Activitatile integrate si eficienta lor in actul didactic

Argument
" Lasati copilul sa vada, sa auda, sa descopere, sa cada, sa se ridice si sa se
insele. Nu folositi cuvinte cand actiunea, faptul insusi, sunt posibile."
Pestalozzi
Pornind de la acest indemn, trebuie sa-i invatam pe copii sa invinga dificultatile
prin interventii reale, posibile, sa-i situam in dialog cu mediul sau sa-i facem sa-si
exerseze capacitatea de a opta si de a decide.
Si ce alt loc mai potrivit decat GRADINIA putem gasi pentru indeplinirea acestui
scop nobil? Aici, departe de forfota si apasarea cotidianului, copilul intra intr-un mediu
cald, protector si stimulativ, 21221v215v un mediu pe care il putem asemui unei carti cu
povesti in care literatura, muzica, artele plastice, natura, miscarea, socialul sunt intr-un
permanent dialog intre ele si, implicit, cu copilul.
Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii prefigureaza doua
mari tendinte de schimbare in interiorul sistemului prescolar, in acord cu prevederile
programului educational care porneste de la ideea necesitatii imbunatatirii calitatii
educatiei la varstele timpurii, pentru a putea raspunde exigentelor copilului prescolar de
astazi. Tendintele vizeaza crearea unui mediu educational adecvat, in vederea stimularii
continue a invatarii spontane a copilului si pentru introducerea acestuia in ambianta
culturala a spatiului caruia ii apartine.
De asemenea, noua programa a accentuat ideea de folosire a contextului ludic si
a invatarii active in stimularea rutei individuale a invatarii, fapt pentru care a propus o
abordare educationala diferita. Abordarea educationala propusa de programa
prescolara se orienteaza asupra folosirii metodei proiectelor tematice de grup,
selectate, proiectate si elaborate cu ajutorul copilului si in care brainstorming-ul, lucrul in
echipa si actiunea directa a copilului cu mediul sunt mijloacele de baza ale procesului
de predare-invatare.

Integrarea curriculara in gradinita

Literatura pedagogica actuala descrie integrarea curriculara drept o modalitate
inovatoare de proiectare a curriculum-ului, care presupune sintetizarea si organizarea
didactica a continuturilor din domenii diferite ale cunoasterii, astfel incat sa se asigure
achizitia de catre copii a unei imagini coerente, unitare despre lumea reala.
Termenul curriculum integrat , asa cum este definit de diversi autori (V. Chis,2001,
Cretu. C. 1999, Cristea S. 2000) sugereaza in primul rand corelarea continuturilor, insa
acest demers necesita o abordare curriculara in care punctul de pornire este cel mai
adesea finalitatea/finalitatile urmarite, in functie de care sunt alese toate celelalte
componente aleprocesului instructiv - formativ.
In practica educationala recomandarea proiectarii integrate a curriculum-ului este
considerata o provocare pe care invatamantul prescolar si-a asumat-o atat la nivelul
proiectarii documentelor curriculare cat si la nivelul micropedagogic, al practicii zilnice.
Documentele curriculare care organizeaza activitatea educationala in invatamantul
prescolar asigura un cadru normativ care sustine din plin abordarea integrata a
curriculum-ului.
Structurarea flexibila a continuturilor ofera cadrelor didactice care lucreaza la
acest nivel o libertate de decizie aproape deplina cu privire la tipurile de continuturi pe
care sa le ofere copiilor si o autonomie sensibil egala in privinta metodologiei de
propunere a acestor continuturi. Singura reglementare formala este data de sistemul
finalitatilor cu grade diferite de generalitate, predefinite, care constituie punct de plecare
pe tot parcursul procesului de instruire si formare si, in final, in actiunea de evaluare a
performantelor invatarii. In plus, promovarea ideii planificarii pe teme si incurajarea
utilizarii metodei proiectelor in activitatile didactice cu prescolarii sunt initiative ce
expliciteaza si facilitaza acest demers al abordarii integrate a curriculum-ului.
Valente formative si provocari ale abordarii
integrate a curriculum-ului
Argumentele psihopedagogice in favoarea dezvoltarii unui curriculum integrat sunt
multiple. Astfel, in planul profunzimii si solidaritatii cunostintelor dobandite printr-o
abordare, plusul calitativ este evident: cei care identifica mai usor relatiile dintre idei si
concepte, dintre temele abordate in scoala si cele din afara ei; baza integrata a
cunoasterii conduce la o mai rapida reactivare a informatiilor; timpul de parcurgere a
curriculum-ului este sporit. In planul relatiilor interpersonale integrarea curriculara si, in
special, metoda proiectelor incurajeaza comunicarea si reyolvarea sarcinilor de lucru
prin cooperare; in timpul derularii proiectelor se dezvolta un "sens al comunicariii" si o
perfectionare implicita a modurilor de grupare; elevii devin mai angajati si mai
responsabili in procesul invatarii; curriculum-ul integrat promoveaza atitudini pozitive. In
ce priveste rolul cadrului didactic, acesta devine un "facilitator", mai mult decat o sursa
de informatii.
Luand in considerare aceste avantaje se recomanda abordarea integrata a
curriculum-ului sau a unor aspecte ale acestuia, fiind in acelasi timp constienti de
probemele complexe pe care un atare demers le implica: abilitatea metodologica a
cadrelor didactice pentru integrarea curriculara; realizarea unei coordonari corecte intre
temele abordate din perspectiva integrata si temele abordate clasic; stabilirea
modalitatilor de evaluare a performantelor individuale, mai ales in situatia invatarii prin
cooperare, acomodarea corecta a proiectelor si abordarii pe teme intr-o schema orara
coerenta.
Modele de integrare curriculara
Literatura de specialitate ofera o serie de modele de organizare si monitorizare a
curriculum-ului integrat.
a) Modelul integrarii ramificate- elementul central al acestui model este tema
studiata, iar detalierea experientelor de invatare se face, la un prim nivel, pe
domeniile de activitate prevazute in programa. La un al doilea nivel de
proiectare sunt considerate experientele de formare, pe diversele dimensiuni
psihofizice individuale: intelectuala, afectiva, sociala, fizica. Avand in vedere
finalitatile stabilite pentru aceste 2 nivele, cadrul didactic alege continuturile
ce se inscriu in sfera temei centrale si care pot contribui la atingerea
finalitatilor.
b) Modelul integrarii liniare (modelul hibridarii); in acest nivel, integrarea
curriculara se face in jurul unei finalitati de transfer, de tipul "dezvoltarea
comportamentului social". Prin complexitatea lor si prin specificul integrat,
aceste finalitati se pot constitui ca (sub)domenii independente. Acest model al
proiectarii este aplicabil pentru finalitatile urmarite pentru perioade mai
indelulgate de timp si este foarte potrivit pentru proiectarea interventiei
educationale diferentiate si individualizate cu scopuri recuperatorii sau de
dezvoltare.
c) Modelul integrarii secventiale: in acest model, cunostintele de aceeasi
sfera ideatica sunt predate in proximitate temporala:desi adordarea lor se
face distinct, propunatorul faciliteaza transferul achizitiilor invatate de la un
domenii la altul, prin comentariile, trimiterile, intrebarile, sarcinile de lucru
formulate. Priectarea pe teme, o cerinta de actualitate in invatamantul
prescolar romanesc, ilustreaza cel mai adesea acest model de integrare
curriculara.
d) Modelul curriculum-ului infuzionat: specificul acestui model consta in
studierea unor teme diverse din perspectiva unui centru de interes care poate
fi temporar (de exemplu: o finalitate complexa, precum intelegera conceptului
de transformare reversibile / ireversibile, relatia timp-transformare etc.,
analiza structurilor si compararea structurilor naturale cu cele create de om)
sau permanent (de exemplu: studierea unei discipline optionale utilizand o
limba straina:educarea caracterului, continutul fiind parcurs in limba engleza.
e) Modelul integrarii in retea. Este solutia de integrare pe care o preopune
metoda proiectelor de investigare-actiune. Pornind de la subiectul proiectului,
copiii opteaza pentru o retea de teme si resurse de studiu corelate cu tema
centrala. Domeniul central si cele corelate ale proiectului sunt ele insele teme
transdisciplinare si vor fi abordate ca atare. Neajunsul acestui model este
faptul ca aplicarea lui poate crea riscul multiplicarii tematicii proiectului peste
posibilitatile de monitorizare a rezolvarii ei. Proiectarea dupa modelul
integrarii in retea impune cel putin doua nivele de planificare: constituirea unei
harti tematice in care, pornindu-se de la tema centrala, sunt identificate
subtemele ce vor fi parcurse si desfasurarea pe categorii si tipuri de activitati
a continuturilor ce vor rezolva tema proiectului.
f) Modelul polarizarii: implica stabilirea unui nou domeniu de cunoastere
(eventual optional) in jurul caruia, pentru realizarea unor odiective specifice,
sunt polarizate segmente din alte discipline. Un exemplu in acest sens il
poate constitui tema "Vremea povestilor" in care dezvoltarea deprinderilor de
comuncare si alte finalitati se indeplinesc prin exploatarea continutului
povestilor din perspectiva mai multor categorii de activitati prevazute in planul
de invatamant.
Sugestii de planificare a activitatilor
instructiv-educative
Procesul instructiv-educativ desfasurat in gradinita permite fiecarei educatoare,
sau echipe de educatoare, punerea in valoare a propriei experiente didactice, prin
activitati educative cu caracter integrat si cu o abordare complexa a continuturilor.
Se impune, asadar ca procesul educational sa fie creativ, interdisciplinar,
complex, sa-i stimuleze pe copii in vederea asimilarii informatiilor.
Educatoarea, managerul intregului proces didactic, are libertatea de a alege -
singura ori in echipa, tipul de abordare a activitatilor cu prescolarii, in functie de
strategiile pe care le stapaneste.
In activitatile integrate accentul va cadea pe actiunile de grup si nu pe cele cu
intreaga clasa, in care o idee transcede granitele diferitelor discipline si organizeaza
cunoasterea in functie de noua perspectiva, respectand tema de interes.
Alaturi de abordarea interdisciplinara, organizarea modulara si invatarea asistata
de calculator, predarea integrata a cunostintelor este considerata o strategie moderna
de organizare si desfasurare a continuturilor, iar conceptulde activitate integrata se
refera la o actiune in care se imbratiseaza metoda de predare-invatare a cunostintelor,
imbinand diverse domenii si constituirea deprinderilor si abilitatilor prescolaritatii.
Integrarea este o maniera de organizare oarecum similara cu interdisciplinaritatea,
in sensul ca obiectivele invatarii au ca referinta nu o categorie de activitate, ci o
tematica unitara, comuna mai multor categorii. Dar nu trebuie sa facem confuzii intre
cele doua concepte si sa identificam interdisciplinaritatea( ca o componenta a mediului
pentru organizarea cunoasterii) cu integrarea ( ca o idee sau un principiu integrator care
rupe hotarele diferitelor categorii de activitate si grupeaza cunoasterea in functie de
tema propusa de educatoare ori de copii). Integrarea, ca sintagma, este explicata ca
revenirea in acelasi loc, in aceeasi activitate, a mai multor activitati de tip succesiv care
conduc la atingerea obiectivelor propuse, la insusirea continuturilor, la realizarea in
practica a proiectul didactic propus.
In codul activitatilor integrate, abordarea realitatii se face printr-un demers global,
granitele dintre categoriile si tipurile de activitati dispar, se contopesc intr-un scenariu
unitar si de cele mai multe ori ciclic, in care tema se lasa investigata cu mijloacele
diferitelor stiinte, evident, continuturile au un subiect comun, care urmeaza a fi elucidat
in urma parcurgerii acestora si atingerii obiectivelor comportamentale avute in vedere.
Activitatile integrate vor fi cele prezente in planificarea calendaristica, proiectate
conform planului de invatamant, orarului aferent nivelului de varsta, sustinute de
experienta cadrului didactic. Educatoarea organizeaza si desfasoara activitati integrate
generate de subiecte stabile planificate pentru tot timpul anului. Aceste activitati pot fi
desfasurate integrat dupa scenariu elaborat de educatoare ce incepe cu intalnirea de
grup, initiata in fiecare zi si care se poate realiza sub forma unei povestiri, a intalnirii cu
un personaj, a vizitei unei persoane adulte, prezenta unui animal, o intamplare traita
sau imaginata, un eveniment social sau eveniment special petrecut in familie.
Scenariul educatoarei ii orenteaza pe copii sa opteze pentru diverse centre care
ofera posibilitatea alegerii domeniilor de invatare si a materialelor. Varietatea acestora
incurajeaza copii sa manifeste, sa observe, sa gandeasca, sa-si exprime ideile, sa
interpreteze date, sa faca predictii.
Copiii isi asuma responsabilitati si roluri in mocrogrupul din care fac parte,
participand la jocuri de rol interesante, initiate la sugestia celor din jur sau create chiar
de ei.
La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbarile, intalnirile
cu specialisti etc. Tematica acestora este aleasa incat prin activitatile integrate sa se
inlesneasca contactul cu lumea inconjuratoare. In atentia echipei de educatoare se afla
in permanent, intreaga paleta de activitati ( la alegere, comune, jocuri si activitati de
dupa - amiaza) si modalitati de organizare a acestora.
Sugestiile prezentate sunt orientative si lasa loc imaginatiei colegelor educatoare,
pentru a-si organiza propiile activitati integrate, in functie de grupa pe care o conduc si
temele abordate.
Ofer in continuare o exemplificare:
Tema saptamanii: Natura
Subtema: Aspecte de iarna
Luni :
Activitati alese: a) Biblioteca: " Citim imagini cu aspecte de iarna"
b) Stiinta: "Sortam si decupam imagini pentru calendarul naturii"
c) Constructii: (cu pioneze) " Omul de zapada"
Activitati obligatorii: a) Cunoasterea mediului: lectura dupa imagini " A sosit iarna"
b) Activitate muzicala " Tine baba iarna sfat" de L. Comes
Activitati alese: Educatie rutiera " Unde ne jucam/ ne dam cu saniuta? "
Jocuri in aer liber: " Oameni de zaopada"
Marti :
Activitati alese: a) Biblioteca: " Cum este vremea" - convorbire
b) Joc de rol: " De-a gospodinele"
c) joc de masa: " Ce se potriveste iarna"
Activitati obligatorii: a) Activitate matematica - joc didactic "6 nasturi pentru omul de
zapada"(predare-invatare)
b) Educatie pentru societate: poveste creata de copii: " Fapte
bune, fapte rele"
Activitati alese: jocuri in aer liber "Urme in zapada"
Miercuri:
Activitati alese: a) Biblioteca: " Formulam propozitii despre iarna"
b) Arta: "Crengute de brad cu promoroaca"
c) Constructii: " Crengute de brad" (din betisoare)
Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea educatoarei " Baba iarna face
pozne" de Bogdanov
b) Educatie fizica: invatarea mersului in echilibru intre doua linii
trasate pe sol. Joc " Trecem puntea"
Activitati alese: educatie pentru sanatate: "Cum ne ingrijim sanatatea in anotimpul
iarna"
Joc senzorial " Rece - cald"
Joi:
Activitati alese: a) Biblioteca: repetam poezii despre iarna
b) Stiinta: "Cum se formeaza partia de schi, patinoarul"
c) Joc de rol: " De-a doctorul"
Activitati obligatorii: a) Activitate matematica: compunerea si descompunerea nr. 6
(exercitiu cu mat. individual).
b) activitate practica: taiere "Fulgi de nea"
Activitati alese: concurs de ghicitori
Vineri:
Activitati alese: a) Biblioteca: "Gaseste cuvantul potrivit"
b) Arta:modelaj - "Oameni de zapada"
c) Joc de creatie: " In lumea povestilor"
Activitati obligatorii: a) Educarea limbajului: povestirea copiilor " baba iarna face pozne"
b) Activitate artistico - plastica: pictura "Peisaj de iarna"
Activitati alese: jocuri de miscare alese de copii
Activitate gospodareasca: " Ordine la jucarii"

Concluzii
Reusita predarii integrate a continuturilor in gradinita tine in mare masura de
gradul de structurare a continutului proiectat, intr-o viziune unitara, tintind anumite
finalitati. Invatarea intr-o maniera cat mai fireasca, naturala pe de-o parte si, pe de
altaparte, invatarea conform unei structuri riguroase sunt extreme care trebuie sa
coexiste in curriculum-ul integrat.
De retinut este faptul ca prescolarii trebuie sa invete intr-o maniera integrata,
fiecare etapa de dezvoltare fiind strans legata de cealalta. Activitatile integrate sunt
oportune in acest sens, prin ele aducandu-se un plus de lejeritate si mai multa coerenta
procesului de predare-invatare, punand accent deosebit pe joc ca metoda de baza a
acestui proces.
Activitatea integrata se dovedeste a fi o solutie pentru o mai buna corelare a
activitatilor de invatare cu viata societatii, cultura si tehnologia didactica.

Jocuri in sprijinul desfasurarii activitatilor matematice din
gradinitele de copii

Jocuri in sprijinul desfasurarii activitatilor matematice din gradinitele de copii

Gradinita cu Program Prelungit Nr.56 Constanta
In gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in
toate ariile de activitate,
realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si
usor asimilabil de catre copil.
Copilul se joaca de la intrarea in gradinita pana la micul dejun, in timpul activitatilor didactice de
dimineata, apoi se joaca serios in cadrul activitatilor commune, apoi se distreaza jucandu-se in
timpul activitatilor complementare si numai la pranz opreste temporal jocul, el urmand sa isi reia
cursul la plecarea acasa, unde bineinteles, copiii se joaca.
Activitatile matematice din gradinita, dezvolta la copii abilitatile de a utiliza numerele si
cifrele, de a efectua operatii de adunare si scadere, de a compune si rezolva probleme implicand
cele doua operatii aritmetice. Dar simpla imitatie, reproducerea, duc intotdeauna la pasivitate
intelectuala, motiv pentru care gandesc ca jocurile, indiferent de gradul lor de dificultate,
antreneaza copiii sa alcatuiasca ei insusi probleme si sa descopere modalitatile de a le rezolva
prin efort propiu. Voi prezenta in continuare jocuri in care prescolarii au fost pusi in situatia de a
rezolva sarcini matematice utilizand strategii si modalitati diverse.
1. Robotelul joc logic
Se recomanda copiilor de nivel I
Scopul: recunoasterea formelor geometrice (rotund, patrat, triunghi) si a culorilor (rosu,
galben, albastru); gruparea acestora dupa forma si culoare.
Obiective - sa recunoasca formele geometrice
- sa le denumeasca
- sa grupeze dupa criteriul formei
- sa se grupeze dupa culoare
- sa manifeste bucuria de a se juca cu Robotel si satisfactia rezolvarii corecte
a sarcinii de joc
Regula jocului: Copiii semnalati de Robotel vor ridica jucaria de anumita forma
geometrica dupacare o vor denumi.Raspunsul corect este marcat de Robotel cu beculetul
verde aprins. In caz contrar, un alt copil va intervene pentru a da raspunsul corect.
Material: Robotel jucarie
Trusa Logi I
Stegulete colorate in rosu, galben, albastru, fiecare
Desfasurarea jocului: grupa de copii va fi organizata in semicerc cu fata catre Robotelul
jucarie. Acesta este prevazut cu un beculet verde luminos. De asemenea, miscarea si semnalul
sonor emis de Robotel va ajuta la declansarea actiunii copiilor. Spre exemplu, atunci cand
Robotel va ridica forma rotunda (actionat de catre educator) copiii care au aceasta piesa
geometrica o vor ridica la randul lor. Un singur copil insa o va denumi cu voce tare: aceasta
jucarie este de forma rotunda si o va aseza in dispozitivul de forma rotunda. Robotelul va marca
raspunsul corect cu semnalul luminos de culoare verde. Altfel, beculetul nu se va aprinde pana
cand sarcina didactica nu se va rezolva corect. Jocul se desfasoara pana cand vor fi epuizate toate
piesele.
Varianta: copiii vor fi anuntati ca se vor juca altfel cu Robotel. Acesta prezinta, pe rand, 3
stegulete colorate in rosu, galben, albastru. La piept, fiecare copil a primit un ecuson cu una
dintre cele 3 culori. La semnalul lui Robotel copiii se vor grupa dupa culoarea indicata pe
ecuson. Se vor schimba ecusoanele si jocul poate continua.
2. Scaunelele
Grup de 10 copii, nivelul II
Scopul: verificarea numaratului in limita 1-10, raportarea numarului la cantitate,
dezvoltarea orientarii rapide in spatiu.
Obiective: -se numere in limita 1-10
-sa raporteze prin corespondenta de 1 la 1
-sa recunoasca cifrele
-sa manifeste viteza de reactie
-sa se deplaseze in jurul scaunelelor
-sa respecte regulile de joc
Regula jocului: copiii se vor aseza pe scaunelele numerotate de la 1 la 10, la semnalul
educatoarei vor alerga in jurul scaunelelor. Intre timp, educatoarea sustrage un scaunel astfel ca
un copil va ramane in picioare, exclus din joc(temporar).Sevor numara copiii ramasi in joc.
Material:10 scaune, cifre de la 1 la 10, ecusoane, fluier
Desfasurarea jocului: jocul se desfasoara sub forma de intrecere.C ine va ramane in joc pana la
epuizarea celor 10 scaune va fi declarat invingator. Se vor alege doua grupe a cate 10 copii: o
grupa reprezinta jucatorii, cealalta grupa suporterii, cu posibilitatea de a se roti.La semnalull
educatoarei(din fluier)copiii se vor ridica de pe scaune si vor alerga in jurul acestora cu
atentie.La al II lea semnal fiecare copil va cauta sa ocupe un loc pe scaunel indifferent de
ordinea numeratorii lor sau de locurile ocupate inainte.Pentru ca educatoarea va sustrage cate un
scaunel la fiecare joc, ea va intreba:ce scaunel lipseste?Copiii raspund dupa sesizand dupa
cifra afisata pe scaun:lipseste scaunelul cu cifra5sau al cinci-lea scaunel.Educatoarea supune
atunci copiii la o noua incercare intrebandu-i:cati copii au ramas in joc?Copiii vor raspunde
dupa ce vor numara. Jocul se continua pana la epuizarea scaunelelor.
Varianta
Jocul se poate desfasura in mod similar dar cu numaratul in ordine crescatoare .Se asaza primul
scaunel, vor veni doi copii, apoi trei, .Al catelea scaunel am asezat?Cu ca sunt mai
multe(mai putine)scaunele? Cate ne-ar mai trebui sa fie pentru toti copiii?(problematizare)
3.Triunghiul lui Istetila
Scopul: rezolvarea problemelor de adunare si scadere in limita 1-10
Obiective: -sa numere de la 1-10, din 2in 2, din 3in 3;
-sa recunoasca cifrele;
-sa efectueze operatii de adunare si scadere;
-sa fie capabili de performante
-sa manifeste dorinta de afirmare
Regula jocului:
I. Copilul numit va numara in ordinea ceruta, cu si fara simboluri mtematice.
Un pisoi cu labe moi 0,2,10
numara din 2 in 2 10,8 2
Acum iata-l pe Grivei 0,3,9
Numarand din 3 in 3 9,6,3
II. Se distribuie copiilor cate un triunghiIstetilape laturile caruia sunt dispuse cerculete.In
fiecare cerculet va scrie(aseaza tot atatea buline)cifra potivita astfel incat insumandu-le sa dea
rezultatul 10.Cel ce gaseste primul solutia vine la panou si o prezinta. o o o o
o o o o
o o o o
Desfasurarea jocului: Istetila propune copiilor un joc cu cercuri. Se anunta ca este vorba
despre Triunghiul lui Istetilasi se adreseaza celor ce doresc sa devina asemenea lui .Se ex-plica
regula jocului, pe etape.Copilul care vine cu solutia gasita are posibilitatea sa aleaga orice
varianta doreste; daca rezolvarea nu este corecta, se poate adresa grupului Istetila, ajuta-
ma!Cine va gasi solutia corecta va fi declarat Istetilasi va primi un stimulent simbol.
4.Brutarii
Scopul : verificarea numaratului in limita 1-10 si raportarea numarului la cantitate; masurarea
cantitatii cu unitati nestandardizate.
Obiective : -sa interpreteze roluri;
-sa numere in limita 1-10;
-sa masoare cantitati;
-sa raporteze cantitatea la valoare;
-sa selecteze, sa ordoneze;
-sa cante, concomitant cu actiunea;
-sa aiba stisfactia lucrului facut bine;
-sa interactioneze in grup.
Regula jocului: 2 copii brutari vor veni sa numere sacii de grau si sa-i eticheteze cu numarul
corespunzator(unul numara, celalalt scrie) in acelasi mod se va proceda la masurarea ccelorlalte
cantitati , de apa si faina necesara aluatului.Urmeaza apoi numararea painilor modelate.Jocul
fiind complex regula se va explica pe etape.
Materiale:faina, apa, recipiente de masurat, recuzita, echipamente
Desfasurarea jocului:se anunta jocul stabilindu-se regula de inceput, materialele folosite.Pe
fondul muzical al canteculuiBrutariise desfasoara actiunea de preparare a painii:
Astazi noi suntem brutari
facem paini rotunde, mari
faina, drojdie, apa, sare,
punem in covata mare
Cu ajutorul recipientelor se masoara ingredientele, se framanta aluatul, dupa care se vor modela
painile.Din aceasta clipa incepe numaratul lor, coacerea, s.a.
Prin joc copiii utilizeaza cunostinte matematice, selecteaza, ordoneaza, in functie de cerintele
jocului, aplica notiunile insusite intr-un context inedit, interesant, interiorizandu-le, experi-
menttand.Rolul educatoarei consta doar in dirijarea invatarii, explicarea unor situatii problema
necunoscute, trezeste curoizitatea, incurajaza copilul in fata noului, motiveaza actiunile si
stimuleaza rezultatele pozitive
JOCUL DIDACTIC
JOCUL DIDACTIC




CUPRINS:*JOCUL DIDACTIC
*JUCARIA DIN GRADINITA
*CULTIVAREA CREATIVITATII A ELEVILOR
*MEMORIA SCOLARULUI


JOCUL DIDACTIC
DEFINITII ALE JOCULUI DIDACTIC:
Jocul didactic este una dintre cele mai accesibile forme de activitate
datorata originalitatii sale specifice;impletirea stransa a jocului cu
activitatea;imbinarea elementelor de joc cu sarcina didactica.Jocul didactic este un
important mijloc de educatie care pune in valoare si antreneaza capacitatile
creatoare ale scolarului.Rolul si importanta jocului consta in fapul ca el faciliteaza
procesul de asimilare,fixare si consolidare a cunostintelor.Datorita caracterului sau
formativ jocul influienteaza dezvoltarea personalitatii copilului.Eduard Claparide
spunea ca principala trebuinta a copilului este jocul,este activitatea ce-i permite
copilului sa se manifeste conform naturii sale,sa treaca pe nesimtite la munca
serioasa.
Jocul este considerat azi in teoria pedagogica ca modalitate de asimilare a
realului la activitate proprie(Jean Piaget),asigurand copilului largi posibilitati de
activism intelectual.Jocul este practica dezvoltarii si in consecinta in perioada
copilariei el este adoptat pentru multiplele sale functii formative.Prin joc,copilul isi
imbogateste viata afectiva si in acelasi timp dobandeste in mod progresiv capacitatea
de a-si stapanii emotiile.
CARACTERISTICI ALE JOCULUI DIDACTIC
*jocul este voluntar,autodeterminat,fara un scop anume,liber de constrangere,de
seriozitatea cotidiana,activeaza fantezia,faciliteaza experienta si prelucrarea datelor
experientei cotidiene.
*jocul pleaca de la premisa ca are un scop,dar este deschis modificarilor,copii
reflecta lumea inconjuratoare si se adapteaza la realitatile vietii.
*prin jocuri copii invata cu placere,devine interesat fata de activitatea ce se
desfasoara,ce-i timizi devin cu timpul mai volubili,mai activi si obtin mai multa
siguranta in raspunsuri.
*valoarea principala a jocului rezulta din faptul ca-i face pe copii participanti
nemijlociti,direct interesati la propria lor formare.
*reusita jocului didactic este proiectarea,organizarea si desfasurarea lui metodica,de
modelul in care invatatorul stie sa asigure o concordanta deplina intre toate
elementele cel definesc.

JOCUL DIDACTIC IN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV
Jocul didactic este un mijloc de facilitare a trecerii timpului copilului de la
activitatea dominanta de joc la ceea de invatare.
Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea armonioasa a elementului
instructiv cu cel distractiv,asigurand o unitate deplina intre sarcina didactica si
actiunea de joc.
Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ cu cel distractiv face ca
pe parcursul desfasurarii sale,copii sa traiasca stari afective complexe care
declanseaza,stimuleaza,intensifica participarea la activitate,cresc eficienta acestuia
si contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale personalitatii celor antrenati
din joc.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor obiecte educationale
variate si complexe care pot viza dezvoltarea fizica a copilului in cazul jocurilor
motrice,sportive sau dezvoltarea unor subteme ale vietii psihice.

ELEMENTE COMPONENTE ALE JOCULUI
*scopul jocului
*continutul jocului
*sarcina didactica
*regulile jocului
*elementele de joc
Scopul jocului reprezinta o finalitate generala spre care tinde jocul respectiv
si se formuleaza pe baza obiectivelor de referinta din programa activitatilor
instructiv-educativ.
Continutul jocului include totalitatea cunostintelor,priceperilor si
deprinderilor cu care copii opereaza in joc.
Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv copii pe
parcursul jocului pentru a realiza scopul propus.
Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si se realizeaza legatura
dintre aceasta si actiunea jocului.
Elementele jocului includ caile,mijloacele folosite pentru a da coloratura
placuta,atractiva,distractiva activitatii desfasurate.
CLASIFICAREA JOCURILOR
Exista mai multe criterii de clasificare a jocurilor didactice:
1)Dupa scopul educational urmarit,jocurile se pot clasifica:
*jocuri de miscare -care urmaresc dezvoltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor
motrice.
*jocuri de exersare a pronuntiei corecte
*jocuri de atentie si orientare spatiala
*jocuri de dezvoltarea memoriei,gandirii
*jocuri de expresie afectiva
2)Dupa sarcina didactica urmarita ,jocurile se pot clasifica:
*jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor
*jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte
*jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor,priceperilor si deprinderilor
3)Dupa continut,jocurile se pot clasifica:
*jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator
*jocuri didactice cu continut matematic
*jocuri didactice pentru educarea limbajului
4)Dupa locul care il ocupa in activitate jocurile se pot clasifica:
*jocuri organizate ca activitate de sine statatoare
*jocuri integrate in activitate
CONCLUZII
Din punct de vedere educativ trebuie sa fie asigurata o justa proportionare a
jocului cu munca,elementul distractiv cu efortul fizic si intelectual.
In scoala se pot organiza si jocuri didactice interdisciplinare in care se imbina
sarcini didactice in diferite domenii de cunoastere,ele au aceasi structura si respecta
aceeleasi conditii de realizare ca si jocul didactic dintr-un singur domeniu de
activitate.
Jocul didactic are o valoare deosebit de importanta in dezvoltarea capacitatii si
formarea personalitatii acestora in activitatile instructiv-educative.

BIBLIOGRAFIE:
Glava A, Glava C(2002)Introducere in pedagogia prescolara,Ed Dacia Cluj-Napoca
Ozunu D,Pedagogia prescolara si ajocului,Ed Genesis,Cluj-Napoca
Curriculum pentru invatamantul prescolar 3/6/7 ani MECT

Filipoiu Raveca-Viorica




JUCARIA IN GRADINITA

MOTTO:
"Nu stiu altii cum sunt ,dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele,la casa
parinteasca din Humulesti,la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la
capat,de crapau matele jucandu-se cu ei,la prichiciul vetrei cel humulit,de care ma
tineam cand incepusem a merge copacel,la cuptiorul pe care ma ascundeam,cand ne
jucam noi,baietii,de-a mijoarca,si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul
copilaresc,parca-mi salta si acum inima de bucurie".
Ion Creanga


" Nu este exagerat a spune ca in viata copilului jucaria ocupa acelasi loc pe
care il detine cartea in viata omului adult.Este prea putin sa definim jucaria drept un
obiect anume destinat pentru jocurile copiilor.De aceea ,jucaria reprezinta pentru
copil un indragit prieten de viata.Ea stimuleaza fortele lui de creatie ,ii inflacareaza
fantezia,ii alimenteaza trairile afective,genereaza noi dorinte,preferinte sentimente
si interese.Putem observa cu cata seriozitate trateaza prescolarul jucaria si schema
sa de functionare,cu cata grija o protejeaza,ferind-o de eventualele neglijente sau
rautati ale celor din jur."

JUCARIA CUMPARATA

Dupa ce a cunoscut-o,in miscare ,sau static,cauta sa-i afle secretele
alcatuirii,ceea ce pentru unii parinti poate sa insemne doar o neacceptabila inclinare
spre stricaciune.De indata ce copilul tinde sa desfaca jucariile in partile
componente,aceasta reprezinta un mare semn de rationalitate.In realitate este un
castig profund de imaginatie,de gandire conexiva,de indemanare si de finalitate a
muncii,pentru ca ,jocul este in copilaria mica,o munca si trebuie cultivat ca atare.
ALTERNAREA JOCURILOR
Din propria activitate didactica pot spune ca esentiala este combinarea si
alternarea de jocuri:cele constructive cu cele analitice,cele individuale cu cele
sociale,cele simple cu cele complexe.
Jocurile de constructie au marele avantaj de a-l invata pe copil cum sa
genereze unitatea din parti aparent fara legatura,dar de indata ce intregul este
infaptuit nu mai are aceeasi relevanta destramarea sa pentru a ajunge la starea
initiala.
Jucariile si jocurile strict individuale pot si trebuie alternate cu cele care
dezvaluie lumea sociabilitatii,a conlucrarii sau competitiei umane,a priceperii si
intelegerii semenilor.Jucaria este indragita de copii incepand cu primele luni de viata
cand este doar manipulata,ca in mod treptat,aceasta sa devina un obiect important in
procesul instructiv educativ organizat.
In alegera jucariilor este bine sa aiba in vederea respectarea unor cerinte
si anume:
*sa fie simpla ca functionalitate
*sa aiba dimensiuni raportate la posibilitatile de minuire ale copiilor
*sa redea cu exactitate realitatea pentru a putea fi recunoscute de
copii,animale,flori,fructe,mobilier.
*sa fie confectionate dintr-un material trainic pentru a rezista la toate incercarile la
care le pune copilul.
Aceste criterii au un rol deosebit in munca educativa,deoarece prin forma
lor si mai ales coloritul lor,jucariile se servesc numai ca obiecte de distractie.
Jocul este atat de important pentru copil pana la varsta de 6 ani cand copilul intra la
scoala.A ignora jocul copiilor este o greseala,dar a-l absolutiza la toate varstele este
o greseala in sens contrar,in realitate jocul cunoaste o evolutie in functie de
varsta,iar importanta sa nu e egala la toate varstele copilariei.
Copilul de la 3 ani ii place tot ce are roti,de aceea adora
masinutele,carucioarele si trenurile.
Copilul de la 3 si jumatate la 4 ani,in aceasta perioada copilul are un prieten
imaginar,pe care-l inventeaza pentru a-i tine companie.
Copiliu de la 4 ani si jumatate este borbaret,plin de imaginatie,este la varsta "marilor
inventii",el inventeaza povesti bogate,in care el este personajul principal al
aventurilor.
Copilul de la 4 ani si jumatate la 5 ani progreseaza si isi dezvolta caracteristicile de la
4 ani..la aceasta varsta copilul prezinta interes pentru jocurilevcare il ajuta sa-si
dezvolte aptitudinile necesare lecturii si scrisului.
Copilul de la 5 ani la 5 ani jumatate este mai calm si realist,devine capabil sa-si apere
punctul de vedere intr-o conversatie,copilului ii place tot mai mult sa i se
citeasca,dar gustul pentru povestile mai apropiate de realitate,sau povestile cu
aventuri iau progresiv locul basmelor cu zine sau cu animale care vorbesc.
Copilul de la 5 ani si jumatate la 6 ani continua sa castige in maturitate si isi dezvolta
in continuare capacitati pe care le avea deja acum 6 luni,lasa deoparte bicicleta mica
si incearca sa mearga pe o bicicleta adevarata.
Copilulu cunoaste acum mai multe litere ,socoteste bine,si numara cu usurinta pana
la 20 de obiecte.,este pregatit si dornic sa intre la scoala primara.

BIBLIOGRAFIE:
"Jocuri pentru copii de la o zi la 6 ani",Anne Bacus,Ed.Teora
"Copilul si jocul",Revista pedagogica
"Copilul de la 3 la 6 ani"Anne Bacus,Ed .Teora
"Intre parinte si copil"Dr.Haim G.Ginott Ed.Humanitas
"Jocurile traditionale de copii" Ivan Essev Ed.Excelsior Timisoara
Referat - Jocul didactic


Pedagogia ne nva c jocul satisface n cel mai nalt grad nevoia de
activitate a copilului, generat de trebuine, dorine, tendine specifice copilului.
De aceea, jocul constituie o form de manifestare ntlnit la copiii tuturor
popoarelor; din cele mai vechi timpuri, a fost, este i va rmne tovarul nedesprit al
copilriei.
mbrcnd forma jocului, activitatea este tot att de necesar dezvoltrii psihice
i fizice a copilului, ca i lumina soarelui.
Jocul este una dintre activitile prin care copilul nva s cunoasc lumea real.
El influeneaz toate aspectele dezvoltrii colarului : percepia, memoria, gndirea,
imaginaia, sentimentele, interesele, voina. La vrsta micii colariti se observ o
trecere foarte complicat de la dominaia jocului de manipulare, micare, construcie
simpl, individual la jocurile colective, cu roluri, jocuri n care apar conductori,
condui, jocuri n care se respect reguli, norme de comportament.
Deci, la aceast vrst este practicat jocul simbolic.
Jean Piaget arta c jocul simbolic poate servi la lichidarea conflictelor i la
compensarea trebuinelor nesatisfcute.
Jocul nu constituie o simpl joac pentru copil, ci, prin joc, copilul cunoate i
descoper lumea i viaa.
Perioada micii colariti se caracterizeaz prin dilatarea vieii interioare ce are o
independen relativ ca i jocul care este dominat de proiecii mai ample dect la
vrsta anterioar.
Trebuie inut cont de faptul c priceperile, deprinderile, cunotinele copilului sun
limitate, iar jocul este cel care rezolv contradiciile ntre dorina copilului pe de o parte,
i posibilitile lui reale, pe de alt parte.
Gndirea micului colar se dezvolt n strns legtur cu limbajul i activitatea
pe care o desfoar. Formele de joc l pun n situaia de a stabili legturi ntre
fenomene concrete .
Prin joc copilul i dezvolt imaginaia, sensibilitatea, afectivitatea; jocul n echip
contribuie la socializarea copilului .
n cadrul procesului de nvmnt, jocul este conceput ca mijloc de instruire i
educare a copiilor i ca procedeu didactic de realizare a obiectivelor operaionale
specifice anumitor coninuturi.
Jocul ca mijloc de instruire i educare este jocul didactic, care reprezint forma
ideal de rezolvare a problemelor de nvare i de instruire, adecvat, n special,
vrstei precolare.
Pentru nvmntul primar, jocul didactic este o specie de joc care mbin
armonios elementul instructiv i educativ cu elementul distractiv , este
un tip de joc prin care nvtorul consolideaz, precizeaz i verific cunotinele
predate elevilor, le mbogete sfera de cunotin .
Orice joc are :
- o structur ( coninutul );
- reguli sub forma unor succesiuni ordonate .
Rolul regulii este acela de a pstra structura i desfurarea jocului.
n cadrul activitii de nvare a citit scrisului, jocul didacticeste
utilizat ntr-o mare msur.
n primul rnd, materialul lingvistic se caracterizeaz printr-un mare grad de
abstractizare, n contradicie cu gndirea concret-intuitiv a copilului de 6-7 ani, elev n
clasa I. Armonizarea acestor aspecte contradictorii se poate realiza prin
intermediul jocului didactic.
n continuare, voi prezenta cteva exemple de jocuri didactice utilizate n vederea
realizrii pronuniei corecte, element de baz n nvarea citit-scrisului.




Jocul silabelor
Scop: formarea de cuvinte bisilabice i trisilabice, pornind de la o
silab dat.
Desfurare : nvtorul angajeaz n joc elevii pe rnduri de bnci
Vizeaz copii ( n final pe toi ) propunndu-le o silab, de la care vor
forma cuvinte bisilabice sau tri-
silabice;
bu - nic
- ni-ca.
Ritmul vioi va fi accentuat de rostirea sacadat a versurilor:
Noi si-la-be am g-sit
i co-rect le-am po-tri-vit.

Citete i potrivete !
Scop: activizarea vocabularului, sesizarea componenei grafice i
ortografice a cuvntului.
Materiale : jetoane cu imagini ale unor obiecte, fiine i jetoane
cu cuvinte scrise cu litere de tipar.
Desfurare: fiecare elev extrage dintr-un plic un jeton cu o ima-
gine; recunoate imaginea, apoi caut jetonul cu cuvntul
corespunztor imaginii.

Scara imaginilor
Scop: consolidarea despririi cuvintelor n silabe.
Desfurare : conductorul jocului scrie o silab de nceput.
Ea trebuie s fie completat cu alte silabe, astfel nct s
obin cuvinte care cuprind 3-4 silabe.

Eu spun una, tu spui multe!
Scop: familiarizarea elevilor cu forme flexionare ale substantivelor
dup numr.
Desfurare: nvtorul rostete un substantiv la numrul singular
elevii trebuie s gseasc i s rosteasc ( sau s scrie ) for-
ma de plural corespunztoare:
coal - coli
Variant : Eu spun multe, tu spui una!

Caut greeala!
Scop: dezvoltarea capacitii de a gsi greeala ntr-un text scris
i de a o corecta.
Material lingvistic selectat :
Pe o srm de telegraf este 10 vrbii,
Una din ei ciripesc mai tare.

F din una dou!
Scop: transformarea cuvintelor monosilabice n cuvinte bisilabice.
Material : fie de lucru care conin cuvinte monosilabice.
Desfurare: nvtorul cere elevilor s scrie aceleai cuvinte din
coloana 1 n aa fel nct s aib dou silabe :
mr - mrul - mere
rac - ra-cul - ra-cii

Variant :
F din dou, una !
sear - seri;
moar - mori
coal - coli.

CLASA a II-a

Cuvinte enigmatice
a) Rescriei cuvintele, ncepnd cu ultima liter !
CUC UNU
APA AA
b) Peste tot scriei acelai cuvnt care s se poat citi din orice
direcie!


Cuvinte ... cuvinte!
( ortografie )
S descoperim, n propoziii, sensul cuvintelor :
a) aceea, acea, aceia, aceeai, aceiai, acelai, aceleai.
nsumi, nsui, nsi, nsui.


Att exerciiul ct i jocul didactic cunosc o multitudine de
variante, unele identificate n culegeri de exerciii i jocuri, altele fiind create de
nvtor.
Valenele acestor metode se nscriu n aria formativ- educativului, fiind acceptate
i preferate de elevi.
n vederea mririi eficienei acestora, nvtorul trebuie s respecte unele condiii
i anume:
- s fie efectuate n mod contient, s antreneze elevul n gsirea soluiilor
corecte;
- s se evite folosirea acelorai exerciii sau jocuri didactice, deoarece aceasta
duce la instalarea monotoniei i a lipsei de interes ;
- s se asigure gradarea acestora, privind dificultile de nelegere i rezolvare
pentru a contribui la dezvoltarea gndirii, imaginaiei i creativitii elevilor;
- exerciiile i jocurile didactice s asigure elemente de noutate
i de diversitate, pentru a strni interesul i curiozitatea elevilor;
- s mbine armonios activitatea individual cu cea n grup, activitatea
independent cu cea frontal, mrindu-se astfel, caracterul activ participativ al acestor
metode didactice.
Prin solicitare i exersare, procesul de nvmnt ofer un prilej de afirmare i
valorificare maxim i pe multiple planuri a potenialului de cunoatere i de creaie a
elevilor.Participarea poate fi leagnul creativitii, al afirmrii, al realizrii de sine. ( I.
Cerghit).

JOCURI DIDACTICE

JOCURI PENTRU FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE
Jocul
F ce i spun!
Scopul:
identificarea prilor propriului corp.
Obiective de referin:
s arate diferite pri ale corpului, s execute la comand verbal diferite micri.
Desfurarea jocului
Propuntorul cere copiilor s aeze mna dreapt pe ochiul drept, pe ochiul stng, pe genunchiul
drept, pe genunchiul stng. S aeze mna stng pe cotul drept, pe piciorul drept. Saeze
simultan mna stng pe ochiul drept i dreapta pe ochiul stng, i aa mai departe pen-tru alte
pri ale corpului. Se lovesc cele dou mini una de alta, apoi genunchiul stng cu m-na
dreapt, din nou cele dou mini mpreun, apoi mna stng lovete genunchiul drept, celedou
mini se lovesc mpreun, etc. Combinaiile pot fi variate la nesfrit.Adaptarea unei melodii
care s ritmeze loviturile face ca participarea elevilor s fie i maitotal.
Jocul
Din bucele
Scopul:
reconstituirea unui obiect din prile lui componente.
Obiective de referin:
s asambleze, s reconstituie imaginea desenat a corpului uman din bucele tiate.
Resurse didactice:
un plic cu toate elementele necesare pentru fiecare elev, desenul corpuluiuman pe care
trebuie s-l reconstituie elevii.
Desfurarea jocului
Cadrul didactic va mpri tuturor elevilor cte un plic care conine bucele tiate ale
unuidesen ce reprezint corpul uman. Propuntorul va arta elevilor desenul corpului uman pe
caretrebuie s-l obin ei asamblnd bucelele tiate din plic. Se va stabili timpul de lucru
.Acest joc se poate desfura i sub form de concurs. Numele elevilor va fi scris pe tabl in
funcie de rapiditatea i corectitudinea executrii sarcinii vor fi ctigtorii concursului. Lo-cul I
va fi elevul care n cel mai scurt timp a reconstituit corect imaginea desenat a corpuluiuman.
Jocul
S aezm masa
Scopul:
recunoaterea poziiei obiectelor fa pe propriul corp i stabilirea relaiilor dintre ele.
Obiective de referin:
s pun masa, s aeze corect farfuriile i tacmurile.
Resurse didactice:
set de menaj pentru ppu.
Desfurarea jocului
Propuntorul cere copiilor s pun masa, s aeze farfuriile, apoi cuitele i lingurile ladreapta i
furculiele la stnga. Fiecare copil aranjeaz un tacm complet, adoptnd poziiacare i este
mai uoar. Un copil aeaz masa cu patru tacmuri fr s-i schimbe locul fixat.Ceilali copii
controleaz dac masa este pus corect, aezndu-se n chip de consemn.Pentru a corecta
greelile este invitat copilul care a pus masa s se aeze n faa fiecrei far-furii
SPUNE CE AI GUSTAT?



SCOPUL:Educarea sensibilitatii gustative,olfactive,tactile i vizuale prin antrenarea analizatorilor
corespunzatori;perfectionarea posibilitatilor de asociere a unor insusiri cu obiectele carora le apartin.
SARCINA DIDACTICA:Recunoasterea si denumirea corecta a gustului a unor alimente de baza si a unor
insusiri stabilite prin intermediul celorlanti analizatori,raportarea insusirilor la obiectele care le poseda.
REGULILE JOCULUI:Copilul,legat la ochi,trebuie sa determine alimentul dupa pipait,gust,miros si sa-l
denumeasca.Vecinul lui confirma corectitudinea raspunsului si cauta un aliment cu gust asemanator.
MATERIAL DIDACTIC:Zahar,lamaie si alte alimente cu gust dulce,acru,sarat,amarui.
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Educatoarea cheama la masa ei un copil pe care il leaga la ochi,apoi il serveste un aliment pe o
farfurie.La semnalul ei"gusta si spune ce este"el gusta si spune ce a mancat.Daca e cazul,copilul are voie
sa cerceteze alimentul si cu alti analizatori,pentru a-l recunoaste.Vecinul copilului este chemat sa verifice
daca raspunsul este corect si cauta pe masa educatoarei un alt aliment cu gust asemanator si-l arata
copiilor.
In coplicarea jocului,educatoarea spune ce gust are alimentul respectiv,iar copiii indica alimente cu gust
corespunzator.Castigator este copilul care denumeste cel mai mare numar de alimente cu gust
asemanator.In functie de nivelul grupei,cerintele pot sa fie mai diferentiate(alimente sarate,mai putin
sarate,alimente cu gust dulce acrisor)













FLUTURII VIN LA FLORI



SCOPUL:Consolidarea si verificarea cunostintelor copiilor despre culori si a denumirilor lor;educarea
rapiditatii si independentei in actiune.
SARCINA DIDACTICA:Raportarea corecta a culorilor la lucruri de aceiasi culoare.
REGULILE JOCULUI:Copiii care au un fluture de aceiasi culoare cu cea a florii indicate de
educatoare,vin la semnal si se aseaza pe floare,dupa ce unul dintre ei a denumit-o.
MATERIAL DIDACTIC:Flori confectionate din carton in culorile:rosu,verde,galben,albastru,alb,si pentru
fiecare copil fluturi din hartie creponata de aceiasi culoare.(macheta sau tabla magnetica)
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Florile de dimensiuni mai mari vor fi asezate sau afisate pe rand pe macheta.Copiii vor avea doi-trei fluturi
de diferite culori.Dupa prezentarea florii
un copil ii denumeste culoarea in timp ce ceilanti copii selecteaza fluturele de aceiasi culoare si ii aseaza
langa floare.
Jocul continua pana se epuizeaza toti flururii.
Se impart copii in"fluturi si flori"in numar egal iar la semnal se formeaza perechi dupa culoare.Fiecare
pereche denumeste culoarea pe care o are.
In partea de incheiere a jocului se impart copiii din grupa in fluturi si flori.O parte din ei sunt (fluturi de
diverse culori) iar o parte flori cate una pentru fiecare culoare.
La semnalul educatoarei "fluturii vin la flori",copii se grupeaza in jurul florii de aceiasi culoare.Devine
castigatoare echipa care s-a grupat mai repede in jurul florii.



AL CUI GLAS ESTE?(GHICI CINE TE-A TREZIT)





SCOPUL:Formarea posibilitatii de a distinge glasul colegilor din grupa si de a utiliza genitivul numelor
proprii;educarea atentiei auditive.
SARCINA DIDACTICA : Recunoasterea copiilor din grupa dupa glas
REGULILE JOCULUI:Copilul indicat de catre educatoare printr-un gest,va da semnalul de trezire a
copilului care simuleaza ca doarme.Cel strigat va trebui sa numeasca copilul care l-a trezit.
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Copii stau pe scaunele in semicerc.In fata semicercului se va aseza la o mica distanta o masa cu un
scaun la care va sta copilul numit de educatoare(trimis la culcare).El se va aseza cu spatele la grupa cu
bratele pe masa,cu capul pe brate si va simula ca doarme.
In acest timp se va face liniste desavarsita pentru a se crea conditii de somn.Educatoarea va trece apoi
prin dreptul copiilor(pe la spatele lor) si ii va atinge pe unul dintre ei.Acesta va spune:''Trezeste-te
Ionica..''Copilul in cauza,se va intoarce cu fata spre grupa si va raspunde la intrebarea adresata in cor:''Al
cui glas este?''.In raspunsul sau copilul va formula o propozitie ca de pilda:''Este glasul lui Vasilica
Popescu su este glasul Ioanei Manolescu"etc.
VARIANTA DE JOC
Jocul poate sa fie realizat dupa schema jocului cunoscuta in gradinita:''Deschide urechea bine''.



SACULETUL FERMECAT




SCOPUL:Formarea deprinderii de a pronunta corect cuvinte care contin grupe de consoane
consecutive,activizarea vocabularului,educarea capacitatii de a clasifica obiectele dupa criteriile
date(utilitate,material)
SARCINA DIDACTICA: Denumirea corecta a obiectului scos din saculet,raportare lui la alte obiecte din
aceiasi categorie.
REGULILE JOCULUI:Copiii la care se opreste saculetul la semnalul educatoarei ,scot obiectul (imaginea
lui)il denumesc si il aseaza la locul potrivit pe masa sau panou.
MATERIAL DIDACTIC:Un saculet din panza de dimensiune mica,in care se introduc jucari sau obiecte de
uz personal.(se poate introduce si imagini ale acesora).
Indicatii pentru organizarea si desfasurarea jocului
Inainte de inceperea jocului educatoarea aseaza pe panou sau pe mai multe mese cate un obiect care sa
indice criteriul de clasificare a obiectelor gasite de copii in saculet.De pilda:masa pentru mobilier,o pisica
pentru animale,pieptane pentru obiecte de uz personal,o caciulita pentru obiectele vestimentare.Se
discuta cu copii ce alte obiecte pot fi asezate alaturi de cele aflate pe mese in functie de criteriul utilitatii..
In saculet vor vi introduse obiecte din categorii diferite.Ele vor fi date copiilor asezati in semicerc pentru a
le trece din mana in mana.La semnalul educatoarei realizat fie din clopotel,fie din bataile palmelor
saculetul se opreste.Copilul la care sa oprit saculetul trbuie sa scoata un singur obiect,il denumeste si il
ofera vecinului cu rugamintea sa il aseze la locul potrivit.Acesta va cauta grupul de obiecte corespunzator
si va motiva asezarea efectuata(L-am asezat langa imaginea care indica patul pentru ca face parte din
mobilier)
VARIANTA
Jucariile sunt asezate intr-un sac,care va trece din mana in mana.Copilul la care sa oprit sacul,va scoate
o jucarie si o va denumi.Vecinul lui ,caruia i-o va inmana,va trebui sa gaseasca un cuvant care sa
desemneze categoria de obiecte sau fiinte din care face parte,apoi va inmana unui alt vecin care de
asemenea va spune un cuvant din aceiasi categorie.De exemplu:daca din sac va scoate o jucarie
reprezentand pisica,urmatorii copii vor trebui sa denumeasca alte animale sau daca din sac se reprezinta
o jucarie tren,vecinii trebuie sa denumeasca alte mijloace de transport cunoscute de ei.Miscarea sacului
se reia atunci cand copiii au epuizat seria cuvintelor cunoscute din categoria stabilita prin jucaria scoasa
din sac.
Sursa:jocuri didactice pentru gradinita de copii
Editura didactica si pedagogica Bucuresti
1976





JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA CAPACITATII
DE ORGANIZARE,ORIENTARE INSPATIU
SI A ATENTIEI COPIILOR



ROSU GALBEN SI ALBASTRU

Copiii sunt dispusi in formatie pe doua siruri,cate doi,si merg in pas de mars dupa cantecul:"Chipul tarii
mele"
"Lunci in floare,albe creste,
Tara noastra asta este,
Macul,spicul,albastrita,
Scolile si gradinita
Fabrici si zidari pe schele
Iata chipul tarii mele.
Macul,spicul,albastrita,
Scolile si gradinita.
"Vers:D.Ivascanu"
In trei colturi ale terenului de joc sunt fixate trei stegulete:rosu,galben si albastru.La comanda data de
educatoare:Rosu,toti copii alearga in forma de cerc in jurul steagului de culoare rosie.La urmatoarea
comanda copiii isi reiau locurile,aliniindu-se in sir cate doi.
VARIANTA
Jocul se mai poate desfasura astfel:Educatoarea tine in mana stegulete de culori corespunzatoare celor
fixate pe teren.Cand ea ridica unul din sregulete,copiii alearga si se grupeaza in jurul steguletului
ridicat,iar la coborare isi reiau locurile in coloana.Daca educatoarea ridica doua sau trei stegulete,copiii se
grupeaza in jurul steguletului de culoarea preferata.



TARAFUL CHIT

Grupa este asezata in formatie de cerc ,tinandu-se de maini,lant de brate si se
deplaseaza cantand cantecul "Taraful chit"

Ne cunoastem de o viata,
Noi suntem taraful Chit
Jucausi si plini de saga
Suntem cantareti vestiti
Chit,chit,chit,chit
N-a-vem frica de pisici
Chit,chit,chit,chit
Cand nu sunt pe aici
La comanda:"Pisica"totii copii alearga in cele patru colturi ale terenului de joc,unde au
fost marcate casutele soriceilor si se ghemuiesc unul langa altul.
La comanda "Pisica a plecat!"soriceii revin in mijlocul terenului si reiau jocul
Daca "pisica"reuseste sa prinda un"soricel"inainte de a ajunge in casuta si sa se
ghemuiasca,schimba rolul cu el si jocul continua.




ZBOARA,ZBOARA!


Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc,cu mainile asezate pe genunchi.In fata lor pe un scaunel sta
educatoarea.La inceperea jocului ea misca alternativ degetele aratatoare ale mainilor,in sus sau in jos pe
genunchi spunand:"Zboara,zboara!".Ea trebuie sa adauge dupa mai multe repetitii(in aceasta
forma)numele unei pasari sau al unui aparat care zboara:zboara randunica!,avionul zboara!,imitand
zborul ei.Daca educatoarea vrea sa verifice atentia copiilor.in loc de aceste cuvinte poate spune:"catelul
zboara".Atunci copii nu trebuie sa ridice mainile,ci sa spuna in cor:"catelul nu zboara!"Copiii care gresesc
sunt pusi sa execute miscari cat mai hazlii.



POSTA MERGE



Toti copiii sunt dispusi in formatie de cerc.In jurul picioarelor fiecare isi deseneaza un cerc.In mijlocul
cercului mare se afla un copil care are rol de "Postas".Cei de pe cerc primesc cate un nume de oras.La
incepere jocului postasul striga:"Posta merge de la Bucuresti la Pitesti!"Cei care au primit aceste denumiri
trebuie sa treaca repede unul in locul celuilalt.In timpul acesta postasul cauta sa ocupe unul dintre cele
doua cerculete.Acela care ramane fara cerc ramane "postas" si jocul continua.Daca postasul nu reuseste
sa ocupe nici un cerculet,continua jocul si striga o alta pereche.


ARATA CE ITI SPUN
Copiii sunt dispusi in formatie de semicerc. In fata lor,la cativa metri distanta (pentru a fi
vazuta bine de toti copiii)sta educatoarea.Dupa comanda de incepere a jocului,educatoarea le
spune copiilor:"Fiti atenti!",apoi ridica mana,indicand prin gest si cuvant o parte a corpului:De exemplu
"arata nasul"Ea poate sa-i pacaleasca pe copii aratandu-le prin gest o alta parte a corpului,decat cea
indicata verbal,insa ei sunt obligati sa puna degetul pe locul indicat prin cuvinte.
Acela care greseste,luandu-se dupa miscarile educatoarei,nu dupa cuvintele sale,este penalizat(pus sa
execute niste miscari sau sa pronunte onomatopee care sa-i amuze pe toti copiii)(in nici un caz nu vor fi
pusi sa execute pedepse umilitoare).





PRIN TUNEL
Copiii sunt dispusi pe doua siruri,pe perechi,cu bratul din interior in sus,apucat de maini
formand un tunel.
La comanda educatoarei,ultima pereche se deplaseaza inainte,prin tunel,si se aseaza
in fata primei perechi.Dupa ea urmeaza si celelante perechi,una dupa alta.Jocul se
termina cand prima pereche,a ajuns din nou prima,unde a fost la incepera jocului.
Daca efectivul jocului este mare se pot forma mai multe echipe,iar jocul se poate
desfasura sub forma de intrecere.





TRENUL CU SURPRIZE


Copiii sunt asezati pe doua siruri,mergand cate doi in pas obisnuit.La intrebarea
educatoarei:Unde pleaca trenul?,copiii raspund "La munte sau La mare"dupa care copiii
intreaba: Si ce duce cu el?,iar educatoarea pronunta un nume de pasare sau animal.
Copiii trebuie sa imite modalitatea de deplasare a acestuia,de exemplu educatoarea
pronunta "ursi",iar copiii trebuie sa mearga ca ursul sau "veverite",copiii sar ca
veveritele s.a.m.d






BUCHETELELE




Copiii formeaza un cerc si ferg pe circumferinta acestuia executand diferite miscari
dupa comenzile date de educatoare ca:mers obisnuit,ca piticul,sarituri ca iepurasul,ca
vrabiuta etc.
La un moment dat,educatoarea striga un numar,de ex:5.La auzul acestei comenzi copiii
se strang in grupe formate din cate cinci.Gruparea se face sub forma de buchetele,lant
de brate etc.Cei care nu au reusit sa se grupeze in buchetele conform numarului strigat
sunt penalizati si ies din joc.
Jocul continua,strigandu-se alte numere,pana cand raman in cerc doar patru copii.


FA ASTA,FA ASA!
Grupa este dispusa in formatie de semicerc.Atat la comanda de incepere a jocului,cat
si pe parcurs ,educatoarea executa mai multe exercitii usoare,insotite de cuvintele:"Fa
asta ,fa asa!"Din cand in cand se schimba comanda,pronntand cuvintele:"Fa
asta"insotite de alte exercitii.
Dupa ce au vazut exercitiile efectuate de educatoare,copiii trebuie sa le execute numai
pe acelea numai pe acelea pe care le-a prezentat ea,impreuna cu cuvintele:"Fa asta,fa
asa!".




JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA ALERGARII


ALBINA HARNICA


In doua parti opuse ale terenului de joc se traseaza "stupul" si "pajistea de flori".Copiii
sunt raspanditi pe terenul de joc.
La comanda educatoarei:"Albinelor sa alergam pe pajiste cu flori!",toti copiii alearga
miscand bratele,imitand zborul albinelor si zumzetul lor spre locul indicat.
La comnda:"Hai la stup!",copiii alearga spre stup, de data aceasta intrand prin locul
marcat pentru intrarea in stup in formatie pe un sir.
La comanda"Albinelor,zburati spre soare!",ele ies din nou pe terenul de joc si jocul
continua.

URSUL


Totii copiii sunt raspanditi pe terenul de joc.Intr-un colt al terenului se traseaza un
cerc,care reprezinta:"barlogul ursului"in care se deplaseaza un copil care are
rolul"ursului".Ceilanti copiii vin spre "barlog "spunand:
""Vine ursul manios
Cu un dinte ruginos"
Ursul porneste dupa prada,alergand dupa copii cu tendinta sa-l prinda.Este considerat
prins acela care a fost atins cu mana de catre "urs".Copiii prinsi sunt adusi in barlog si
jocul continua pana cand" ursul"prinde majoritatea copiilor.
VARIANTA
Acelasi joc,cu deosebire ca acela a fost atins se prinde de mana cu "ursul"si pornesc
impreuna la urmarire.Pe masura ce sunt prinsi multi copii,sirul poate fi impartit in
doua.Jocul se termina cand toti copiii sunt prinsi.



PODUL MISCATOR



Copiii sunt asezati pe un sir,tinandu-se de maini,la o anumita distanta,doi copii stau fata in fata,tinandu-se
de maini cu bratele inaltate sus,formand podul.Educatoarea le da acestora cate un nume,care nu trebuie
sa fie auzit de ceilanti:de exemplu:unul este"caprioara" altul"ursulet"pentru a spori farmecul jocului.La
comanda de incepere,toti copiii alearga pe sub pod cantand:
PODUL MISCATOR
Stam cu mainile in sus
Prinse asa cum ni s-a spus
Si bolta-i gata curand
Copilasii intra-n rand
sau
Ducem mainile in sus
Si le tinem cat mai strans
Boltile cad rand pe rand
Si altele-naltam curand
Dupa ce copiii revin la locurile initiale,sunt schimbati de cei care formeaza "podul miscator"si jocul
continua.



PODUL DE PIATRA
Acest joc este asemanator cu cel descris anyerior,insa copiii stau cu bratele in sus,iar la
comanda de incepere a jocului toti trec in alergare pe sub "pod"cantand urmatorul
cantec:
PODUL DE PIATRA
Podul de piatra s-a darmat
C-o venit apa si l-a luat
Vom face altul pe rau in jos
Altul mai trainic si mai frumos
C-o venit apa si l-a luat
Vom face altul pe rau in jos
Altul mai trainic si mai frumos
Copilul care se afla sub pod in momentul in care se pronunta ultimul cuvant al cantecului,este intrebat ce
doreste sa fie si jocul continua identic cu cel descris
anterior.






BATISTUTA


Copiii sunt asezati in formatie de cerc,cu fata spre centru,stand departat cu mainile la
spate.Educatoarea alege un copil caruia ii da o batistuta.La semnalul de incepere a
jocului,acesta alearga in jurul cercului,prin exterior si lasa batista in spatele unui
copil,fara ca acesta sa simta si continua alergarea.Daca cel caruia i sa pus batistuta nu
a simtit,iar celalant ajunge din nou in spatele lui,ia batista si il loveste usor pe
spate.Copilul lovit trebuie sa alerge si sa inconjoare cercul pana cand ajunge din nou la
locul sau."Provocatorul"alearga mai departe si lasa batistuta in spatele altuia.Daca
acesta simte,trebuie sa o ridice imediat si sa alerge dupa "provocator".Daca reuseste sa
il loveasca inainte de a ajunge la locul unde a pus batistuta,ii da batistuta si-si reocupa
locul,in caz contrar,locul il ocupa"provocatorul",iar el continua sa alerge si sa puna
batistuta altui copil.s.a.m.d.
In timpul desfasurarii jocului,toti copiii canta urmatorul cantec:
BATISTA
Am pierdut o batistuta
Cine a gasit-o?
Eu il rog ca sa mi-o dea
Si-l sarut indata
Batista parfumata
Se afla la o fata
La fata cea frumoasa
Pe care o iubesc



URSUL SOMNOROS

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Educatoarea alege un copil
care reprezinta "ursul somnoros"pe care il aseza in mijlocul cercului,ghemuit,cu fata
intre maini.Copiii se deplaseaza in circumferinta cercului cantans urmatorul cantec:
URSUL SOMNOROS
Ursul doarme,ursul doarme,
Si-a uitat bietul de foame
De el poti scapa usor
Daca esti prevazator.
Dupa ultimul vers,copiii alearga in toate directiile spre a nu fi prinsi.Cel prins schimba
rolul cu "ursul somnoros",iar acesta trece pe cerc.



JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA DEPRINDERII
DE A SARI

BROSCUTELE SAR IN LAC

Pe terenul de joc se deseneaza un cerc mare,iar in mijlocul lui altul mai mic.Cercul
mare este "lacul"iar cel mic"insulita".
Copiii stau pe circumferinta cercului mare in sprijin ghemuit si reprezinta"broscutele".La
comanda educatoarei:"Broscutelor sariti in lac!"toti copiii executa mai multe sarituri in
lungime de pe loc,spre mijlocul cercului,apoi tot prin sarituri se indreapta spre "insulita".
Este declarat castigator acela care,prin sarituri executate corect,a ajuns primul pe
"insulita."



CALUSEII


Copiii sunt asezati in doua cercuri concentrice,cu fata spre centru.Cei din cercul exterior
stau cu mainile sprijinite pe umerii celor din cercul interior,iar acestia se tin de
maini.Cercul din mijloc reprezinta"cai",iar cel din afara"calaretii".
La comanda educatoarei,jocul incepe cu cantecul urmator:
CALUSEII:
Hai sa mergem binisor
Ca vin caluseii
Si sunt iuti ca zmeii
Haideti cu grabire
Si dintr-o ochire
S-alegem calutul cel mai sprintenel
Ce frumos noi ne-n-vartim
Daca bine nu ne tinem
Pe jos ne trezim.
Copiii se deplaseaza cu pasi de galop spre dreapta,pana ajung la versul:"Cel mai
sprintenel",cand se opresc si incep sa bata cu picioarele,in ritmul cantecului,imitand
tropaitul cailor.Apoi continua cu pasi de galop,iar cand ajung la versul:"Pe jos ne
trezim",toti se ghemuiesc.


CURSA IEPURELUI


Copiii sunt impartiti in mai multe echipe,egale ca numar,asezate pe
siruri,inapoia liniei de plecare.La 8-10 metri de aceasta se traseaza linia de
sosire.Primi din fiecare echipa asteapta semnalul de plecare in pozitia ghemuit.La
semnalul dat de educatoare,acestia pornesc cu saritura iepurelui pana la linia de
sosire,inconjoara cate un stegilet(sau alt obiect),care marcheaza locul de
intoarcere,revin la echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi
traseu,apoi trec la coada sirurilor.Castiga echipa care a terminat prima cursa.



SARI PESTE COARDA




Copiii sunt dispusi in formatie pe un sir,la distanta de o lungime de un brat.Doi copii tin o coarda intinsa
aproape de sol pe care o balanseaza inainte si inapoi.La comanda data de educatoare,copiii sar peste
coarda fara sa o atinga.



SARI!

Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia liniei de
plecare.Inaintea fiecarei echipe se deseneaza cate trei cercuri,la distante egale.Trebuie
sa se treaca urmatoarele probe:
-saritura in lungime de pe loc,dintr-un cerc in celalant;
-saritura intr-un picior si cu picioarele departate intr-un cerc;
-saritura peste coarda,depe un picior pe celalant.
Dupa ce trec aceste probe se aseaza la coada sirurilor.Copiii care gresesc o proba
trebuie sa repete pentru a trece la urmatoarea.Cei care au executat corect primesc
recompensa.Castiga echipa care la sfarsit totalizeaza cele mai multe recompense.



VRABIUTELE

Copiii sunt impartiti in mai multe echipe ,asezate in diferite locuri pe teren.O alta
echipa sta in centru,tinandu-se de mana si leganandu-se spre dreapta si spre stanga in
timp ce recita:
"Fulgi usori si albi de nea
Se tot leagana asa:
Inspre dreapta merg usor
Si spre stanga n-cetisor!"
A doua echipa indoind lent genunchii,coboara inghemuind spunand:
"Se opresc apoi din zbor,
La pamant se astern usor
Uite asa,uite asa!"
Componentii echipei a treia sar ca vrabiutele,apoi se opresc si recita:
"Afara-i zapada mare
Unde sa cautam de mancare?
Tup,tup,tup pe ici colea
Poate aici gasim ceva!"
Cei din echipa a patra imita gestul gospodinei care arunca seminte si spun:
"Vrabiute sperioase
Haideti,ciuguliti voioase
Noi copiii va iubim
Uite asa,uite asa!"
Dupa aceasta vrabiutele spun:
"Cip,cip,cip tot cipcirim
Dragi copii va multumim.
Ca ne-ati impartit mancare,
Dar acum hai la culcare!"


JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA
SIMTULUI ECHILIBRULUI

MINGEA IN ECHILIBRU

Copiii sunt raspanditi pe terenul de joc,avand fiecare in mana catr o scandurica pe
care este asezata o minge.La comanda educatoarei,ei trebuie sa ridice scandurica
deasupra capului,trebuie sa indoaie genunchii,apoi trebuie sa revina la pozitia
initiala.
Castiga acela care reuseste sa execute miscarea de mai multe ori intr-un timp
stabilit.
VARIANTA


NU VARSA APA

Acelasi joc,cu deosebire ca fiecare copil,tine in mana cate un pahar plin
cu apa.Ei intind mainile si piciorul drept inainte,iar pe stangul il indoaie usor si stau in
echilibru fara sa atinga solul cu acesta.Ete declarat castigator acela care executa corect
miscarea si revin in pozitia initiala fara sa verse apa.



JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA
CATARARII,ESCALADARII SI ALUNECARII

PISICA SI VRABIILE

Copiii au rol de "vrabiute"si sunt raspanditi pe terenul de joc,sarind ca acestea.Intr-un
colt,un copil sta pe genunchi cu sprijin pe palme,el reprezinta "pisica".La comanda
educatoarei :"atentie,pisica!" pisica sare in picioare si alearga sa prinda "vrabiutele"care
se urca pe scaunelele,lazi,scara de gimnastica etc..,pentru a scapa de "pisica".Aceea
care este prinsa devine pisica.



TRECI PESTE BUTURUGA


Efectivul grupei este impartit in doua echipe,egala ca numar,asezate pe siruri,inapoia
liniei de plecare.Inaintea fiecarei echipe,la distanta de 1,50m ,sunt plasate doua
buturugi perpendicular pe directia de deplasare,iar mai departe se traseaza linia de
sosire.
La comanda educatoarei,primi din echipe alearga la buturuga pe care o escaladeaza
prin procedeul stabilit de educatoare,apoi alearga pana la linia de sosire,se intorc la
echipele lor,ii ating pe umar pe urmatorii care parcurg acelasi traseu si se aseaza la
coada sirurilor.
La terminarea jocului,educatoarea evidentiaza echipa care a terminat prima si a
parcurs traseul cel mai corect.


URSUL

Efectivul grupei este impartit in doua echipe:una este cea a"ursilor",care isi alege
un conducator,"pazitorul ursilor" ,si cealalta este "a saritorilor".Pe sol se deseneaza un
cerc,in jurul caruie stau"ursii"aplecati si cu bratele sprijinite pe umerii celui din fata
miscandu-se incet,greoi si mormaind.
Pe sol se deseneaza un al doilea cerc in jurul primului la 2 m distanta unde are
dreptul sa stea "pazitorul ursilor".Acesta il pazeste si il apara ,miscandu-se continuu in
interiorul culoarului format de cele doua cercuri.
Ceilanti copii ,"saritorii"-asezati in afara cercului,se reped si sar in spatele cate
unui urs.Daca paznicul il atinge il scoate din joc.Pentru a se feri"saritorii" trebuie sa
coboare repede din spatele "ursului".Daca pazitorul atinge mai multi copii,copiii isi
schimba rolurile intre ele si jocul continua.




JOCURI PENTRU CONSOLIDAREA
TARARII


TRECI PRIN TUNEL

Copiii sunt organizati pe perechi,asezati in linie pe doua randuri.La semnalul de
incepere al joculi ,cei din linia a doua se deplaseaza in jurul perechilor proprii,care stau
cu picioarele departate.La comanda educatoarei:"Treci prin tunel!",acestia se opresc,se aseaza
in sprijin pe genunchi(in patru labe)si trec prin tunel(format din picioarele perechilor lor),apoi se
aseaza in fata acestora cu picioarele departate si astfel se schimba rolurile,executandu-se in
continuare aceleasi miscari,dupa aceleasi comenzi.
Pentru ca jocul sa fie mai vioi se recomanda ca miscarile sa se execute in ritm accelerat.



FURNICA HARNICA


Copiii sunt impartiti in doua echipe,egale ca numar,asezate pe siruri,inapoia
liniei de plecare.La picioarele primilor se afla asezata pe sol cate o minge de
plaja.Inaintea fiecarei echipe,la cativa metri,se traseaza linia de sosire.
La comanda educatoarei de incepere a jocului,primi copiii din fiecare echipa
se culca in asa fel incat mingea sa fie in dreptil capului,apoi incep sa se
deplaseze prin tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de
sosire.Chear cand ajung la aceasta,apuca mingea cu ambele maini,se ridica
repede si alearga spre urmatorii cooechipieri,lasand mingea pe linia de
plecare si se aseaza la coada sirului si astfel jocul continua.Este declarata
castigatoare echipa echipa care termina prima.




URSUL FLAMAND

Pe sol se deseneaza un cerc mare,iar copiii stau in sprijin pe genunchi,pe
circumferinta cercului.Educatoarea plaseaza in mijlocul cercului un copil care reprezinta
"ursul flamand"
.La comanda de incepere a jocului,copii se deplaseaza ,in pozitia mentionata mai sus,
in ritm vioi,pe linia cercului si fiecare incearca sa-l depaseasca pe cel din fata lui.Cand
intrecerea este in toi,"ursul flamand" se indreapta spre copil si spune:
" Pofta
Rofta
Pe furis
Intra ursu-n zmeuris!
Ursul cel flamand
Sa iasa din rand"
La ultimul vers copiii se opresc,iar cel atins de "ursul flamand",trece in mijlocul
cerculi,schimband rolurile.Jocul continua in acelasi fel.

PORTITA DE SCAPARE


Toti copiii sunt asezati in formatie de cerc,in stand departat,iar 2 dintre ei stau in afara cercului si
reprezinta "urmaritorul" si "urmaritul".La semnalul de incepere a jocului dat de educatoare cei 2 alearga in
interiorul cercului."Urmaritul",ca sa scape de "urmaritor",trbuie sa intre sa intre picioarele unui copil din
cerc si sa se aseze in fata lui,iar acesta ,la randul sau ,trebuie sa alerge pentru a nu fi prins ,continuand
jocul.In cazul in care urmaritorul este prins se schimba rolurile ;iar daca nu este prins jocul continua si
dupa un anumit timp,jocul continua si,cei doi sunt schimbati cu alti doi copii din cerc.







JOCURI PENTRU LINISTEA
ORGANISMULUI,
SIMPLE CU TEXT SI CANTEC

DESCHIDE URECHEA BINE

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,tinandu-se de maini.Unul sta la mijloc
ghemuit,cu fata acoperita cu mainile fara sa priveasca la cei din cerc.La comanda
educatoarei de incepere a jocului,copiii se deplaseaza pe circumferinta cercului
cantand:
DESCHIDE URECHEA BINE
Deschide urechea bine
Sa vedem ghicesti ori ba
Cine te-o dtriga pe nume
Hai ghiceste nu mai sta
Ai ghicit,ai ghicit,
Treci la loc fi multumit.
Dupa ultimul cuvant ,dupa un semn al educatoarei ,un copil striga numele,celui din
mijlocul cercului.Daca acest ghiceste cine la strigat se schimba rolurile,iar copii din cerc
canta: Ai ghicit,ai ghicit,/Treci la loc fi multumit.
Daca nu ghiceste ramane pe loc,iar copiii canta:"N-ai ghicit,n-ai ghicit,/Stai pe loc
esti pacalit.



PIPAITUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc,legati la ochi.Educatoarea alege 10-15 obiecte
de diferite dimensiuni(dar nu prea mari),pe care copiiivor trebui sa le recunoasca dupa
ce le vor pipai.Educatoarea de pe rand obiectele unui copil,iar acesta dupa ce le pipaie
le trimite celui din dreapta s.a.m.d(imediat ce primul copil transmite obiectul,il primeste
pe urmatorul).Dupa ce s-a transmis toate obiectele,Educatoara da copamnda ca toti sa
se dezlege la ochi si fiecare trebuie sa scrie numele obiectelor pe care le-au
pipait.Acela care a scris toate sau cele mai multe obiecte este declarat castigator.




JOCUL MUT


Copiii sunt asezati in formatie de cerc in mijlocul careia se afla un copil la inceperea
jocului cheama la el un alt copil ,care trebuie sa vina la el cu pasi usori,fara sa faca
zgomot.Dupa ce a ajuns il saluta pe cel care l-a chemat .Daca a reusit sa mearga fara
zgomot,copiii schimba rolurile si jocul continua;in caz contrar ,primeste o sanctiune
hazlie.




SCAUNUL FERMECAT

Copiii sunt dispusi in formatie de cerc ;pe perechi unl in spatele celuilant,cat se poate
de aproape unul de celalant,apoi se aseaza pe genunchii celui din spate.Datorita
formatiei acest scaun ,acst scaun poate merge inainte sau inapoi,invartindu-se mereu
.In acest scop toti copii vor ridica deodata piciorul drept,apoi pe cel stang..Daca unul din
scaune nu este bine facut cercul se strica si jocul se reia mai atent pentru a realiza un
scaun cat mai stabil.


CINE L_A STRIGAT PE MARTINEL?

Copiii sunt asezati in formatie de semicerc,iar in fata lor se afla un copil,legat la ochi cu
un ursulet in brate.La inceperea jocului,educatoarea face un semn unui copil din
semicerc care striga:"Martinel".Cel din mijloc isi descopera ochii,se indreapta spre cel
care banuieste ca l-a strigat si-i pune ursuletul in brate.Daca a ghicit schimba rolurile
intre ei,daca nu,trece din nou in mijloc,se leaga la ochi si asteapta o noua chemare
.Daca acesta nu reuseste sa chiceasca ,dupa trei i ncercari este inlocuit cu un alt copil
si jocul continua.

TIPATUL ANIMALELOR
(PASARILOR)
Copiii sunt asezati in formatie de cerc asezati pe scaunele,iar in mijloc se afla un copil
legat la ochi.La semnalul dat de incepere a jocului,cel din mijloc se indreapta spre un alt
copil din cerc si ii cere sa imite glasul unui animal sau pasari:(pisica,urs,cocos etc).Daca
cel legat la ochi ii recunoaste dupa voce schimba rolurile si jocul continua ,daca nu il
recunoaste trece din nou in mijloc avand dreptul la trei incercari.Daca tot nu reuseste
sa-l ghiceasca este inlocuit cu un alt copil.


CLOPOTELUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc ,umar la umar,cu mainile la spate.Educatoarea
da unui copil un clopotel pe care ,la inceperea jocului ,trebuie sa-l treaca pe la
spate,din mana in mana ,intr-o anumita directie .In mijlocul cercului sta un copil care,la
semnalul educatoarei ,trbuie sa spuna la cine se afla clopotelul.
Copilul banuit ca are clopotelul trbuie sa duca mainile in fata si daca are clopotelul
schimba rolurile intre ei;daca acesta nu a ghicit ,jocul continua in acelasi fel .


BABA OARBA



Copiii vor fi dispusi in formatie de cerc. Un copil, numit de conducatorul jocului, va fi
legat de ochi cu o esarfa si va sta in mijlocul cercului. Copiii care formeaza cercul se vor
invarti cantand:Baba-baba oarba,
Unde-ti este roaba
Roaba ici, colea,
Ia-te dupa ea.
Dupa ce au terminat de cantat, copiii se opresc din miscare, iar cel din mijlocul cercului,
legat la ochi, se indreapta spre un copil si-l atinge pentru ca, pipaindu-l, sa-l
recunoasca.
In final, el trebuie sa ghiceasca numele colegului pe care l-a pipait.
Daca ghiceste, cei doi copii isi schimba locurile, daca nu ghiceste, jocul continua cu
acelasi copil in mijlocul cercului.



FLUIERASUL

Copiii sunt asezati in formatie de cerc si au un fluieras.In mijloc se aseaza un copil care
isi acopera ochii cu palmele.Cei din cerc transmit fluierul din mana in mana,si fluiera pe
rand cand cel din mijloc are ochii acoperiti.
La un semnal el isi ia mainile de la ochi si incearca sa afle la cine este fluierul.Fluierul
trebuie sa fie bine ascuns in pumnul celui care a fluierat si toti copiii tin mainile stranse
in pumn la gura.
Daca cel din mijloc ghiceste cine a fluierat rolurile copiilor se schimba ;daca nu jocul
continua in aceiasi formatie.

JOCUL LUI KIM

Pe o tava se aseaza mai multe obiecte.Copiii le privesc un amumit timp ,dupa care
educatoarea le acopera cu o panza.Copiii trebuie sa spuna numele tuturor obiectelor
care erau pe tava