Regimul lui Hitler si regimul lui Antonescu

La nceput a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte
interesant. Tatl su care era functionar la granita dintre Austria si Germania era un om foarte
aspru si dominant. La vrsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatl, si de atunci au inceput s se
oserve semnele de ur si vicio!itate pe care avea s le manifeste mai tr!iu. "nd avea 1# ani,
Adolf a plecat la $iena, unde, visnd sa devina pictor, a vrut s intre la o scoal de arta dar a fost
respins. %n anii petrecuti n $iena, Hitler de!volt un puternic sentiment de ur pentru evrei si dupa
spusele lui, tot acolo si formea! si teoriile privind rasa suprem.
&rimul ra!oi mondial lovea 'uropa precum o furtun si Hitler decide s se nrole!e in armata
german. A fost un lupttor indr(it, daca nu c)iar neun. *dat a capturat +1 de rati, fr a se
folosi de arm, dar a fost rnit cu ga! de mustar si a stat foarte mult timp n spital pentru a se
vindeca. "nd a iesit din spital r!oiul se terminase si oarecum slit Hitler a gasit o slu( de
curier in ,unc)en. Aici el s-a ntlnit cu &artidul German al ,uncii si a fost impresionat de ideile
acestora.
Hitler nu a nfiintat acest partid, ci doar i s-a alaturat acestuia si mai tr!iu l-a dominat.
%n 1#1#, la vrsta de -. de ani, Hitler a depus un efort intens pentru partid, si datorita lui
miscarea a avut succes. 'l era unul dintre cei / memri din comitetului director al partidului. La
nceput Hitler a mpartit celorlalti memrii invitatii pentru prietenii si familiile acestora dar putinii
oamenii li s-au alturat. %ns cu timpul partidul s-a e0tins si au nc)iriat o pivnit de ere care
putea g!dui 1.. de oameni si care s fost supraaglomerat. 1nul dintre cei care le-a vorit
oamenilor din aceea camer a fost c)iar Hitler, care, spre surprinderea tuturor, s-a dovedit a fi un
foarte un si provocator orator, el a descris acest moment in cartea sa autoiografic, ,ein
2ampf3 4 Am vorit -. de minute, si ceea ce, pn atunci, eu doar simteam in sinea mea c pot
fara s fiu constient de acest lucru, s-a dovedit a fi reali!ail3 &uteam s voresc5 6up -. de
minute multimea din camera aceea mic era electri!at si entu!iasmul a fost dovedit de faptul c
referirea mea la sacrificarea celor pre!enti a dus la strngerea unei donatii de -.. de marci4.
%n 1#+. Hitler devine seful propagandei de partid si sustine organ!area primei ntlniri in mas a
memrilor. 6esi ceilalti conductori ai partidului s-au opus organi!rii unei ntlniri in mas,
aceasta a avut totusi loc. 7e temeau ca revolutionarii ,ar0isti ar putea veni la ntrunire si ar
distruge-o, dar Hitler asta si dorea. 'l a presupus corect ca asta doar ar e0tinde miscarea
a!ndu-se pe frica germanilor de o revolutie comunist.
&e +4 feruarie 1#+., Hitler a intrat in sal unde a gsit +... de oameni care asteptau s
nceapa ntrunirea. &rintre acestia era un numr considerail de comunisti care doreau s distrug
adunarea. La cteva minute dup inceperea discursului lui Hitler, comunistii au inceput s
scande!e lo!inci si astfel au strnit troiul, dar dup cum sperase Hitler, comunistii erau prea
putini si astfel lo!incile au fost acoperite de aplau!ele celor adunati.
Apoi el a pre!entat cele +8 de articole ale cu privire la &artidul German al ,uncii, ntrunirea a
fost un succes.
46up aproape 4 ore sala incepea s se goleasc si multimea, umr la umr, se indrepta usor
spre iesire, mi-am dat seama c principiile unei miscri care nu va fi uitat niciodat se transmiteau
printre oameni.4 9 ,ein 2ampf :
Tot in 1#+. Hitler a adus, ca simol oficial al miscarii, s;asti<a odat cu un nume nou3 &artidul
=ational 7ocialist al ,uncitorilor din Germania 9 pe scurt &artidul =a!ist :. La sfrsitul anului
1#+. partidul numra de(a -... de oameni.
%n scurt timp Hitler si-a fcut un renume in Germania, ca fiind un om capail s conduc tara si
s o fereasc de o revolutie comunist similar cu ceea din >usia. Astfel, n 1#+1, Hitler s-a dus la
?erlin s caute spri(in din partea celorlalte partide nationaliste. "eilalti lideri ai &artidului =a!ist
erau ins sceptici, gelosi si nu doreau ca Hitler s conduc partidul. Astfel, in timp ce el era la
?erlin, ceilalti lideri au format o aliant cu un alt partid nationalist din Augsurg pentru a-l detrona
pe Hitler. 'l a demonstrat nc o dat la ?erlin capailittile sale manipulative politice, iar pe 11
iulie 1#+1 s-a intors la ,unc)en si a demisionat din &artidul =a!ist.
"eilalti lideri ai partidului si-au dat in curnd seama de greseala facuta, demisia lui Hitler
insemna pierdere avanta(elor partidului si c)iar distrugereu lui. @nsa si Hitler si-a dat seama ca fara
el partidul va pieri si a trimis o scrisoare liderilor partidului prin care spunea ca va veni inapoi doar
daca va fi numit presedinte al partidului si va avea putere suprema. &artidul a supus la vot
propunerile lui Hitler si in urma voturilor, 84- pentru si numai 1 impotriva sa, el a a(uns noul lider
al partidului. &e +# iulie 1#+1 Hitler s-a pre!entat multimii su titulatura de 4Au)rer4, nume pe
care-l va purta toata viata.
&ana in 1#+- partidul numara 88.... de memri si in noiemrie 1#+- Hitler a condus 4?eer
Hall &utsc)4, miscare care a incercat sa dooare guvernul din ?avaria si eventual pe cel din ?erlin,
dar care nu a avut succes. Aceasta incercare a fost impiedicata de caderea economica care a lovit
Germania. 7farsitul a fost dramatic iar Hitler si alti lideri na!isti au a(uns la inc)isoare. @n
inc)isoare el a scris faimoasa autoiografie ,ein 2ampf. 7coaterea na!ismului in afara legii a dus
la cresterea popularitatii acestuia printre tineretul german. 6e cand a iesit din inc)isoare si pana in
anul 1#-- a fost o perioada de liniste deplina in care nu s-a intamplat nimic cu e0ceptia faptului ca
&artidul =a!ist se e0tindea foarte repede.
@n acesti ani s-a format organi!atia Tineretul Hitlerist.
@n 1#--, datorita capailitatilor de foarte un politician ale lui Hitler, el si partidul sau au luat cu
asalt guvernul si au format 4>eic)4-ul. Al treilea >eic). &roail ultimul.
?ineinteles ca restul e stiut de orice student un la istorie. Hitler a facut din Germania o
adevarata masina de ra!oi si de asemeni a distrus casele, familiile si vietile celor pe care i
considera 4rasa nepotrivita4 din care faceau parte si evreii. A intreprins o actiune de ucidere in
masa a milioane de oameni3 evrei, polone!i, crestini si alte minoritati etnice sau religioase. Al
doilea ra!oi mondial a destramat 'uropa, parte din Africa, Baponia dar mai ales marele invins
Germania. Aceasta a insemnat sfarsitul na!ismului.
*data cu arestarea maresalului @on Antonescu la +- august 1#44, a inceput
numaratoarea inversa a !ilelor ultimilor doi ani ai vietii sale, petrecuti in detentie. Budecat de
Triunalul &oporului din ?ucuresti intre C si 1/ mai 1#4C si condamnat la moarte, actul final al
e0istentei lui s-a consemnat in dupa-amia!a !ilei de 1 iunie, in $alea &iersicilor din inc)isoarea
Bilava, su gloantele plutonului de e0ecutie. 6upa arestarea in noaptea de +-D+4 august, maresalul
este EpredatE autoritatilor sovietice pe considerentul ca acesta se ucura inca de Eadeziunea
armatei. @nc)is la Luian<a unde este anc)etat si supus unui sever interogatoriu. 6upa detentia
din 1>77 de aproape un an si sapte luni s-a )otarat trimiterea acestuia in >omania pentru a fi
(udecat pentru Etradare de patrie si in postura deEcriminal de razboi, de catre Triunalul
&oporului, dupa ce 71A si 1>77 au adresat o cerere procurorilor de la =urenerg pentru a afla
daca este necesara pre!enta lor acolo. >aspunsul a fost negativ. Budecarea maresalului a fost
impusa de sovietici si infaptuita cu largul concurs al autoritatilor lor de ocupatie din >omania.
*rgani!area procesului s-a facut in asa mod incat amestecul politicului este evident de
la prima vedere. @n completul de (udecata intrau persoane care nu aveau pregatirea adecvata3 =ita
$asile, repre!entant al &artidului "omunist era muncitor, &auna @on era muncitor si repre!entant al
&artidului 7ocial-6emocrat, 6umrava Bovita era plugar si repre!entantul Arontului &lugarilor
etc., acu!atorul pulic 6umitru 7aracu.care fusese la viata lui chelner si ne pregatea ceva de
mancareE cand activa la Triunalul &oporului, cum afirma insusi presedintele Triunalului
&oporului, Ale0andru $oitinovici. &resedintele triunalului era un oscur magistrat din ,oldova a
carui cariera anosta a fost inc)eiata de acest proces rasunator.
"u tot caracterul partinitor al desfasurarii procesului, urmarindu-se condamnarea cat
mai aspra a celor aflati pe anca acu!arii, completul de (udecata s-a va!ut nevoit sa recunoasca
asurditatea unor acu!atii. 'ste semnificativa constatarea ca Eacest acuzat nu si-a insusit ilicit
sau abuziv bunuri private sau publice din teritoriul in care s-a purtat razboiulE si ca tot el E nu a
realizat averi in mod ilicit, cu ocazia participarii la conducerea razboiului, ori profitand de
legiuirile si masurile luateE, o recunoastere a onestitatii si corectitudinii principalului acu!at.
&rincipial, intregul proces s-a de!voltat dintr-o culpa gratuit imputata, in primnul rand
acu!atilor, in mod direct, si apoi intregului popor roman, indirect3 alianta cu cel de-al treilea >eic).
Acu!atorii n-au inevoit sa sugere!e o alta solutie, o alternativa la impasul >omaniei din toamna
anului 1#4.. Actul de acu!are cuprindea3Etradarea a fost pregatita de cercurile reactionare
romanesti inca din 1930 care se foloseau de diverse mijloace !enofobie, sovinism, antisemitism,
iar in politica e!terna sabotarea politicii de pace, intretinerea si atatarea adversitatii contra
tuturor popoarelor iubitoare de pace si libertate in frunte cu ".#.$.$.E
@on Antonescu si cei care l-au spri(init in politica sa, s-au E facut vinovati de dezastrul
tarii si crime de razboi prin aceea ca au tradat interesele poporului roman punand tara in slujba
dusmanului fascist si hitleristE. ,aresalul este invinuit de alianta cu na!istii ignorand dorinta de
pace a >usiei sovietice, fiind invinuit de a fi pregatit >omania de ra!oi inpotriva acesteia inca din
primele !ile ale guvernarii sale. Acu!atia este deri!orie fiind un fapt dovedit ca >usia sovietica,
anga(andu-se in pactul >ientrop-,olotov, a avut un rol esential, nu doar in declansarea celui de-
al doilea ra!oi mondial ci si in e0tinderea lui. 1n rol cel putin egal cu cel al Germaniei na!iste.
@n legatura cu invinuirea de alianta cu na!istii @on Antonescu declara la interogatoriul
din C mai 1#4C3E eu am gasit aceste lucruri9aderarea si spri(inul Germaniei% ca fapte indeplinite,
precum si aderarea la &actul 'ripartit. (u aveam nici o alta iesire. #omania era total izolata. )a
toti ministrii straini la care m-am adresat, toti mi-au refuzat orice sprijin. &e baza ca nu pot sa
acorde, in circumstantele internationale de atunci, nici un sprijin #omanieiE
Aaptul ca >omania se gasea intr-o situatie de cri!a ca urmare a pactului de neagresiune
>ientrop-,olotov si a cedarilor teritoriale, neavand un spri(in international se poate oserva in
urma intalnirii din +- noiemrie 1#4. dintre Antonescu si >ientrop care l-a intampinat cu
urmatoarele cuvinte3E pentru ca #omania sa poata gasi drumul spre noi, a trebuit sa ocupam
&arisulE
"olateral, maresalului @ s-a imputat faptul ca ar fi fost in cunostinta de cau!a cu
pregatirile de ra!oi ale Germaniei inpotriva >usiei sovietice, in general, si cu planurile operatiunii
?ararossa in special, inca de la prima sa vi!ita la ?erlin, procedand in consecinta la reorgani!area
si intarirea armatei romane. @n realitate, in primele luni ale guvernarii sale, maresalul doar a intuit
ca un conflict militar intre Germania si >usia era pur si simplu inevitail. ,aresalul vedea in cel
de-al treilea >eic) scutul de nade(de inpotriva e0pansiunii sovietice, vedea in >eic) un spri(in sau
mediator pentru populatia romaneasca din Ardealul de =ord care era asuprita de ocupantii unguri
9masacrele locuitorilor romani din localitatile @p si Tra!nea:
@n actul de acu!are se arata ca tara a fost condusa la de!astru, Germania urmarind prin
guvernarea Antonescu E sa transforme #omania in colonie germana, dupa dorintele
imperialistilor romani, invitarea armatelor hitleriste sa intre pe teritoriul tarii * 1+ oct 19,0 % nu
pentru dotarea si instruirea armatei romaneE ci pentru a ocupa tara. La interogatorii maresalul
neaga aceste acu!atii3Econventia a fost tratata de $tatul -ajor pe baza principiilor puse de mine
si avea o misiune limitata in timp, nu avea dreptul sa ocupe nici posturi economice, nici posturi
strategiceE
Alte acu!atii au fost si cele cu privire la modul de purtare a ra!oiului, la natura
ocupatiei militare romanesti in teritoriile cucerite si la regimul acordat pri!onierilor de ra!oi
sovietici3E de!astrul cau!at de acest ra!oi neunesc este incalculailF (efuirea, cotropirea si
e0terminarea popultiei din teritoriile ocupate si trimiterea la moarte sigura, intr-un ra!oi de (af, a
sute de mii de tineri romaniF ra!oiul prin surprindere contra 1>77 ceea ce repre!enta, incalcarea
drepturilor internationale impotriva Emarii vecineE, 1>77 care dorea o colaorare pasnica cu
poporul romanE. =u tot ceea ce @ s-a imputat maresalului se a!ea!a in totalitate pe fapte
verificaile, nu se proea!a documentar, oservandu-se tonul patetic al acu!atiilor.
6iferite aspecte de politica interna au fost rastalmacite pe parcursul rec)i!itoriilor,
falsificandu-se de fiecare data fondul prolemei si priectandu-se in prim-planul atentiei intamplari
marginale, lipsite de orice semnificatie in speta (uridica data.
7pre e0emplu in actul de acu!are se dau diferite interpretari privitoare la informatiile
e0istente in stenogramele "onsiliului de ,inistri. @n loc de Edupa ce satisfac nevoile noastre
economice, din ce ramane dau pana la ma!imum nemtilorE fiind inlocuit cuEdau pana la
ma!imum nemtilorE.
@ s-a imputat faptul ca economia romaneasca a fost aservita celei germane prin
Gaservirea bogatiilor romanesti, folosirea petrolului romanesc, cerealelor, munca de sclavi a
bratelor romanesti, stapanirea totala a industriei si comertului romanesc, toate fiind puse la
dispozitie de guvernul lui .ntonescuE.
>aspunsul lui Antonescu a fost ca >omania se afla la discretia Germaniei, noi nu putem
importa nimic de nicaieri mai ales ca industria noastra metalurgica si siderurgica era a!ata pe
import 9importam cocs, minereuri si minerale din Germania:
'ste adevarat ca >omania ac)i!itiona armament german in sc)imul aprovi!ionarii cu
petrol la preturi mult mai mici3E germanii cautau sa ne pacaleasca, asta e, sa dam si sa nu ne dea
nimic, sau sa nu ne dea lucruri de valoare. .sta pateste intotdeauna un nenorocit de stat mic
care are raporturi cu statele mariE.
@ntre altele @ s-a imputat maresalului persecutarea sectiei din >omania a "ominternului.
"onform istoricului Alorin "onstantiniu intre 1#4.-1#44 au fost anc)etate, arestate, condamnate
sau arestate su acu!area de activitate politica 1.8CC si s-au pronuntat -1- condamnari la moarte,
doar /+ sentinte e0ecutate, fiind e0ecutati Ecomunisti care actionau ca agenti "#$$, savarsind
acte de sabotaj si spionajE
1
.
@ s-a imputat maresalului vina de a-@ fi persecutat pe evrei. @n legatura cu pogromul de
la @asi in care au murit 1..... de oameni, maresalul declara3E cand s-a intamplat masacrul de la
/asi, eram pe front, in sudul -oldovei, am plecat imediat la /asi. /asul era atunci in zona
militara germana unde am vorbit cu generalul german0 armata romana era la /asi insa sub
conducere germana, dupa cum erau si divizii germane in sectoarele romanestiE.
'ste lucru stiut ca evreii s-au purtat neloaial fata de autoritatile si armata romana cu
prile(ul cedarii ?asaraiei si ?ucovinei de =ord si persecutiile pe care l-au indurat ulterior au
pornit din resentimente imposiil de reprimat in conditiile de atunci. 6ar este adevarat ca evreii din
>omania nu au traversat tragedia evreilor polone!i sau germani. Antonescu a refu!at Esolutia
finalaE a e0terminarii evreilor3 Egermanii mi-au cerut ca pe evreii din -oldova sa-/ punem in
ghetouri. 1eea ce am refuzat. . fost cerut chiar sa-/ dau 2ermaniei si cererea asta a fost
repetata, in timp de , ani, de mai multe ori, chiar in timpul razboiuluiE. =umarul evreilor morti
este controversat. 7e pare ca apro0imativ + sute de mii de evrei, cei mai multi din ?asaraia,
?ucovina si Transnistria au pierit ca urmare a actiunilor autoritatilor romane sau sau ale trupelor
romano-germane
+
.
1
+
Antonescu a declarat ca a fost nevoit sa deporte!e locuitori din !ona frontului Edin
considerente pur militareE.
,aresalul este invinuit de a fi ordonat represaliile de la *dessa si de faptul ca armatele
romanesti au a(uns pana la 7talingrad. Antonescu declara caE nici chiar ce s-a intamplat la
3dessa n-am stiut pana n-a aprut brosura de la $toc4holm cand a venit generalul &antazi si mi-a
aratat-oE, iar in alt conte0t maresalul spunand Etoata populatia 3dessei a luptat contra armatei
romanesti, contra legilor internationale0 din cauza asta luptele de la 3dessa au durat doua
luni.
@n legatura cu penetrarea armatelor romane pana la 7talingarad pe teritoriul Emamei
#usiiE maresalul e0plica3 Ecand o tara se angajaeaza intr-un razboi, armata acestei tari trebuie
sa mearga pana in fundul pamantului pentru ca sa distruga fortele inamice, sa castige razboiul.
5ste un principiu capital de conducere strategica a operatiunilor militare care s-a aplicat de la
romani si pana astaziE
Antonescu va fi e0ecutat si trupul neinsufletit ii va fi incinerat..
&rin acest proces s-a urmarit indepartarea lui Antonescu cat si condamnarea
conducatorilor &=H si al &=L care erau considerati ca fiind principalii sustinatori ai regimului lui
Antonescu. Astfel procesul a implicat o larga actiune de condamnare a clasei politice in vederea
crearii unei situatii prielnice cuceririi puterii depline de catre comunisti. @mpreuna cu Antonescu au
mai fost e0ecuati3 ,i)ai Antonescu, G)e. Ale0ianu, G.I. $asiliu.
Bajenaru Andreea
Clasa a XI-a S