea este o treaba grea; ramanem toata viata obositi de pe urma ei !....
2ineretea este o boala de care ne vindecam ... cu timpul.
6a tinerete invatam! ca adulti intelegem.
TOAMNA
2oamna este anotimpul in care pomii platesc pamantului
datoria de /"rune/ pe care le-au imprumutat in timpul verii.
TOLERANTA
&lric+ HEingli a "ost un preot catolic ce a trait in <lvetia secolului saispreece. 9 e,perienta
personala la dus la convertire si la acceptarea scrierilor marelui teolog <rastmus de 7oterdam!
deasemenea "orta principala care a determinat re"orma germanului 6ut+er. .a reultat al
predicarii si in"luentei lui HEingli! 7e"ormatia a devenit lege in Huric+. 4ulte din practicile abuive
ale 8isericii .atolice au "ost inlaturate. 2oate icoanele si uriasele orgi cu "luiere au "ost aruncate
a"ara din cladirile 8isericilor. Preotii au renuntat la celibat. In viata sa! HEingli a trebuit sa lupte pe
mai multe "ronturi: impotriva celor care nu acceptau vederile si morala lui puritana! impotriva
8aptistilor! care nu acceptau boteul copiilor mici! pe care el il socotea valid! impotriva lui 6ut+er
insusi! cu care se deosebea in pareri in privinta .inei Domnului. In timp ce 6ut+er credea in
/consubstantiere/! adica in "aptul ca! la .ina! painea si vinul se trans"ormau miraculos in c+iar
trupul si sangele 4antuitorului! HEingli era convins ca intreaga ceremonie de la .ina nu are decat
o semni"icatie simbolica. Din caua acestei di"erente! 6ut+er a re"uat sa-i stranga vreodata mana
lui HEingli. &lric+ HEingli a "ost "oarte +otarat sa trans"orme cu "orta <lvetia intr-o tara protestanta
si i-a indemnat pe cei a"lati la putere sa /macelareasca 1cantoanele3 'udetele catolice/. <l a "olosit
teroarea ca arma impotriva celor ce nu acceptau de buna voie moralitatea evang+elica. 6a s"arsit!
HEingli a pus la cale o blocada economica impotriva cantoanelor catolice! iar acestea! cu spri'inul
Austriei catolice au pornit raboi impotriva Huric+ului. 6upta a "ost crancena si mii de elvetieni si-
au pierdut viata. .atolicii strigau: /6a moarte cu ereticii/! Protestantii strigau: /4oarte idolatrilor/!
7anit de moarte in lupta! HEingli a "ost gasit de trupele catolice si unii l-au intrebat daca nu are
nevoie de un preot. <l a "acut semn categoric cu capul ca nu. I-au spus ca nu mai are timp sa se
spovedeasca si ca ar "i mai bine sa se roage la ;"anta 4aria si la s"inti ca sa gaseasca +ar si
iertare pentru ce a "acut. A re"uat si aceasta. ;ocotind ca un ast"el de om nu merita sa traiasca!
catolicii l-au omorat. Dupa ce a "ost ucis! n-au putut sa cada de acord ce trebuie "acut cu trupul
lui. &nii au propus sa "ie taiat in bucati si trimis in "iecare canton catolic! ca semn de biruinta. Altii
pre"erau sa-l arda si sa-i imprastie cenusa. In cel priveste pe 6ut+er! el a considerat moartea lui
HEingli drept o pedeapsa trimisa de Dumneeu si s-a intrebat public daca un ast"el de om poate "i
mantuit si primit in cer - asta nu pentru ca a luptat cu catolicii! ci pentru ca a sustinut o invatatura
gresita despre .ina Domnului... ;i cand te gandesti ca! atunci cand a instituit .ina! Domnul Isus
le-a is: /6uati mancati/! nu /luati si dati-va "iecare parerea despre el./ - 7ic+ard >urmbrand
TRADITIE
/.restinismul nu trebuie sa imbrace neaparat "ormele greco-latine. .restinismul nu e numai
mediteranean! e universal! apartine oricui in lume si se cuvine sa ne obisnuim cu ideea ca se va
putea in"atisa sub aspecte di"erite de cele pe care le cunoastem in bainul lui mare nostrum
14area 4editerana3/. - Abatele Danielou
.+ristos nu e legat de nici una din "ormele noastre! oricat de "rumoase! ori de venerabile. Au "ost
si vor "i alte ceremonii! alte decoruri! alte obiceiuri. ;-ar putea sa vie lucruri cu totul di"erite - si nu
sade bine sa ne speriem. .redinta! dogmele! 8iserica sunt nemuritoare si inalterabile; dar
culorile! melodiile! vesmintele! graiurile! gesturile se sc+imba; au "ost si vor "i alte bucurii! alte
moduri de a sarbatori! de a indura. .rucea doar e pe veci. De ce ne-am mira0 De ce ne-am teme
de altceva0 Nu suntem oare madularele unei 8iserici careia i s-a "agaduit un cer nou si un
pamant nou0 - Abatele Danielou
TRISTETE
<ram trist ca n-am panto"i! dar am intalnit pe unul care n-avea picioare.
.e este oboseala pentru trup! este tristetea pentru su"let.
TREZIRE
4ulte miscari numite /de treire/ din 8iserici aluneca in bemetice scalambaieli care trans"orma
casele de rugaciune in spectacole pentru mass-media.
TURISM
&n s"at pentru cei ce calatoresc peste +otare: In tarile subdevoltate nu beti apa -
in cele devoltate nu respirati aerul!
2urist este unul care calatoreste sute de *ilometrii ca sa se poee
stand in picioare langa propria lui masina.
;tatiunile turistice sunt aseari in care localnicii traiesc pana anul viitor
din banii pe care-i c+eltuim noi in cateva ile de concediu.
UITARE
2impul si distanta pot stinge iubirile mici!
dar le "ac sa creasca pe cele mari. - 7. >urmbrand
/4a ratacesc in neaducerea aminte .../
ULCER
Nu ce mananci iti "ace ulcer! ci ceea ce te mananca.
UMBRE
Niciodata sa nu te temi de umbre.
<le arata pur si simplu ca undeva straluceste o lumina.
UMILINTA
9rice om pe care-l intalnesti este! intr-un anumit domeniu! mai bun decat tine.
&milinta este capacitatea noastra de a ne vedea asa cum ne descrie Dumneeu.
/6a voi in 8iserica nu este nimeni mai rasarit! mai mare0/ il intreaba primarul orasului pe
repreentantul crestinilor. /Nu domnule! Dumneeul nostru este atat de mare ca nu poate avea
decat slu'itori umili./
<u cred ca adevaratul test al oricarui om de seama este umilinta. Nu inteleg prin aceasta o
continua indoiala asupra capacitatilor proprii! ci aceea ce am vaut mereu la cei cu adevarat mari
si importanti: o convingere imensa ca acea /maretie/ care-i caracterieaa nu este /a lor/! ci doar
se mani"esta cumva /prin intermediul lor./ Asta ii "acea gata sa vada ceva dumneeiesc in
oricare alt om si le dadea intotdeauna o atitudine de nemasurata ingaduinta "ata de altii.
9 ga"a care te smereste iti este cu mult mai "olositoare
decat o "apta buna care te umple de mandrie.
5oarte putini oameni au despre ei insisi o parere mai proasta decat se cuvine.
UMOR
&morul si s"intenia nu sunt elemente incompatibile! atat timp cat ele sunt intelese din perspectiva
adevarului si +arului dumneeiesc. :ec+iul si Noul 2estament nu raman niste compendii de te,te
incruntate si amenintatoare! iar persona'ele umane din istoria credintei 1regele David! inteleptul
;olomon! Iov sau! mai tariu! apostolul Pavel! Ioan .+risostomul! 5rancisc din Assisi! ori 4artin
6ut+er3 nu sunt incununate de un nimb de s"intenie imbu"nata. Adevarata pietate nu e,clude buna
dispoitie! ci c+iar o presupune. - :is*D 5erenc
;"anta ;criptura intelege buna dispoitie ca un "actor "ertiliator. .ei ce strabat valea su"erintei o
trans"orma intr-un ivor 1binecuvantare3 si canta: /2oate ivoarele mele sunt in 2ine/ 1Ps. 87:73.
Pietatea psalmilor este veselie care provoaca la dans stelele stralucitoare! muntii cei morocanosi!
ceata! grindina! animalele! copiii! varstnicii; intreaga creatie devine parte a unei +ore cultice!
universale.
In multe adunari crestine! serioitatea si sobrietatea este con"undata cu morocaneala! cu
incruntarea sprancenelor si cu bombameala nemultumita! oarecum o cautare perpetua dupa
barnele din oc+ii celorlalti.
.uviosii care tin mo"turosi la distanta umorul! nu pe Dumneeu Il iau in serios! ci propriile lor
realiari! adica pe ei insisi. /:opsesc mormantul/! spune Isus.
Hambetul este un /semn/ al unei stari interioare de com"ort! de armonie. &n ambet! ca si o
"loare! intinde o punte intre oameni! inlesneste bunele relatii. /Nu "ii mai catolic decat Papa/!
spune omul din popor. /Nu "ii prea nepri+anit/! spune <clesiastul. 5ii normal! natural! ec+ilibrat.
8ucura-te cu cei ce se bucura si intristeaa-te cu cei ce plang. 9amenii cu simtul umorului sunt
cei mai cautati! dar sa nu uitam ca umorul poate "i grosolan! deoc+eat! canit! involuntar! sanatos!
sarcastic! negru sau "in! de calitate. ?lumele pot "i sarate si ... nesarate. .aracterul este cel care
ne controleaa ona a"ectiva. <l da tonul. - Dragomir 8o'an
5ara ratiune! din ras nu mai ramane decat maimutareala.
.restinismul este pre ades identi"icat de intelectualii /luminati/ cu o religie a cenusiului lacramos!
cu o "iloso"ie mo+orata su"ocata de culpabilitate! scarba de lume si teama de iad. De asemenea!
e,ista destui crestini care inteleg sa-si e,prime evlavia adoptand glasul stins! cautatura pleostita
si care! citind mereu pasa'e din ;criptura si din s"intii parinti! recomanda indispoitia ca virtute
cardinala. 7asul nerusinat! al trivialitatii! al deriiunii lumesti nu poate compromite si anula! cu
neantul lui! marea tema a bucuriei crestine. 4arii dusmani ai celui care isi cauta mantuirea sunt
acedia si disperarea. Impotriva lor! umorul este o unealta per"ecta! daca este supraveg+eat de o
inima dreapta si cuviincioasa. In de"initiv! adevaratul crestin se distinge tocmai prin capacitatea
de a rade de lucruri de care indeobste! nu rade nimeni: moartea si demonul/ - Andrei Plesu
&morul poate "i considerat uneori /'oaca celor adulti/.
UMOR MEDICAL
&n idiot este unul care cladeste un castel in aer. &n nebun este unul care este gata sa se mute
in el! iar un psi+iatru este acela care intotdeauna este gata sa incasee c+iria.
/;unt asa de plin de penicilina! ca daca stranut! precis vindec pe cineva!/
In lucrarea de e,amen! un elev a scris:
/.and mori de moarte buna inseamna ca mori singur!
"ara a'utorul doctorului/.
&n barbat a "ost cu sotia la doctor. Acesta i-a pus doamnei un termometru in gura si a rugat-o sa
tina gura inc+isa trei minute. ... 6a plecare! sotul s-a apropiat discret de doctor si l-a intrebat: /.at
vrei pe c+estia aia care a "acut-o sa taca! doctore0/
Pana sa vina doctorul la noi in sat! eram ragusiti. Acum su"erim de laringita!
Auind ciorovaielile doctorilor c+emati langa patul sau de su"erinta si care nu se puteau pune de
acord in privinta unui diagnostic! :oltaire a tras usor perdeaua la o parte si le-a is: /:a rog sa ma
lasati sa mor de ... moarte buna./
/6a operatie! c+irurgul mi-a uitat in stomac un burete.../
/;i te doare0/
/Nu! dar am o sete .../
&n om tare abatut a intrat in cabinetul unui psi+iatru "oarte renumit si i-a is: /Nu mai am nici o
placere sa traiesc! :iata a devenit mult prea "ara sens! prea con"ua .../
/Da/! raspunse psi+iatrul! /te inteleg "oarte bine. 5iecare avem problemele noastre. Am sa-ti
prescriu un tratament pe care va trebui sa-l urmei un an de ile. 2e costa cam -) de dolari pe
saptamana./
/Inteleg! doctore! asta va reolva problemele dumneavoastra. .u ale mele insa cum ramane0.../
UMOR NEGRU
.+iar daca as "i gropar sau calau!
cred ca si atunci as gasi niste oameni pentru care as lucra cu placere.
;-ar putea ca optimistul sa se insele!
dar el va su"eri intotdeauna mult mai putin decat pesimistul.
/.e-ai spus0/
/Nimic./
/5ireste ca nimic! dar cum l-ai "ormulat de data aceasta0/
5iecare prapastie se lauda cu adancimea sa.
UNITATE
Nici o reconciliere nationala nu se poate cladi pe unitatea vinovata. - <mil .onstantinescu
URA
6a o ultima analia! ura este o "orma de auto"lagelare.
Doi oameni care-6 iubesc pe Dumneeu nu se pot uri unul pe celalalt.
.el pornit mereu pe raboi cu altii este "oarte rar in pace cu el insusi.
&ra este o sinucidere lenta.
N-am sa permit nici unui om sa ma in'oseasca intr-atata incat sa ma "aca sa-l urasc.
&ra este ca otetul pentru dinti si ca acidul pentru stomac.
URGENTA
.el mai mare pericol care ne paste
este sa ingaduim /urgentului/ sa ne preocupe mai mult decat /importantul/.
VACANTA
9 vacanta este o scurta perioada de recreere!
precdata de o perioada de anticipare si urmata de una de ... recuperare.
Ar "i mult mai usor sa mobiliam 8iserica! daca n-ar "i de'a .../automobiliata/.
Nimic nu soseste asa de greu si nu trece mai iute ca ... vacanta.
Diavolul se arata si el intotdeauna in taberele de vacanta!
dar aceasta nu inseamna ca si el este ... in vacanta.
:acanta este lucru cel mai usor de plani"icat:
se"ul iti spune cand ! ... iar sotia unde!
.elor ce nu "ac nimic! le este cel mai di"icil sa ia o vacanta.
VAGABOND
4ulti copii stau seara tariu pe strai
pentru ca le este prea "rica sa stea singuri in casa.
.u atatea divorturi am putea spune ca! mai mult decit copiii! parintii ... "ug de acasa.
VALOARE
.el mai important element al unei personalitati umane
este constienta propriei valori.
Adevarata valoare a unui om este
cat l-ai pretui daca ar pierde tot ceea ce are.
VARSTA
.ei mai buni ani din viata unei "emei sunt intre varsta de %$ si 3) de ani ...
;ingura situatie in care o "emeie ar pre"era sa "ie cu un an mai in varsta
este atunci cand ramane insarcinata.
:arsta nu aduce intotdeauna intelepciune;
uneori ea vine cu mana goala.
:arsta nu te prote'a de atacul iubirii!
dar iubirea te poate prote'a! intr-o oarecare masura!
de atacul anilor!
VERIGHETA
:erig+eta este cea mai mica catusa din lume.
:erig+eta este o cununa in miniatura. <a spune ca!
in teritoriul caminului! barbatul si "emeia sunt rege si regina.
VESELIE
Daca vrei sa patruni adanc in su"letul unui om ca sa-l cunosti! nu-i analia tacerile! "elul de a
vorbi! tristetea sau masura in care este miscat de idei inaltatoare; vei obtine un reultat mult mai
rapid si mai precis daca vei cauta sa observi cum rade. Daca rade cu toata inima este un om
bun. - 5iodor Dostoievs*i
Daca n-as sti ca in cer este voie sa rai! n-as dori sa a'ung acolo. - 4artin 6ut+er
Daca un preot sau un calugar vorbeste ironic sau rosteste cuvinte care provoaca altora rasul! sa
"ie anatema. - Cotarare! Al doilea .onsiliu de la .onstance 1#(#83
VESNICIE
/Dupa cum o e,istenta de noua luni petrecute in pantecele mamei ne pregateste nu pentru ea
insasi! ci pentru o e,istenta ulterioara! intr-o lume careia ii suntem incredintati de indata ce
suntem capabili sa respiram si sa supravietuim independenti! tot asa si intervalul dintre pruncie si
batranete ne este dat ca o pregatire pentru viata /de dincolo./ Ne indreptam spre o noua nastere
si spre circumstante cu totul di"erite de ceea ce e,perimentam ai. Hiua de care te temi cel mai
mult si pe care o numesti /ceasul din urma/ nu este altceva decat iua de nastere pentru
eternitate./ - ;eneca 1s"etnicul lui Nero3
2ot ceea ce nu este vesnic este de'a invec+it.
4ilioane de oameni tan'esc dupa nemurire!
.+iar daca unii dintre ei nu stiu ce sa "aca cu o dupa amiaa ploioasa de ;ambata.
In preocuparile lor politice cu Dreapta si cu ;tanga!
lumea a si uitat ca mai e,ista un ;us si un =os.
Adunarea generala a 8isericii noastre s-a des"asurat ca in cer:
nu i-am intalnit acolo pe multi despre care credeam ca vor "i preenti.
5ii sigur ca lucrurile pentru care traiesti sunt vrednice sa si mori pentru ele.
:iata vesnica nu incepe in momentul mortii! ci in cel al credintei.
Daca cineva ar incerca sa scrie in limba ebraica o carte in care sa dovedeasca "aptul ca omul
traieste doar o singura viata! aici pe pamant! el n-ar putea. In ebraica! cuvantul pentru viata este
/+aim/! o "orma de plural. In ebraica este posibil sa spui doar: /<u am vieti./ A spune : /<u am o
viata! este imposibil./ 7eligia evreilor este impregnata cu conceptia vesniciei.
.el ce se asteapta sa a'unga in cer!
ar trebui sa-si "aca putin timp ca sa studiee drumul intr-acolo.
6umea asta de aici este ca pridvorul lumii ce va sa vina;
pregateste-te in pridvor ca sa poti intra cum se cuvine in sala de mese.
/Inainte de a "i ceea ce suntem!
Am "ost aceea ce vom "i;
.aci moartea nu-i o nimicire!
.i-i noaptea inspre-o noua i./ - .ostac+e Ioanid
Pribegia este un "el de stabilire in eternitate.
VIATA
:iata este doar un "ragment de e,istenta! o clipa aseata intre doua eternitati! in"luentata de tot
ce s-a petrecut in trecut si in"luentand tot ce va urma in viitor. ;ingura sansa ca s-o intelegi este
s-o privesti in conte,tul acesta al vesniciei. - >illiam .+anning
:iata este o problema complicata
si primii o suta de ani sunt si cei mai grei. - >ilson 4iner
:iata este o succesiune de morti mai mici prin care trecem mereu biruitori.
:iata este nade'dea tranda"irului inca neJn"lorit. - =o+n Beats
.um observa si Pitagora! viata este "oarte asemanatoare cu =ocurile 9limpice: cativa isi
incordeaa musc+ii la ma,im pentru a castiga un premiu si pentru a "i ovationati de multime! altii
vin cu tarabe sa vanda multimii mar"a pentru bani! iar altii 1nu dintre cei mai neJntelepti3 nu vor
nimic! vin doar ca sa priveasca. <i sunt spectatori la ce "ac altii cu scopul de a invata cum sa
traiasca ei insisi. - 4ic+el de 4ontaigne
:iata este un mars de la inocenta! prin ispita! spre virtute sau viciu.
Ar "i "oarte bine daca "iecare ar trai asa cum ar vrea sa moara.
:iata este copilaria nemuririi noastre. =.>. von ?oet+e
:iata este grea; o nes"arsita in"runtare pe care o duce
barbatul cu dusmanii lui si "emeia cu ... prietenele ei.
2ocmai cand credeam si eu ca o scot la capat!
se gasi unul sa mute capatul mai incolo ...
:iata este doar un scurt cantec de leagan intre bara si ... brada.
Pentru vremuri ca acestea ar "i necesare doua lucruri:
ca cei bogati sa a"le cum traiesc saracii
si ca saracii sa a"le cum muncesc bogatii.
VIGILENTA
6ibertatea pe care o da Dumneeu omului este conditionata de vigilenta 1/sa paeasca gradina/3.
VIITOR
:iitorul este ca un vas cu doua toarte: increderea si ingri'orarea.
Depinde de noi de care toarta il apucam
.el mai bun lucru despre viitor este ca ne vine in portii de cate o i.
4a intereseaa viitorul pentru ca acolo imi voi petrece tot restul vietii.
9mul care se teme de trecut are de ce sa se teama si de viitor.
Daca nu ne pasa de viitor! nici viitorului nu-i va pasa de noi.
9ricat s-ar teme de viitor! omul vrea sa a'unga sa-l si vada.
;-ar putea sa nu stim ce ascunde viitorul! dar stim .ine il pregateste.
Nu te teme de viitor! Dumneeu este de'a acolo.
Ingri'orarile de ai sunt /dobanda/ pe care o platim pentru necaurile de maine.
VIS
:isul este o a doua viata. N-am putut! "ara in"iorare! sa strapung acele porti de "ildes! ce ne
despart de lumea nevauta. Primele momente ale somnului sunt imaginea mortii; o amorteala
neguroasa ne cuprinde mintea si nu putem stabili clipa in care eul! sub o alta "orma! continua
opera e,istentei ...
VIZITE
:iitele produc intotdeuna placere;
daca nu la venire! cel putin la plecare!
VIZIUNE
Daca te uiti numai la ceea ce se vede!
nu vei intelege niciodata ceea ce ar putea "i.
<ste bine sa te uiti la viata ta si sa te intrebi: /Daca as mai avea de trait doar un an! ce as "ace
mai intai0/ Avem toti lucruri dragi pe care stim ca trebuie sa le "acem. Nu le amana la nes"arsit!
5a-le acum!
:iiunea este capacitatea de a vedea in inviibil.
Nu vedem intotdeauna lucrurile asa cum sunt ele;
de obicei le vedem asa cum suntem noi.
:iiune "ara actiune reulta in viionarism. Actiune "ara viiune este ec+ivalent cu mercenarism.
Numai viiunea si actiunea impreuna dau nastere misionarismului.
VORBARIE
5emeile traiesc in medie cu sase ani mai multi decat sotii lor
pentru ca tre buie sa termine ... tot ce au de spus.
Nu-ti lasa vorbirea sa mearga mai departe decat gandirea!
In principiu! orice lucru care este urlat la noi sau
soptit pe la urec+e nu merita sa "ie luat in seama.
.ei neintelepti vorbesc "ara sa se gandeasca;
oamenii mediocrii se gandesc la ceea ce au spus!
cei intelepti la ceea ce vor spune.
&nii oameni n-au prea multe de spus!
dar trebuie sa-i asculti prea mult ca sa-ti dai seama de asta.
4edicul se uita la limba si vede daca suntem sanatosi in trup.
Dumneeu se uita la ce ne iese de pe limba si vede daca suntem sanatosi in su"let.
:ad ca ati discutat la .ongresul 8isericilor voastre tema: /.um sa-i "acem pe oameni sa vina la
8iserica0/ N-am auit niciodata la .onventiile "ermierilor sa vorbeasca cineva pe tema: /.um sa
aducem vitele la troaca./ .and ne intalnim! noi discutam tot timpul cum sa imbunatatim calitatea
"ura'elor!
VREME
2oti putem invata de la vreme: ea nu da atentie la critici.
Nu e,ista vreme rea! doar vreme buna ... de mai multe "eluri!
VREMURI BUNE
:remurile bune sunt cand cei care umblau mai ieri desculti!
incep sa se planga de pretul panto"ilor.
ZECIUIALA
&nii oameni Ii dau lui Dumneeu a ecea parte ... din ceea ce ar trebui sa-i dea.
ZEL
9rice lucru care merita sa "ie "acut! merita si sa "ie "acut bine.
.ine vrea sa culeaga aurul amieei! trebuie sa "ie pe camp inca din ori.
6ucrarile e,traordinare sunt in"aptuite deobicei de oameni obisnuiti
cu un el e,traordinar.
;-ar putea sa am prea mult el!
dar eu cred ca e mai bine ca apa din ciorba sa de-a in "oc!
decat sa nu "ie incalita.
Helul "ara pricepere este ca "ocul scapat de sub control.
Prea multi crestini tin adevarul la g+eata in loc sa-l puna pe "oc.
<ste mai bine sa aprini o lumanare! decat sa te apuci sa blestemi intunerecul.
Preenta la 8iserica depinde mai mult de dorinta decat de distanta.
&nul din lucrurile pe care nu le vom mai gasi niciodata este si ... timpul pierdut.
/Dati-mi o mie de predicatori care sa nu se teama decat de pacat si care sa nu-si doreasca
altceva decat pe Dumneeu si nu-mi va pasa daca sunt oamenii cu studii sau nu. .u ast"el de
oameni voi gudui portile iadului si voi aduce un colt din Imparatia cerurilor pe pamant./
.el ce amana de ai pe maine! traieste /de ai pe maine/!
/;tiu! te va costa daca-l urmei pe Domnul Isus!
dar ai stat sa te gandesti cat te va costa daca nu-6 urmei0/
ZGARCENIE
In orice mare iubire este si un pic de orbire!
dar in niciuna mai multa ca in iubirea de bani.
?luma care starneste cel mai mare +o+ot de ras in iad
este ambitia de a muri cel mai bogat.
ZIARE
4a tem de trei iare mai mult decat de o suta de mii de baionete. - Napoleon 8onaparte
=udecand dupa continutul iarelor de ai!
treaba unui editor este sa separe graul de pleava
si apoi sa aiba gri'a ca pleava sa "ie tiparita.
&n iar este o librarie ambulanta +ipertensiva.
:a dati seama ca traim intr-o vreme in care toti oamenii citesc iarele
si singurele lucruri pe care le mai cred sunt ... reclamele 0
7adioul nu va inlocui niciodata iarele!
aci nu poti da cu el de perete ca sa omori mustele.
.iteam deunai ca un reporter a spus ca este periculos ca un tanar sa o ceara in casatorie pe o
tanara atunci cand conduce masina. Parerea mea este ca asa ceva este periculos oricand ...
.ondeiul este mai puternic decat sabia.
ZIUA DOMNULUI
Intrebat ce parere are despre cei ce lucreaa Duminica! 8illD ?ra+am a raspuns: /Nu cred ca
aceasta trebuie sa "ie o problema daca se intampla rar. .+iar Domnul Isus ne-a spus ca celui ce
ii cade boul intr-o groapa in iua ;abatului ii este ingaduit sa il scoata de acolo. .red insa ca
daca boul dumneavoastra cade in groapa in "iecare i de ;abat! aveti doua solutii: sau sa vindeti
boul sau sa astupati groapa!/
ZAMBET
Hambetul este cel mai scurt drum intre doua inimi.
9amenii din toate popoarele ambesc toti in aceiasi limba!
<ste aproape imposibil sa ambesti in e,terior "ara sa te simti mai bine launtric.
ZOOLOGICA
&n american in 7usia a vaut in aceeasi cusca un leu si un miel. /;e impaca bine amandoi0/
intreba el panicul. /5oarte bine/! raspunse acesta! /numai ca trebuie sa punem cate un alt miel
in "iecare dimineata./
?radina oologica este un "el de laborator in care animalele studiaa obiciurile oamenilor care le
trec ilnic prin "ata custilor.
Pasarile cu pene la "el boara impreuna.
Animalele nu sunt c+iar atat de proaste c,um par; ele n-au nici doctori si nici avocati!
.and eram copil! l-am intrebat pe tata: /2ata! o sa ma duci la gradina oologica0/
<l mi-a raspuns: /Nu taticule. Daca te vor! sa vina ei sa te ia!/