ADOLESCENTA - CRIZA?

Varsta tuturor crizelor

Varsta tuturor posibilitatilor
TRANSFORMARILE FIZICE
Pot duce la:
Distantare de corp (refuzul de a se spala)
Vointa de a controla corpul (piercing,
tulburari alimentare)
Admiratia pentru propriul corp (primele
forme sau muschii)
Precocitate sau intarziere in dezvoltarea
fizica
TRANSFORMARILE
PSIHOLOGICE
Sentimentul de diferenta in raport cu ceilalti la
varsta la care isi doreste aflarea locului sau in
grup (nevoia de apartenenta vs originalitate)
Al doilea proces de separare-individualizare;
separarea de mediul familial apare concomitent cu
nevoia de siguranta si protectie parentala
Stari sufletesti normale cu dispozitii variate; trairi
depresive fiziologice
Perioada hipersensibila in care tanarul trebuie sa
accepte sfarsitul magiei copilariei, pierderea
iluziilor sale fata de sine si fata de lume ce duce la
tulburari depresive autentice
TOATE ACESTE DIFICULTATI POT
CONTRIBUI LA:
o regresie la comportamente infantile
(conduite dependente)
repliere pe sine
mecanisme de aparare de tip nevrotic
(tulburari obsesiv-compulsive, fobii,
manifestari isterice) sau psihotic (deliruri)
tulburari de conduita dezvoltari
dizarmonice ale personalitatii
Deci, CRIZA, presupune:
Aparitia momentana si concomitenta a unor
multiple si instabile procese de adaptare si a
suferintelor care sunt expresia unei treceri
laborioase si conflictuale de la copilarie la
viata adulta.
In mod normal criza este tranzitorie.
RISCURI:
Parintii, profesorii, societatea sa considere
comportamentul adolescentilor ca o achizitie
definitiva ==> evaluarea negativa ==>
asteptarea care se implineste ==> esec
Balansul natural intre progres si recul
caracteristic adolescentei, nefiind tolerat de
adulti risca sa fie stopat sau dereglat prin
atitudini inadecvate ale acestora
TULBURARI DE
COMPORTAMENT
IN ADOLESCENTA
Problemele actuale majore:
Intreruperea scolarizarii
Tentative suicidare
Consumul de produse toxice
Asumarea riscului cu consecintele sale
(in special accidente de circulatie)
Violenta
SUICIDUL SI
TENTATIVELE DE SUICID
Reprezinta a doua cauza de mortalitate
dupa accidente, in majoritatea tarilor
europene
Pentru perioada de varsta intre 15 25
ani
CONSUMUL DE PRODUSE
TOXICE
Consumul acestor produse incepe in
adolescenta
Duce la riscul aparitiei dependentei
fata de consumul lor la varsta adulta
ASUMAREA RISCULUI
SI ACCIDENTELE
Mortalitatea prin accidente reprezinta
aproape jumatate (48,6%) din cauzele
deceselor intre 15-25 ani
28% dintre tineri care au un accident
prezinta o recidiva in anul urmator
Indicatorii de depresie si anxietate sunt
semnificativ superiori in cazurile
adolescentilor cu accidente recidivante
VIOLENTA
Statisticile au constatat din 1998 pana 2001 o
crestere a conduitelor violente,atat impotriva
bunurilor (vandalism, distrugere, incendii voluntare;
+ 20%) cat si impotriva persoanelor (+ 25%)
Conduitele agresive, violente sau de trecere la act
obisnuite(fuga, injurie, tipete, crize de nervi )
sunt caracteristice perioadei 12-15 ani
Adolescentii - victime ale violentei familiale si
extrafamiliale (abuz sexual, violenta fizica)
Cu cat violenta comisa de adolescent este mai
grava si repetata cu atat mai mare probabilitatea
ca acesta a fost victima unei violente in trecut
ADOLESCENTA SI RISCUL
PSIHOPATOLOGIC
Manifestarile psihopatologice au un caracter
individual
Cele mai frecvente sunt:
Tulburari de comportament alimentar
Manifestari anxioase
Depresia
Schozofrenia
Tulburari ale dispozitiei
Bufee delirante acute (pot fi expresia
tulburarilor afective sau/si ale
personalitatii)
EVALUAREA TULBURARILOR
PSIHOPATOLOGICE
In fata contradictiilor interne si a conflictelor
exterioare, adolescentul reactioneaza sau suporta
Aceste reactii pot fi normalecand reprezinta
exteriorizarea momentana a unei stari de criza si
evolueaza spre o structurare sanatoasa si
armonioasa a unei personalitati sensibile
Normalitatea sau patologia unui comportament, la
un adolescent, tine cont nu numai de simptomul
insusi, dar si de structura sa dinamica
APARE NELINISTEA CAND:
Tulburarile devin spectaculoase (rezultand dintr-o
deplasare sistematica a conflictelor interne asupra
exteriorului), caracterizate prin treceri la acte repetate
(adolescentul cautand astfel sa fuga de o stare de
tensiune interioara pe care nu vrea sau nu poate sa o
recunoasca in el)
Trecerile la act se repercuteaza si asupra scolaritatii si
asupra timpului personal antrenand o incapacitate de a
adopta o linie de conduita coerenta; fixarea in aceste
atitudini comporta riscul unei evolutii psihopatice
Apar stari mai putin zgomotoase dar la fel de
nelinistitoare, care greveaza activitatile adolescentului si care
nu au legatura cu o situatie externa traumatizanta: izolare,
inhibitie, idei de inferioritate, de culpabilitate, de rusine,
comportamente isterice, fobice, obsesionale
EVALUAREA RESURSELOR
adolescentului, familiei sale si ale
mediului
Resursele globale ale personalitatii
Existenta sau nu a potentialului sanatos si
pozitiv (capacitatile de maturizare sau
regresive)
Trairea simptomului si tolerarea de catre
mediu
Capacitatile mediului de a evalua si modifica
(nici acceptare fara limite, nici vointa de a
controla cu orice pret)
SUNT IMPORTANTE:
Reactii ale adultilor ferme, dar suple si cu un
anume nivel de toleranta
Capacitatea adultilor de a simti sensul
situatiilor in care sunt implicati si de a
reactiona cu fermitate, fara autoritarism
Independenta parintilor fata de presiunile
sociale
Capacitatea parintilor de a percepe suferinta
adolescentului si de a o tolera fara sa se
simta vinovati sau falsi
SUNT IMPORTANTE:
Interventia medicala la care se apeleaza
trebuie sa constituie o sustinere pe care
adolescentul se poate sprijini pentru a
traversa o perioada deficila. Pericole:
sentimentul de rusine, culpabilitate, teama
de intruziune, riscul de a se fixa in boala
(refugiu)
O criza maturizanta trebuie respectata,
lasata sa evolueze fara interventie
TULBURARI ANXIOASE
Tulburarea de anxietate generalizata are ca
principala caracteristica nelinistea persistenta si
incontrolabila, insotita de tensiunea psihica
exagerata
Temele obisnuite sunt: sanatatea, familia, scoala,
intarzierea etc.
Alte simptome: dificultati de adormire, oboseala si
iritabilitate; in plan intelectual: dificultati de
concentrare si memorare, slaba toleranta la
necunoscut si incertitudine, dificultate de a
identifica problemele pentru a le rezolva; in plan
somatic: tulburari respiratorii, digestive, senzoriale
etc.
TULBURARI
OBSESIV-COMPORTAMENTALE
Obsesiile sunt ganduri, imagini, pulsiuni sau
indoieli nedorite, coplesitoare si avand
continuturi diferite
Ele creaza suferinta si anxietate de care
persoana incearca sa scape prin
compulsii: gesturi repetate cu scop de a
indeparta suferinta
TULBURARE DE STRES
POSTTRAUMATIC
Survine ca urmare a trairii unui eveniment
extraordinar, neasteptat, anormal, tulburator
(agresiune violenta, furt, incendiu, accident
grav de masina etc.)
Simptome: detasare de ceilalti, pierderea
placerii, sentimentul retrairii evenimentelor,
evitare, diminuarea concentrarii, tulburari de
somn, agitatie etc.
FOBIA SPECIFICA
Frica intensa, cu caracter irational,
declansata de prezenta sau anticiparea
confruntarii cu un obiect sau o situatie
specifica
Expunerea la stimuli provoaca o reactie de
panica sau un comportament de evitare
Exista 4 tipuri de fobii:
de animale
de mediu natural
de proceduri medicale
de situatii
TULBURARI DE PANICA CU
AGORAFOBIE
Atacul de panica:
Episod de frica intensa in timpul careia persoana
resimte cel putin 4 din simptomele urmatoare:
palpitatii, transpiratie, tremuraturi, apasare sau
ghearain piept, impresia lipsei aerului, greata,
ameteli, amorteli, caldura,frica de nebunie, frica de
moarte
Aceste episoade apar spontan si fara cauze aparente
Crizele frecvente, insotite de interpretarea anxioasa de
a avea si altele ==> tulburarea de panica
Evitarea locurilor sau situatiilor in care persoana se
teme ca apare panica, fara sa poata fugi sau primi
ajutor ==> tulburare de panica cu agorafobie
TULBURAREA DE ANXIETATE
SOCIALA
Frica de judecati negative din partea
celorlalti, de a fi ridicol in public
Situatiile traite ca fiind penibile sau
asteptarea lor pot fi insotite de crize de
anxietate
Apare comportament de evitare
TULBURARILE SOMATOFORME
Anxietatea este deplasata pe corp
Apar simptome fizice sugerand o afectiune
somatica
Nu sunt simptome intentionale
Solicitari medicale repetate, in ciuda analizelor
normale
Sunt 5 tipuri descrise:
somatizarea (numeroase plangeri fizice,
atingand mai multe sisteme de organe)
conversia (1-2 plangeri neurologice)
hipocondria (credinta de a fi atins de o boala)
frica de o dismorfie corporala
durerea (provocata sau agravata de factori
psihologici)
TULBURARILE SOMATOFORME
Simptomele sunt:
a. forme de comunicare:
- permitand evitarea anumitor obligatii
- exprimand emotiile
b. forme de control
c. forme de manipulare
Se pot asocia alte tulburari psihice: afective,
anxioase, interpersonale, abuz de substante
Simptomele mentin conflictul in afara
nivelului constiintei
Conversia reduce anxietatea
DEPRESIA
Se caracterizeaza prin doua simptome
fundamentale:
Pesimismul, asociat cu sentimente de
insatisfactie si devalorizare: tristete,
indiferenta, pierderea placerii si
interesului pentru activitati cotidiene,
autodepreciere, culpabilizare, sentimentul
respingerii, tendinta la izolare
Lentoare (intelectuala si fizica: oboseala,
lipsa de concentrare, dificultati de
invatare, abandon scolar)
DEPRESIA
Alte simptome adaugate:
Anxietate
Iritabilitate, intoleranta
Tulburari somatice: digestive (anorexie,
bulimie), tulburari de somn, etc.
ATENTIE! SIMPTOME FIZICE POT MASCA DEPRESIA!
TULBURARE BIPOLARA
Schimbari extreme de dispozitie:
Episod maniacal (dispozitia euforica,
hiperactivitate, agitatie, comportament
excentric)
Episod depresiv (tristete, lipsa sperantei,
nivel scazut de energie, devalorizarea,
culpabilizarea)
TULBURARI ALIMENTARE:
anorexia mintala si bulimia nervoasa
Ambele au in comun o tulburare de
perceptie a imaginii corpului
Conduita alimentara patologica se
caracterizeaza prin:
Difera calitativ si cantitativ de conduita
obisnuita
Antreneaza consecinte nefaste asupra
sanatatii fizice sau psihice
Sunt dovada unei dificultati existentiale, a
unei suferinte psihologice sau a unei
leziuni in sistemul biologic
FACTORI PREDISPOZANTI AI
TULBURARILOR ALIMENTARE
Biologici:
- genetici
- tulburari ale neurotransmitatorilor
Psihologici:
- anxietate
- depresie
- fragilitate psihologica
- stima de sine scazuta si dorinta de
identificare cu modelele
- ambitie
- nevoie afectiva
Factori socio-culturali si familiali
TULBURARI ALIMENTARE:
semne clinice
Anorexia mintala:
- restrictie alimentara
- slabire (mai mult de 15% din greutatea
initiala)
- amenoree
- simptome somatice (osteoporoza,
hipotermie, tulburari ionice, hipotensiune,
constipatii, edeme)
TULBURARI ALIMENTARE:
semne clinice
Bulimia nervoasa:
- episoade recidivante de indopare
- sentimentul pierderii controlului
comportamentului alimentar
- purgatii frecvente sau restrictii alimentare
severe
- preocupare excesiva fata de greutate si
infatisare
- sentiment de rusine, culpabilitate si dezgust
- manifestari somatice (iregularitate
menstruala, dilatare a stomacului, ulceratii,
pneumopatie de deglutitie etc.)
TULBURARI DE INVATARE
Disfazia: tulburare ale limbajului oral
Dislexia: dificultati in limbajul scris
Discalculia: dificultati de calcul (mai ales
tabla inmultirii)
Dispraxia: scrierea neregulata,
neindemanare, dificultati la sport tulburari
psihomotorii
TULBURAREA DE
HIPERACTIVITATE/DEFICIT DE
ATENTIE
Inatentia
erori prin neglijenta in efectuarea temelor sau in alte
activitati
dificultati in sustinerea atentiei asupra sarcinilor sau
activitatii de joc
nu se conformeaza instructiunilor si este incapabil sa-
si termine temele
evita, are aversiune sa se angajeze in sarcini care
necesita un efort mintal sustinut
pierde lucruri necesare pentru diverse sarcini sau
activitati
usor distras de stimuli irelevanti
uituc referitor la activitatile cotidiene
TULBURAREA DE
HIPERACTIVITATE/DEFICIT DE
ATENTIE
Hiperactivitatea
se joaca cu mainele si picioarele (senzatia
de neliniste)
vorbeste excesiv de mult
are dificultati in a se angaja in activitati
distractive in liniste
TULBURAREA DE
HIPERACTIVITATE/DEFICIT DE
ATENTIE
Impulsivitatea
tranteste raspunsuri inainte ca intrebarile sa
fi fost complet formulate
are dificultati in a-si astepta randul
intrerupe sau intervine in conversatiile sau
activitatile altora
TULBURAREA ASPERGER
deteriorarea sustinuta si severa in
interactiunea sociala
dezvoltarea unor patternuri repetitive,
restranse, de comportament, preocupari si
activitate
lipsa empatiei
nu sunt intarzieri in dezvoltarea cognitiva
TULBURAREA
OPOZITIONISMUL
PROVOCATOR
Comportament negativist provocator si ostil fata de
persoanele reprezentand autoritatea, care persista
cel putin 6 luni si se caracterizeaza prin:
- pierderea cumpatului
- sfidarea sau refuzul activ de a se supune regulilor
adultilor
- comiterea deliberata a unor lucruri care vor supara
alti oameni
- susceptibil si usor de agasat
- ranchiunos si plin de resentimente
TULBURARI DE CONDUITA
Tulburarile de conduita sunt un factor de risc
pentru delincventa adolescentina
Tulburarea de conduita se defineste prin
repetarea si persistenta conduitelor in care
sunt incalcate drepturile fundamentale ale
celuilalt si regulile sociale
Delincventa apartine tulburarilor de conduita
care reprezinta infractiuni si se caracterizeaza
prin agresivitate, exploatarea celuilalt,
comportament antisocial, ura fata de
autoritate, tendinta la cruzime si distrugere
TULBURARI DE CONDUITA
Tulburarea de conduita cu debut in
adolescenta este mai putin probabil sa devina
persistenta sau sa dezvolte o tulburare de
personalitate antisociala
TULBURARI DE CONDUITA
Grade de severitate:
Usoara: minciuna, chiul, fuga de acasa dupa
lasarea intunericului, fara permisiune
Moderata: furt fara confruntare cu victima,
vandalism
Severa: relatii sexuale fortate,cruzime fizica,
uz de arma, furt cu confruntare cu victima,
furt prin efractie
TULBURARI SEXUALE
Disfunctii sexuale: perturbari in dorinta
sexuala si in modificarile psihofiziologice
(dorinta sexuala, excitatie, orgasm)
Parafiliile: dorinte sexuale intense, fantasme
sau comportamente care implica obiecte,
activitati sau situatii insolite (exhibitionism,
fetisism, pedofilia, sadism, voyeurism)
Tulburari de identitate sexuala
identificarea persistenta si puternica cu
sexul opus
TULBURARI DE
PERSONALITATE
Tulburarea de personalitate paranoida reprezinta
un pattern de neincredere si suspiciune, intentiile
altora fiind interpretate ca rauvoitoare
Tulburarea de personalitate schizoida este un
pattern de detasare de realitate sociala si o gama
restransa de expresie emotionala
Tulburarea de personalitate schizotipala este un
pattern de discomfort acut in relatiile intime, de
distorsiuni cognitive sau perceptuale si
excentricitati de comportament
TULBURARI DE
PERSONALITATE
Tulburarea de personalitate antisociala este un
pattern de desconsiderare si de violare a
drepturilor altora
Tulburarea de personalitate borderline este un
pattern de instabilitate in relatiile personale,
imaginea de sine si afecte de impulsivitate marcata
Tulburarea de personalitate histrionica un
pattern de emotionalitate excesiva si de cautare a
atentiei
Tulburare de personalitate narcisista este un
pattern de grandoare, necesitate de admiratie si
lipsa de empatie
TULBURARI DE
PERSONALITATE
Tulburare de personalitate evitanta este un
pattern de inhibitie sociala, de sentimente de
inadecvare si de hipersensibilitate la evaluarea
negativa
Tulburarea de personalitate dependenta este un
pattern de comportament submisiv si de aderenta
in legatura cu necesitatea excesiva de a fi protejat
de cineva
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
este un pattern de preocupare de ordine,
perfectionism si control
PSIHOZE
Schizofrenia
Tulburarile schizofrenice se traduc prin aparitia
delirului, o dezorganizare foarte importanta a
gandirii si o repliere pe sine
Primele simptome ale schizofreniei apar in
adolescenta si pot surveni brutal ca urmare a unui
bufeu delirant acut
Evolutia bolii poate fi si lenta cu urmatoarele
manifestari: dispozitie depresiva, insomnii, idei
suicidare, oboseala cronica, raceala afectiva,
izolare, scaderea randamentului intelectual,
apetenta pentru curente religioase mistice, filosofie,
curente de gandire marginale etc.
PSIHOZE
Paranoia
Manifestari la adolescenti:
- atiutdine solitara si relatii dificile cu ceilalti
- anxietate in societate
- hipersensibilitate
Caracteristici:
- supraestimarea de sine
- un orgoliul nemasurat
- absenta simtului critic fata de propria persoana
- sentiment nejustificat de gelozie, persecutie
- erotomanie
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
EDUCATIA
Educatia reprezinta ansamblul de actiuni si
influente ce se exercita asupra individului cu un
scop precis, in mod constient, organizat si
sistematic, in vederea formarii si dezvoltarii lui.
Educatia se desfasoara atat in forme
institutionalizate (scoala, familie, organizatii etc.),
cat si in forme neinstitutionalizate (de ex., grupuri
spontatne).
Educatia constituie atat o modalitate de preventie
cat si de corectie, potentand recuperarea si
reinsertia sociala.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
EDUCATIA
Ceea ce trebuie sa se sublinieze intotdeauna
atunci cand se pune problema preintampinarii (sau
a combaterii devierilor comportamentale) este faptul
ca elevul nu este un primitor pasiv al cerintelor sau
al constrangerilor venite din exterior, carora el
trebuie doar sa li se supuna. Elevul isi are propriul
sau sistemde preferinte si de referinte care va
selecta influentele venite din exterior
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
EDUCATIA
Trebuie luat in cosiderare si nivelul de varsta al
elevului, deoarece fiecare etapa cronologica de
dezvoltare are resurse, motivatii si mecanisme
diferite de adaptare. In adolescenta, spre deosebire
de etapa anterioara, nivelul de dezvoltare psihica
face posibile noi procese si modalitati de adaptare,
cum ar fi cele de planificare, de amanare sau
evitare, realizate printr-o analiza prealabila a
situatiilor.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
EDUCATIA
Pentru al ajuta pe elev sa faca alegeri sau actiuni
adecvate, trebuie sa se intensifice in scoli activitatile
de elaborare a unor metode si procedee diagnostice
si formative, prin care elevul isi va dezvolta atat
capacitati de autocunoastere si autoevaluare
obiective, cat si abilitati de invatare si de prelucrare
creativa a informatiilor acumulate.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
EDUCATIA
Evaluarea elevilor trebuie sa se centreze pe
progresele lor si nu pe comparatii si ierarhii.
Profesorul trebuie sa puna un accent mai mare pe
recompense, pe abordarea pozitiva a
comportamentelor elevului, intarindu-i increderea in
sine si oferind un suport afectiv important.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
EDUCATIA
Ameliorarea practicilor educationale din clasa se
refera la: evitarea discriminarilor, a favorizarii sau
etichetarii elevilor; evitarea reactiilor impulsive
neadecvate, a amenintarii si intimidarii elevilor,
utilizarea unui limbaj academic; exprimarea
increderii in posibilitatile fiecarui elev de a reusi.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Consilierea psihologica este un tip de interventie
prin care se urmareste sugerarea unui mod de a
proceda, a unui mod de comportare ce trebuie
adoptat intr-o situatie data sau, in general, in viata si
activitatea cotidiene. Ea se adreseaza persoanelor
sanatoase psihic, aflate uneori in dificultate
facilitandu-le autocunoasterea realista, acceptarea
de sine si valorificarea optima a resurselor si
disponibilitatilor proprii.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Continutul activitatilor de consiliere
psihopedagogica se refera la domeniile esentiale in
care ele se desfasoara in concordanta cu scopurile
pe care le urmaresc. Astfel, activitatile de consiliere
psihopedagogica au drept continut:
- functionalitatea si dezvoltarea optima a persoanei;
- promovarea sanatatii si a starii generale de bine
- invatarea eficienta si durabila;
- orientarea carierei;
- viata personala.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Consilierea psihopedagogica imbraca forme diferite:
consiliere in situatii de criza;
consilierea remediala;
consilierea preventiva;
consilierea pentru dezvoltare (optimala).
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Pentru a fi eficienta relatia consilier-client trebuie
sa fie o relatie: de exclusivitate (fara intruziunea
unei alte persoane); securizanta (prin crearea unui
climat permisiv si prin respectarea unor reguli
stabilite cu clientul); autentica (o relatie directa,
sincera, bazata pe dorinta partenerilor de a
coopera); confidentiala; semnificativa (clientul
trebuie sa stie cu exactitate de ce vine la consilier).
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Fazele procesului de consiliere psihopedagogica
sunt:
- stabilirea unei legaturi specifice cu clientul si cu
lumea sa;
- invitatia de a vorbi adresata clientului;
- ascultarea activa si observarea manifestarilor
clientului;
- clarificarea problemelor clientului prin:
reformulare, resemnificare si interpretare;
- constientizarea de catre client a problemelor si a
modalitatilor de solutionare;
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
CONSILIEREA PSIHOLOGICA
Fazele procesului de consiliere psihopedagogica
sunt:
- confruntarea clientului cu propriile credinte si
convingeri ca surse de rezistenta la schimbare;
- analiza alternativelor posibile si luarea unei
decizii;
- facilitarea activa a schimbarii clientului;
- experimentarea si exersarea noilor
comportamente;
- functionalitatea optima a clientului.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
TERAPIE
Terapia care foloseste mijloace psihologice, cu
actiune directa asupra unei simptomatologii sau
asupra persoanei aflate intr-o dificultate existentiala
se numeste psihoterapie.
Indiferent de tipul de psihoterapie folosit,
interventia psihologica in sine se bazeaza pe (si
foloseste ca instrument) relatia terapeut-client.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
TERAPIE
Situatia psihoterapeutica este situatia specifica in care o
persoana terapeut se angajeaza constient, folosind o
anumita metoda, intr-o relatie specifica de vindecare,
urmarind disparitia sau ameliorarea simptomelor,
deconditionarea mecanismelor etiopatogenetice,
modificarea personalitatii in profunzime sau la un anumit
nivel, cu eliberarea resurselor persoanei in scopul
cresterii eficientei sale. Orice psihoterapie vizeaza
implicit sau explicit cunoasterea persoanei de catre ea
insasi. Eficienta psihoterapiei inseamna adaptare,
autonomie si investitie reala prin cunoasterea propriilor
trebuinte si a posibilitatilor de indeplinire a lor.
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
TERAPIE
Pentru adolescentii aflati in situatie de criza sau
care prezinta tulburari psihopatologice sunt
adecvate urmatoarele psihoterapii:
- cognitiv-comportamentala;
- artterapia;
- psihodrama;
- gestalt-terapia;
- psihoterapia nondirectiva;
- analiza existentiala;
- terapia familiei;
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
TERAPIE
Pentru adolescentii aflati in situatie de criza sau
care prezinta tulburari psihopatologice sunt
adecvate urmatoarele psihoterapii:
- socioterapia;
- psihoterapia experientiala;
- psihoterapia filosofica;
- terapia prin joc;
- terapia realitatii;
- EMDR (desensibilizarea prin miscari oculare).
EDUCATIE, CONSILIERE,
TERAPIE
Psihoterapia
la adolescenti urmareste schimbarea in:
- identitatea de sine si acceptarea de sine
(cunoasterea propriilor trebuinte, acceptarea lor,
implinirea lor nonconflictuala);
- acceptarea lumii (a celuilalt, a obiectului) asa cum
este ea;
- autenticitatea si spontanietatea in relatia
constienta cu celalalt;
- eficienta in actiuni si in alegeri;
- o rezolvare simptomatica, de la ameliorare
semnificativa, la vindecare.
ADOLESCENTA - CRIZA?