Cum se biruie desfrnarea?

Aceast patim este foarte ntlnit astzi, n special printre tineri, dar i printre cei mai n vrst. Dei
este foarte rspndit, nu sunt muli aceia care o contientizeaz, find genul de patim care pe lng
faptul c te face dependent de ea, te face s crezi c ai chiar o nevoie, real, de acele pcate. De
aceea este foarte greu s contientizezi gravitatea ei dup ce se cuibrete bine n sufet, dup ce
organismul capt anumite obinuine, iar pcatul se svrete ritmic, stricnd corpul templul
Duhului Sfnt
De aceast patim poate f atins oricine, dac nu ia seama la anumite lucruri mrunte, dar foarte
importante. Astfel, Sfntul Efrem Sirul ne povuiete cele de mai jos.
Nu numai prin departarea de bucate, ci si prin oprirea ochilor, ca sa nu vada desertaciuni, se surpa
dracul curviei, ca n ochiul cel nenfrnat este preacurvia, dupa cum si Domnul a marturisit: Amin zic
voua, ca tot cel ce cauta la femeie spre a o pofti pe ea, iata, a preacurvit cu dnsa n inima lui (Matei
5, 28). Pe aceasta preacurvie o dezradacineaza cel ce si are ochiul jos, iar sufetul catre Domnul; si
cel ce si-a stapnit pntecele si-a stapnit si privirea. Caci cumplit vnzator este ochiul cel mprastiat, iar
celelalte patimi dintru aceasta se aprind. Iar razboiul privirii chinuieste pe sufet, si cnd este de fata si
cnd nu este, arznd mintea cu pofta.
Adica, ce zic, iubitilor? A auzit cineva dulce glasuire de muzica si a trecut. Apoi a auzit glas de jale; si
plnsul a alungat dulcea glasuire a muzicii. Asijderea nca, a gustat cineva miere si apoi a gustat ceva
amar, iar amaraciunea a mpins afara dulceata mierii din gtlej. La fel si mirosirea. A mirosit cineva
vreo dulceata oarecare, apoi a mirosit si mputiciune rea. Si mputiciunea cea rea a stins dulceata
mirosirii. Apoi iarasi, s-a atins cineva de apa rece, dupa aceea s-a atins de apa ferbinte, iar caldura
febintelii a nlaturat raceala apei. Dar razboiul ochiului celui mprastiat arde pe minte cu pofta, si find,
si nefind materia de fata. nca si visuri naluceste n inima, findca dracii zugravesc ispita n cuget si
razboiesc mintea, nchipuind n imaginatie ispita. Pentru aceasta Proorocul se roaga, zicnd:ntoarce
ochii mei ca sa nu vada desertaciune (Psalmul 118, 37), ca nselaciunea poftei schimba mintea cea
fara de rautate si ntru biruirea ochilor este toata osteneala dracilor.
Deci, cnd vine dracul sa nchipuiasca ispita si sa zugraveasca n cugetul tau frumusetea vreunei
femei pe care ai vazut-o vreodata sau ceva din cele asemenea, adu-ti n mijloc frica de Dumnezeu si
gndul la cei ce dorm n morminte. Gndeste-te la ziua iesirii tale, cnd sufetul tau se va desparti de
trup. Ia n minte nfricosatul si groaznicul glas pe care l vor auzi cei ce s-au lenevit la lucrurile dreptatii
si poruncile lui Hristos nu le-au pazit: Duceti-va de la Mine, blestematilor, n focul cel vesnic, care
este gatit diavolului si ngerilor lui, unde este plngerea si scrsnirea dintilor, ntru ntunericul cel mai
dinafara (Matei 25, 41; 22, 13); adu-ti aminte de viermele cel neadormit si de munca cea fara de
sfrsit (Marcu 9, 44). Acestea gndindu-le si pomenindu-le, pofta dulcetii se va risipi din cugetul tau,
precum se risipeste ceara de fata focului, ca diavolii nu pot sta mpotriva fricii de Dumnezeu. Ca cel ce
nu se mpotriveste poftei, ci se raspndeste cu nenfrnare, slobozindu-si ochii, negresit si-a plecat si
cugetul catre patimi. Si, de n-ar f fost rusinea omeneasca, de multe ori si trupul si l-ar f stricat.
Deci, de nu se va trezvi unul ca acesta si de nu va pune naintea ochilor sai frica de Dumnezeu, nu va
ntrzia sa-si strice si trupul. Ca acestui drac ce sfatuieste a raspndi ochii, alt drac i urmeaza, care
freste cu trupul lucreaza pacatul. Ca daca va vedea cel de al doilea pe cel dinti ca a putut pleca
sufetul spre raspndire, ndata ncepe a-l sfatui sa lucreze pacatul si cu trupul. Si ncepe ntru acest fel
a sfatui si a zice catre cel biruit de ochi: Iata, cu voirea ai pacatuit si cu inima ai preacurvit. Acum si
din porunca ai cazut si pacatul calcarii de porunca s-a scris tie acum. Deci, acum savrseste-ti pofta ta,
ca aceeasi este si a lucra si a gndi. Deci, ndulceste-te de pofta ta.
Dar tu sa nu te pleci socotelilor lui, findca zice Apostolul: Ca gndurile lui nu ne sunt necunoscute(II
Corinteni 2, 11). Ca ntru aceasta voieste sa vneze sufetul tau. Asculta o pilda pentru aceasta: Un
tnar oarecare, avnd trei fecioare iubite, s-a dus ntr-o tara ndepartata. Si, zabovind el, una din
fecioare si-a luat barbat. A doua, biruindu-se, a curvit si a ramas ngreuiata. Iar cealalta fecioara a zis
ntru sine: De nu m-as rusina de oameni, si eu mi-as lua mie barbat. Si a nceput fecioara a se naluci
n niste gnduri ca acestea. Dar si-a adus aminte de tnarul cel din calatorie, de la care luase arvuna
mpreuna cu celelalte fecioare. Si caindu-se, a plns pentru gndurile rele ce s-au suit n inima ei.
Deci, cnd va veni tnarul, care dintre cele trei fecioare i va f lui bine primita? Au nu cea de pe urma
care numai a gndit si nimic rau nu a lucrat? Ci nca s-a si pocait pentru gndirea cea rea! Pentru
aceasta este nevoie a zice dracului celui ce sfatuieste catre fapta pacatului celui fara de lege: Dei cu
ochiul am czut i cu inima am preacurvit, ns pe aceast inim care a preacurvit cu suspinuri
negrite o voi zdrobi, i voi spla cu lacrimi ochiul ce a czut, c inima nfrnt si smerit Dumnezeu
nu o va urgisi (Psalmul 50, 18). Lui I se cuvine slava n vecii vecilor. Amin.
Cuviosul Efrem Sirul