Sei sulla pagina 1di 1

Cum Il percepem pe Dumnezeusau Il percepem oare ?

Afirmam, in alta parte, ca eu cred ca exista 3 minti, o minte rationala, o minte sufleteasca si
una spirituala, arondate fiecare corpului corespunzator si care, ca orice minte, coordoneaza
activitatea respectivului corp. E cam schematic, dar mi se paresugestiv. Daca ar fi sa incerc sa
exemplific modul de functionare a acestor minti as zice asa : Cu mintea rationala apreciez!
"evaluez# o femeie, cu mintea sufleteasca imi place! acea femeie "sau alta#, iar cu mintea
spirituala iu$esc! acea femeie si pe oricare alta, altul, oricare, orice.
Cele trei activitati de gindire! sunt totodata conexate, dar si independente. %e stie despre
saptamina oar$a! atunci cind te indragostesti! de cine nu tre$uie"zic cei din &ur#, fapt
constientizat uneori mai ales dupa! chiar de cel in cauza. %e stie, deasemenea, ca tre$uie! sa'
ti iu$esti si dusmanii, chit ca pe acestia nici nu'( placi si nici nu'i aprecieziAr fi, deci, diferente,
atit de criterii, cit si de principii. Daca mintea spirituala opereaza in afara dualitatii, acolo unde nu
exista nici durere si nici suspin!, unde este in mod clar ) *umina, Adevar, +ace, ,rumusete sau,
intr'un cuvint, (-.(/E, celelalte doua minti actioneaza intr'o zona duala, acolo unde exista! $un si
rau, frumos si urit, prieten si dusman, lumina si intuneric, placut si neplacut, accepta$il si
inaccepta$il, etc desi nu in mod a$solut sau, in orice caz, nu in mod unanim recunoscutDe aici si
marile pro$leme, marile neintelegeri, vesnicele intre$ari de genul mie'mi spui, celui care am vazut
cu ochii mei000!.
(nteresant ar fi, dupa parerea mea, sa conexam celor trei minti cele trei componente de
$aza! mentionate, ca atare, de Apostolul +avel, in +rima scrisoare catre Corinteni, cap. 13, si anume
nadejdea, credinta si iubirea. Daca nade&dea este percepti$ila si accepta$ila la nivelul mintii
rationale, credinta este de&a apana&ul mintii sufletesti cea care accepta chiar si o incredere, o
incredintare irationala, iar iu$irea 2 cea care este mai presus de fire! si ingaduie iertarea celor de
neiertat! 2 este dezira$ila doar mintii spirituale. (ar daca D-34E5E- E%6E (-.(/E constituie o
afirmatie general accepta$ila, vom intelege unde este normal sa'* regasim! , sa'* percepem! la
nivelul mintii spirituale.
Dar, cit de o$isnuiti suntem sa operam cu aceasta minte spirituala! 0. Educatia si instructia
noastra intelectuala vizeaza in principal intelectul, mintea noastra rationala, cu o preocupare tenace
si perseverenta de a ne pregati pentru viata!, de a ne feri de devieri, de alunecari, ca nu cumva sa
a&ungem cu capul in nori!, rupti de realitate!, etc. 7 mica ingaduinta se acorda.artistilor, dar si
indragostitilorcare sunt irationali dar, fie le trece!, fie!asa sunt ei, artisti!. +sihologia, dar
mai ales psihiatria se ocupa de ceidevianti ). Cum o fac stiu doar ei, specialistii din domeniu,
si nu am caderea si nici competenta sa ma pronunt. (n mod sigur, insa, irationalitatea 4- este
neaparat o $oala"matematicienii stiu de ce#. 4ici ilogica, din punctul meu de vedere, 4- este
neaparat indezira$ilaDincolo de mintea noastra rationala, mai mult sau mai putin educata,
instruita, utilizata, sunt 8A*7/(, despre a caror existenta, vala$ilitate, este greu sa ne pronuntam,
daca raminem in domeniul /ational ). Credinta crestina, la rigoare, esteo ne$unie, este (rationala
si, de aceea, nici nu este de mirare numarul insemnat de necrestini!. %i atunci CE E DE ,AC-6 0, o
intre$are, de altfel, cele$raDin unghiul meu de vedere este nevoie de (46E*E9E/E, o categorie
"$ine# definita de un $un prieten drept cunoastere acceptata 2 asimilata 2 aplicata!. Ce ar fi de
inteles! 0. Ar fi de inteles ca mintea rationala ne a&uta sa intelegem2 sa operam in zona /ationalului,
mintea sufleteasca ne a&uta sa functionam in domeniul sufletesc al pasiunilor, preferintelor,
optiunilor ', iar mintea spirituala ne a&uta sa (u$im, sa Existam, sa 6raim in sensul cel mai larg',
intr'un cuvint, sa'* cunoastem, sa'* percepem pe D-34E5E- ) Daca incercam sa'* &udecam!,
sa'* apreciem 2 evaluam! pe Dumnezeu la nivel de preferinte "sufletesti# sau de ratiune nu facem
altceva decit sa ne raportam la o+roiectie a noastra, o proiectie, vai, duala si vom afla! ca El este
$un sau ciudat! "ca sa nu spunem directrau#, este intors cu fata sau cu spatele, la noi, la natiunea
noastra sau, in general, la lume, eventualchiar a murit!). Aici si numai aici ) ', in aceasta zona
a perceptiilor noastre fizice sau sufletesti, ne putem intre$a de ce mor copii nevinovati 0!, de ce
este atita nedreptate 0!, dar daca chiar nu exista Dumnezeu 0!. Daca, insa, vrem sa'* aflam! va
tre$ui sa trecem! de nade&de si, chiar, de credinta, pentru a a&unge la (u$ire si asta n'o putem face
decit cu acea minte spirituala sau cum ar tre$ui s'o numim ) Este locul catre care va indrum ). Adrian

Potrebbero piacerti anche