Teatrul contemporan este prin definitie o intreprindere

dificila. Dialog cu Laurent MUHLEISEN

Autor: Eugenia Anca ROTESU
Discutia purtata cu domnul Laurent Muhleisen, traducator si director artistic al Maison
Antoine Vitez, a avut loc la Paris cu ocazia celei de-a treia editii a Salonului de teatru si carte
de teatru. Acesta este nu doar o reuniune de expozanti, ci mai ales un loc de intilniri, de
schimuri si descoperiri deschise pulicului!, dupa cum a"irma directoarea artistica a #oire
Saint-$ermain, institutia or%anizatoare. &ntr-adevar, evenimentul, care a avut loc in perioada
'(-') iunie si a reunit circa ** de participanti, institutii teatrale si edituri, isi propune
pro%ramatic o deschidere lar%a catre creatia internationala, precum si sa o"ere pulicului
ocazia de a descoperi "orme noi ale scriiturii teatrale, ca si noile talente ce vor crea teatrul de
miine. Presedintele de onoare al actualei editii a "ost dramatur%ul american &srael +oro,itz,
secondat de o mica echipa de oameni de teatru din -e, .or/, reprezentind principalele
pro"esii in domeniu 0 producator, director artistic, editor, dramatur% si re%izor.
1ste interesant si ine de stiut ca rolul presedintelui de onoare nu s-a limitat doar la a rosti
cuvintul de deschidere. Dimpotriva, a "ost vora despre o prezenta activa, intrucit domnia sa,
alaturi de ceilalti invitati americani, a condus sau a luat parte la discutii despre sistemul teatral
ne,-2or/ez, despre invatamintul de teatru din Statele 3nite, ca si despre destinul pieselor
scurte in peisa4ul teatral contemporan. De altminteri, su e%ida Salonului, au "ost or%anizate
dezateri, lecturi, avanpremiere, intilniri cu pulicul, ateliere, mici spectacole, prezentari
scenice, demonstratii peda%o%ice ale scolilor de teatru, conversatii nocturne in ca"eneaua
literara. #oire Saint-$ermain este o institutie care or%anizeaza anual, in luna iunie, o serie de
tir%uri si saloane, printre care unele de poezie, ilio"ilie, ceramica, anticariat.
Domnule Laurent Muhleisen, ne intilnim la Paris, cu ocazia celei de-a &&&-a editii a Salonului
de teatru si de carte de teatru. Maison Antoine Vitez este prezenta cu un stand care aduce
noutati in domeniul dramatur%iei contemporane internationale. Am citi in "luturasul de
prezentare ca aceasta institutie s-a constituit ca un 5entru &nternational pentru traduceri
teatrale in urma cu zece ani, la Montpellier, pe lin%a 6h7atre des 6reize Vents, din dorinta
citorva traducatori. Mai a"lu de aici ca se or%anizeaza comitete literare in care se reunesc
traducatori, dramatur%i, re%izori si actori de aceeasi lima in incercarea de a da o dimensiune
scenica actului de a traduce, pe de o parte, dar si de a-l scoate din izolarea sa pe traducator si
de a-i promova drepturile morale si 4uridice, pe de alta parte. V-as ru%a sa ne dati mai multe
detalii despre Maison Antoine Vitez si despre preocuparile dumneavoastra in calitate de
director artistic al acesteia.
&ntr-adevar, Maison Antoine Vitez este 5entrul &nternatioal pentru traduceri in domeniul
teatrului. 1ste o structura asociativa, o asociatie pentru traducatori de teatru, care s-au reunit
in acest cadru. Actualmente, asociatia numara peste o suta de traducatori din treizeci de limi.
Primim o suventie de la Ministerul 5ulturii "rancez, pentru a cauta, a traduce si a di"uza
piese de teatru straine in #ranta. 8olul nostru este sa a4utam traducatorii care ne "ac propuneri
re"eritoare la textele pe care vor sa le traduca si apoi sa di"uzam e"ectiv aceste traduceri, "ie
su "orma de manuscrise pe care le trimitem teatrelor, "ie su "orma de carti pe care le
pulicam in parteneriat cu alte edituri. Actualmente, avem un repertoriu de 9:;-9(; de piese
straine traduse in "ranceza. Dintre acestea, 9;-<;= sint pulicate, iar restul de (;-*; de
procente se a"la su "orma de manuscris. Pentru a pune in valoare acest "ond, ne asociem unor
"estivaluri, centre de dramatur%ie sau alte institutii teatrale. &n calitatea mea de director artistic
la Maison Antoine Vitez, ma ocup sa anim viata artistica, sa or%anizez lecturi, sa particip la
colocvii, sa voresc despre traduceri in contexul culturii "ranceze, dar si in cel al tarilor de
provenienta.
- 3n re%izor ezita intotdeauna putin inainte sa monteze un text nou
1vident, ma intereseaza, in mod special, o discutie despre prezenta noii dramatur%ii romanesti
in lima "ranceza. 6otusi, inainte de a ataca "rontal suiectul, as mai avea o intreare, poate
chiar una pre%atitoare. Am "ost surprinsa sa constat modul in care sint prezentate textele noi.
Pe de o parte, n-am vazut nici o lansare de carte traditionala, cu editorul care spune citeva
cuvinte despre volum si apoi il invita pe autor sa voreasca la rindul sau si, mai ales, sa dea
auto%ra"e. &n schim, am descoperit o multitudine de alte "ormule, "iecare cu denumirea sa,
care incearca sa nuanteze cit mai ine tipul de promovare ales.
Ast"el, poti asista la lecturi scenice sau chiar muzicale >e si un pian adus aici?, unele conduse
de autori asistati de un re%izor sau direct de un re%izor, ori la puneri in 4oc, care pot "i pulice
sau nu, si, de asemenea, la puneri in spatiu ori puneri in voce. 1 impresionant sa vezi cite
solutii s-au %asit pentru a scoate cit mai ine in evidenta valoarea unui text, cu atit mai mult
cu cit timpul avut la dispozitie e de la un s"ert de ora la maximum treizeci de minute. Sintem
acum imediat dupa lectura unei piese indite a lui #arice Mel@uiot, 6rente trois derniers
soupirs, lectura "acuta chiar de dramatur%. &ntrucit il cunosc putin pe #arice Mel@uiot, imi
permit sa spun ca este unul dintre tinerii dramatur%i care incep sa se a"irme. As dori sa va
intre daca aceasta maniera de a promova un text dramatic a4uta realmente la di"uzarea operei
si "ace cunoscut numele autorului.
&n economia teatrala din #ranta si de pretutindeni sint multe di"icultati materiale si "inanciare.
3n re%izor ezita intotdeauna putin inainte sa monteze un text nou pe care-l citeste. De multe
ori, autorii sau editorii sau a%entii or%anizeaza lecturi pentru a "ace cunoscuta o piesa, si asta
pentru ca re%izorii nu au intotdeauna timp sau nu a4un% la manuscrise. 5u aceasta ocazie, cei
prezenti, re%izori sau actori, pot sa-si dea seama de teatralitatea unui text. 5azul lui #arice
Mel@uiot este putin particular, pentru ca el, asa cum ine stiti, este un autor intr-o rezidenta
o"erita de un teatru, respectiv La 5om7die du 8eims. Prin urmare, el poate ene"icia de un
intre% aparat teatral spre a-si "ace auzite si chiar 4ucate textele.
&eri, a avut loc o dezatere pe aceasta tema, or%anizata de teatrul din 8eims, in care
dramatur%ul #arice Mel@uiot, impreuna cu re%izorul 1mmanuel Demarc2-Mota, au vorit
despre proiectele pe care le dezvolta impreuna, despre pulicul carora li se adreseaza si despre
mi4loacele artistice care li se par lor cele mai potrivite pentru a "ace un teatru contemporan
viu, cu priza la pulic. 8evenind, lectura, in variile sale "orme, este un mi4loc un pentru a
promova un text, dar nu este sin%urul. 6reuie "acut in asa "el incit, la un moment dat, textul
sa a4un%a pe scena, sa-i "aca pe re%izori sa-si asume riscul unei productii, ceea ce, din "ericire,
se intimpla uneori in #ranta.
Ati procedat intocmai si in ceea ce priveste dramatur%ia contemporana romaneasca. &mi aduc
aminte de deutul Savianei Stanescu in "ranceza, care a avut loc tot prin intermediul unui
spectacol-lectura pe care Maison Antoine Vitez l-a or%anizat cu citiva ani in urma. Desi%ur,
atunci nu citea Saviana, ci actorii "rancezi cu care colaorati. Dupa aceea, am avut ocazia sa
asist in decemrie trecut la doua seri de lecturi, intitulate su%estiv 5hipuri noi ale dramatur%iei
contemporane romanesti, pe care le-ati or%anizat impreuna cu 6h7atre de la 5it7 &nternational
si Le Aeune 6h7atre -ational. &mi amintesc ca spuneati atunci ca, desi intrarea 8omaniei in
3niunea 1uropeana este intirziata ne4usti"icat de comisiile de la Bruxelles, tara este in plina
trans"ormare, iar din punct de vedere teatral au aparut si s-au dezvoltat noi "orme ale scrisului
pentru teatru, precum si "orme inovatoare de spectacol, care "avorizeaza o %indire noua
re"eritor la rolul teatrului in societate.
Mai "aceati atunci consideratii despre conditia dramatur%ilor a"irmati inainte de CD)D,
suliniind "aptul ca ei au acum sansa de a-si %asi adevaratul loc in calitate de martori ai unei
lumi in care coliziunea dintre iluzie si realitate este "rontala, chiar violenta. 6in ine minte
toate acestea, pentru ca erau extrem de "latante, mai ales in contextul de atunci. V-as ru%a sa
voriti despre momentul si "elul in care ati descoperit dramatur%ia noua din 8omania.
Am "acut aceasta descoperire prin intermediul unui pro%ram "ranco-roman, numit #ace-E-
"ace, pentru care lucra o traducatoare romana, Paula Bentz #auci, asociata cu Maison Antoine
Vitez si care traieste in #ranta de mult timp. 1a mi-a propus sa o insotesc in 8omania, la
#estivalul -atioal de 6eatru &.L. 5ara%iale! din Bucuresti. Asta se intimpla in urma cu trei
ani. Am mers si atunci am intrat pentru prima data in contact cu autori, cu unii re%izori, cu
4urnalisti, cu cei de la 3-&618 si cu %rupul dramAcum, de asemenea. Discutind cu ei si
spunindu-le ce ma intereseaza, am avut acces la multe texte romanesti, dintre care unele erau
de4a traduse in "ranceza, altele erau in en%leza sau in %ermana si ast"el am putut sa le citesc.
Asta mi-a permis sa-mi "ac o idee despre ce inseamna dramatur%ia noua romaneasca in
ansamlul ei, nu numai cea din ultimii ani. Dramatur%ia contemporana romaneasca a "ost
uitata peste tot in lume, iar dupa Mazilu am descoperit multi alti autori interesanti, de la
Dumitru Solomon, &osi" -a%hiu, Dumitru 8adu Popescu la Vlad Fo%ra"i, Saviana Stanescu,
$ianina 5arunariu, 5ristian Auncu, Ste"an Peca. 5u a4utorul Ministerului 5ulturii, am reusit
sa "acem o antolo%ie, sa traducem si sa pulicam cinci piese de teatru romanesc contemporan
si sa or%anizam un ciclu de lecturi pentru a le "ace cunoscute. Dar despre acest moment stiti
"oarte ineG este cel pe care l-ati evocat mai adineauri. Antolo%ia despre care voresc este
"ormata din trei volume si cuprinde piesele Dio%ene, ciinele de Dumitru Solomon, Hee/-end
de &osi" -a%hiu, Iedip la Delphi de Vlad Fo%ra"i, Istinato de 5ristian Auncu si 3.#. de Ste"an
Peca. Acum, continuam aceasta experienta si se a"la in curs de traducere piesa Stop the 6empo
a $ianinei 5arunariu, un text senzational ca scriitura, ca ritm si cu o idee asolut in%enioasa.
- 1xista o pre4udecata, ca teatrul contemporan se "ace pentru o elita, ceea ce in realitate e "als
Sinteti, de asemenea, un un cunoscator al vietii teatrale romanesti. Ati "ost si anul trecut la
Bucuresti, la acelasi #estival -ational. 5e parere aveti despre spectacolele pe care le-ati vazut,
despre montari si despre re%izorii romaniJ
Sincer, mi se pare ca in 8omania situatia este similara cu ceea ce se intimpla peste tot in lume.
Montarile sint "oarte diverse. Sint re%izori care urmeaza o cale "oarte clasica si altii "oarte
inovatori. Am vazut spectacole extrem de conventionale, dar si multe spectacole speciale, in
care se vede personalitatea puternica a re%izorului. 1ste, spre exemplu, cazul spectacolelor lui
Mihai Maniutiu sau ale "oarte tinerilor 8adu Apostol si, mai ales, 8adu A"rim. Am descoperit
teatrul lui 8adu A"rim in 8omania si mi se pare extrem de ori%inal, o personalitate "oarte
puternica si cu "oarte multa inventivitate. 5a situatie %enerala, mi se pare ca multi dintre
tinerii re%izori treuie sa se lupte "oarte tare pentru a se impune. Din "ericire, acum %asesc din
ce in ce mai multe structuri pentru a se exprima. Am impresia ca le%atura intre institutia
teatrala si tinerii autori de spectacole nu este chiar ideala si ca mai este mult de lucru in acest
sens.
Vorind despre spectacole, nu pot sa nu remarc ca dramatur%ia contemporana "ranceza este
prea putin cunoscuta si 4ucata in 8omania. 5u citiva ani in urma, in deceniul trecut, a existat
un moment in care s-a "acut simtita o prezenta mai puternica pe scenele noastre a pieselor
"ranceze. S-au 4ucat atunci mult Bernard-Marie KoltLs si .asmina 8eza. De altminteri, ea este
si sin%ura care continua sa "ie 4ucata. Stiu ca sinteti la curent cu aceasta stare de "apt si v-as
intrea care sint dramatur%ii "rancezi pe care ati dori sa-i "aceti cunoscuti pulicului romanJ
Dupa KoltLs au aparut noi autori care scriu ine si "oarte ine. #ranta are structuri de spri4in
care permit autorilor sa scrie, si asta "ace ca ei sa "ie destul de numerosi si sa poata crea in
conditii destul de une, chiar daca nu sint intotdeauna 4ucati, montati. Iriunde in lume e
destul de di"icil sa "ii montat. Prin de"initie, teatrul contemporan este o intreprindere di"icila,
pentru ca este la concurenta cu teatrul clasic, la concurenta cu cinemato%ra"ul, cu televiziunea.
5u toate acestea, sint autori care s-au impus si care cred ca ar stirni interesul. Ma %indesc la
dramatur%i precum Aean-Luc La%arce, Philippe Mi%nianat, 87mi de Vos si altii. Sint scriituri
"oarte di"erite si "oarte puternice, iar tematicile sint universale. 5red ca exista astazi, in
repertoriul contemporan "rancez, de lima "ranceza, o paleta lar%a de scriituri di"erite, de teme
variate. Ma mai %indesc la autori precum David Lescot sau #arice Mel@uiot, care ar merita
sa "ie tradusi si cunoscuti pentru ori%inalitatea scriiturii. De aceea incura4am si traducerile din
"ranceza in alte limi.
Pentru o ultima intreare, as dori sa revenim o clipa la Salonul in aer lier de teatru si carte de
teatru de aici, din Place Saint Sulpice. Pro%ramul cuprinde numeroase mani"estari destinate
unui pulic extrem de specializat. Ma %indesc, in primul rind, la acest -e, .or/ #ever, su
care sint reunite o serie de dezateri despre scena ne,-2or/eza in si o"" Broad,a2 sau despre
invatamintul teatral din S3A, conduse de presedintele de onoare al Salonului, dramatur%ul
american &srael +oro,itz. Mai sint si discutiile despre teatrul contemporan intre dorinte si
realitate, despre textele noi de teatru pentru copii pornind de la povestile clasice, unde am avut
placuta surpriza sa a"lu ca 87mi De Vos este autorul unui ast"el de text, LMemplo27 du mois.
-u mai voresc despre demonstratiile peda%o%ice prezentate de scolile de teatru "ranceze sau
atelierele de practica teatrala. Si exemplele pot continua... &n po"ida acestui pro%ram pentru
specialisti, salonul este or%anizat in timpul verii, cind sint "oarte multi turisti si intr-un loc
care este trecut pe harta oli%atorie a celor de vizitat la Paris. #inalmente, este aceasta o
tactica pentru a promova teatrul "rancez in strainatate sau, totusi, Salonul ramine,
esentialmente, un prile4 de intilnire pentru oamenii de teatru "ranceziJ
Si una, si alta. #aptul ca sintem in centrul Parisului, lin%a Saint-$ermain, in-tr-un loc turistic,
"oarte "rumos, atra%e multi oameni. Lucrurile se petrec nu numai aici, in Piata Saint Sulpice,
unde sint instalate o scena mare si una ceva mai mica, ci si pe strazile adiacente, in cripta
isericii Saint Sulpice sau in sala de "estivitati. 3n alt loc este Parvis, care tine tot de iserica
Saint Sulpice. &ntr-un "el, este ca la #estivalul de la Avi%non, din luna iulie. Actori,
dramatur%i, re%izori, editori, toti vin aici, se intilnesc, a"la ultimele noutati, ca in orice tir%, de
altminteri. Am constatat insa ca cei care asista la lecturile care se or%anizeaza in cadrul
tir%ului sint persoane "oarte diverse. &n pulic pot "i intilniti si turisti, si oameni din zona, si
curiosi a"lati in trecere. &i atra%e "aptul ca e "rumos, e %ratuit, e in strada, cineva le o"era un
spectacol si vin sa-l asculte. &au ast"el contact cu scriitura contemporana si uneori sint
surprinsi sa-si dea seama cit de accesiila le este.
1xista pre4udecata ca teatrul contemporan se "ace pentru o elita, ceea ce e "als in realitate.
Dramatur%ii scriu pentru pulic, iar pulicul, cand e aici, apreciaza realmente ceea ce i se
o"era.