NAIUNEA

n 1940, cu ultimii lui bani, Baal HaSulam a publicat ceea ce plnuia s

fie un ziar sptmnal numit Naiunea Spera c f!l!sin"#ul, ar putea s atra$
atenia ctre s!lui!narea pr!blemel!r %ieii &u trecut '' spre '( ani "e atunci,
iar situaia n!astr nu s#a )mbuntit* s#a a$ra%at +i "e%ine "in ce )n ce mai
amenint!are
&ne,at, %!m prezenta primele "!u eseuri care au f!st publicate )n ziar,
-.rientarea n!astr/ +i -0n"i%i"ul +i Naiunea/, care ne an$reneaz )n unitatea
naiunii 1ste sperana n!astr c, fcn" cun!scute cu%intele lui Baal HaSulam,
%!m spri2ini unirea fraciunil!r naiunii )n 2urul atin$erii sc!pului n!stru +i %!m
$aranta bunstarea n!astr +i un %iit!r bun
3rima pa$in a Naiunii 4!pia c!mplet p!ate fi $sit )n cartea lui 5ic6ael
7aitman 8ebraic9, Ultima Generaie, pp :99#4;;
ORIENTAREA NOASTR
<iarul Naiunea, este ! n!u creaie pe stra"a e%reiasc= un ziar inter#
fraci!nal >i s#ar putea s )ntrebai 4e )nseamn un ziar ?inter#fraci!nal@A
4um p!ate e,ista un ziar care s ser%easc t!ate prile )mpreun, )n ciu"a
!p!ziiei +i a c!ntrastel!r "intre eleA
ntr#a"e%r, este un tip "e creaie care s#a nscut "in ne%!i, prin
interme"iul str"aniil!r ane%!i!ase +i teribile, "in mi2l!cul %eninului urii care a
l!%it naiunile pentru a ne +ter$e "e pe faa pmntului, pentru a "istru$e
mili!anel!r "e frai ai n!+tri +i care sunt pre$tite s c!ntinue nclinaia sa"ic
"in acestea, nu este satisfcut, iar calamitile s#au "ublat, pentru c nu putem
s ne am$im c t!ate acestea sunt "!ar ce%a trect!r, un fen!men tranzit!riu,
precum e,periena trecut "e#a lun$ul ist!riei, ce ne arat c, "ac ! naiune se
)n"eprteaz "e n!i, atunci $sim alta care s ! )nl!cuiasc
B!tu+i, acum lucrurile sunt f!arte "iferite Nu "!ar c suntem atacai )n
acela+i timp "in t!ate prile pmntului, "ar c6iar +i cele mai )nalte naiuni +i#au
)nc6is u+ile )n faa n!astr, fr s aibe nici un sentiment "e mil sau
c!mpasiune +i au fcut asta )ntr#! manier cru", fr prece"ent )n ist!ria
)ntre$ii umaniti, c6iar +i )n timpurile cele mai barbare
1ste clar, sal%area se bazeaz pe mirac!le 1,istena n!astr ca in"i%izi
sau ca naiune, se afl )ntre %ia +i m!arte 0ar sal%area c!nst )n faptul c, "ac
putem $asi trucul necesar, acea mrea c!mbinaie a crei cale p!ate fi $sit
"!ar )n apr!pierea peric!lului +i care p!ate s )ncline balana )n fa%!area n!astr
C s ne "ea un refu$iu si$ur, aici pentru t!at Diasp!ra frail!r n!+tri, care
fiecare spune c este, )n prezent, sin$urul l!c al sal%rii
&tunci, "rumul %ieii se %a "esc6i"e pentru n!i, astfel )nct s ne
c!ntinum e,istena )n ciu"a tutur!r "ificultil!r >i "ac pier"em !p!rtunitatea
+i nu ne ri"icm precum unul, cu imensele ef!rturi necesare )n timp "e peric!l,
pentru a $aranta rmnerea n!astr pe pmnt, atunci faptele aflate )n faa
n!astr sunt cu a"e%rat %tmt!are pentru n!i, "in m!ment ce pr!blemele
e%!lueaz p!ziti% pentru "u+manii n!+tri, care cer "istru$erea n!astr "e pe faa
3mntului
1ste "easemenea clar c se cere un ef!rt en!rm, ! unitate s!li" +i tare
precum !elul, "e la t!ate prile naiunii, fr e,ceptie >i "ac nu ie+im cu
prile unite )n faa puternicel!r f!re care stau )n calea n!astr s ne rneasc,
%!m "esc!peri c sperana n!astr este "e2a s!rtit
>i "up t!ate acestea, fiecare pers!an +i parte, stau +i pzesc cu
meticul!zitate p!sesiunile l!r, fr nici ! c!ncesie >i sub nici ! f!rm ele nu
p!t, sau mai c!rect spus, nu %!r atin$e unitatea nai!nal, "e care t!i a%em
ne%!ie )n aceste timpuri pericul!ase De aceea, suntem cufun"ai )n in"iferen,
ca +i cum nimic nu s#ar fi )ntmplat
ncercai s % ima$inai cum ar fi "ac %re! naiune ne#ar iz$!ni, "up
cum este att "e !bi+nuit )n zilele acestea &tunci cu si$uran c nimeni nu s#ar
$n"i la fraciunea "in care face parte, "e!arece necazurile ne#ar "eran2a pe t!i
)n aceea+i msur, "ac ar trebui s ne aprm, sau s )mpac6etm +i s ne
refu$iem pe mare sau pe pmnt Dac am simi peric!lul real, cu si$uran c
ne#am uni, fr nici ! "ificultate
n aceste circumstane, un mic $rup "intre n!i, "intre t!ate fraciunile, s#a
)ntlnit* !ameni care simt p!%ara c!%r+it!are pe umerii l!r, ca +i cum ea "e2a s#
ar fi materializat 1i au luat asupra l!r publicarea acestui ziar, "espre care ei cre"
c %a fi un mi2l!c l!ial prin care %!r transmite )ntre$ii naiuni simmintele l!r,
tutur!r sectel!r +i fraciunil!r sale, fr nici ! e,cepie Ecn" acest lucru,
c!ntrastele +i i"eile fi,e ale fraciunil!r, %!r fi anulate 5ai c!rect spus, ele ar fi
re"use la tcere +i s#ar face "rum ctre ceea ce le prece"e, iar n!i %!m fi capabili
s ne unim t!i )ntr#un sin$ur c!rp, s!li", apt s se pr!te2eze )n aceste timpuri
cruciale
>i "e+i acest peric!l este cun!scut fiecruia "intre n!i, "up cte a%em n!i
cun!+tiin, p!ate c )nc nu s#a "ez%luit suficient ctre t!t publicul, precum
este el cu a"e%rat Dac ar fi simit acest lucru, "emult s#ar fi scuturat "e praful
fraci!nalismului, pn )n punctul la care acesta !bstruci!neaz unitatea pril!r
n!astre Dac nu este a+a acum, este "!ar pentru c aceast senzaie nu este )nc
)mprt+it "e muli
De aceea, am luat asupra n!astr publicarea acestui ziar, pentru a fi !
pa%z +i ! a%ertizare a peric!lului +i pentru a e,plica acest lucru publicului,
pn cn" t!ate elementele se$re$ai!niste %!r tcea, iar n!i %!m fi capabili s
)ntlnim "u+manii, cu f!rmaii unite +i s le "m un rspuns a"ec%at
5ai mult, suntem si$uri c 0sraelul nu este sin$ur, iar printre n!i sunt cei
care cerceteaz inimile +i p!t furniza un plan "e success, care %a uni t!ate
fraciunile naiunii >i "in e,perien am )n%at c, e,act acei !ameni stau la
c!l fr s aib au"it!riu n acest ziar, suntem $ata s facem spaiu !ricrei
pers!ane careia )i pas "e ! s!luie si$ur pentru unirea naiunii, care "!re+te s
! publice +i s#! fac auzit publicului lar$
n plus la t!ate cele spuse mai sus, prin publicarea acestui ziar, "!rim s
aprm antica n!astr cultur, milenar, )nc "e "inaintea ruinrii rii n!astre
D!rim s ! re%elm +i s ! curm "e p!%erile care s#au acumulat peste ea pe
peri!a"a anil!r n!+tri "e e,il printre naiuni, astfel )nct natura l!r pur e%reiasc
s fie recun!scut, precum erau )n acele timpuri &ceasta ne#ar a"uce cel mai
mare beneficiu, "e!arece %!m fi capabili s $sim ! cale "e a c!necta Diasp!ra
n!astr cu acele timpuri $l!ri!ase +i s ne eliberm "e la starea "e a 6rni
p!"$!riile pe care nu n!i le#am plantat
INDIVIDUL I NAIUNEA
Eiina uman este ! fiin s!cial Nu putem s ne satisfacem ne%!ile
%itale, fr a2ut!rul alt!ra De aceea, parteneriatul cu ceilali este necesar pentru
e,istena n!astr &cesta nu este l!cul )n care s e,pl!rm crearea naiunii 1ste
suficient s stu"iem realitatea, a+a cum se )nfi+eaz ea, !c6il!r n!+tri
1ste e%i"ent c in"i%i"ul este lipsit "e a2ut!r )n ceea ce pri%e+te )mplinirea
"e unul sin$ur a pr!priil!r ne%!i &%em ne%!ie "e %ia s!cial De aceea,
in"i%izii sunt !bli$ai s se uneasc, )ntr#! uniune numit ! naiune sau un
stat, )n care fiecare s se an$a2eze )n pr!pria afacere, unii )n a$ricultur, alii )n
me+te+u$uri 1i se c!necteaz prin interme"iul pr!"usel!r l!r De aceea,
naiunile erau fcute, fiecare a%n" pr!pria natur, att )n %iaa material, ct +i
)n cea cultural
.bser%n" e,perienele %ieii, %e"em c "ez%!ltarea unei naiuni este
f!arte similar cu "ez%!ltarea unui sin$ur in"i%i" Euncia fiecrei naiuni este
precum funcia !r$anel!r "intr#un sin$ur trup 3recum trupul trebuie s aib
arm!nie )ntre prile lui C !c6ii %" iar creierul este asistat "e ei pentru a $n"i,
ap!i m)inile muncesc sau se lupt +i pici!arele umbl Deci, fiecare st "e $ar"
+i )+i a+teapt funcia Similar, !r$anele care f!rmeaz c!rpul unei naiuni,
c!nsilierii, an$a2at!rii, muncit!rii, furniz!rii, etc, ar trebui s funci!neze )n
c!mplet arm!nie &ceast situaie este necesar pentru ! %ia n!rmal a
naiunii +i pentru ! e,isten si$ur
3recum m!artea natural a in"i%i"ului este rezultatul lipsei "e arm!nie
"intre pr!priile !r$ane, "eclinul natural al naiunii este rezultatul !bstac!lel!r ce
au l!c )ntre !r$ane, "up cum certific )nelepii n!+tri 8B!sf!t, Baba 5etzia,
4apit!lul D!i9 c Ferusalemul a f!st ruinat "!ar "at!rit urii ne)ntemeiate n
acel m!ment, naiunea a f!st afectat +i a murit, iar !r$anele sale au f!st
)mpr+tiate )n t!ate "ireciile
De aceea, este !bli$at!riu ca fiecare naiune s fie strns unit, astfel )nct
t!i in"i%izii "in ea, s fie ata+ai prin iubire instincti% unii "e alii 5ai mult,
fiecare in"i%i" ar trebui s simt c pr!pria sa fericire este fericirea naiunii +i c
pr!pria "ec"ere, este "e fapt "ec"erea naiunii 3ers!anele ar trebui s
"ruiasc naiunii t!tul, )n %remuri "e ne%!i &ltfel, "reptul l!r "e a e,ista ca
naiune )n lume, este c!mpr!mis "in start
&ceasta nu )nseamn c t!i !amenii "in naiune, trebuie s fie fr
e,cepie a+a nseamn c !amenii naiunii, care simt acea arm!nie, sunt aceia
care fac naiunea, iar msura fericirii naiunii +i "reptul ei "e a e,ista, sunt
msurate prin calitile l!r 4n" se $se+te un numr suficient "e mare "e astfel
"e in"i%izi )n e,istena naiunii, atunci p!ate fi ! cantitate clar "e !r$ane
slbite, care nu sunt c!nectate la c!rpul naiunii )n m!"ul e,primat mai sus, "in
m!ment ce fun"aia este "e2a securizat fr ele
De aceea, )n timpurile antice, nu $sim uniuni +i s!cieti fr )nru"iri
)ntre pr!prii membrii &ceasta "e!arece acea iubire primiti%, care este necesar
e,istenei s!cietii, se $se+te "!ar )n familiile care nscute "intr#un sin$ur tat
B!tu+i, pe msur ce $eneraiile au e%!luat, au e,istat s!cieti c!nectate
sub termenul "e stat, care nu se bazau pe le$turi familiale sau rasiale
4!ne,iunea "intre in"i%izi la acel stat, nu mai era ! c!ne,iune natural,
primiti%, ci pr!%enea "intr#! ne%!ie c!mun, )n care fiecare in"i%i" se altura
)ntre$ului, )ntr#un sin$ur trup, care este statul 0ar statul pr!te2eaz c!rpul +i
p!sesiunile fecrui in"i%i", cu t!ate f!rele "e care "ispune
ntr#a"e%r, acea tranziie, )n care $eneraiile s#au mutat "e la ! naiune
natural ctre una artificial, "e la le$turi ce pr!%eneau "in iubire primiti%
ctre le$turi nscute "in ne%!i c!mune, nu are nimic "in c!n"iiile necesare
)ntr#un stat natural, rasial Ge$ula este c fiecare in"i%i" snt!s are c!ntr!l t!tal
asupra pr!priil!r !r$ane, bazat pe iubire, "e!arece !r$anelle se supun cu
bucurie, fr s se team "e %re! pe"eaps, iar statul ar trebui s "!mine t!i
in"i%izii ce )l f!rmeaz, )n c!nc!r"an cu ne%!ile l!r $enerale, bazn"u#se pe
iubirea +i "e%!tamentul instincti% al in"i%i"ualitil!r fa "e )ntre$ &ceasta este
f!ra cea mai c!n%enabil, suficient pentru a )n"repta t!ate in"i%i"ualitile,
ctre ne%!ile publicului
B!tu+i, "!minaia bazat pe c!nstrn$ere +i pe"eaps, este prea slab
pentru a "etermina fiecare in"i%i" s pzeasc sufficient, ceea ce este public >i
atunci, publicul %a slbi "easemenea +i nu %a fi capabil s )mplineasc
an$a2amentul "e a pzi +i a asi$ura securitatea c!rp!ral a fiecrui in"i%i" +i a
p!sesiunil!r sale
>i nu ne facem $ri2i aici, pentru f!rma "e $u%ernare Eie c este
aut!cratic, "em!cratic sau c!lecti%* acestea nu sc6imb esena fun"aiei
f!rei unitii s!ciale Nu p!ate fi stabilit +i cu att mai mult s persiste, "ac nu
se bazeaz pe le$turi s!ciale "e iubire
1ste ru+in!s s a"mitem c, unul "intre cele mai prei!ase merite pe care
le#am pier"ut )n timpul e,ilului, este pier"erea c!n+tienei nai!nalitii, acel
sentiment natural ce c!necteaz +i susine fiecare naiune 7e$turile "e iubire ce
c!necteaz naiunea, care sunt att "e naturale +i "e primiti%e )n t!ate naiunile,
s#au "e$enerat +i "eta+at "e inimile n!astre* s#au pier"ut
>i cel mai $ra% este c puina iubire nai!nal ce ne#a rmas, nu este
insuflat natural )n n!i, a+a cum este )n cazul tutur!r naiunil!r 5ai "e$rab
e,ist )n n!i, a%n" ! baz ne$ati%= suferina c!mun Eiecare "intre n!i sufer
fiin" c!pilul naiunii, iar acest lucru imprim )n n!i ! c!n+tien +i ! pr!,imitate
nai!nale Suntem c!le$i "e suferin
&ceasta este ! cauz e,tern &tta timp ct aceast cauz e,tern se
altur +i se amestec cu c!n+tiena n!astr nai!nal, se na+te ! iubire ciu"at
nai!nal +i acest lucru a "eclan+at aceast 6arababur, nefireasc +i "e ne)neles
>i cel mai imp!rtant este c e t!tal nep!tri%it pentru sc!pul ei 5sura
cl"urii ei este suficient pentru ! em!ie efemer, "ar fr puterea +i tria cu
care ne putem rec!nstrui ca naiune ce are $ri2 "e sine &cestea "e!arece !
uniune ce e,ist "at!rit unei cauze e,terne, nu este "e fapt ! uniune nai!nal
n acest sens, n!i suntem precum ! $rma" "e nuci, unite "in e,teri!r
)ntr#un sin$ur c!rp, "e un sac ce le cuprin"e +i le alipe+te 5sura unitii l!r nu
le face s fie un c!rp unit +i fiecare mi+care aplicat sacului pr!"uce )n ele
tumult +i separare De aceea, ele tin" spre ! n!u uniune +i as!ciere parial
3r!blema este c le lipse+te unitatea interi!ar, +i f!ra unitii l!r pr!%ine "!ar
"intr#un inci"ent e,teri!r 3entru n!i, acest lucru a"uce "urere )n inim
ntr#a"e%r, scnteia nai!nalismului a e,istat )n n!i )n )ntrea$a ei msur,
"ar a f!st "iminuat +i a "e%enit inacti% Deasemenea a f!st f!arte "eteri!rat
"e amestecul pe care l#a primit "in e,teri!r, "up cum am spus "e2a B!tu+i,
aceasta nu ne )mb!$e+te, iar realitatea este f!arte amar
Sin$ura speran este "e a stabili ! "irecie n!u "e e"ucaie pentru n!i,
"e a "esc!peri +i a aprin"e )nc ! "at, iubirea nai!nal natural care a f!st
"iminuat )n n!i, "e a )nsuflei )nc ! "at mu+c6ii nai!nali, care au f!st inacti%i
)n n!i %reme "e "!u milenii, )ntr#! manier p!tri%it acestui final &p!i %!m +ti
c a%em ! fun"aie natural, s!li" ce trebuie rec!nstruit +i "e a c!ntinua
e,istena n!astr ca naiune, calificat s#+i p!arte "e $ri2, precum t!ate
naiunile "in lume
1,ist ! prec!n"iie pentru fiecare munc +i aciune De!arece la )nceput,
fun"aia trebuie c!nstruit )ntr#! manier suficient "e snt!as pentru a susine
)ncrctura ulteri!ar >i abia ap!i )ncepe c!nstrucia cl"irii Dar este ! ru+ine
pentru cei care c!nstruiesc cl"irea, s nu asi$ure ! fun"aie suficient "e s!li"
Nu "!ar c nu c!nstruiesc nimic, "ar pun )n peric!l att pe ei ct +i pe cei "in
2urul l!r, c!nstrucia se %a prbu+i cu mi+cri )ncete, iar prile sale %!r sri )n
t!ate "ireciile
&ici trebuie s "etaliez referit!r la e"ucaia nai!nal meni!nat mai sus=
"e+i "!resc s implementez ! mare iubire )ntre in"i%izii naiunii )n particular +i
pentru )ntrea$a naiune )n $eneral, )n msura cea mai c!mplet p!sibil, aceasta
nu e "el!c similar cu +!%inismul sau cu fascismul &celea sunt "etestabile "in
punctul n!stru "e %e"ere, iar c!n+tiina mea s#a "ebarasat c!mplet "e ele n
ciu"a aparentei similariti a cu%intel!r, a+a cum par s sune la suprafa, "in
m!ment ce +!%inismul nu este altce%a "ect ! iubire nai!nal e,cesi%, ele sunt
)n esen )n"eprtate una fa "e cealalt, precum ne$rul "e alb
3entru a percepe cu u+urin "iferena "intre ele, ar trebui s le c!mparm
cu msura e$!ismului +i altruismului unei pers!ane Dup cum am spus "e2a,
"ez%!ltarea naiunii este f!arte similar cu "ez%!ltarea in"i%i"ual, )n t!ate
"etaliile particulare &ceasta este ! c6eie $eneral prin care s )nele$em t!ate
le$ile naiunii, fr s "e%iem la "reapta sau stn$a, nici mcar ct limea unui
fir "e pr
5ai clar, msura e$!ismului inerent )n fiecare creatur, este ! c!n"iie
necesar )n actuala e,isten a creaturii Er el, nu ar fi %!rba "espre ! fiin
separat +i "istinct B!tu+i, aceasta nu ar trebui s ne$e msura altruismului
)ntr#! pers!an Sin$urul lucru necesar este "e a stabili $ranie )ntre ele= le$ea
e$!ismului trebuie inut )n t!at puterea sa, pn la punctul )n care afecteaz
e,istena minimal >i )n ceea ce pri%e+te t!t surplusul la acea msur, este
permis s se renune la el pentru binele t!%ar+ului pers!anei
Natural, !ricine aci!neaz )n aceast manier, este c!nsi"erat e,trem "e
altruist B!tu+i, sunt cei care renun la pr!priile c+ti$uri minimale,
"easemenea, pentru beneficiul cel!rlali +i )+i risc %ieile pentru asta, "ar acest
lucru este c!mplet nenatural +i nu p!ate a%ea l!c "ect ! sin$ur "at )n %ia
1$!istul e,cesi%, cruia nu#i pas "el!c "e binele cel!rlali, este "etestabil
)n !c6ii n!+tri, "e!arece aceasta este substana "in care pr!%in 2efuit!rii,
criminalii +i t!i cei "e 2!as spe 7a fel este +i )n cazul e$!ismului nai!nal +i
al altruismului= iubirea nai!nal, "easemenea, trebuie s fie imprimat )n t!i
in"i%izii unei naiuni, nu mai puin ca iubirea in"i%i"ual, e$!ist, "intr#!
pers!an, )n"reptat ctre pr!priile ne%!i, suficient pentru a susine e,istena
naiunii ca naiune, astfel )nct s#+i p!arte sin$ur "e $ri2 0ar surplusul msurii
minime p!ate fi "e"icat bunstrii )ntre$ii umaniti, fr a se face "iferen
)ntre naiuni sau rase
>i in%ers, suntem plini "e ur "at!rit e$!ismului nai!nal e,cesi%,
)ncepn" "e la naiunile cr!ra nu le pas "e binele cel!rlalte, pn la cele care
2efuiesc +i uci" alte naiuni, pentru pr!pria plcere, acest lucru numin"u#se
+!%inism Deci, aceia care s#au retras )n t!talitate "in nai!nalism +i au "e%enit
c!sm!#p!litice pentru umanism, a%)n" m!ti%e altruiste, sunt esenial supuse
$re+elii &ceasta "e!arece nai!nalismul +i umanismul nu sunt "el!c
c!ntra"ict!rii ca termeni
1ste "e aceea e%i"ent c, iubirea nai!nal este fun"amentul fiecrei
naiuni, la fel cum e$!simul este baza tutur!r fiinel!r in"i%i"uale e,istente Er
asta, nu ar fi capabile s e,iste )n lume n m!" similar, iubirea nai!nal )n
in"i%izii unei naiuni, este fun"amentul in"epen"enei fiecrei naiuni &cesta
este sin$urul m!ti% pentru care c!ntinu sau )nceteaz s e,iste
&cesta este m!ti%ul pentru care, primul lucru care ar trebui s c!nteze )n
rec!nstrucia naiunii, ar trebui s fie aceasta 0ubirea aceasta nu este prezent )n
interi!rul n!stru, "e!arece am pier"ut#! )n pere$rinrile n!astre printre naiuni,
)n ultimele "!u milenii D!ar in"i%i"ualitile se a"una aici, fr nici ! le$tur
cu iubirea nai!nal pur Hnul se c!necteaz prin interme"iul limbii c!mune,
altul "at!rit pmntului c!mun, al treilea prin interme"iul reli$iei c!mune +i al
patrulea "at!rit ist!riei 1i t!i "!resc s triasc )n c!nc!r"an cu msura prin
care au trit )n naiunile "in care pr!%in +i nu iau )n c!nsi"eraie c ac!l! e,ist
! naiune ce a%ea pr!prii membrii )nainte ca ei s se alture +i la c!nstituirea
creia nu au luat parte
B!tu+i, cn" ! pers!an %ine )n 0srael, nu e,ist re$uli prearan2ate
suficiente pentru ca ! naiune s funci!neze "e sine sttt!are, nu a%em !
substan nai!nal pe structura creia s ne putem baza +i nici nu a%em !
"!rin pentru acest lucru 5ai "e$rab, trebuie s ne bazm t!tal pe pr!pria
structur* +i cum putem face asta, cn" nu e,ist )nc nici ! c!ne,iune natural
nai!nal care s ne uneasc )n acest sc!pA
&ceste le$turi slbite C limba2, reli$ie +i ist!rie, "e+i sunt %al!ri
imp!rtante +i nimeni nu le %a "eni$ra meritul nai!nal, sunt t!tu+i t!tal
insuficiente pentru a te baza pe ele, ca pe ! fun"aie "e spri2in in"epen"ent al
naiunii n final, t!t ceea ce a%em aici este ! a"unare "e strini, "escen"eni ai
culturil!r cel!r +aptezeci "e naiuni, fiecare c!nstruin"u#+i un sta"iu pr!priu, un
spirit pr!priu +i ! )nfi+are pr!prie Nu e,ist nici un lucru elementar care s ne
uneasc )n interi!rul unei sin$ure mulimi
>tiu c e,ist un sin$ur lucru care ne este c!mun tutur!r= fu$a "e e,ilul
amar B!tu+i, aceasta este "!ar ! uniune superficial precum )n%elit!area ce ine
nucile )mpreun &cesta este m!ti%ul pentru care am afirmat c a%em ne%!ie s
aran2m pentru n!i, ! e"ucaie special prin interme"iul circulaiei pe scar
lar$, care implementeaz )n fiecare "intre n!i un sim "e iubire nai!nal, att
"e la ! pers!an la alta, ct +i "e la in"i%i" ctre )ntre$ +i s re"esc!perim
iubirea nai!nal care a f!st instilat )n n!i )nc "in timpurile )n care ne aflm pe
pmntul n!stru, ! naiune )ntre naiuni
&ceast munc le prece"e pe t!ate celelalte, "e!arece )nafar "e a fi baza,
c!nfer +i statura +i succesul tutur!r cel!rlalte aciuni pe care "!rim s le
a"ucem )n acest plan
The Nation
0n 1940, Iit6 6is last pennies, Baal HaSulam publis6e" I6at 6e planne" I!ul"
be a bJ#IeeKlJ paper title" LB6e Nati!nL He 6a" 6!pe" t6at usin$ it, 6e c!ul"
"raI attenti!n t! t6e res!luti!n t! lifeMs pr!blems 0t 6as been si,tJ#si,, $!in$ !n
se%en, Jears since t6en, an" !ur situati!n 6as n!t impr!%e"* it 6as I!rsene" an"
bec!me m!re !min!us
0n t6e appen"i,, Ie Iill intr!"uce t6e first tI! essaJs t6at Iere publis6e" in t6e
paper, .ur Directi!n, an" B6e 0n"i%i"ual an" t6e Nati!n, I6ic6 en$a$e in t6e
unitJ !f t6e nati!n 0t is !ur 6!pe t6at "isseminatin$ Baal HaSulamMs I!r"s Iill
assist in unitin$ t6e facti!ns !f t6e nati!n ar!un" realizin$ !ur "estinati!n, an"
Iill $uarantee !ur Iell#bein$ an" $!!" future
B6e first pa$e !f B6e Nati!n B6e c!mplete c!pJ can be f!un" in 5ic6ael
7aitmanMs b!!K 8in HebreI9, The Last Generation, pp :99#4;;
.ur Directi!n
B6is paper, B6e Nati!n, is a neI creature !n t6e FeIis6 street= an Linter#
facti!nalL paper &n" J!u maJ asK, LN6at "!es an Minter#facti!nalM paper meanA
H!I can t6ere be a paper t6at can ser%e all parties t!$et6er, "espite t6e
!pp!siti!n an" t6e c!ntrasts am!n$ t6emAL
0n"ee", it is a Kin" !f creati!n t6at Ias b!rn in straits, t6r!u$6 6ar" an" "rea"ful
lab!r#pains, fr!m ami"st t6e %en!m !f 6atre" t6at 6a" strucK t6e nati!ns t!
!bliterate us fr!m t6e face !f t6e 1art6, t6e "estructi!n !f milli!ns !f !ur
br!t6ers, an" t6eJ are still prepare" t! c!ntinue B6e sa"istic inclinati!n Iit6in
t6em is n!t satisfie", an" t6e calamitJ is "!uble" f!r Ie cann!t "elu"e !ursel%es
t6at all t6is is but a passin$, transit!rJ p6en!men!n, as Iit6 !ur past e,periences
in 6ist!rJ, t6at if a nati!n erupts !n us, Ie fin" its substitute in an!t6er
H!Ie%er, n!I t6in$s are %erJ "ifferent N!t !nlJ are Ie attacKe" !n all parts !f
t6e lan" at !nce, but e%en t6e 6i$6est nati!ns 6a%e l!cKe" t6eir "!!rs bef!re us
Iit6!ut anJ sentiment !f mercJ !r c!mpassi!n, an" in suc6 a rut6less manner,
unprece"ente" in t6e I6!le !f 6uman 6ist!rJ, e%en in t6e m!st barbaric times
0t is clear, sa%e f!r relJin$ !n miracles B6at !ur e,istence as in"i%i"uals !r as a
nati!n is 6an$in$ betIeen life an" "eat6 &n" t6e sal%ati!n is, if Ie can fin" t6e
reOuire" pl!J, t6at $reat sc6eme I6!Ms IaJ is !nlJ t! be f!un" near "an$er, an"
I6ic6 can tilt t6e scale t! !ur fa%!rPt! $i%e us a safe 6a%en 6ere f!r all t6e
Diasp!ra !f !ur br!t6ers, I6ic6 e%erJ!ne saJs is, at present, t6e !nlJ place !f
sal%a$e
B6en, t6e r!a" !f life Iill be !pen t! us, t! s!me6!I c!ntinue !ur e,istence
"espite t6e "ifficulties &n" if Ie miss t6e !pp!rtunitJ an" "! n!t rise as !ne,
Iit6 t6e $reat eff!rts reOuire" at a time !f "an$er, t! $uarantee !ur remainin$ in
t6e lan", t6en t6e facts bef!re us are $reatlJ t6reatenin$ f!r us, since matters are
e%!l%in$ fa%!rablJ f!r !ur enemies, I6! are asKin$ t! "estr!J us fr!m t6e face
!f t6e 1art6
0t is als! clear t6at suc6 an en!rm!us eff!rt, a s!li" an" steel#6ar" unitJ is
reOuire", fr!m all parts !f t6e nati!n, Iit6!ut e,cepti!n 0f Ie "! n!t c!me !ut
Iit6 unite" ranKs t!Iar" t6e mi$6tJ f!rces t6at are stan"in$ !n !ur IaJ t! 6arm
us, Ie Iill fin" t6at !ur 6!pe is "!!me" in a"%ance
&n" after all t6at, eac6 pers!n an" partJ sit an" meticul!uslJ $uar" t6eir !In
p!ssessi!ns Iit6!ut anJ c!ncessi!ns &n" un"er n! circumstances can t6eJ, !r
m!re c!rrectlJ, will t6eJ reac6 nati!nal unitJ, as t6is peril!us time f!r all !f us
reOuires B6us, Ie are submer$e" in in"ifference as t6!u$6 n!t6in$ 6a"
6appene"
BrJ t! ima$ine if s!me nati!n s6!Ie" us t6e "!!r, as is s! c!mm!n t6ese "aJs
0t is t6en certain t6at n! !ne I!ul" t6inK ab!ut !neMs facti!nal bel!n$in$, f!r t6e
tr!uble I!ul" m!l" all !f us int! !ne "!u$6, I6et6er t! "efen" !ursel%es, !r t!
pacK up an" flee bJ sea !r bJ lan" Ha" Ie felt t6e "an$er as real, Ie I!ul"
un"!ubte"lJ be pr!perlJ unite", t!!, Iit6!ut anJ "ifficultJ
Hn"er t6ese circumstances, a small $r!up !f us, fr!m all sects, met* pe!ple I6!
sense t6e "rea"ful I6ip !n t6eir bacKs as t6!u$6 it 6a" alrea"J materialize"
B6eJ 6a" taKen up!n t6emsel%es t! publis6 t6is paper, I6ic6 t6eJ belie%e Iill
be a l!Jal c6annel t6r!u$6 I6ic6 t! c!n%eJ t6eir sensati!ns t! t6e I6!le nati!n,
Iit6 all its sects an" facti!ns, n!ne e,clu"e" BJ "!in$ s!, t6e c!ntrasts an" t6e
narr!I#min"e" facti!nalism I!ul" be cancelle" 5!re c!rrectlJ, t6eJ I!ul" be
silence" an" maKe IaJ t! I6at prece"es t6em, an" Ie Iill all be able t! unite
int! a sin$le, s!li" b!"J, Oualifie" t! pr!tect itself at t6is crucial time
&n" alt6!u$6 t6is "an$er is Kn!In t! all, as it is Kn!In t! us, per6aps it 6as n!t
Jet sufficientlJ e%!l%e" in all t6e public, as it trulJ is 0f t6eJ 6a" felt it, t6eJ
I!ul" 6a%e l!n$ a$! s6aKen !ff t6e "ust !f facti!nalism t! t6e e,tent t6at it
!bstructs t6e unitJ !f !ur ranKs 0f t6is is n!t s!, it is !nlJ because t6is sensati!n
is still n!t s6are" bJ manJ
Hence, Ie 6a%e taKen up!n !ursel%es t6e publicati!n !f t6is paper, t! stan"
$uar" an" Iarn !f t6e tr!uble, an" e,plain it t! t6e public until all t6e
se$re$atin$ elements Iill be silence", an" Ie Iill be able t! meet !ur enemJ
Iit6 unite" ranKs, an" $i%e it "ulJ resp!nse
5!re!%er, Ie are certain t6at 0srael is n!t al!ne, an" am!n$ us t6ere are t6!se
I6! searc6 t6e 6earts, an" can pr!%i"e a successful sc6eme t6at Iill unite all t6e
facti!ns in t6e nati!n &n" fr!m e,perience Ie 6a%e learne" t6at specificallJ
t6!se pe!ple sit at t6e c!rner Iit6!ut listeners 0n t6is paper, Ie are rea"J t!
maKe r!!m f!r anJ!ne I6! carries a $uarantee" s!luti!n f!r unitin$ t6e nati!n,
t! publicize it an" t! s!un" it in t6e public
0n a""iti!n t! all t6e ab!%e, bJ publis6in$ t6is paper, Ie aim t! "efen" !ur
ancient culture !f millennia, since bef!re t6e ruin !f !ur c!untrJ Ne aim t!
re%eal it, an" clean it fr!m t6e piles t6at 6a%e accumulate" !%er it "urin$ t6e
Jears !f !ur e,ile am!n$ t6e nati!ns, s! t6eir pure FeIis6 nature I!ul" be
rec!$nize", as t6eJ Iere at t6at time B6is Iill brin$ us t6e $reatest benefit, f!r
Ie Iill be able t! fin" a IaJ t! c!nnect !ur Diasp!ra milieu Iit6 t6at $l!ri!us
time, an" re"eem !ursel%es fr!m fee"in$ !n %ineJar"s Ie "i" n!t plant
B6e 0n"i%i"ual an" t6e Nati!n
B6e 6uman bein$ is a s!cial bein$ Ne cann!t satisfJ !ur %ital nee"s Iit6!ut
assistance fr!m !t6ers Hence, partners6ip Iit6 manJ is necessarJ f!r !ur
e,istence B6is is n!t t6e place t! e,pl!re t6e maKin$ !f t6e nati!ns Ne can
suffice f!r stu"Jin$ realitJ as it appears t! !ur eJes
0t is a fact t6at t6e in"i%i"ual is 6elpless in fulfillin$ !neMs !In nee"s al!ne Ne
nee" a s!cial life Hence, in"i%i"uals Iere c!mpelle" t! unite int! a uni!n calle"
La nati!nL !r La state,L in I6ic6 eac6 en$a$es in !neMs !In tra"e, s!me in
a$riculture, s!me in artisans6ip B6eJ c!nnect t6r!u$6 tra"in$ !f t6eir pr!"ucts
B6us, t6e nati!ns Iere ma"e, eac6 Iit6 its uniOue nature, b!t6 in material life
an" in t6e cultural life
.bser%in$ lifeMs reflecti!ns, Ie see t6at t6e pr!cess !f a nati!n is %erJ similar t!
t6e pr!cess !f a sin$le in"i%i"ual B6e functi!n !f eac6 nati!n is liKe t6e
functi!n !f t6e !r$ans in a sin$le b!"J &s t6e b!"J must 6a%e 6arm!nJ am!n$
its partsPt6e eJes see an" t6e brain is assiste" bJ t6em t! t6inK an" t! c!nsult,
t6en t6e 6an"s I!rK !r fi$6t, an" t6e le$s IalK B6us, eac6 stan"s !n its $uar"
an" Iaits f!r its functi!n SimilarlJ, t6e !r$ans t6at c!mprise t6e b!"J !f t6e
nati!n, t6e c!unsel!rs, t6e empl!Jers, t6e I!rKers, t6e "eli%erers, etc s6!ul"
functi!n in c!mplete 6arm!nJ am!n$ t6em B6is is necessarJ f!r t6e n!rmal life
!f t6e nati!n an" f!r a secure" e,istence
&s t6e natural "eat6 !f t6e in"i%i"ual results fr!m "is6arm!nJ am!n$ !neMs
!r$ans, t6e nati!nMs natural "ecline results fr!m s!me !bstructi!n t6at !ccurre"
am!n$ its !r$ans, as !ur sa$es testifie" 8B!sf!t, Baba 5etzia, 46apter BI!9 t6at
Ferusalem Ias ruine" !nlJ because !f unf!un"e" 6atre" &t t6at time, t6e nati!n
Ias pla$ue" an" "ie", an" its !r$ans Iere scattere" in all "irecti!ns
B6eref!re, it is a must c!n"iti!n f!r e%erJ nati!n t! be str!n$lJ unite" Iit6in, s!
all t6e in"i%i"uals Iit6in it are attac6e" t! !ne an!t6er t6r!u$6 instincti%e l!%e
5!re!%er, eac6 in"i%i"ual s6!ul" feel t6at !neMs !In 6appiness in t6e 6appiness
!f t6e nati!n, an" !neMs "eca"ence in t6e nati!nMs "eca"ence .ne s6!ul" be
Iillin$ t! $i%e !neMs all f!r t6e nati!n in a time !f nee" .t6erIise, t6eir ri$6t t!
e,ist as a nati!n in t6e I!rl" is "!!me" fr!m t6e start
B6is "!es n!t mean t6at all t6e pe!ple in t6e nati!n, Iit6!ut e,cepti!n, must be
s! 0t means t6at t6e pe!ple !f t6at nati!n, I6! sense t6at 6arm!nJ, are t6e !nes
I6! maKe t6e nati!n, an" t6e measure !f 6appiness !f t6e nati!n an" its ri$6t t!
e,ist are measure" bJ t6eir OualitJ &fter a sufficient sum !f in"i%i"uals t! t6e
e,istence !f t6e nati!n 6as been f!un", t6ere can be a certain measure !f l!!se
limbs, I6ic6 are n!t c!nnecte" t! t6e b!"J !f t6e nati!n in t6e ab!%e#menti!ne"
measure, since t6e basis is alrea"J secure" Iit6!ut t6em
Hence, in ancient times, Ie "! n!t fin" uni!ns an" s!cieties Iit6!ut Kins6ip
am!n$ its members 0t is because t6at primiti%e l!%e, I6ic6 is necessarJ f!r t6e
e,istence !f t6e s!cietJ, is f!un" !nlJ in families t6at are !ffs6!!ts !f a sin$le
fat6er
H!Ie%er, as t6e $enerati!ns e%!l%e", t6ere Iere s!cieties c!nnecte" un"er t6e
term Lstate,L t6at is, Iit6!ut anJ familial !r racial ties B6e c!nnecti!n !f t6e
in"i%i"ual t! t6e state is n! l!n$er a natural, primiti%e c!nnecti!n, but stems
fr!m a c!mm!n nee" I6ere eac6 in"i%i"ual b!n"s Iit6 t6e I6!le int! a sin$le
b!"J, I6ic6 is t6e state &n" t6e state pr!tects t6e b!"J an" p!ssessi!ns !f e%erJ
in"i%i"ual Iit6 all t6e p!Ier !f a state
0n"ee", t6at transiti!n, I6ere t6e $enerati!ns m!%e" fr!m t6e natural nati!n t!
t6e artificial nati!n, fr!m ties t6at stem fr!m primiti%e l!%e t! t6e ties t6at stem
fr!m a c!mm!n nee", "!es n!t taKe anJt6in$ fr!m t6e c!n"iti!ns necessarJ in a
natural, racial state B6e rule is t6at as e%erJ 6ealt6J in"i%i"ual 6as c!mplete
c!ntr!l !%er !neMs !r$ans, base" !n l!%e, because t6e !r$ans 2!JfullJ !beJ
Iit6!ut anJ fear !f punis6ment, t6e state s6!ul" c!mpletelJ "!minate all t6e
in"i%i"uals Iit6in it Iit6 respect t! its $eneral nee"s, base" !n l!%e an"
instincti%e "e%!ti!n !f t6e in"i%i"uals t! t6e I6!le B6is is t6e m!st c!n%enient
f!rce, sufficient t! m!%e all t6e in"i%i"uals t!Iar" t6e nee"s !f t6e public
H!Ie%er, "!minati!n base" !n c!erci!n an" punis6ment is t!! IeaK a f!rce t!
m!%e e%erJ in"i%i"ual sufficientlJ t! $uar" t6e nee"s !f t6e public B6e public,
t!!, Iill IeaKen an" Iill n!t be able t! fulfill its c!mmitment t! $uar" an" t!
secure eac6 in"i%i"ualMs b!"J an" p!ssessi!ns
&n" Ie are n!t c!ncerne" Iit6 t6e f!rm !f $!%ernment 6ere N6et6er
aut!cratic, "em!cratic, !r c!llecti%e* t6eJ "! n!t c6an$e t6e essence !f t6e
establis6ment !f t6e f!rce !f s!cial unitJ 0t cann!t be establis6e", an" muc6 less
persist, if n!t t6r!u$6 ties !f s!cial l!%e
0t is s6ameful t! a"mit t6at !ne !f t6e m!st preci!us merits Ie 6a%e l!st "urin$
t6e e,ile, an" t6e m!st imp!rtant !f t6em, is t6e l!ss !f t6e aIareness !f t6e
nati!nalitJ, t6at natural feelin$ t6at c!nnects an" sustains eac6 an" e%erJ nati!n
B6e t6rea"s !f l!%e t6at c!nnect t6e nati!n, I6ic6 are s! natural an" primiti%e in
all t6e nati!ns, 6a%e bec!me "e$enerate" an" "etac6e" fr!m !ur 6earts* t6eJ are
$!ne
&n" t6e I!rst !f all is t6at t6e little Ie 6a%e left !f t6e nati!nal l!%e is n!t
naturallJ instille" in us, as it is in all t6e nati!ns 0t rat6er e,ists Iit6in us !n a
ne$ati%e basis= it is t6e c!mm!n sufferin$ 1ac6 !f us suffers bein$ a c6il" !f t6e
nati!n, I6ic6 imprints in us a nati!nal aIareness an" pr!,imitJ Ne are fell!I#
sufferers
B6is is an e,ternal cause &s l!n$ as t6is e,ternal cause 2!ine" an" blen"e" Iit6
!ur nati!nal aIareness, an !"" Kin" !f nati!nal l!%e emer$e" an" sparKe" !ff
t6is 2umble, unnatural an" inc!mpre6ensible
&n" t6e m!st imp!rtant is t6at it is c!mpletelJ unfit f!r its tasK 0ts measure !f
Iarmt6 suffices !nlJ t! an ep6emeral e,citement, but Iit6!ut t6e p!Ier an"
stren$t6 Iit6 I6ic6 Ie can be rebuilt as a nati!n t6at carries itself B6is is
because a uni!n t6at e,ists "ue t! an !utsi"e cause is n!t at all a nati!nal uni!n
0n t6at sense, Ie are liKe a pile !f nuts, unite" int! a sin$le b!"J fr!m t6e
!utsi"e bJ t6e sacK t6at en%el!ps an" unites t6em B6eir measure !f unitJ "!es
n!t maKe t6em a unite" b!"J, an" eac6 m!%ement applie" t! t6e sacK pr!"uces
in t6em tumult an" separati!n B6us, t6eJ c!nsistentlJ arri%e at neI uni!ns an"
partial a$$re$ati!ns B6e fault is t6at t6eJ lacK t6e inner unitJ, an" t6eir I6!le
f!rce !f unitJ c!mes t6r!u$6 an !utsi"e inci"ent B! us, t6is is %erJ painful t!
t6e 6eart
0n"ee", t6e sparK !f nati!nalism Ias Kept Iit6in us in its fullest measure, but it
6as "imme" an" bec!me inacti%e 0t 6as als! been $reatlJ 6arme" bJ t6e mi,ture
it 6a" recei%e" fr!m t6e !utsi"e, as Ie 6a%e sai" H!Ie%er, t6is "!es n!t Jet
enric6 us, an" realitJ is %erJ bitter
B6e !nlJ 6!pe is t! establis6 a t6!r!u$6lJ neI nati!nal e"ucati!n f!r !ursel%es,
t! "isc!%er an" i$nite !nce m!re t6e natural nati!nal l!%e t6at 6a%e been
"imme" Iit6in us, t! re%i%e !nce m!re t6e nati!nal muscles, I6ic6 6a%e been
inacti%e in us f!r tI! millennia, in e%erJ suitable means t! t6is en" B6en Ie
Iill Kn!I t6at Ie 6a%e a natural, reliable f!un"ati!n t! be rebuilt an" t!
c!ntinue !ur e,istence as a nati!n, Oualifie" t! carrJ itself as all t6e nati!ns in
t6e I!rl"
B6ere is a prec!n"iti!n f!r anJ I!rK an" anJ act Because in t6e be$innin$, t6e
f!un"ati!n must be built in a manner sufficientlJ 6ealt6J t! carrJ t6e l!a" it is
meant t! carrJ B6en t6e c!nstructi!n !f t6e buil"in$ be$ins But it is a s6ame !n
t6!se I6! buil" buil"in$ Iit6!ut a s!li" en!u$6 basis N!t !nlJ are t6eJ n!t
buil"in$ anJt6in$, t6eJ are en"an$erin$ t6emsel%es an" !t6ers ne,t t! t6em, t6e
buil"in$ Iill fall Iit6 t6e sli$6test m!%ement an" its parts Iill scatter in all
"irecti!ns
Here 0 must stress c!ncernin$ t6e ab!%e#menti!ne" nati!nal e"ucati!n= alt6!u$6
0 aim t! plant $reat l!%e am!n$ t6e in"i%i"uals !f t6e nati!n in particular an" f!r
t6e I6!le nati!n in $eneral, in t6e fullest p!ssible measure, t6is is n!t at all
similar t! c6au%inism !r t! fascism B6!se are l!at6s!me in !ur eJes, an" mJ
c!nscience is c!mpletelJ clear fr!m !f t6em Despite t6e apparent similaritJ !f
t6e I!r"s in t6eir superficial s!un"s, since c6au%inism is n!t6in$ but e,cessi%e
nati!nal l!%e, t6eJ are essentiallJ far fr!m !ne an!t6er as blacK fr!m I6ite
B! easilJ percei%e t6e "ifference betIeen t6em, Ie s6!ul" c!mpare t6em t! t6e
measures !f e$!ism an" altruism in t6e in"i%i"ual &s Ie 6a%e sai", t6e pr!cess
!f t6e nati!n is %erJ similar t! t6e pr!cess !f t6e in"i%i"ual in all !neMs particular
"etails B6is is a $eneral KeJ bJ I6ic6 t! un"erstan" all t6e nati!nal laIs
Iit6!ut "eflectin$ ri$6t an" left in t6em e%en as a 6airMs brea"t6
4learlJ, t6e measure !f in6erent e$!ism in e%erJ creature is a necessarJ
c!n"iti!n in t6e actual e,istence !f t6e creature Nit6!ut it, it I!ul" n!t be a
separate" an" "istinct bein$ in itself Qet, t6is s6!ul" n!t at all "enJ t6e measure
!f altruism in a pers!n B6e !nlJ t6in$ reOuire" is t! set "istinct b!un"aries
betIeen t6em= t6e laI !f e$!ism must be Kept in all its mi$6t, t! t6e e,tent t6at
it c!ncerns t6e minimal e,istence &n" Iit6 anJt6in$ t6at is a surplus t! t6at
measure, permissi!n is $rante" t! Iai%e it f!r t6e Iell bein$ !f !neMs fell!I
pers!n
NaturallJ, anJ!ne I6! acts in t6is manner is t! be c!nsi"ere" e,tremelJ
altruistic H!Ie%er, t6!se I6! relinOuis6 t6eir !In minimal s6are, t!!, f!r t6e
benefit !f !t6ers, an" t6us risK t6eir li%es, t6is is c!mpletelJ unnatural, an"
cann!t be Kept, but !nlJ !nce in life
B6e e,cessi%e e$!ist, I6! 6as n! re$ar" at all f!r t6e Iell bein$ !f !t6ers, is
l!at6s!me in !ur eJes, as t6is is t6e substance fr!m I6ic6 t6e l!!ters, t6e
mur"erers an" all t6!se !f ba" culture c!me 0t is similarlJ s! Iit6 nati!nal
e$!ism an" altruism= t6e nati!nal l!%e, t!!, must be imprinte" in all t6e
in"i%i"uals in t6e nati!n n! less t6an t6e e$!istic in"i%i"ual l!%e in a pers!n f!r
!neMs !In nee"s, sufficient t! sustain t6e e,istence !f t6e nati!n as a nati!n, s! it
can carrJ itself &n" t6e surplus !f t6at minimal measure can be "e"icate" t! t6e
Iell bein$ !f 6umanism, t! t6e I6!le !f 6umanitJ, Iit6!ut anJ "ifferences !f
nati!ns !r !f race
4!n%erselJ, Ie are utterlJ 6ateful !f t6e e,cessi%e nati!nal e$!ism, startin$
fr!m nati!ns t6at 6a%e n! re$ar" f!r t6e Iell bein$ !f !t6ers, t! t6e !nes t6at r!b
an" mur"er !t6er nati!ns f!r t6eir !In pleasure, calle" Lc6au%inismL B6us,
t6!se I6! c!mpletelJ retire fr!m nati!nalism an" bec!me c!sm!#p!litical f!r
6umane, altruistic m!ti%es, are essentiallJ errin$ B6is is because nati!nalism
an" 6umanism are n!t at all c!ntra"icti!n in terms
0t is t6eref!re e%i"ent t6at t6e nati!nal l!%e is t6e basis !f e%erJ nati!n, 2ust as
e$!ism is t6e basis !f all in"i%i"uallJ e,istin$ bein$s Nit6!ut it, it I!ul" n!t be
able t! e,ist in t6e I!rl" SimilarlJ, t6e nati!nal l!%e in t6e in"i%i"uals !f t6e
nati!n is t6e basis f!r t6e in"epen"ence !f e%erJ nati!n B6is is t6e !nlJ reas!n
f!r I6ic6 it c!ntinues !r ceases t! e,ist
E!r t6is reas!n, t6is s6!ul" be t6e first c!ncern in t6e re%i%al !f t6e nati!n B6is
l!%e is n!t presentlJ Iit6in us, f!r Ie 6a%e l!st it !n !ur Ian"erin$ am!n$ t6e
nati!ns f!r t6e past tI! millennia .nlJ in"i%i"uals 6a%e $at6ere" 6ere, Iit6!ut
anJ ties !f pure nati!nal l!%e .ne c!nnects t6r!u$6 t6e c!mm!n lan$ua$e,
an!t6er t6r!u$6 t6e c!mm!n lan", a t6ir" t6r!u$6 t6e c!mm!n reli$i!n, an" a
f!urt6 t6r!u$6 t6e c!mm!n 6ist!rJ B6eJ all Iant t! li%e acc!r"in$ t! t6e
measure bJ I6ic6 t6eJ li%e" in t6e nati!n t6eJ came fr!m, an" "! n!t taKe int!
acc!unt t6at t6ere it Ias a nati!n base" !n its !In members bef!re 6e !r s6e 6a"
2!ine" it, an" I6ic6 6e !r s6e t!!K n! acti%e part in establis6in$
H!Ie%er, I6en a pers!n c!mes t! 0srael, t6ere are n! prearran$e" !r"ers t6at
suffice f!r a nati!n t! functi!n !n its !In, Ie 6a%e n! !t6er nati!nal substance
!n I6ic6 structure Ie can relJ, an" Ie als! 6a%e n! Iis6 f!r t6at Gat6er, Ie
must be c!mpletelJ reliant !n !ur !In structure* an" 6!I can Ie "! t6at I6en
t6ere is still n! natural nati!nal c!nnecti!n t6at Iill unite us f!r t6is tasKA
B6ese l!!se tiesPlan$ua$e, reli$i!n, an" 6ist!rJ, t6!u$6 t6eJ are imp!rtant
%alues, an" n! !ne Iill "enJ t6eir nati!nal merit, t6eJ are still c!mpletelJ
insufficient t! relJ !n as a basis f!r t6e in"epen"ent sustenance !f a nati!n 0n
t6e en", all Ie 6a%e 6ere is a $at6erin$ !f stran$ers, "escen"ents !f cultures !f
se%entJ nati!ns, eac6 buil"in$ a sta$e f!r !neself, !neMs spirit, an" !neMs liKin$
B6ere is n! elemental t6in$ 6ere t6at Iill unite us all fr!m Iit6in int! a sin$le
mass
0 Kn!I t6at t6ere is !ne t6in$ t6at is c!mm!n t! all !f us= t6e escape fr!m t6e
bitter e,ile H!Ie%er, t6is is !nlJ a superficial uni!n, liKe t6e sacK t6at 6!l"s t6e
nuts t!$et6er B6is is I6J 0 state" t6at Ie nee" t! arran$e f!r !ursel%es a special
e"ucati!n t6r!u$6 Ii"esprea" circulati!n, instill in eac6 !f us a sense !f nati!nal
l!%e, b!t6 fr!m !ne pers!n t! an!t6er, an" fr!m t6e in"i%i"uals t! t6e I6!le,
an" re"isc!%er t6e nati!nal l!%e t6at Ias instille" Iit6in us since t6e time Ie
Iere !n !ur lan", a nati!n am!n$ t6e nati!ns
B6is I!rK prece"es all !t6ers, because besi"es bein$ t6e basis, it $i%es t6e
stature an" successes t! all t6e !t6er acti!ns t6at Ie Iant t! taKe in t6is fiel"