Sei sulla pagina 1di 17

Caracterizarea Cezarei din nuvela Cezara de M.

Eminescu
iunie 30, 2011Scrie un comentariu Mergi la comentarii.
Femeia este fiina cea mai complex in faa brbatului i cel mai greu de ineles, deoarece, de multe
ori in faa brbatului, ea dorete s par aspr, cu un caracter ferm, ins in realitate ea este cea mai
ginga i sensibil floare dintre toate florile ce au existat reodat sau, uneori poate fi iners! dulce
in aparent i rece in realitate, exact ca menta. "ns oricum ar fi ea, femeia este cea care face lumea
fiindc intreaga societate i intregul uniers a atirnat i a continua s at#rne de genele femeii, cci,
dup cum spune $ou%, &acolo unde pentru brbai e u n 'id de aram, pentru femei nu e adesea dec#t
o p#n' de pian(en). *u sunt de acord cu aceast afirmaie deoarece frumuseea i inteligena ei +
arma principal a femeii + topes inimi de g,ea i desc,id ui de fier.
-stfel, persona(ul nostru feminin .e'ara din nuela cu acelai nume a lui *minescu face parte din
categoria femeilor care topesc n/inimi de g,ea. *a este persona(ul prinicpal, la fel ca i iubitul ei,
"eronim. .e'ara ne apare ca o contes frumoas. 0rin trsturile ei fi'ice o putem defini ca persona(
romantic! &1ar ce frumoas, ce plin, ce amabil era2 Fa ei era de3o albea c,i,limbarie intunecat
numai de3o iorie umbr, transpariiunea acelui fin sistem enos ce concentrea' idealele artei in
boltit frunte i3n acei oc,i de3un albastru intuneric care sclipesc in umbra genele lungi i dein prin
asta mai dulci, mai intunecoi, mai demonici. 0rul ei blond pare3o brum aurit, gura dulce, cu bu'a
de desupt puin mai plin, prea c cere srutri, nasul fin i brbia rotund i dulce ca la femeile lui
4iacomo 0alma. -t/t de obil, att d efrumoas, capul ei se ridica c3un fel de copilroas m/ndrie,
astfel cum i3l ridic caii de ras arab, 3atunci gtul nalt lua acea energie marmoree i doritoare
totodat ca g/tul lui -ntinuous. 5i aici, obserm in opera lui *minescu, c,ipul angelic i perfect al
femeii.
0e l/ng faptul c era de o frumusee dumne'eiasc, ea mai era &curioas i neastimprat). -stfel,
dup ce l3a 'ut pe tinrul clugr "eronim care in i'iunea ei &pare un demon 6 frumos, serios,
nepstor), s3a dus s cotrobiasc prin odaia pictorului Francesco in sperana c a gsi cea. 1ar, in
scurt timp, Francesco i "eronim se intorseser in odaie i, ca s nu fie 'ut, .e'ara se ascunse
dup patul artistului i &nu se mica din loc6 tcea ca petele), iar atunci cind 'use acel &model
frumos), &s/nii ei crescuse intr3atita de btile inimii, inct srise un bumb de la pieptnaul cam
ingust de catifea neagr 767. *a3i de'bumb pieptarul, s/nii ei albi ca 'pada se eliberar din
inc,isoarea lor de catifea). "n aceste clipe ea tria nite stri de agitaie, dup care se liniti puin! &i
o duioie dulce i linitit #i umplu sufletul6 *a nu mai era aceeai. 1in tremurtoare deeni lin +
acuma3l iubea. 767 8i enea s pling acum 6 bu'ele ei se descletar c3o dulce expresie de durere i
de umor. Simea c plinge fr s reie).
0rin elementele de autocaracteri'are ea ii cere iertare pentru dragostea ce o poart in suflet. 1ar de
ce9 -tunci cind te indrgosteti de cinea, te indrgosteti fr s rei i fr ca s3i dai seama la
inceput. "nima se indrgostete de cel pe care il alege ea, dar nu de cel pe care raiunea il rea. "ar
odat ce inima i3a fcut alegerea, atunci raiunea cedea' inimii fiind neoit s accepte alegerea ei.
5i astfel, pentru a obine dragostea celui pe care .e'ara il iubete, e gata de orice, c,iar i s se
umileasc in faa lui! &"art dac3o femeie ii spune c te iubete. : femeie frumoas i tinr, cci tiu
c s#nt frumoas6 -,2 .um a topi g,eaa oc,ilor ti cu gura mea iubite2 767 cind te iubesc, cind a
primi s fiu seritoarea ta, numai s m suferi intr3un col al casei in care ei locui tu, s suferi ca s
srut perina pe care a dormi capul tu. ;e'i tu ce copil supus, umilit, este amorul9 767 a fi un miel,
c n3a orbi un cu/nt, c a tcea priindu3te, dac m3ai iubi i tu pe mine).
1ar "eronim nu oi s3i inspire sperane dearte, cu toate c &cu c/t o priea mai mult, cu att o gsea
mai frumoas). 0entru el, ea este scump, ins nu o iubeti in felul cum i3ar dori el insui deoarece
"eronim nu cunoscuse acest profund sentiment. <a momentul dat el are pentru ea doar simpatie i #i
cere timp pentru ca aceasta s se transforme in iubire. "n i'iunea lui .e'ara este &o copil #namorat)
de el, pe care n3o iubete. - 'ut3o &roie, sfioas, turburat6 m3a rugat s3i sufr iubirea6 nu3i pot
descrie expresia de neinoie, candoare i amor din faa ei6 dar am sc,iat3o). 8n acest mod,
"eronim incearc s se coning pe sine insui =sau s se impun> s cread c n3o iubete, dar nu3i
reuete acest lucru pentru c mai apoi el singur se contra'ice! &e c,iar frumoas + s spun dreptul.
?rbia se rotun(ete ca un mr galen6 guria c#teodat parc3i o cirea6 i oc,ii, a, oc,ii2 @umai de
nu i3ar apropia de3ai mei6 imi atinge genele i m3nfioar pin3in tlpi. 767 s fiu drept6 ce tie ea c
m c,inuie). 1up ce accept in suflet c o ibuete, c,ipul .e'arei se sc,imb in i'iunea lui in raprot
cu strile sufleteti trite de el! &faa ei nu mai era tras, ci se rotun(ea dit, s/nii ei erau mai plini,
numai roaa din obra' dispruse, fc/nd loc unei palori care3i da un aer de nespus bl/ndee. :c,ii
nu mai aeau acea slabtic i noptoas strlucire in adincimea crora fulgera intunecosul amor i
intuneacoasa dorin6, ci, limpe'ii, nespus de ad/nci, te3ai fi uitat 'ile intregi in ei. <inite i o
melancolic pace era in adincimea lor6 5i in acea fa atit de plalid, plin dar trist, suridea suferitor
oarecum gura de purpur6 o ra' a "eri,onului a crei frumusee nu se trece. S3apropia incet,
asemenea unei lunatice, ca3n somn). 5i atunci, el recunoate c o ibuete, definind i trsturile ei
morale! &-cum eti in capul meu, inger, frumoas cum nu te3am 'ut niciodat6 dulce6 @u tii tu c
eu te iubesc69 Arandafirii infloresc pe faa ta6. Au, regin a sfuletelor, nu eti curat ca i'orul9
Mldioas ca c,iparosul9 1ulce ca filomela9 A/nr ca luna plin, copilroas ca luna plin,
compilroas ca un canar, iubit ca o 1umne'eire9).
1up ce i3a pierdut iubirea, a plecat la mnstire unde s3a regsit pe sine insi i &in 'ilele calde ea
se de'braca i, ls/ndu3i ,ainele3n bosc,et, se cobora la mare. .,ip minunat, artare de 'pad in
care tinra delicatee, dulcea moliciunea a copilriei era intrunit cu frumuseea mobil, coapt,
sua, pronunat a femeii. 0rin transparena general a unei pielie calde, netede care lsa urme
dac3o atingeai, se edeau parc inele roii). -ceast nuditate descoperit de .e'ara este o stare
ambigu, de ia pleanar i de moarte simbolic. -stfel, ea a depit condiia uman ptrun'/nd
intr3o 'on sacr, adic &real), spre deosebire de spaiul incon(urtor &profan), mcinat de enica
deenire i surpat de ilu'ii dureroi 'drnicii.
Bn alt ciclu al eronului simbolic transform ins, #notul ei intr3o cuplare cu :ceanul =masculin>,
*minescu inc,ipuind o ap bialent, in'estrat cu magnetismul dorinei! &c/nd piciorul ei atingea
marea, c/nd simte apele muindu3i corpul, sur/sul su deine iar neros i slbatec, cu toat copilria
eiC in lupt cu oceanul btrin ea se simte re#ntinerind, ea suride cu gura incletat de energie i se
las #mbririi 'gomotoase a oceanului, tind din c/nd in c/nd cu braele albe undele albastre
&#not/nd c/nd pe3o coast, c/nd pe spate, tologindu3se oluptos pe patul de aluri).
-stfel, femeia cu frumuse/ea ei a reuit s topeasc inima de g,ea a celui pe care il iubea.
"Cezara" de Mihai Eminescu
Cezara din nuvela cu acelai nume de Mihai Eminescu este o tnr frumoas, fica
marchizului Bianchi, un om srac, desfrnat, juctor, care e dispus si vnd fica
marchizului !o"at Castelmare dac i sar plti pre#ul pe care $l cere%
Menit lui Castelmare, Cezara se $ndr"ostete de un tnr clu"r &eronim i, vrjit de
frumuse#ea an"elic a acestuia, $i su"ereaz pictorului 'rancesco ideea c tnrul clu"r
pe care la vzut $n strad ar f cel mai potrivit model pentru lucrarea Cderea $n"erilor%
(nr, frumoas i $nsetat de iu!ire, $ntrea"a fptur a Cezarei tresare atunci cnd
&eronim intr $n atelierul pictorului% )*nduse dup un paravan ce ascundea patul artistului
de atelierul acestuia, Cezara triete, $n momentul $n care 'rancesco schi#eaz pe pnz
trsturile neordinare ale fe+ei lui &eronim, nite tul!urri pe care nu lea mai sim#it niciodat
pn atunci, tremura ,-. ca var"a i iai f auzit cln#nirea din#ilor dac nar f #inut "ura
strns $ncletat%
Cezara este contient de frumuse#ea sa /0 femeie frumoas i tnr, cci tiu c sunt
frumoas1, dar, $n acelai timp, este att de pe deantre"ul cuprins de iu!irea pentru
&eronim, $nct reuete s dea la o parte vlul ruinii i i se destinuie tnrului clu"r
$ntro scrisoare, recunoscnd c ar f fericit si fe servitoare, s se a*e $n casa $n care el
locuiete% 2spunsul pe care $l primete de la &eronim pare a f nite re*ec#ii flozofce privind
trecerea omului prin lume, lucrurile presta!ilite /despre care Euthanasius vor!ea mai
devreme, $n scrisoare lui ctre &eronim1 care $i sunt date omului s le fac, acesta avnd
numai eronata impresie c face ce vrea% &eronim $i dorete s nu se amestece $n aceast
de3ertciune a lumii, s nu se complac $n aceast plcere do!itoceasc, $n reproducerea
$n muinoiul pmntului de viermi noi cu aceleai murdare dorin#e $n piept-% 4e aceea,
acceptarea iu!irii Cezarei $nseamn pentru el co!orrea de pe piedestal i amestecarea cu
mul#imea%
Cu toate acestea, &eronim nu poate rezista ordinii freti, naturale care lea fost dat fin#elor
vii i se $ntlnete, $ntro noapte lucie, cu aerul ,-. nins de razele lunii, cu Cezara $n
"rdina palatului Bianchi, undei mrturisi Cezarei iu!irea pe care o nutrete pentru ea,
aceast re"in a su*etelor ,-., curat ca izvorul, mldioas ca chiparosul%
5rmrit de Castelmare dup plecarea din "rdina palatului Bianchi, &eronim $l rnete pe
acesta $n urm $ncierrii, cu sa!ia pe care io adusese Cezara din palat% 4in cauza aceasta,
este nevoit s fu", $ntruct Castelmare este nepotul i motenitorul "uvernatorului
oraului, iar duelurile erau interzise prin le"e% 'u"e, find $ndemnat i de Cezara printro
scrisoare pe care o primete $n diminea#a de dup lupta cu Castelmare, i ajun"e pe insula
cu priveliti edenice a lui Euthanasius%
6n ziua $n care tre!uia s ai! loc cstoria Cezarei cu Castelmare, marchizul Bianchi muri de
apople7ie, fapt carei permitea Cezarei s amne cununia cu un an 8 anul de doliu% 9entru a
nu f urmrit de marchizul Castelmare, la su"estia pictorului 'rancesco, Cezara prsete
oraul i se retra"e la o mnstire de maici din apropiere% )ici, $notnd $n apa cald a
$nserrii, ajunse i ea la stncile dup care se deschidea o panoram cereasc% Era insula
lui Euthanasius, al crei $mprat era acum &eronim, dup moartea unchiului su%
6ntlnirea Cezarei cu &eronim, pe care $l credea mort, dup ce auzise c !arca lui 'rancesco,
cu care iu!itul ei plutise $n lar", a fost "sit distrus la #rmuri, li se pru am!ilor un vis, o
ne!unie, o prezen# permanent a celuilalt $n mintea i inima fecruia dintre ei:
)h; <ndi ea zm!ind, ce ne!un sunt- pretutindenea el, $n frumuse#ea nop#ii, $n tcerea
dum!rvilor% El sapropie- El credea asemenea c areonchipuirea aievea $naintea lui%
CEZARA Nuvela de Mihai Eminescu. Publicata pentru prima oara in foiletonul ziarului
Curierul de asi!" #" nr. $%" & au'ust ($%&" p.l)*+ nr.$$" (( au'ust ($%&" p.l)*+ nr.$," (- au'ust
($%&" p. l)-+ nr.,." (/ au'ust ($%&" p.l)*+ nr.,(" ($ au'ust ($%&" p.l)*" cu mentiunea Novela
ori'inala!" 0e tipareste in volum prima data in M. Eminescu" Nuvele" asi" Ed. 1ibrariei
0coalelor 2ratii 0ara'a" 3($,-3" p.,4). Cezara apartine epocii iesene 5($%4)l$%&6 si are la baza
te7te mai vechi" din care se pastreaza in manuscrise 5ms.**%& " **$&" **//" **$46 mai multe
fra'mente" ce corespund capitolelor 8)8" respectiv altor doua capitole" care continua actiunea
nuvelei. Cap. #" 9Moartea Cezarei:" este publicat pentru pruna oara ca te7t independent de ;.
Murarasu" in Revista 0ocietatii <inerimea romana!" in (,-- 5(%(" p.--$)-4(6.
E. revizuieste versiunea publicata in ($%&" inainte de ($$." pentru o antolo'ie de proza
romaneasca in traducerea 'ermana" proiectata de <. Maiorescu.
n cele din urma" Cezara nu va fi retinuta in respectiva antolo'ie.
Cu modificarile autorului" nuvela va aparea postum" in foiletonul ziarului Epoca!" #" nr.(%%" *,
iunie (,.4" p.l)*+ nr.(%$" ( iulie (,.4" p.l)*+ nr.(%," * iulie (,.4" p.l)*+ nr.($-" & iulie (,.4" p.l)*+
nr.($4" % iulie (,.4" p.l). <oate editiile critice reproduc ca te7t definitiv al nuvelei versiunea
aparuta in . Numele eroinei" Cezara" intilnit si in alte creatii eminesciene" este su'erat" dupa =.
Calinescu" de romanul scriitorului 'erman >ean)Paul" <itan" publicat in ($..)l$.. >eronim este si
eroul lui ?..2. =utz@oA" din romanul BallC" die ZAeiDlerin 5publicat in ($-/6. Numele lui
Castelmare apare in scrierea lui acob Ne'ruzzi" Primblari 5din Convorbiri literare!" ($&$6.
Nuvela este considerata drept una din scrierile eminesciene cele mai influentate de filosofia
schopenhaucriana. Pentru descrierile de peisaDe mediteraneene" sursele invocate de e7e'eti sunt
Al. ;umas" 0uvenire de calatorie in talia 5aparuta in traducere romaneasca la Eucuresti" in
($/-6" romancierul 'erman A.=. Meissner 5al carui roman" Eianca Capello" tiparit in ($%/" are
actiunea situata in talia si contine aluzii la arta picturii6" . Codru ;ra'usanu 5pentru insemnarile
de calatorie din ($-. si ($4*" cu numeroase informatii despre talia6" nuvelistica lui <. =autier
51e chevalier double" 1efruit defendu" 1a <hebaide" 1e pavilion sur eau6 etc.
Nuvela este alcatuita din opt parti" intri'a 5amoroasa6 fiind in mod evident mai putin importanta
pentru autor decit pasaDele confesive 5monolo'uri ale personaDelor" imbracind uneori forma
epistolara6 sau descriptive 5fie ca este vorba despre portrete ori despre peisaDe6. Momentele
intri'ii sunt e7plicitate laconic" doar pentru a asi'ura osatura narativa a te7tuluiF Cezara" tinara
proteData a pictorului 2rancesco" este promisa" impotriva vointei sale" de tatal ei" marchizul
Eianchi" in casatorie marchizului Castelmare+ ea il vede de la fereastra pe eronim" calu'ar de la
manastirea invecinata" si este atrasa de frumusetea demonica a tinarului. 2rancesco il invita pe
eronim sa)i pozeze pentru un tablou avind ca subiect Caderea in'erilor!" Cezara
ascunsa in atelier il vede" se indra'osteste de el si ii scrie" oferindu)i iubirea. eronim
primeste insa scrisori si de la batrinul calu'ar Euthanasius" retras in sin'uratatea unei insule
paradisiace+ te7tele acestuia au" pentru tinarul sau fiu spiritual!" valoare initiatica si
in ultima instanta revelatorieF Euthanasius il face sa)si recunoasca dra'ostea pentru Cezara
si sa raspunda chemarilor copilei inocent)tentatoare. ;in cauza unui duel cu Castelmare" eronim
e indemnai de 2rancesco si de Cezara sa plece din oras pleaca pe mare si descopera insula lui
Euthanasius" unde batrinul murise. Nunta Cezarei e aminata un an din cauza mortii marchizului
Eianchi+ retrasa la o manastire" tinara 5care crede ca eronim a murit6 are obiceiul sa inoate in
mare t+t astfel descopera insula" rclacind cu eronim perechea adamica.
n varianta definitiva" nuvela se incheie cu scena intilnirii dintre cei doi si
'est tipic pentru erosul eminescian cu recunoasterea identitatii care ii reuneste. ;e
altminteri" te7tul dincolo de intri'a romantica" 'revata adesea de clisee ale 'enului
este revelatoriu pentru o serie de toposuri eminesciene maDore. PersonaDele centrale" Cezara
5copila inocenta" tentatoare" invitind la dra'oste" frumusete an'elica" dar principiu activ in
pereche6 si eronim 5calu'ar de o frumusete demonica infatisare tipica a eroului de e7ceptie in
opera lui Mihai Eminescu" cu o 'indire rece" sceptic" insetat de absolut6" refac perechea
primordiala 5aluzii repetate in te7t la perechea mitolo'ica 8enus si Adonis6" insumind motivele
esentiale ale idilei eminescieneF cadrul nocturn)lunar al idilei" accederea la un spatiu mitic prin
implinirea iubirii" distiibutia rolurilor 5activ3pasiv" senzual3 spiritual" pasional3rational" an'elic3
demonic6" precum si retorica specifica fiecaruia dintre parteneri. Puternice reminiscente
schopenhaueriene sunt decelabile in viziunea asupra vietii monahale ca modalitate de retra'ere
5in sine6 din lume" in fi'ura lui Euthanasius" dar solutia aceasta se vede contracarata de vitalitatea
Dovialului calu'ar Gnofrei" ca si de senzualitatea indra'ostitului eronim" ce ale'e despartirea de
manastire" asumindu)si un alt tip de destin.
Hn punct de interes ma7im in confi'urarea viziunii eminesciene il reprezinta cronotopul insulei
lui Euthanasius!" spatiu transcendent" mitic 5de eventuala influenta indiana6" centrat" cu o
arhitectura arhetipala 5inconDurata de mare" insula e un paradis al ve'etatiei" locuit de armonioase
lumi de albine" strabatut de apele unui riu+ in centrul sau se afla o pestera" transformata de
basoreliefurile lui Euthanasius in templu al erosului erosul centreaza astfel" si aici" cosmosul
eminescian6. 0tilul romantic al nuvelei" precum si faptul ca este vorba de un te7t definitivat de
autor" au tacut dintr)insa" in e7e'eza" un e7emplu privile'iat in demonstrarea romantismului
tipolo'ic eminescian.
Caracterul lacunar 5si recursul la clisee de 'en6 al naratiunii propriu)zise lasa primul)plan al
confi'urarii sensului toposurilor eminesciene relevate anterior" mult mai dezvoltate aici decit in
alte scrieri ale autorului" 8izibilele influente schopenhaueriene si orientale 5indiene6 au permis" la
rindul lor" cu precadere e7ercitii de comparatisra" vizind o incadrare a Cezarei 5usor de realizat
cu atare ar'umente6 intr)un 'en pro7im! al romantismului european" in vecinatatea nuvelisticii
lui <. =autier.
Geniu pustiu - comentariu - roman de Mihai Eminescu
=ENH PH0<H ) Roman de Mihai Eminescu" redactat probabil in doua etape" in ($&$)l$%."
($%l). 0emnalat de . Chendi" care publica fra'mente in M. Eminescu" Gpere complete" "
1iteratura populara" Eucuresti" Minerva" (,.*" e publicat inte'ral" cu o introducere critica si note
de . 0curtuF M. Eminescu" =eniu pustiu.
Roman postum" Eucuresti" Minerva" (,.4.
n ($%(" in corespondenta cu acob Ne'ruzzi" Eminescu se arata preocupat de finisarea unui
roman social" intitulat Naturi catilinare. 1ucrarea era conceputa 5marturisea autorul6 ca un
studiu 56 asupra fenomenelor epocelor de tranzitiune in 'enere si asupra mizeriilor 'eneratiunii
prezente in parte! si se baza pe impresiuni nemiDlocite! din contactul poetului cu Eucurestii
anului ($&$" precum si pe un episod din revolutia de la ($4$" povestit lui de un student
transilvanean. Asadar" romanul ) care avea sa se intituleze in cele din urma =eniu pustiu ) se
desfasoara pe doua nivele temporale" inte'rand intr)un cadru narativ plasat in perioada
postrevolutionara" marcata de mizeriile 'eneratiunii! epocilor de tranzitiune!" tabloul
apocaliptic al <ransilvaniei in anul durerei 4$!.
Hn timp tra'ic" al luptei si Dertfei romanilor ardeleni pentru supravietuire nationala" e rememorat"
prin intermediul Durnalului lui <oma Nour" intr)un timp si spatiu diferit" in Eucurestiul
postrevolutionar" blazat si sceptic" care a rupt)o cu trecutul fie ca limba" fie ca idee" fie ca mod
de)a privi si cu'eta!" fascinat de fantasma'oriile! unei false civilizatiuni!.
Prin acest Eucuresti de'radat" strain siesi" si mai apoi printr)o Europa dominata de spiritul
reactiunii" prin statele micilor tirani 'ermani sau prin inchisorile tariste si raceala putreda! a
0iberiei" rataceste <oma Nour" eroul cartii" cu aerul lui de satan dumnezeiesc!. ;estinul acestui
revolutionar cu infatisare de demon romantic e dublat de destinul prietenului sau oan" tribun in
oastea lui lancu" ucis in revolutie. Portretul lui oan" pictat de <oma Nour cu mana de artist"
perpetueaza in refu'iul bucu)restean ima'inea prietenului mort" iar Durnalul eroului ii
rememoreaza destinul. 0tudenti la CluD in preaDma revolutiei" si oan si <oma sunt marcati de
e7perienta dureroasa a unei iubiri pierduteF victima a mizeriei" 0ofia" iubita lui oan" se stin'e cu
romantica suavitate" cantand pe patul de moarte un cantec de Palestrina+ sora ei" Poesis" iubita lui
<oma Nour" este constransa de mizerie sa)si sacrifice iubirea si sa se vanda spre a)si salva tatal"
si sfarseste prin a se sinucide.
Atat oan 5autor al unui superb portret al 0ofiei6" cat si <oma 5autorul portretului lui oan6 sunt
structuri artistice" straine timpului istoric pe care)l traiesc si caruia aDun' sa i se devoteze totusi
pana la sacrificiu.
n insemnarile caracterolo'ice care insotesc" in manuscris" romanul" oan apare marcat de
constiinta faptului ca e nenascut la punctul acela in timp care ar conveni caracterului lui+ insa"
satul si dez'ustat de viata" el decide de)a se arunca intre' in curentul timpului

Pentru ca o tinta ideala nu e convenabila in timp" pentru ca el in timp nu e la locul sau" de aceea
el isi ale'e o tinta secundara" contrapusa naturei lui interne" caci e fidel principiului ca in timpi
mari" chiar daca acesti timpi nu i)ar apartine lui" e o lasitate de a nu fi de nici o partida!.
n viziunea lui Eminescu" oan e asadar" ca si <oma Nour" un erou nenascut in timpul sau!
aici" un contemplativ care)si asuma un destin eroic+ el ilustreaza cate'oria mai lar'a a eroilor
rataciti intr)un timp istoric strain lor" pe care i)am putea numi" pentru ansamblul operei
eminesciene" cei)cu)stea)moarta! si pe care Eminescu ii numeste deocamdata 5in Durul anului
($%.6 naturi catilinarc!. Naturi nobile!" sfasiate insa de contradictii interioare si aflate in
dezacord cu istoria 5cu care nu se pot acorda pentru ca le lipseste vocatia pra'matica" pentru ca
sunt sortite cu'etarii in proportii mari!6" naturile catilinare 5opiniaza Eminescu intr)o insemnare
manuscrisa6 sfarsesc sau cu indiferentism" daca spiritul de conservatiune a invins" sau in
nebunie" daca el n)a invins!. G natura sfasiata" neconstanta" catilinara! e in =eniu pustiu" in
conformitate cu aceleasi insemnari caracterolo'ice" si Poesis" actrita de mana a doua la un teatru
de mana a doua" in'erul cu aripi de mucava. n cazul lui <oma Nour" natura sfasiata"
contradictorie!" adica natura catilinara! a personaDului devine evidenta daca urmarim cele doua
re'istre distincte ) si antinomice ) ale e7istentei saleF re'imul diurn" al e7istentei treze! 5sau
istorice6 si re'istrul compensatoriu" al e7istentei onirice. Ca si Printul din Povestea ma'ului
calator in stele" <oma Nour e marcat de o puternica atractie a mortii 5intr)una din ultimele
scrisori adresate povestitorului" eroul pare atras ma'netic de cantecul de sirena al mortiiF
Eu nu mai vad bine si urechile)mi vaDaie mereu de cantecul umbrelor ce)o sa le vad peste putin
pe cealalta lume!6. Prima amintire consemnata in Durnal asociaza trezirea constiintei copilului cu
moartea mamei. Evenimentul se desfasoara intr)un dublu re'istruF copilul asista la prive'hi si la
inmormantare cu un ochi strain" neintele)'and absurditatea miscarilor care se inlantuie confuz.
Noaptea" el se intoarce la cimitir si adoarme pe mormantul proaspat" intrand astfel intr)un alt
re'istru al e7istentei" cel oniric. Aici" evenimentele absurde se reordoneaza compensatoriu"
primind sens. 0patiul insusi se restructureaza conform unei scheme mitice. 1umea visului
eminescian straluceste in verdele mirific pe care)l va avea mai tarziu in viziunea lui on Earbu
5intr)un manuscris eminescian" somnul isi Duca colorile sale verzi albastre inaintea ochilor
mei!6.
n visul copilului" o raza uneste lumea norilor cu pamantul" ca o coloana de lumina cu Ifunctie de
a7is mundi. 0ufletul" calauzit de ima'inea reinviata a mamei" urca pe raza de aur intr)o 'radina
paradisiaca" de miros si cantec!" ale carei carari acoperite cu nisip de ar'int duc" toate" spre un
punct central ) o masa ) altar cu lumanari stralucind ca aurul! ) " inconDurata de sfintii care canta
cantece de pe vremile cand nu era inca lume" nici oameni!. Prima amintire a copilului e
definitorie pentru intrea'a e7istenta a lui <oma Nour. E7perienta ) dureroasa ) a lumii prin care
trece ramane dezor'anizata" haotica" un vis absurd!. Ea poate lua infatisare de cosmar" ea poate
aparea ca visul aievea! al unui nedormit de mai multe zile" cu creierii turburi de insomnie!+
8iata mea toata 5marturiseste eroul6 mi se parea un fantastic vis de nebun" tara inteles si fara
tinta!. A resimti propria viata ca pe un vis de nebun! sau vis absurd! marturiseste divortul"
specific naturilor catilinare" intre lumea 'andirii si e7istenta" intre spatiul interior si timpul istoric
prin care personaDul rataceste fara a)l intele'e" dar incercand sa i se incadreze.
8isului de nebun! al vietii i se opune insa" compensatoriu" universul oniric. <oate momentele
cruciale ale e7istentei lui <oma Nour 5moartea mamei"J descoperirea tradarii lui Poesis" urmata
de incercarea ratata de sinucidere a eroului" sau" in timpul revolutiei" ima'inea apocaliptica a
orasului incendiat si moartea Mariei" fiica preotului ortodo76 sunt urmate de un vis
compensatoriu" in care fiinta pierduta sau moarta e re'asita intr)un univers paradisiac. Paduri de
smarald" strabatute de un rau de ar'int" in miDlocul caruia" pe o insula acoperita de paduri si
'radini" se inalta o biserica inalta cu cupole de aur ) o'linda captand ima'inea soarelui ) " aceasta
e lumea visului" cu cerul ei de smarald deschis spre o'linzile cele verzi Jsi rcsaltande ale
marilor!. 1e'ea de care asculta cele doua serii de vise! ) visul absurd al vietii si visul coerent
din universul oniric compensatoriu ) este le'ea opozitiei. storia haotica aspira zadarnic spre
sens" caci sensul pare atributul e7clusiv al oniricului.
A e7ista si a visa sunt asadar termeni antinomici" care aspira spre coincidenta in iubire" dar nu
realizeaza aceasta coincidenta decat in re'istrul ipoteticului.
n scrisoarea pe care i)o lasa lui <oma inainte de moarte" Poesis marturiseste nostal'ia acestei
imposibile coincidente" nostal'ia unei vieti desfasurate in codrii de smarald care sunt padurile
din vis. ;ar coincidenta intre a fi si a visa se realizeaza totusi" cel putin la nivel metaforic" intr)o
nota fu'ara" aparent lipsita de insemnatate" o nota care nu se refera insa la e7istenta personaDelor"
ci pare a tine de un element de decor+ in camera nalta" spatioasa si 'oala! a lui <oma Nour
dormeau una peste alta vro cateva sute de carti" visand fiecare din ele ceea ce coprindea!.
Cartile care)si viseaza cuprinsul amintesc de fericita" netulburata coincidenta intre 'andire si
e7istenta pe care o marturisesc si visele cuplului din Hmbra mea. <ransferul acestei coincidente
e7istenta)vis 5'andire6 asupra universului cartii! primeste un sens tulburator daca vom avea in
vedere structura romanului si frecventa motivului cartii! sau al te7tului! de orice fel 5roman"
cronici vechi. Novele cu sase 'ravuri" scrisorile" Durnalul etc6. =eniu pustiu incepe cu o meditatie
asupra romanului ca metafora a vietii" asupra romanului etern asemenea vietii insesi 5;umas
zice ca romanul a e7istat totdeauna. 0e poate. El e metafora vietii!6. Para'raful secund introduce
in scena povestitorul" ratacitor intr)o lume a cartilor vechi 5printr)o claie prafuita de carti
vechi!6" unde descopera" intr)un volum de Novele cu sase 'ravuri" portretul lui <asso folosit ca
ilustrare pentru povestea unui re'e al 0cotiei" care era sa devina prada mortii din cauza unui cap
imbalsamat!. 0trania coincidenta naste intrebareaF Putea)s)ar oare intampla unui <asso o istorie
asemenea celeia pe care o citeamK!. ;aca avem in vedere ca in perioada redactarii romanului
Eminescu incepuse traducerea piesei lui =oethe <orLuato <asso" obsesia motivului <asso devine
e7plicabila. <asso e" in =eniu pustiu" arhetipul simbolic al seriei <oma Nour ) oan ) 5naratorul6.
El e" in spirit 'oethean" artistul ratacit in 5si zdrobit" adus la nebunie de6 o lume a faptei 5lumea
'oetheanu)lui Antonio6. intalnindu)l pe <oma Nour" naratorul cauta in ci prototipul <asso 5oare
nu voi 'asi in acest om un <asso sa)l studiu mai indeaproapeK!6+ coincidenta ) simbolica ) e
subliniata in momentul cand portretul lui <oma Nour" ratacit in sertarul povestitorului" e
descoperit lipit de portretul lui <asso.
ntrebarea ar fi posibil ca <asso sa devina eroul unei actiuni aventuroase ca aceea din nuvela
ilustrata abuziv cu portretul sauK! primeste in sectiunea introductiva a romanului un raspuns
provizoriuF da" totul e posibil in lumea cartii" caci tot ce nu e posibil obiectiv e cu putinta in
mintea noastra!. ntr)o transcriere metaforica a vietii" coincidenta <asso ) re'ele 0cotiei devine
posibila. Prin substitutia <asso ) <oma Nour" coincidenta artist ) re'e aventuros sau artist ) erou
al revolutiei este e7perimentata ca tema a cartii!" a romanului ) metafora a vietii ) care e =eniu
pustiu.
ntre'ul roman se construieste in continuare ca o succesiune de te7te" multe dintre ele te7te
vechi! sau" chiar" te7te Mpostume" care transcend sau anuleaza istoria. ntr)un volum de cronici
vechi e 'asita" dupa luni de zile" scrisoarea nedeschisa in care <oma Nour isi anunta sfarsitul
apropiat. >urnalul e un te7t postum" transmis povestitorului dupa ce e7ecutia autorului a avut loc.
n cuprinsul acestui Durnal" ultima voce care se aude e vocea moartei Poesis" caci Durnalul 5si
romanul6 se incheie cu scrisoarea pe care eroina i)o adreseaza lui <oma inainte de a se sinucide si
pe care <oma o descopera mult dupa moartea iubitei sale. <oate aceste voci ale celor nenas)cuti
in timpul lor! razbat" de dincolo de moarte in spatiul cartii" se intalnesc" in sfarsit" depasind
contratimpul tra'ic al e7istentei lor. 8isul absurd! al vietii si visul compensativ" ordonator" din
spatiul somnului si al 'andirii se intalnesc" in sfarsit armonizate" in lumea cartii care nu se poate
visa decat pe sine. 0i poate de aici provine credinta povestitorului in functia mantuitoare a
romanuluiF Arata)mi un om care sa scrie romanul mizeriilor acestei 'eneratiuni" si acel om va fi
un semizeu pentru mine" ) un mantuitor pentru tara lui!. PasaDul reprezinta o re)scriere" in
re'istru critic" a poeticii mesianice a romantismului" dar el poate primi" in perspectiva frecventei
si semnificatiei motivului cartii" si o alta semnificatieF te7tul ) cartea )e in sine mantuitor!"
pentru ca reprezinta eliberarea de real in posibil" eliberarea de absurd in ordinea mitica
reinstituita de vis si perpetuata de scriere. Nedefinitivat" cu numeroase contradictii" cu stan'acii
stilistice care tin de 'ustul stilului ornat 5abuz de epitete" comparatii incapabile sa se sublimeze
in metafora etc.6"
=eniu pustiu ramane" totusi" o scriere e7trem de interesanta" atat prin ceea ce" e7plicit" isi
propune 5sa fie roman social" roman al unei 'eneratii" pe o linie de preocupari ulterior reactivate
in publicistica eminesciana6" cat si" mai ales" prin ceea ce prefi'ureazaF structura mitica a
spatiului oniric" specifica intre'ii creatii de maturitate a poetului+ tipolo'ia 5naturile catilinare!"
arhetip al eroilor din cate'oria celor)cu)stea)moarta!6+ in sfarsit" prezenta unor motive 5in
primul rand" motivul cartii6 care vor deveni elemente centrale in le7icul poetic eminescian.
Toma Nour-revoltatul demonic romantic
Dumas zicea ca romanul a existat intotdeauna. Se poate. El e metafora vietii.
Romanul Geniul pustiu de Mihai Eminescu releva gustul dragostei in ceasca de singe arazboiului
indulcit cu meditatiile fantasmagorice ale unui persona extraordinar si vederos. !cesterou " frumusetea
caruia nu poate fi evaluata si nici definita de limite " ilustreaza mostra absolutuluieminescian " denotind un
chip demonic ce tinde spre perfectiune
!i fi crezut c# e un poet ateu"unul din acei $ngeri c#zu i" un Satan" nu cum i%l $nchipuiesc pictorii& zb'rcit"
hidos" ur'cios" ci unSatan frumos" de%o frumuse e str#lucit#" un Satan m'ndru de c#dere" pe%a c#rui
frunte Dumnezeu a scris geniul" i iadul $nd#r#tnicia. (oma )our reflecta spiritul eminescian " ascunzind
dupa draperiile diafane ale actiunilor si filozofiilor sale insasi faptura poetului. )our era un tinar
impetuosiar prin venele%i zbuciumate fierbea agitat singe de titan !deseori $mi p#rea cum c#
Eternitatea nu mi%ar fi destul# s%o ador i c#" $mbr#cat $n haina mor ii" eu" $n lupt# cu b#tr'nul timp" $i
rumpeam aripile i%l azv'rleam $n uitare * Ranit de fulgerul unei iubiri divine dar maligne (oma ramine a
fiacel indragostit tipic eminescian !stfel tu" copil#" tu" vis de iubire" Din negrele% i stele" o
dulcez'mbire(itlul romanului Geniul pustiu face aluzie la tipul personaului " desemnindul pe
augustul tinar drept un zeu " o forta superioara ordinarului pamintesc dar gol " pustiit de gindurile tacerii si
alesinguratatii nu% i po i imagina c't e de pustiu" c't e de de ert $n el" e $ntocmai cu g'ndirea idioat# i
stearp# a unui om a c#rui urechi sunt surde ca lutul" a c#rui gur# e mut# ca p#m'ntul" a c#rui
ochi sunt orbi ca piatra. +aci supravietuind fara prieteni " dupa moartea lui ,oan si fara sufletulpereche %
-oesis " din demonul (oma )our ramase doar scheletul acoperit de fisii de carne farasuflu " fara vointa de
a tari si fara nucleu.(oma )our poate fi sinonim cu eruptia " o stare de permanenta revolta spirituala ce ca
valulhitlerist ii coloniza toata fiinta fara mila . Razboi " moarte" izolare.iata conturul suferintei sirevolutiei
sufleteste ale eroului . /ugind de aprehensiunea de a fi un alienat " un bolnav nebun ce nu poate fugi de
adevarul murdar din urul sau oric't de lung# s# fi fost acea nebunie" totu ifiecare $ i are momentele
sale de trezie" momente $n care sinuciderea e cugetarea cea dint'i ")our critica lumea " condamna
omenirea la o crunta realitate si anume o omenire proasta 0ntr%adev#r" voi # tia care tr#i i $n lume numai
pentru ca s# tr#i i ave i o idee ciudat# de moarte... voi v#imagina i scheletul unui mort i%i zice i moarte.
-e linga caracterul rebel si indaratnic " seimpleteste in faptura lui (oma acea planta cataratoare%
dragostea. 1ricit de abil si ingenios nu ai fi "veninul dulce al iubirii nu are antidot si domina orice trup si
suflet. (oma )our revoltatul demonicromantic devine prizonier al acestui sentiment cunoscnd ispita"
durerea si lacrimile predestinatedoar unui muritor +'nd sufletu%mi noaptea veghea $n extaze 2edeam
ca $n vis pe%al meu $nger de paz# !stfel Eminescu arata lumii o noua forma a Sarmanului Dionis" poate
mai nebun " mai focos dar lafel de susceptibil si emotiv in arealul romantic. (oma )our gonit de agonia
singuratatii si a mizerieirazboiului ramine a fi un geniu pustiu.
(oma )our%revoltatul demonic romantic Dumas zicea ca romanul a existat intotdeauna. Se poate. El e
metafora vietii.
Romanul Geniul pustiu de Mihai Eminescu releva gustul dragostei in ceasca de singe arazboiului
indulcit cu meditatiile fantasmagorice ale unui persona extraordinar si vederos. !cesterou " frumusetea
caruia nu poate fi evaluata si nici definita de limite " ilustreaza mostra absolutuluieminescian " denotind un
chip demonic ce tinde spre perfectiune !i fi crezut c# e un poet ateu"unul din acei $ngeri c#zu i" un
Satan" nu cum i%l $nchipuiesc pictorii& zb'rcit" hidos" ur'cios" ci unSatan frumos" de%o frumuse e
str#lucit#" un Satan m'ndru de c#dere" pe%a c#rui frunte Dumnezeu a scris geniul" i iadul
$nd#r#tnicia. (oma )our reflecta spiritul eminescian " ascunzind dupadraperiile diafane ale actiunilor si
filozofiilor sale insasi faptura poetului. )our era un tinar impetuosiar prin venele%i zbuciumate fierbea
agitat singe de titan !deseori $mi p#rea cum c# Eternitatea numi%ar fi destul# s%o ador i c#" $mbr#cat $n
haina mor ii" eu" $n lupt# cu b#tr'nul timp" $i rumpeamaripile i%l azv'rleam $n uitare * Ranit de fulgerul
unei iubiri divine dar maligne (oma ramine a fiacel indragostit tipic eminescian !stfel tu" copil#" tu" vis de
iubire" Din negrele% i stele" o dulcez'mbire (itlul romanului Geniul pustiu face aluzie la tipul
personaului " desemnindul pe augustul tinar drept un zeu " o forta superioara ordinarului pamintesc dar
gol " pustiit de gindurile tacerii si alesinguratatii nu% i po i imagina c't e de pustiu" c't e de d ert $n el" e
$ntocmai cu g'ndirea idioat# i stearp# a unui om a c#rui urechi sunt surde ca lutul" a c#rui gur# e mut# ca
p#m'ntul" a c#ruiochi sunt orbi ca piatra. +aci supravietuind fara prieteni " dupa moartea lui ,oan si fara
sufletul pereche % -oesis " din demonul (oma )our ramase doar scheletul acoperit de fisii de carne fara
suflu " fara vointa de a tari si fara nucleu.(oma )our poate fi sinonim cu eruptia " o stare de permanenta
revolta spirituala ce ca valulhitlerist ii coloniza toata fiinta fara mila . Razboi " moarte" izolare.iata conturul
suferintei sirevolutiei sufleteste ale eroului . /ugind de aprehensiunea de a fi un alienat " un bolnav nebun
cenu poate fugi de adevarul murdar din urul sau oric't de lung# s# fi fost acea nebunie" totu ifiecare $ i
are momentele sale de trezie" momente $n care sinuciderea e cugetarea cea dint'i ")our critica lumea
condamna omenirea la o crunta realitate si anume o omenire proasta 0ntr%adev#r" voi # tia care tr#i i $n
lume numai pentru ca s# tr#i i ave i o idee ciudat# de moarte... voi v#imagina i scheletul unui mort i%i
zice i moarte. -e linga caracterul rebel si indaratnic " seimpleteste in faptura lui (oma acea planta
cataratoare% dragostea. 1ricit de abil si ingenios nu ai fi "veninul dulce al iubirii nu are antidot si domina
orice trup si suflet. (oma )our revoltatul demonicromantic devine prizonier al acestui sentiment cunoscnd
ispita" durerea si lacrimile predestinatedoar unui muritor +'nd sufletu%mi noaptea veghea $n extaze
2edeam ca $n vis pe%al meu $nger de paz# !stfel Eminescu arata lumii o noua forma a Sarmanului
Dionis" poate mai nebun " mai focos dar lafel de susceptibil si emotiv in arealul romantic. (oma )our gonit
de agonia singuratatii si a mizerieirazboiului ramine a fi un geniu pustiu.
Faust este omul insetat de cunoasterea lucrurilor materiale, vesnic aflat in cautare a ceva nou, vesnic
nefericit cu ce are, ajunge sa faca un pact cu diavolul( Mefistofel )pentru a avea acces la cunoasterea
absoluta ,interzisa. Diavolul se ofera sa il slujeasca pe pamant, bineinteles in schimbul sufletului sau.
Opera lui Goethe este o tragedie in versuri, in doua parti, la care Goethe a lucrat peste un sfert de
secol, insa considerata de multi capodopera literaturii germane, si una dintre cele mai mari scrieri
ale literaturii mondiale.
ctiunea are loc in mai multe cadre, primul fiind in !ai, unde Dumnezeu pariaza cu Mefistofel ca
acesta nu il poate "seduce" pe muritorul sau preferat, Faust.
ctiunea se muta apoi pe pamant, unde il gasim pe Faust deprimat din cauza limitarilor sale de
muritor, aflat in imposibilitatea gasirii unui sens al vietii. Mefistofel ii promite lui Faust ca ii va oferi
cunosterea in schimbul sufletului. Faust accepta pactul.
#n scurt timp, Faust se indragosteste de tanara Margaret ( sau Gretchen ), pe care o cucereste cu
ajutorul lui Mefsitofel.
ceasta se va indragosti la randul sau de Faust si va ramane insarcinata, ca apoi sa isi omoare
copilul. $a fi condamnata la inchisoare pentru uciderea copilului, iar Faust si Mefistofel vor incerca
sa o salveze, insa atunci se va auzi o voce din cer anuntand ca este salvata.
stfel se sfarseste prima parte a operei.
Opera este incarcata de lirism si simbolistica crestina si oculta, fiind considerata de alchimisti o
incursiune in cunoastere.
%&ista versuri comice,de o finete deosebita.
%ste o carte care se citeste destul de greu, fiind in versuri si plina de aluzii, insa parerea mea este ca
M%!#' din plin(((
constientaC este opera in care 4oet,e a reusit sa se exprime cel mai bine pe sine, in care artistul a reusit sa
inglobe'e problematicile clipelor si treptelor asumate prin experienta lui de iata,sa nu puna in miscare si sa
nu de'olte nimic altcea decat ceea ce contribuie la conturarea imaginii lui, la fixarea pentru ecie a
c,ipului sau,sa nu lase in urma nici o plasmuire in care sa nu fie sensibila si actia miscarea ietii sale.
.riteriul de coe'iune al problematicilor diferitelor etape ale ietii este autodepasirea /DE impunerea atitudinii
de negare de la o etapa la alta a ietii a omului si a artistului de dinainte . Fara indoiala ca specificitatea
acestui criteriu determina complexitatea esentei faustice, ce se implineste prin renuntare in faoarea unei
manifestari limita
te a spiritului, dar utile omului, dupa ce incepuse cu dorinta manifestarii depline a personalitatii sale,cu orice
pret, pana la pierirea eroica sau tragica. -cest criteriu ar explica cele trei iposta'e ale lui Faust =care sunt si
cele ale lui 4oet,e> ! titanul, omul de societate, olimpianul, si prin asigurarea coerentei ansamblului face
posibila dega(area unei semnificatii ultime a faustianismului.
<a originea lui FFaustF ca elemente structurante ale conceptiei artistice, sunt titanismul, ca ointa de a se
afirma in indiidualitatea sa in raport cu ,aosul lumii, dand forma si instituind prin forta3i creatoare , si setea
de iata, de uniersalitate.in i'iunea lui 4oet,e la ba'a conceptiei sale artistice ar sta conflictul intre
impulsul sau catre adoratie, spre eneratie in genere, intr3o forma de exprimare pe cat posibil pagan
sen'oriala, si impulsul de a3si pune imediat in actiune simtamintele si instinctele, de a3si transforma
impulsurile in expresie sen'oriala . Ga'boiul dintre setea de uniersalitate si dorinta de indiidualitate poate
lua forma conflictului intre ointa de a trai clipa ireersibila si aceea de a fi propulsat in esnicie. -cest
conflict sinteti'ea'a esenta na'uintei faustiene si, pe masura conturarii substantei poemului numit tragedie,
suporta o concreti'are din ce in ce mai mare.
.apodopera goet,eana este re'ultatul preocuparii permanente a poetului timp de H0 de ani, intre 1II0 si
1JJ3, catea luni inainte de moarte,rastimp in care conturea'a o conceptie originala, diferita cu mult de
legenda faustiana.Aransformarea lui Faust din ec,ea carte poporala intr3un om profund si demonic fusese
pregatita de MarloKe.1in materialul literar al rebelului impotria ordinii morale existente, ce a(unge in iad,
4oet,e distilea'a subiectul unei drame, concentrand experientele cruciale si conclu'iile unei perioade din
istoria lumii, in care insusi se regaseste.
0rima ersiune alui FFaustF, FBrfaustF, este elaborata intre 1II3 si 1IIL, fiind expresia unui moment de
cri'a sufleteasca, prima intrare in conflict tragic a aspiratiei poetului spre totalitate, infinit, esnicie, cu
dorinta de a afla odi,na in Fclipa cea frumoasaF. Mai concret, la originea FBrfaustuluiF se afla tragedia
Margaretei, sentimentul de inoatie pricinuit de nimicirea sau deprecierea ineitabila,datorata aantului
spre Bniers, a oricarei clipe frumoase. -ceasta prima arianta era dominata de un tragism titanic! a trebui
sa nimicesti de la o clipa la alta bunul cel mai drag, care facea iata rednica de traitC a face acestea
constrans c,iar de iata. Mefistofel era nimicitorul clipelor frumoase, al ilu'iei ca omul poate gasi in clipa
eternitatea, cel care anula aloarea oricarei fericiri in care omul isi cauta eternitatea. 0actul repre'enta
pierderea esentei nemuritoare si a alorii diine prin fericirea conditionata oferita de diaol.
1upa perioada de la Meimar si dupa "talia, FFaustF deine o creasie constient filosofica. Semne ale acestei
prefaceri a substantei poemului sunt F0rologul in cerF si F0rologul in teatruF.
F0rologul in cer F si FBrfaustF se exclud reciproc, caci F0rologul in cer F introduce o intelegere superioara a
relatiitatii presiunii sufletesti, drama lui Faust deenind Falegoria unui fenomen diinF,incetand a mai fi
expresia unei trairi omenesti nepieritoare. - cunoaste corurile sublime ale ingerilor, ramasagul dintre
1umne'eu si diaol, dintre forta creatoare si cea limitatia, presupune distantarea lui 4oet,e fata de
conflictul fundamental tragic din care s3a nascut FBrfaustF. .onflictul sufletesc este transfigurat astfel intr3un
conflict cosmic, Faust si Mefistofel repre'entand forte ale Bniersului. F0rologul in teatruF i'ea'a aloarea
creatiei poetice, care pentru 4oet,e este expresie inoluntara a ietii,marturisire personala. F=0rologul in
cer> arata ca goet,e era pregatit sufleteste sa3i dea lui =Faust >un nou continut,facand din el o opera poetica
despre propriul sau proces de uniersali'are, iar=0rologul in teatru> doedeste disponibilitatea sa pentru
noua forma a lui =Faust> ca redare exclusi alegorica a unei intregi si aste gene'eF.-mbele prologuri
anticipea'a partea a doua, in care lumea exterioara arare pregnant ca scena independenta si nu ca proiectie
a sufletului lui Faust.
in prima parte a poemului menirea lui Faust se de'aluie a fi goana catre caduc, clipele repre'entand doar
un fragment din totalitatea trairilor,c,iar cea mai plina de forta, cea mai bogata, cea mai suficienta siesi
dintre clipe fiind, in bogatia ei, trecatoare. @esatisfacut de stiinta, resimtind in cele trecatoare plenitudinea,
eternitatea, dar si neputinta omului de a o pastra, Faust deine subiect al unui ra'boi intre ointa de a trai
clipa ireersibila si aceea de a fi plasat in esnicie.0rin blestemul ce nimiceste lumea proprie, Faust
transforma coordonatele acestui conflict, caci suspenda uniersalul, inlocuindu3l poate cu partile saleC
conflictul se adanceste, Faust suspendand poate fortat una din dimensiunile personalitatii lui3pactul insa
tocmai aceasta menire are! de instituire a unui altfel, incercarea de a recupera integral clipa ca iata.,ca
implinire a esniciei.
Mefistofel si Faust inseamna doua perspectie asupra clipei.Mefistofel repre'inta constiinta demonica in fata
careia pana si clipele si sentimentele supreme au un caracter relati, constiinta demonica ce e un indiciu
c,inuitor intrupat, conform caruia toate celor carora le daruim sufletul ca unor alori absolute sunt in fond
trecatoare, limitate, relatie. Mefistofel este ispititorul, criticul tuturor alorilor pamantesti relatie.
F.a intruc,ipare a sen'orialitatii limitate el repre'inta tentatia,ca intrupare a ratiunii limitate repre'inta
critica si, in mod mi(locit, constiinta inoata in sensul insuficientei impliniri a propriilor indatoriri si planuri
de iata.F$udecatile lui Mefistofel asupra clipelor lui Faust sunt repre'entarile clipelor de na'uinta din ung,iul
de edere al ietii in intregul ei. Faust traieste imboldul absolut, confu', care abia cand se loeste de limitele
factorului momentan deine pe de o parte constient, iar pe de alta parte culpabil si insetat de mantuire.
.onflictul faustic se construieste pornind de la insatisfactie si ina. stiinta este parasita, nereusind sa
capte'e in formulele sale marile taine ale fiintarii, iar mai apoi ca fiind atat de departe de fapta
adearataCstiinta este parasita ca orgoliu an al umanitatii, depasita prin suferinta de Faust. ;ina tragica
apare insa ca urmare a conflictului dintre dragoste si titanism, dintre lume si faptura, dintre esnicie si clipa,
cand Faust, in miscarea lui spre uniersul nelimitat, intalneste frumosul limitat sub c,ipul unei fiinte
omenesti. Speranta si dorinta care3si cauta implinirea in fiinta iubita sunt prea nelimitate ca sa fie
satisfacute de aceasta,, prea aste, ca sa3si afle odi,na in ea.
FFaustF are la ba'a tragedia Margaretei. ?lestemul adresat de Faust lumii se rasfrange asupra lui insusi,
apasand asupra celei mai puternice trairi omenesti! dragostea.-ceasta prima (ertfa, a dragostei ca o clipa
relatia intre altele, deine simbol al blestemului ietii titanice, insufletite de na'uinta catre
uniersalitate.Menirea de a fi uniersal ininge clipa,dupa o lupta grea, lasand in urma sentimentul unei
culpabilitati coplesitoare. 0entru 4oet,e episodul real transfigurat aici artistic este (ertfirea iubirii pentru
FriederiNa, repre'entand renuntarea c,inuitoare la propria lui clipa de iata,pana atunci cea mai de pret.
@ecesitatea (ertfei a produs o 'guduire tragica.
.lipa este priita prin prisma conflictului intre principiul popasului in clipa cea frumoasa =in partea intai a
poemului repre'entat de pinita lui -uerbac, si dragostea Margaretei> si nimicirea cea necesara a clipei
frumoase, nimicire care deine culpa. .onflictul faustian este esential, astfel incat Margaretei nu ii este
conferit un destin propriu, ci din momentul in care i se daruie lui Faust se integrea'a in destinul acestuia, in
asa fel incat acesta preia raspunderea si ina ei. Faust sufera tocmai ca,din pricina insuficientei lui, nu poate
fi pe masura sensului acestei lumi, pe care il intuieste si ar dori sa3l intruc,ipe'e in el insusi.
in partea a doua a poemului actiunea deine pentru 4oet,e prile(ul supunerii lui Faust la alte incercari in
cadrul procesului de uniersali'are, prile(ul infatisarii de diferite lumi, pe care Faust trebuie sa le asimile'e in
sine, sa le gaseasca c,eia apoi sa le depaseasca.Aoate persona(ele din aceasta a doua parte,cu exceptia lui
Faust si a lui Mefistofel, sunt simple alegorii, destinate sa intrupe'e, sa popule'e si sa exprime diferitele lumi
.Faustul ce contempla natura ca marete rostogoliri de forte cosmice deine printr3o actiune in cadrul unei
structuri umani'ate,deine social spre a depasi socialul, traindu3si clipa suprema in exercitarea unei functii
de stat.
0entru crearea lui Faust "",ce difera de cel din partea intai, 4oet,e a trebuit sa coboare din inaltimile
olimpiene ca sa3i indreptateasca pe cei multi,sa renunte. Finalul nu corespunde unei impliniri a esentei
originare faustice, ci poate fi interpretat drept renuntare etica. Faust de la inceput ar fi fost adecat unei
mantuiri prin diini'are, dar finalul din cer il pre'inta mantuit prin exta', prin lepadare de sine si de lume.
Aotusi goana dupa clipa se opreste. 1e altfel, forma fundamentala a inei tragice apare in partea a doua a
poemului, nu in prima, nu din tragism, ci din resemnare, din abaterea de la drumul tragic.
Scena de la curtea imperiala il introduce pe Faust intre oameni, marturisind asupra ictoriei sociabilitatii
asupra titanismului, iar rolul asumat de organi'ator al unei petreceri cu masti este indiciul cel mai dureros al
renuntarilor sale, umilire profunda a eului in fata lumii altadata atat de dispretuite. Socialul a fi insa
depasit, pe de o parte prin fapta regeasca, iar pe de alta prin contemplatia clasica. *lena este imaginea
ra(ita de el insusi creata,dar care il smulge din societatea pentru care o crease si il pune pe drumul
transformarii isului in realitate, intr3o masura din ce in ce in ce mai mare.<umea *lenei a fi conceputa ca o
implinire a aantului sau spre limpe'ime si astitate, ca o alinare a 'arcolirilor titanice, iar gasirea ei e
conditionata de parcurgerea imperiului prime(dios al mumelor si directionata de dorul lui Faust fata de
frumusetea clasica. *lada e o treapta de neocolit in misterul uniersali'arii sale, aparandu3i lui Faust ca
aloare absoluta.
@oaptea alpurgica clasica repre'inta biruinta asupra starii magice, tulburi,de ra(a, in care stapaneste
diaolul,asupra naturii ra(mase diinitatii,instinctuale,straine formei,'ilei si masuriiC ca drum catre
*lena,este necesara strabaterea tuturor treptelor preliminare ale naturii clasice,este un drum atat regresi,
cat si progresi..ondus de calau'e si interpreti antici, a a(unge pana la a3i fi reelat principiul diin al
*rosului,creator de lumi. in noaptea alpurgica clasica este intretesuta si ideea lui Oomunculus, care exista,
aspira si piere ca o replica a lui Faust.Faust este Fomul destinat c,inurilor prin spatiu,timp si trup, care
na'uie sa se smulga din catusele conditiei sale,ca
sa ra'bata in lumea alorilor absoluteF, pe cand Oomunculus este numai Fomul idee,omul neconditionat,care
ar dori sa deina cu orice pret conditionat,adica real, iu, in spatiu si in timp, obtinand elementele existentei
trupestiF Oomunculus ar putea fi sentinta impotria elanului spre absolut, ce moare prin contactul cu
realitatea suprema.
Frumusetea ii este accesibila lui Faust, insa nu nelimitat, nu este clipa care ii ofera odi,na, ci o impacare cu
timpul,extindere a spiritului asupra formelor pure,intr3un act fertil.*lena insa piere si ea,iar destinul lui Faust
se desfasoara impotria ointei sale, el dorind parca sa3i ceara clipei sa ramana.
Mefistofel apare ca Mefistofel abia la sfarsitul celei de3a doua parti,cand Faust moare.0entru 1umne'eu
ramane alabil numai ramasagul Sau, iar nu pactul lui Faust. ;iata lui,,ca ratacire, cautare, na'uinta spre
absolut si spre contopirea cu lumea, a fost insasi procesul mantuirii lui. F;iata lui Faust a fost realitateace ni
se reelea'a in cer ca o aloareF.

Caracterizarea Cuplului leronim - Cezara din opera Cezara scrisa de Mihai Eminescu-primaparte
-ersonae romantice" arhetipale % impreuna ilustreaza prototipuri ale perfectiunii adamice3
personaele"principale" dinamice" sunt proiectii ale eului narator.Modalitati de caracterizare&% caracterizare
directa a naratorului" portretul fizic realizat de catre partenerul de cuplu in structura antinomica"constructia
cuplului in antiteza romantica" elemente de autocaracterizare.% caracterizare indirecta& prin propriile
ganduri" simtiri si actiuni" prin intermediul mediului emblematic in caretraiesc personaele3 prin monologul
interior.,eronim si +ezara nu sunt individualitati" ci esente" prototipuri ale perfectiunii adamice. Eroi
romantici" ei seafla la hotarul dintre real si ideal" destinul lor" care se confunda cu absolutul iubirii" fiind
transpus din ordineadevenirii istorice in cea a sacrului reprezentat prin insula lui Euthanasius.Dezvoltare
narativa a unei idile" nuvela +ezara are o structura poematica 4specifica prozei romantice5"elementul liric
putand fi identificat si in maniera de realizare a personaelor. ,nsuficient individualizate epic"personaele
prin%cipale sunt proiectii ale eului narator" concretizari ale fascinatiei sale pentru tiparele mitice
aleexistentei" pentru armonia primordiala oglindita de arhetipuri. ,eronim si +ezara nu sunt individualitati"
ciesente" prototipuri ale per%fectiunii adamice. Eroi romantici" ei se afla la hotarul dintre real si ideal"
destinul lor"care se confunda cu absolutul iubirii" fiind transpus din ordinea devenirii istorice in cea a
sacrului reprezentatprin insula lui Euthanasius.,n planul realist al actiunii" calugarul ,eronim % 6ciudat
amestec de vis si ratiune rece6" in caracterizarea directaa naratorului %" renunta la calugarie" fiind" ca orice
spirit romantic" atras de paradigmele eterne ale lumescului sinu de existenta ascetica.+erebral"
nesubugat instinctului" ,eronim porneste in iubire prin spiritualizarea simtirii. -entru a putea iubi isi
transfera" paradoxal" iubita in 7icoana6. El ii marturiseste +ezarei" in raspunsul la prima scrisoare a
acesteia" ca
are nevoie nu de prezenta ei carnala ci de absenta ei pentru a o iubi" nu de trairea sentimentului prin
simturi cide contemplarea lui mentala. ,ubita e astfel desprinsa de forma trecatoare a trupului si" printr%un
exercitiu almintii" ridicata la imaginea eterna a ,ubirii. !ceasta vointa de sublimare a iubirii" caracteristica
pentru intaiatreapta a experientei personaului" reverbereaza in ultima parte a nuvelei" cand dragostea
protagonistilor sefinalizeaza in ordine transcendenta. ,n limitele realitatii fenomenale" iubirea %
72isul6 frumusetii% nu se poateimplini. !ceasta se produce numai in planul transcendent reprezentat de
insula lui Euthanasius" metafora%simbol semnificand iesirea din fenomenal si alteritate" intrarea intr%o alta
dimensiune a fiintei" cea mitica4arhetipala5.
)umai astfel putem explica" respectand coerenta structurii de simboluri a naratiunii" de ce" initial" 7setea
de amor6 a +ezarei" 7acea nemarginire de simturi contrazicatoare" turburi" desperate6" se confrunta cu
atitudinea derezerva si amanare a lui ,eronim" cu melancolia lui 7impersonala6" cu neho%tararea si
seninatatea lui 7abstracta6.Singura 7magia insulei6 va rezolva drama protagonistilor" detinand rolul decisiv
in istoria pasiunii lor. ,eronimse va indragosti cu adevarat de +ezara numai dupa ce amandoi vor fi regasit
nuditatea paradisiaca" in geografiamitica" nu reala" a insulei" departe de 6cetate6 4spatiul profan5.1pozitia
romantica dintre protagonisti se coreleaza" in prima parte a nuvelei" cu structura antinomica aportretului
fizic. !socierea contrariilor angelic8demonic in portretizarea lui ,eronim este" de asemenea" in spiritul
gandirii romantice care propune esente
antitetice prezente in acelasi individ& 7tanarul... pare un demon... frumos" serios" nepasator69" 6cel
mai frumos
model de pictura... un inger de geniu" caci demonii sunt ingeri de geniu...6 -erspectiva ii apartine
+ezarei"respectiv pictorului /rancesco.,n aceiasi termeni este portretizata +ezara& 6par blond %
bruma aurita6 si 7ochi de
%un albastru intuneric6"
7demonica6" perspectiva fiind a naratorului.
eniu pustiu de Mihai Eminescu - prezentare generala
Geniu pusit, intaia opera in pro'a a lui *minescu, a fot publicat in 1P03 in primul mare al al
publicarii manuscriselor eminesciene. - starnit atat interes, cat si reactii critice negatie cu refrire la
aloarea romanului si la indreptatirea publicarii lui, deoarece autorul l3a abandonat, o parte din acesta
fiind folosit intr3o alta luicrare eminesciana, Sarmanul Dionis.
Gomaul a ocupat o po'itie intermediara intre cele doua directii pincipale a epocii. Se regaseste
atat realismul, cat si fantasticul, precum si descrierea obiectiva a unor realitati sociale si numeroase
evaziuni onirice9(: ale eroului. Gomanul a fost creata de poet la arsta de 1J ani, in timpul
peregrinarilor din tara =1JHJ>, redactata prima data la ?ucuresti, apoi in primii ani de studii in ;iena.
Aitlul initial al romanului, dupa marturia lui *minescu, a fost Naturi catilinare. :pera era preocupat mai
ales de caracteristicile epocilor de tranzitie, urmand sa fie un roman al generatiei postpasoptiste. Mai
tar'iu *minescu a renuntat la acest tilu, acesta fiind mai mult un eseu filosofic, intiuland3o Geniu
pustiu, ce s3a doedit a fi un tilu mai poetic si mai sugesti.
Geniu pustiu debutea'a cu opiniile despre roman ale lui 1umas, insa este orba, mai degraba
de -lexandre 1umas3fils, a carui drama, Dama cu camelii, a fost repre'entata de trupa 0ascal%.
-ceasta piesa era, insa,doar o dramati'are a romanului, cu acelasi titlu. 0iesa era la confluenta intre
romantism si realism, unde 1umas3fils teoreti'ea'a sectiunea de viata, ilu'ia ietii cotidiene.
:perele lui 1umas3fils despre roman, de la care *minescu a imprumutat anumite situatii de iata
si caracteristice ale persona(elor, sunt comentate mai ales ironic! Dumas zice ca romanul a
existat totdeauna. Se poate. El e metafora vietii. Priviti reversul aurit al unei monede calpe,
ascultati cantecul absurd al unei zile, care n-a avut pretentiunea de-a face mai mult zomot in
lume decat celelalte in enere, extraeti din asta poezia ce poate exista in ele si iata romanul .
"n ciuda acestor opinii nefaoarbile, *minescu s3a decis, totusi ss scrie un roman, eident
romantic, fara sa extraga, dealtfel, cu totul &poe'ia) din roman. *minescu e de parere, ca
&realismul) se confounda cu Epro'aismul), fapt ce exclude renuntarea cu totlu la Elirism), care,
desigur, repre'inta punctul de spri(in al pro'ei sale, o pro'a poetica.
*minescu a fost influentat in reali'are romanului din drama lui 4oet,e, intitulat !or"uato !asso. <a
fel ca si 4oet,e, ede in Aasso un simbol al omului de geniu, ceea ce poate fi drept explicatia titlului
de Geniu pustiu. *minescu a preluat optica lui 4oet,e asupra geniului, solitar =pustiu>, contra'is in
aspiratiile sale. 0ortretul unui rege scotian, Aasso, pe care poetul il descopera, int3o carte, ii prile(uieste
stilul Nantian si sc,open,auerian despre subiectiismul propriei noastre (udecati, inc,eiate cu motiul
romantic al Eietii ca is)! #$itasem insa ca tot ce nu e posibil obiectiv e cu putinta in mintea noastra si
ca in urma toate cate vedem, auzim, cuetam, %udecam nu sunt decat creatiuni prea arbitrare a propriei
noastre subiectivitati, iar nu lucruri reale. &iata-i vis. 1eci, autorul a a(uns pana la urma la conclu'ia, ca
un astfle de argetip al geniului poate exista si in ?ucuresti. 1e aici incepe descrierea deatilata a cadrului
bucurestean, a ietii nocturne a acesteia, pe care o intalnim si in Sarmanul Dionis. -cesta nu inseamna,
ca cele doua opera sunt unul si acelasi. Sunt doua opera total diferite, c,iar daca Geniu pustiu are pasa(e
sau caracteri'ari de personae aproape identice cu cele din Sarmanul Dionis.
-dearata actiune incepe, cand poestitorul intalneste un tanar, care simte o atractie ire'istibila fata de o
fata! #$n om pe care-' cunosteam fara a-' cunoaste - una din acele fiuri ce ti se pare ca ai mai vazut-
o vrodata-n viata, fara s-o fi vazut niciodata, fenomen ce se poate explica numai prin presupunerea
unei afinitati sufletesti 3 comentea'a pro'atorul, in spiritual Eanamne'iei)9*:. -cest Aasso bucurestean
se numeste Aoma @our, ceea ce este un nume simbolic si metaforic, cu o natura neguroasa, sfasiata de
contradictii, demonica, satanica, un reoltat, contra'is in aspiratiile sale. 0ortretul lui Aoma @our este
foarte asemanatoare cu cel al lui 1ionis! #Era frumos - d-o frumusete demonica. (supra fetei sale
palide, musculoase, expresive, se ridica o frunte senina si rece ca cuetarea unui filosof. )*(i fi crezut ca
e un poet ateu, unul din acei ineri cazuti, un satan, nu cum si-' inc+ipuise pictorii, zbarcit,
+idos, uracios, si un satan frumos, de-o frumusete stralucita, un satan mandru de cadere, pe-a carui
frunte Dumnezeu a scris eniul, si iadul indaratnicia - un satan dumnezeiesc. "n acest portret, *minescu
s3a autoproiectat, de fapt, creand astfel o inteaga tipologie demonica.
.entrul acestor dialoguri dintre poestitor si erou o repre'inta nationalismul si
cosmopolitanismul, idei, ce s3au de'oltat in publicistica eminesciana de mai tar'iu. 1upa propria
opinie, cosmopolitanismul arata un dispret fata de alorile nationale! #-amenii nostrii, zic eu, sunt
de-un cosmoplolitism sec, amar, sceptic - ba mai mult, au frumosul obicei de-a iubi orice strain,
de-a ura tot ce-i romanesc.
0e parcursul romanului este de'oltata teoria #formelor fara fond, in spirit maiorescian! #&ezi
la noi istorici ce nu cunosc teoria, literati si %urnalisti ce nu stiu a scrie, actori ce nu stiu a %uca, ministrii
ce nu stiu a uverna, financieri ce nu stiu a calcula. .ea mai proasta parere o are, insa despre
Epseudointelectualitatea) epocii de tran'itie! #.at despre intelienta noastra - o eneratie de amploiati
de semidocti /0 intelienta falsa care cunoaste mai bine istoria 1rantei, decat pe-aceea a
2omaniei... 0ersona(ul Aoma @our este o replica directa acestei directii, propunand scimbare opiniei
publice! #3fiti romani, romani si iar romani. *minescu ede problema (ust in fel si c,ip, practicand un
Enationalism) ce are porti desc,ise spre uniersalitate. -sa cum afirma Aoma @our! #Natiunile nu sunt
decat nuantele prismatice ale omenirii. Aoma @our nu este decat un Ealter3ego) a natiunii, care este doar
un membru al unei organi'atii oculte international, care pregatise Geolutia din 1JQJ. 1upa esecul
reolutiei, eroul este urmarit si persecutat, acesta fiind constient de faptul ca a fi condamnat la moarte.
"n locuinta lui Aoma @our este descoperi prietenul acestuia, "oan, un tanar frumos si efeminat, cu plete
negre si cu oc,ii albastrii. -cest portret este asemanator cu cel a lui 1ionis si "eronim, din .ezara. .a sa
nu fie prins, Aoma @our dispare din ?ucuresti, dand stiri poestitorului din .open,aga si din Aorino,
descoperind portretul sau intr3un sertar, lipit de cel al lui Aasso. <a urma urmei, poestitorul, primeste
din 4ermania un manuscris, care contine autobiografia lui Aoma @our, aflat in inc,isoare. 1a acici incolo,
romanul nu este altcea, decat transcrierea (uranluilui lui Aoma @our. -stfel Geniu pustiu ne apare in cea
mai parte #o opera fals memorialistica, primul %urnal romantic al literaturii noastre9-:. -utobiografia lui
Aoma @our contine toate etapele importante ce i3au marcat existenta, incepand cu copilaria intr3un sat
din -rdeal, si inc,eiand cu esecul Geolutiei lui -ram "ancu. 0rima parte a (uranlului tratea'a esecul
erotic al lui Aoma @our, fiind sentimentala si saturata de EMert,erianism). 0rin "oan, prieten de studentie,
o cunoaste pe 0oesis, o actrita de mana a doua, fiica unui ioloncelist sarac. "oan este indragostit de
Sofia, sora acesteia. Sofia moare, "oan deenind astfel tribun in oastea lui -ram "ancu, parasind
atitudinea de demon pasi, deenind, in sc,imb, un demon actie, un erou b%ronian, gasindu3si refugiu in
anga(area sociala, in lupta pentru implinirea unui ideal. 0oesis intretine relatii cu un conte si doi dand%
corupti ai orasului. 1upa Dama cu camelii a lui 1umas3fils, 0oesis corspunde lui Marguerite 4autier, Aoma
@our fiind copia perfecta a lui -rmand 1ual. 1upa acest esec erotic, Aoma @our cade intr3un fel de
Eatonie), ceea ar fi lipsa totala a ointei de iata. *roul este numit un Efantast), gasindu3si compensatii in
lumea isului. Geniu pustiu este abundant cu descriptiile onirice. 1upa o perioada de recurgere interioara
isi regaseste rostul ietii, inrolandu3se si el in oastea lui -ram "ancu. <a fel ca prietenul sau, "oan,
paraseste si el pasiitatea si incepe sa profese'e, in spirit b%ronian94:, un demonism acti.
- doua parte a (uranlului este mai degraba eroica, de un romantism subru si grandiose. Gomanul
se transforma intr3o cronica obiectia a Geolutiei din 1JQJ, din Aransilania. *minescu nu3si permite sa
mistifice realitatea istorica, nici c,iar cu cel mai mic detaliu, mentinandu3se in cadrele strictei obiectiitati.
Aoma @our deine un persona( actie al reolutiei, omorand cu cru'ime, fara mila, doar pentru a nu lasa
toarasii sai ps mana dusmanilor. .,iar si "oan este omorat de de un tribun batran, spre a nu cade in
mana dusmanilor. 1escrierea Geolutiei este cutremuratoare. "nternationalismulumanitarist al Geolutiei
a esuat, intr3un ra'boi sangeros intre natiuni.
1upa esecul reolutiei, Aoma @our se intoarce in .lu(, unde gaseste o scrisoare de la 0oesis, care
se sinucisese intre timp. "n acesta tanara marturiseste ca il iubise cu adearat, dar a fost obligata sa se
prostitue'e, ca sa3si intretina tatal, care era batran si bolna. -cesta este punctu la care (uranul se
intrerupe, odata cu plecar eroului in lume.
Finalul nuelei il aflam dintr3un fragment, intitulat !oma Nour in +eturile Siberiene, din care iese,
ca Aoma @our a fost (udecat pe @ea, la 0etersburg si deportat in Siberia.
-cest fragment contine #cea mai stralucitoare feerie boreala din literatura romana9/:. "n timpul sederii
din Siberia, Aoma @our a contemplate campiile de nea ma(estuoase, ca in isele cele mai teribile ale
poetilor noregieni. ;anea'a si patinea'a, are atractia paradisului acatic, plina de 'ane blonde si cu oc,ii
albastrii, #ca idealele lui -ssian, inc,ipuindu3si ca el este Ebatranul ree Nord). Se pierde in aceasta
intindere nesfarsita cu c,ipul lui 0oesis, in inima, si cu steaua polara in fata. Aotul este imbracat in albul
imaculat al 'ape'ii, ceea ce este simbolul absolute al puritatii. -cesta este, de fapt, isul lui *minescu in
care si3a imaginat sfarsitul.
Geniu pustiu este considerat un roman realist si, in aceeasi proportie, fantastic. 1escrierea
obiectelor este realista, dar langa aceasta apare si insertia isului in cotidian. 1in acest punct de edere,
romanul este destul de dificil de clasat, insa daca preluam clasificare lui 0,illippe an Aieg,el, din opera 4e
romantisme francais, Geniu pustiu s3ar putea include in categoria #romanelor personale9&:, si
a #romanelor cu teza, precum si in cea a #romanelor exotice si de aventui si a#romanelor istorice.
RecomandNri privind identificarea 3sesizarea semnificaOiei 3 mesaDului unei opera
lirice
( CitePte cu atenOie Pi inte'ral poezia.
*. dentificN acele combinaOii neobiPnuite de cuvinte Pi QncearcN sN)Oi e7plici ce a vrut scriitorul
sN su'ereze cu aDutorul lor.
-.dentificN tema ) despre ce e vorba" la modul 'eneralF
Teme posibile:
dra'oste 5 maternN" filialN" faON de o persoanN de se7 opus" QmplinitN" pierdutN" trecutN"
doritN" visatN" imposibilN" posibilN aPteptatN etc6+ naturN 5terestrN )re'nul ve'etal" animal"
mineral)" cosmicN" impunNtoare" calmN" dezlNnOuitN" prietenoasN" rece" potrivnicN omului"
ciudatN" familiarN" intimN" plinN de viaON" pustiitN etc.6+ trecerea timpului 5 bNtrQneOe" copilNria
care a trecut"6 creaOia 5 poet Pi poezie" forOa sau slNbiciunea cuvintelor" inspiraOia" izolarea
poetului3 scriitorului Qn sfera ideilor" reli'ie 5 relaOia omului cu ;umnezeu 6" istorie" viaOa
socialN+ viaOa micilor vieOuitoare+ bucuria Docului+.
<ema se identificN prin recunoaPterea cRmpurilor le7icale dominanteF dacN QntRlnim
foarte multe cuvinte din cRmpul le7ical al naturii este probabil cN va fi vorba despre o descriere
de naturN" prin care poetul QPi e7primN o stare sufleteascN prileDuitN de contemplarea unui peisaD.
;e multe ori QnsN apariOia unor elemente de naturN urmNrePte su'erarea unor idei care
depNPesc simpla descriere. PeisaDele" natura" pot deveni simple prete7te pentru a vorbi despre
iubire" creaOie" relaOia omului cu timpul" cu istoria etc. Nu este lipsit de importanON nici raportul
care se stabilePte Qntre universul uman Pi cel al naturii F absenOa 3 prezenOa omului Qn peisaD.
Sn poezie pot apNrea mai multe cRmpuri le7icale+ observaOi relaOiile care se stabilesc Qntre eleF
opoziOii 3 echivalenOe3 intersectii. Posibile opoziOii F miPcare 3 nemiPcare + ardoarea trNirii 3
Qncremenire etc.
Indicii:
repetiOiile +
cuvintele cheie+
titlul poeziei+
Qnceputul Pi sfRrPitul ei+
folosirea unor cuvinte cu valoare de simbol
Nu trebuie sN uitaOi cN Qn literaturN" Pi mai ales Qn poezie" cuvintele nu sunt folosite cu sensul lor
propriu+ intrRnd Qn combinaOii cu alte cuvinte" ele pot e7primN altceva.
4.0tabilePte care este atitudinea poetului faON de tema prezentatNF admiraOie" tristeOe"
neQncredere" ironie" sarcasm" tandreOe" respin'ere" stisfacOie surprindere faON de afirmaOia cuiva"
desconsiderarte" nemulOumire" avertizare etc.
/. dentificN stNrile sufletePti" sentimentele pe care le de'aDN poezia. Pentru recunoaPterea
acestora fii atent la adDectivele Pi substantivele abstracte folosite" precum Pi la unele verbe care
e7primN stNri.
0tNri liriceF melancolia" detaParea" meditaOia" contemplarea naturii" admiraOia"
resemnarea"
anticiparea unei bucurii" QmpNcarea" revolta" neliniPtea" comuniunea.
plNcerea" dez'ustul" dezapobarea" satisfacOia rNutNcioasN" indi'narea" nemulOumirea" reproPul
etc.
&.0tabilePte atmosfera care se de'aDN din poezie+ familiarN 3stranie3 monotonN" apNsNtoare3
feericN3 tensionatN 3meditativN etc.
ndicii importante oferN prezenOa unor adDective sau a unor substantive din cRmpul le7ical al
culorilor Pi al stNrilor sufletePti.
Atenie ! Gr'anizeazN)Oi compunerea Qn funcOie de reperele date T
E7primarea opiniei
0chemN
8arianta (. Sn situaOia Qn care se poate descifra uPor tema poezieiF
Sn opinia mea 5 ;upN pNrerea mea" Eu cred cN etc6 " poezia .... prezintN Qn chip plastic
un peisaD 3 o meditaOie despre timp3 despre creaOie 3 despre puterea iubirii 5 sau despre cRt de
trecNtoare este ea6" despre copilNrie 3 despre bNtrRneOe 3 despre universul micilor vieOuitoare
despre ......etc. Hn ar'ument Qn spriDinul afirmaOiei mele Ql reprezintN prezenOa unui numNr mare
de cuvinte din cRmpul le7ical al...." cum ar fi ...U" ...Uetc.
5 Ceea ce mN determinN sN fac aceastN afirmaOie" este Qn primul rRnd prezenOa unui
numNr mare de cuvinte din cRmpul le7ical al........6.
Hn rol important Qn sesizarea semnificaOiei acestui te7t Ql au fi'urile de stil Pi ima'inile
poetice. 0pre ilustrare" putem cita personificarea 3 epitetul3 inversiunea3 etc care su'ereazN.....
5 0e vor comenta fi'uri de stil" Qn strRnsN le'NturN cu afirmaOiile fNcute mai Qnainte.6
;e asemenea" ima'inile vizuale3auditive3olfactive 3 dinamice precum ... contribuie la
conturarea unei atmosfere calme3 tensionate3 melancolice3 neliniPtitoare 3 apNsNtoare3
optimistN3 'ravN 3 sumbrN 3 feericN3 armonioase. 5 0e vor comenta ima'ini poetice6
Sn concluzie" putem afirma cN aceastN poezie ne vorbePte " Qntr)un limbaD su'estiv despre
un peisaD surprins Qn timpul ....3" despre un peisaD care trezePte pace3 neliniPte etc+ despre
puterea Pi frumuseOea artei 3 a trudei pe care aceasta o presupune+3 despre ......5 concluzia va
dezvolta ideea de Qnceput 6.
8arianta *.
Ca orice operN literarN" Pi mai ales ca orice te7t liric" mesaDul cuprinde referiri la
sentimente Pi stNri sufletePti.
;upN pNrerea mea" Qn acest te7t" sentimentele transmise sunt de ncntare/ tristee/
admiraie/ disperare/ bucurie/ nostalgie/ uimire 3compasiune 3 tensiune/ bucurie, ateptare/
nfrigurare/ ndoial 3 plNcere3 dez'ust3 dezaprobare3 satisfacie/ indignare, nemulumire/ repro
etc. faON de... . mpresia aceasta se susOine Pi la o lecturN mai atentN a poeziei" datoritN prezenOei
unor cuvinte precum... 3 a unor verbe la timpul trecut 3 viitor etc care su'ereazN....
Poetul a ales ca mod de e7punere pentru e7primarea acestor sentimente" a stNrilor
sufletePti descrierea3 monolo'ul3 falsul dialo' " ceea ce se reflectN Qn folosirea unui numNr mare
de adDective Pi substantive 3 substantive Qn vocativ" propoziOii e7clamative 3 intero'ative cum ar
fi...;e asemenea " modul de or'anizare al versurilor contribuie la realizarea unei atmosfere
de... care este amplificatN de prezenOa epitetului" inversiunii etc.
Hn rol important Qn sesizarea semnificaOiei acestui te7t Ql au fi'urile de stil Pi ima'inile
poetice. 0pre ilustrare" putem cita personificarea 3 epitetul3 inversiunea3 metafora etc care
su'ereazN.....5 0e vor comenta fi'uri de stil" Qn strRnsN le'NturN cu afirmaOiile fNcute mai Qnainte.6
;e asemenea" ima'inile vizuale3auditive3olfactive 3 dinamice precum.... contribuie la
conturarea unei atmosfere calme3 tensionate3 melancolice3 neliniPtitoare 3 apNsNtoare3
optimistN3 'ravN 3 sumbrN 3 feericN3 armonioase etc.5 0e vor comenta ima'ini poetice6.
Sn concluzie" putem afirma cN poezia reuPePte sN ne emoOioneze prin sentimentele
de ...... pe care le de'aDN 3 prin felul cum prezintN .......