O via n slujba muzicii romneti

Tiberiu Brediceanu s-a nscut la 2 aprilie 1877 la Lugoj.

A fost un compozitor i folclorist romn, fratele lui Caius Breiceanu, fiul lui
Coriolan Breiceanu i tatl lui !i"ai Breiceanu.
A stuiat muzica la liceul in Blaj, s-a licen iat #n rept la Cluj.
A participat la #nfiin area $eatrului %a ional , Conser&atorului i 'perei (omne
in Cluj )al crei irector a fost*. +n politic a fost mem,ru al -artiului %a ional-
rnesc i eputat #ntre 1.1. - 1.2/.
A fost i mem,ru coresponent al Acaemiei (omne, pre einte al
Conser&atorului 0Astra0 in Bra o& , irector al Bncii 0Al,ina0, sucursala Bra o&.
1olclorist pasionat, a cules peste 2./// e meloii populare, #n special ,n ene i
maramure ene .
' serie e istinc ii i-au recompensat acti&itatea2 -remiul %a ional pentru muzic
)1.27*, titlurile e !aestru 3merit al Artei )1.42* i Artist al poporului )1.47*.
Creaia sa eicat scenei a fost gnit pentru teatrul e amatori, fiin conceput
astfel #nct s fie accesi,il in punct e &eere te"nic i s pun #n e&ien un lim,aj
preominant folcloric. 5implitatea i coloristica ,ogat a unor lucrri, precum2 La
eztoare )1./8* i +n&ierea )1.67* i-au atras compozitorului simpatia pu,licului.
8tilizarea permanent a citatelor folclorice, armonizarea tonal clasic, tenacitatea
#n &alorificarea muzicii populare sunt prezente i #n muzica simfonic, e camer i
&ocal.
+ntre anii 1.27 i 1.6/, $i,eriu Breiceanu a cola,orat ca folclorist cu Ar"i&a
1onogramic a !inisterului Artelor in Bucure ti, acti&n intens #n omeniul culegerii
e folclor )peste 2 /// e meloii* #n ar i peste "otare.
1
Opera-Compoziii muzicale
MUZIC DE E!"U#
-oemul muzical etnografic2 $ransilvania% &anatul% Cri ana i
Maramure ul n 'ort% joc i cntec( )1./4*
$)a eztoare( )1./8*
$*nvierea( -pantomim #n patru ta,louri e Lucian Blaga, up ,alaa
popular 9oic"i a )1.67*
$+eara mare( - scene lirice #n trei acte, li,retul e $i,eriu Breiceanu
)1.2:*
MUZIC +IM,O-IC#
."n/unica . - &als pentru orc"estr e salon )18.:*
.01 /ansuri romne ti. )1./4*
MUZIC DE C!ME"#
$!r/eleana( )18.:*
$2iorele( - &als pentru pian )18.7*
$Doin i joc 'entru 3laut i 'ian( )1./8*
$4relu/iul i 5ora n re bemol major( - pentru pian )1.14*
$6ocuri 'o'ulare romne ti 'entru 'ian( - Caietele ; -9;;;
MUZIC CO"!)#
.+7a /us cucul. - cor pentru &oci egale, pe &ersuri populare
MUZIC 2OC!)#
$Colin/e culese i ntocmite 'entru voce i 'ian sau 'iano solo( )1.2:*
$ ase /oine i cntece romne ti( 7 pentru c&artet &ocal i pian )1.46*
$Miori a( - ase teme ale ,alaei pentru c&artet &ocal i pian )1.44*
MUZICO)O8IE 9I ,O)C)O"#
2
$Melo/ii 'o'ulare romne ti /in Maramure (
$Melo/ii 'o'ulare romne ti /in &anat.
. 4oemul core:ra3ic .
.Doine i cntece romne ti 'e teme 'o'orale .
.Muzica i com'ozitorii romni ai ransilvaniei .
!ctivitatea 3olcloristic a lui iberiu &re/iceanu;
6
' iee e<act espre importan=a acti&it=ii folcloristice a lui $i,eriu Breiceanu >i
espre locul pe care munca sa e culegtor >i cercettor al cntecului popular #l ocup
#n procesul e sintez intre popular >i cult,aflat la ,aza >colii na=ionale e
compozi=ie,nu se poate c>tiga limitn o,ser&a=ia oar la cultura muzical.
5e n>tea spre sfr>itul secolului al ?;?-lea >i #nceputul secolului al ??-lea o nou
concep=ie espre cultur,#n care toate manifestrile spirituale erau pri&ite ca o unitate
organic,influen=ate e realit=ile na=ionale >i e popor,influen=nu-se la rnul lor
reciproc >i #ntinznu->i rcinile #n acela>i sol in care se "rnesc soliar.
+ntr-o pagin a ziarului @ArapelulB in Lugoj,pu,licistul 9aleriu Branisce,care e>i
#ncle>tat #ntr-un meiu #ngust e pro&incie a&ea o larg informa=ie atorit creia era #n
contact cu multe alte pro,leme #n afara celor ,n=ene,formula astfel,#n iscu=ia sa
asupra teatrului romnesc,crezul epocii sale espre fonul artei na=ionale2 @Artele
noastre,ca arte na=ionale,nu au s se ez&olte in imitarea artelor strine,ci in tezaurul
nostru na=ional >i ct se poate e ferit e influen=e strine.
'rice element strin, introus #n &ia=a sufleteasc a poporului-ac acel element nu
a parcurs procesul firesc al asimilrii spontane-e un element estructi& >i enatureaz
geniul na=ional al arteiB.
'pinia aceasta era,esigur >i a lui $i,eriu Breiceanu,care up cte&a zile #>i
pu,lica #n aceea>i ru,ric aBArapeluluiB amintirile espre %icolae ;ancu-%ica,&estitul
lutar ,n=ean.
La sfr>itul secolului trecut #ns erau a>a e pu=ine ocumentele scrise sau,#n orice
caz,erau a>a e pu=in cunoscute ocumentele scrise asupra muzicii romne>ti
&ec"i,#nct,fr a apela la memoria ,trnilor lutari,strns lega=i e &ia=a
poporului,riscam s pierem o ,un parte a cntecelor e altat.
Ae altfel,o concep=ie >tiin=ific espre folclor era cel mult #n curs e ela,orare
>i,apoi,culegerea cntecului popular se fcea e cele mai multe ori #ntr-o atmosfer
nefa&ora,il,ac nu c"iar ostil,#n coni=ii grele,fr &reun sprijin material in partea
institu=iilor e cultur.
3ste meritul lui $i,eriu Breiceanu e a fi a&ut curiozitatea s ep>easc
informa=iile furnizate e %ica,care nu puteau s #nlocuiasc #n niciun fel cunoa>terea
irect a muzicii populare,#n conte<tul meiului rural >i s caute a nota muzica popular
legat e iferitele momente mai importante ale &ie=ii ste>ti.
%u-l mai intereseaz oar fragmentul meloic,orict ar fi el e #nc"egat in punct
e &eere estetic,ci ce&a mai mult2unitatea e e<presie artistic a &ie=ii satelor
romne>ti,care #i acti&eaz sensi,ilitatea.
Astfel ajunge s stuieze,pe lng muzica =rneasc,o,iceiurile rurale,s cutreiere
satele ,n=ene >i arelene pentru a asista la iferitele lor manifestri ocazionale sau
perioice2nun=i,petreceri,reuniuni familiale,,otezuri,cumetrii, >eztori >i clci.
Cuno>tin=ele ling&istice >i fonetice,#nso=ite e arul o,ser&a=iei precise #mprumut
culegerilor lui o not e seriozitate care le eta>eaz e noianul colec=iilor similare
contemporane.
+nzestrat cu auz ,un,el esprine in tot ce i se cnt acel proces e permanent
e&enire >i transformare care constituie trstura specific artei populare.
+ncepe treptat s->i ea seama c su, aparen=a e fi<itate a anumitor forme >i
elemente e<presi&e ac=ioneaz complicate sisteme #n mi>care,#n continu e&olu=ie-
opinie pe care o opune celei e<primate tot atunci e Bela BartoC,up care,cu e<cep=ia
!aramure>ului,nicio regiune romneasc n-a mai creeat e secole meloii noi.
+n afar e meloia propriu-zis >i fi<at pe pentgram,felul interpretrii,e o
infinit &arietate e nuan=e,e<prim #ns>i &ia=a sufleteasc a =rnimii.
:
3liminn a&alan>a e etalii suprapuse moti&ului,,cu care prouc=iile ste>ti
asalteaz aten=ia culegtorilor, el urmre>te s surprin acea trainic circula=e a
furmosului ce &aloare peren prouselor artei populare.
Acti&iatea folcloristic #l uce la cte&a concluzii e natur >tiin=ific,pu,licate #n
stuiul DEistoire e la musiFue romaine en $ransGl&anieB,intre care cele mai
importante sunt2
1. Muzica 'o'ular romneasc este cunoscut >i apreciat #n $ransil&ania #nc
in al ?9;-lea secol,ceea ce #nseamn c ea s-a nscut mult #naintea acestei epoci >i,#n
consecin=,e<ist &ec"i trai=ii muzicale #n aceast pro&incie romneasc.
2. Muzica noastr rneasc%ca e altfel >i costumul popular,&ariaz e la o
regiune la alta.3a nu este aceea>i,e e<emplu,#n Banat,#n Euneoara sau #n !un=ii
Apuseni.Cu toate acestea,#ntocmai ca lim,a romn,muzica noastr poate fi #n=eleas e
locuitorul orcrei pro&incii sau regiuni. 8nitatea muzicii romne>ti este,a>aar,e&ient.
3. Muzica 'o'ular romnesc este e o e<traorinar ,og=ie >i o,ser&atorii ei
sunt frapa=i e a,unen=a creatoare a satului nostru,precum >i e comple<itatea
formelor,ritmurilor >i meloiilor acestei muzicii.
4. +n &irtutea calit=ilor ei,muzica popular romneasc se preteaz la prelucrri #n
toate genurile culte.
5. 3a a a&ut o #nrurire ecisi& asupra muzicii popoarelor &ecine,suferin ine&ita,il-
la rnul ei-i&erse #ntreptruneri.
+tu/iile sale 3olcloristice #nglo,eaz un &ast material,alctuit metoic, care au
fost culese >i notate e $i,eriu Breiceanu la sate #n clocot e &ia= al e&enimentelor
cotiiene ale comunit=ii,uneori inicnu-se &ariantele e la un informator la altul sau
e la o localitate la alta.
Colec=iile acestea #nsumeaz 'atru :ru'e 'rinci'ale#
a< 17/ meloii populare romne>ti in !aramure>,culese in #nsrcinarea Acaemiei
(omne e la Bucure>ti,#n 18 sate-lucrare i&izat pe >apte
capitole#(/oine%cntece%colin/e% cntece /e nunt%bocete%bala/e i
/ansuri(=0>0?<;
b< $@0? melo/ii 'o'ulare romneti /in &anat%culese n @1
comune()1.21-1.24*,lucrare premiat e 5ocietatea Compozitorilor (omni.
c< $0?A? melo/ii 'o'ulare romneti%culese /in toate 'rovinciile
rii((1891-1941).
/< B10C cilin/rii 3ono:ra3ici(,donai n 1949 Institutului e folclor
)azi al Acaemiei (epu,licii 5ocialiste (omnia*.
Acti&itatea e folclorist a lui $i,eriu Breiceanu nu s-a mrginit,fire>te,numai la
culegerea,la sistematizarea materialului muzical >i la tragerea anumitor concluzii
muzicale ci a us >i la cte&a generoase ac=iuni,ca participarea lui la crearea,in 1.27,a
primei Ar"i&e fonografice pe lng !inisterul Artelor >i Cultelor,une,alturi e
8eor:e &reazul >i e D;8;Diriac,$i,eriu Breiceanu a a&ut o #nsemnat contri,u=ie la
organizarea >i #nzestrarea ei.
Acesta nu este #ns un simplu amator e te<te >i e meloii,ci >i-a #nsu>it ialectul
muzical romnesc,pe care l-a transformat #ntr-un lim,aj propriu,tot att e actual >i azi
ca acum >aizeci sau >aptezeci e ani cn >i-a pu,licat primele prelucrri e meloii
,n=ene ce auceau #n slile e concert o un e nea>teptat prospe=ime.
4
+ntr-un articol intitulat(Muzica la noi( >i pu,licat #n ziarul $ribuna( e la
5i,iu #n 18.7,8uilelm 9orban scria urmtoarele2B
1iecare romn care se ocup cu muzic tre,uie s cunoasc mai #nti muzica lui
na=ional.C oar >i cei mai mari compozitori,&eetEoven%+cEubert%CEo'in e
e<emplu,au =esut multe cntece populare #n compozi=iile lor.Hi muzica noastr e
profun..cine #ntr-ae&r #n=elege pe clasici,e imposi,il s rmn rece fa= e
farmecul ei natural.
!uzica e o necesitate pentru om. 'amenii au cntat toteauna >i &or cnta >i e aici
#ncolo.Hi arta aceasta s o neglijm noi,popor talentat ce suntemIB
+n slile e concert in toate pro&inciile romne>ti,oina >i cntecul
nostru,interpretate e arti>tii e frunte ai =rii,#ncep s se afirme cu tot mai mult
"otrre,consacrn >i numele compozitorilor.
+ntre ele,acela al lui $i,eriu Breiceanu c>tig #n c=i&a ani o popularitate creia cele
>ase ecenii scurse #ntre timp n-au fcut ect s-i aauge o #nnoita actualitate.
Arta lui $i,eriu Breiceanu are,a>aar,o actualitate pe care pu=ini compozitori au
putut s o &erifice pe un parcurs e timp a>a #nelungat,#nc #n &ia= fiin.
Care este taina acestei prospe=imi,neatins e aripa &remii,secretul popularit=ii lui
$i,eriu Breiceanu,#n sensul cel mai no,il al cu&ntuluiI 1r a fi ne&oie e complicate
analize e con=inut >i e<presie muzical,nici e #n>irarea unor etalii e te"nic
componistic,rspunsul este la #nemna oricui cunoa>te crea=ia
!aestrului#caracterul ei s'eci3ic romnesc.
3l caut cu struin=,#m,unt=inu->i necurmat mijloacele te"nice >i concep=iile
espre art,prin lecturi i&erse >i e<erci=ii e armonie pe care le face la
Buapesta,Bratisla&a,9iena, (oma,paralel cu stuiile juriice.%u piere nimic in
caracterul e impro&iza=ie >i mi>care li,er ale meloiei populare.
5copul armonizrilor >i al prelucrrilor sale nu este acela e a #ntrerupe sau e a
#ncrca printr-o ornamenta=ie e in&en=ie personal,ci e a #l rea #n @auraB lui
natural,e<primn un con=inut e &ia= ,ogat >i comple<,e o mare i&ersitate.
Ain mul=imea >i &arietatea meloiilor e care este #nconjurat >i e care
ispune,Breiceanu proceeaz la alegerea acelora pe care le consier proprii
prelucrrii,&alorificrii artistice.
+n culti&area muzicii romne>ti,el socote>te acest act,prima,in cele cinci etape pe
care le parcurge,formulmu-le teoretic el #nsu>i astfel2
1.!le:erea melo/iilor 'o'ulare potri&it felului su propriu e a le folosi #n
iferitele forme ale compozi=iei.
2.+crierea 'e note a melo/iilor ct mai apropiat e realitate >i e ae&r.
3.4relucrerea 3olclorului muzical #n forma sa primorial,aic #n limitele
ate e #ns>i crea=ia muzical a poprului,c"iar e la acest prim prilej e
armonizare,=inn seama,prin acompaniament,e promo&area >i sus=inerea autenticei
e<presii romne>ti a temelor alese.
4.Dezvoltarea sau am'li3icarea 3irului melo/ic al unor teme
ajustnu-le, une a sim=it c este necesar,>i cu preluii,interluii sau finaluri compuse
#ntr-un aec&at ton >i spirit auto"ton romnesc.
+n aceast etap claseaz el >i prefacerea unor meloii e joc #n cntece aplicnu-le >i
te<te porti&ite, precum >i #nlocuirea te<telor unor oine >i cntece mai pu=in potri&ite cu
altele mai &aloroase in punct e &eere literar. 5.+n
sfr>it,unei a cincea etape apr=in lucrrile sale muzicale compuse #n sens >i spirit
romnesc cu totul inepenent e folclor.
7
$ot ce armonizeaz >i inclue #n ciclurile pe care le pu,lic #nseamn cte un pisc al
geniului muzical >i poetic al poporului nostru.
3l nu se mul=ume>te oar cu armonizarea >i prelucrarea unor reu>ite moti&e e
folclor sau cu imitarea meloiilor interesante.
-ro,lema pe care >i-o pune este urmtoarea2#n ce fel ar putea s cuprin #n oinele
>i #n cntecele tiprite #n eitur proprie,#ncepn cu 1./4,cele mai #nalte e<presii ale
unor stri suflete>ti >i meloii tipice,caracteristice pentru ialectul muzical al poporului
intr-o singur regiuneI
Aceast cutare a tipicului #l uce pe $i,eriu Breiceanu la escoperirea
amira,ilelor comentarii muzicale ale ,alaei pstore>ti BMioria(%la cntecele
e&enite e circula=ie moial $Cnt 'uiul cucului()1./7*, $+'une mn/r7
a/evrat()1./4*, $2ai%b/i%/ra:i ne7avem()1./4*,(&a:%Doamne%luna7
n nor;;;()18.:*,(u te /uci%ba/e%srace()1.11*,(+7a /us cucul /e '7
aici()1./.*,(Cucule cu 'ean sur()1.14*,(Mi b/i% co'il
'rost()1.2/*,(Eu 'e /eal% mn/ra 'e vale()1.2/*, $2oinicel cu 'rul
cre()1.26*,(rec zile cu no'ile()1.24*, BDra:u mi7i mn/ro /e
tine()1.2/* sau $,oaie ver/e%3oi /e nuc(,care reprezint >i in punct e &eere
poetic un mrgritar al artei noastre populare.
Acesta este autenticul Breiceanu care caut cu o logic se&er >i @maiB frumosul #n
prouc=ia popular,pn cn #l afl.
3l escoper temeiurile crea=iei sale muzicale #n trai=iile cele mai &aloroase ale
satelor romne>ti sau su, forma unor intona=ii apropiate e acestea.
(eela,orarea materialului folcloric o face prin ancirea con=inutului su ini=ial e &ia=
>i e<presie,ez&luinu-i prin topirea >i retopirea temelor primare cte&a in resursele
armonice.
5unt emne e re=inut sfaturile pe care $i,eriu Breiceanu le ,pri&itor la
armonizarea >i prelucrarea moti&elor populare,tinerilor compozitori.
-e noi,cei e azi, ne poate surprine faptul c acesta n-a insistat asupra caracterului
moal al cntecului romnesc,e>i compozi=iile sale se scal #n rezonan=a fluctua=iilor
e mouri,care se i&esc pe nea>teptate ca s ispar apoi iar #n am,ian=a nemoal.
5e pare c"iar,mai ales #n prima perioa,c e cte ori #ntlne>te structura moala,o
e&it >i #>i esfiin=eaz caracteristica,rezol&nu-o aesea #n spiritul ec"ili,rului
,inomului major-minor.
-roceeaz astfel pentru c prima =int pe care o urmre>te este e a furniza
concertelor romne>ti un repertoriu original,ori pu,licul lor un este a&ertizat #nc pentru
receptarea uni&ersului moal al folclorului.%u punerea unor concluzii moale #l
preocup,ci propagarea #n pturi in ce #n ce mai largi a meloiilor Dna=ionaleB,#ntr-un
&e>mnt armonic simplu >i eficient,pe msura gusturilor contemporanilor si,care s
#nlocuiasc treptat ceea ce e import artistic fr &aloare #n programul manifestrilor
muzicale ale epocii.
Aesigur, el nu poate s e&ite am,ian=a mourilor &ec"i,meloia e&olun aeseori #n
carul mi<t "ipomi<oliic-frigic sau a&n sugestii e mi<oliic >i oric sau,#n sfr>it,
cu ascensiuni meloice care ating mereu treapta a >asea liic >.a. ar prin #ntreaga
structur armonic folosit,$i,eriu Breiceanu rmne #nc profun legat e tonalismul
clasic.
Lucrul acesta rezult,#n parte, >i in aria geografic a culegerilor celor mai
conoscute cntece ale sale care,a pierut #ntr-o oarecare msur sensi,ilitatea
moal,fr ca structura meloic,numai #n aparen= apropiat e cea a muzicii
lutre>ti,s fii suferit alterri.
7
5tilul lui $i,eriu Breiceanu corespune #nc e la primele lucrri unor a&ansate
e<igen=e e estetic muzical. 'cta&ian Beu constat c #ntreaga lui oper este ptruns
e ela,orarea estetic a materiei prime muzicale.
!unca lui e la,orator poate fi comparat Dcu cea a arti>tilor,care e pe &ec"i
icoane se truesc s #neprteze fumul lumnrilor,pentru a riica la nou &ia= o oper
pe care s-a a>ezat coaja &remiiB.
Aceast opera=ie estetic se poate face numai cu o perfect pricepere
te"nic.+neprtarea scoar=ei tre,uie fcut cu #nemnarea cea mai artistic,pentru a
pstra neatins ctina &estitoare a &ec"imii >i conser&atoare a &ie=ii operelor e art.
3<perien=a creatoare a lui $i,eriu Breiceanu nu reperezint a>aar,o trai=ie care
poate fi us mai eparte >i a crei e<presi&itate ar a&ea >ansa unei intensificri,ci o
etap semnificati& #n e&olu=ia culturii muzicale romne>ti.
3a nu se gse>te #n urma actualei crea=ii,ci alturi e ea,#ntr-un paralelism ce-i
asigur permanen=a >i oricum &a e&olua lim,ajul muzicii culte &a continua s se
areseze celor mai anci emo=ii in noi.
O via n slujba muzicii romneti
8
+n acti&itatea ,ogat >i i&ers a lui $i,eriu Breiceanu-
compozitor,folclorist,conferen=iar,propaganist cultural, pu,licist muzical,>ef e resort
#n Consiliul Airigent al $ransil&aniei,#ntemeietor >i primul irector general al 'perei
%a=ionale in Cluj,ini=iator >i conuctor al Conser&atorului @AstraB in Bra>o& >i
multe alte posturi e rspunere,toate ronice #n rezultatele pentru societatea
romneasc-nu e<ist popas,nici clipe e somnolen=.
Astfel se #nfptuie>te progresul,astfel se realizeaz operele trainice #n epocile
e<perien=elor #nnoitoare.
5ute e arti>ti >i crturari strng #n cu&inte >i #n note muzicale frumuse=ile
poporului,ar numai la pu=ini le scapr sufletul >i intelectul ca lui $i,eriu Breiceanu.
3l este un fel e punte a tuturor ieilor >i curentelor generoase,a cror &e"iculare
#nsufle=it >i-o asum, #n&luin tot ce &ine #n contact cu personalitatea sa #ntr-o un
e sensi,ilitate emoti&.
1r cunoa>terea marilor proiecte altruiste,prosperitatea nu &a putea ptrune #n
cooronatele morale >i artistice ale acestui muzician >i om e cultur.
3ste att e acti& >i e &e>nic prezent #n fruntea &ie=ii muzicale a $ransil&aniei #nct
cercettorul ,iografiei >i operei sale se gne>te,cu #nrept=it emo=ie,la limitele fatale
ale orcrei personalit=i,orict e i&ers,ep>it #n cele in urm e imposi,ilitatea e
a cuprine totul >i eoat.
Aar $i,eriu Breiceanu,stpnit mai mult e suflet ect e me>te>ug,cunoa>te
secretul propor=iilor- aceasta este, poate,arta sa cea mai mare->i nicioat nu #ncearc s
ep>easc "otarul pe care i l-a croit temperamentul >i pregtirea e cultur.
Citinu-i,in perspecti&a multor ecenii,conferin=ele >i articolele,#=i ai seama c el
iz,ute>te s treac,cu o turnur e stil aproape galant,peste lacunele e informa=ie sau
ificult=ile e interpretare,care ar fi constituit pentru spiritele mai greoaie moti&ele
unor ureroase #nfrngeri.
Cu toat aceast u>urin= >i i,cie e e<primare,$i,reiu Breiceanu n-a e&itat
greut=ile #ntmpinate #n cariera sa artistic >i creatoare,,ogat #n e&enimente &ariate.
Ceea ce las #n urma sa este #ntoteauna e cea mai ,un calitate.
+n afara celor zece caiete e oine,cntece >i ,alae,cinci caiete e jocuri romne>ti >i
scenele muzicale,colec=ia fonogramelor colectate e el este socotit ,#mpreun cu aceea
rmas e la A.J.Kiriac Documente e cea mai eose,it importan= istoric pentru
tenin=ele e #nfiripare a unei con>tiente &ie=i muzicale romne>tiB.
9aloarea acestor lucrri este asigurat e faptul c autorul lor a ptruns >i a asimilat
es&r>it su,tilele #nsu>iri artistice,e toate felurile,ale =ranului romn.
3le au e&enit apoi parte integrant a gnirii lui $i,eriu Breiceanu,care-ac nu s-
ar fi nscut #n epoca tiparului >i a fonografului- ar fi fost unul in acei rapsozi populari
a cror uimitoare acti&itate #m,og=e>te patrimoniul &ec"ilor comunit=i ste>ti e la
noi.
A>a #ns, opera muzical a maestrului Breiceanu rmne unul in cele mai pre=ioase
ocumente ale procesului e escoperire a artei populare romne>ti.
3a stimuleaz interesul pentru crea=ia muzical auto"ton,atrage mase #nsufle=ite #n
slile e concert >i la primele reprezenta=ii e teatru liric romnesc,pentru a crui
creare $i,eriu Breiceanu a militat cu o &e>nic re#nnoit energie.
+n 1.1.,oat cu numirea lui #n Consiliu Airigent al $ransil&aniei,organizeaz >i
conuce personal primul turneu al $eatrului %a=ional in Bucure>ti,cu efecte e neuitat
#n &ia=a artistic,#nlesnin pu,licului care iu,ea a>a e mult scena cea inti lucrare e
contact e propor=ii cu arta ramatic in =ara &ec"e.
.
Astfel #>i #ncununeaz,cu un gest pu,lic e anc rsunet #n con>tiin=a romneasc a
arelenilor >i a ,n=enilor,struin=ele #nelungate e a a $ransil&anieiBcu toate
mijloacele morale >i materiale isponi,ileBo scen sau cel pu=in o trup profesional.
Aar turneul $eatrului %a=ional in Bucure>ti,este urmat,la scurt inter&al,e o
ini=iati& cu rezultate mult mai ura,ile2aceea a #nfiin=rii $eatrului >i 'perei %a=ionale
in Cluj,cea inti institu=ie e oper e stat romneasc #n =ara noastr.
(enun=n pentru mult timp la preocuprile sale e culegere >i crea=ie
muzical,$i,eriu Breiceanu organizeaz,cu ajutorul cntre=ilor Constantin
-a&el,;onel Cri>ianu precum >i a compozitorului >i Jeorge Aima,o institu=ie e<emplar
in toate punctele e &eere.
-entru =inutul Arealului,Banatului >i a pr=ilor ungurene,opera nu este o raritate.
Aac al=ii o au e mai mult &reme,ca institu=e sta,il,am a&ut-o >i noi,inc"egat e
ctre societ=ile noastre corale.
+n omeniul operei >i al operetei prezentate #n lim,a romn,putem zice c a&em
c"iar mica noastr trai=ie,la care pri&im cu mnrie.
A fost,a>aar, o c"estiune e onoare >i e prestigiu ca,ajungn popor li,er >i
stpnitor e =ar,s #ntemeiem >i s sus=inem o oper romneasc,moel pentru
celelalte manifestri e acest gen.%u aspectul istracti&,ci #nainte e toate crearea unei
seriose >coli e arte ne-a #nemnat s luptm pentru #nfiin=area acestei opere.
Ae aceea,programul nostru nu este ca printr-o mul=ime e piese,pregtite la repezeal
>i #n coni=ii artistice #ntmpltoare s aemenim lumea la reprezenta=iile noastre.
5copul nostru este ca,la #nceput prin mai pu=ine piese,s formm pe e o parte un
repertoriu soli >i romnesc,pe e alt parte s cre>tem o genera=ie e ,uni arti>ti >i un
pu,lic #n=elegtor e art,a>a cum se cu&ine s ai, un neam care se respect >i care =ine
s fie respectat >i e al=ii.
8n astfel e institut e art,o astfel e >coal nu mai poate fi consierat un lu<,ci o
necesitate e orin cultural.Ae aceste inten=ii >i &eeri a fost cluzit Consiliul Airigent
cn a ecis crearea 'perei %a=ionale in Cluj.
Lui $i,eriu Breiceanu i se atoreaz,e asemenea,#nfiin=area-la 28 martie 1.2/-a
Conser&atorului e muzic >i art ramatic in Cluj,al crui creator a fost ,cu scopul
mrturisit e a transforma ora>ul &eg"eat e $mpa #ntr-un mic 5alz,urg romnesc.
A urmat fonarea primei ar"i&e fonografice >i pu,licarea sistematic e folclor
muzical e ctre !inisterul Cultelor >i Artelor precum >i crearea unei orc"estre proprii
a 'perei (omne in Bucure>ti #n timpul ct a fost irectorul acestei institu=ii.
Cntrin in perspecti&a celor nouzeci e ani e &ia= pe care i-a #mplinit
compozitorul,#ntreaga sa acti&itate #n omeniul artei romne>ti,#nzestrat e el cu
institu=ii anc #nrcinate #n con>tiin=a noastr,$i,eriu Breiceanu intr #n rnul
acelor mari personalit=i culturale romne>ti care au imprimat arztoarelor pro,leme >i
preocupri contemporane ce&a in su,stan=a peren a artei populare.
Caracterul s'eci3ic romnesc
al creaiei lui
iberiu &re/iceanu
1/

-entru $i,eriu Breiceanu,ca >i pentru to=i ceilal=i creatori #n omeniul
muzicii,contactul #nelungat cu meloia popular a #nsemnat o cotitur "otrtoare,pe
la #nceputul secolului nostru,#n orientarea >i munca lor artistic.
Aac a>a cum po&este>te unul intre ei,acum &reo cincizeci->aizeci e ani mul=i se
mirau c muzicienii pregti=i #>i pier &remea pre=ioas cu o ac=iune att e DinferioarB
cum era socotit stuierea >i culegerea pe teren a muzicii ste>ti,apoi #ncercarea e
11
introucere #n slile e concert a noilor prouse inspirate in folclor era sortit s
#ntmpine o >i mai categoric ostilitate.
+n concep=ia pu,licului o,i>nuit cu muzica cult,muzica =rneasc,tre,uia culeas
#n cel mai ,un caz e c=i&a func=ionari moe>ti,fr eose,ite aptituini artistice,>i
epozitat #n muzeele etnografice.
%umai foarte pu=ini #>i eau seama e uimitoarea e<presi&itate >i e ancimea-i
re&elatoare,semnn cu miraculoasele tan>ee ce apar #n &gunile alpine,escoperin
oc"iului uluit stratificrile misterioase ale su,solului.
Ct pri&e>te rena>terea muzical pe care o pregtea,#n ciua e<emplelor oferite e
>colile na=ionale rus,ce" >i scanina&,n-o ,nuiau ect speciali>tii,>i nici aceia cu
to=ii.
Lumea romnesc #ns,care tria permanent #n contact >i su, influen=a muzicii
populare,a a&ut cu totul alt reac=ie fa= e transpunerea #n muzica profesional a
caracterului particular al meloiei populare.
!oul e a pri&ii arta popular >i folclorul muzical se afl la sfr>itul secolului
trecut >i #n primul eceniu al celui urmtor #ntr-un continuu proces e
e&olu=ie,contri,u=iile la clarificarea opiniei pu,lice e&in >i ele in ce #n ce mai
frec&ente,cren posi,ilitatea unei altfel e #n=elegeri a acti&it=ii compozitorilor
na=ionali.
!erit a fi men=ionat luarea e atituine #n pro,lemele muzicii romne>ti a lui
Juilelm Ho,ran,fostul coleg e la Blaj al $i,eriu Breiceanu,att pentru c ea pare s
corespun #ntru totul &eerilor lui Breiceanu #nsu>i,ct >i pentru c e<prim tenin=a
general a intelectualit=ii mai #naintate e a etermina o nou fizionomie a &ie=ii
artistice.
+ntr-un articol intitulat @!uzica la noiB >i pu,licat #n ziarul D$ri,unaB e la 5i,iu #n
18.7,Juilelm Hor,an scria urmtoarele2B1iecare romn care se ocup cu muzic tre,uie
s cunoasc mai #nti muzica lui na=ional.
Ajungn la oarecare perfec=iune #n muzic,s nu cugete cei ce se #nsufle=esc pentru
genialele crea=ii ale compozitorilor nemuritori c e ru>ine a se ocupa cu muzica
na=ional.
C oar >i cei mai mari compozitori,Beet"o&en,5c"u,ert,C"opin e e<emplu au
=esut multe cntece populare #n compozi=iile lor.
Hi muzica noastr e profunLcine #ntr-ae&r #i #n=elege pe clasici,e imposi,il s
rmn rece fa= e farmecul ei natural.
!uzica e o necesitate pentru om.'amenii au cntat toteauna >i &or cnta >i e aici
#ncolo.Hi arta aceasta s o neglijm noi,popor talentat ce suntemIB
+n slile e concert in toate pro&inciile romne>ti,oina >i cntecul
nostru,interpretate e arti>tii e frunte ai =rii #ncep #ntrae&r s se afirme cu tot mai
mult "otrre,consacrn oat cu genul >i numele compozitorilor.
+ntre ele,acela al lui $i,eriu Breiceanu c>tig #n c=i&a ani o popularitate creia
cele >ase ecenii scurse #ntre timp n-au fcut ect s-i aauge o mereu #nnoit
actualitate.
Astfel,cu prilejul concertului festi& organizat la 8 aprilie 1.47 #n sala Aalles in
Bucure>ti,cronicarul re&istei @ContemporanulB eclara,sincer uimit,c- e>i #n aceea>i
sear se programase un atrgtor recital e pian #n alt parte a Capitalei-oinele >i
cntecele compozitorului lugojean,care nu au aproape nimic cu moernismul,au umplut
sala pn la refuz,o&ein @popularitatea >i prestigiul e care se ,ucur $i,eriu
Breiceanu >i muzica saB.
Arta lui $i,eriu Breiceanu are,a>aar,o actualitate pe care pu=ini compozitori au
putut s-o &erifice pe un parcurs e timp a>a e #nelungat,#nc #n &ia= fiin.
12
3courile emo=ionale strnite e ea,eparte e a se stinge,rsar pretutineni une
muzica lui se cnt.
Care este taina acestei prospe=imi,neatins e aripa &remii,secretul popularit=ii lui
$i,eriu Breiceanu,#n sensul cel mai no,il al cu&ntuluiI
1r a fi ne&oie e complicate analize e con=inut >i e<presie muzical,nici e
#n>irarea unor etalii e te"nic componistic,rspunsul este la #nemna oricui
cunoa>te crea=ia maestrului2 caracterul ei s'eci3ic romnesc.
Arta anticipeaz,e<plic >i #nlesne>te #n=elegerea unei #ntregi epoci.!uzica lui
$i,eriu Breiceanu,cu sensi,ilitatea ei cal >i mngietoare,tlmce>te toat
originalitatea e sim=ire >i gnire a poporului nostru,in care literatura >i muzica
romneasc in primele ecenii ale &eacului al-??-lea au fcut mijloace e afirmare a
permanen=ei noastre #n acest col= e lume.
3l caut cu struin=,#m,unt=inu->i necurmat mijloacele te"nice >i concep=iile
espre art,prin lecturi i&erse >i e<erci=ii e armonie pe care le face la
Buapesta,Bratisla&a,9iena >i (oma,paralel cu stuiile juriice,s prin #n tiparele
e<presiei culte gnirea muzical a neamului.
%u piere nimic in caracterul e impro&iza=ie >i mi>care li,er al meloiei
populare.
-ersonalitatea lui se cufun,pn cn nu se mai &ee,#n eflu&iile cntecului
=rnesc,al crui farmec #l pstreaz >i amplific prin tratarea ampl a meloiilor,a cror
li,ertate aproape es&r>it, coni=ionat e caracterul lor meloic >i &ocal la
origine,nu o limiteaz prin acompaniamentul instrumental nicio clip.
5copul armonizrilor >i al prelucrrilor sale nu este acela e a #ntrerupe sau e a
#ncrca printr-o ornamenta=ie e in&en=ie personal esf>urarea liniar a cntecului,ci
a-l rea #n @auraB lui natural,e<primn un con=inut e &ia= ,ogat >i comple<,e o
mare i&ersitate.
Ain mul=imea >i &arietatea meloiilor e care este #nconjurat >i e care
ispune,Breiceanu proceeaz la alegerea acelora pe care le consier propriii
prelucrrii,&alorificrii artistice.



16

1:
+n culti&area muzicii romne>ti,el socote>te acest act e alegere,e selec=ie,ca
una,prima,in cele cinci etape pe care le parcurge,formulnu-le el #nsu>i astfel2
I; Fale:erea melo/iilor 'o'ulare potri&it felului su propriu e a le folosi #n
iferitele forme ale compozi=ieiL
II Fscrierea 'e note a melo/iilor ct mai apropiat e realitate >i ae&rL
III; F'relucrarea 3olclorului muzical #n forma sa primorial,aic #n limitele ate
e #ns>i crea=ia muzical a poporului,c"iar e la acest prim prilej e armonizare,=inn
seama,prin acompaniament,e promo&area >i sus=inerea autenticei e<presii romne>ti a
temelor aleseL
I2; /ezvoltarea sau am'li3icarea 3irului melo/ic al unor teme ajustnu-le,une
a sim=it c e necesar, >i cu preluii,interluii sau finaluri compuse #ntr-un aec&at ton >i
spirit auto"ton romnesc.
+n aceast etap claseaz el >i prefacerea unor meloii e joc #n cntece,aplicnu-le
>i te<te potri&ite,precum >i #nlocuirea te<telor unor oine >i cntece mai pu=in potri&ite
cu altele mai &aloroase in punct e &eere literarL
2; M#n sfr>it,unei a cincea etape apar=in lucrrile sale muzicale compuse #n sens >i
spirit romnesc cu totul inepenent e folclor.
Aar cu orict claritate ar fi formulate aceste etape le-am numi mai egra,
principii sau reguli e compozi=ie romneascLele e<prim numai unele aspecte ale
concep=iei e care este cluzit >i animat acti&itatea artistic >i >tiin=ific a creatorului
>i gnitorului #n care apare omul Breiceanu,persoana lui moral,profilul psi"ologic al
lui,structurat e acea trstur funamental a firii sale,cea estetic,configurnu-l ca
&renic @"omo aest,eticusB>i e se&erul su sim= e rspunere fa= e crea=ia
popular.
1ie c este &or,a e oina @Cte flori pe eal #n #nflorB,cunoscut #n ei=iile mai
&ec"i su, titlul D 1loare fui,floare trecuiB,apare oar ca un rspuns meloic al &ocii #n al
crei curs ru,ato-parlano nu inter&ine ect caen=a final,spre a-i a su,tilitate.


14
17
&I&)IO8"!,IE#
BI&E"IU &"EDICE!-U(%/e 85EO"85E
+&G"CE!7 E/itura muzical a Uniunii Com'ozitorilor /in
"e'ublica +ocialist "omnia;
CU4"I-+#
17
Ca'itolul I: . Biografie - pag.1

Ca'itolul II# HHHH;Opera-compoziii
musicale; pag. 2-3
Ca'itolul III#HHHH Activitatea folcloristic a
lui
i!eriu Bre"icea#u; pag. $-%
Ca'itolul I2#HHHH; O via &# slu'!a muzicii
rom(#e)ti; pag. *-1+
Ca'itolul 2# ;;;;;;;;;;;;;;;;Caracterul specific
rom(#esc al creaiei lui i!eriu Bre"icea#u;
pag.11-1,

Ca'itolul 2I# ;;;;;;;;;;;;;;;Bi!liografie. pag.1-
18